memoriu justificativ pentru scoaterea la concurs a ... · geografie geografia turismului...

PAGINA | 1

..

FACULTATEA DE CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE.

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE.

Str. J. H. Pestalozzi, Nr. 16, 300115 Timişoara, România.

Tel./Fax: +4 0256-592.224 (620), www.cbg.uvt.ro www.geografie.uvt.ro

.

.

.

MEMORIU JUSTIFICATIV

PENTRU SCOATEREA LA CONCURS A POSTULUI DE ASISTENT,

POZIȚIA 27, DIN STATUL DE FUNCȚII AL DEPARTAMENTULUI DE

GEOGRAFIE

1. Necesitatea ocupării postului în contextul realizării obiectivelor din planul de

dezvoltare al departamentului și facultăţii

Scoaterea la concurs a postului menționat este necesară din mai multe perspective,

consolidând dezvoltarea științifică, pedagogică și demografică a Departamentului de

Geografie.

Provocările sociale și economice ale secolului XXI necesită analize și răspunsuri

pertinente din partea comunităților academice. În acest sens, geografia economică, geografia

socială și geografia politică constituie discipline indispensabile pentru înțelegea fenomenelor

actuale, în special prin prisma abordării spațiale. În paralel, contextul proceselor de

descentralizare și regionalizare din România presupune analize solide pentru ca planificarea

teritorială la nivel național și local să fie una viabilă și echitabilă. Scoaterea la concurs a

acestui post ar duce la dezvoltarea acestor domenii în cadrul departamentului, conferindu-i un

grad mai mare de atractivitate (dezvoltarea de competențe de actualitate pentru viitorii

studenți) și competitivitate (înscrierea în diverse consorții internaționale deja focalizate pe

astfel de problematici). În acest context, preconizăm o creștere a cererii de specialişti în

domeniile menționate, pe termen mediu şi lung. Drept urmare, departamentele de geografie

care vor avea dezvoltate competenţele de a pregăti aceşti specialişti vor beneficia de un

avantaj concurenţial.

Strategia pe termen mediu și lung a Departamentului de Geografie este de a atrage în

rândul său cadre didactice tinere și valoroase, capabile să asigure o continuitate a rezultatelor

notabile obținute pe plan pedagogic și de cercetare. În același timp, se are în vedere și

respectarea criteriilor de evaluare instituțională dar și consolidarea cercetării în domenii de

actualitate pe plan mondial, cum sunt geografia economică și socială.

Necesitatea ocupării postului este legată și de pensionarea recentă (la începutul anului

2016), a domnului Prof. univ. Dr. Martin Olaru, titularul cursului intitulat Introducere în

planificare teritorială, precum și a altor cursuri și lucrări practice din domeniul geografiei

umane. Mai mult decât atât, Departamentul de Geografie nu a mai recrutat niciun asistent din

anul 2008, în prezent existând un singur asistent specializat în geografie umană, ceea ce

crează un dezechilibru important între generații, precum și între domeniile de specializare ale

geografiei.

2. Valoarea ştiinţifică pretinsă candidaţilor

Condiţiile de prezentare la concurs pentru postul care face obiectul prezentului

memoriu sunt prevăzute în Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, art.219 alin.(1), lit. a), art.

295 alin. (1) şi art. 301, în HG 457/4.05.2011, OMECTS 6560/27.12.2012, Regulamentul

privind ocuparea posturilor didactice și de cercetare vacante din UVT, art. 45 și Anexa 1, art.

PAGINA | 2

..





.

.

.

5 (de văzut dacă au rămas aceleași) și în Standardele minimale și obligatorii pentru acordarea

titlurilor didactice de asistent, lector, conferențiar și profesor la Departamentul de Geografie.

3. Perspectivele postului

Geografia economică, geografia socială și planificarea teritorială reprezintă direcții

importante de specializare ale doctoranzilor Departamentului, nu mai puțin de 5 doctoranzi

elaborând teze cu acest specific. În ultimii ani, odată cu dezvoltarea Centrului pentru

Dezvoltare Regională, Studii Transfrontaliere și Amenajarea Rațională a Teritoriului (CDR-

START), o serie de studenți, masteranzi și doctoranzi au fost angrenați în activitatea de

cercetare științifică, rezultatele fiind remarcabile. Ocuparea acestui post de către un/o tânăr(ă)

specialist(ă) ar asigura consolidarea potențialului de cercetare în cadrul laboratorului, o

activitate mai performantă și cu perspective de continuitate, dar și o adresabilitate și un acces

crescut al studenților înspre astfel de tematici. Expertiza viitorului titular/viitoarei titulare,

selectat(ă) prin concurs, va duce la transmiterea de abilități necesare în cercetarea științifică

deoarece atât geografia economică, geografia socială, geografia politică, cât și planificarea

teritorială sunt domenii de foarte mare actualitate. Acest fapt este subliniat și de numeroasele

contracte de cercetare în acest domeniu, atât naționale cât și internaționale, desfășurate în

ultimii cinci ani la Departamentul de Geografie, precum și de numărul ridicat de absolvenți

preocupați de domeniile prezentate, care în prezent urmează școala doctorală a

departamentului.

Disciplinele cuprinse în structura postului propus pentru concurs sunt fundamentale în

pregătirea studenţilor pentru specializările din ciclul de licență Planificare teritorială,

Geografie economică, Geografie socială, Geografie politică), asigurând transmiterea de

cunoştinţe și formarea şi îmbunătăţirea deprinderilor necesare finalizării cu succes a studiilor.

Luând în considerare gradul crescut de interes al studenților pentru specializările

cărora li se adresează disciplinele aferente postului scos la concurs, rolul important al acestor

discipline în economia specializărilor şi complexitatea lor, precum și necesitatea reechilibrării

și asigurării viabilității de perspectivă a schemei de personal, considerăm că scoaterea la

concurs a postului care face obiectul prezentului memoriu este oportună și necesară.

4. Numărul posturilor existente deja în aceeaşi specialitate

În structura Statului de Funcțiuni al Departamentului de Geografie nu există niciun

post care să cuprindă discipline similare celor din structura postului scos la concurs.

5. Analiza evoluţiei numărului de candidaţi la specializările la care se scot posturile la

concurs în ultimii trei ani

Specializare

ciclul licență

Geografie Geografia turismului Planificare teritorială

Anul de studiu anul I anul II anul

III

anul I anul II anul

III

anul I anul II anul

III

2015 – 2016 29 22 24 56 35 37 26 11 18

2014 – 2015 28 28 34 42 40 42 20 19 30

2013 – 2014 34 34 24 52 43 43 23 24 15

PAGINA | 3

..





.

.

.

În ultimii trei ani, situaţia studenţilor înscrişi la programele de studii la care se predau

disciplinele cuprinse în structura postului scos la concurs este următoarea:

Din datele enumerate mai sus, se poate aprecia că oferta noastră educaţională își

menține atractivitatea, iar postul de asistent propus are perspective bune în următorii ani,

având în vedere analiza numărului de candidaţi la specializările vizate. Cele trei specializări

din cadrul ciclului de licență sunt deja consacrate, funcționând din 1990 (specializarea

Geografie), 2001 (specializarea Geografia Turismului), respectiv 2007 (Planificare

teritorială).

6. Salariul minim de încadrare

Salariul minim de încadrare pentru un lector titular este de 1800 RON/lună.

7. Strategia de dezvoltare a resurselor umane – situația pensionabililor în următorii 5

ani

Departamentul de Geografie are în vedere o strategie de resurse umane echilibrată,

încurajarea perfecţionării profesionale a cadrelor didactice, scoaterea la concurs, în

următoarea perioadă, a posturilor în conformitate cu necesităţile sale de dezvoltare atât din

perspectivă educaţională, cât şi a cercetării ştiinţifice.

Se va urmări menținerea echilibrului între nivelele superioare și cele de bază ale

ierarhiei posturilor universitare, astfel încât să se asigure atât experiența, prestigiul și

vizibilitatea națională și internațională a Departamentului de Geografie, cât și atragerea de

cadre didactice tinere și cu potențial ridicat de cercetare, încurajarea excelenței în activitatea

profesională, respectiv încadrarea în parametrii economico-financiari caracterizați prin

sustenabilitate.

O atenție specială va fi acordată creșterii numărului de cadre didactice din

departament abilitate să conducă lucrări de doctorat, în scopul consolidării Școlii doctorale

de Geografie. Astfel, celor 4 conducători de doctorat din departament (din care Prof. univ.

dr. Remus Crețan, Prof. univ. dr. Nicolae Popa, Prof. univ. dr. Petru Urdea, Prof. univ. Dr.

Mircea Voiculescu, Conf. univ. Dr. Lucian Drăguț, din școala doctorală a departamentului),

estimăm că în următorii 5 ani li se vor mai adăuga cel puțin alte 2 cadre didactice.

În cursul anului universitar 2011-2012, s-a pensionat un cadru didactic, la împlinirea

vârstei de 65 de ani, Prof. univ. dr. Martin Olaru (n. 1951).

Conform legislației în vigoare, în următorii cinci ani, vor fi pensionate la limita de

vârstă alte 2 cadre didactice din departament, care ocupă în prezent un post de profesor

universitar, respectiv un post de conferențiar universitar.

8. Strategia cercetării științifice a departamentului

Strategia cercetării științifice a Departamentului de Geografie vizează îndeplinirea

următoarelor obiective, statuând și principalele măsuri care trebuie luate în acest sens:

Creşterea prestigiului cercetării desfăşurate în cadrul Departamentului

PAGINA | 4

..





.

.

.

- Publicarea rezultatelor cercetării numai în reviste recunoscute CNCSIS, preferabil B+,

BDI şi creșterea numărului publicaţiilor în reviste cotate ISI.

