®®

EDITORIALMesajul Colectivului de redacție pentru anul 2016 2The editorial board message for 2016

POLITICI ENERGETICE | ENERGY POLICIESOraşele inteligente în UE 3Mapping Smart Cities in the EU

Instrumente economice și Conferința de la Paris pe tema Schimbărilor Climatice 6Economic instruments and the 2015 Paris Climate Change Conference

Este rețeaua națională afectată de trecerea prea rapidă la energia din surse regenerabile? 8Is National Grid the victim of moving to renewables too quickly?

DIN ENERGETICA UE | EU ENERGY Uniunea Energetică și opinia Comisiei Europene asupra tranziției energetice în Franța 14Energy Union and EU opinion on energy transition in France

DIN ACTIVITATEA CME | WEC ACTIVITYInformații din „World Energy Focus″ 17

„World Energy Focus″ News

DIN ACTIVITATEA CNR-CME | WEC-RNC ACTIVITYPrincipalele componente ale strategiei Secretariatului Executiv CNR-CME pentru anul 2016 19The main components of WEC-RNC Executive Secretariat Strategy for 2016

Evenimente CNR-CME februarie-iunie 2016 21

SENIORII ENERGIEI | SENIORS OF ENERGYDialog de suflet cu dna. Doina Vișa - expert la Banca Mondială 32Interview with Mrs. Doina Vișa - World Bank expert

NOI SUNTEM VIITORUL ENERGETICII ROMÂNEȘTI |WE ARE THE FUTURE OF THE ROMANIAN POWER SECTOR Sustenabilitate și inovație energetică pentru viitor, responsabilitatea tuturor, mai ales a tinerilor 39Sustainability and innovation for the future, the responsability of all, in particular of the youth

INFO CNR-CMEPrezentarea de lucrări originale ale membrilor CNR-CME 48

DIN SUMAR | TABLE OF CONTENTS:

ISSN: 2066 - 4974

ANUL XIV, NR. 170, ianuarie 2016

2 ianuarie 2016

EditorialMesajul Colectivului de redacție pentru anul 2016

Stimați cititori,

Acum când un nou an ne stă în faţă, dorim să vã asigurăm că vom continua procesul de îmbunătăţire a conţinutului revistei noastre. Ne îndeamnă spre aceasta nu numai dorinţa noastră de a vă oferi cât mai multe informaţii - pentru că raţiunea muncii Colectivului de Redacţie al Mesagerului Energetic este aceea de a asigura un serviciu cât mai util către cititori, - dar şi pentru că anul 2016 va aduce, în mod sigur, evenimente importante și interesante în do meniul energiei, atât pe plan naţional, e uropean, cât şi mondial.

Pe plan naţional, conducătorii noştri vechi şi noi sunt în continuare datori sec torului energiei cu o bine meritată pri menire a cadrului legislativ (pentru e nergie electrică, pentru gaze naturale (inclusiv cele din surse neconvenţionale), pentru energie termică, pentru sur-se le regenerabile, dar şi pentru o no-uă concepţie privind redevențele), a structurii sectorului electroenergetic şi un management mai performant al acestuia. Dacă mai adăugăm, la toa-te acestea, necesitatea finalizării mult aşteptatei strategii de dezvoltare a sec-torului (demult promisă şi încă ne re a li-za tă) este clar că ar trebui să avem în acest an destule materiale interesante de prezentat în paginile Mesagerului, ca-re vor fi deschise opiniilor specialiştilor, adică ale dumneavoastră, stimați cititori.

La nivelul Uniunii Europene, ca şi la nivel global, sectorul energiei va fi sigur impactat de recentul Acord de la Paris ca rezultat al celei de-a 21-a Conferinţã a Părţilor (COP 21) din decembrie 2015. Acordul este cert un pas înainte în eforturile de dezvoltare sustenabilă, dar adevărul se află evident pe la mijlocul evantaiului de declaraţii, de la

cele mai entuziaste ale reprezentanţilor a utorităţilor, până la cele care arată de-za măgirea organizațiilor de mediu care spe rau și speră la mai mult. Mesagerul Energetic va urmări aceste efecte şi mo-dul în care acestea vor influenţa pieţele interne europene de energie electrică şi de gaze.

În nici un caz pe ultimul loc, ca subiect de interes, vor exista în revista noastră ma teriale legate de una din provocările cele mai acute ale sectorului energiei, cea legată de existenţa utilizatorilor re zidenţiali vulnerabili. Problema se adânceşte odată cu continuarea aplicării ca lendarului de liberalizare a pieţelor, mai ales în domeniul gazelor naturale.

În sfârşit, nu vom neglija informaţiile le gate de viaţa de organizaţie, de la evenimentele internaţionale de sub egida Consiliului Mondial al Energiei, pâ nă la, firește, cele organizate de Comitetul Membru Român, care, ca şi în anii precedenţi, nu vor fi puţine. Şi pen-tru că vorbim despre anul 2016, sigur nu vom uita Forumul Regional FOREN 2016, eveniment definitoriu și de tradiţie al CNR-CME care se anunţă foarte in te-resant, atât prin tematicile puse în dis-cu ţie, cât şi prin faptul că Forumul se întoarce la origini, adică pe litoralul Mării Negre.

Așadar, avem convingerea că anul 2016 va fi interesant şi bogat în evenimente, iar revista noastră, aşa cum îi arată şi numele, va fi heraldul lor. Vă dorim lec-tu ră plăcută şi vă aşteptăm cu drag să vă expuneţi părerile în paginile revistei. Iar pentru acest nou an, sperăm să aveţi realizări profesionale deosebite şi împliniri familiale conform dorinţelor ce-lor mai îndrăzneţe.

Colectivul de redacție

ANRE

www.agentianucleara.ro

www.elcen.ro

www.dalkia.ro

noi AsigurăMeCHiliBrulwww.anre.ro

AgenţiA nAţionAlă pentruresurse MinerAle

-AnrM-www.namr.ro

www.raten.ro

www.radet.ro

ianuarie 2016 3

Politici energeticeOraşele inteligente în UE *)

*) Preluare din Studiul „Mapping Smart Cities in the EU”, DG for Internal Policies

Context

Acest raport a fost comandat de că tre ITRE, Comitetul de Cercetare In dustrială şi al Energiei al Parlamentului European, pentru a oferi printre altele con tex tul pentru Parteneriatul de I novare Euro­pea nă privind Oraşele şi Co mu ni tă ți le Inteligente.

În timp ce mai mult de jumătate din po pulaţia lumii trăieşte în oraşe, a ceasta creşte la peste 2/3 în UE 28 şi proporţia creşte. Densitatea mare a po pulaţiilor din oraşe creşte presiunea pu­să pe energie, transporturi, apă, clădiri şi spaţii publice, astfel încât trebuie gă si te soluţii care sunt „inteligente”, de exemplu care sunt atât eficiente cât şi sustenabile pe de­o parte, precum şi ge neratoare de prosperitate economică şi bunăstare so­cială pe de altă parte. Acest lucru este cel mai bine realizat prin mobilizarea tuturor resurselor unui oraş şi coordonarea ac to­rilor săi folosind teh nologii noi şi politici comune mult aşteptate.

Ce este un Oraş Inteligent?

Tehnologia informațională şi a comunicaţiilor (TIC) este un fa ci­litator important pentru ca oraşele să se adreseze acestor provocări în­tr­un mod „inteligent”. În acest raport, un Oraş Inteligent este unul cu cel puţin o iniţiativă care tratează una sau mai multe din tre cele 6 caracteristici următoare: o Guvernare Inteligentă, Oameni In­te ligenţi, Un Mod de viaţă Inteligent, o Mobilitate Inteligentă, o Economie In­te ligentă şi un Mediu Inteligent. TIC uneşte şi întăreşte legăturile între oa­meni, afaceri, infrastructuri, resurse, e nergie şi spaţii, precum şi furnizarea de in strumente inteligente de organizare şi gu vernare. Astfel, putem defini un Oraş In teligent după cum urmează:

Definiţia unui Oraş Inteligent

„Un Oraş Inteligent este un oraş care în­cear că să rezolve problemele publicului

prin intermediul soluţiilor bazate pe ICT pe baza unui parteneriat municipal, implicând mai multe părţi interesate”.

Reprezentarea Oraşelor Inteligente în UE­28

Să luăm spre exemplu oraşele UE28 cu cel puţin 100,000 de locuitori, 240 (51%) dintre ele au implementat sau au propus iniţiative pentru Oraşe In­te ligente. Deşi aproape jumătate din Oraşele Inteligente din Europa au între 100,000 şi 200,000 de locuitori, acestea reprezintă doar 43% din mărimea acestei ca tegorii, în timp ce aproape 90% din oraşele cu peste 500,000 de locuitori sunt deja Oraşe Inteligente. Acesta este cu siguranţă un fenomen care priveşte o raşele mari, cu astfel de oraşe fiecare având un mare număr de iniţiative de Oraşe Inteligente în comparaţie cu oraşele mici. Cu toate acestea, în doar jumătate din Oraşele Inteligente E uropene există astfel de inițiative care sunt pilotate sau implementate, cu restul din tre acestea găsindu­se doar la etapa de planificare astfel încă imature. Există Oraşe Inteligente în toate ţările UE­28, însă acestea nu sunt distribuite în mod egal. Ţările cu cele mai mari ci fre de astfel de oraşe sunt Regatul Unit, Spania şi Italia, deși cele mai ridicate procentaje se găsesc în Italia, Austria, Da ne­mar ca, Nor ve gia, Suedia, Estonia şi Slovenia. I niţiativele de Oraş In teligent pre zintă toate cele 6 caracteristici, însă cel mai adesea se concentrează pe un Mediu In te li­gent şi pe o Mobilitate In teligentă. Din punct de vedere ge ografic, există o distribuire uniformă a acestora, deşi proiectele de Guvernare In teligentă sunt întâlnite cel mai adesea în Statele Membre mai vechi ca Franţa, Spania, Germania, Regatul Unit, Italia şi Suedia. Remarcabil este faptul că unele caracteristici apar tipic în combinaţie, precum Oameni Inteligenţi şi Un mod de Viaţă Inteligent.

www.transelectrica.ro

sursa ta de energiewww.electrica.ro

www.hidroelectrica.ro

siguranţă şi economici-tate

www.opcom.ro

www.enel.ro

www.cenhd.ro

Complexul energeticoltenia sA

www.cenoltenia.ro

4 ianuarie 2016

Succesul iniţiativelor Oraşelor In­te ligente vizavi de obiectivele lor

Două definiţii ale „succesului” fo­lo si te în acest studiu

Iniţiative de succes: indicatori ce pot fi observaţi pe parcursul ciclului de viaţă al i nițiativei: atragerea unui suport mare, e xistența obiectivelor clare aliniate la obiectivele politice şi la problemele cu rente, producerea de rezultate şi impacturi concrete, care pot fi pre lu ate și implementate.

Oraşe de succes: a avea obiective sem nificative (aliniate la Europa 2020 şi la rezultate actuale) a coperind un mix al țintelor politice şi al caracteristicilor; a deţine un por tofoliu echilibrat de inițiative; a ajunge la maturitate (pe scara noas tră); a se alătura în mod activ la reţelele Oraşului Inteligent.

Aceste definiţii s-au aplicat unui mo-del reprezentativ de 50 de i niţiative de Oraşe Inteligente din 37 de oraşe, ţinând cont de mă ri mea oraşului, locaţia geografică, ca rac teristicile iniţiativei, obiectivele, păr ţile in-teresate şi guvernarea, fi nanţarea şi realizările. O analiză a acestui mo del a identificat cinci tipuri de obiective diferite: unităţi din ve ci-nătatea Oraşului Inteligent; in fra-structuri micro pentru test de în-cercări; sisteme inteligente de tra fic; sisteme de management al resurselor şi platforme de participare.

Datorită faptului că 2/3 din proiectele model de Oraş Inteligent ră mân în faza de plan sau de testare pilot, numărul iniţiativelor mature de succes rămâne relativ scăzut. Cu toa te acestea, a na liza noastră arată că proiectele de succes (de exemplu care în de plinesc o biectivele lor şi care con tribuie la atingerea scopurilor Europa 2020) sunt acelea cu obiective cla re, scopuri, ţinte şi sis teme de mă surare de referinţă e xistente în că de la început. O guvernare pu ternică, un caz de busi ness co-rect şi un cadru avantajos de re a-lizare par a fi necesare. A avea un partener guvernamental local pu-ter nic ca jucător strategic esențial și

cofinanțator este de asemenea foar-te important. Proiectele de succes tind să fie încadrate în tr­o vi­ziune cuprinzătoare a oraşului. Par teneriatele public­pri vate (PPP) sunt foarte im portante, în special acolo un de partenerii pri vaţi aduc capacităţile de ex­per tiză, fi nan ţa re şi tehnologie, pre cum şi implicarea cetăţenilor şi a altor uti lizatori finali.

Succesul Oraşelor Inteligente vizavi de ţintele Europa 2020

Modelul a oferit de asemenea un subset de 20 de oraşe pentru o cercetare mai profundă cu privire la aporturile şi procesele care apar în jurul iniţiativelor în cadrul unui sin gur oraş. Datele legate de oraş au fost afişate pe tabloul de bord pre zentând indicatorii lor socio-eco nomici şi ICT; finanţare, părţi in teresate şi investiţii în resurse; obiective şi impacturi aşteptate. Da-te le cu privire la iniţiativele fiecărui oraş au fost aliniate de asemenea la ţintele Europa 2020 privind an-ga jarea, cercetare & dezvoltarea, energie, educaţie şi sărăcie. Ma-jo ri tatea oraşelor model (90% din o raşele model) au iniţiative care se concentrează pe ţintele Europa 2020 privind energia, şi peste 1/3 vizează incluziunea socială şi re-

du cerea sărăciei. Doar două dintre oraşe au o iniţiativă care vizează în mod direct creşterea capacităţii de Cer cetare & Dezvolatre a unui oraş, deşi acestea au potenţialul de a creş te investiţiile sectorului privat în Cer cetare & Dezvoltare şi inovare.

Creşterea iniţiativelor Oraşelor In teligente: soluţii şi bună practică

O analiză în continuare a alinierii fiecărui oraş la ţintele Europa 2020, şi luând în considerare modul în care acestea se comportă în contextul priorităţilor naționale ale ţării lor şi al circumstanţelor de ordin politic şi economic, au condus la selectarea a celor mai de succes oraşe pentru o analiză detaliată: Amsterdam (Olanda), Barcelona (Spania), Co penhaga (Danemarca), Hel sin­ki (Finlanda), Manchester (Marea Britanie) şi Viena (Austria).

În fiecare dintre aceste cazuri, au fost evaluate un număr de i niţiative pentru a identifica fac to rii care au dus la succesul lor, a rătând că cea mai mare parte a so luţiilor lor se concentrează pe trans port, mobilitate şi o Guvernare In te li gen-tă, dezvăluind cele 8 soluţii prin-cipale generice în aceste zone, in-clu siv tehnologii de construcţie.

Factori care au determinat succesul

Descriere

Viziune Studiul dovedeşte că includerea şi participarea sunt ţinte importante pentru programe de succes privind Oraşele Inteligente pentru evitarea polarizării între zonele de elită urbană şi cele cu un venit redus.

Oameni Studiile de caz scot în evidenţă liderii care inspiră („campionii oraşului”) din spatele multor inițiative de succes. Cetăţenii ar trebui împuterniciţi printr-o participare activă să creeze un simţ al proprietăţii şi angajării, şi este important să se încurajeze medii participative care facilitează şi care stimulează sectorul de business, sectorul public şi cetăţenii să contribuie.

Proces Crearea unui birou central care acționează ca mijlocitor pentru ideile şi inițiativele Oraşelor Inteligente, atrăgând diverse părţi interesate, este de o importanţă vitală şi permite coordonarea ideilor, proiectelor, părţilor interesate şi a beneficiarilor. Coordonarea la nivel local poate fi de asemenea importantă pentru înţelegere, pentru a asigura integrarea soluţiilor în cadrul portofoliului iniţiativelor. De exemplu, multe municipalități insistă ca informaţii despre serviciile publice să fie furnizate ca „date deschise„. Acest lucru permite indivizilor şi companiilor să proceseze şi să recombine aceste date cât şi altele disponibile pentru a crea resurse utile pentru pubic, de exemplu informaţii legate de trafic în timp real. Este important ca oraşele să fie incluse în reţele pentru a împărtași cunoștințe şi experienţe, promovând prin urmare propriile lor iniţiative precum şi a învăţa de la alţii şi a stabili fundațiile pentru o colaborare viitoare.

Tabelul 1 Factorii care au determinat succesul Orașelor Inteligente

ianuarie 2016 5

În special, aproape toate soluţiile se aşteaptă să recupereze costurile lor pe termen scurt către mediu. Analiza în-crucișată a subiniat de asemenea un număr de bune practici, fiecare din-tre acestea făcând referire la trei factori importanți pentru O raşe Inteligente de succes şi pen tru implementarea soluţiilor: o vi zi u ne clară; implicarea cetăţenilor, re-pre zen tanți ai mediului de afaceri la ni vel local; şi procese eficiente

Strategii de creștere

Potenţialul de creștere la nivelul UE (prin extinderea proiectelor e xistente, re-petarea sau începerea de proiecte noi) a fost de asemenea e valuat pen tru fiecare dintre cele cinci tipuri prin cipale de obiective men ţionate mai sus, şi toate au un asemenea potenţial. Unele tipuri (de exemplu înceurcări pentr infrastructuri şi sisteme de trafic inteligente) au fost de-sem nate pentru a fi evaluate.

În altele (de exemplu unităţile din vecinătatea Oraşelor Inteligente şi sis te-mele de management al resurselor) po-ten ţialul de creștere este limitat de un grad ridicat al specificității locale. Am des coperit de asemenea că iniţiativele care implică participarea furnizorilor in ter naţionali de tehnologie comercială au fost mai bine poziţionate pentru a be ne ficia de creștere, şi acest lucru este în tărit prin intermediul cooperării între oraşe.

Putem distinge din această analiză o varietate de „strategii de creștere” in clu-siv repetarea (repetarea inițiativelor şi strategiile privind Oraşele Inteligente în alte zone), creșterea (creşterea nu mă-rului de participanţi, alocarea re sur se-lor, amprenta geografică sau furnizarea serviciilor la o scară mai mare) şi întărirea e cosistemului (folosirea iniţiativelor pri-vind Oraşele Inteligente ca bază pentru o reţea flexibilă a iniţiativelor care intră în interacțiune). Am descoperit că mai mul te tipuri de proiecte beneficiază de strategii diferite de creștere şi, pro ce dând în acest fel, se confruntă cu ob sta cole diferite. Mai mult, strategiile im plică riscuri diferite (de exemplu in ca pacitatea de a susţine progresul sau e fectele secundare adverse precum in capacitatea pieţei sau decalarea stra te giilor alternative). O abordare este colectarea proceselor şi practicilor bune pen tru a crea „servicii pan-europene des-tinate Oraşelor Inteligente”.

Există câteva modele posibile pentru acest lucru inclusiv o organizaţie fur ni zoa re de servicii; un program dedicat de susţinere de tip „angel”; şi un model bazat pe cloud care furnizează anumite servicii in clusiv de exemplu magazine universale cu aplicaţii pentru Oraşe Inteligente şi sus ţinere pentru ecosistem.

Se remarcă patru constatări im por­tante în ceea ce priveşte o diseminare a inițiativelor privind Oraşele In teligente. În primul rând, potenţialul pen­tru extinderea mărimii pro iec telor existente (adăugarea de par ti cipanţi sau de domenii) sau crearea unor proiecte duplicate în alte zone poate fi întărit printr­o guvernare pu ternică, printr­o spon sorizare sus ținută și mixul po­tri vit al părţilor in teresate. În al doilea rând, cetăţenii sunt părţi interesate importante în ceea ce priveşte iniţiativele „Ve ci nătăţilor Inteligente” şi „platformele de participare” astfel încât ar trebui să aibă roluri strategice în dezvoltarea şi realizarea acestor proiecte. În al treilea rând, participarea unei companii pri­vate (ideal, la nivel naţional sau pan­european) ca şi jucător esenţial îm­preună cu autorităţile de la nivelul o raşului şi firmele de la nivel local poa te oferi o bază instituţională pen­tru creștere, deşi acest lucru poa te risca acumularea unei puteri de piaţă prea mare în astfel de companii. În al patrulea rând este necesară co o pe rarea între oraşe pentru a crea plat forme comune pentru Oraşele In teligente pentru o dezvoltare la scară largă şi testare.

Recomandări

Recomandările care reies din această ana liza pot fi grupate în cinci categorii. Recomandările din primul grup vizează îm -bunătăţirea bazei de cunoştinţe şi trans -miterea de lecţii pentru politica e uro peană. Cel de-al doilea grup priveşte de signul inițiativelor şi al planurilor de ac ţiune la nivelul oraşului. În al treilea rând recomandările sunt furnizate privind gu ver narea și pentru a facilita învăţarea şi creșterea. Cel de-al patrulea grup de recomandări vizează măsuri altele de cât suportul direct care pot fi folosite pen tru a stimula dezvoltarea unui Oraş In teligent. În final, cel de-al cincilea grup de recomandări sunt concepute pentru a cre a condiţii fa vo rabile pentru creșterea şi extinderea celor mai promiţătoare a bordări privind Oraşele Inteligente. n

www.transgaz.ro

www.gdfsuez.com

www.romgaz.ro

www.armaxgaz.ro

www.congaz.ro

www.eon-romania.ro

www.axpo.com

www.gspoffshore.com

www.petrom.ro

www.conpet.ro

www.amromco.com

6 ianuarie 2016

Instrumente economice și Conferința de la Paris pe tema Schimbărilor Climatice *) Catalizatorul prețului la carbon

Din moment ce Conferinţa pe Te-me Climatice va avea loc anul a cesta la Paris, Preşedintele Co-mi te tului Ştiinţific privind Schim-bă rile Climatice şi Economia la U niversitatea Paris-Dauphine a pro pus un sistem in ter na ţional de tranzacţionare a emisiilor care o bligă ţările, cu cea mai ridicată me die de emisii de CO2, de a a plă-ti cel mai mult. Acest mecanism al preţului la carbon bonus-malus a pare într-un moment în care există un consens cu privire la nevoia unui a cord credibil şi provocator privind schim bările climatice.

Aşa cum s-a demonstrat de că-tre acţiunile colective pentru pro-te jarea stratului de ozon conform Protocolului de la Montreal, suc-ce sul unui acord multilateral se bazează pe trei piloni: un an ga ja-ment politic puternic, un sistem de monitorizare independent şi ri gu-ros, şi instrumente economice care transmit stimulentele potrivite. Pen-tru a contribui la un acord de suc-ces privind schimbările climatice la conferinţa de la Paris, va trebui să se înregistreze progrese în ca-zul fiecăruia dintre cei trei piloni. Preşedintele Comitetului Schim bă-rilor Climatice și Economiei şi-a ba-zat eforturile de cercetare pe pilonul instrumentelor economice, şi a venit cu următoarele propuneri concrete:

A) Să se pună bazele unui acord universal. Traiectoriile necesare pen tru a reduce riscul încălzirii me diului la nu mai mult de 2°C, au fost cuantificate în al Cincilea Raport de Evaluare al Panelului In-terguvernamental privind Schim bă-rile Climatice (IPCC). Acesta prevede că toţi emiţătorii majori de gaze cu efect de seră să participe la un efort colectiv pentru reducerea emisiilor pâ nă în 2020. Provocarea din cadrul Con ferinței pe Tema Schimbărilor

Cli matice de la Paris din Decembrie 2015, va fi de a pune bazele unui a cord universal, angajând toate ţă-ri le în această acţiune. Acest lucru în seamnă că guvernele trebuie să se pună de acord asupra unor an-ga jamente puternice pentru a reduce emisiile în cadrul unui sis-tem întărit de monitorizare. În acest scop, trebuie stabilite sti mu-lentele economice adecvate, care să implice atât guvernele cât şi ac-torii din economie. O modalitate de implementare a acestui cadru, ar putea fi introducerea unui preț in-ternaţional dublu pentru emisiile de gaze cu efect de seră până în 2020.

B) Introducerea prețului la carbon la nivel mondial. Experienţa Pro-to colului de la Kyoto a arătat dificultatea, dacă nu chiar im po-si bilitatea, de stabilire a unui preț al carbonului la nivel internațional ca re să apară prin intermediul unui sis tem de tranzacţionare a cotelor de emisii între state ca actori. Pen-tru a scădea drastic traiectoria emisiilor, preţul carbonului la nivel mon dial ar trebui introdus rapid. Un sistem internaţional de bonusuri și beneficii ale prețului la carbon, cal culat pe baza emisiilor medii pe cap de locuitor, ar putea fi introdus la o cotă de 7-9$ pe tona de CO2 e chivalent începând cu 2020. Un me canism „bonus-malus”, care de-fi neşte simultan preţul care tre-buie plă tit pentru emisii, peste un anumit prag, și direcționarea ba-nilor co lec tați, pare cel mai po tri vit. În ca drul unui astfel de sistem, orice țară care depăşeşte nivelul mediu al emisiilor per capita ar trebui să plă tească o anumită su mă pentru fi ecare tonă emisă peste acel prag. Si metric, ţările care emit mai puţin de cât acest ni vel de referinţă, ar pu tea primi o compensare calculată la numărul de tone economisite com parativ cu media globală. Prin

con strucţie, acest mecanism s-ar e chilibra de la un an la altul şi de pe urma acestuia ar putea beneficia ţă rile ca re depun eforturi pentru a păs tra sau reduce emisiile lor per ca pita sub media globală.

Conform simulărilor realizate de că-tre Preşedintele Comitetului Schim-bărilor Climatice și Economiei, o cotă de 7$- 9$ pe tona echivalentă de CO2 ar elibera suficiente resurse pen tru a transfera 100 miliarde $ pe an către țări cu nivel scăzut al e misiilor per capita.

C) Să se pună bazele unei piețe trans continentale a carbonului. Cel mai realist mod de introducere a unui preț internaţional la carbon în e conomia globală este de a pu-ne ba zele, între 2015 şi 2020, unei pieţe trans continentale a car bo-nului, bazată pe prototipuri dez-vol tate în Europa, China şi Statele Unite. Aceasta ar per mite să re-zul te un preț internaţional de re fe-rinţă pentru carbon și ar putea fi un punct de referinţă care să per mită actorilor din economie să în cor po-reze în costurile lor, valoarea pla-sată pe protecţia climei, în timp ce se angajează în tranziţii ale energiei com patibile cu riscul de con trol al schim bărilor climatice.

D) Principiul „Responsabilităților co mune însă diferențiate”. In-tro ducerea preţului dublu la car-bon s-ar putea baza pe prin ci-piul „responsabilităţilor co mu ne dar diferenţiate”, care vizează re-conci lierea unei acţiuni comune privind schimbările climatice şi pri-o ritatea accesului la dezvoltare. To-tuşi, ar trebui să se distanţeze de interpretarea binară a acestui prin-ci piu care a dominat până acum. Deja pusă sub semnul întrebării în anii 1990, această reprezentare bi-nară a lumii a devenit total ne a dec-

*) Preluare din CEEP Report – Central Europe Energy Partners, septembrie 2014

ianuarie 2016 7

vată: dintre primii 10 emiţători de CO2 din sectorul producerii de energie în 2011, - care au re pre zentat 80% din emisiile de la ni vel global, - au existat patru ţări e mergente, patru ţări dezvoltate şi do uă ţări producătoare de petrol. În acordurile de la Copenhaga şi Can cun, acest prin-ci piu a luat forma unei promisiuni de a transfera 100 mi liarde $ pe an de la Nord la Sud, o promisiune care rămâne i potetică în absenţa unui acord privind dis tri buţia surselor de finanțare între do natori şi pe criteriile pentru a locarea fondurilor între primitori.

E) Întărirea monitorizării, ra por tă-rii și ve rificării (MRV).La douăzeci de ani de la in tro du cerea Convenţiei Ca-dru a Naţiunilor U nite privind Schim-bările Climatice, nu există încă un sis-tem MRV clar şi consistent pentru e misiile de ga ze cu efect de seră care să se a plice tuturor ţă rilor. Stabilirea unui sis tem de transferuri fi nanciare pe ba za unei contribuţii de car bon de 7-9$ pe to na de CO2 impune ca un astfel de sistem armonizat să fie primul sta bilit. Într-adevăr, vo lu mul transferurilor ce urmează a fi re a li zat poate fi cunoscut nu mai da că emisiile din toate ţările care par ticipă la schemă sunt cal culate şi revizuite anual. Există astfel un sti-mulent foarte pu ter nic pentru ţările cele mai puţin dez voltate ca re toate au nivele ale e misiilor sub me dia globală, pentru a se alătura sistemului co mun MRV. Una dintre di ficultăţile de bază cu pri vire la protejarea bu nului comun al stabilității schimbărilor cli matice es te ab sen ţa unei autorităţi su pranaţionale.