- Asigurarea participării membrilor catedrei la un număr cât mai mare de manifestări

ştiinţifice din ţară şi străinătate.

- Cooptarea în colectivele de cercetare a partenerilor din străinătate, cu recunoaştere în

domeniile de interes ale Departamentului.

- Publicarea de cărți științifice sau capitole de carte la edituri internaționale prestigioase și

la edituri naționale recunoscute CNCSIS.

- Publicarea de atlase și hărți la edituri internaționale prestigioase și la edituri naționale

recunoscute CNCSIS.

- Prezentarea rezultatelor cercetării la congrese și simpozioane internaționale de rang

european și mondial.

- Organizarea de congrese și workshop-uri internaționale care să sporească vizibilitatea

științifică a departamentului

Asigurarea continuităţii finanţării activităţilor de cercetare

- Documentarea sistematică cu privire la criteriile de eligibilitate, domeniile prioritare şi

calendarul competiţiilor naţionale şi la apelurile internaţionale de finanţări europene.

- Elaborarea de propuneri de proiecte de cercetare în vederea participării la competiţiile

naţionale şi internaţionale.

Îmbunătăţirea cotaţiei publicaţiilor ştiinţifice editate

- Adaptarea conţinutului, formei rşi ritmicităţii apariţiei revistelor editate la cerinţele

pentru revistele B+, BDI.

- Realizarea demersurilor necesare pentru reevaluarea revistelor.

Afirmarea şi accentuarea utilităţii practice a cercetării pentru mediul economic-

social

- Asigurarea transmiterii către instituţiile locale, judeţene sau regionale a direcţiilor şi

rezultatelor cercetării.

- Urmărirea evoluţiilor cadrului territorial local, judeţean şi regional, cu scopul de a veni

în întâmpinarea solicitărilor potenţialilor beneficiari.

- Diversificarea ofertei de servicii prin includerea celor de cartografie digitală, analiză

spațială în mediul GIS, construirea bazelor de date geospațiale.

Consolidarea colectivelor şi direcţiilor de cercetare

- Includerea masteranzilor şi doctoranzilor în colectivele de cercetare.

- Includerea masteranzilor şi doctoranzilor în echipele de realizare a granturilor și

contractelor de cercetare/servicii

- Realizarea de investiţii în baza materială, infrastructura de cercetare şi informaţională a

centrului CDR START.

9. Strategia de finanțare a departamentului, care să dovedească faptul că postul ce

urmează să fie scos la concurs poate fi susținut pentru o perioadă de cel puțin 3 ani

unviersitari.

Deşi, în ultimii ani, Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie a înregistrat un deficit

financiar semnificativ, dar cu tendință de redresare, Departamentul de Geografie a reușit să

PAGINA | 5

..





.

.

.

asigure un bun echilibru bugetar, în fiecare an bilanțul său financiar fiind pozitiv și asigurând

reducerea unei părți a deficitului înregistrat la nivel de facultate.

Acest lucru a fost posibil prin:

- strategia activă de dezvoltare a programelor de licență și master, care au înregistrat un

număr echilibrat de studenţi, deşi orele aferente acestor programe au fost remunerate

numai din posturi de lector vacant la nivelul licență și la masterat;

- strategia activă de dezvoltare a şcolii doctorale, care a adus departamentului un

excedent semnificativ, în condițiile în care activitatea de coordonare a lucrărilor de

doctorat a rămas neremunerată;

- organizarea financiar avantajoasă a planurilor de învăţământ şi a formaţiilor de studiu;

- organizarea activităților de predare astfel încât numeroase cursuri să fie făcute în

comun la mai multe specializări;

- solicitarea doctoranzilor pentru a ține ore de laborator/lucrări practice din posturile

vacante (echivalentul a 1,4 posturi vacante de asistent în anul universitar 2012-2013,

echivalentul a 2 posturi vacante de asistent în anul universitar în 2013-2014, respectiv

a 2,62 în anul 2014-2015).

- reducerea semnificativă a numărului de posturi vacante, la minimum necesar pentru

funcționarea în condiții legale.

- pensionarea cadrelor didactice care au depăşit vârsta de 65 ani.

- încărcarea cu încă cel puțin două ore convenționale a normelor cadrelor didactice

titulare.

Reducerea numărului de posturi titulare şi vacante justifică, în consecinţă, nevoia

ocupării unui număr suficient de posturi cu titulari care să ajute programele de studii oferite

de departament atât în vederea reacreditărilor ulterioare cât şi în scopul susţinerii calităţii

didactice şi de cercetare.

De asemenea, în vederea eficientizării activității în cadrul programelor de studii

oferite în domeniul Știința mediului, la nivelul facultății s-a convenit ca, începând cu anul

universitar 2013-2014, cele 3 specializări de mediu să fie comasate într-una singură,

organizată în cadrul Departamentului de Geografie.

Pe de altă parte, specializările Geografia turismului și Geografie, la care sunt

prevăzute o parte din activitățile didactice din postul de lector propus să fie scos la concurs,

sunt unele din specializările cu cel mai mare număr de studenţi la nivelul de licenţă din

întreaga facultate, aceste specializări acoperind deficitul înregistrat de specializări cu număr

mai mic de studenţi din cadrul aceluiaşi departament.

Masterul de Planificare și Dezvoltare Durabilă a Teritoriului a atras, de asemenea, în

fiecare an la examenul de admitere și candidați ce provin din domenii diferite de geografie

(economie, cadastru, știința mediului, agronomie, etc.) cât și din alte universități. Numărul de

candidați, chiar dacă a prezentat ușoare oscilații, a asigurat un număr sustenabil de studenți, în

ultimii 3 ani existând inclusiv studenți cu taxă. Considerăm că, datorită utilității sociale a

programului și a calității actului didactic, acest master va fi atrăgător și în viitor.

De aceea, Departamentul de Geografie poate garanta sustenabilitatea postului de

Lector, poziția 18 din statul de funcţiuni al departamentului.

PAGINA | 6

..





.

.

.

10. Fișa postului

APROBAT,

RECTOR,

PROF UNIV.DR.MARILEN PIRTEA

ANEXA_________

LA

CM________

Titular de post:

VACANT

Luat la cunoştiinţă

Data: 01.10.2014

Semnătura titularului,

FIŞA POSTULUI

1.Denumirea postului : Asistent vacant

2.Poziţia din statul de funcţii : Asistent, poziţia 27

3.Nivelul postului: asistent universitar

4.Descrierea postului:

Geografie politică - 3 ore lucrări practice (la nivelul Licență, anul III, la 3: Geografie,

Geografia turismului;

Introducere în planificare teritorială – 1 oră lucrări practice (la nivelul Licență, anul I,

specializarea: Planificare teritorială);

Geografie economică – 5 ore lucrări practice (la nivelul Licență, anii I specializările

Geografie și Geografia turismului, anul II specializarea Planificare teritorială);

Geografie socială – 1 oră lucrări practice (la nivelul Licență, anul II, specializarea Planificare

teritorială)

Practică de specialitate – 1 oră lucrări practice (la nivelul Licență, anul II, specializarea:

Planificare teritorială);

a.Pregătirea profesională impusă ocupantului postului: licenţă, master, doctorat în geografie

b.Experienţa necesară executării sarcinilor postului: conform standardelor Departamentului

de Geografie

c.Dificultatea sarcinilor postului: medie

d.Sfera de relaţii (de a intra în relaţii, de a răspunde):

a) de subordonare : director de departament, decan

b) functionale: cu celelelalte posturi din compartiment

c) colaborare: cu posturi din alte compartimente

d) reprezentare: -

PAGINA | 7

..





.

.

.

5. Descrierea activităţilor (sarcinilor) corespunzătoare postului:

Repartizarea programului de lucru pe activităţi se face după cum

urmează:

40 ore/ săpt.

A. Activităţi normate în statul de funcţii 16 ore/săpt.

I. Activităţi de predare, seminar, laborator, lucrări practice – 28

săptămâni

11 ore/săpt.

1.Cursuri la ciclul I licenţă

2.Cursuri la ciclul II master

3.Cursuri la forma studii academice postuniversitare

4.Cursuri de perfecţionare postuniversitare, inclusiv cursuri de

pregătire pentru examenele de definitivat sau dobândirea de grad

didactic, organizate pentru profesorii din licee, gimnazii şi pentru

institutori

5.Module de curs pentru formarea continuă

6.Cursuri organizate pentru pregătirea doctoranzilor

7.Activităţi de seminar, complementare sau nu cursurilor enumerate la

pct.A.I, după caz, conform planului de învăţământ

8.Lucrări practice şi de laborator, conform cu planul de învăţământ,

complementare sau nu cursurilor de la pct. A.I.

11 ore/săpt.

II. Alte activităţi – 42 săptămâni 5 ore /săpt.

1.Îndrumarea (conducerea) proiectelor de finalizare a studiilor, a

lucrărilor de licenţă și disertație

2.Pregătire materiale pentru seminarii și lucrări practice

3.Conducerea activităţilor didactice artistice sau sportive (inclusiv

pregătirea acestora)

4.Activităţi de evaluare:

-comisie concurs de admitere

-comisie examen de doctorat

-comisie susţinere publică teză de doctorat, inclusiv de evaluarea tezei

-evaluare referat de doctorat

-evaluare în cadrul concursurilor de admitere la toate formele de

învăţământ (de lungă durată, de scurtă durată, inclusiv postuniversitar,

altele decât doctoratul)

-evaluarea în cadrul activităţilor didactice directe la toate formele de

învăţământ-curs, seminar, proiecte de an, proiecte (lucrări) de

finalizare a studiilor

-evaluare examene semestru

-evaluare şi activităţi complementare în cadrul comisiilor de finalizare

a studiilor universitare sau postuniversitare

- activităţi privind promovarea cadrelor didactice din învăţământul

preuniversitar

- definitivatul

- grad didactic II

- grad didactic I

- concurs pentru ocuparea posturilor vacante

1 ore /săpt.