Sistemul comun MRV ar trebui să se bazeze pe calcule şi măsurători va-lidate de către IPCC (Grupul in ter-guvernamental de experți în schim bă-rile climatice), a căror fun cţie este de asemenea de a produce şi dezvolta mul țimea stan dar de lor necesare pen-tru calcularea e misiilor de gaze cu efect de se ră. Implementarea a cestuia ar tre bu i să se facă prin in ter mediul or-ga nis me lor tehnice ale UNFCCC care vor avea nevoie, anual, de a verifica şi consolida inventarele na ţionale pri-vind emisiile de gaze cu efect de seră, împreună cu registrele ca re vor include angajamentele de re du cere a acestor emisii. Acest pro ces, ne cesită resurse mai mari, pre cum şi o mai mare transparență şi comunicare din partea părţilor in teresate.

Punctul central al agendei conferinţei este de a se ajunge la un acord între gu vernele care au ratificat UNFCCC în 1994, şi să avanseze într-un mod coordonat pe drumul către decarbonarea economiilor. n

Figura 1 – Influenţa anului de bază ales pe „bonus-malus” pe grupe mari de ţări (1990-2011), calculată în funcţie de 7,5$/t CO2

echivalent.

www.rwea.ro

we are poweringyour businesswww.ispe.ro

INTELIGENŢAESTE ENERGIE !www.icpe.ro

www.icpe-actel.ro

www.icpe-ca.ro

www.icemenerg.ro

www.isph.ro

www.isce.ro

www.icpetecosa.ro

www.comoti.ro

www.incdecoind.ro

Tabelul 1 – Efectele de distribuţie care rezultă dintr-un sistem „bonus-malus” calculat pe baza unei tone echivalente de CO2 de 7,5$

8 ianuarie 2016

Este rețeaua națională afectată de tre­cerea prea rapidă la e nergia din surse regenerabile?*)

Deşi Uniunea Europeană (UE) încearcă să scoată din funcțiune cen tralele tra-di ţionale și să im ple menteze centralele pro ducătoare de e nergie din surse re-ge nerabile, se pare că acest lu cru este prea rapid pentru unii – in clu siv pentru Rețeaua Naţională, ca re este o bligată să achiziționeze e nergie e lectrică la un preț mai ri di cat datorită standardelor im puse de e negia din surse regenerabile.

Companiile de utilităţi din diferite zo ne ale lu mii au de-a face cu si tu aţii diferite—iar în Marea Britanie, perioada cererii de vârf cea mai ri di ca tă este pe parcursul iernii.

Trei centrale electrice au fost închise re-cent în Marea Britanie, un total de 2 GW din producerea de energie pe ba zã de cărbune şi petrol. Conform In stitutului pen tru Cercetare în Do me niul Energiei (IER), „a mortizorul de siguranţă″ dintre ca pacitatea totală de pro ducere a energiei e lectrice şi vârful de ce rere se aştepta să sca dă cu 1,2%. Chiar dacă amortizorul a scăzut, va for ţa din nou reţeaua naţională să plă tească furnizorii de energie să re-des chi dă centralele electrice în caz de ur-gen ţă pe timpul iernii.

În iarna anului 2014/2015, reţeaua na-ţi onală a fost forţată să cumpere o can-titate suplimentară de 1,6GW de energie electrică pentru a di mi nua riscul unei în treruperi în a limentarea cu energie electrică.

„Marja estimată pentru această iar-nă este de 1,2% fiind cea mai scă zută începând din 2005, forţând compania de energie electrică să cum pere o cantitate suplimentară de 2,6 GW de energie la un preţ de 36 mil. £”, a ex plicat IER. „Însă cu pla nuri de re zer vă bine fun damentate implementate, mar ja e fectivă de re zer vă din iarna trecută a fost de 6%, iar anul acesta sunt estimări să scadă la 5,1%- cea mai scăzută din 2007 şi 2008”.

Reţeaua electrică din Marea Britanie ca-ută opţiuni pentru echilibrarea in stru-

men te lor pentru iarna anului 2016/2017 şi 2017/2018 pentru a utiliza în si gu ran ţă re ţeaua lor e lectrică

„Înainte de iarna anului 2014/2015, re-ţea ua naţională a introdus Rezerva Su pli-men tară pentru Echilibrare (SBR) şi Re-zer va pentru Echilibrare pri vind Cererea pen tru echilibrarea sis te mului de trans-port al energie electrice în faţa unei si-tu aţii nesigure de producere a e nergiei e lectrice,″ afirma în tr-o declaraţie un re-prezentant al companiei de utilităţi. „In-stru men tele suplimentare pentru ser vi ciile de echilibrare au fost im ple men ta te iarna tre cută şi 2,56GW au fost a chiziționați pen tru iarna 2015/2016, ceea ce a dus la o marjă de 5,1%.”

Reprezentanții reţelei electrice din Marea Britanie au explicat că unele condiţii ne-si gu re privind energia electrică ar putea de ter mina unele ţări să în târzie în chi de rea centralelor, însă aceştia sunt încrezători că cel puţin cele două ierni vor fi sigure.

Există incertitudini privind per spectiva cererii şi o fertei înainte de ca pa citatea pie-ţei ca re vor fi aplicate în 2018/2019, „a afirmat Claire Spedding, ma na ger pentru ser vi cii de echilibrare la Na tional Grid Marea Bri ta ni e. „Dată fi ind in cer titudinea da că vor exista suficiente marje de ca-pacitate dis ponibile pe piaţa de e nergie e lectrică pen tru e chilibrare, este necesar să găsim op ți uni pentru asigurarea trans-portului de e nergie electrică în Marea Britanie”.

Reprezentanţii reţelei naţionale de e nergie din Marea Britanie ne-au explicat că aceştia fo losesc o me to dologie a „pier derii de sar-ci nă (LOLE)”, pentru a a naliza diferite sce-narii din timpul iernii. Apoi a ceştia aplică fac tori diferiţi acestor sce narii pentru a pre zi ce cum va arăta viitorul. O mare varietate de rezultate po si bile poate fi observată în aceste teste, iar în momentul de faţă com paniile de utilităţi încearcă să se consulte a supra serviciilor de e chilibrare. n

*) Preluare din revista www.smartgridnews.com

www.aem.ro

www.abb.com

www.alstom.com

www.tractebel-enginee-ring-gdfsuez.com

www.teletrans.ro

sC sMArt sACalitate şi promptitudine

ww.smart-sa.ro

www.adrem.ro

www.romelectro.ro

sC roMenergo sApower of all!

www.romenergo.ro

www.repower.com

www.acue.ro

ianuarie 2016 9

Energia din surse regenerabile ver sus stabilitatea rețelei*) Prof. Dr. Ing. Harald Weber, Universitatea Rostock, Institut fur Elektrische Energietechnik

(IEF), Lehrstuhl fur Elektrische Energieversorgung, Membru al Consiliului Consultativ

*) Preluare din VGB PowerTech Journal 4/2014

Sistemul electroenergetic poate fi considerat ca un sistem automat cu buclă inversă, în care sursele de alimentare sunt, în principal, termocentralele convenționale. Variabila de control este frecvența rețelei, iar mărimile de reglare sunt determinate de rezerva de reglare primară (rezerva turnantă) și de sistemul de control al frecvenței termocentralelor. Control în circuit închis al sistemului privind frecvența rețelei se bazează pe inerția maselor de rotație ale turbogeneratoarelor. Stabilizarea procesului este determinată de reglajul primar al termocentralelor.

Sistemele de conversie eoliene și fotoelectrice nu au caracteristicele unor centrale electrice clasice. Sunt instalații care captează energia latentă oferită de către vânt și soare, transformă această energie în energie electrică și o injectează în rețeaua de energie electrică – nu la momentul cererii, ci la momentul producerii. Din punctul de vedere al stabilității sistemului, acestea prezintă o variabilă perturbatoare, ca orice utilizator și nu-și aduc nicio contribuție la stabilitatea rețelei. În afară de acest fapt, această energie scumpă din surse regenerabile – cu avantaje privind injectarea în rețea – reduc, de asemenea, orele de funcționare ale termocentralelor convenționale mai ieftine, scoțându-le de pe piață. Astfel, nu numai numărul de mijloace de control a rețelei, dar și masele de rotație care contribuie la menținerea frecvenței sunt reduse.

Acest fapt este recunoscut de asemenea de DENA (Agenția pentru Energie din Germania) și a fost făcut public în ultimul său studiu «System services 2030» denumit «Securitatea și siguranța unui sistem de furnizare a energiei

electrice cu o pondere ridicată de energie din surse regenerabile». Conform DENA, problema poate fi rezolvată prin modificarea reglementărilor legale actuale, solicitând de asemenea de la aceste sisteme distribuite de energie să contribuie la controlul frecvenței. Acest lucru se poate aplica în special la centralele eoliene mari. Se preconizează ca valoarea constantei de timp actuale de conectare la rețea de 10 secunde să se reducă la 3,5 secunde. Furnizorii alternativi de servicii de control al frecvenței ar putea fi grupuri de producere a energiei, inclusiv centrale pe biogaz, motoare diesel pentru situații de urgență, baterii de acumulatoare importante, cât și managementul cererii în industrii energointensive. Totuși, viitorul va demonstra dacă aceste sugestii vor fi suficiente și cât vor costa.

Ce se va întâmpla dacă aceste măsuri nu sunt suficiente, poate fi văzut în Irlanda: 10GW capacitate instalată în termocentrale convenționale sunt în concurență cu 2 GW furnizați de energia eoliană. Sarcina minimă din timpul verii poate ajunge la 2,2 GW, iar energia eoliană maximă poate crește, de exemplu, la 1,9 GW, în anumite perioade de timp, astfel că mai mult decât 50 % din energie este produsă de centralele eoliene. O pondere mai ridicată de energie eoliană nu este admisă de către operatorul de sistem ca măsură de precauție. În cazul deconectării din rețea a grupurilor din termocentrale poate apărea un gradient de frecvență de mai mult de – 1 Hz/sec, ceea ce poate antrena întreruperi prin protecție a centralelor rămase în funcțiune. În special componente precum cuplajele, arborii mașinilor, paletele turbinei, dispozitivele de etanșare și bobinele generatoarelor sunt puse

în pericol. Este evident că gradientul mare de frecvență, împreună cu întreruperea unor centrale electrice nu numai că pot duce la întreruperi la scară mare a utilizatorilor, dar pot duce, de asemenea, întreg sistemul la o întrerupere totală (black-out).

Care este situația actuală în Europa continentală? ar trebui să ne așteptăm la o situație similară ca cea din Irlanda? Rostock University a condus împreună cu VGB și cu companiile membre ale VGB o investigație pentru a identifica ce gradienți de frecvență și abateri pot apărea în Germania și Europa până în anul 2023 dacă ponderea surselor noi regenerabile de energie crește ca și în trecut, ajungând la niveluri ale capacității de 70% (Germania) și de 50% (Europa). S-a considerat că rezerva de reglaj a frecvenței și reglajul primar pot fi furnizate doar de termocentralele convenționale disponibile și că valoarea constantei de timp TN a rețelei (reprezentând inerția maselor de rotație) va scădea de la 10 secunde la două secunde în Germania și la cinci secunde în Europa. În plus, s-a considerat că o mare parte a capacităților de reglaj primar vor fi oferite de hidrocentralele cu înaltă presiune Alpine care, cu toate acestea, au totuși un comportament nesigur cu acest tip de reglaj din cauza așa zisei reacții la ieșire (output counteraction).

Calculele au arătat că în cazul unei perturbări de 3GW în Germania, pentru reglajul primar poate rezulta un gradient de frecvență de -1Hz/sec și deviația de frecvență dinamică permisibilă de -800 mHz poate fi depășită. În plus, tendința de oscilație pentru reglajul frecvenței primare a crescut mult pentru circa un minut după perturbare. În afară de pericolele care au apărut

10 ianuarie 2016

The perfect choice for yourlong term partner!

www.novaindustrialsa.ro

www.hitachi.ro

www.ansaldonucleare.it

www.ge.com

www.emerson.com

www.siemens.ro

www.teb.com.ro

www.romatom.ro

We help you control your worldwww.honeywell.com

www.schneider-electric.ro

deja în Irlanda, această variație ridicată a frecvenței crește în general uzura centralelor implicate în controlul primar.

Funcționarea rețelei în siguranță ar putea fi deja imposibilă în Germania fără suportul vecinilor care furnizează servicii de rețea ce lipsesc de la centralele lor pe bază de combustibili fosili și centrale nucleare, prin intermediul unei rețele interconectate, automat și fără costuri, mai ales rezerva turnantă, – stabilizând în acest fel sistemul. Nu mai este cazul să mai amintim că orice „Energiewende” pe cheltuiala vecinilor nu are nici o logică.

Pe lângă sugestiile vagi prezentate de DENA, va trebui să păstrăm un număr suficient de centrale reale în rețea pentru a putea furniza serviciile de rețea solicitate. Cu toate acestea, pe viitor nu va fi posibil să furnizăm aceste servicii fără costuri așa cum se obișnuiește în prezent.

Observație CNR-CME:

Problema abordată în cadrul lucrării este reală și determinată de faptul că sursele regenerabile de energie moderne sunt conectate la rețeaua electrică prin intermediul circuitelor electronice (invertoare) caracterizate

de inerție practic nulă. Funcționarea centralelor clasice în paralel cu sursele regenerabile de energie conduce la reducerea importantă a inerției mecanice a întregului sistem și, deci, la un răspuns mult mai rapid în cazul unor perturbații în sistem. Această problemă este în general cunoscută de către operatorii de sistem, iar în cadrul centrelor de cercetare sunt căutate soluții în aceste sens, începând cu realizarea de sisteme artificiale de inerție până la soluții de creștere a imunității echipamentelor și adaptarea sistemelor de protecție.

Se poate considera că, în curând, vor apărea soluții eficiente care vor permite creșterea în continuare a ponderii surselor regenerabile de energie. Realizarea, în viitorul apropiat, de sisteme de stocare a energiei, conectate la rețelele electrice cu sisteme electronice va permite și un răspuns rapid la perturbații cu efecte benefice asupra stabilității sistemului.

Rezolvarea problemelor legate de dubla variabilitate, atât a utilizării, cât și a producerii energiei, își va găsi, suntem convinși, soluție în viitorul apropiat astfel ca obiectivele de generare din surse regenerabile să poată fi atinse pentru a fi limitată poluarea mediului ambiant de către centralele cu combustibili fosili. n

*Notă: Toate drepturile asupra acestei publicații sunt rezervate Asociației CNR-CME. Orice reproducere, integrală sau parțială, prin indiferent ce mijloace, a materialelor apărute în paginile publicației se poate face numai cu aprobarea Asociației. Opiniile exprimate în articolele

publicate în Buletinul informativ aparțin autorilor.

MESAGERUL ENERGETICColectivul de redacţie:

Redactor Responsabil: Dr. ing. Gheorghe BălanMembri și referenți științifici (în ordine alfabetică):

Prof. dr. ing. Niculae Napoleon Antonescu, Prof. dr. ing. Nicolae Golovanov, Ing. Cătălin Marinescu, Prof. dr. ing Virgil Mușatescu, Dr. ing. Alexandru Pătruți,

Prof. dr. ing. Ionuț Purica, Prof. Elena Ratcu, Dr. ing. Vasile Rugină, Ing. Anton Vlădescu, Ing. Victor Vernescu,

Drd. ing. Călin Vilt, Ing. George ConstantinReferent layout: Ing. Silvia Prundianu

Traduceri: Drd. Luminiţa DurăuTehnoredactare şi machetare: Drd. Luminiţa Durău

Editare: Image Photo ProductionSecretariat Executiv CNR-CME: Telefon: 0372 821 475; 0372 821 476;

E-mail: ghbalan@cnr-cme.ro;Website: www.cnr-cme.ro

ianuarie 2016 11

Tehnologii emergente*) Material elaborat de Grupul de Lucru CIGRE C5.13, Interacțiunea Pieţelor şi Acţiunile de Reglementare a Tehnologiilor Emergente

*) Preluare din Electra nr. 279, aprilie 2015

Rezumat

Grupul de Lucru C5.13 CIGRE a fost creat pentru a evalua impactul piețelor şi al reglementării asupra noilor generații de tehnologii, de ex. tehnologiile care urmează ge-nerației actuale de proiecte e oliene şi solare.

Lucrarea oferă o evaluare iniţială a im pactului pieţelor actuale şi a re-glementărilor relativ la ceea ce pre-vestesc inovările referitoare la ten-dinţele în sec torul industriei şi social.

Introducere

Sistemele energetice trebuie să răs -pundă în continuare la problemele ri dicate de impactul e nergiei so la-re şi eoliene. Aceste probleme de-ter mină mai multe inovări care vor avea impact asupra sistemelor e lec-tro energetice, asupra re gle men-tărilor şi asupra pieţelor. Gru pul de Lu cru C5.13 CIGRE oferă o privire de ansamblu a supra modului în care evoluează aceste noi tehnologii.

Analiza efectuată pe baza unor sondaje oferă o imagine a câtorva din tre teh no logiile care încep să apară. Datele includ tehnologii ca-re se folosesc deja şi care sunt a plicate, tehnologii care sunt ac tual-men te testate pentru fe za bilitate şi a plicabilitate, cât şi tehnologii care se găsesc în etape de început de dez voltare.

Pe baza datelor obținute din sondaj, Gru pul de Lucru oferă perspectivele sale pri vind elementele care de-ter mi nă avansul şi barierele că tre extinderea tehnologiilor prezentate, sti mu lentele pentru proiecte (precum pro fitul financiar, social etc.); furnizorii afectaţi de teh-nologiile prezentate şi zo nele cu im-pact potenţial viitor.

Metodologia sondajului

Sondajul efectuat privind noile teh-nologii a avut intenţia de a pri vi dincolo de starea actuală a pro iectelor care au fost im ple men tate şi să ofere informații pri vind direcţia în care se în dreap tă industria în general şi pie-ţele în par ticular. Un astfel de son daj a fost de o necesitate su bi ectivă şi pe termen nelimitat. Termenii fo lo siţi în această analiză au fost de a semenea lăsați liber. Termeni pre cum „aplicat” şi „teoretic” sunt cei mai subiectivi dat fiind natura flu i dă a tehnologiilor; „Facilitatori/ Ba riere” pot fi consideraţi diferiți de către en tităţi diferite; în timp ce „Sti mu len tele” sunt foarte su biec tive (dat fi ind fap tul că cineva poa te apăra cu u şurinţă po ziţia că „banii” sunt mo ti vaţia pen tru toate pro iectele!). Pe scurt, con ceptele, datele şi dis cuţiile vor da naş tere şi la alte discuţii şi nu ar putea fi considerate cuvântul fi nal al acestui material.

La un nivel înalt, sondajul a fost con-ce put pentru a răspunde la în tre bările „Ce”, „De ce” şi „Ce dacă” ale noilor teh no logii. Întrebările au in clus: CE TIP de tehnologie (in clu siv subiectul care va aplica teh no logia şi cine va beneficia de pe urma acesteia): DE CE (de ex. ca re a fost motivaţia din spatele dez vol tării tehnologiei – a fost teh no logia o oportunitate economică pen tru a oferi serviciul actual; sau un mandat de reglementare; sau o idee bună; …); şi Ce dacă (schim bă rile potențiale de ordin tehnic sau social

care pot apărea dintr-o im plementare la scară largă a tehnologiei).

Răspunsurile la sondaj

Răspunsurile la sondaj au acoperit pro iecte privind celulele cu com bus-ti bil; stocarea e nergiei; pro ce sa rea datelor, ma nagementul in for maţiei şi sis te mele de control şi a naliză; ma-na gementul rezidențial; ve hi cu lele electrice; cărbune şi energia valurilor.

Aproximativ o jumătate dintre teh no-lo gii au fost deja aplicate în sistemele electroenergetice actuale. Acesta pare să indice că o par te semnificativă din teh nologiile e mergente sunt proiecte se rioase ca re vizează o implementare i mediată, prezentând operatorilor de sis tem cât şi ale utilizatorilor soluții prac tice, şi nu sunt doar con cep te ipotetice.

Dintre tehnologiile prezentate, u nele s-au referit la aspecte pri vind furnizarea energiei; altele la mo di fi-carea cererii de sarcină şi altele s-au referit la concepte de Tehnologia Informaţiei sau su port pentru sis tem, furnizori şi utilizatorii.

Domeniilede mai sus pot fi analizate și din perspectiva în care operatorii din industrie vor u tiliza tehnologia. Re zultatele au arătat că utilizatorul i nițial poate reprezenta de fapt un grup de câ teva entităţi, că da te le au un caracter su biec tiv, iar Grupul de Lucru a căutat să stabilească u tilizatorul do mi nant. O parte din tre

12 ianuarie 2016

tehnologii se referă la Aprovizionarea en-gros cu Energie, altele la Alimentarea en-detail, la sar cinile en gros, la utilizatorii en-de tail (includ dispozitive de sto ca re individuale), şi la Operaţiile în cadrul Sis te mului de Transport (OTS) sau la Operatorii Sistemului de Distribuţie (OSD).

Datele de mai sus indică atât o di-ver sitate a zonelor abordate, cât şi o diversitate a utilizatorilor țintă. Cu toate acestea, datele indică, de ase-menea, că sectorul de e nergie e lec-tri că en gros (de ex. mari u tilizatori de active şi OTS) este do meniul țintă dominant. Ma rea ma joritate a pro iec-telor se referă la producerea sau sus-ţin/ ad mi nis trează producţia de ener-gie en gros. Managementul sarcinii, con tro lul şi e valuarea stării sistemului e nergetic, precum şi dez voltarea de noi funcții în rețelele electrice mo derne ca și controlul acestora sunt foar te importante. Aceste din urmă pro iecte sunt datorate unei flexibi li tăţi extinse în ceea ce pri veş te regulile pieţei şi re-gu la men te le reţelei. Contoarele, con-troa lele şi co ordonarea sunt o mare par te din aceste noi inovări.

Un obiectiv esenţial al Grupului de Lucru a fost de a identifica rolul pe care îl au reglementarea şi pie-ţe le în susținerea sau în blocarea i novărilor. Datele arată că pie ţele şi reglementările fac loc ideilor noi chiar şi când acele idei se abat de la me-todele tradiţionale.

Ca răspuns la întrebările care pri vesc elementele de susținere şi barierele la noile teh nologii, sondajul arată că reglementările şi regulile pie ţei au fost facilitatori majori pen tru dez voltarea tehnologiei res pec tive. O mare parte dintre răspunsuri au in di cat fap tul că reglementările şi pie ţele au avut un rol pozitiv; altele s-au referit la creşterea cererii ca având un rol pozitiv; și altele la sti mu larea dezvoltării în pe-ne trarea ac tuală a energiei pro ve ni tă din sur se regenerabile.

Printre schimbările notabile ale re-gu lilor pieţei sunt amintite cele di-recţionate către proiectele de ma-nagement al cererii care permit ca re-sursele utilizatorilor să ofere re zerve pen tru sistem. Proiectele pi lot pen-

tru baterii de stocare şi răs punsul la cerere ne cesită câ teo dată schimbări ale re gulilor pen tru a permite acestor pro iec te oportunitatea de a participa la câ te va dintre pieţele tradiţionale de ser vi cii auxiliare.

De un interes deosebit sunt mo di fi-

că rile care au permis fur nizarea de Servicii Secundare Re gla re. Serviciul tradiţional se cun dar de reglare este considerat ca o soluție de a răspunde la un sem nal automat, atât în creșterea, cât şi scă derea sarcinii într-o perioadă pre definită de timp şi continuă o perioadă pre-definită. În unele pie ţe acest ser viciu este definit ca o resursă ge ne ratoare sincronizată ca re poate oferi energie în 10-15 minute şi capacitatea de a sus ţi ne acea sursă timp de 30 de minute. Acolo unde este po sibil, ast-fel de reguli prescriptive au fost mo-dificate pentru a fi adecvate teh no-logiilor mai noi. O schim bare a fost prin introducerea unor dis po zitive noi de măsurare care au per mis par-ticiparea eficientă a utilizatorilor la piaţa serviciilor de reglare secundară.

O altă schimbare în regulile pieţei a făcut posibilă furnizarea de can ti tăți mai mici de energie dintr-o sar ci nă individuală. Prin reducerea ce rin-ţei minime de participare de la 500 kW la 100kW, operatorul pie ţei a încu rajat dezvoltarea pro iec telor de management al cererii pen tru sarcini mici pentru a putea fi plătite pentru servicii.

O altă modificare inovatoare care a privit regulile pieţei a fost conceptul denumit servicii se cun dare bazate pe

performanţă. În exemplul prezentat Regulamentul ba zat pe Performanţă in troduce trei schimbări la regulile pie ţei tra diţionale de reglementare. Pri ma, încorporează nivelurile per for-man ţei pentru a evalua capacitatea de re glare a unei resurse printr-un semnal tradiţional de re gle mentare. A doua, nivelul de per formanţă este folosit ca par te a obligației pieţei de re gle mentare, preţul pieţei de re gle-mentare şi stabilirea acestuia. Su-plimentar, schimbările permit re sur-selor să răspundă la un semnal de variație „rapidă” de Reglare Di namică şi să fie angajat, perceput şi stabilit pe baza unui beneficiu su pli mentar pe care aceste resurse de răs puns rapid îl aduc pieţei, răspuns pe care resursele tradiţionale nu l-au putut furniza. Cu astfel de schim bări, unele tehnologii noi pot primi un răspuns continuu pri vind performanța iar rezultatul es te că toate resursele sunt apoi com pensate conform valorii pe care o oferă pieţei de reglementare.

La fel de important pentru cine sau ce facilitează aceste noi concepte, este cine sau care sunt barierele în fața acestor concepte. Răs pun-surile arată că unele proiecte Pia-ţa sau regulile de reglementare au fost o barieră în calea pro gre su-lui iar în altele lipsa unei mai am-ple standardizări sau şi factorii non-industriali apar ca bariere. De asemenea apar ca bariere Hard-ware-ul și o mai bună ac cep tare a publicului. Majoritatea par ti ci pan ți lor la studiu nu indică niciun fel de ba-riere în calea progresului sau nu au ra por tat niciun fel de bariere.

ianuarie 2016 13

Este recunoscut faptul că lip sa răs-pun surilor care indică re gle mentarea şi pieţele ca bariere ar putea fi re-zul tatul faptului că pro iectele care în tâlnesc astfel de bariere au eşuat deja sau pur şi simplu nu au făcut parte din son daj. Cu toate acestea, faptul că res pon denţii nu au ridicat problema re glementării sau cea a pieţelor ca având un impact negativ a supra proiectelor lor merită să fie menţionată.

Un aspect complementar la zona generală de motivaţie a unui proiect este problema finanțarii proiectului.

Finanțarea proiectului este concen -trată în următoarele direcții: finanțare directă din partea Gu ver nului; prin tarife; de către pro pri e tarii de bu nuri; de către capitalul privat şi de cer ce-tare academică.

Cine se aşteaptă să beneficieze de pe urma acestor tehnologii noi? Răspunsurile nu au permis ca a ceastă întrebare să găsească un răs puns definitoriu. În scopul unei bu ne analize, re zultatele au fost îm-părţite în două părţi: Beneficii pen-tru Industria e nergetică şi beneficii pentru so ci etate în general. E valuarea Gru pu lui de Lucru în acest do meniu are un caracter subiectiv și totuși informativ.

Majoritatea dintre proiecte își pro pun îmbunătățirea fiabilității ge ne ra le a sistemului energetic. Unele ur măresc creșterea eficienței în fur nizarea serviciilor iar altele re a lizarea de noi oportunităţi pentru servicii.

O parte dintre proiecte se referă la ni ve lul utilizatorului de retail, unele au fost di rec ţionate către reducerea

emisiilor şi altele se referă la reducerea costurilor cu energia.

Pentru a obţine cele mai multe be-ne ficii, s-a subliniat că prezența vehiculelor electrice implică:

- Coordonarea dintre industria trans-porturilor şi industria energetică cu privire la conceptul interfeţei

- Stabilirea drepturilor de pro-pri etate asociate cu cerinţele de infrastructură. Va exista ne ce si-ta tea stabilirii pro prietarului in-frastructurii. De exemplu, vor fi bornele de ieşire existente în tr-o par care a unui ma gazin de retail în pro prietatea ma ga zi nului, a unui agregator separat sau a com pani ei locale de u tilităţi? Ma gazinul de re-tail poate fi în sine un intermediar între com pania de utilităţi şi client şi să fie astfel responsabil pentru a gregarea achiziţiei de energie e lectrică la vehicule în parcările în tim pul zilei. În cazul utilizatorilor re zi den ţiali, poate proprietarul unui a partament să insiste că el este pro-prietarul infrastructurii? Are cli en tul „un drept” de a se conecta pen tru a încărca bateria la fel cum clienţii au un drept la serviciul electric conform legii din fiecare stat din ziua de azi?

- Capacitatea de a identifica unic şi de a depista vehiculele

- Dezvoltarea protocoalelor de in ter-operabilitate

În ceea ce priveşte proprietatea şi drepturile părţilor conectate, „re ţe-lele integrate”, cele care nu fac par-te din sistemul de distribuţie, a ceste drepturi au fost iniţial a nalizate la nivelul de en-gros şi mai recent

examinate la nivelul de re ta il. O clasă de vân ză tori a fost de finită şi au fost dezvoltate reguli la o perarea acestora. Actualmente au fost definite reguli pentru a asigura ac-ce sul adecvat la piaţă pentru clienţi pe o bază comercială.

Separarea categoriilor poate fi discutată (sunt incluse aici efectele pro iectului ca fiind cu costuri reduse cu energia sau cu emisii scăzute?)

Se constată că des cen tralizarea la nivelul utilizatorului re prezintă într-adevăr o zo nă în creştere.

Concluzii

Sondajele de acest tip şi răspunsurile lor nu sunt şi nu pot fi definitive dar pot servi pentru indicarea direcției pentru ceea ce poate apărea.

Este încurajator să vedem că, vor-bind dintr-un sens mai larg, pieţele şi reglementarea sunt pivoţi centrali în facilitarea şi încurajarea inovării, și în mod obișnuit, asigură un răspuns pozitiv și mai rar împiedică i novarea.

Tehnologiile noi din acest raport par să fie direcţionate atât pen tru a îmbunătăţi siguranţa sis te mu-lui energetic, precum şi pen tru a crearea unui mediu atractiv pentru utilizatorii in de pendenţi. Interesant es te că, teh no logiile an te rioare au con tinuat re laţia tradiţională dintre sec torul e nergetic şi utilizatori, în timp ce cele prezentate mai sus pot determina o creștere a in de-pen denței utilizatorilor ca re îşi ad-mi nistrează şi con trolează pro pr i ile lor ne voi şi dorinţe şi pot de veni pe termen lung in de pendenţi de în tre-gul sis tem energetic. n

14 ianuarie 2016

Din Energetica UEUniunea Energetică și opinia Comisiei Europene asupra tranziției energetice în FranțaIntervenţia vicepreşedintelui Maroš Šefčovič la conferinţa Uniunii Energiei Electrice din Franţa*)

În primul rând doresc să subliniez sus ţi nerea Comisiei în ceea ce pri-veşte eforturile depuse de pre șe dinția Fran ţei privind COP21. Aceste e forturi su nt obli gatorii în decembrie 2015.

Faptul că 148 de ţări care determină 88% din emisiile globale şi-au pre-zen tat adeziunea la întâlnirea de la Paris este un progres considerabil.

Însă negocierile trebuie să fie ur mă-ri te foarte atent pentru ca întâlnirea de la Paris să fie un adevărat succes.

Avem nevoie de toți cei implicați fie ei companii sau cetăţeni. Agenda so-luţiilor, în special în domeniul e nergiei, este esenţială.

Secolul 21 va fi secolul inovării şi al tran ziţiei energetice.

Să nu uităm că cea mai mare parte a tehnologiilor pe care le luăm drept bu ne în zilelele noastre nici măcar nu erau inventate acum 15 ani. Vă spun acest lucru pentru că în următorii 15 ani vom fi obligați să accelerăm această revoluţie tehnologică dacă do rim să ne îndeplinim obiectivele în materie de energie cât şi cele pri vind schimbările climatice.

Vă reamintesc angajamentele noas-tre pentru 2030:

● O reducere de cel puţin 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră,● O îmbunătățire cu cel puţin 27% a eficienţei energetice,● Cel puţin 27% de energie din surse re generabile în sistemul nostru e lectroenergetic – toate acestea înainte de 2030.● Şi, în acelaşi timp va trebui să ne

asigurăm că toţi utilizatorii UE – atât sec torul privat cât şi cel casnic – vor avea acces la energie accesibilă, si gu-ră şi competitivă.

Să încep prin urmare cu o veste bună: sec torul energetic din Franţa cât şi cel de la nivel european este un sector i novator prin natura sa. În să, ne mai rămân multe lucruri de făcut în con-tex tul unei schimbări permanente.

1. Schimbări în curs

Afirm acest lucru pentru că pieţele de energie din ziua de astăzi trec prin schimbări importante.

● Companiile din domeniul energiei au intrat complet într-o revoluţie in-for matică;● Utilizatorii, deveniţi parţial „pro-su meri”, dispun de noi capacități de interacţiune cu sistemul.● Şi deschiderea pieţelor de e nergie electrică şi evoluţia mi xu lui energetic sunt factori care ac ce le rează schim-bă rile tehnologice din sector.

Câteva cuvinte privind piaţa din Fran-ţa – un caz specific în Europa cu un procent foarte ridicat de energie nu-cleară, prin urmare atât de stabilă pen tru producţia şi transportul său.

Franţa nu duce lipsă de puncte forte şi demonstrează prin proiecte i novatoare că soluţii tehnologice e xistă pentru a asigura o reţea sta-bi lă cu o proporţie foarte ridicată de energie din surse regenerabile, in sta-laţii de stocare şi mecanisme de răs-puns la cerere.

În zilele noastre există cu siguranţă un mare potenţial de creştere pentru

energia din surse regenerabile şi am-biţiile politice conturate de legea tran-ziţiei energetice nu ar putea de cât să întărească necesitatea e voluţiei informatice şi inovatoare.

2. Dezvoltarea tehnologiilor cu e misii scăzute de carbon (planul SET)

Însă putem merge mai departe.

În comunicarea sa privind Uniunea Energetică adoptată în februarie 2015 Comisia a făcut din cercetare, inovare şi competitivitate una dintre cele cinci dimensiuni ale strategiei sale.

Astfel, Comisia a propus în urmă cu o lună un nou Plan strategic integrat pen tru tehnologiile energetice, plan ca re se va numi ‘SET Plan’.

Acest plan va permite accelerarea transformării sistemului energetic european spre o economie cu emisii scăzute de carbon şi acestea la cel mai bun cost.

Este o primă etapă către o strategie integrată care include cercetarea şi inovarea în transporturi, inovare, industrie şi energie. Acest plan va fi adoptat la finalul anului 2016.

Acest obiectiv va fi atins de e xemplu trecând la modalităţi de tran zi-ţie energetică care să fie mai in te-ligente, mai flexibile şi mai des cen-tra lizate. Evoluţia acestor tehnologii are cu siguranţă un rol important în fa cilitarea acestei transformări.

Planul va contribui la informatizarea sis temului electroenergetic datorită so luţiilor inovatoare şi integrarea cu

*) Preluare din Speech/15/5798, Comisia Europeană

ianuarie 2016 15

alte servicii integrate furnizate in-formatic prin intermediul in ter ne tu lui.

Acesta va permite creșterea re zi-lienţei, securităţii şi nivelului in te li-genţei sistemului energetic, dezvol-tând soluţii electronice de pu tere, de intervenţie şi de stocare i novatoare, cererea de încălzire e ficientă şi tehnologiile de răcire, si ner giile dintre vectorii energetici şi no ile tehnologii de transport.

Acesta va întări cooperarea dintre pia ţa de energie electrică şi toţi o peratorii diferiţi, inclusiv industria şi instituțiile de cercetare. Franţa însăşi a făcut cercetarea şi i novarea parte dintre pri orităţile sale. Aceste priorităţi sunt convergente cu acelea ale no u lui plan SET.

Printre aceste priorităţi figurează mo -dernizarea reţelei electrice e uropene şi stabilirea de sinergii în tre diferitele reţele de energie.● Participarea activă a utilizatorilor datorită unei mai bune înţelegeri, informări şi transformare a pieţei. ● Dezvoltarea şi demonstrarea op ti-mizării sistemului holistic la nivel ur-ban / local ● Stocarea, conversia energiei e lectrice în alţi vectori energetici şi în final managementul cererii.

3. Proiectele susţinute financiar de către Comisie

După cum bine cunoaşteţi bugetul Uniunii Europene susţine cercetarea şi inovarea în domeniul reţelelor şi a pro ducerii de energie.Vă voi oferi câteva exemple care de-monstrează potenţialul acestui ajutor:

● Pentru reţelele de transport:RTE[1], (reţele de transport şi de e nergie electrică) se ocupă de co-or donarea a două mari proiecte de operare şi planificare a operatorilor e uropeni de transport.

Noile provocări cărora va trebui să le facă faţă reţeaua în special va ri-

abilităţii energiei produsă din sur se regenerabile au determinat com-paniile să găsească soluţii inovatoare.

În acest context proiectul ITESLA per mite să continuăm coordonarea în timp real între operatorii de re-ţea pentru a asigura stabilitatea şi securitatea re ţe lei electrice pan e u ro-pene.Acesta ar trebui să ne permită e vitarea experienţei de „black-out”, ex perienţa pe care Europa a trăit–o de nenumărate ori.

Pentru producerea de energie electrică:

Utilizarea tehnologiei informaţiilor în sistemele de producere a energiei electrice este deja aplicată.

Mă gândesc în special la analiza ofertelor „day ahead” care necesită mi lioane de simulări ce permit re-de finirea manualelor operaţionale pen tru o reacţie rapidă pentru ad mi-nistrarea unor situaţii cu potenţial ri-dicat de risc.

Operatorii de reţele electrice au pri mit o alocare de 10 milioane de CPU pe oră permiţându-le să aibă acces la resurse ale calculatoarelor puternice oferite de PRACE, o infrastructură de cercetare europeană susţinută în parte din punct de vedere financiar de cãtre Comisie[2].

Mă gândesc de asemenea la proiectul E-HIGHWAY care ajută la planificarea sistemului de producţie paneuropean şi în consecinţă la dezvoltarea unei super reţele europene.

4. O nouă organizare a pieţei de energie electrică

Aş dori să concluzionez asupra no ţi u-nii de organizare a pieţei de energie electrică. Sistemul electroenergetic stă la baza e conomiei moderne; a sigurarea e ficientă a funcţionării sa-le este prin urmare esenţială pentru com pe titivitatea oricărei economii.

Suc cesul proiectului nostru privind U niunea Energetică va depinde, după părerea mea, de finalizarea pie ţei interne a energiei electrice.

Avem nevoie de un nou concept al pieţei de energie electrică care trebuie să se adapteze la a face faţă provocărilor din ziua de astăzi, şi de a permite garantarea securităţii în aprovizionare la preţuri competitive, respectând obiectivele noastre în ceea ce priveşte schimbările climatice.

Piaţa de energie electrică din zilele noastre diferă fundamental de piaţa de acum cinci ani, şi „Noua noastră organizare a pieţei de energie electrică″ va răspunde la noile provocări oferind mai multă predictibilitate şi atrăgând investiţii necesare pe termen lung.

Avem nevoie de reţele interconectate pentru a ne asigura că producerea de energie în regiunile însorite sau cu vânt poate compensa alte regiuni cu o producţie inferioară.Însă energia din surse regenerabile necesită piețe integrate şi flexibile, atât în ceea ce priveşte oferta cât şi cererea.

De exemplu, prin educarea clienților să reacţioneze la fluctuaţiile ofertei şi ale preţului, am putea economisi între 60 şi 100 miliarde euro pe an.

Pentru a răspunde acestor noi provocări şi oportunităţi, Comisia a propus în luna iulie o nouă organizare a pieţei de energie electrică. Con sul-tarea publicului privind crearea pie-ţei este în desfăşurare şi o co mu-nicare cu privire la „New Deal″ pentru utilizatorii de energie, publicată de a semenea în luna iulie, va completa această viziune.

După cum veţi vedea reforma pieţei de energie electrică stă la baza schimbării modelului care constituie Uniunea energetică.Franța a anticipat această trans-for mare şi are un rol important în

[1] Operator al reţelei de energie electrică.[2] (PRACE (Parteneriat pentru calcule avansate în Europa) este o asociaţie internațională cu sediul la Bruxelles şi formată din

25 de ţări membre. PRACE deţine mijloacele necesare pentru crearea unei infrastructuri de supercalcule la nivel european furnizând accesul la sisteme informatice puternice).

16 ianuarie 2016

Primul interconector de gaze Polonia – Lituania pune capăt izolării statelor baltice din punct de vedere al dependenţei de energie *)

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a salutat semnarea acordului privind subvenţiile pentru GIPL (interconectorul de gaze Polonia – Lituania), prima conductă care leagă Polonia şi Lituania. Interconectorul de gaze va pune capăt izolării îndelungate a regiunii Mării Baltice şi va aduce energia necesară pentru o nouă dezvoltare economică în regiune.

Susţinut de Preşedintele Juncker, îm-preună cu Prim-ministrul Poloniei, Ewa Kopacz, Preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaité, Prim-ministrul Letoniei, Laimdota Straujuma şi Prim-ministrul Estoniei, Taavi Rõivas, semnarea acestui contract este un progres care creşte securitatea în alimentarea cu gaze şi aduce mai multă rezilienţă pieței europene de energie electrică.

Un element central al strategiei Uniunii Energetice a UE este unirea elementelor lipsă din infrastructura energetică. Soli-daritatea demonstrată de statele membre participante demonstrează modul în care eforturile comune depuse pot face toate statele Uniunii Europene mai puternice şi mai reziliente în fata întreruperilor potenţiale în alimentarea cu gaze. Statele participante şi-au luat angajamentul de a lucra împreună şi pe viitor pentru întărirea integrării regiunii în piaţa de energie a UE.

Comisia şi-a luat angajamentul de a crea conexiuni care să permită energiei să ajungă acolo unde este cel mai mult

necesară şi pentru a se asigura că fiecare stat membru are acces la cel puţin trei surse de energie. Crearea de conexiuni transfrontiere între regiunea Mării Baltice şi restul pieţei de energie a UE este o prioritate pentru Comisie.

Cu ocazia semnării declaraţiei co-mune, preşedintele Juncker a afirmat: „Semnarea acestui acord este o dovadă a solidarităţii Europei. Acesta transmite mesajul că liderii iau decizii responsabile pentru creșterea şi pentru întărirea rezilienţei noastre. Odată cu încheierea acestui acord am realizat mult mai mult decât a pune capăt izolării statelor din zona Mării Baltice în ceea ce priveşte energia. Acest acord a unit întreaga regiune şi ne-a permis să ne punem de acord privind infrastructura europeană care ne va uni, în loc de a ne separa.″

Semnarea acestui acord va permite promotorilor să înceapă lucrările de construcţie cu scopul de a finaliza conducta până în decembrie 2019. Statele din zona Baltică şi Polonia își vor împuternici miniştrii responsabili cu politica energetică să monitorizeze implementarea proiectului şi să asigure construcţia acestuia conform graficului stabilit. Cu ocazia semnării acestui acord, șefii de stat sau de guvern prezenţi au elaborat o declaraţie care confirmă angajamentul lor de a continua lucrările în ceea ce privește interconectarea şi rezilienţa pieţelor lor de energie. n

*) Preluare din Comunicat de presă, Comisia Europeană, Bruxelles, octombrie 2015

www.amicom.ro

www.edelman.com

www.cert-int.com/romania/certification-international-ro

www.3tteam.ro

www.free.org.ro

www.itsevents.ro

dăm FoRmă ENERGIEI!www.formenerg.ro

www.wecotravel.ro

www.svasta.ro

Centrul de Formare şi Perfecţionare

perfeCt serviCeCalea spre cunoaştere

www.perfect-service.roPrimul interconector de gaze dintre Polonia şi Lituania va pune capăt izolării îndelungate a regiunii Mãrii Baltice şi va aduce energia necesară unei noi dezvoltări economice în regiune.

ianuarie 2016 17

*) Preluare din World Energy Focus, septembrie 2015

În luna august 2015 Ministerul Economiei din Polonia a făcut public un nou pro iect Politica Energetică a Poloniei pen tru 2050, care de mon-strează fap tul că guvernul este ho-tă rât să reducă dependența ţării de căr bu ne. Aceasta include un scenariu de „bază” şi două alte scenarii al ter-na tive. Toate scenariile conduc la o u tilizare redusă a cărbunelui brun şi a huilei şi la mai multă energie din sursa nucleară şi sursele re ge ne rabile.

În scenariul de bază, care presupune con tinuarea tendinţelor actuale şi în-deplinirea deciziilor luate, energia nu-cleară ar putea contribui cu 45 TWh pe an în 2035 la fel ca şi în 2050, în conformitate cu planul gu ver nului de a construi 2 centrale nu cleare de 3000 MW fiecare. Cota e nergiei din surse regenerabile ar pu tea creşte la 61 TWh în 2035 şi la 73 TWh în 2050.

Cererea totală de energie electrică în anul 2014 a fost în jur de 159 TWh, în să există aşteptări ca aceasta să creas că la 221 TWh până în 2035 și la 223 TWh până în 2050. Lignitul şi huila, care au oferit în jur de 135 TWh de energie în 2014, ar putea scă dea cu 27% în 2035 şi cu 35% în 2050.

Rămânere în urmăAceasta este o tranziţie ambiţioasă pen tru o ţară care are o reputaţie de a fi obstrucţionistă în ceea ce pri ve şte politica climatică a UE. UE şi-a luat angajamentul de a reduce emisiile de CO2 cu 40% până în 2030, de şi acest lucru trebuie tradus în obiective naţionale. Însă reputaţia

Poloniei ca fiind în urmă în ceea ce pri veşte schimbările climatice nu este într-adevăr fundamentată de fap te. Polonia are emisii mai scăzute de CO2 per capita decât majoritatea ţă rilor vest europene. Mai mult, PIB-ul său a crescut de 12 ori în timp ce eficiența în ceea ce priveşte CO2 a cres cut cu 62% începând din 1990. Polonia şi-a redus de asemenea de-pen dența de cărbune de la peste 95% la peste 80%, potrivit datelor Eurostat, agenţia de statistică a UE. Toate acestea în timp ce Polonia se confruntă cu provocări unice: do reş-te să evite a deveni din ce în ce mai mult dependentă de Rusia în ceea ce priveşte alimentarea cu e nergie, astfel încât foloseşte destul de puţine gaze. Datele confirmă de a semenea cea mai mare dezvoltare e conomică din UE.

Noile propuneri ale guvernului con-fir mă faptul că Polonia este hotărâtă să contribuie cu cota sa la reducerea e misiilor de gaze cu efect de seră. În trebarea este, poate reuşi să facă acest lucru? Şi cu ce preț? Co mi-tetul Polonez al Consiliului Mon dial al Energiei este de părere că ur gentarea integrării sistemului e nergetic polonez cu acela al ţărilor din vecinătatea sa din UE ar putea să-şi aducă o contribuţie importantă la planul naţional. În ceea ce priveşte energia e lectrică, interconectările Poloniei cu Germania îi provoacă ţării mai mul-te probleme decât bucurii. Per tur-baţiile în tranzitele de energie ca-re sosesc de peste graniţă datorită ex portului excesiv al Germaniei de e nergie din surse eoliene şi solare

des tabilizează frecvent reţeaua din Polonia. Aceste fluxuri neprogramate for țează operatorul de reţea al Poloniei, PSE, să redispecerizeze e nergia în reţeaua sa pentru a e vita întreruperile în alimentare de ter mi na-te de supraîncărcare. Acestea restricţionează de a semenea ca pacitatea disponibilă pen tru tran-zac ţiile comerciale la gra niţele Poloniei. Con form Comitetului Polonez al Consiliului Mondial al Energiei, în anul 2011 Polonia a în registrat exporturi nete de 4,5 TWh de energie electrică. Anul tre cut, acestea s-au transformat în im por turi nete de 2,3 TWh.

În funcție de fluxurile de energie Cu toate acestea, mai degrabă decât res tricţionarea interconectării, pro-blema ar trebui abordată printr-o re glementare mai bună a fluxurilor trans frontiere, este de părere Co mi-te tul Polonez al Consiliului Mondial al Energiei. Acest lucru poate fi fă-cut prin intermediul unui sistem de-nu mit „alocare pe bază de flux″.

Alocarea pe bază de flux per mi te coordonarea capacităţii trans fron ti-e re într-o reţea sincronă completă, astfel fluxurile necoordonate sunt li mitate. O mare parte din vestul, nor dul şi sudul Europei – o zonă de la ţările nordice până la peninsula Iberică, inclusiv Italia şi Slovenia- es te deja integrată într-o singură pia ţã de energie electrică care o perează cu alocare pe bază de flux. Aportul PSE: înseamnă investiţii în extinderea capacităţii de trans port atât la nivel național cât şi trans fron-

Tranziția energetică în Polonia: integrarea regională poate ajuta *)

Din activitatea CME

Ca multe alte ţări din lume, Polo nia intenţionează să reducă de pen dența sa puternică de e nergia pe bază de cărbune. În acest scop, guvernul polonez, şi-a propus o dezvoltare am bi ţi oasă a energiei produsă din nu-clear şi sursele regenerabile. Comitetul Polonez al Consiliului Mon dial al Energiei este de pă re re că integrarea sistemului e nergetic polonez cu cel al ve ci nilor săi din UE va fi un factor im portant în succesul tranziţiei energetice a Poloniei.

18 ianuarie 2016

Japonia şi-a închis primul său reactor nu clear în mijlocul unor proteste pu-blice masive. Energia nucleară es te mai puţin populară decât a fost vreo-dată în Japonia, însă în acest mo ment, „energia nucleară este i nevitabilă pentru Japonia”, potrivit lui Teruaki Matsumoto, Preşedinte al Asociaţiei de Energie din Japonia (JEA), co-mitetul membru naţional al Con siliului Mon dial al Energiei. Acest lu cru nu în-seam nă că va exista o „re naştere a e nergiei nucleare″ în Japonia. Centrala electrică Kyushu şi-a pornit u nitatea nucleară Sendai în sudul ţă-rii în data de 11 august în urma unor noi verificări de siguranţă de că tre A utoritatea de Reglementare Nu-cleară. E xistau așteptări ca pri mul reactor să a jungă la capacitate com-pletă în data de 31 august 2015. Un al doilea reactor ar fi trebuit să fie pus în funcţiune în sep tem brie. Reactorul a fost închis în mijlocul unor pro teste publice în masă îm po tri-va e nergiei nucleare, la mai mult de patru ani de când accidentul nu cle ar triplu de la Fukushima Daiichi a forţat ţara să închidă tot parcul de 48 de reactoare nucleare. O piniile re cente ale sondajelor arată că pa tru ani mai târziu, o majoritate de (48-57%) dintre cetăţenii japonezi în că se mai opun sau nu sunt de a cord cu re por-nirea reactoarelor nucleare.

Opiniile criticilor acuză guvernul de a se pleca în fața presiunilor din partea gru pu rilor din industria pro nucleară. Cu toa te acestea, mulţi rezidenţi lo-cali din apropierea acestor zone sunt pentru o re pornire a acestor re-actoare datorită o portunităților de lo curi de muncă. În ciu da opoziţiei din partea publicului, Prim-ministrul Shinzo Abe din aprilie a aprobat re-por ni rea acestor reactoare nucleare, su bliniind nevoia Japoniei de a-şi re-duce im porturile de petrol şi ga ze naturale şi de pendenţa sa de e nergia termică, care e mite niveluri ri dicate de CO2. Din moment ce Japonia a renunţat la întregul său parc de reactoare nu-cleare, facturile cu combustibilii fo sili, cotele de energie electrică şi e misiile de carbon toate au crescut în mod brusc, ca rezultat al unor im por turi ridicate de combustibil fo sil pen tru a acoperi deficitul lăsat de e nergia nucleară, care obişnuia să fur ni zeze 30% din energia ţării. Repornirea reactoarelor nucleare es te prin urmare esenţială pentru a utoaprovizionarea cu energie a ţării, con form JEA. Autoaprovizionarea cu e nergie primară a Japoniei a fost în jur de 20% în 2010, în timp ce a ceasta a scăzut la 6% datorită în chi-derii reactoarelor nu cle are. Mixul său energetic nou stabilit pen tru 2030

– aşa cum a fost decis în Pla nul de Bază privind Energia de anul tre cut şi confirmat în iulie 2015 – vi zează în deplinirea procentului de 25% a cererii sa le de energie din re sur se proprii. „Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, e nergia nucleară este inevitabilă,″ a fost de părere Teruaki Masumoto, Pre şedinte al JEA. Totuşi, repornirea primei centrale nu -cle are nu va aduce în mod necesar o re naş tere nucleară pentru Japonia lu ând în considerare incertitudinile pre cum co o r do narea şi numărul de centrale care să urmeze după Sen dai, şi dacă centralele mai vechi ar tre bui închise după 40 de ani de fun cţionare sau să li se extindă pe ri oada de viaţă la 60 de ani. Acest lucru nu are nicio legătură cu în tre barea privind cât de fezabilă ar pu tea fi construirea de noi cen tra-le. Înainte de Fukushima, Japonia a vea planuri am biţioase pen tru con -struirea de noi cen tra le nu cle a re. Noile reporniri, în afară de o re naş-tere a energiei nucleare, ar im pu ne ca opinia publicului să fie mai fa vo-ra bilă e nergiei nucleare, în timp ce pro prietarii de energie nucleară ar tre bui să depună e forturi mai mari pen tru a crea înţelegere şi pen tru a câştiga suportul din partea pu bli cului, a remarcat Matsumoto. n

„Energia nucleară este inevitabilă pentru Japonia″ *)

ti er. O interconectare de 500 MW cu Lituania denumită LitPol va fi pusă în fun cțiune anul aceasta. Capacitatea de interconectare cu Germania este de asemenea extinsă. O piaţă mai mare va putea face po si bil pentru Polonia ca să importe e nergie din surse regenerabile din Ger mania într-un mod mai controlat – cât şi să exporte energia sa de ba zã către vecinii săi în momentul în ca re aceştia ar putea avea nevoie de ea.

Gazele din QatarPolonia intenţionează să construiască trei centrale noi pe gaze to ta li zând o capacitate de 1,5 GW, ce ar trebui să fie în funcţiune până în 2019. Aceste centrale vor ajuta la scăderea

emisiilor de CO2, însă a cestea vor duce la necesitatea ca Po lonia să importe mai multe gaze. Dez voltarea gazelor de şist nu a reuşit să se materializeze până acum în Polonia.

Şi în acest caz, integrarea pieţei o feră o soluţie. Noi conducte pentru in terconectările cu Germania şi Republica Cehă au ajutat la creş terea importului, în să Polonia se găseşte departe de so luţia de viitor. Există aşteptări ca un terminal care primeşte gaz na tu ral lichefiat, construit de către Polskie LNG, să fie funcţional la portul Mării Baltice al Świnoujście în nord vestul Poloniei. Un contract pen-tru gazele din Qatar va re pre zen ta 10% din cererea de la nivel naţional.

Ca şi în cazul energiei electrice, in tegrarea pieţei de gaze ajută nu numai la creșterea securității e nergetice şi la reducerera emisiilor, oferă de asemenea noi oportunități co merciale. Gaz-system, pro pri e ta rul Polskie LNG, speră să poată fo lo si 5 mi liarde m3 pe an la terminal drept hub regional prin care im por tatorii din Germania, Cehia şi Slovacia să poa tă avea acces la pia ţa de GNL de la nivel mondial. În acest mod, tranziţia energetică a Poloniei, combinată cu integrarea re gională ar putea duce la o situaţie win-win-win pentru toate părţile tri le-mei energiei: în ceea ce priveşte se curitatea energetică, mediul şi e conomia Poloniei. n

*) Preluare din World Energy Focus, septembrie 2015

ianuarie 2016 19

Din activitatea CNR-CMEPrincipalele componente ale strategiei Secretariatului Executiv CNR­CME pentru anul 2016 Gheorghe Bălan, Director General Executiv CNR-CME

Având în vedere rolul Asociației CNR – CME, ca reprezentant al comunitãții energetice din România, precum și a experienței dobândite în activitatea proprie, Secretariatul Executiv supune aprobãrii CD pentru anul 2016 realizarea urmãtoarelor direcții strategice:

a. Diversificarea, îmbunãtãțirea calitativã a produselor și serviciilor CNR – CME și promovarea acestora ca principala activitate, în responsabilitatea conducerii CNR – CME.

b. Preluarea de cãtre CNR – CME a rolului de coagulant și reprezentant la nivelul comunitãții energetice și al societãții civile din România în relațiile cu oficialitãțile statului.

c. Comunicare mai strânsã și o colaborare directã cu ONG­urile membre CNR – CME, în conformitate cu Platforma Comunã aprobatã în data de 12.12.2012.

d. Punerea în practicã a Hotãrârilor aprobate din Adunarea Executivã CME (Addis Ababa 2015) și a Declarației Congresului Mondial al Energiei.

e. Creșterea vizibilitãții CNR – CME în activitãțile organizate sub egida CME, prin participarea membrilor CNR – CME la:

• Studiile Globale – Menținerea de relații foarte strânse și directe cu reprezentanții CNR – CME în Studiile Globale

• Adunarea Executivã CME

• Congresele Mondiale ale Energiei

• World Energy Leaders Summit

• Forumurile Regionale

• Global Partners

• Manifestãrile proprii organizate de CME

f. Colaborarea strânsã directã cu instituțiile, centrele, fundațiile din cadrul Academiei Române.

Participarea conducerii Academiei/ institutelor la lucrãrile CD, Programul de Evenimente CNR – CME pe anul 2016, la Studiile Globale CME 2014 – 2016.

g. Dezvoltarea relațiilor de parteneriat cu:

• Structuri ale statului care au responsabilitãți în domeniul energiei, economiei, cercetãrii și mediului (Ministerele Energiei, Economiei, Mediului, Cercetãrii etc.)

• Instituțiile de învãțãmânt superior din țarã

• Asociația Municipiilor din România (AMR)

• Asociația de Standardizare din România (ASRO)

• Federații/ confederații patronale din domeniul energiei electrice, petrol și gaze, cãrbune etc.