.

0,5 ore /săpt

1 oră /săpt.

1 ore /săpt.

1 oră /săpt.

0,5 ore /săpt.

PAGINA | 8

..





.

.

.

-activităţi privind pregătirea şi promovarea cadrelor din învăţământul

superior

B. Activităţi normate la catedră – 42 săptămâni 16 ore/săpt.

1.Consultaţii (pentru toate formele conexe cursurilor de la pct.A.I.)

2.Participarea la activităţi în interesul instituţiei, pregătire individuală

3.Participarea la conferinţe, simpozioane, congrese ş.a., organizate în

domeniul de activitate principal sau în domenii interdisciplinare

4.Înfiinţarea, amenajarea şi modernizarea laboratoarelor, a staţiilor

pilot, a centrelor de excelenţă (cercetare), a aparaturii de laboratoare

5.Organizarea de schimburi academice între diferite universităţi din

ţară şi din străinătate

6.Elaborarea de materiale didactice

6 ore/săpt.

6 ore/săpt.

1 oră/săpt.

3 ore/săpt.

C. Activităţi de cercetare ştiinţifică – 42 săptămâni 8 ore/săpt.

1.Activităţi pe bază de Granturi sau prevăzute în planul intern

2.Activităţi pe bază de Contracte sau prevăzute în planul intern

2 ore/săpt.

6 ore/săpt.

NOTĂ:

Fişele individuale vor include obligatoriu activităţi în toate capitolele FIŞEI

POSTULUI, respectiv A, B, C cu activităţile respective. În proiectele fişelor de post

nominale se vor înscrie orele pe săptămână la activităţile unde este cazul din interiorul

capitolelor respective.

Constituie sarcini de serviciu şi următoarele:

-Respectă prevederile R.O.I. şi dispoziţiile Conducerii Universităţii, facultăţii şi

catedrei

-Respectă Normele de Protecţia Muncii şi P.S.I.

-Răspunde de păstrarea bunurilor primite în gestiune

-Respectă Normele de folosire a aparaturii din dotare

-Respectă dispoziţiile legale privind secretul de serviciu

-Se constituie obligaţie de serviciu şi sarcinile dispuse de şeful ierarhic superior

Decan, Director de Departament,

Conf. Dr. Cătălina ANCUȚA Lect. Dr. Sorin PAVEL

Vizat,

Departament Resurse Umane

PAGINA | 9

..





.

.

.

11. Fișele de disciplină

FIŞA DISCIPLINEI – Geografie socială (specializarea Planificare teritorială)

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest din Timișoara

1.2 Facultatea Chimie, Biologie, Geografie

1.3 Departamentul Geografie

1.4 Domeniul de studii Geografie

1.5 Ciclul de studii Licență

1.6 Programul de studii / Calificarea Planificare teritorială (PT)

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei GEOGRAFIE SOCIALĂ

2.2 Tipul disciplinei S

2.3 Titularul activităţilor de curs

2.4 Titularul activităţilor de seminar

2.5 Anul de

studiu

II 2.6 Semestrul II 2.7 Tipul de evaluare E 2.8 Regimul disciplinei Ob

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2

3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28

Distribuţia fondului de timp: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 30

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 30

Tutoriat 4

Examinări 5

Alte activităţi…………………………………… -

3.7 Total ore studiu individual 94

3.8 Total ore pe semestru 150

3.9 Numărul de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Geografie umană generală, Geografia populaţiei, Geografie urbană şi rurală, Statistică

geografică

4.2 de competenţe Definirea şi descrierea principalelor noţiuni, legităţi, procese şi fenomene geografice,

explicarea genezei şi evoluţiei lor, evaluarea consecinţelor pe care le au asupra

sistemelor geografice naturale si antropice.

PAGINA | 10

..





.

.

.

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului cel puţin 50% prezenţă la activităţile de curs

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului îndeplinirea integrală a obligaţiilor la lucrările de laborator

(frecvenţa obligatorie, realizarea temelor cartografice,

elaborarea de referate, exploatarea rezultatelor incluse în

dosarul de lucrări practice al studentului, prezentarea

rezultatelor)

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale Definirea şi descrierea principalelor noţiuni, legităţi, procese şi fenomene geografice,

explicarea genezei şi evoluţiei lor, evaluarea consecinţelor pe care le au asupra sistemelor

geografice naturale si antropice.

Utilizarea adecvată a materialelor cartografice, seriilor statistice, instrumentelor informatice

de bază in vederea analizei functionale a teritoriului

Realizarea unei diagnoze teritoriale pe baza cercetărilor şi fundamentarea politicilor de

planificare teritorială

Coroborarea informaţiilor din diferite surse, cu caracter ştiinţific şi de popularizare

Aplicarea principiilor multi- si interdisciplinaritatii, in realizarea studiilor de planificare

teritorială

Com

pet

enţe

tran

sver

sale

Aplicarea strategiilor de muncă eficientă şi responsabilă, pe baza principiilor, normelor şi a

valorilor codului de etică profesională.

Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară, atitudine etică faţă de

grup, respect faţă de diversitate şi multiculturalitate, acceptarea diversităţii de opinie.

Autoevaluarea nevoii de formare profesională continua în scopul inserţiei şi adaptabilităţii la

cerinţele pieţii muncii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea de către studenți a principalelor concepte, modele şi orientări

promovate în geografia socială afirmate în epoca modernă, pentru a

putea înțelege și eventual gestiona impactul teritorial al deciziilor și

practicilor sociale.

7.2 Obiectivele specifice Înţelegerea modului de constituire şi organizare spaţială a

structurilor sociale

Operaţionalizarea cunoştintelor fundamentale privind

dimensiunea spaţială a relaţiilor sociale;

Înţelegerea specificului geografiei sociale româneşti și a

deschiderii sale interdisciplinare;

Clarificarea logică, argumentată și contextuală a comportamentelor

actorilor sociali cu rol major în structurarea spaţiului.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Nr.

ore

Metode de predare Observaţii

Obiectul de studiu şi problematica Geografiei sociale 2 Prelegerea, conversația

euristică,

problematizarea,

PAGINA | 11

..





.

.

.

învățarea prin

descoperire

Începuturile geografiei sociale (geografia socială în cadrul

geografiei umane, interferenţele cu sociologia, geografia

culturală)

2 Prelegerea, conversația

euristică,

problematizarea,

învățarea prin

descoperire

Consolidarea bazelor teoretice ale geografiei sociale (studiul

peisajelor umanizate, mecanica claselor, structura pe sectoare de

activitate, folosirea chestionarelor şi a interviurilor, alte

mijloacve de investigaţie socială)


euristică,

problematizarea,

învățarea prin

descoperire

Evoluţia teoriei în geografia socială (determinismul,

posibilismul, neopozitivismul, structuralismul, behaviorismul,

noua geografie, postmodernismul)


euristică,

problematizarea,

învățarea prin

descoperire

Conecptele de bază ale Geografiei sociale (modele de om,

modele de societate, articularea teoriilor sociale)


euristică,

problematizarea,

învățarea prin

descoperire

Spaţiul şi acţiunea umană (organizarea socio-spaţială în sectorul

primar, în sectorul secundar şi în sectorul serviciilor, organizarea

socială a spaţiilor de circulaţie)


euristică,

problematizarea,

învățarea prin

descoperire

Organizarea socială a spaţiului de odihnă, destindere şi recreere

(spaţiul de odihnă, spaţiul de destindere şi recreere, crearea de

spaţii turistice, oferta turistică, cererea turistică - motivaţiile

turiştilor, capacitatea de a călători, evaluarea cererii turistice – ,

promovarea în turism)


euristică,

problematizarea,

învățarea prin

descoperire

Spaţiul şi relaţiile interumane (circulaţia persoanelor, teoria

comunicaţiei, comunicare şi aculturaţie, ariile culturale, ariile

sociale, ariile economice).


euristică,

problematizarea,

învățarea prin

descoperire, metoda

cartografică

Studiul disparităţilor sociale (între mediul rural şi cel urban, în

mediul rural, în mediul urban, sărăcia şi ghetoizarea,

prosperitatea şi cartierele selecte, spaţiile sociale ale tinerilor,

spaţiile sociale ale vârstnicilor, spațiul persoanelor cu handicap,

segregarea etnică, exurbanizarea şi gentrificarea)


euristică,

problematizarea,

învățarea prin

descoperire, metoda

cartografică

Bibliografie:

1. Bailly A.S. et al, 1998, Les concepts de la géographie humaine. Ed. Armand Colin, Paris

2. Claval P., 1973, Principes de géographie sociale. Ed. M-Th. Génin Paris.

PAGINA | 12

..





.

.

.

3. Del Casino V., Thomas M., Cloke P., Panelli R., 2011, A Companion to Social Geography, Wiley-

Blackwell, New York.

4. Derruau M., 1991, Géographie humaine. Ed. Armand Colin. Paris

5. Di Meo G., 1998, Géographie sociale et territoires. Ed. Nathan, Paris.

6. Di Meo G., Buleon P., 2005, L’Espace social, Armand Colin, Paris.

7. Dewailly J.-M., Flament E., 1993, Géographie du tourisme et des loisirs, Ed. Paris

8. Lévy J., 1999, Le tournant géographique. Penser l’espace pour lire le monde. Belin, Paris.

9. Loubet del Bayle J. L., 1991, Introduction aux méthodes des sciences sociales. Ed. Privat, Paris.

10. Pearce D., 1987, Tourism Today: A Geographical Analysis. Ed. Longman Group, Londra.

8.1 Lucrări practice/Seminar Nr.

ore


Organizarea activităţii 1 conversația euristică

Mijloace de investigaţie folosite în geografia socială (aspecte

generale)

1 conversația euristică,

problematizarea,

învățarea prin

descoperire

Ancheta prin chestionar


problematizarea,

învățarea prin

descoperire

Interviul


problematizarea,

învățarea prin

descoperire

Documentele personale şi mărturiile de viaţă


problematizarea,

învățarea prin

descoperire, analiza de

text

Folosirea surselor oficiale

2 problematizarea,

învățarea prin

descoperire, analiza de

text

Folosirea mijloacelor mass media 2 învățarea prin

descoperire, metoda

cartografică, analiza de

text

Prelucrarea datelor culese 2 metode matematice,

statistica geografică,

metoda cartografică

Interpretarea datelor culese


problematizarea,

învățarea prin

descoperire

Aplicarea de chestionare şi interviuri, prelucrarea, interpretarea

şi prezentarea rezultatelor

10 Activitate de tern,

conversația,

chestionarul, interviul,

comunicarea scrisă și

PAGINA | 13

..





.

.

.

orală

Bibliografie:

1. Chelcea, S., 1975, Chestionarul în investigația sociologică, Ed. Științifică și enciclopedică, București

2. Chelcea, S., Mărginean, I., Cauc, I., 1998, Cercetarea sociologică. Metode și Tehnici, Ed. Destin, Deva

3. Culic, Irina, 2004, Metode avansate în cercetarea socială, Ed. Polirom, Iaşi

4. Iluț, P., 1997, Abordarea calitativă a socio-umanului, Ed. Polirom, Iași

5. Javeau, C., 1992, L'enquete par questionnaire : manuel a l'usage du praticien, Éditions de l'Université

Bruxelles, 1992

6. Peretz, H., 2002, Metodele în sociologie, Institutul European, Iaşi

7. Rotariu, T., Iluţ, P., 2001, Ancheta sociologică şi sondajul de opinie, Ed. Polirom, Iaşi 2001

8. Singly, F. de, Blanchet, A., Gotman, Anne, Kaufmann J.-C., 1998, Ancheta şi metodele ei., Ed. Polirom,

Iaşi

9. Stacey, Margaret, 1969, Methods of social research, Pergamon Press, Oxford

10. Străinescu, I., 2010, Statistica în cercetarea sociologică, Editura Universităţii din Bucureşti

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent

programului

Conținuturile formează atitudini valorizante, constructive faţă de cunoaşterea dimensiunilor spaţiale,

structurale şi funcţionale din sfera socială;

Stimulează implicarea personală în identificarea situaţiilor problemă, a conjuncturilor locale şi regionale

cu valenţe geopolitice;

Facilitează iniţierea de contacte şi colaborări cu mediul social local, în vederea dezvoltării competenţelor

profesionale ale studenţilor.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs Activitatea la curs Verificarea prezenței și a participării

active

10%

Stăpânirea cunoștințelor

din curs și bibliografia

indicată

Portofoliu de 20-30 întrebări / sarcini

de lucru, din materia predată şi din

bibliografia obligatorie.

60%

10.5 Seminar /

laborator

Activitatea curentă la LP Verificarea prezenței și a participării

active

10%

Calitatea proiectelor și a

susținerii acestora

Evaluare continuă 10%

Calitatea dosarului

cuprinzând temele de LP și

seminar

Evaluare finală 10%

10.6 Standard minim de performanţă

Nota 5

Studenţii pot obţine nota 5, dacă îndeplinesc cel puţin 50% din cerinţele la examen şi din cerinţele

minimale la activităţile de lucrări practice, la care prezenţa este obligatorie (realizarea temelor

cartografice, elaborarea de referate, exploatarea rezultatelor incluse în dosarul de lucrări practice al

studentului, prezentarea rezultatelor etc.).

Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,

PAGINA | 14

..





.

.

.

18. 09. 2015

.....................................................

......................................................

Data avizării în departament:

.................................................

Semnătura directorului departamentului,

.....................................................................

FIŞA DISCIPLINEI – Geografie politică (specializarea Geografie)







1.6 Programul de studii / Calificarea Geografie (G)


2.1 Denumirea disciplinei GEOGRAFIE POLITICĂ




2.5 Anul de

studiu

III 2.6 Semestrul I 2.7 Tipul de evaluare E 2.8 Regimul disciplinei Ob








Tutoriat 4

Examinări 5





PAGINA | 15

..





.

.

.


4.1 de curriculum Geografie umană generală, Geografia populaţiei şi aşezărilor, Geografie

economică Geografie socială, Geografie culturală, Geografie regională

4.2 de competenţe Definirea şi descrierea principalelor noţiuni, legităţi, procese şi fenomene

geografice, explicarea genezei şi evoluţiei lor, evaluarea consecinţelor pe care le

au asupra sistemelor geografice naturale si antropice.







rezultatelor)


Com

pet

enţe

pro

fesi

onal

e

Definirea şi descrierea principalelor noţiuni, legităţi, procese şi fenomene geografice,



Utilizarea metodelor si tehnicilor de culegere si prelucrarea a datelor provenite din diferite

surse

Realizarea de materiale grafice specifice

Elaborarea unor studii și proiecte de specialitate

Valorificarea rezultatelor obţinute din analize, studii și proiecte geografice

Asigurarea asistentei profesionale în diferite arii geografice

Com

pet

enţe

tran

sver

sale








7.1 Obiectivul general al disciplinei Fundamentarea cunoaşterii ştiinţifice a categoriilor cu care operează

geografia politică și facilitarea înțelegerii mizelor spațiale ale

deciziilor politice.

7.2 Obiectivele specifice Asimilarea de căptre studenți a principalelor teorii, concepte şi

modele spaţiale care au marcat evoluţia geografiei politice

Însuşirea bazelor metodologice ale geografiei politice (identificarea

mizelor politice, a mecanismelor de decizie politică şi administrativă,

analiza impactului teritorial al deciziilor politice şi administrative).

Realizarea de aplicații practice asupra unor spații cu mare miză

politico-teritorială la nivel național și internațional

8. Conţinuturi

8.1 Curs Nr. Metode de predare Observaţii

PAGINA | 16

..





.

.

.

ore

Contextul actual al preocupărilor politice în geografie. Geografie

politică, geopolitică şi Geostrategie: delimitări conceptuale şi

metodologice


euristică,

problematizarea,

învățarea prin

descoperire

Epistemologia şi istoria Geografiei politice şi interferenţele cu

Geopolitica


euristică,

problematizarea,

învățarea prin

descoperire

Dimensiunea politico-teritorială a sistemului economic mondial 4 Prelegerea, conversația

euristică,

problematizarea,

învățarea prin

descoperire

Geografia politică a statului (teritoriul de stat, populaţia statului,

economia statului)


euristică,

problematizarea,

învățarea prin

descoperire

Geografia politică a etniei, naţiunii şi minorităţilor etno-naţionale 4 Prelegerea, conversația

euristică,

problematizarea,

învățarea prin

descoperire

Geografia politică a frontierelor 4 Prelegerea, conversația

euristică,

problematizarea,

învățarea prin

descoperire

Geografia politică a spaţiilor transfrontaliere, suprastatale şi

substatale


euristică,

problematizarea,

învățarea prin

descoperire

Gramatica spaţială a relaţiilor intercivilizaţionale 2 Prelegerea, conversația

euristică,

problematizarea,

învățarea prin

descoperire

Bibliografie:

1. Bailly A. et al., 1998, Les concepts de la geographie humaine, Ed. Armand/Colin, Paris.

2. Bodocan, V., 1997, Geografie politică, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

3. Claval, P., 1994, Géopolitique et géostratégie, Nathan Université, Paris.

4. Costachie, S., 2004, Geografie politică, Editura Universităţii din Bucureşti.

5. Flint C., Taylor P., 2012, Political Geography: World-Economy, Nation-State and Locality, Taylor and

Francis Ltd, Londra.

6. Ilieş, Al., 1999, Elemente de Geografie politică, Ed. Universităţii din Oradea.

PAGINA | 17

..





.

.

.

7. Neguţ, S., Cucu, V., Vlad, L-B, 2004, Geopolitica României, Editura Transversal, Bucureşti.

8. Popa, N., 1999, Elemente de unitate şi alteritate în spaţiul geografic românesc (I, II). Rev. Română de

Geografie Politică, Oradea, Anul I, nr. 1, 2.

9. Popa, N., 2006, Frontiere, regiuni transfrontaliere si dezvoltare regională în Europa Mediană, Editura

Universităţii de Vest, Timişoara.

10. Rosière S., 2007, Géographie politique et géopolitique, Ellipses, Paris.

11. Simileanu,V., Săgeată R., 2009, Geopolitica României, Ed. Top Form, Bucureşti.


ore


Geografie electorală – analiza principalelor sisteme electorale şi

modelarea lor spaţială


problematizarea,

învățarea prin

descoperire

Geografia politică a spaţiilor conflictuale – studii de caz realizate

individual sau pe grupe asupra unor spaţii conflictuale regionale

de pe Glob


problematizarea,

învățarea prin

descoperire, metoda

cartografică

Geografia politică a României – analiză SWOT a potenţialului

geopolitic şi a poziţiei geostrategice a României


problematizarea,

învățarea prin

descoperire

Modele politico-teritoriale şi indici specifici analizei de geografie

politică

6 problematizarea,

învățarea prin

descoperire, metode

matematice

Exploatarea cartografică a rezultatelor obţinute prin analiza

potenţialului geopolitic şi a poziţiei geostrategice a României

6 învățarea prin

descoperire, metoda

cartografică

Minorităţi naţionale în România şi comunităţi româneşti în afara

graniţelor de stat ale României – studii de caz


problematizarea,

învățarea prin

descoperire

Bibliografie:














programului

PAGINA | 18

..