• Asociații sindicale din domeniul energiei primare

• Asociații/ fundații de profil energie, mediu

• Agenții de presã

20 ianuarie 2016

• Reviste/ buletine informative din domeniul energiei și mediului

• Canale de TV

• Posturi de radio

h. Stabilirea de relații mai strânse cu reprezentanții de comunicare CNR – CME, nominalizați de cãtre conducerile membrilor colectivi CNR – CME.

Sprijinirea reciprocã în organizarea de evenimente tehnice și științifice.

Mediatizarea în comun a evenimentelor organizate atât de CNR – CME, cât și de membrii colectivi CNR – CME, în publicațiile și pe website-urile proprii fiecãrei organizații.

i. Promovarea Mesagerului Energetic ca tribunã pentru exprimarea de opinii și puncte de vedere privind politicile energetice.

j. Creșterea rolului Consiliului Științific CNR – CME în promovarea celor mai importante hotãrâri luate de conducerea CNR – CME. Se au în vedere: FOREN, proiecte naționale, europene, Rapoartele cu concluzii, recomandãri etc. rezultate din studiile globale CME.

k. Promovarea cu mai multa eficiențã de parteneriate cu instituții/ organizații din strãinãtate (IENE, BBSPA, SANEA etc.)

l. Creșterea în continuare a reprezentativitãții și prestigiului CNR – CME prin cooptarea de membri - individuali și colectivi din domeniul petrolului, gazelor, cãrbunelui, IT, comunicãrii și mediului.

m. Creșterea importanței și vizibilitãții CNR – CME prin organizarea de manifestãri științifice și expoziționale, naționale și internaționale.

n. Participarea secretariatului executiv CNR – CME în proiecte cu finanțare naționalã și europeanã.

o. Consolidarea recunoașterii FOREN ca eveniment european cu statut oficial CME, care se organizeazã o datã la 2 ani. Parteneriate și relații foarte strânse cu comitetele membre CME din Europa.

Pregãtirea și organizarea Forumului Regional al Energiei – FOREN 2016 la standarde internaționale.

p. Integrarea activã a membrilor VLER în activitãțile științifice și expoziționale organizate de CNR – CME și dezvoltarea de programe și acțiuni proprii înscrise în programul secretariatului executiv CNR – CME.

q. Redactarea, tipãrirea și publicarea Raportului Anual CNR – CME pe anul 2015.

r. Evaluarea permanentã a personalului propriu, în vederea creșterii implicãrii, responsabilizãrii, perfecționãrii, pentru o mai bunã eficiența în activitatea CNR – CME. n

Organizatori: Parteneri Oficiali evenimente 2016:

Patronatul Energia

FORUMUL REGIONAL AL ENERGIEI – Editia a XIII-a - FOREN 2016

ÎNTÂLNIREA DE LUCRU CU ONG-URILE MEMBRE CNR-CME, REPREZENTANŢII DESEMNAŢI DE INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR, ACADEMII ŞI PARTENERII MEDIA

11 februarie 2016, ora 10.00 ISPE, Amfiteatrul Acad. Martin Bercovici

1. Prezentare: Programul Preliminar Call for Papers

In baza documentului de pozitie CNR-CME - ONG-uri membre si a protocoalelor de colaborare incheiate cu institutiile de invatamant superior si cu partenerii media, se solicita urmatoarele din partea:

ONG-urilor membre CNR-CME, Institutiilor de Invatamant Superior (Universitati) si Academii: Participarea cu lucrari la cele cinci sectiuni de comunicari Calitatea de moderator / vorbitor la cele 11 evenimente importante ale Forumului Publicarea lucrarilor acceptate la sectiunile de comunicari in reviste, buletine cotate ISI/BDI

Partenerilor Media: In perioada premergatoare Forumului (ianuarie-iunie 2016): mediatizarea Forumului in publicatiile

tiparite si online (buletine, reviste, website-uri etc) In timpul desfasurarii Forumului: transmiterea de comunicate de presa privind lucrarile Forumului Post-Forum: publicarea de sinteze ale evenimentelor importante

2. Declaratia FOREN 2016

Participare la redactarea Declaratiei inainte de a fi transmisa la secretariatul general al CME

3. Invitatii speciali FOREN 2016 Propuneri de persoane din partea ONG-urilor, Universitatilor, Academiilor si a partenerilor media, care sa

aiba calitatea de invitat special al Forumului Facilitati acordate invitatiilor speciali in functie de aportul adus la succesul Forumului

- De la reducerea cu 50% a taxei de participare la FOREN pana la scutirea de taxa de participare - Suportarea de catre CNR-CME a costurilor pentru transportul Bucuresti-Costinesti, cazare si masa 5

zile, participare la toate evenimentele importante ale Forumului

Informaţii suplimentare: Secretariatul Executiv CNR-CME

Tel. 0372 821 475; 0372 821 476; e-mail: ghbalan@cnr-cme.ro; website: www.cnr-cme.ro

Universitatea Tehnică a Moldovei

MASA ROTUNDĂ

ASPECTE PRIVIND DEZVOLTAREA COOPERĂRII ÎN DOMENIUL ENERGIEI ÎNTRE ROMÂNIA ŞI REPUBLICA MOLDOVA

18 februarie 2016, orele 10.00-14.00

Universitatea Tehnică a Moldovei, Chişinău

Principalele provocări strategice cu care se confruntă în prezent sectorul electroenergetic din Moldova sunt sporirea securității furnizării energiei electrice prin diversificarea surselor și asigurarea unor servicii accesibile, fiabile și sustenabile de alimentare cu energie electrică. Aceasta ar putea fi realizat într-o oarecare măsură prin sporirea capacităților și/sau reabilitarea capacităților locale de generare acolo unde este economic justificat. În plus, crearea unor interconexiuni eficiente cu Rețeaua europeană a operatorilor de transmisie și de sistem a energiei electrice (ENTSO-E) ar permite importul energiei electrice la prețuri stabilite concurențial din Comunitatea Energetică (CEn) și ar ajuta Moldova să-și depășească provocările din sectorul electroenergetic.

La solicitarea Guvernului Rep. Moldova, Banca Mondiala (BM) a efectuat o analiză tehnico-economică a sectorului electroenergetic din Moldova, cu scopul determinării opțiunilor de politici și măsuri necesare pentru sporirea securităţii energetice și a eficienței alimentării cu energie electrică. Soluția recomandată de BM este interconectarea în regim asincron cu România până în 2020 și un model de piață care să faciliteze importul energiei electrice procurate competitiv și la prețuri stabilite concurențial.

În luna mai 2015 între Guvernele României şi Rep. Moldova a fost semnat un Memorandum de Înţelegere privind realizarea proiectelor necesare interconectării reţelelor de gaze naturale şi energie electrică. Memorandumul stabileşte lista interconexiunilor posibile atât pe parte de gaze naturale cât şi de energie electrică, le ierarhizează şi stabileşte modul de coordonare a realizării proiectelor de infrastructură. Romania şi Rep. Moldova au semnat în decembrie 2015 contractul pentru studiile de fezabilitate privind interconectarea sistemelor electroenergetice.

MODERATORI

Valeriu TRIBOI, Viceministru al Economiei, Republica Moldova Alexandru SĂNDULESCU, membru al Grupului de experţi internaţionali de nivel înalt în cadrul Misiunii UE de Consiliere în

Politici Publice pentru Republica Moldova, Consilier în oficiul Prim-ministrului Republicii Moldova Anca POPESCU, Manager de Proiect, ISPE SA Bucureşti

09:30 – 10:00 Înregistrare participanţi. Cafea de bun venit.

10:10 – 13:30 LUCRĂRILE MESEI ROTUNDE Interconectarea sistemelor electroenergetice

Prof. dr. ing. Valentin ARION, Universitatea Tehnică a Moldovei Problemele pieţei energiei electrice în Republica Moldova

Prof. dr. ing. Nicolae MOGOREANU, Universitatea Tehnică a Moldovei Cooperarea în domeniul interconectării sistemelor electroenergetice ale României si Rep.

Moldova. Studii de fezabilitate Dr. ing. Anca POPESCU, Manager de proiect, ISPE

Problemele sistemelor centralizate de încălzire Conf. dr. ing. Mihai CERNEI, ing. Vasile LEU, Universitatea Tehnică a Moldovei

Vulnerabilitatea consumatorilor casnici de servicii energetice Prof. dr. ing. Virgil MUŞATESCU, Consilier CNR-CME

Calitatea energiei electrice în noile structuri ale sistemelor de distribuţie Prof. dr. ing. Nicolae GOLOVANOV, Consilier CNR-CME

Aportul sistemelor FACTS la funcţionarea eficientă a sistemelor electroenergetice Drd. ing. Oana CEAKI, Universitatea Politehnica Bucureşti, membru VLER

13:30 – 14:00 DISCUŢII ŞI CONCLUZII

Participanţi Reprezentanţi ai Ministerelor: Energiei din România; Economiei din Rep. Moldova; ANRE Romania şi Moldova; Universitatea Politehnica Bucureşti, Universitatea Tehnică a Moldovei, autorităţilor publice centrale; Asociaţiilor Profesionale; specialişti din domeniu; mass-media.

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm contactaţi Secretariatul Executiv CNR-CME:

Tel. 0372 821 475; 0372 821 476; e-mail: ghbalan@cnr-cme.ro; website: www.cnr-cme.ro

Organizatori: Parteneri Oficiali evenimente 2016:

Parteneri (Tbc): ANRE, CEZ

MODERATORI: Reprezentant al Ministerului Energiei Reprezentant al Academiei Române Reprezentant institut de învaţământ superior Ing. Călin Vilt, Consilier CNR-CME

MOTIVAŢIE: Necesitatea cunoaşterii, discutării şi diseminării concluziilor şi recomandărilor rezultate în cadrul COP 21 de

la Paris. Mediatizarea celor mai importante concluzii şi recomandări rezultate în cadrul sectorului energiei.

OBIECTIVE: Stabilirea principalelor obiective naţionale şi regionale care se vor regăsi în planul de acţiuni care va fi elaborat

pentru reducerea emisiilor de bioxid de carbon. Analiza concluziilor şi recomandărilor cheie pentru poziţionarea României.

SUBIECTE DE INTERES: 1. Dezvoltarea tehnologiilor de reducere a emisiilor în generarea de energie din România 2. Propunerea unor orientări de politici de industrializare şi de transporturi cu emisii reduse 3. Asigurarea infrastructurii necesare pentru a face faţă schimbărilor climatice 4. Contribuţii ale Declaraţiei COP 21 la dezvoltarea durabilă a României 5. Finanţarea proiectelor de infrastructură din sectorul energie.

VORBITORI: Reprezentanţi al Ministerelor: Energiei, Economiei, Mediului Reprezentant al ANRE Reprezentant al Academiei Române Reprezentanţi ai Universităţilor, Institutelor de cercetare şi proiectare Reprezentanţi ai societăţilor comerciale din industria energetică.

Participanţi Reprezentanţi ai Ministerelor: Economiei; Energiei; Mediului; ANRE; Academiei Române; marilor companii energetice; Asociaţiilor Profesionale; specialişti din domeniu; mass-media.

Informaţii suplimentare: Secretariatul Executiv CNR-CME

Tel. 0372 821 475; 0372 821 476; e-mail: ghbalan@cnr-cme.ro; website: www.cnr-cme.ro

25 februarie 2016, orele 1000-1400 ISPE, Amfiteatrul Acad. Martin Bercovici

AGENDA PRELIMINARĂ A CONFERINŢEI

Organizatori: Parteneri Oficiali evenimente 2016:

Ministerul Energiei

Parteneri (Tbc): ANRE, ANRM, TRANSELECTRICA

AGENDA PRELIMINARĂ A CONFERINŢEI:

Acţiuni prioritare privind modificările climatice şi găsirea unui echilibru între elementele esenţiale ale trilemei: securitatea energetică, echitatea socială şi impactul asupra mediului

17 martie 2016, orele 1000-1400 Universitatea Politehnica Bucureşti, Biblioteca Centrală

MODERATORI: Reprezentant al Ministerului Energiei Reprezentant ANRE Dr. ing. Gheorghe INDRE, Consilier CNR-CME

MOTIVAŢIE: Diseminarea conținutului raportului World Energy Trilema Raport CME 2015 Explicarea relevanța indicatorilor energetici din trilema energei Prezentarea și analiza indicatorilor de context din trilema energiei Explicarea rolulului și importanței indicatorilor de context pentru sectorul energei

OBIECTIVE: Prezentarea raportului World Energy Trilema Raport CME 2015 Relevanța problematicii raportului pentru Romania Analiza indicatorilor cheie pentru poziționarea României Impactul utilizării metodologiei de calcul pentru evaluările cantitative ale sectorului

SUBIECTE DE INTERES:

1. Asigurarea securității energetice - prioritate esențială a trilemei, 2. Accesibilitatea energiei pentru diferitele categorii de consumatori 3. Asigurarea infrastructurii necesare funcționarii pieței de energie 4. Strategia si politica energetice ca parte a asigurării echilibrului în trilema energiei 5. Rolul eficienței energetice în asigurarea echilibrului între indicatorii din trilema energiei 6. Finanțarea proiectelor de infrastructura din sistemul energetic 7. Piaţa de energie şi trilema energiei 8. Contribuții ale raportului la dezvoltarea durabilă a sectorului energiei

VORBITORI: 1. Reprezentant al Ministerului Energiei responsabil de strategia energetică 2. Reprezentat ANRE 3. Dr. ing. Gheorghe INDRE, Consilier CNR-CME 4. Reprezentant al consumatorilor de energie 5. Reprezentanţi ai companiilor din sectorul energiei (Transelectrica) 6. Reprezentant finanţatori în domeniul energiei 7. Reprezentant companii de consultanţă (Ernst & Young)

Participanţi Reprezentanţi ai Ministerelor: Energiei; ANRE; ANRM; operatori economici: companii din sectorul energie, petrol, gaze, minerit, mari consumatori, participanţi la piaţa de energie); universităţi (Univ. Politehnica Bucureşti, ASE, UPG Ploieşti, Universitatea din Suceava, Univ. Bucureşti); institute (ISPE, ICEMENERG, INCE, ICPE, ICPE ACTEL); ONG-uri (AFEER, ACUE, IRE, ARBIO, ROWIND); mass-media.

Informaţii suplimentare: Secretariatul Executiv CNR-CME

Tel. 0372 821 475; 0372 821 476; e-mail: ghbalan@cnr-cme.ro; website: www.cnr-cme.ro

Organizatori: Parteneri Oficiali evenimente 2016:

Ministerul Energiei

Parteneri (Tbc): Ministerul Mediului, Hidroelectrica S.A., BERD, alte banci comerciale interesate

CONFERINŢA

------ RAPORTUL CME 2015 ------ “PERSPECTIVA ENERGETICĂ MONDIALĂ.

Drumul către rezilienţă - managementul şi finanţarea infrastructurilor energetice pentru a face faţă riscurilor generate de condiţiile climatice extreme“

Concluziile Raportului şi identificarea modalităţilor de acţiuni în România

31 martie 2016, orele 1000-1400 Universitatea Politehnica Bucureşti, Biblioteca Centrală

MOTIVAŢIE: Evenimentul intentioneaza sa lanseze Raportul 2015 al CME privind influenta modificarilor climatice. El releva

importanta posibilitatii acoperirii riscurilor aferente daunelor generate de conditiile extreme climatice. Sectorul global al energiei este expus unor incertitudini fara precedent, iar evenimentele legate de situatiile de vreme extrema ridica un numar de riscuri care ameninta direct infrastructura energetica si pot afecta securitatea in alimentarea cu energie. De aceea, constructia sistemelor energetice rezistente la aceste provocari este critica pentru indeplinirea viitoarelor scopuri definite de Trilema Energiei.

Constientizarea acestor probleme si identificarea posibilitatilor de rezolvare a acestora in Romania, incluzand si modalitatile inovatoare de finantare, este benefica pentru intregul sector, iar luarea lor in considerare in noile strategii de dezvoltare este esentiala.

OBIECTIVE: Dezbaterea influentei conditiilor extreme de vreme asupra infrastructurii energetice din Romania. Analiza concluziilor raportului si identificarea modalitatilor de actiune in Romania. Analiza dificultatilor in finantarea infrastructurii energetice rezistente la cresterea frecventei aparitiei situatiilor de

vreme extrema. Stabilirea unor linii directoare pentru planurile urmatoare care ar putea depasi riscurile aparitiei acestor

fenomene extreme. Sensibilizarea autoritatilor centrale si a utilitatilor pentru o asemenea abordare.

SUBIECTE DE INTERES: 1. Fenomenele de vreme extremă şi impactul acestora asupra infrastructurii energetice. 2. Modalităţi de crestere a rezistenţei infrastructurii energetice în fata fenomenelor de vreme extremă. 3. Finanţarea infrastructurii energetice rezistente la aceste fenomene. 4. Propuneri de acţiuni pentru rezolvarea acestor probleme. 5. Experienţa din România privind răspunsul la fenomenele extreme.

--------- AGENDA ---------

MODERATORI: Reprezentant CNR-CME Reprezentant al Ministerului Energiei Reprezentant al Ministerului Mediului

VORBITORI: Reprezentanti ai CNR-CME Reprezentant al Ministerului Energiei Reprezentant al Ministerului Mediului Reprezentanti ai bancilor Reprezentanti ai companiilor din energie

Participanţi Reprezentanţi ai Ministerelor: Economiei; Energiei; Mediului; Finanţelor; ANRE; Marilor Companii Energetice; bancilor; Asociaţiilor Profesionale; specialişti din domeniu; mass-media.

Informaţii suplimentare: Secretariatul Executiv CNR-CME

Tel. 0372 821 475; 0372 821 476; e-mail: ghbalan@cnr-cme.ro; website: www.cnr-cme.ro

26 ianuarie 2016

Comitetul National Român al Consiliului Mondial al Energiei Secretariatul Executiv

Secretariatul Executiv CNR-CME lansează un nou Serviciu la dispoziţia companiilor

din sectorul Energie din România - Calitatea de: PARTENER OFICIAL

Bucură-te de un partener reprezentativ şi credibil pentru mediatizarea imaginii de firmă!

PARTENER OFICIAL al evenimentelor anuale organizate de CNR-CME

PACHET DE SERVICII

1. Menţionarea firmei ca PARTENER OFICIAL al Asociaţiei CNR-CME timp de trei ani, 2015-2017 2. Menţionarea companiei, în calitate de PARTENER OFICIAL, în cuvântul de deschidere al fiecărui eveniment 3. 1 speech/1 prezentare de 20 minute în cadrul fiecărui eveniment şi inserarea prezentării în mapa participantului 4. 1 apariţie lunară – profil de companie (1 pag. A4) în Buletinul Informativ „Mesagerul Energetic” în

luna desfăşurării evenimentului (arie difuzare: 1000 adrese) 5. Promovarea numelui şi siglei companiei, în calitate de PARTENER OFICIAL al Asociaţiei CNR-CME, pe

materialele promoţionale ale fiecărui eveniment (pliante, afişe, invitaţii, imagini videoproiector, pe coperta mapei participantilor la eveniment şi a mapei de presa etc.) şi alte materiale care apar pe parcurs

6. Promovarea numelui şi siglei companiei pe macheta fiecărei manifestări care va fi promovată în publicaţiile scrise şi on-line ale partenerilor media

7. Menţionarea numelui companiei în calitate de PARTENER OFICIAL şi expunerea siglei cu link activ în sesiunile de e-mailing şi newsletter-ele din perioada de promovare a evenimentului şi post-eveniment, când se vor difuza concluziile conferinţei

8. Menţionarea în calitate de PARTENER OFICIAL în comunicatele de presă ante – şi post-eveniment 9. Menţionarea în calitate de PARTENER OFICIAL în articolele post-eveniment în publicaţiile

partenerilor media 10. Menţionarea în calitate de PARTENER OFICIAL şi expunerea siglei companiei cu link activ pe

prima pagină a website-ului www.cnr-cme.ro, pe o perioadă de 6 luni 11. Menţionarea în calitate de PARTENER OFICIAL şi expunerea siglei companiei cu link activ către

website-ul acesteia, pe pagina web a evenimentului 12. Amplasare roll-up / spider propriu în sala în care se desfăşoară evenimentul 13. Spaţiu de expunere a materialelor promoţionale ale PARTENERULUI OFICIAL în holul sălii de

desfăşurare a evenimentului 14. Includerea de pliante de prezentare a PARTENERULUI OFICIAL în mapa evenimentului 15. Lista cu participanţii la eveniment cu datele de contact ale acestora 16. CD cu pozele realizate la eveniment şi prezentările vorbitorilor 17. Participare gratuită la lucrările conferinţei pentru 5 participanţi ai companiei.

Pentru calitatea de Partener Oficial CNR-CME se pot negocia: Durata de un an până la trei ani Valoarea financiară contractată.

Pentru mai multe informaţii privind acest Serviciu, vă rugăm să ne contactaţi!

Persoana de contact: Dr. ing. Gheorghe Bălan, Director General Executiv

Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei Tel.: 0372 821 475; 0372 821 476, Mobil: 0745 152 601 e-mail: ghbalan@cnr-cme.ro, website: www.cnr-cme.ro

Secretariatul Executiv CNR-CME mulţumeste călduros conducerilor

CEZ ROMANIA, GRUP SERVICII PETROLIERE şi ROMELECTRO pentru acordul privind calitatea de PARTENER OFICIAL AL EVENIMENTELOR ANUALE ORGANIZATE DE CNR-CME.

Invităm şi alţi membri colectivi să contribuie la succesul activităţilor CNR-CME!

FOREN 2016 WEC CENTRAL & EASTERN EUROPE REGIONAL ENERGY FORUM SAFE AND SUSTAINABLE ENERGY FOR THE REGIONCALL FOR SPONSORS FOREN 2016

VREȚI SĂ VĂ ÎMBUNĂTĂȚIȚI IMAGINEA ȘI SĂ VĂÎNTĂRIȚI POZIȚIA ÎN MEDIUL DE AFACERI ENERGETIC?

VĂ OFERIM ACEASTĂ OPORTUNITATE ÎN CADRUL CELUI MAI IMPORTANT EVENIMENT REGIONAL DIN ANUL 2016 ÎN DOMENIUL ENERGIE!

Avem placerea să vă invităm să deveniti sponsor al Forumului Energiei pentru Europa Centrala si de Est – FOREN 2016, cu tema: „Energie sigură și sustenabilă pentru regiune” care va avea loc in perioada 12 – 16 iunie 2016 la Vox Maris Grand Resort din Costinești.

Având în vedere importanţa şi prestigiul de care FOREN s-a bucurat pe plan internaţional, Consiliul Mondial al Energiei (CME) a ridicat statutul FOREN de la naţional la nivelul de eveniment regional CME pentru Europa Centrală şi de Est începând cu FOREN 2012. Astfel, FOREN constituie în continuare cel mai important eveniment din programul de lucru pentru Europa al Consiliului Mondial al Energiei în anul 2016.

Forumul, patronat de Primul Ministru al României, este sprijinit de companii din domeniul energiei, petrolului, gazelor naturale și cărbunelui, de furnizori de echipamente și servicii energetice, precum și de instituții guvernamentale șinon-guvernamentale reprezentative din țară și din strainătate

Aflat deja la cea de-a treisprezecea ediție, Forumul Energiei pentru Europa Centrala și de Est - FOREN a devenit unul dintre cele mai prestigioase evenimente din domeniul energiei.

Forumul va cuprinde: 5 secțiuni de comunicări științifice cu peste 200 de lucrări 11 evenimente importante, care cuprind: Ziua Regională a Energiei Policy Trilemma 2 Keynote Addresses 4 Mese Rotunde la nivel de Forum 3 workshop-uri la nivel de Forum

3 întâlniri (Workshop-uri) ale unor Grupe de Studii CME - solicitate în mod expres de către CME (London Office)

21 Mese Rotunde la nivel de corporatie O expoziție internațională cu peste 60 de standuri Un program social foarte bogat și diversificat.

Evenimentul va reuni peste 800 de participanti, printre care autorități guvernamentale, manageri și persoane de decizie ale celor mai importante companii si organizații, cunoscuți și apreciați specialiști din domeniul energiei din țară și din strainătate. Prezența concentrată a tuturor acestora constituie un remarcabil și unic prilej de prezentare a celor mai noi produse și servicii în domeniul ale firmei dumneavoastră.

Vom fi deosebit de onorați dacă veți accepta calitatea de sponsor FOREN 2016, contribuind astfel în mod direct la succesul celui mai important eveniment regional din Europa Centrala și de Est care va avea loc in anul 2016.

Ca o recunoaștere pentru calitatea de sponsor al Forumului Energiei pentru Europa Centrala si de Est FOREN 2016, organizatorii vă vor oferi o paletă largă de modalități pentru promovarea imaginii firmei. Pentru detalii suplimentare și pentru crearea unui pachet personalizat, adaptat pentru a corespunde strategiei dvs. de comunicare și nevoilor specifice de vizibilitate, vă rugam să contactați secretariatul executiv CNR-CME (dna Elena Pavel – Sef Dep. Financiar-Contabil, Marketing – email: elena@cnr-cme.ro/ tel: 0753.315.412).

Cu convingerea fermă că această colaborare între CNR-CME și societatea dumneavoastră va fi fructuoasă și în interesul ambelor părți, vă mulțumim anticipat și vă rugăm să primțti expresia deosebitei noastre considerații.

Cu deosebită stimă,Gheorghe BalanDirector General Executiv

FOREN 2016 WEC CENTRAL & EASTERN EUROPE REGIONAL ENERGY FORUM SAFE AND SUSTAINABLE ENERGY FOR THE REGION

PIAȚA SERVICIILOR FOREN 2016Și Dvs. ați putea fi un partener la Eveniment!

NU RATAȚI OPORTUNITATEA DE A FI RECUNOSCUT CA LIDER ÎN DOMENIUL DUMNEAVOASTRĂ!

Organizatorii vă stau la dispoziție pentru ca participarea firmei dumneavoastră să se bucure de tot succesul dorit!

1. EXPOZIȚIE INTERNAȚIONALĂPrezentarea de produse, instalaţii, exponate, machete, postere etcSERVICII OFERITE: Stand expozițional cu o suprafață de 7,5 m2

Cost: 7.000 RON+TVA.

2. MESE ROTUNDE Masa rotundă se organizează în sală separată, numai pentru firma - partener, şi constituie un prilej pentru prezentarea de către acesta a unor: tehnologii sau realizări deosebite; oferte de servicii şi asistenţă tehnică; tehnologii potenţiale ale firmei ; aparate, echipamente etc.Cost: 8.000 RON+TVA.

3. FILME TEHNICE – marți 14 iunie 2016Film care să prezinte pentru firma - partener: obiectivele şi profilul profesional; potenţialul uman şi tehnologic; realizări de aparate şi tehnologii noi; oferte de servicii şi posibilităţi de cooperare.Durata: maximum 30 minute.Sincronizarea în limba română sau engleză.Proiecţia filmelor se programează de organizatori în ziua de marţi 24 iunie 2014 la fiecare jumătate de oră.Cost: 1.500 RON+TVA.

4. VIZITE TEHNICE – în perioada 13 – 15 iunie 2016Vizite desfăşurate în scopul prezentării unor realizări performante, staţii şi standuri de cercetare, fluxuri tehnologice etc.Cost: 2.500 RON+TVA.

5. PUBLICITATEPrezentarea de reclame sau articole publicitare în Catalogul Publicitar al Forumului care va fi tipărit color în 1000 exemplare şi difuzat la toţi partenerii şi participanţii înscrişi la FOREN 2016.Cost: 2.000 RON+TVA/ pagină.NOTĂ: Pentru obţinerea calităţii de Partener vă rugăm să completaţi formularele de înscriere. Acestea se pot

descărca de pe website-ul FOREN 2016. Mai multe detalii legate de serviciile prezentate mai sus puteți găsi în formularele de inscriere sau la email

elena@cnr-cme.ro. Pentru a fi la curent cu detaliile privind organizarea FOREN 2016

și piața serviciilor la zi,vizitați permanent website-ul:

www.cnr-cme.ro/foren2016Pentru detalii suplimentare vă rugăm să contactați

Secretariatul Executiv FOREN 2016: Tel: 0372.821.475/476

Website: www.cnr-cme.ro/foren2016 Email : foren2016@cnr-cme.ro

ianuarie 2016 31

Slav Slavov, Coordonator CNR­CME pentru Europa s­a retras din activitate Gheorghe Bălan, Director General Executiv CNR-CME

Timp de 10 ani, domnul Slav Slavov a fost Coordonatorul Consiliului Mondial al Energiei (CME) pentru Comitetele Membre CME din Europa.

În aceastã perioadã, personal şi împreunã cu secretariatul executiv, am colaborat foarte bine, în special în organizarea Forumului Regional al Energiei, începând cu FOREN 2010.

Sprijinul acordat de domnul Slav Slavov a fost decisiv pentru organizarea cu succes a acestui eveniment european.

Începând cu data de 31 decembrie 2015, domnia sa s-a pensionat. Atât Secretariatul General al Consiliului Mondial al Energiei, cât şi CNR – CME pierde un foarte bun organizator şi un specialist de înaltã clasã.