.

.

.

Implicarea personală a studenţilor în identificarea situaţiilor problemă, a conjuncturilor locale şi

regionale cu valenţe geopolitice;

Iniţierea de contacte şi colaborări cu mediul politic şi administrativ local, în vederea dezvoltării

competenţelor profesionale ale studenţilor.

10. Evaluare


din nota finală

10.4 Curs Activitatea la curs Verificarea prezenței și a

participării active

10%

Stăpânirea cunoștințelor din

curs și bibliografia indicată

Portofoliu de 20-30 întrebări /

sarcini de lucru, din materia predată

şi din bibliografia obligatorie.

60%

10.5 Seminar

/ laborator

Activitatea curentă la LP Verificarea prezenței și a


10%

Calitatea proiectelor/hărților și

a susținerii acestora


Calitatea dosarului cuprinzând

temele de LP și seminar



Nota 5





Data completării:

18. 09. 2015

Semnătura titularului de curs,

....................................................

Semnătura titularului de seminar,

......................................................


.................................................


.....................................................................

FIŞA DISCIPLINEI – Geografie politică (specializarea Geografia Turismului)







PAGINA | 19

..





.

.

.

1.6 Programul de studii / Calificarea Geografia turismului (GT)


2.1 Denumirea disciplinei GEOGRAFIE POLITICĂ




2.5 Anul de

studiu

III 2.6 Semestrul I 2.7 Tipul de evaluare E 2.8 Regimul disciplinei Ob








Tutoriat 4

Examinări 4






4.1 de curriculum Geografie umană generală, Geografia populaţiei şi aşezărilor, Geografie

economică Geografie socială, Geografie culturală, Geografie regională

4.2 de competenţe Definirea şi descrierea principalelor noţiuni, legităţi, procese şi fenomene

geografice, explicarea genezei şi evoluţiei lor, evaluarea consecinţelor pe care le

au asupra sistemelor geografice naturale si antropice.







rezultatelor)


PAGINA | 20

..





.

.

.

Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale




Prelucrarea datelor obtinute in cadrul unor cercetari teoretice şi analiza rezultatelor

Argumentarea soluţiilor pe baza coroborării informaţiilor din diferite surse, cu caracter

didactic, ştiinţific şi de popularizare din domeniul geografiei

Aplicarea principiilor multi si interdisciplinaritatii in abordarea domeniului geografiei

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale








7.1 Obiectivul general al disciplinei Fundamentarea cunoaşterii ştiinţifice a categoriilor cu care operează

geografia politică și facilitarea înțelegerii mizelor spațiale ale deciziilor

politice.

7.2 Obiectivele specifice Asimilarea de căptre studenți a principalelor teorii, concepte şi modele

spaţiale care au marcat evoluţia geografiei politice.

Însuşirea bazelor metodologice ale geografiei politice (identificarea

mizelor politice, a mecanismelor de decizie politică şi administrativă,

analiza impactului teritorial al deciziilor politice şi administrative).

Realizarea de aplicații practice asupra unor spații cu mare miză

politico-teritorială la nivel național și internațional.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Nr.

ore


Contextul actual al preocupărilor politice în geografie. Geografie

politică, geopolitică şi Geostrategie: delimitări conceptuale şi

metodologice


euristică,

problematizarea,

învățarea prin

descoperire

Epistemologia şi istoria Geografiei politice şi interferenţele cu

Geopolitica


euristică,

problematizarea,

învățarea prin

descoperire

Dimensiunea politico-teritorială a sistemului economic mondial 4 Prelegerea, conversația

euristică,

problematizarea,

învățarea prin

descoperire

Geografia politică a statului (teritoriul de stat, populaţia statului,

economia statului)


euristică,

problematizarea,

învățarea prin

PAGINA | 21

..





.

.

.

descoperire

Geografia politică a etniei, naţiunii şi minorităţilor etno-naţionale 4 Prelegerea, conversația

euristică,

problematizarea,

învățarea prin

descoperire

Geografia politică a frontierelor 4 Prelegerea, conversația

euristică,

problematizarea,

învățarea prin

descoperire

Geografia politică a spaţiilor transfrontaliere, suprastatale şi

substatale


euristică,

problematizarea,

învățarea prin

descoperire

Gramatica spaţială a relaţiilor intercivilizaţionale 2 Prelegerea, conversația

euristică,

problematizarea,

învățarea prin

descoperire

Bibliografie:

12. Bailly A. et al., 1998, Les concepts de la geographie humaine, Ed. Armand/Colin, Paris.




16. Flint C., Taylor P., 2012, Political Geography: World-Economy, Nation-State and Locality, Taylor and

Francis Ltd, Londra.







21.Rosière S., 2007, Géographie politique et géopolitique, Ellipses, Paris.



ore


Geografie electorală – analiza principalelor sisteme electorale şi

modelarea lor spaţială


problematizarea,

învățarea prin

descoperire

Geografia politică a spaţiilor conflictuale – studii de caz realizate

individual sau pe grupe asupra unor spaţii conflictuale regionale

de pe Glob


problematizarea,

învățarea prin

descoperire, metoda

cartografică

Geografia politică a României – analiză SWOT a potenţialului

geopolitic şi a poziţiei geostrategice a României


problematizarea,

PAGINA | 22

..





.

.

.

învățarea prin

descoperire

Modele politico-teritoriale şi indici specifici analizei de geografie

politică

6 problematizarea,

învățarea prin

descoperire, metode

matematice

Exploatarea cartografică a rezultatelor obţinute prin analiza

potenţialului geopolitic şi a poziţiei geostrategice a României

6 învățarea prin

descoperire, metoda

cartografică

Minorităţi naţionale în România şi comunităţi româneşti în afara

graniţelor de stat ale României – studii de caz


problematizarea,

învățarea prin

descoperire

Bibliografie:














programului

Implicarea personală a studenţilor în identificarea situaţiilor problemă, a conjuncturilor poolitice locale şi

regionale care pot influența turismul;

Iniţierea de contacte şi colaborări cu mediul politic şi administrativ local, în vederea dezvoltării

competenţelor profesionale ale studenţilor.

10. Evaluare


din nota finală

10.4 Curs Activitatea la curs Verificarea prezenței și a


10%

Stăpânirea cunoștințelor din

curs și bibliografia indicată

Portofoliu de 20-30 întrebări /

sarcini de lucru, din materia predată

şi din bibliografia obligatorie.

60%

10.5 Seminar

/ laborator

Activitatea curentă la LP Verificarea prezenței și a


10%

Calitatea proiectelor/hărților și

a susținerii acestora


Calitatea dosarului cuprinzând

temele de LP și seminar


PAGINA | 23

..





.

.

.


Nota 5





Data completării:

18. 09. 2015

Semnătura titularului de curs,

.....................................................

Semnătura titularului de seminar,

......................................................


.................................................


.....................................................................

FIŞA DISCIPLINEI – Geografie economică (specializarea Geografie)


1.4 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA

1.2 Facultatea / Departamentul CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE / GEOGRAFIE

1.3 Catedra -

1.4 Domeniul de studii GEOGRAFIE

1.5 Ciclul de studii LICENTA

1.6 Programul de studii / Calificarea GEOGRAFIE


2.1 Denumirea disciplinei GEOGRAFIA ECONOMICA



2.4 Anul de

studiu

I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul

de

evaluare

Examen 2.7 Regimul

disciplinei

OB




Distribuţia fondului de timp: 44




PAGINA | 24

..





.

.

.

Tutoriat 3

Examinări 6






4.1 de curriculum Obligatorie este disciplina Geografia Umana Generala

4.2 de competenţe - cunoasterea notiunilor de bază ale Geografiei Economice;

- cunoasterea si întelegerea relatiilor economice sub aspect geografic;


5.1 de desfăşurare a cursului - sală de curs cu videoproiector

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului - sală de seminar


Com

pet

enţe

pro

fesi

onal

e



geografice economice si antropice de pe glob;

Identificarea şi analiza potenţialului economic geografic în scop turistic;

Prelucrarea datelor obtinute in cadrul unor cercetari teoretice şi analiza rezultatelor;

Folosirea TIC pentru prelucrarea informatiilor si analiza lor;


didactic, ştiinţific şi de popularizare din domeniul geografiei economice;


economice mondiale.

Co

mp

eten

ţe t

ran

sver

sale


valorilor codului de etică profesională ;


grup, respect faţă de diversitate şi multiculturalitate; acceptarea diversităţii de opinie ;

Autoevaluarea nevoii de formare profesională continuă în scopul inserţiei şi adaptabilităţii la

cerinţele pieţii muncii.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Acest curs are in vedere insusirea notiunii de geografie economica, cu

aplicabilitate asupra tuturor continentelor lumii, sub aspectul studiului

PAGINA | 25

..





.

.

.

ramurilor geografiei economice: agricultura, industrie, transporturi,

comert si turism.

7.2 Obiectivele specifice Cunoaşterea interacţiunii dintre componentele geografiei economice;

Individualizarea mecanismelor care determina dezvoltarea regionala

teritorială diferenţiată;

Depistarea legităţilor care guvernează schimbarea în sistemele

regionale ale lumii;

Interpretarea dinamicii teritoriale în raport cu resursele spaţiului

mondial;

Judecarea dezvoltării economice teritoriale diferenţiate şi

individualizarea mecansimelor care determină discrepanţele

economice teritoriale pe glob;

Depistarea elementelor esenţiale de peisaje agricole si industriale;

Formularea de ipoteze privind utilizarea resurselor naturale ca

instrumente în accelerarea schimbărilor teritoriale.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

Definirea şi structura geografiei

economice

Prezentare powerpoint:

explicatia, problematizarea

-

Criterii şi principii în dinamica economiei

mondiale



-

Teorii privind globalizarea economică Prezentare powerpoint:


-

Complexitatea sistemelor teritoriale

agricole



-

Cultura plantelor. Caracteristici

geografice



-

Creşterea animalelor. Diferenţieri

economice regionale



-

Industria mondială: state centrale şi

periferice



-

Industria energetică – ramură strategică a

dezvoltării economice mondiale



-

Rolul ramurilor industriale de tip IT în

dinamica economiei mondiale



-

Sisteme teritoriale industriale pe glob.

Axe şi poli industriali



-

PAGINA | 26

..





.

.

.

Dinamica transporturilor pe glob Prezentare powerpoint:


-

Rolul schimburilor economice

internaţionale



-

Turismul – componentă activă a




-

Bibliografie

Dicken, P. (2005), Global Shift. The Internationalization of Economic Activity. Fourth Edition, Paul Chapman

Publishing Ltd, Liverpool.

Redding S. & Venables A.J. (2000), Economic Geography and Measured Productivity, London School of

Economics, London.

Venables A.J. (2001), Geography and International Inequalities: the impact of the technologies, World Bank

Report 2000, Washington DC.

*** (2003), World Bank Annual Report, Washington DC.

8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii

Harta fizică generală a Europei Lucrari practice: discutii cu

studentii pe tematica

respectiva.

Harta tipurilor de peisaje agricole pe glob Lucrari practice: discutii cu


respectiva.

Harta regiunilor industriale mondiale Lucrari practice: discutii cu


respectiva.

Harta retelelor de transport rutier si

feroviar

Lucrari practice: discutii cu


respectiva.

Porturi fluviale si maritime Lucrari practice: discutii cu


respectiva.

Fluxuri comerciale internationale Lucrari practice: discutii cu


respectiva.

Bibliografie




Economics, London.



PAGINA | 27

..





.

.

.



programului

Ocupaţii posibile conform COR: profesor de geografie.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de

evaluare

10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală

10.4 Curs Examen scris Lucrare scrisă 70%

10.5 Seminar /

laborator

Proiect, dosar - activităţii aplicative

atestate/laborator/lucrări practice/proiect etc.

- teste pe parcursul semestrului

- teme de control

- activităţi ştiinţifice

30%


Nota minima trebuie sa fie 5(cinci) in urma examinarii scrise si a evaluarii dosarului de lucrari

practice.

Data completării

25.09.2015

Semnătura titularului de curs

Semnătura titularului de seminar

Data avizării în catedră/departament Semnătura şefului catedrei/departamentului

FIŞA DISCIPLINEI – Geografie economică (specializarea Geografia turismului)




1.3 Catedra -



1.6 Programul de studii / Calificarea GEOGRAFIA TURISMULUI





2.4 Anul de I 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul Examen 2.7 Regimul OB

PAGINA | 28

..





.

.

.

studiu de

evaluare

disciplinei








Tutoriat 3

Examinări 6













Co

mp

eten

ţe p

rofe

sional

e










economice mondiale.

PAGINA | 29

..





.

.

.

Co

mp

eten

ţe t

ran

sver

sale











comert si turism.







mondial;







8. Conţinuturi



economice



-


mondiale



-



-


agricole



-


geografice



-

Creşterea animalelor. Diferenţieri Prezentare powerpoint: -

PAGINA | 30

..





.

.

.

economice regionale explicatia, problematizarea


periferice



-





-





-





-



-


internaţionale



-





-

Bibliografie




Economics, London.







respectiva.



respectiva.



respectiva.


feroviar



respectiva.



respectiva.

PAGINA | 31

..





.

.

.



respectiva.

Bibliografie




Economics, London.





programului


10. Evaluare


evaluare


nota finală


10.5 Seminar /

laborator




- teme de control


30%



practice.

Data completării

25.09.2015




FIŞA DISCIPLINEI – Geografie economică (specializarea Planificare teritorială)


PAGINA | 32

..





.

.

.



1.3 Catedra -



1.6 Programul de studii / Calificarea PLANIFICARE TERITORIALA





2.4 Anul de

studiu

II 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul

de

evaluare

C 2.7 Regimul

disciplinei

OB








Tutoriat 3

Examinări 6












PAGINA | 33

..





.

.

.


Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e










economice mondiale.

Com

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le Aplicarea strategiilor de muncă eficientă şi responsabilă, pe baza principiilor, normelor şi a










comert si turism.







mondial;







8. Conţinuturi



economice



-

PAGINA | 34

..





.

.

.


mondiale



-



-


agricole



-


geografice



-

Creşterea animalelor. Diferenţieri

economice regionale



-


periferice



-





-





-





-



-


internaţionale



-





-

Bibliografie




Economics, London.







respectiva.

PAGINA | 35

..





.

.

.



respectiva.



respectiva.


feroviar



respectiva.



respectiva.



respectiva.

Bibliografie




Economics, London.





programului


10. Evaluare


evaluare


nota finală


10.5 Seminar /

laborator




- teme de control


30%



practice.

PAGINA | 36

..





.

.

.

Data completării

25.09.2015




FIŞA DISCIPLINEI – Practică de specialitate (specializarea Geografie)



1.2 Facultatea / Departamentul CHIMIE, BIOLOGIE, GEOGRAFIE

1.3 Catedra DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE



1.6 Programul de studii / Calificarea GEOGRAFIE


2.1 Denumirea disciplinei PRACTICĂ DE SPECIALITATE



2.4 Anul de

studiu

II 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei DI

DF


3.1 Număr de ore pe săptămână 50 din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator 50

3.4 Total ore din planul de învăţământ 50 din care: 3.5 curs 3.6 seminar/laborator 50


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren

Activităţi practice 45

Tutoriat

Examinări 5

Alte activităţi





4.1 de curriculum Disciplină impusă conform Planului de învăţământ de la Specializarea Geografie, Anul II

de studii

PAGINA | 37

..





.

.

.

4.2 de competenţe Definirea şi descrierea principalelor noţiuni, legităţi, procese şi fenomene geografice,


geografice antropice, identificarea şi analiza potenţialului geografic urban; Prelucrarea

datelor obtinute in cadrul unor cercetari practice şi analiza rezultatelor


5.1 de desfăşurare a cursului Aplicaţii practice pe teren în Municipiul Bucureşti

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului Aplicaţii practice pe teren în Municipiul Bucureşti


Com

pet

enţe

pro

fesi

on

ale



geografice naturale si antropice

Identificarea şi analiza potenţialului geografic urban

Prelucrarea datelor obtinute in cadrul unor cercetari practice şi analiza rezultatelor

Folosirea TIC pentru prelucrarea informatiilor si analiza lor


didactic, ştiinţific şi de popularizare din domeniul geografiei


Com

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le Aplicarea strategiilor de muncă eficientă şi responsabilă, pe baza principiilor, normelor şi a

valorilor codului de etică profesională


grup, respect faţă de diversitate şi multiculturalitate; acceptarea diversităţii de opinie




7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea complexă şi înţelegerea problemelor de geografie

urbană particularizate pentru oraşele cu funcţie politico-

administrativă de capitală

7.2 Obiectivele specifice 1. Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvata a

noţiunilor specifice disciplinei)

o Cunoaşterea exhaustivă şi înţelegerea cauzală a

problematicii capitalelor şi a aşezărilor urbane în context

regional şi la nivel local

o Cunoaşterea şi înţelegerea tipului de habitat urban.

o Cunoaşterea rolului oraşelor de tip capitală în cadrul

dezvoltării socio-economice.

o Conştientizarea şi înţelegerea conţinuturilor şi a metodelor

ştiinţifice, operaţionale, ca mod de analiză, investigare şi

explicare a relaţiilor care se stabilesc în cadrul

PAGINA | 38

..





.

.

.

comunităţilor umane, deprinderea unor metode de

cercetare a spaţiului urban specific oraşelor cu funcţii de

capitală

2. Explicare si interpretare (explicarea si interpretarea unor idei,

proiecte, procese, precum şi a conţinuturilor teoretice si practice ale

disciplinei)

o Explicarea şi înţelegerea conceptelor fundamentale cu care operează

geografia urbană, din perspectiva studiului întreprins asupra oraşelor

cu funcţie de capitală;

o Înţelegerea cauzală a rolului pe care oraşul capitală şi-l asumă în

contextul dezvoltării durabile şi între valenţele de afirmare a spiritul

identitar în acord cu procesul de globalizare;

o Înţelegerea diferenţelor spaţiale, temporale, structurale şi funcţionale, a

sistemelor culturale de la macro-scară la niveluri ierarhice scalare

inferioare, particularizate pentru diferite oraşe cu funcţie de capitală

Utilizarea şi aplicarea practică a metodelor de analiză utilizată în

cazul oraşului cu funcţie de capitală.

3. Instrumental – aplicative (proiectarea, conducerea si evaluarea

activităţilor practice specifice; utilizarea unor metode, tehnici si

instrumente de investigare si de aplicare)

o Formarea unui sistem propriu de deprinderi, priceperi şi metodologii cu

privire la cercetarea spaţiului din perspectivă urbană, socială,

economică şi culturală;

o Formarea de competenţe şi priceperi de investigare utilizând criterii şi

metode noi, de impact asupra spaţiului geografic centrate spre analiza

oraşelor capitală;

o Utilizarea din perspectivă practică a strategiilor, metodelor, tehnicilor şi

procedeelor de cercetare specifice abordării spaţiului geografic din

perspectivă culturală. Deprinderea principalelor abilităţi necesare în

cazul planificării urbane.