Am considerat cã este o datorie a noastrã sã mulţumim domnului Slav Slavov pentru sprijinul organizatoric primit.

Scrisoarea domnului Christoph Frei adresatã domnului Slav Slavov, inclusiv schimbul de scrisori între CNR – CME şi domnul Slavov, sunt redate în

continuare.

Christoph Frei, Secretar General CME:

„…we will sadly say goodbye to our long-time Regional Manager, Slav Slavov, who will retire as of 31 December.

Slav joined the Council in 2005 as Regional Manager for Europe and Central Asia. He previously worked for the UNECE in Geneva, and his extensive experience in and knowledge of Central and Eastern Europe, Russia and the Caucasus Region as well as his fluency in many languages have made him invaluable to our organisation over the years. Most recently, Slav served as Regional Manager, Regional Development, working with our Vice Chair for Regional Development, Oleg Budargin, to develop new Member Committees in Central Asia.

Slav will be remembered not only for his many contributions to our organisation, but also for his sense of humour, his kind and generous spirit, his enthusiasm and commitment and his love of sports.

We only learned that Slav would retire after we returned from Addis Ababa, so we were unable to say an official goodbye to him there. However, please join me now in thanking Slav and in wishing him all the best for his well-deserved retirement.

Sincerely,

Christoph Frei”

CNR – CME: „Dear Mr. Slav Slavov,

Dr. Frei informed us about your retirement. We’re really going to miss you! You are one of a kind, and will not be easily replaced. We hope that you’ll enjoy every minute of your retirement.

I would like to thank you on behalf of WEC Romanian National Committee for all your support given to us all those years when you where WEC Coordinator for Europe!

I really hope to see you again in Romania at our events!

Sincerely yours,

Dr. Gheorghe BãlanExecutive General DirectorRomanian National Committee of World Energy Council (WEC/ RNC)”

Slav Slavov: „Dear Dr. Bãlan,

Thank you for your warm words. My involvement and cooperation with you and all the team of Romanian MC will stay remembered. We had so many occasions, over last 10 years to prove the reliability of this common endeavour and demonstrate full fidelity to WEC family. The work that your MC was and is impressive and it is realized by the WEC management. Please note my personal coordinates in the future in case you wish to contact me:

e.mail: slavovslav@yahoo.com; mobiles: +41 79 373 51 30; and/or +359 878 300 346.

Best regards to you and all members of your MC!Slav Slavov”

32 ianuarie 2016

Seniorii Energiei Dialog de suflet cu dna. Doina ViȘA ­ expert la Banca Mondială Prof. Elena Ratcu, Consilier CNR-CME

Dacă ar trebui să o caracterizez în câteva cuvinte cheie pe interlocutoarea mea de astăzi, doamna Doina Vișa, aș spune cam așa: Energică. Explozivă. Tonică. Vizionară. Neliniștită. Căutătoare de noutate. Perfecționistă. Riguroasă. Corectă. Responsabilă. Disciplinată. Întâlnirea cu doamna Vișa a fost pentru mine un mic regal care mi-a oferit acces la informații inedite și extraordinar de interesante și mi-a dat posibilitata să o cunosc mai bine. Modul său direct de adresare și abordare, vioiciunea spiritului, profesionalismul pluridisciplinar care răzbatea din fiecare vorbă, gest și atitudine, simțul extraordinar al umorului, veselia debor-dantă și molipsitoare, dragostea față de familie și încrederea în tinerii de astazi, tinerii m-au fermecat și mi-au făcut-o și mai dragă decât îmi era.

Absolventă a Facultății de Automatică, Sec ția Sisteme de comandă-control în 1975, cu un MBA la Școala de Busi-ness-ASEBUSS în 1995, doamna Doina Vișa a fost consultant și senior o perations officer la Banca Mondială (1997-2011) și membru în Boardul și Co mitetul de Investiții al Fondului de Eficiență Energetică din R. Mol do-va, ca reprezentant al Agenției Su-e deze de Dezvoltare Internațională (2013-2015). Anterior, între 1994-1997 a fost extension worker la FIMAN- International Ma nagement Foun dation/Fundația In ter națională de Management, după ce ocupase fun-cția de expert privind dez vol tarea În-tre prinderilor Mici și Mijlocii la Agenția Națională pentru Privatizare și Agenția Română de Dezvoltare (1990-1993). În tre anii 1980-1990 a fost cercetător și inginer șef adjunct la În treprinderea „A erofina”, iar imediat du pă absolvirea fa cultății a lucrat la În tre prin derea „A utomatica”, între anii 1975-1980.

„Mi se dusese vestea de copil greu de stăpânit”

Îmi face mare placere să vă reîntâl-nesc, doamna Vișa. Îmi era dor de energia dumneavoastră debordan-dă. Cred că în copilărie ați creat ce va probleme părinților din acest punct de vedere, nu-i așa?

─ Eram cea mai mică dintre cei trei frați și eram un copil energic și mai baie-

țoasă din fire. Am învățat la Târnăveni, oraș mic, unde toată lumea cunoștea pe toată lumea și mi se dusese vestea de copil greu de stăpânit (râde). Noi pro-venim din tr-o familie de mici intelectu-ali blăjeni, pentru care regulile și tradi-ția erau foar te importante. Eu am refu-zat să accept tradiția familiei, conform căreia femeile trebuiau musai să devină învățătoare sau profesoare. Ingineria era considerată o meserie bărbătească. Până în preziua e xamenului meu de ad-mitere la facultate, ta ta spunea tuturor că eu voi merge la Timi șoara, să urmez matematica și să de vin profesoară. Toată familia noastră stu diase acolo. Eu spuneam: „Nu merg la Timișoara! Eu merg la București să devin inginer” (râde copios). Ta ta înnebunea auzind asta, dar mama, care era o femeie ta re blândă, îi spunea: „Nu vezi că e singu-ra dintre copii care sea mănă cu tine? E la fel de încăpățâna tă. Las-o să facă ce vrea ea, că altfel n-o s-o scoți la capat.” Așa l-a con vins ma ma pe tata să vină cu mine la București pentru admiterea la Facultatea de Automatică.

─ De ce Automatică ? - Numai la București și la Craiova erau Fa cul tăți de Automatică, iar eu trebuia să găsesc un motiv ca să nu merg la Ti-mișoara. De fapt nici nu știam prea bine ce înseamnă a utomaticã și aș fi vrut să merg la Electro nică, dar un văr de-al meu mă sfă tuise să ne înscriem amândoi la Automa tică pentru a fi împreună. Așa am ajuns la Facultatea de Automatică (râde

molipsitor). Atuul meu principal este că întotdeauna mi-a plăcut matematica.

─ Uneori e bine să fii fată-băiat în-tr-o lume din ce în ce mai dificilă. In terviul nostru are loc pe un fond de spaime diverse: pierderi de zeci de vieți de tineri într-un cumplit in-cen diu al unui club bucureștean, a ten tate teroriste la Paris și Londra, exodul refugiaților din Siria în Euro-pa, războaie. Cum ne putem regăsi e chilibrul social astăzi?

─ Ne vom regăsi echilibrul, pentru că am ma re încredere în copiii aștia are vin din ur mă, nepervertiți. Deși eu avut o experi en ță internațională și oportuni-tăți de a învă ța și de a vedea lucruri pe care puțini oa meni le-au văzut, îmi dau seama că oricât de adaptabilă la nou ar fi mintea mea, es te totuși perverti-tă și afectată de tot ce ea ce am trăit înainte de 1989. Acum tră im o perioadă de schim bare și întotdeauna în astfel de pe rioade ies gunoaiele la su prafață. Dar apele se vor limpezi și la noi, iar noua ge nerație de tineri învățați acum să gân dească liber va schimba lumea. Totul este să-i ajutăm și să le facem loc. Hai, să recunoaștem că nici toți cei din ge nerația noastră nu suntem întotdeau-na în cântați să ne dăm la o parte și să lă săm loc tinerei generații. Mai cred că mulți din ti nerii plecați în străinătate se vor întoarce pâ nă la urmă acasă. Numai da că povestesc la întoarcere ceea ce au vă zut acolo și tot este bine.

ianuarie 2016 33

„Când nu mă mai regăsesc într-un loc de muncă, eu plec de acolo”

─ Și eu cred în tinerii noștri și mă bu-cur că gândim la fel. Revenind la in-terviul despre profesionistul și omul Doina Vișa, știu că după absol vi rea Facultății v-ați angajat la „Automa-tica”, unde ați coordonat produ cerea panourilor sistemelor de comandă pentru sectorul energe tic și chimic. Apoi, timp de 10 ani, la Întreprinde-rea „Aerofina”, ați co or donat pro-iectarea tehnologiilor uneltelor și testelor la producția de se rie mică a echipamentelor de coman dă/con-trol la avioane. Sunt meserii care dupã unele mentalități se potrivește mai degrabã bãrbaților...

─ Când am plecat de la Automatica eram tânără, iar secretarul de partid conside-ra că fiecare femeie din fabrică trebuia să-i acorde lui o atenție specială. Ei, cu mine a greșit! Chestiunea este că înce-pusem a doua facultate la ASE, iar acest om mi-a spus că pot face și 10 facultăți, dar că dacă nu vrea el, eu voi avansa la Automatica. Ca atare, am întrerupt studiile la ASE și am hotărât să plec de acolo. Nu mi-am iertat însă niciodată că cineva m-a oprit din drumul meu. Era atunci la Automatica o perioadă de plină efervescență, se dezvoltau echipamente noi pentru energie și chimie, iar eu eram foarte apreciată și-mi plăcea ce fãceam. Dar în 1980 am plecat la Întreprinderea Aerofina. Mie când nu îmi mai place un loc de muncă, plec și nu mă mai întorc niciodată, chiar dacă mă înțeleg bine cu oamenii cu care lucrez. Am avut patru astfel de episoade în viața mea și o să vă povestesc. Aerofina abia se înființase în câteva încăperi dintr-o clădire de pe Plat-forma Pipera și se căutau ingineri pen-tru cercetare, producție și testare pen-tru echipamente militare și civile, adică produse de serie mică pentru industria de apărare. Fabrica s-a construit în timp ce noi eram acolo, în Pipera. În toate do-meniile în care am lucrat, eu proporția era cam 80% bãrbați și 20% femei. Mi-a plăcut mediul acesta, pentru că bărbații sunt mult mai direcți decât femeile, nu sunt atât de susceptibili și nu se supără așa repede ca femeile. Cinci ani am făcut cercetare la Departamentul de Asimi-lări, unde lucram cu industria orizontală care producea elemente de calitate pen-tru aviație. În perioada aceea industria

noastrã trebuia să realizeze echipamente pentru industria aeronautică. Eu lucram cu diverse întreprinderi din industria electronică, pentru producerea de echi-pamente speciale care puteau fi adap-tate la temperaturile extreme, de minus 50 de grade, cum trebuiau la aeronave. Era un domeniu special care mi-a dat mari satisfacții profesionale. Mergeam mult prin fabricile cu care colaboram, apoi stăteam zile și nopți în secție cu colegii să vedem ce produse performan-te puteam realiza. A venit apoi etapa în care trebuiau promovate femeile. Fabrica noastră era semi-militarizată și întreaga conducere era formată din militari. Di-rectorul, care era colonel, promovase ce-i drept femei la serviciul desfacere, plan, organizarea muncii, dar pentru că trebuiau femei și la partea tehnică, m-a numit pe mine șefa Biroului de Pregătire a Fabricației. Era un post ingrat și difi-cil pe care nu-l voia niciun băiat. Acolo trebuia să planifici și să urmarești partea de tehnologie, de execuție și promovare a SDV-urilor (Scule, Dispozitive și Verifi-catoare), să faci testări pentru produse noi și nu era ușor deloc. I-am explicat colonelului că eu mă pricepeam la sâr-me, nu la partea mecanică, dar el m-a liniștit, spunân du-mi că mă cunoaște și că mă voi descurca. N-am avut încotro, a trebuit să mă descurc. Mi-a trebuit însă ceva timp să fac diferența dintre un strung și o freză (vorbește râzând în ho-hote). Am realizat însă că totul era doar o chestie de pla nificare, că de fapt era vorba de un sis tem pe care trebuia să-l cunoști la per fecție, să știi să depistezi dispozitivul care se blochează și unde. Până la ur mă a fost foarte interesant. Dar după cinci ani însă, iarăși am simțit că nu mai pot învăța ceva nou și mi-a venit din nou cheful sa plec.

─ De ce nu mă mir, oare? (râdem a mân două). La ce v-au folosit ulte-rior cunoștințele dobândite la Aero-fina?─ Tot ce am învățat la Aerofina mi-a deschis un orizont mare. Eu știam destul de bine ce se întâmpla la acea vreme în industria noastră electrotehnică și care erau posibilitățile. Deosebit în industria aeronautică față de restul industriei o rizontale era faptul la Aerofina nu aveai voie să greșești niciun pic, totul tre-buia să fie perfect. Pe toți pereții erau lipite afișe propagandistice pe ca re scria cu majuscule „Orice greșeală de-a ta

poate costa viața unui om”. La Aerofina am învățat să fiu corectă, a tentă și responsabilă, am învățat ce în seamnă să conduci, să organizezi și să planifici ceva. Aviația era unul din do me niile de vârf la noi, iar România avea o mare tradiție și un potențial deosebit în aeronautică. Este mare păcat că în timp acest domeniu a fost distrus trep tat. Când mi-am dat seama că de fapt pe nimeni nu interesa ce făceam noi acolo și nici istoria fiecarui produs re a li zat de noi cu mari eforturi, mi-am spus cã trebuie sã plec. Am realizat că acolo eu nu voi învăța niciodată să fac ceva de la cap la coadă, așa că mai bine plec să văd ce înseamnã viața nouă și ce va fi în viitor. Aerofina era pe tobogan în jos, deși oamenii erau entuziaști și doreau sã facã lucruri noi. Foarte târ ziu am realizat de ce oamenilor nu li se permitea să facă tot ce doreau, din mo tive pe care abia acum le înțeleg, dar care atunci îmi scăpau. Mare păcat!

„Dacă vrei să mă pedepsești, pu-ne-mă să nu fac nimic, că mor”

─ Ați plecat tot la ceva nou, la Agen-ția Națională de Privatizare (ANP), în ființată imediat după anul 1990. Era un act de curaj sa te lansezi în proiecte privind sectorul privat din România într-o perioadă în care noi abia ieșisem din comunism și nu știam prea bine ce înseamnã pro-prietatea privată și nici pe ce baze se organiza. Cum v-ați descurcat în jungla activităților de privatizare și care au fost proiectele și programe-le în care v-ați implicat în perioada aceea?

─ Cum vă spuneam, la Aerofina nu mai aveam satisfacții profesionale. Dacă îna-inte de 1990 munceam de-mi săreau capacele de dimineața până seara, după 1990 lumea era debusolată și nu prea se mai făcea nimic. Ori, pe mine dacă vrei să mă pedepsești, pune-mă să nu fac nimic, că mor. Hotărâtă să îmi găsesc

Foto: prof. Washington, la EMBA

34 ianuarie 2016

alt loc de muncă, m-am uitat în ziar, am văzut că la ANP se dădea concurs pentru angajare și m-am prezentat la examen. Imediat după revoluția din 1989 la noi se cautau numai economiști și juristi, iar limita de vârstă era de 35 de ani. ANP a fost singurul loc care căuta și ingineri, cu limita de vârstă de 40 de ani. Eu aveam 39. Am dat examen să văd despre ce e vorba în noile condiții de libertate câști-gate după revoluție și să știu unde mă poziționez eu. Am câștigat concursul și am ales să lucrez la Departamentul de Dezvoltare și Privati za re a Întreprinde-rilor Mici și Mijlocii (IMM-uri). Acolo am în vățat enorm prin par ticiparea la diver-se cursuri de speciali tate, am beneficiat de asistență tehnică finanțată de USAID, UNDP și de nemți, am învățat singură lim ba engleză, cu încăpățânarea aceea a ar deleanului și am contribuit la realizarea multor proiecte și pro grame de dezvol-tare a IMM-urilor și le gislației necesare. Toată viața îmi voi aminti o întâmplare de pe vremea când dl. Theodor Stolo-jan era președintele Agenției. Într-o zi eram de serviciu la ca binetul dânsului și citeam. Trecând pe lângă mine m-a întreabat: „Ce citiți, doam nă?”„Despre incubatoare de afaceri/bussiness incuba-tor center, domnule președinte” i-am răspuns. El nu a zis ni mic, a trecut mai departe și l-a cheamat în birou pe direc-torul meu pe care l-a întrebat mirat „Ce legătură avem noi cu clocitorile?”

─ Ei, asta-i culmea, domnul Stolojan nu știa așa ceva ?─ Nu știa! (râs copios de ambele părţi). „Nu, domnule președinte”, zice di rec-to rul meu, „este vorba despre niște struc turi special create pentru a sprijini dez voltarea afacerilor aflate la început de activitate, oferindu-le informații, know- how, suport financiar, servicii de consultanță și spații pentru birouri. Ast-fel, micii întreprinzătorii pot fi ajutați să lu creze împreună și se pot dez volta mai ușor.” Dlui. Stolojan, că ruia i-a plăcut foar te mult această i dee, vine la mine si-mi spune: „Te rog fru mos să-mi faci şi mie o copie din ce citeşti.”

„Am fost cumva promotorul incuba-toarelor de afaceri din România”

Ulterior ne-am întâlnit deseori la Banca Mondială unde el era senior economist și un de eram și eu angajată și întotdeauna m-a susținut foartre mult pentru că-i

plăcea cum gândeam. Proiectul pe care am reuşit să-l fac la ANM a fost incubatorul de la CITAF (Centrul Incubator Tehnologic și de Afaceri de la ICPTC (Institutul de Cercetări Tehnologia Construcțiilor de Mașini. Conceptul era așa: să dai spații celor care au idei, să le dai și unelte, să-i ajuți să-și împartă cheltuielile de contabilitate și dupã vreo trei ani să-i lași să se dezvolte cu propriile forțe, să creas că singuri și apoi să vină alții să le ia locul. Este un concept foarte răspândit în America, dar și în Europa, unde sunt mai mult incubatoare tehnologice. Un pro-cent de 80% din firmele care au cres cut într-un incubator au șansa să reziste în timp, în vreme ce doar 20% din cele care se dezvoltă singure au această șansă.

─ În tot iureșul acesta al activității dumneavoastră, când ați avut timp să vă îndrăgostiți și să vă căsătoriți?

─ M-am întâlnit cu soțul meu la „Auto-matica”, eu fiind stagiară, iar el inginer în Secția de Producție E chipamente și Tablouri Automatizare și, ul terior, ne-am căsătorit. Adevărul este că nu am vrut să lucrez în proiectare, pro gramul meu în secție și la beneficiari de pășea cu mult cele opt ore normale de lucru, iar soțul meu care nu are firea mea con știincioasă niciodată n-a înțeles cum poa te să-mi placă să muncesc atâta. Dar nu se supăra că eram mereu pe drumuri, pen-tru că îmi făceam treburile casnice, mân-care avea întotdeauna pentru că mie îmi place mult să gătesc, deci nu era vreo problemă (râde).

─Dacă toată ziua erați pe drumuri, când mai găteați?─ Găteam noaptea când veneam aca-să sau dimineața de la ora 4 la 6, când se scula toată lumea și plecam fiecare la treburile noastre. Băiatul meu a fost crescut de mama, în Ardeal până a in-trat la școală, apoi timp de un an a stat cu o femeie care avea grijă de el (bona din ziua de azi). După un an a vrut să stea singur, pentru că mi-a spus că poate și singur să-și poarte de grijă. Eu când eram la serviciu, niciodată nu telefonam acasă să-l întreb dacă a mâncat sau și-a fă cut lecțiile. Pur și simplu uitam. De mul-te ori mi-am reproșat că am fost o ma mă rea, dar băiatul meu zice că nu. Am avut însă noroc de un copil foarte bun și mul-țumesc lui Dumnezeu că a cres cut fru-mos. E adevărat însă că atunci când mă

mutam de la un serviciu la altul, întot-deauna mă consultam cu soțul și cu fiul meu, arătându-le ce presupunea acest lucru, faptul că voi fi solicitată mult, că voi lipsi des de acasă și le ceream întot-deauna acordul. Activitata era in tensă la ANP. Veniseră programele de dezvoltare antreprenorială cu asistență USAID, se organizau multe seminarii cu întreprinză-torii, iar noi eram invitați să le ex plicăm legislația, programele disponibile, modul de abordare a acestora. De asemenea UNDP (United Nations Develop ment Pro-gram) făcea cursuri cu noi, stafful de la ANP, în care ne învățau cum să ne pur-tăm ca public officer. Am fost trimisă în Slovenia și Italia să văd primele incuba-toare de afaceri și ce înseamnă ele, dar cei de la UNDP mi-au spus că în România nu se va putea re aliza așa ceva, pentru că încercaseră și în Africa și au eșuat. Asta m-a enervat la culme și le-am spus că acest lucru m-a îndârjit și mai mult să realizez astfel de incubatoare în Româ-nia. Vãzându-mă atât de îndârjită, m-au sprijinit du pă aceea.

─ Deci ați fost cumva promotorul incubatoarelor de afaceri la noi?─ Cam așa ceva. La ANP, dl. Stolojan a în cercat să dezvolte profesionalismul, ne-a învățat să nu ne batem joc de mu-nca noastră și să facem în așa fel încât să rămână ceva în urma noastră, ne-a or ganizat cursuri care ne învățau cum să ne purtăm, cum să vorbim la telefon, niște lucruri care sunt atât de firești de altfel, încât nici nu ar trebui să te gân-dești la ele, dar pe care noi nu le cunoș-team la nivel occidental.

─ ANP-ul lucra în paralel cu FPS-ul?─ Da, FPS (Fondul Proprietății de Stat) s-a înființat ca o unitate de implementa-re a programelor ANP pentru realizarea ma rilor privatizări din industrie. Politici-le de privatizare și legislație erau făcu-te de ANP, iar FPS era responsabil de implemen tarea lor.

Foto: Cu dna Karen Fogg, ambasador UE la București

ianuarie 2016 35

─ Sunteți de acord cu modul în care s-au făcut atunci marile privatizãri din industrie?

─ Nu, și vă spun de ce: ideea celor care conduceau țara la timpul acela era aceea că privatizările de atunci nu trebuiau să fie o acțiune de succes. În accepțiunea lor, noi ar fi trebuit să rămânem cam cum este Rusia acum. În perioada 2008-2011 am fost în Republica Moldova, ca reprezentant al Băncii Mondiale și între 2013-2015 al SIDA (Agenția Internațio-nală de Dezvoltare a Suediei), iar când am ajuns acolo am recunoscut România anilor 1992-1993. Am condus un pro-iect de dezvoltare a rețelei de transport al energiei electrice în Uzbekistan unde am recunoscut România din 1985-86. Anul acesta am fost la Soci. Am văzut in vestițiile făcute la Soci pentru organi-za rea Jocurilor Olimpice de iarnă din 2014 și m-a izbit lipsa de pragmatism și de simț al realității. Să faci investiții u ri-așe de zeci de miliarde de dolari în in-frastructură, să faci autostrăzi, tuneluri, clădiri imense, hoteluri, mall-uri, pâr tii de schi, să extinzi rețeaua de electri ci tate și de cale ferată, fără ca toate acestea să fie susținute de un plan de a tragere a turiștilor sau a altor utilizări în viitor și să nu-ți pese, mie mi se pare o ne-bunie totală. Deși s-a investit enorm în infrastructură, peisajul este acum dezo-lant. Privatizarea făcută în România imediat după anul 1990 a fost cam așa: cumperi de exemplu o fabrică, o închizi, o vinzi la fier vechi, vinzi pământul, faci imobiliare, te îmbogațești și, la revedere! Ori, nu este normal așa ceva.

─ Trist și adevărat, din păcate. Dar, să continuăm povestea dumneavoas-tră. Nici la ANP n-ați rezistat prea mult. Anul 1994 vă găsește în tr-o altă instituție de pionierat pen tru România: FIMAN-Fundația Interna-țională de Management, un ONG pentru administrarea programe lor UE de asistență financiară de prea-derare pentru România la UE, adică fonduri europene nerambursabile.

─ Am plecat de la ANP pentru că Depar-tamentul de Întreprinderi Mici și Mijlocii se mutase la Agenția Română de Dez-voltare. Am început să caut un alt loc de muncă, tot prin ziare, după ce Emilian Ijdelea, urmașul lui Mișu Negrițoiu, care fusese președintele Agenției, a fost

în locuit pentru că s-a opus unor priva-tizări dubioase de către un președinte ca re nu mai făcea nimic, se opunea tu-turor proiectelor, iar noi efectiv zăceam acolo degeaba. Am vãzut un anunț al Ministerului Muncii care avea nevoie de specialiști la FIMAN, pentru un proiect de dezvoltare a IMM-urilor pentru cre-area de noi locuri de muncă, finanțate din progra mul PHARE al UE. Proiectul se numea Măsuri active pentru combate rea somajului.(PAEM) Deoarece nici Mișu Ne-grițoiu, nici ambasadoarea UE la Bucu-rești, dna. Karen Fogg, nu puteau face vreun program eficient prin minister, au creat această fundație, FIMAN, în ideea implementării de proiecte noi pen tru Ro-mânia. S-au scos la concurs pa tru pos-turi: coordonatori de training, evaluatori, extension worker și două de ex tension worker. M-am înscris la concurs pentru postul de evaluator sau training. Mi-au propus postul de extension worker, adică un fel de asistență tehnică regională pen-tru dezvoltare locală. Eram un fel de con-sultant care facilita și coordona proiecte și implementarea de progra me realizate de diverse orașe și sate pentru crearea de locuri de muncă pentru întreprinde-rile mici și mijlocii. Deci, ceva util pentru comunitate. Olandezii de la FIMAN ne-au învățat cum să facem un program și cât am fost la FIMAN am înființat peste 150 ONG-uri în țară. Oamenii pe care i-am învățat sã facã proiecte finanțate de UE atrag și acum multe fonduri europene. Cred ca în sectorul nonguvernamental din țară, mulți sunt foștii coechipieri de la PAEM, care fac acum proiecte pentru comunitatea locală și se autofinanțează. Norocul și bucuria mea este că cel puțin jumãtate din Agențiile de Dezvoltare Lo-cală înfi ințate în acea perioadă funcțio-nează și acum sub diferite forme.

─ Cred că asta este o mare satisfac-ție pentru dumneavoastră.─ Da, să știti că așa este! Mă bucur ori de câte ori aflu de un proiect reușit de-al lor. Am avut noroc ca m-a susținut foar-te mult și dna. Karen Fogg. La FIMAN eu mă ocupam de proiectele menite să com bată șomajul: centre de mediere, cen tre vocaționale de calificare la locul de muncă, incubatoare de afaceri, cen-tre de consultanță pentru întreprinză tori, chiar și o schemã de garantare, adică toți banii erau folosiți pentru garantarea îm-prumuturilor pentru întreprin zatori, după care li se înapoiau banii, iar garanția o

dădeau altora, deci era un „revolving fund”, adică un fond reutilizabil sau reîn-noibil. Noi facilitam aceste proiecte, însă comunitatea locală alegea numai ce con-siderau ei că pot face. Am fãcut proiecte în 40 de orașe.

─ Adică, ați deschis ochii oamenilor!─ Exact, i-am îndrumat și i-am învățat cum se realizează, cum se finanțează un proiect și cum să atragă bani pentru el. Nu a fost ușor să-i conving la început, dar le-am spus că dacă nu încearcă, nu vor face nimic. Dacã din 10 proiecte re-zistă unul, este foarte mult. Pentru mine a fost cea mai frumoasã perioadã din via-ța mea, pentru că, pe parte profe si onală am învățat foarte multe și am învățat și cum să lucrez cu consultanții. Am învățat de exemplu că dacă am ne voie de o in-formație de la consultant, eu trebuie să fiu cea care îi cere această in formație, pentru că dacă nu întreb nimic, el nu-mi va spune niciodată nimic. De ce să-ți dau meseria mea pe gratis, în trebau ei?

─ Alt mod de gândire decât la noi!─ Da, cu totul diferit decât al nostru. Vrei ceva, întreabă, cere, ziceau ei. Pentru mine perioada aia a fost ca un duș rece. Am văzut ce înseamnă de fapt diferența culturală dintre două popoare și cât este de important să încerci să-l înțelegi pe celălalt. Tot de la ei am învățat să spun „nu pot face cât îmi ceri. Vrei mai mult de la mine, dă-mi bani mai mulți” și tot ei mi-au spus că dacă vrem să trăim ca în capitalism, trebuie să ne învățăm cu ne-siguranța și să acceptăm că dacă avem mai multe opțiuni în viață și în profesie, trebuie să știm să o alegem pe cea mai bună.

„Așa am devenit colaboratoarea sectorului energetic din România”

─ De fapt ei v-au învățat modul de gândire capitalist care s-a pliat per-fect pe modul dumneavoastră de a

Foto: Misiunea Băncii Mondiale la București

36 ianuarie 2016

gândi. De la FIMAN până la Banca Mondialã (BM) nu a fost decât un pas, pe care l-ați făcut în iunie 1997 cand ați devenit consultant, apoi se-nior operations officer, sau mai pe românește expertul Bancii Mon diale pe probleme privind dezvol tarea proiectelor energetice din România, R. Moldova, Uzbekistan. Proiectele erau numeroase și variate, condițiile de realizare și finalizare ale acestora erau dificile, în funcție de specificul țărilor respective, iar dumneavoas-trã erați un fel de „watching-dog” al corectitudinii pregătirii și imple-mentării proiectelor de investiții și ajustare structurală în aceste țări. În plus se punea problema reorgani-zãrii sectorului energetic românesc, al retehnologizarii, a proiectelor de investiții energetice, al realizării pro iectelor de infrastructurã (dru-muri, servicii municipale, vămi). Mi-si unea Biroului Băncii Mondiale era supravegherea realizãrii lucrãrilor finanțate de Bancă, modul în ca re se făceau licitațiile pe proiecte și plăți-le acestora. La BM practic ați ar mo-nizat cumva toate cunoștinte le de ordin tehnic, financiar, risc mana-ge ment, resurse umane acumulate până atunci. Povestiți-mi un pic des-pre această etapă importantă a ca-rierei dumneavoastră.

─ Când eram la ANP, lucram și cu Ara-bela Negulescu, care era la Banca Mon-dială chiar de la înființarea ei în România. De atunci ea mă tot încuraja să particip la selecția de personal la BM, dar eu o re-fuzam constant pentru că mie îmi plăcea ce fãceam la ANP și, ul terior la FIMAN. Prin 1997 ne-am întâl nit la un seminar și mi-a spus că e ultima oară când Banca mai angajează personal nou cu expertiza mea, pentru că nu se vor mai face anga-jări. Spunea că ceea ce fă cusem eu cu fonduri mici pentru comu nitățile locale când eram la ANP și FIMAN, voi putea face cu fonduri mult mai mari la Banca Mondială. Am acceptat în cele din urmă și m-au angajat pe o perioadă determi-nată de șase luni, care s-a tot prelungit timp de vreo doi ani. Nu m-am temut ni-cio secundă că voi rãmâne fără serviciu pentru că mie în totdeauna mi-a plãcut sã muncesc și nu mi-e rușine de nicio muncă. Şi dacă îmi zice cineva să mătur pe jos, eu mă duc să mătur dacă cred că e util. Abia în 2002 am fost angaja-

tă la Bancă pe pe rioadă nedeterminată. La începutul ac tivității la BM am lucrat la PSAL (Proiect de ajustare structuralã – pe partea de business environment), pe partea de îm bunătățire a legislației pentru favoriza rea dezvoltãrii sectorului privat, am participat la asistența furni-zată de BM pentru legislația de taxare, introducerea auditului internațional al întreprinderilor, simplificarea înregistrării companiilor etc. Am lucrat cu Ministerul Justiției, al Finanțelor, al Re formei, al Energiei.

─ Iată, că ajungem și la sectorul energiei...─ Da, pentru că după plecarea lui Ionuț Purica de la Banca Mondială, nu mai ră-măsese nimeni responsabil de sectorul energiei. Pe sectorul privat eram două persoane, Arabela și cu mine. Eu am trecut la energie unde urma să mă ocup în continuare de business environment. Dar pentru că una din colegele mele de la infrastructură, plecase la Washington, infrastructura s-a unit cu energia și așa am devenit eu colaboratoarea sectorului energetic și infrastructurii din România. Am început cu un proiect demarat de Ionuț Purica înainte de plecarea sa din Bancă, împreunã cu BEI și BERD. Era vorba despre Programul de Reabilitare a Termocentralelor de la Deva, Brăila și Turceni-Rovinari. Banca Mondială urma să reabiliteze CET Deva, BERD urma să finanțeze Brăila, iar BEI Turceni-Rovi-nari. BEI s-a retras, BERD a rămas cu Brăila, iar noi cu Deva. Banca a finanțat restructurarea sectorului, adică dădea o sumă de bani, dar punea și niște con-diționalități. Cred că acest proiect de re-abilitare a termocentralelor a fost foar te bun pentru că a spart Termoelectrica. Noi urmăream permanent gradul de încasare al Electrica, Transelectrica și al producătorilor, și am constatat că la Electrica gradul de încasare era cu 20% mai mare decât la Termoelectrica, care

mai era și prost gestionată, pe deasupra. Atunci Banca a propus separarea acestor entități ca să se vadă concret ce mer ge și ce nu merge. Cele două mari obiective ale Programului de Restructurare au fost circuitul banilor în sector și se pararea în Termoelectrica a centrelor pro fitabile de cele cu randament foarte scăzut care trăgea bani de la partea pro fitabilă. Am constatat atunci că termo cen tralele de la Doicești, Brăila, Borzești erau menți-nute artificial pe banii ce lor lalți, în detri-mentul celor profitabile ca CET Turceni și Rovinari care nu mai aveau fonduri pentru retehnologizare și că treptat că-deau toate. Pe de altă parte, Termoelec-trica era nemulțumită că fu sese separată de Hidroelectrica, pentru că subvenția încrucișată ar fi putut prelungi agonia centralelor neprofitabile, în detrimentul întregului sistem de producere a energi-ei electrice. În fine o serie întreagă de probleme. Banca spunea că nu le mai dă bani pentru că nu respectau condiționali-tățile, iar una dintre condiții era raportul dintre investiții (datorii) și venituri. In-vestiții nu se mai făceau deloc, deoarece toate veniturile trebuiau să acopere gă-urile negre. Pen tru continuarea contrac-tului cu Banca, singura modalitate a fost scoaterea afarã a CET Deva. Mă între-bau sindica liș tii de la Deva dacă e bună această separare, iar eu le-am spus cin-stit: „De murit, muriți toti, dacă merge tot așa. Dacă vă separați însă, veți avea măcar posibilitatea să vă dezvoltați și să nu vă tragă alții înapoi. Dacă moare vre-una, măcar moare pe barba ei, nu trage și pe alții după ea.” Au urmat apoi câteva proiecte foarte interesante: înființarea Fondului de Eficiență Energetică, crearea Pieței de Electricitate, realizat împreună cu dl. Jean Constantinescu, retehnolo-gizarea hidrocen tralei Lotru-Ciunget, res tructurarea sectorului prin instrumen-tele de ajustare structurală.

─ Care proiect a mers cel mai bine și mai ușor?─ Fără îndoială, proiectul Pieței de Elec-tricitate.

─ Practic misiunea Băncii Mondia-le la noi a fost creșterea eficienței sectorului energiei în investiții și re-tehnologizarea. Cât de repede s-au adaptat companiile românești la modul de lucru occidental, cu rigo-rile impuse de un organism financiar de talia BM?

Foto: Cu familia

ianuarie 2016 37

─ Depinde. Transelectrica, de exemplu avea deja experiență pentru că mai lu-crase cu Banca, deci acolo nu am avut niciodată probleme. Apoi să nu uităm că acolo era și omul nemaipomenit, Jean Constantinescu, cel care avea o viziune ex traordinară. Celelalte firme se adap-tau din mers rigorilor Bancii pentru ca n-aveau încotro.

─ Dar străinii cum ne percepeau pe noi, românii? Ați lucrat mult timp alături de ei și cred că ați reușit să vă faceți o idee.

─ Toți erau foarte uimiți de nivelul tehnic al oamenilor și al obiectivelor realizate. De exemplu, la proiectul privind re abilitarea Lotrului, un proiect de mare suc ces la care eu țin foarte mult, erau ui miți și extraordinar de plăcut surprinși când au văzut soluția de captare a apei din cele opt bazine de colectare a apei. Nu și-au putut închipui că în România poa te exista așa ceva. Erau însă dezamă giți de modul de management de la noi și de faptul ca managerii nu spuneau adevãrul. De mul-te ori managerii spuneau „da”, dar asta de cele mai multe ori însemna „nu”, iar cei de la BM nu înțelegeau modul acesta de lucru. Eu intuiam însă când acel „da” era adevărat sau nu, ei aveau încredere în opinia mea, iar colegii mei de la Bancă au apreciat în totdeauna justețea și co-rectitudinea mea. De exemplu, ei s-au înțeles foarte bine cu dl. Iulian Iancu care la vremea cînd pregăteam proiectul Pieței de Electri citate era secretar de stat la Ministerul Economiei. El spunea „da”, nu mai când știa că poate ceva, când rea-liza că nu poate, zicea: „asta nu depinde de mine” și atunci toată lumea știa la ce să se aștepte. Deci, un om corect.

─ În Republica Moldova ce proiecte ați avut?─ În Moldova am început să lucrez în două proiecte în 2008. Unul realizat cu Moldelectrica (compania de transport al electricității) pentru introducerea SCA DA și modernizarea unor stații de transfor-mare, și o parte de reabilitare a sistemu-lui de termoficare la unele școli și spitale. Eu mergeam în paralel cu proiectele pe care le aveam în România și în R. Mol-dova, pentru că proiectele din Ban că se înmulțiseră, oameni nu prea mai erau, deoarece nu au voie să stea mai mult de cinci ani într-o regiune și atunci automat se face rotația, iar la rota țiile astea rămâ-

neau întotdeauna proiecte descoperite.

─ În 2011 ați întrerupt colaborarea cu Banca Mondială. De ce?

─ Am zis, gata, îmi ajunge! M-am pensi-onat anticipat. Lucram atunci în paralel în România, R. Moldova și Uzbekistan și era teribil de greu. Pierdeam mult timp cu transportul care dura cam 32 de ore dus-întors, plus problemele de rezolvat, un balamuc întreg. Am decis să rămân acasă pentru că doream și eu să mă bu-cur de viață și de familie. În 2013 însă, o fostă colega de la BM mi-a spus că Guvernul Suedez avea nevoie de o per-soană responsabilă pentru crearea unui Fond de Eficiență Energetică în R. Moldo-va. Ştia că eu participasem la înființarea un astfel de Fond în România și spunea că aș fi potrivită pentru jobul acesta, cu atât mai mult cu cât ei doreau o persoa-nă care să vorbească românește. Iniți-al i-am spus că nu mã interesează, dar citind termenii de Referință pe care mi-i lăsase, mi-am dat seama că jobul mi se potrivea ca o mãnușă. Eu rămăsesem cu regretul cã Fondul de Eficiență Energeti-că de la noi nu s-a dezvoltat așa cum am fi dorit noi. Din fericire pentru România, Mihai Voronca, cel care conduce acest Fond de mai mulți ani, este un om extra-ordinar, foarte corect și duce în continu-are Fondul cu forțele lui. Cu banii dați ca grant de GEF (Global Environment Faci-lity) în 2002 prin Banca Mondială, Mihai, fără niciun sprijin intern sau extern, dez-voltă în continuare proiecte, iar banii se înmulțesc încet, dar sigur, pentru că își vede bine de treaba lui. El practic se au-tofinanțează, iar eu îl admir foarte mult și mă bucur că proiectul merge în conti-nuare. Ei, având eu acest regret, mi-am spus că pot face ceva bun și la moldoveni unde UE dăduse mulți bani chiar de la început, însă ei nu au știut să folosească în mod sustenabil acei bani și i-au dat ca granturi pentru reabilitarea sis temului de termoficare de la școli și spitale, ceea ce nu-i rău deloc, dar nu e sustenabil. Eu am urmãrit să cheltuie ba nii corect și să facã lucruri bune, dar aș fi vrut ca ei să facă și ceva... „revolving”. Nu voiam să stea mereu la mâna gu vernului pen-tru a le da bani ca să nu moară. Le-am spus, din prima zi: „ Când în cepeți să fa-ceți ceva, găsiți-vã singuri și un mod de a face bani, astfel încât atunci când se terminã finanțarea externã, voi să aveți deja creată o piață și ve nituri proprii.”

─ Așa cum face Mihai Voronca?─ Exact așa. Ca atare, am acceptat pozi-ția de membru în Boardul de Administra-ție și în Comitetul de Investiții al Fon dului de Eficiență Energetică din R. Mol dova, ca reprezentant al Agenției Su edeze de Dezvoltare Internațională. În termen de doi ani am realizat acest Fond, iar vara aceasta am terminat defi ni tiv această activitate și am rãmas acasã să-mi ajut nepoții, o fetiță de 8 ani și un băiețel de 10 ani.

─ Nu regretați nicio clipã aceastã alegere, nu?─ Nu, deloc! Stau cu nepoții mei cam patru zile pe saptãmânã de la 11 la 17. Îi iau de la școală, îi duc la englezã, la sport, oriunde unde au ei program și sunt foarte fericită. Mergem în vacanțe împreună și ne distrăm copios.

„Anul de patriotism și de sacrificiu al Guvernului tehnocrat Dacian Cioloș”

─ Dialogul nostru are loc la scurt timp după numirea lui Dacian Cioloș în funcția de prim ministru al unui guvern de tehnocrat. Sunteți un om cu experiență tehnică, economică, financiară, diplomatică. Care credeți că ar trebui să fie prioritatile progra-mului de guvernare?

─ Aș zice că pentru membrii guvernului tehnocrat al premierului Dacian Cioloș anul acesta reprezintă un an de patrio-tism și de sacrificiu. Cunosc o parte din membrii noului guvern și am o părere foarte bună despre ei. Primul lucru care ar trebui fãcut ar fi creionarea unei Stra-tegii sau al unui Plan pentru dezvoltarea țării, ceea ce ei pot face. Partea cea mai grea este dacă și ceilalți o vor respecta. De fapt nu o strategie în detaliu, ci de-finirea obiectivelor cele mai importante. Obiectivele astea ar trebui făcute în așa fel, încât să fie implicați toți actorii im-portanți din partide și societatea civilă, iar în final ei să rămână cu impresia că de fapt strategia rezultată este făcută de ei înșiși. Acesta este talentul facilitatoru-lui. Dacian Cioloș este în stare să o facă. Odată făcută, trebuie publicată și supusă discuției încă o dată partidelor politice și Societății Civile, care, la rândul ei trebu-ie să atenționeze când observă deviații prea mari. În trecut Banca Mondială și-a arătat disponibilitatea să asiste România în această direcție.

38 ianuarie 2016

─ Au timp să o facă într-un an?

─ Au timp. S-au elaborat în ultimii ani la noi o mulțime de documente pe care ei le cunosc pentru că unii dintre ei au lu-crat în Ministerul Economiei, al Energiei, Transportului, Agricuturii, Mediului ori al Finanțelor și la UE. Strategia asta de țară ar trebui dezvoltată fie paralel cu strate-gia UE. Una din priorități ar fi folosirea banilor proveniți de la UE pentru Planul de dezvoltare a țării.

„E de datoria mea să dau ceva țării.”

─ Dacă, ipotetic vorbind, Dacian Ci-oloș v-ar propune să-i fiți consilier, ați accepta?─ Fără bani, da, aș accepta, dar i-aș pune unele condiții: dacă aș observa că ceva nu este corect și l-aș atenționa, iar dacă el nu ar lua în considerare opinia mea de mai multe ori, aș pleca. Mie nu-mi place să-mi pierd vremea degeaba. M-aș băga în treaba asta de dragul țării. Aici m-am născut, aici am crescut și consider că e de datoria mea să dau ceva țării. De fapt, știți, cred că mai bine aș lucra cu consilierii lui, nu cu Cioloș direct. Ei sunt tineri și au mintea proaspată și au și timp mai mult pentru dezbateri.

─ Toți ne dorim o schimbare. Cu cine trebuie sã înceapã schimbarea la noi în țară?─ Cu tinerii. Faptul că tinerii au început să aibã atitudine și să le pese contează enorm. Depinde numai de ei dacă și cât doresc să se implice în proiectele de țară.

─ Sunteți permanent activă și ener-gică. În copilãrie iubeați jocurile de fetițe sau de băieți?

─ În copilãrie iubeam numai jocurile de băieți, să știți. Cum să nu fiu riguroasă? Eu întotdeauna am respectat regulile. Dacă cineva a dat regula aia, înseamnă că are experiență și că acea regulă tre-buie respectată. De ce să cred eu ca sunt mai deșteaptã în lumea asta?

─ Vi s-a spus vreodatã femeia-băr-bat? Și dacă da, cum ați preluat această sintagmă?

─ O, da mi s-a spus de multe ori, dar nu-mi făcea placere, să știți. Cât am lucrat la Aerofina eram și secretară cu probleme economice. Eram odată în lift cu preșe-

dinta de sindicat și cu un coleg. Vor beam despre un angajat, iar colegul îmi spune: „Știți doamnă, omul acela are pro bleme cu casa, cu nevasta, să-l ajutăm”. „Și ce-mi spui mie, uite aici este to varãșa de la sindicat, spune-i ei”, zic eu. „Dar ce sã vorbesc eu cu ea doamnă, că ea e femeie”, răspunde el mirat. „Si eu ce sunt măi?”, l-am întrebat eu contra riată. N-o sã uit niciodatã chestia asta (râdem amândouă în hohote).

─ În final, vă provoc la completarea unor idei fulger:

- Cel mai interesant aspect al jobului meu este… noutatea și interacțiunea cu echipa implicată.- Principala mea trăsătură de carac-ter este…omenia.- Valorile morale după care mă ghi-dez sunt …valorile creștine.

- Într­o țară străină apreciez cel mai mult… oamenii, arhitectura localităților și peisajul (dacă este cazul).- În România apreciez cel mai mult…frumusețea tradițiilor, a locurilor, cultura adevărată.- Hobby­ul meu preferat este…să călătoresc și să gătesc.

- Ultima dată am dat search pe goo-gle la …site-uri despre Iordania- Peste 10 ani România va fi ….așa cum ne-o merităm.- Cea mai mare mulțumire sufle-tească a mea este ... să pot ajuta pe cei din jurul meu să zâmbească.

- Aș vrea să spun «mulțumesc» ... profesorilor mei formali și informali.- Nu­mi iert niciodată ... dacă nu ter-min ceea ce am început.- Cel mai ușor iert … prostia. Încerc să iert pe toată lumea, dar nu-i uit pe cei care mint din răutate și nici pe cei care i-au rănit pe cei dragi mie.

- După o zi obositoare mă relaxez… gătind, citind, ascultând muzică, zăcând în fața televizorului sau lucrând în gră-dină - Regret că … nu-mi ajunge timpul să fac mai multe lucruri.- Cel mai mult mă emoționează…ino-cența și dorința de a învăța a copiilor și a tinerilor.- Oamenii mă percep … ca pe un om tonic.

- Nepoții spun despre bunica…că e frumoasă, dar cam grăsuță (râde).- Bunica spune despre nepoți ……că sunt minunați și că trebuie să-i răsfețe.- Soțul meu zice despre mine că …sunt șefa familiei.

- Eu spun despre soțul meu că…este vesel și nu-mi dă timp să mă plictisesc.- Fiul nostru spune despre noi amân-doi că …nu vrea să semene cu noi. Ade-vărul este că el este un introvertit, spre deosebitre de noi care suntem puternic extrovertiți.- Dacă aș putea, aș oferi un Premiu Oscar pentru finanțe… acelei instituții care re ușește să recupereze 10% din cât s-a furat în România în ultimii 10 ani.. și unul pe e conomie …instituției care in-vestește aceste fon duri în proiecte utile dezvoltării României.

- Mesajul meu pentru tineri este…că nimeni nu le poate face mai rău decât își pot face ei înșiși. Cunoștințele lor sunt singurele lucruri pe care nu le pot pierde, deci cu cât vor mai multe, cu atât trebuie să continue să le acumuleze.- Sunt cea mai fericită când……văd lumea zâmbind în jurul meu.- Cel mai mult îmi doresc acum…să fim să nătoși, să ne bucurăm de tot ce avem. Îmi doresc de asemenea să văd că oamenii sunt mai responsabili, mai serioși și mai corecți.

─ Doamna Vișa, v­am mai spus că ori de câte ori vă văd și vă ascult, parcă sunt mândră că sunt și eu femeie. Sun teți uimitoare, dați speranță și în credere tuturor specialiștilor noș­tri, oamenilor cu care interacționați, dar și tinerei generații de pro fe si­oniști. Aș vrea să aveți cât mai cu­rând po si bilitatea de a vedea că oa­me nii au de venit responsabili, mai se rioși și mai corecți, așa cum vă do riți. Vă mul țu mesc mult pentru acest interviu, vă do resc la rândul meu să aveți puterea și posibilitatea de a transmite în con tinuare energia dum neavoastră po zi tivă tuturor ce­lor cu care intrați în con tact, iar pen­tru că peste trei zile ser băm naș­terea Domnului să aveți par te de Crã ciun senin, armonios, cu bu curii de la mici și mari, cu pace și li niș te în suflet, în casă și în lume. n

22 decembrie 2015

ianuarie 2016 39

Dialogurile InvesTenergy: Se nio-rii energeticieni CNR-CME și tinerii VLER. I-am invitat la un dialog pe te ma „Sustenabilitate și inovație e nergetică” pe Dl. Prof.Dr.Nicolae Go lovanov (CNR-CME) și pe Ing. Cla udiu Butacu (VLER, EFdeN)

InvesTenergy: Sustenabilitatea este unul dintre cele trei obiec-tive pe care se bazează Uniunea Energetică, iar inovația se numără printre cele cinci di mensiuni pe care se concentrează pen -tru atingerea obiectivelor. Cum se poziționează România fa ță de aceste două obiective?

Dl. Prof. Dr. Nicolae Golovanov: Dez vol-tarea sustenabilă a societăţii şi în par-ti cular a sectorului energie nu trebuie să rămână doar un obiectiv într-o stra-te gie a Uniunii Europene, ci trebuie să reprezinte responsabilitatea noas tră a tu turor, mai ales a celor ti neri, pentru a edifica viitorul. Cred că timpurile în ca re se credea că bo gă ţiile pământului sunt nesfârşite au apus. Am consumat din ce în ce mai mult şi acum se vede că a rămas din ce în ce mai puţin pentru

ur maşii noş tri. Am consumat mult şi ne ra ţi onal, am ales drumurile cele mai u şoare care ne-au permis să ajungem la ni velul actual de bunăstare şi civilizaţie. Nu este normal ca din energia pe care o pune la dispoziţie cărbunele să folosim doar o treime iar restul să-l aruncăm în atmosferă, nu este normal că am tran-sfor mat casele noastre în radiatoare de căldură pe durata iernii şi nu este nor mal să folosim energia electrică pen tru iluminat cu un randament sub 3% în lămpile cu incandescenţă. Este mo men tul ca inteligenţa oamenilor să gă seas că soluţii pentru a lăsa urmaşilor noştri măcar ce a moştenit generaţia noas tră. O amplă reciclare a produselor u tilizate, grija pentru un mediu curat, a sigurarea confortului în mod raţionat tre buie să devină un mod de viaţă. În do meniul energiei, inovaţia trebuie să a ducă soluţii viabile pentru utilizarea re-sur selor regenerabile, energia eoliană, e nergia solară, energia apelor, astfel în cât să folosim cât mai puţin sursele fo sile. Iar dacă le folosim trebuie să le folosim raţional. Am aflat cu interes de cercetările specialiştilor minieri de a găsi noi soluţii pentru transformarea car bonului în energie electrică, despre

cer cetările avansate pentru realizarea cen tralelor electrice bazate pe fuziune şi despre soluţiile practice de înlocuire a arderii gazului metan în industrie cu tehnologii electrotermice. Sunt con-vins că dezvoltarea sustenabilă nu poa te fi gândită în afara susţinerii pro cesului de cercetare şi inovare. Ing. Claudiu Butacu: „Sustenabilitatea” a de venit, azi, cuvântul anului 2015 și din ce în ce mai mult auzim de teh-no logii și direcții sustenabile fie că res pectă sau nu, i mită sau nu sau tind să scoată în evidență plu surile și minusurile acestei noi direcții.

România a realizat că primul pas este cel de conștientizare, urmat în de a proa-pe de cel de educare. Poate fa vo riza com petiția pentru că e clar că nu mai așa merge și se va merge pe ce ea ce stra tegia numește maximizarea pro iec-te lor de acest gen, iar apoi fluxurile și ra portările vor fi analizate, cum ne-am o bișnuit deja, de cei aflați la putere.

InvesTenergy: Fața societății ro-mâ ne se poate schimba datorită i novației, care trebuie să devină cu a devărat o prioritate a României.

Noi suntem viitorul e ner ge-ti cii ro mâ nești Dialogurile InvesTenergy: Seniorii energeticieniCNR­CME și tinerii VLERAstăzi dialog între Dl. Prof. Dr. Ing. Nicolae Golovanov și Claudiu Butacu: Sustenabilitate și inovație energetică pentru viitor, responsabilitatea tuturor, mai ales a tinerilor. Să dezvoltăm sisteme inteligente să utilizăm rațional energia!

*) Preluare din www.investenergy.ro

InvesTenergy, în parteneriat cu CNR-CME (Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei) și VLER (Viitorii Lideri Energeticieni ai României), a lansat o platformă de dezbateri pe teme de energie între seniorii și tinerii energeticieni ai României. Seria de dialoguri între generații, dedicate unui schimb de idei necesar și constructiv, tratează – într-o manieră deschisă – temele de actualitate cu impact asupra sectorului energetic românesc. Având convingerea că un dialog deschis și interactiv între seniorii energeticieni CNR-CME și tinerii VLER este mai mult decât binevenit într-un moment de cumpănă pentru sectorul energetic, în care se simte nevoia acută de strategie, cu direcții și acțiuni, continuăm proiectul nostru cu un al doilea dialog de excepție.

40 ianuarie 2016

E fortul in ves tițional ar trebui în-să împărțit în tre stat și mediul de business. Există o preocupare vi -zibilă în această direcție?

Dl. Prof. Dr. Nicolae Golovanov: So ci-e tatea românească încorporează zilnic pro duse noi ale inteligenţei umane, ce-ea ce schimbă modul nostru de viaţă, ni velul de bunăstare, comunicaţia între oa meni, percepţia viitorului. Din păcate, prea puţine dintre aceste inovaţii sunt re zultatul unor inovaţii ale centrelor de cercetare din ţară. Nu pentru că nu avem oameni inteligenţi, ci pentru că cer cetările actuale necesită eforturi mari de cercetare pe care statul nostru nu şi le-a permis sau nu a înţeles importanţa lor. Este deosebit de plăcut dar şi dureros în acelaşi timp să auzi despre rezultatele re marcabile ale unor specialişti ro mâni în colective din străinătate ca re au plecat de pe băncile şcolii româneşti. Ne mândrim cu rezultatele lor dar ce frumos ar fi să facă parte din colectivele de cercetare din ţară.

Trebuie totuşi să apreciem eforturile făcute în ultimul timp pentru dezvoltarea unor centre de cercetare dotate la ni-ve lul actual al ştiinţei şi tehnicii. Cen-trul internaţioanl de cercetare de la Măgurele în domeniul laserului de ma-re putere, centrul de cercetare de la Râmnicu Vâlcea privind dezvoltarea sis-te melor de stocare a energiei, dotarea ICPE CA cu echipamente de înalt nivel pen tru studiul surselor regenerabile de energie, dezvoltarea centrelor de cer-ce tare din Universitatea Politehnica Bucureşti şi altele oferă speranţe pentru vi itorul cercetării din România. Efortul in vestiţional pentru stadiul actual al ştiintei sunt deosebit de mari şi îm păr-ţirea efortului între stat şi mediul de business ar fi deosebit de benefică.

În domeniul energiei, problema are un anumit specific deoarece marile fir-me care practic controlează acest sec-tor şi-au dezvoltat puternice centre de cercetare în ţările de origine şi România practic este importatoare de noi tehnologii. Este remarcabil faptul că în aceste centre de cercetare, spe cia-liş tii români sunt deosebit de apreciaţi pentru rezultatele obţinute. În lipsa unor puternice centre de cercetare în România, cu finanţare importantă, stu-

di ile efectuate, deşi foarte valoroase, nu pot ajunge în faza de aplicaţie prac-tică. Este îmbucurător faptul că spe-cia liştii români sunt apreciaţi şi firme im portante din exterior încep să-şi dez-vol te centre de cercetare în România. În acest sens, este de remarcat centrul de cercetare de la Titu al firmei Renault. Ing. Claudiu Butacu: Un caz concret: de la început, proiectul EFdeN a pornit ca un simplu proiect educațional, iar în timp am identificat că prin ambiție și optimism putem dezvolta conexiuni pe care ni le putem asuma, unde ne pu-tem identifica punctul de vedere și un-de, mai ales, putem avea un punct de vedere. Am cocreat (am creat și lup-tăm în implementarea strategiei) tri-logia Universități – Studenți – Mediul Public/Privat unde tinerii specialiști sunt pre gătiți și dezvoltă bazele teoretice pe băncile de studio. Prin programe, pro iec-te și campanii susținute atât de stat, cât și de mediul public privat, vor crea in fra-structura optimă de a dezvolta practic spe cialiștii, exersând pe proiecte pilot, educaționale sau în cercetare – procese de inovație. Totodată, pot dezvolta start-upuri, echipe multidisciplinare sau li deri ce pot dezvolta în parteneriate cu instituții, companii sau alte forme de organizare, experți și proiecte ce pot fi industrializate, repetate la ni vel național sau chiar internațional.

InvesTenergy: De ce să sus ți-nem sus tenabilitatea și să a plicăm i novația în energie?