4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive si responsabile fata de

domeniul ştiinţific / cultivarea unui mediu ştiinţific centrat pe valori si

relaţii democratice / promovarea unui sistem de valori culturale, morale

şi civice / valorificarea optima si creativa a propriului potenţial în

activităţile ştiinţifice / implicarea în dezvoltarea instituţională şi în

promovarea inovaţiilor ştiinţifice / angajarea in relaţii de parteneriat cu

alte persoane - instituţii cu responsabilităţi similare / participarea la

propria dezvoltare profesionala)

Consolidarea unui comportament adecvat şi un sistem de valori

atitudinale şi morale care să dovedească interes şi respect faţă de

comunitate şi faţă de patrimoniul social şi cultural.

Formarea unei personalităţi conforme cu solicitările mediului

economic, social şi cultural actual, al pieţei muncii şi al

comunităţii în care studenţii se integrează;

Respectarea valorilor spaţiului cultural; formarea unui mod de

acţiune conform cu mecanismele de funcţionare, evoluţie şi

dezvoltare al acestuia.

Înţelegerea faptului că aşezările trebuiesc conservate şi păstrate ca

PAGINA | 39

..





.

.

.

formă unică „moştenire”.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţi

i

1. Cartarea elementelor spaţiului urban Calea

Victoriei, Bucureşti

2. Înţelegerea, observarea şi interpretarea

peisajului urban şi al peisajului cultural;

3. Înţelegerea rolului politicului în dezvoltarea

urbană a municipiului Bucureşti

4. Casa Poporului, Palatul Parlamentului,

observare, analiză şi interpretare

5. Analiza spaţiilor verzi din Bucureşti.

6. Palatul Cotroceni: istorie, politic şi cultură în

spaţiul urban

7. Rolul religiei în spaţii urbane şi culturale:

patriarhia Română

8. Cartări individuale

9. Studiul geografic al Pieţei Unirii

10. Interpretarea unor peisaje urbane distincte,

impuse sau la liberă alegere

11. Analiza mediului rezidenţial din cartierele

Bucureştiului.

12. Muzeul satului: înţelegerea ruralului din şi în

urban

13. Contraste funcţionale şi fizionomice

Analiza riscului şi vulnerabilităţii urbane.

Prelegerea ştiinţifică (introductivă,

curentă, finală; dialogată, prelegere cu

oponent, prelegere team teaching,

prelegere cu dezbatere),

Alte metode: explicaţie, descriere,

explicaţia ştiinţifică, demonstraţia,

problematizare, studii de caz,. conversaţie

euristică, dezbaterea, asaltul de idei

(brainstorming).

Prelegerea ştiinţifică (curentă, finală;

dialogată, prelegere cu oponent, prelegere

team teaching, prelegere cu dezbatere),

Alte metode: explicaţie, descriere,

explicaţia ştiinţifică, demonstraţia,

problematizare, studii de caz,. conversaţie

euristică, dezbaterea, asaltul de idei

(brainstorming).

Bibliografie

1. Beaujeu –Garnier J., Chabot G.(1971), Geografia urbana, Ed. Stiintifica, Bucuresti

2. Chelcea, L., (2008), Bucureştiul post-industrial. Memorie şi dezindustrializare, Editura Polirom,

Bucureşti

3. Dragomirescu, S., Radu, S., (2011), Statele lumii contemporane, Editura Corint, Bucuresti

4. Jakson D.,W., A. (1985), A Human and Cultural geography, John Wiley and Sons, New York

5. Jordan T.G. (1996), The European Culture Area, third edition, Harper Collins

6. Roussiau N., Bonardi C., Les représentations sociales, état des lieux et perspecrives, Hayers,

Mardaga, 2001.

7. Rubenstein J,M. (1989) The Cultural Landscape an Introduction to Human Geography, second

edition, Merrill Publishing House

8. Rubenstein J.M., Bacon R.S. (1983), The Cultural landscape: An introduction to Human geography,

West Publishing Company, Saint Paul, New York

9. Rubenstein M.J. (1992), The Cultural Landscape An Introducton to Human Geography, third

edition, Macmillan Publishing Company, New York

10. Rubenstein M.J. (1996), The Cultural Landscpe, An Introduction to Human Geography, sixth

edition, Prentice Hall, NJ

11. Schama S., Le paysage et la mémoire, Paris, Seuil, 1999.

12. Zimolzak C.E., Stansfield C., A. (1983) The Human Landscape Geography and Culture, Charles E.

Merrill Publishing Company, A Bell &Howell Company, Columbus, Toronto

PAGINA | 40

..





.

.

.

13. Kolbe L. (2007), Central and Eastern European capital cities: interpreting– history, symbols and identity,

Planning Perspectives; Jan2007, Vol. 22 Issue 1, p79-111, 33p,

14. Ho, K. C. (2005-2006),Globalization and Southeast Asian Capital Cities, Pacific Affairs; Winter2005-

2006, Vol. 78 Issue 4, p. 535-541,

15. Gordon D. ( 2007), Planning Twentieth Century Capital Cities, Routledge, member of the Taylor &

Francis Group

16. http://geography.about.com/cs/countries/a/newcountries.htm

17. http://geographyfieldwork.com/WorldCapitalCities.htm

18. http://www.citymayors.com/features/capitals.html

8.2 Activităţi practice Metode de predare Observaţii

1. Prezentarea metodelor de cercetare specifice

studiului capitalelor lumii.

2. Algoritmul de studiu în analiza spaţiului

urban din punct de vedere politic şi

administrativ

3. Procedee, metode şi tehnici de analiză şi

documentare

4. Analiza spaţiului urban al unui oraş cu

funcţie de capitală – proiect individual de

cercetare şi fişe de observaţie

5. Tehnici de abordare a peisajului urban

6. Cartarea elementelor spaţiului urban din

Bucureşti (cartare individuală conform unei

fişe de lucru)

7. Susţinerea proiectului realizat

Activităţi didactice pe grupuri

de lucru;

Activităţi practice individuale

Discuţii, dezbatere,

problematizare, conversaţie

euristică, algoritmizare,

descriere, modelare,

documentarea, crearea şi

susţinerea referatului ştiinţific,

observaţie participativă şi

etnografică, analize pe teren,

interpretarea peisajului ca text,

analiza contrastelor funcţionale

şi fizionomice din cadrul

spaţiului urban etc

Bibliografie

1. idem cu segmental anterior.



programului

Ocupaţii posibile conform COR: Profesor în învăţământul gimnazial - 232201 ghid obiectiv cultural -

349107; meteorolog, specialişti în planificare urbană şi analiză teritorială; agent transporturi externe -

422101; agent transporturi interne;

10. Evaluare

Tip

activitate

10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală

10.4

Parte

teoretică

Criteriile generale de evaluare sunt:

- completitudinea şi corectitudinea

cunoştinţelor;

- coerenţa logică, fluenţa, expresivitatea,

forţa de argumentare;

- capacitatea de a opera cu cunoştinţele

asimilate în activităţi intelectuale complexe;

- capacitatea de aplicare în practică, în

contexte diferite, a cunoştinţelor învăţate;

• evaluare sumativă şi finală

prin colocviu de practică;

evaluarea aplicaţiilor practice

desfăşurate şi a fişelor

individuale de lucru şi

observaţie;

evaluarea cartărilor individuale.

100%

http://www.tandfbuiltenvironment.com/

http://www.taylorandfrancisgroup.com/



http://geography.about.com/cs/countries/a/newcountries.htm

http://geographyfieldwork.com/WorldCapitalCities.htm

PAGINA | 41

..





.

.

.

- capacitatea de analiză, de interpretare

personală, originalitatea, creativitatea;

- evitarea fenomenele de apreciere şi notare

subiectivă;

- gradul de asimilare a limbajului de

specialitate şi capacitatea de comunicare

- notarea se va considera corectă, dacă va

corespunde următoarelor caracteristici:

- obiectivitatea (exactitatea, precizia,

corectitudinea, responsabilitatea şi

competenţa docimologică);

- validitatea (nota acordată va corespunde

poziţiei ierarhice din sistemul de notare – cu

cifre, litere, calificative);

- fidelitatea (nota acordată de un examinator

se consideră fidelă dacă coincide cu nota

acordată de un alt examinator).

b) Criteriile specifice de evaluare sunt

criterii care decurg din particularităţile

disciplinelor de învăţământ.

(3) Criterii vizând aspectele

atitudinale şi motivaţionale ale activităţii

studenţilor, cum sunt: conştiinciozitatea,

interesul pentru studiul individual,

participarea activă la seminarii, frecvenţa la

cursuri etc.

10.5

Parte

aplicativă

Criteriile generale de evaluare sunt:

- completitudinea şi corectitudinea

cunoştinţelor;

- coerenţa logică, fluenţa, expresivitatea,

forţa de argumentare;

- capacitatea de a opera cu cunoştinţele

asimilate în activităţi intelectuale complexe;

- capacitatea de aplicare în practică, în

contexte diferite, a cunoştinţelor învăţate;

- capacitatea de analiză, de interpretare

personală, originalitatea, creativitatea;

- evitarea fenomenele de apreciere şi notare

subiectivă;

- gradul de asimilare a limbajului de

specialitate şi capacitatea de comunicare

- notarea se va considera corectă, dacă va

corespunde următoarelor caracteristici:

- obiectivitatea (exactitatea, precizia,

corectitudinea, responsabilitatea şi

competenţa docimologică);

- validitatea (nota acordată va corespunde

poziţiei ierarhice din sistemul de notare – cu

cifre, litere, calificative);

• evaluare sumativă şi evaluare

finală a lucrărilor practice

desfăşurate pe teren..

100%

PAGINA | 42

..





.

.

.

- fidelitatea

b) Criteriile specifice de evaluare sunt

criterii care decurg din particularităţile

disciplinelor de învăţământ.

(3) Criterii vizând aspectele

atitudinale şi motivaţionale ale activităţii

studenţilor, cum sunt: conştiinciozitatea,

interesul pentru studiul individual,

participarea activă la seminarii, frecvenţa la

cursuri etc


Studenţii pot obţine nota 5, dacă fac dovada îndeplinirii acceptabile a cel puţin 50% din cerinţele teoretice şi a

cerinţelor minimale de la activităţile de lucrări practice, la care prezenţa este obligatorie.

Data completării

01. 10. 2015

Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

Data avizării în catedră/departament

Semnătura şefului catedrei/departamentului

FIŞA DISCIPLINEI – Introducere în planificare teritorială (specializarea Planificare

teritorială)


1.8 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA

1.2 Facultatea / Departamentul Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie/ GEOGRAFIE

1.3 Catedra Departamentul de Geografie


1.5 Ciclul de studii Licenţă

1.6 Programul de studii / Calificarea Planificare teritorială


2.1 Denumirea disciplinei Introducere în planificare teritorială



2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DS




PAGINA | 43

..





.

.

.





Tutoriat 8

Examinări 4

Alte activităţi…………………………………… 10





4.1 de curriculum Nu este cazul

4.2 de competenţe Nu este cazul


5.1 de desfăşurare a cursului Sala de curs cu videoproiector

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului Laborator cu calculatoare și videoproiector


Com

pet

enţe

pro

fesi

onal

e

Definirea şi descrierea principalelor noţiuni, legităţi, procese şi fenomene geografice, explicarea

genezei şi evoluţiei lor, evaluarea consecinţelor pe care le au asupra sistemelor geografice naturale si

antropice

- Utilizarea adecvată a materialelor cartografice, seriile statistice, instrumentelor informatice de bază

in vederea analizei functionale a teritoriului.

- Realizarea unei diagnoze teritoriale pe baza cercetărilor şi fundamentarea politicilor de planificare

teritorială

- Folosirea TIC pentru prelucrarea informatiilor si analiza lor

- Coroborarea informaţiilor din diferite surse, cu caracter ştiinţific şi de popularizare

- Aplicarea principiilor multi- si interdisciplinaritatii, în realizarea studiilor de planificare teritorială.

Co

mp

eten

ţe

tran

sver

sale

Aplicarea strategiilor de muncă eficientă şi responsabilă, pe baza principiilor, normelor şi a valorilor

codului de etică profesională.

Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară, atitudine etică faţă de grup,

respect faţă de diversitate şi multiculturalitate, acceptarea diversităţii de opinie.

Autoevaluarea nevoii de formare profesională continua în scopul inserţiei şi adaptabilităţii la cerinţele

pieţii muncii


7.1 Obiectivul general

al disciplinei

Ilustrarea elocventă a demersurilor teritoriale în organizarea şi eficientizarea

exploatării spaţiului geografic, în armonizarea relaţiilor acestuia cu omul, a cărei

acţiune creste în intensitate şi se diversifică

PAGINA | 44

..





.

.

.

7.2 Obiectivele

specifice

- Cunoaşterea de către studenţi a modelelor de aplicare practică a diferitelor strategii

de dezvoltare

- Cunoaşterea aspectelor tehnico-organizatorice, monitorizarea teritoriului, colaborările

interjudeţene, scopurile şi priorităţile regiunii

- Însuşirea, cunoaşterea şi aplicarea de către studenţi a întregului arsenal necesar

ilustrării coerente a dimensiunilor teritoriale în organizarea şi eficientizarea spaţiului

geografic

8. Conţinuturi


Evoluţia ideilor de planificare teritorială Prelegere introductivă

Scurt istoric, etapele în plan internaţional şi în

România

Prelegere continuă, explicaţia

Conceptul de planificare teritorială: conţinut şi

scopuri


Tipuri de planning Prelegere continuă, explicaţia

Procesul de planning Prelegere continuă, explicaţia,

dezbaterea

Planificarea teritorială la nivel de stat (naţional)

- Scopuri şi conţinut

- Activităţile de planificare teritorială la nivel

de stat


Planificare regională

● Definiţie, forme de organizare, Metode de

aplicare practică a diferitelor strategii de dezvoltare

● Strategii folosite


Rolul Uniunii Europene în dezvoltarea regională Prelegere continuă, explicaţia,

dezbaterea

Instrumente şi metode de lucru folosite în

planificarea regională

● Analiza SWOT

● Teoria locurilor centrale ca instrument de

planificare teritorială

● Prognozele


Planificarea teritorială locală Prelegere continuă, explicaţia

Bibliografie

Benedek, J.,2001, Introducere În Planningul Teritorial.Editura Risoprint. Cluj-Napoca;

Benedek, J.,2004, Amenajarea Teritoriului Şi Dezvoltarea Regională.Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-

Napoca

Călin-Cornel Pop, 2003, Dimensiunea Geografică A Axei Jibou-Zalău-Şimleul Silvaniei-Marghita.Studiu de

geografie integrată. Editura Silvania Zalău

Cocean, P., 2005, Geografie regională.Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Ianoş, I., 1987, Oraşele şi organizarea spaţiului geografic.Editura Academiei, Bucureşti

Ianoş, I., 2000, Sisteme teritoriale. Editura Tehnică, Bucureşti

Ianoş, I., Humeau, J.B., 2002, Teoria sistemelor de aşezări umane. Editura Tehnică, Bucureşti


Conceptul de planificare regională/ spaţială Conversaţie euristică

PAGINA | 45

..





.

.

.

(obiective fundamentale, dezvoltarea socio-

economică echilibrată a regiunilor;

implementarea obiectivelor amenajării

teritoriului)

Dezvoltarea regională:

- obiective ale politicii de dezvoltare

regională

- instrumente de politică regională,

culegerea şi prelucrarea datelor

statistice regionale

Conversaţie euristică

Corelaţia geografie – planificare teritorială

în axa ............... sau în culoarul ...... Studii

de caz (5)

Conversaţie euristică, asalt de

idei/brainstorming, dezbatere, elaborarea de

materiale cartografice

Planificarea teritorială:

● Modelarea şi programarea spaţiului

amenajat

● Program de implementare (proiecte).

Studii de caz.

Conversaţie euristică, asalt de

idei/brainstorming, dezbatere, elaborarea de

materiale cartografice

Bibliografie

Benedek, J.,2001, Introducere În Planningul Teritorial.Editura Risoprint. Cluj-Napoca;

Benedek, J.,2004, Amenajarea Teritoriului Şi Dezvoltarea Regională.Editura Presa Universitară

Clujeană, Cluj-Napoca

Călin-Cornel Pop, 2003, Dimensiunea Geografică A Axei Jibou-Zalău-Şimleul Silvaniei-

Marghita.Studiu de geografie integrată. Editura Silvania Zalău

Cocean, P., 2005, Geografie regională.Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Ianoş, I., 1987, Oraşele şi organizarea spaţiului geografic.Editura Academiei, Bucureşti



programului

Disciplina este elaborată pe baza unor manuale din domeniu recunoscute internaţional.

- o parte din elementele prezentate în cadrul cursului şi seminarului au fost dezbătute în cadrul unor conferinţe şi

prelegeri naţionale şi internaţionale;

- promovarea gradului didactic pe postul de profesor s-a făcut pe baza unor publicaţii din domeniul planificării

teritoriale

- elaborarea proiectelor şi planurilor de dezvoltare locală/regională/naţională se realizază în baza cunoştiinţelor

acumulate în cadrul acestui curs

10. Evaluare

Tip

activitate

10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota

finală

10.4 Curs Gradul de însuşiere a tematicilor

acopertite la curs

examen 70%

10.5

Seminar /

laborator

Gradul de întelegere a metodelor

şi măsurilor aplicate în

planificarea teritorială

Conversaţie, dezbatere,

prezentare, predare de

proiecte

30%


PAGINA | 46

..





.

.

.

- obţinerea notei 5 la evaluarea finală;

- obţinerea a cel puţin 50 de puncte din punctajul general care se acordă la evaluarea finală la lucrarile

practice;

- participarea la testarea periodică prin lucrări de control;

- susţinerea a cel puţin unui referat

Data completării

1.10.2015




PAGINA | 47

..





.

.

.

12. Extrase din procesele verbale ale ședințelor de Departament și Consiliului facultății

Extras din procesul verbal al Ședinței Consiliului Departamentului de Geografie din data de

07.10.2015

-Omis cele de omis-

-Discutarea şi aprobarea Statului de funcţiuni al Departamentului de Geografie pe anul universitar

2015-2016 şi scotarea la concurs la postului de asistent poziţia 27. În urma supunerii la vot s-a

aprobat în unanimitate.

-Omis cele de omis-

Director de Departament,

Lector Dr. Sorin PAVEL

PAGINA | 48

..





.

.

.

Extras din procesul verbal al Ședinței Consiliului Facultății din data de 08/10/2015

PAGINA | 49

..





.

.

.

13. Extras din statul de funcții (doar pagina care conține postul scos la concurs).

PAGINA | 50

..





.

.

.

17.05.2016

Lector univ. Dr. Sorin PAVEL

Directorul Deparatmentului de Geografie

memoriu justificativ pentru scoaterea la concurs a ... · geografie geografia turismului...

Documents