Dl. Prof.Dr.Nicolae Golovanov: Energia este esenţială pentru dezvoltarea ci-vi lizaţiei umane, dar este şi cel mai im portant utilizator de resurse şi, în acelaşi timp, cel mai important element ca re poate afecta sustenabilitatea atât prin poluare, cât şi prin contribuţia la epuizarea resurselor. Inovaţia în e nergie trebuie şi poate să contribuie la utilizarea raţională a energiei fără să re ducă nivelul calităţii vieţii, a ca li-tăţii bu nu rilor şi a produselor pe care oamenii le-au dezvoltat în timp. Studiile pri vind creş terea ponderii energiei pre-luată din mişcarea maselor de aer, creş terea ran damentului celulelor fotoelectrice, rezultatele obţinute în dezvoltarea cen tra lelor nucleare ba-za te pe fuziune, dez voltarea unor noi tehnologii în industrie, con ştientizarea energetică a utilizatorilor, în locuirea

trans portului utilizând com bus tibil fo-sil, dezvoltarea noilor sisteme de sto-care a energiei electrice şi altele o feră certitudinea că sectorul energie nu va mai fi „oaia neagră” pentru me-diu, ci va face parte integrantă din dez voltarea sustenabilă a societăţii. Ing. Claudiu Butacu: Foarte simplu, tră im într-o „petrecere” care în curând va lua sfârșit. Conștientizarea la ni-vel individual ar trebui să existe în-că de la vârste fragede și măsurile trebuiesc luate urgent, altfel riscăm ca ur mătoarea generație să asiste la con-su mul ultimelor resurse naturale și la efectele încălzirii globale și a con su-mu rilor nesustenabile. Inovația ne va ajuta să avansăm în găsirea unor so lu-ții de a stopa această direcție și de a ne reorienta spre imaginea din atlasul de geografie din clasele primare.

InvesTenergy: Cum pot fi încura-jate parteneriatele de tip public-privat?

Dl. Prof. Dr. Nicolae Golovanov: Par-te neriatul public-privat este esenţial în dezvoltarea proiectelor inovative în do me niul energie. Investiţiile în cer-cetarea la înalt nivel sunt greu de sus-ţi nut de sectorul public şi apoi greu de im ple mentat în sectorul privat care are pro pri ile priorităţi. Parteneriatul public privat are avantajul susţinerii proiectelor de cercetare cu aplicabilitate practică. Cred că încurajarea acestui parteneriat prin legislaţie nu poate conduce la re-zul tate deosebite. Numai înţelegerea de către cei din mediul de business că au în România parteneri care pot oferi in teligenţă şi seriozitate poate asigura dez voltarea unor centre de cercetare şi inovare în ţară. Exemplul centrului de cercetare al firmei Renault de la Ti tu este edificator. Avem un avantaj im-por tant, mulţi dintre tinerii noştri sunt in teligenţi, muncitori, serioşi şi dornici să-şi fructifice curiozitatea ştiinţifică.

Ing. Claudiu Butacu: Prin campanii de responsabilitate socialã și de per for-man ță, ce pot dezvolta tinere talente, forma specialiști și, mai ales, prin co-municare se pot realiza campanii și metode de bu ne practici, ce pot dez-vol ta proiecte im plementate la scară largă și, foarte important, pot facilita i denificarea oa me nilor potriviți la lo cu-rile potrivite.

ianuarie 2016 41

InvesTenergy: Enumerați trei pro-iec te de sustenabilitate și inovație energetică reprezentative pentru România. Explicați de ce le-ați ales pe acestea?

Dl. Prof. Dr. Nicolae Golovanov: Desigur că toate centrele de cercetare depun e forturi pentru a participa activ la dez-vol tarea unor proiecte care să asigure dezvoltarea sustenabilă a economiei. În do meniul energetic aş putea să evidenţiez trei proiecte care ar putea deschide dru muri noi în dezvoltarea unor soluţii fi a bile pentru dezvoltarea sustenabilă:

− Proiectul de implementare a celulelor cu combustibil pentru alimentarea a utomobilelor electrice, dezvoltat la In stitutul Naţional de Cercetare-Dez-vol tare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice ICSI Rm. Vâlcea. Studiile a plicative prezintă un interes deosebit pen tru dezvoltarea în perspectivă a sis-temelor de energie, având în ve de re că se consideră că după actuala „e pocă a carbonului” va urma „epoca hi dro-genului” care va permite eliminarea pro ble melor grave de poluare cu care se con fruntă în prezent sectorul energie. Per fecţionarea celulelor cu combustibil şi e laborarea de proceduri eficiente pentru ob ţinerea hidrogenului pot asigura un viitor sustenabil al sistemelor de e nergie: producerea energiei electrice şi a transportului de mărfuri şi persoane.

− Proiectul de dezvoltare a sistemelor de stocare poate conduce la avantaje de osebite pentru sistemul de energie e lectrică pentru a asigura o alimentare fi abilă şi de calitate a utilizatorilor. Ex-pe ri enţa actuală utilizând sisteme UPS de ma re putere pune în evidenţă im-por tanţa sis temelor de stocare de energie e lectrică pentru alimentarea u tilizatorilor cri tici. Extinderea sis te-melor de stocare la nivelul sistemului e lectroenergetic dar şi pentru a limentarea automobilelor e lectrice ne-ce sită încă paşi importanţi de parcurs în special pentru creşterea den sităţii de energie şi a numărului de ci cluri în cărcăre-descărcare. Soluţiile ac-tuale cu sisteme REDOX de mare ca-pa citate sunt deosebit de atractive dar sub stanţele folosite în rezervoarele de electrolit nu sunt deosebit de pri e te-

noase cu mediul ambiant. Desigur că studiile viitoare vor găsi soluţii pen-tru problemele actuale de mediu ale acumulatoarelor electrochimice.

− Proiectul „Smart Grid” este un pas spre sistemele de energie de viitor în ca re se asigură o utilizare eficientă a re-sur selor locale de energie primară, cu reducerea necesarului de combustibil fosil pentru producerea energiei e lectrice. De asemenea, este o parte din tre proiectele „Smart” care vor con-du ce la o modificare sub stan ţială a mo-dului în care oamenii se vor raporta la me diul ambiant. De si gur că teoretic are perspective foarte frumoase dar im plică investiţii im portante pentru re-con figurarea sis te melor de energie din modul istoric în care au fost edificate pâ nă în prezent la structura unor reţele in teligente în care fiecare utilizator are po sibilitatea să utilizeze energia într-un mod raţional, fără a face rabat la nivelul de confort obţinut în cei peste 150 de ani de utilizare a energiei electrice.

Cred că cel mai important proiect ar tre bui să fie asigurarea unei pregătiri de calitate a viitorilor specialişti. Deşi dintre ab solvenţii şcolilor superioare teh nice un număr important au un po-ten ţial ri di cat de creativitate, lipsa in-stitutelor de cer ce tare din ţară, lipsa de finanţare a celor care mai sunt, lip sa de susţinere, face ca multe ta lente să fie pierdute pentru şti inţa românescă şi să fim obligaţi să im por tăm tehnologii care, în unele ca zuri sunt dezvoltate de absolvenţi ai şco lii româneşti dar care lucrează în cen tre de cercetare din străinatate.

Ing. Claudiu Butacu: Am încredere de-pli nă în tineri, vă îndemn să ne urmăriți și vă veți convinge de responsabilitatea, de dicația și, mai ales, pregătirea și ta-len tul de care dăm dovadă…Încep cu pro iectul EFdeN, pentru care am cea mai ma re apreciere prin simplu motiv că m-a for mat atât personal, cât și profesional. Cu acest proiect, EFdeN România a ri di cat tricolorul la loc de cinste în cea mai ma re competiție internațională de case so lare la Versailles 2014.

Al doilea proiect este Energo Dynamics. Nu vă pot spune prea multe pentru că nu vreau să dezvălui înaintea lor stra te-

gia lor de comunicare, pot să zic doar că vor veni cu un concept nou de stocare și transport al energiei.

Al treilea proiect se numeste Ilumart și este la început, dar cu siguranță va ajunge unul dintre cele mai fru moa-se proiecte privind dezvoltarea lu mi-notehnicii la nivel educațional și cre-area noilor concepte de design, un proiect foarte drag mie și cu un im pact inovator în domeniul energiei.

InvesTenergy: De ce ar trebui să aibă companiile strategii în do-me niul dezvoltării sustenabile?

Dl. Prof. Dr. Nicolae Golovanov: Sunt con vins că toate companiile mari au pro grame detaliate privind dezvoltarea sus tenabilă. De fapt este vorba despre e xistenţa companiei în viitor prin a daptarea la cerinţele oamenilor de a trăi într-un mediu mai curat, mai frumos şi cu acces la noile realizări ale ştiinţei. Con curenţa de pe piaţă va determina ca acele companii care nu au strategii de dez voltare sustenabilă să dispară. Un rol im portant îl are strategia de dezvoltare a per sonalului care are parte de o pregătire con tinuă pentru a cunoaşte cele mai noi re-alizări ale realizărilor tehnologice din do meniu. Iar durata dintre perioadele de pre gătire devine din ce în ce mai scurtă odată cu dezvoltarea ştiinţei şi a inovării.

Ing. Claudiu Butacu: În primul rând, pentru un model intern de or ga ni zare și formare profesională și pen tru că ar identifica noi direcții de dezvoltare prin care ar putea cre a noi oportunități de business.

InvesTenergy: Ar putea deveni Ro -mânia un dezvoltator-in te gra tor de tehnologii de stocare a energiei? Cu ce avantaje?

Dl. Prof. Dr. Nicolae Golovanov: Deşi în prezent se vehiculează mult ideea sto cării de energie, trebuie subliniat că specialiştii energeticieni au în ţe les în-că de la începutul edificării sistemului e nergetic necesitatea dez voltării unor sis teme de stocare a energiei. Încă de la mijlocul secolului trecut au fost făcute e forturi deosebite pentru construcţia ma rilor centrale hidroelectrice cu a cu-

42 ianuarie 2016

mu lare care au asigurat cele mai im-portante surse pentru compensarea, în orice moment, a diferenţelor dintre ne-cesarul de energie electrică şi producţia cen tralelor clasice, pe tot parcursul unui an. Au realizat astfel un serviciu im por-tant de asigurare a echilibrului între producţie şi utilizare. În prezent, aceste centrale au propriul plan de profit şi practic nu mai au rolul pentru care au fost realizate.

De asemenea au fost realizate in-vestiţii ample pentru stocarea purtă-torilor primari de energie (cărbune, pe trol, gaze naturale) pentru a asi gura necesarul de energie pe tot parcursul anului. Studiile care se dezvoltă în prezent în România privind sistemele de stocare a energiei elec trice, în special cele bazate pe stocarea electrochimică, în lipsa unor investiţii deosebit de mari, se limitează la elaborarea tehnologiilor de creştere a randamentului şi utili-zarea e ficientă a acestora în sistemele de energie. Tre buie precizat că în prezent, în România, prac tic 2% din energia electrică generată es te stocată în sisteme electrochimice în a cumulatoarele sistemelor UPS, în ba-te ri ile calculatoarelor, a telefoanelor mo bi le în bateriilor automobilelor elec-trice în cărcate de la reţeaua electrică.

Este necesar să fie amintite şi investiţiile im portante pentru stocarea energiei sub formă de petrol sau gaz metan – cu un aport deosebit în asigurarea a limentării cu energie pe durata în-tre gu lui an. Dezvoltarea sistemelor de sto care este o componentă de bază a preocupărilor pentru asigurarea ca li tăţii energiei furnizată utilizatorilor.

Ing. Claudiu Butacu: Da și nu. Da – pen-tru că vrem și putem, nu – pentru că nu suntem lăsați să ne desfășurăm și, deocamdată, infrastructura ener getică este învechită. Deja dezvoltăm un par-te neriat cu un proiect inovator care va intra pe piață în curând și gândim so-luții pentru regimul rezidențial.

InvesTenergy: Care este viitorul energiei românești? Ce alegeți, în tre combustibili fosili și inovații teh no lo gice? Argumentați…

Dl. Prof. Dr. Nicolae Golovanov: „Era car bonului”. Sunt în curs intense studii

pri vind utilizarea combustibilor fosili sub altă formă, nu prin ardere, astfel că ne putem aştepta la soluţii ingenioase de utilizare a combustibilor fosili. Dar a preciez că, în viitor combustibilii fosili, vor avea doar un rol secundar, urmând a fi utilizaţi cât mai puţin posibil pentru a asigura urmaşilor noştri posibilitatea de a beneficia şi ei de rezultatele unor procese de stocare de milioane de ani. De fapt şi combustibilii fosili sunt surse re generabile dar pe un interval foarte lung de timp şi pot reprezenta rezerva de energie a omenirii. Beneficiem de su ficientă energie regenerabilă de scur-tă durată (de la soare) şi trebuie să dezvoltăm sisteme inteligente pen tru utilizarea acesteia, astfel ca să ob ţi nem şi să utilizăm raţional energia ne ce sară pentru dezvoltarea societăţii.

Ing. Claudiu Butacu: Inovații tehnolo-gice… clar. Am fost și voi fi mereu adep tul pro vocărilor, dar și al salvării planetei. Ne bazăm pe o simbioză între om și na tu ră, dar de ceva vreme încoace, omul a avut doar de cîștigat și natura doar de pierdut. A sosit timpul unor schimbări, pro iectul nostru este argumentul per fect pentru alegerea făcută.

InvesTenergy: Propunerile dvs. pen tru autorități și mediul de afaceri?

Dl. Prof. Dr. Nicolae Golovanov: Cred că autorităţile şi mediul de afaceri tre-bu ie să antreneze din ce în ce mai mult tinerii în luarea de decizii care ar trebui să fie conştienţi că toate deciziile ac-tuale le vor influenţa viitorul. Deciziile ne adecvate vor fi plătite de ei şi nu de de cidenţii actuali. În acest sens, tinerii tre buie să fie participanţi activi şi să-şi asume responsabilităţi cu consecinţe pe termen lung. Antrenarea tinerilor în de ciziile adoptate, în special în acţiuni ca re pot afecta mediul ambiant, poate avea un rol de „cenzură”, dar im portant în asigurarea viabilităţii pro iectelor şi sus te nabilităţii companiilor.

Ing. Claudiu Butacu: Ei știu mai bine, eu reprezint un ONG și vă pot spune că la nivel de legislație și proceduri este o bă taie de joc. Ne gândim la dezvoltarea unui business, suntem la început, avem în tâlniri și discuții, mai avem puțin…și in trăm în mediul de afaceri, unde

sunt con vins că vom întâmpina alte autorități, din nou prezente pentru a ne încurca când ei ar trebui să ajute. Propunerea mea este să-i invităm la masa de dis cu ții unde să dezbatem exact aceste 13 în trebări din interviu, astfel vom afla da că 13 e un numar norocos sau ba!

InvesTenergy: Cum susține CNR-CME inițiativele pe linie de inovație și sustenabilitate energetică?

Dl. Prof. Dr. Nicolae Golovanov: CNR-CME are un rol important, încă insuficient re cunoscut, în dezvoltarea inteligentă a sistemelor de energie. Amplele legături pe plan internaţional, o cunoaştere pro fun dă a problemelor cu care se confruntă aceste sistem, a soluţiilor actuale dar şi a direcţiilor de cercetare din marile com panii din lume face ca CNR-CME să fie un important izvor de cunoştinţe, care asigură diseminarea acestora la cei peste 400 membri individuali şi mem bri juridici. Mesagerul Energetic ca pu bli ca ţie lunară şi pagina de WEB a CNR-CME asigură transferul de cunoştinte şi sublinierea celor mai importante re-alizări în domeniu dar şi direcţiile de dezvoltare ce necesită aportul in te-ligenţei specialiştilor în domeniu. Con-fe rinţele lunare organizate de CNR-CME reprezintă un adevărat forum de dezbatere a celor mai importante pro ble me ale sectorului energetic şi sunt puse în evidenţă aspectele care necesită aten ţia specialiştilor. Cele mai impor tante re a li zări ale specialiştilor din Ro mânia sau din străinătate sunt mediatizate la toţi mem brii CNR-CME. Cel mai important mo ment din viaţa CNR-CME, întâlnirile din cadrul FOREN au reprezentat şi re pre zintă un moment important din viaţa spe cialiştilor în domeniu unde sunt pre zentate cele mai importante realizări din ţară şi din Sud-Estul Europei şi sunt pre miate aplicaţiile inovative şi studiile de succes ale membrilor CNR-CME.

O atenţie deosebită se acordă sus ţi-nerii tinerilor care se implică cu dă ru ire în rezolvarea problemelor actu ale ale sistemului de energie.

Ing. Claudiu Butacu: Un singur cuvânt – VLER. Programul perfect de inițiativă, unde se dorește crearea unui forcegroup

ianuarie 2016 43

cu un cuvânt de spus. Sunt tineri gro-zavi, ce vin din domenii apropiate, ce sfi dează legile fizicii și găsesc timpul ne cesar de a propune, de a lucra pe strategii de eficiență energetică na-ți onală, de a susține prezentări și de a comunica la scară largă cum tinerii spun PREZENT viitorului ce bate la ușă! Fe licitari domnului Iancu, domnului Bă-lan și doamnei Ella Ratcu pentru o idee minunatã! Aaa….v-am spus că și eu fac parte din acest grup?!

InvesTenergy: După proiectul de succes Casa solară, ce mai pregătește EFdEN? Pot românii să viseze la case solare cu facturi la energie zero?

Dl. Prof. Dr. Nicolae Golovanov: Pro-iec tul Casa Solară este un exemplu mi nunat de ce pot face tinerii care se gândesc la viitor. Este de apreciat dă-ru irea, entuziasmul, responsabilitatea şi pregătirea tehnică a participanţilor la proiect. Desigur că realizarea este deosebită şi este un exemplu clar că „se poate”. Întrebarea privind factura de energie zero cred că ar putea fi a mendată. De fapt prezintă interes să u tilizăm raţional şi eficient energia, de-oa rece şi construcţia şi echipamentele spe cifice includ energie care nu poate fi ne glijată. Desigur că realizările privind Casa Solară sunt impresionante şi pun în evidenţă soluţiile existente pentru re ducerea energiei achiziţionate din ex te ri or. Dar ca ingineri trebuie să gândim astfel încât „factura zero” să nu fie prea scumpă. Un calcul economic ar pu tea să spună până unde este raţional pen tru aplicaţiile practice să reducem ne ce sarul de energie luat din sistemul pu blic. Ar fi deosebit de util ca echipa EFdeN să continue preocupările privind ca sele inteligente, să antreneze noi ge-neraţii de tineri pentru a dezvolta noi sisteme şi de a induce acestora res-ponsabilitatea pentru viitorul lor.

Ing. Claudiu Butacu: EFdeN pre gătește o serie de 11 obiective, pe lângă Cen-trul de Cercetare proaspăt deschis, un campus verde cu locuri și spații în na-tu ră pentru studenți și tineri ce pot citi, studia, susține prezentări. Suntem în curs de implementare a acestuia, ur-mând să-l echipăm cu un copac solar – ce va genera internet wireless și prize de în cărcat dispozitive portabile. Pregătim

par ticipări la următoarele ediții Solar Decathlon cu 2 noi prototipuri de case so lare. Cel mai mare obiectiv pentru noi, o provocare imensă, este să organizãm com petiţia Solar Decathlon în România în anul 2020, unul din cei mai importanți ani pri vind eficiența energetică. Suntem deja în căutare de parteneri pentru a putea can di da la alegerea țării organizatoare.

InvesTenergy: Rolul și vi i torul pro iec telor de vo lun tariat în România…

Dl. Prof. Dr. Nicolae Golovanov: Pro iec-tele de voluntariat deşi au încă o răs-pân dire redusă în România trebuie să fie extinse şi să fie antrenaţi cât mai mulţi tineri. Cred că realizările concrete în cadrul activităţilor de voluntariat sunt im portante dar mult mai importantă este contribuţia la responsabilizarea par ticipanţilor, e ducaţia muncii în co-lec tiv şi înţelegerea ne voilor societăţii în afara profitului şi a concurenţei.

Ing. Claudiu Butacu: Rolul lor este e sen țial pentru formarea și încrederea de sine. Absolut toți colegii din pro iec-tele de voluntariat sunt minunați și au ce va la care mulți au renunțat: mo des-tie, optimism și devotament. Viitorul va fi unul frumos, sunt sigur de asta! Sunt din ce în ce mai multe proiecte mi nunate și oameni deosebiți, doar că singura problemă pe care o văd es-te fuga în domeniul a facerilor, nu se poa te trăi din vo lun tariat, iar asta va pre supune o adaptare a proiectelor în mediul de afaceri, ce le va schimba u neori percepția, rămîne să vedem.

InvesTenergy: Vă rog să tran s mi-teți un mesaj guvernanților, po li-ticienilor și factorilor cu privire la tema di a lo gu lui nostru…

Dl. Prof. Dr. Nicolae Golovanov: Ge -ne ra ţia actuală de guvernanţi, po-liticieni şi factori de răspundere trebuie să an treneze tinerii specialişti la toate de ci zi ile, în special a celor legate de mediul ambiant, deoarece ei trebuie să fie pre zenţi la modul în care le este pregătit vi itorul. O dezvoltare sustenabilă a so ci e tăţii nu poate fi imaginată fără ca tinerii să-şi asume responsabilităţi care vor de-ter mina efecte ce le vor modela viaţa.

Ing. Claudiu Butacu: Mesajul este cel al tinerilor, doritori să se afirme și să fie apreciați pentru că încercăm să schim băm mentalități. Tinerii din ziua de azi sunt născuți pentru a creiona viitorul de mâine fiind îndrumați de către mentorii pe care îi întâlnim în calea noastrã. Am sã închei prin a-i mul țumi domnului Prof. Golovanov pen tru ocazia de a-l cunoaște și de a-i urma sfaturile, pentru că este o persoană deosebită și realizãrile dom-ni ei sale ne-au motivat pe mulți din-tre noi să aspirãm pentru mai mult.

InvesTenergy: Simați Domni, vă mul țumesc! Adresez mulțumiri și Doamnei Elena Ratcu, Ma na-ger al programului VLER, pen tru sus ținerea prețioasă la realizarea a cestui proiect.

Dl. Prof. Dr. Nicolae Golovanov, membru CNR-CME, desfăşoară o am-plă activitate de consultanţă în cadrul organismelor de specialitate din do-me niul energiei. Es te profesor la ca-te dra Sisteme E lectroenergetice, fa-cult atea Energetică și specialist în do meniul utilizării e ficiente a energiei electrice, al calităţii e nergiei e lectrice și tehnicii tensiunilor î nalte. Are o bo ga tă activitate în do me niul publicaţiilor de specialitate, fiind autor, prim autor sau co autor la un nu măr de peste 30 cărţi sau tra tate. Îm preună cu spe cialişti e u ropeni re cu noscuţi a pu bli cat primul Handbook din Europa pri vind calitatea energiei electrice.

Ing. Claudiu Butacu este Președintele A sociației Solar Decatlon Bucureşti, co or do natorul proiectului EfdeN, membru VLER. De profesie inginer electrician, Cla udiu dez vol tă proiecte aflate la în tre pătrunderea sec torului energetic cu con strucțiile e cologice și tehnologiile e mer gente. Este cer-tificat Professional E nergy Manager (U niversitatea Schnei der Electric) şi ca Sustainability Ma nager – ECQA – Pro-gram LEAD SUS. Într-o pre zen ta re pro prie: Fost pris pean, ac tu al efdenist, Claudiu este mereu curios și dor nic să ex pe ri men teze lucruri noi. Fiind o fire cal dă și prietenoasă, po zi ția de Președinte al Asociației a ve nit ca o manușă pentru el. Când nu muncește joacă tenis de ma să, iar când nu face asta, mănâncă. n

44 ianuarie 2016

Claudiu Butacu, membru VLER, CNR­CME, premiat pentru Performanță în energie 2015 la Gala energynomics Awards Elena Ratcu, Manager Program VLER, CNR-CME

Sub conceptul „Evolution”, platforma de comunicare energynomics.ro a pre mi-at pentru al treilea an consecutiv cele mai meritorii companii, proiecte și per sonalități din domeniul energiei în ca drul Galei energynomics Awards, e veniment desfășurat pe data de 3 de cem brie 2015 la Biblioteca Națională București.

Claudiu Butacu, membru al pro gra-mu lui VLER coordonat de CNR-CME și președintele Asociației EFdeN, a pri-mit Diploma de Excelență la Gala energynomics Awards la categoria „Tânărul profesionist în energie” pen tru prototipul de casă solară a preciat și premiat la nivel național și in ternațional, construit în București. Claudiu gestionează departamentul de Fund raising din EFdeN de peste 3 ani de zile, și a atras contribuții de peste 1 mi lion de euro. Dezvoltă proiecte aflate la întrepătrunderea sectorului energetic cu construcțiile ecologice și tehnologiile e mergente. Este certificat ca Professional Energy Manager (Universitatea Schnei-der Electric) și ca Sustainability Manager – ECQA – Progam LEAD SUS. În 2015, Asociația a inaugurat Primul Centru de Cer cetare a Condițiilor de Confort din

Ro mânia, un prototip de casă solară a preciat și premiat la nivel național și internațional. Casa este autonomă e nergetic, ecologică, utilizează instalații inteligente și are o seră hibrid eficientă, pri ma de acest fel din Europa. Este gân-di tă ca o soluție la creșterea densificării locuirii și a mobilității în București. În va-ri anta industrializată, prototipul suștine con ceptul unui București policentric, dez voltând zonele abandonate prin con-stru irea pe aceste spații a unor cartiere sus tenabile și a unei rețele de transport ba zate pe energia din surse regenerabile.

VLER, programul Viitorii Lideri E nergeticieni din România, co or do­nat de către CNR­CME și­a dovedit încă o dată excelența. Felicitări Claudiu Butacu, felicitări candidaților și membrilor juriului la această ca­te gorie, felicitări organizatorilor e nergynomics.ro și mulțumiri tu tu­ror celor care au sprijinit realizarea acestui eveniment.

Candidații la categoria Tînărul Pro fe sionist în Energie au fost: Alina Constantin (RATEN-ICN), Daniela Sto i cescu (Eva Energy), Delia Răucescu (Optim Project Ma nagement), George Constantin (Gru-pul Romelectro, mem bru VLER), Florian Bărgăuan (Servelect Cluj) și Ionuț Predoiu (CE Oltenia, mem bru VLER). Selecția și evaluarea can didaturilor la premiul Tânărul pro fe sionist în energie a fost realizată de energynomics.ro în parteneriat cu CNR-CME VLER.

Cele nouă cateogrii în cadrul cărora au fost premiați cei mai buni dintre cei mai buni specialiști și companii energetice pen tru performanțele obținute în anul 2015 au fost Responsabilitate socială, Fi nanțarea anului, Tranzacția anului, Eficiență energetică, Managerul anului, Re ușite extraordinare, Premiul penru în-trea ga carieră, Tânărul profesionist în energie. n

Schunk Carbon Technology SRLPerii colectoare si sisteme port-perii

Inele de etansare din grafit pentru turbine

www.schunk-group.com

Partenerul ideal pentrudumneavoastră!www.saem.ro

www.sebakmt.com

www.hye.ro

www.grampet.ro

www.icemenerg-service.ro

www.louisberger.com

www.electromagnetica.ro

www.arc.ro

www.hydac.ro

ianuarie 2016 45

Programul Viitorii Lideri Energeticieni din România – VLER 2016, Semestrul I

Semestrul Titlul evenimentului/proiectului Organizatori

Semestrul I

- Redactare Raport Anual VLER 2015 - Articole VLER în Mesagerul Energetic - Întâlniri periodice ale membrilor CD CNR-CME cu membrii

Comitetului de Conducere VLER şi cu tinerii VLER - Integrarea VLER în structurile de conducere ale CNR-CME

şi în Grupele de Studii CME - Vizita Tehnicã de documentare la Platforma Marinã de

Explorare ICPE- ACTEL - Proiectul Dialoguri între generaţii – continuare colaborare

cu Investenergy

- PARTICIPARE VLER LA FOREN 2016

Participare VLER la organizarea FOREN 2016 Participare VLER cu lucrãri la FOREN 2016 Organizare Workshop internaţional FEL - VLER la FOREN 2016 Organizare Stand VLER la Expo FOREN 2016 Organizare Vizitã de documentare FEL la Parcul Eolian Rahmanu-Casincea Declaraţia VLER la FOREN 2016

CNR-CME/ VLER şi Investenergy

CNR-CME şi Verbund România

Dr. ing. Gheorghe Bãlan Prof. Elena Ratcu Director General Executiv Manager Program VLER

Conf.dr. Lucian Toma Coodonator tehnic progr am VLER

CNR-CME

CNR-CME şi ICPE-ACTEL

46 ianuarie 2016

Opinii

Mesagerul Energetic pornește la drum, într-un nou an, an pe care îl dorim mai bogat în evenimente și mai eficient în rezultate.

Toate eforturile noastre, însă, nu vor putea avea succesul așteptat și nu vor pu tea conduce la împlinirea pretențiilor dum-nea voastră, stimați cititori, fără sprijinul pe care puteți și trebuie să ni-l dați prin par ticiparea cu articole, comunicări, o pinii, diseminarea realizărilor pe plan lo cal ș.a.m.d. Experiența și realizările din unitățile sistemului energie (sub toa te formele ei de manifestare) și cel al protecției mediului pot și trebuie să devină subiect de emulație pentru ge ne-ra lizarea acestor deziderate.

În ceea ce ne privește, ne dorim să creștem cât mai mult procentul ar ti-colelor originale în detrimentul pre lu ă rilor din alte publicații de profil din străinătate. Dar, cum sunt sigur că intuiți și apreciați, această dorință nu va putea fi împlinită numai prin efortul colectivului redacțional și/sau al consilierilor CNR-CME.

Cu referire la acest număr al anului 2016 (1/2016), ne-am axat, în special, pe dez bateri privind sursele alternative de e nergie și relațiile acestora cu sistemul e nergetic și cu piața de energie.

În alt plan, deoarece în acest an Se cre ta-ri atul executiv al CNR-CME organizează cel de-al 13-lea Forum Regional al Energiei-

FOREN 2016, începând chiar cu acest număr vor spori informațiile pri vind acest eveniment de referință: te me de interes, programe de activități, e venimente importante ale Forumului, de talii organizatorice, (locaţie, am-bi anță, tran sport, cazare, programe auxiliare ș.a.).

În numerele imediat următoare vor fi po pularizate materialele programatice a probate de Adunarea Generală din 28 ia nuarie, noua componență a Consiliului Di rector, programele de evenimente teh-ni co-științifice și ex po ziționale.

Vom continua și în anul acesta rubrica, atât de îndrăgită, „Seniorii energiei” și in formații despre activitățile și succesele ti nerilor specialiști din domeniul energiei.

Vă asigurăm, iubiți cititori, că în funcție de posibilitățile financiare vom mări nu-mă rul exemplarelor editate pe suport hâr tie, eventual printr-un sistem/pro-gram suportabil de abonamente.

Împreună putem ridica valoarea ști in-ți fi co-informativă a publicației noastre – Mesagerul Energetic, de aceea reiterăm in vitația de a participa cu materiale e ditoriale pe care le vom trata cu ce le ri ta te și le vom publica cu prioritate.

Așadar, „La drum pentru un nou an editorial”! n

Mesagerul Energetic în noul an Ing. Victor Vernescu, CNR-CME, consilier responsabil de număr

www.energyworldmag.com

www.energynomics.ro

www.aair.org.ro

www.fpen.ro

www.fppetrolgaze.ro

www.agir.ro

www.investenergy.ro

www.sigp.ro

www.petroleumreview.ro

www.ccib.ro

www.thediplomat.ro

www.focus-energetic.ro

www.tehnicasitehnologie.ro

ianuarie 2016 47

Informare și/ sau dezinformare Călin Vilt, consilier CNR-CME

În primele zile ale anului în Ziarul Fi-nan ciar a apărut un articol intitulat „Si te-ul Ministerului Energiei, o glinda sistemului: fără introducere, cu prins sau încheiere”.

Inițial părea un articol de tipul ar ti-colelor scrise „la comandă” cum eram obișnuiți în alte vremuri la pu bli cații fără pretenții. M-a surprins că apar numai aspectele negative lip site de substanță și nu este o pre zentare echilibrată cu plusuri și minusuri cu toate problemele a cestui domeniu al economiei care de ține 15% din PIB (în mod eronat vor beau de 30 miliarde de lei de oa rece o parte din companii sunt pri va te sau subordonate ministerului e conomiei). Oare de ce ?

Înființarea Departamentului/Mi nis-te rului a fost o realizare deosebit de importantă a ultimilor 25 de ani (la care unii s-au implicat mai mult sau mai puțin), dar putem con cluziona că evident trăim într-o lu me a extremelor în care s-a trecut de la un mic departament la două mi nistere, care se concurează între ele fundamental neconstructiv și/sau contraproductiv. Ministerul E conomiei are în subordine Trans e lec trica și Transgazul cu filialele lor și răs punde de planul de dezvoltare a SEN, iar Ministerul Energiei celelalte com panii cu Strategia Energetică. Es-te o întrebare: ce a fost întâi oul sau găina și s-a ajuns cam la fel cu su-biectul autostrăzilor; toți miniștrii se plâng că nu au o strategie, dar nu o aplică pe cea existentă și în vi goa-re, iar planul de perspectivă se ac tu-alizează din 2 în 2 ani și îl aprobă toa tă lumea (mai puțin acționarii ca re sunt singurii ce pot decide ce se face cu banii lor!!). În privința acestor companii, după ce în 3 ani s-au plimbat de 4 ori în 3 ministere, iar Transelectrica s-a dezorganizat in stituțional punând în pericol Si gu ranța SEN prin modul haotic în care este condusă și administrată con stituie probleme deosebit de gra-ve care afectează siguranța na ți-onală și a cetățenilor României. Este o neconcordanță flagrantă în tre structura organizatorică și pres crip țiile tehnice

de exploatare a SEN pe care, evident, guvernele nu le citesc iar „specialiștii” numiți pe criterii politice nu le cunosc și nici nu sesizează decidenții. În 15 ani s-au luat un lung șir de decizii e ronate și nu s-a reușit „repararea” ni ciu ne-ia dintre ele lăsându-se altele și altele care au încurcat și mai ta re ecuația. Am dat exemplul cu se pa rarea fundamental nejustificată a celor două monopoluri naturale de Transport & Distribuție care ni că ieri (la legislații similare) nu sunt aruncate la 5 persoane juridice di fe rite (Transelectrica cu flialele sa-le, Electrica cu Filialele sale, CEZ, ENEL, EoN) în care fiecare face ce vrea. Reamintesc că în conformitate cu prescripțiile tehnice în vigoare (în România și în toată lumea) con du ce rea SEN are comandă unică prin treptele de dispecer aflate în cele 5 companii. De ani de zile această co mandă unică este „fracturată” în tre aceste companii, fiecare făcând ce crede ea de cuviință, rezultând o indisciplină tehnologică fără pre ce dent care cu siguranță ne va duce la o avarie de sistem de care vorbesc din ce în ce mai mulți specialiști (fă ră ghilimele). Exemplul din luna de cembrie de la Smart a fost un abuz în funcție deosebit de grav un de instituțiile staului nu s-au a utosesizat și nu au luat măsuri i mediate conform prevederilor le gis lației de siguranță națională. E venimentul a fost mai grav decât un atac terorist, iar evenimentele teh nice din ultimele 6 luni au fost un sem nal de alarmă deosebit de grav pe care nu l-a sesizat și, se pare, nu l-a auzit nimeni. Ordonanțele de „plim bare” a Transelectrica la cele 3 ministere au avut inițial articole care prevedeau că subordonarea teh nică a DEN era la Departamentul E nergiei. Prin transformarea de par ta mentului în minister și mutarea so cietății la Ministerul Economiei (ca re nu mai are specialiști în e nergie!) s-a pierdut acest articol. Se ridică întrebarea: cine răspunde de acest subiect în cazul unui Black-out,Ministerul Economiei, Ministerul Energiei sau tot guvernul cum a fost în cazul de la „Colectiv”? Valurile de demisii ale specialiștilor de la Trans e lectrica, care au culminat zilele tre cute cu cea a lui

Carmen Neagu, Pre ședinta C.S., nu înseamnă nimic pen tru nimeni și nu are nimeni nici o reacție? DNA este sufocat de zeci de dosare cu Transelectrica și care toate sunt „lucrate” la sertar, cu toate că sunt prejudicii de zeci/sute de milioane lei, în sectorul clasic sto curile de cărbuni au fost cele mai mici din istorie, gazele păreau să dea pe afară, iar de câteva zile s-a re luat importul masiv de gaze din ca uza scăderii presiunii sub limita de stabilitate a Transgaz și în presă dis cutăm de banalități legate de site-ul ministerului?!

Ministerul Energiei este cel mai tânăr mi nister, să spunem „încropit” din fostul departament al Ministerului Economiei, cu cele mai mici salarii, cu un sediu luat în comodat de la ELCEN, (în timp ce fostul Minister din Magheru stă să se prăbușească, fiind abandonat din 2007) și cu un mun te de probleme nesoluționate. An gajații Ministrului Energiei sunt cel mai prost plătiți din toate mi nis terele din guvern și nu are nici o autoritate asupra companiilor din su bordine. Exemplul cel mai evident este SNN unde se discută de aproape un an de lipsa de performanță a ma nagementului privind U. 3-4, iar Mi nisterul este incapabil să demită pe Directorul General (care nu are nici cea mai mică tangență cu su biec tele societății) cu toate că ac ți onarii minoritari și-au exprimat nemulțumirea și au cerut acest lucru în repetate rânduri.

Faptul că presa discută de probleme mă runte, de formă, și nu despre cele grave, de fond pe care nici Gu ver-nul nu le vede, cred că este un as-pect deosebit de grav în care cred că „cineva” ar trebui să se implice se ri-os și cu foarte multă determinare și ho tărâre. Cine este acel cineva? În o pinia mea o persoană juridică, nu o persoană fizică.

Avem un ministru tânăr, activ, animat de bune intenții și presa vrea să îl desființeze? Oare de ce? Ale cărui sau ale căror jocuri se fac? Întrebări care nu sunt numai re to rice. n

48 ianuarie 2016

Info CNR - CME Prezentarea de lucrări originale ale membrilor CNR-CMEHrană pentru suflet Costică Popescu, Tg- Jiu

MOTO: Aş vrea să fiu în casa noastră!

Eu mă întorc cu bucurie În prag la casa părintească În satul meu am amintiri Şi-mi place să trăiesc acasă.

În deal, în vale şi pe câmpuri Tot ce-am trăit, a fost iubire În satul meu plin de poveste Eu am gustat din fericire.

Ori unde sunt în lumea aceasta Îmi place viaţa, sunt OM BUN În sat îmi trăiesc amintirea Ce mă-nsoțesc cu ea la drum.

Aş vrea să fiu în casa noastrăMi-e dor de fraţii mei din sat Când mă întorc, îmi trece dorul Simt că trăiesc înseninat. 05.10.2015

MOTTO: Copil micuţ eşti trist mereu

Copilul meu eşti trist mereu Şi-adormi cu lacrimile-n gene, Te mângâie doar Dumnezeu Când noaptea peste tot, se-aşterne.

Sunt zile, luni, de aşteptări Şi te iubesc cu foc, în vise, Mama cu dor te vrea la piept Dar a plecat în lumi promise.

Acum pribeag printre străini Trudeşti din greu să-ţi fie bine, În ochi ai doruri şi suspini Şi lacrimi strânse fără mine.

Mi-a curs prin suflet suferinţa Cu remuşcări apăsătoare, Şi mi-a cuprins întreaga fiinţă Ce arde ca o lumânare.

Ştiu că e greu să poţi răbda Şi să înduri dorul de mamă, Rog eu pe bunul Dumnezeu Să fi în pază, nu ai teamă.20.11.2015

Facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor a Universitățíi „Ștefan cel Mare” din Suceava organizează a 13-a ediție a Conferinței Internaționale DEVELOPMENT AND APPLICATION SYSTEMS în perioada 19-21 mai 2016.Scopul conferinței este de a reuni oameni de știință, ingineri, fabricanți și utilizatori din întreaga lume, pentru a oferi și schimba informații cu privire la evoluțiile recente și tendințele viitoare în tehnologia informației, ingineriei electrice și energetice.

Domeniile acoperite de conferință sunt:

A – Sisteme, Automatizarea și Controlul ProceselorB – Comunicații și Rețele de CalculatoareC – Electronică și Inginerie Asistată de CalculatorD – Inginerie Software și Tehnologia InformațieiInformații suplimentare pot fi găsite la:

http://www.dasconference.ro

ianuarie 2016 49

In MemoriamIonescu Alexandru Cezar (Sandu) „De mortuis”(7.12.1930 ­ 30.11.2015) Gheorghe Bălan, Miron Goia &. Eugen Mihalcea

Recent ne-a părăsit, plecând pe dru-mul fără întoarcere, unul dintre oa-me nii de valoare care au constituit pilonii de bază ai energeticii din pe-rioada de pionierat a SEN. Un OM cu staturã profesională și mo ra-lă remarcabile și cu contribuții im-portante, semnificative în cre a rea unor instituții ca IRME și/sau ICEMENERG dar, mai ales, un SPECIALIST implicat plenar în con so lidarea evoluției spre progres și calitate a întregii energetici ro mâ nești. Sunt nenumărate dovezi care permit justificarea acestor afirmații. Astfel, după absolvirea Politehnicii bu cureștene, în 1952, a lucrat în ISPE, sectorul linii și stații apoi, timp de aproape 10 ani a activat la E lectrocentrale București unde s-a re marcat ca un activ reorganizator și iscusit inovator, contribuind la pu neri în funcțiune și la modernizări nu doar în IECB dar și în noile centrale Paroșeni sau Borzești. Pentru des toi nicie și bune rezultate a fost dis tins cu Medalia Muncii și numit în CTS-ul - MEE.

Trecerea sa, în 1962, la IRME, trans-format în 1974 în ICEMENERG a fost o dovadă a aprecierilor de ca re se bucura și a fost confirmată de contribuțiile notabile pe care le-a do vedit în activitatea de coordonare și cercetare în aceste unități. Sunt de notat și subliniat contribuții în or ganizarea activității TTI în rețelele e lectrice din țară prin care s-a reușit a meliorarea comportării rețelelor la supratensiuni de trăsnet și de co mutație. Preocupări susținute și continui a avut în inițierea ur mă ririi comportării în exploatare a echipamentelor și privitor la creș-te rea exigenței pentru ca li ta tea e chipamentelor intrate în SEN. În acest domeniu a inițiat cu nos cu te le Grupe de recepție ale MEE la furnizor, coordonate tehnic de ICEMENERG. S-a remarcat și în a sigurarea dotării laboratoarelor In sti tutului cu echipamente de înaltă ten siune la impuls și la 50Hz sau pen-tru încercări de mare putere, de ni-

vel tehnic ridicat, prin care s-au pu tut verifica exigențele solicitate în ca ietele de sarcini elaborate pentru MEE. S-a făcut remarcat și prin ri goa rea, atenția și competența do ve dită în analiza numeroaselor avarii din sistem la care a fost solicitat. A des fășurat cu pasiune și activități de proiectare în ISPE și activități di dac ti ce la UPB.

Pe lângă activitatea practică s-a re-mar cat și prin numeroase lucrări teh nico-științifice elaborate (37) sau coordonate (132) dar și prin pu-blicarea a zece lucrări originale, do-uă dintre acestea în străinătate, și prin lucrarea de doctorat susținută la UPB sau prin participarea la cursul pen tru partea electrică a centralelor e lectrice și la monografia despre A cademicianul Martin Bercovici. Me-ri tuoasa sa activitate tehnică a fost con tinuată și după ce viața l-a făcut să se mute în RFG unde a lucrat cu a ceeași determinare și destoinicie la Brown Bowery Company și la Alt man/Bohing unde a inițiat câteva i novative proceduri de proiectare.

În memoria celor cu care a colaborat di rect a rămas un personaj autoritar, in transigent, de multe ori incomod și exigent dar, paradoxal, sensibil, scă-pând lacrimi pentru un cățel bol nav, mângâind țepii unui arici, ori do vedind pasiune pentru îngrijirea flo rilor. Țipa deseori la subalterni, în să mai tare la superiori. Motiva i namiciția pentru a nu încuraja com promisuri, atât în relațiile per so nale, cât și în activitatea Grupelor de recepție la furnizori. Este demn de amintit că în perioada unor dras-tice reduceri de personal in te ligența, dibăcia și sufletul său ge neros au reușit să păstreze în ac ti vitate o serie de buni specialiști pe riclitați de posibile și/sau inerente con cedieri. Se poate spune că, îm po triva unor comodități vinovate la nivelul conducerii institutului, a gă-sit soluțiile și s-a implicat direct în sal varea subunității de la Craiova a

ICEMENERG, redând multor oameni ai muncii o nouă șansă la muncă și la viață demnă). Lăudabile sunt în să și eforturile dezinteresate do ve dind diversitatea preocupărilor sa le pentru punerea în valoare (do nație către Muzeul Național de Artă al României) a moștenirii ar tis tice lăsate posterității de bunica so ției sale, o valoroasă pictoriță gălățeană.…

Ultimii ani ai vieții, ulteriori unei in-tervenții chirurgicale impuse și mai ales decesului soției, au devenit mai dificili, făcându-l mai puțin a bordabil, deseori ursuz și nervos, mai puțin înțelelegător față de cei din familie și din aceastã cauză oa re cum izolat, greu abordabil.

A fost un constant militant al co la-bo rărilor internaționale în domeniul sis temelor energetice, contribuind la succesul acțiunilor organizate de Comitetul Național Român al Con si liu-lui Mondial al Energiei

Cei peste cincizeci de ani care au tre-cut din momentul când l-am cu nos-cut –când unii din noi „i-am cam fost bãgați pe gât” - cum mărturisea pe patul de spital cu câteva ore î nainte de a părăsi această lume, ne-au făcut să-l respectăm și să-l pre țuim pentru verticalitate și pen tru intransigență și mai puțin pentru spi ritul autoritar, netolerant cu ideea că „merge și așa”. Ştim că a a jutat pe mulți dintre colaboratori și sub alterni și l-am simțit, dincolo de a utoritarismul său manifest, un OM bun, unul destul de rar. De aceea, res trânsa ceremonie mortuară la care am participat a lăsat un gust des tul de amar. Puțini dintre cei ce l-au cunoscut, l-au înțeles și l-au a preciat la adevărata sa valoare, n-au mai putut să-l omagieze, de oa rece plecaseră mai repede, cu mult sau mai puțin timp înaintea sa!!

Sic transit!!! n

Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei

OFERTĂ SERVICII ABONARE ŞI PUBLICITATE ÎN MESAGERUL ENERGETIC

Stimată doamnă, Stimate domn,

După cum vă este cunoscut, Buletinul Informativ Mesagerul Energetic este publicația fanion a CNR-CME și totodată un buletin de referință pentru comunitatea energeticienilor din România.

Cu apariție lunară, full color, într-un tiraj de 900 exemplare, cu un număr mediu de 52 de pagini, buletinul a fost distribuit gratuit în ultimii 15 ani membrilor CNR-CME, autorităților guvernamentale, mediului academic, institutelor de învățământ superior, institutelor de cercetare-dezvoltare, organizațiilor media etc.

Preocuparea permanentă a colectivului de redacție al Mesagerului Energetic pentru creșterea modului de informare și a calității materialelor destinate membrilor CNR-CME, s-a concretizat în prezentarea de date și informații de actualitate privind tendintelele și problemele din domeniul energiei și mediului, în cadrul rubricilor permanente: Editorial: prezentarea unor documente de referință întocmite sub egida unor organizații internaționale (CME, UE ș.a) Politici energetice: politici energetice actuale la nivel național și internațional, articole, studii, proiecte în domeniu ale

unor specialiști, cercetători și personalități din țară sau din străinătate Din energetica UE: cele mai noi tendințe, tehnologii, know-how, directive, hotărâri, reglementări etc. în domeniul

energiei și mediului ale Uniunii Europene Din activitatea Consiliului Mondial al Energiei: activitățile, evenimentele, rapoartele, studiile și programele CME Din activitatea CNR-CME: activitățile, evenimentele, proiectele, programele, realizările CNR-CME Seniorii Energiei: interviuri realizate sub forma unor dialoguri de suflet cu personalitățile care reprezintă elita

energeticii românești Noi suntem viitorul energeticii romanești: rubrică destinată publicarii de articole, studii, proiecte realizate de tinerii

energeticieni, membrii grupului VLER Info CNR-CME – rubrică în care sunt prezentate noutăți legate de activitatea CNR-CME precum și cele mai

importante realizări ale membrilor colectivi CNR-CME Opinii: rubrică în care membrii CNR-CME își exprimă punctele de vedere privind domenii de interes din sectorul

energiei și mediului.

Editată în condiții grafice deosebite, ediția tiparită a Mesagerului Energetic a fost deosebit de apreciată de membrii CNR-CME, colaboratorii și partenerii CNR-CME din țară și din străinătate precum și de către Comitetele Naționale membre ale Consiliului Mondial al Energiei din regiunea Europei Centrale și de Est.

Deși ne-am dori distribuția gratuită a Mesagerului Energetic în anul 2016, creșterea constantă a costurilor editoriale, de producție și distribuție ne obligă şi în continuare la transmiterea publicației numai în varianta electronică, accesabilă pe pagina de web a CNR-CME: www.cnr-cme.ro.

Pentru a răspunde solicitărilor unor membri CNR-CME care doresc în continuare varianta tiparită a Mesagerului Energetic, vă propunem următoarele modalităti de abonare cu plată pentru ediția tiparită: Tip abonament cu plată Trimestrial Semestrial Anual Valoare (inclusiv TVA şi cheltuieli postale) 100 lei 190 lei 370 lei Abonamentul poate incepe în orice lună calendaristică, cu condiția ca solicitarea ediției tipărite să se transmită până la data de 15 a lunii curente pentru ediția lunii următoare. Detalii pe website-ul CNR-CME. Membrii CNR-CME vor avea în continuare acces nerestricționat la varianta online de pe website.

De asemenea, revenim cu precizarea că unul din scopurile majore ale Mesagerului Energetic este de a se constitui într-o platformă de informare și comunicare, prin intermediul căreia se oferă posibilitatea ca politicile energetice de mare interes promovate de conducerile membrilor colectivi CNR-CME să poată fi cunoscute de întreaga comunitate a specialiștilor din domeniul energiei și mediului din România.

Oferim servicii de prezentare / publicitate în Mesagerul Energetic companiilor, firmelor, instituțiilor care doresc să-și promoveze activitățile și realizările, la următoarele tarife în euro fără TVA: Format Advertorial / reclamă publicitară A5 A4 A3 (mijloc) Interior 300 400 550 Coperta 2 / 3 350 450 - Coperta 4 450 500 - Detalii pe website-ul CNR-CME.

Vă stăm, ca întotdeauna, la dispoziție pentru detalii și informații suplimentare. Cu deosebita stimă, Dr. ing. Gheorghe Bălan Director General Executiv CNR-CME Tel. 0372 821 475; 0372 821 476; e-mail: ghbalan@cnr-cme.ro

BOAR

D O

FDI

RECT

OR’

SM

EETI

NGS

RO

MA

NIA

N N

ATIO

NA

L C

OM

MIT

TEE

OF

WO

RLD

EN

ERG

Y C

OU

NC

IL

1-3

Lacu

l Tei

Blv

d., 0

2037

1, B

ucha

rest

2, R

oman

ia

Pho

ne: +

4 03

72 8

21 4

75; +

4 03

72 8

21 4

76

E-m

ail:

ghba

lan@

cnr-

cme.

ro; W

ebsi

te: w

ww

.cnr

-cm

e.ro

June

12-

16 -

WEC

Cen

tral

and

Eas

tern

Eur

ope

Reg

iona

l Ene

rgy

Foru

m, 1

3th

Editi

on -

FOR

EN 2

016

Sept

embe

r 15

-Pl

ace:

“Dun

area

de

Jos”

Uni

vers

ity, G

alat

i, R

oman

ia; O

rgan

iser

s: W

EC/R

NC

, “D

unar

ea d

e Jo

s” U

nive

rsity

Gal

ati

The

Rom

ania

n En

ergy

Sec

tor i

n th

e co

ntex

t of t

he E

U S

trate

gy fo

r Dan

ube

Reg

ion

Sept

embe

r 29

-P

lace

: OM

V P

etro

m H

eadq

uarte

rs, B

uha

rest

, Rom

ania

; Org

anis

ers:

WE

C/R

NC

, OM

V P

etro

mc

Oil

and

gas

disc

over

ies

in th

e Bl

ack

Sea.

Rom

ania

n G

as M

arke

t in

EU

O

il an

d En

ergy

Con

text

Janu

ary 2

1

Febr

uary

23

Marc

h 24

April

14

May 1

2

June

-

July

4 1

Octo

ber 2

0

Nove

mbe

r 10

Dece

mbe

r 15

Augu

st 18

Sept

embe

r 22

Aug

ust 1

1 -

Plac

e: IS

PE

SA

, Aca

d. M

artin

Ber

covi

ci H

all,

Buc

hare

st, R

oman

ia; O

rgan

iser

: WE

C/R

NC

Min

istry

of E

nerg

y,

FOR

EN

201

6 co

-org

aniz

ers

s,

The

FO

REN

201

6 D

ecla

ratio

n. C

oncl

usio

ns, r

ecom

me

datio

ns, m

easu

res

n

Aug

ust 2

5 -

Pla

ce: E

LEC

TRO

MA

GN

ETI

CA

Hea

dqua

rters

, Buc

hare

st; O

rgan

iser

: WE

C/R

NC

ELE

CTR

OM

AG

NE

TIC

As

, In

crea

sing

ene

rgy

effic

ienc

y to

end

use

rs. F

rom

wor

ds to

act

ion

on e

nerg

y ef

ficie

ncy

Nove

mbe

r 17

-

Pla

ce: E

LEC

TRIC

A H

eadq

uarte

rs, R

adu

Zane

Hal

l, B

ucha

rest

; O

rgan

iser

: WE

C/R

NC

, ELE

CTR

ICA

Bui

ldin

g th

e Eu

rope

an E

nerg

y U

nion

. How

the

EU c

an p

rogr

ess

tow

ards

an

Ener

gy

Unio

n. F

lexi

bilit

y is

the

key

for a

sin

gle

ener

gy m

arke

t

Nove

mbe

r 20-

23 -

Pla

ce: U

nive

rsity

Pol

itehi

ca o

f Buc

hare

st; O

rgan

iser

s: IT

S E

vent

s, A

RTS

, ITS

Rom

ania

Exp

o-C

onfe

renc

e “S

mar

t Citi

es o

f Rom

ania

”

Dece

mbe

r (Tb

c) -

Pla

ce: T

bc; O

rgan

iser

s: W

EC

/RN

C, M

inis

try o

f Ene

rgy,

A

cade

my

of R

oman

ian

Sci

entis

ts, A

cade

my

of T

echn

ical

Sci

ence

s of

Rom

ania

Min

istry

of E

cono

my,

Min

istry

of E

duca

tion,

T

he W

EC/R

NC

Exc

elle

nce

in E

nerg

y A

war

d G

ala

Oct

ober

7-9

-O

ctob

er 1

0-13

-P

lace

: Ist

anbu

l Con

gres

s C

entre

, Tur

key;

Org

anis

ers:

WE

C a

nd W

EC

Tur

kish

MC

WEC

Exe

cutiv

e A

ssem

bly

Wor

ld E

nerg

y C

ongr

ess

Mar

ch 3

1 -

Pla

ce: U

nive

rsity

Pol

itehn

ica

of B

ucha

rest

, Cen

tral L

ibra

ry; O

rgan

iser

s: W

EC

/RN

C,

Ene

rgy,

U

nive

rsity

Pol

itehn

ica

of B

ucha

rest

Min

istry

of

The

201

5 W

orld

Ene

rgy

Pers

pect

ive

Rep

ort:

The

rod

to re

silie

nce

- man

agin

g an

d fin

anci

ng e

xtre

me

wea

ther

risk

sa

. Rep

ort C

oncl

usio

ns a

nd fi

ndin

g ac

tion

way

s fo

r Rom

ania

Apr

il 21

-

Pla

ce: E

LEC

TRIC

A, R

adu

Zane

Hal

l, B

ucha

rest

; Org

anis

ers:

WE

C/R

NC

, ELE

CTR

ICA

, CE

Z R

oman

ia

The

201

5 G

loba

l Ele

ctric

ity In

itiat

ive

(GEI

) Rep

ort.

Iden

tify

as p

riorit

y co

ncer

ns in

the

coun

trie

s w

here

GEI

util

ities

ope

rate

June

14

-P

lace

:Vox

Mar

is G

rand

Res

ort,

Cos

tines

ti, R

oman

ia; O

rgan

iser

s: W

EC/R

NC

, WEC

/RN

C C

orpo

rate

M

embe

rs, M

inis

try o

f Ene

rgy;

With

the

supp

ort o

f WE

C a

nd W

EC

MC

s

WEC

MC

s M

eetin

g fro

m C

entr

al a

nd E

aste

rn E

urop

e.

Mar

ch 1

7 -

Pla

ce: U

nive

rsity

Pol

itehn

ica

of B

ucha

rest

, Cen

tral L

ibra

ry; O

rgan

iser

s: W

EC

/RN

C,

Ene

rgy,

U

nive

rsity

Pol

itehn

ica

of B

ucha

rest

Min

istry

of

The

201

5 W

orld

Ene

rgy

Trile

mm

a R

epor

t: Pr

iorit

y ac

tions

on

clim

ate

chan

ge a

nd h

ow

to b

alan

ce th

e tr

ilem

ma

Febr

uary

25

-

Pla

ce: I

SP

E S

A, A

cad.

Mar

tin B

erco

vici

Hal

l, B

ucha

rest

; Org

anis

ers:

WE

C/R

NC

, IS

PE

The

Wor

ld E

nerg

y C

ounc

il’s

Dec

lara

tion

to th

e 21

st C

onfe

renc

e of

Par

ties,

Par

isSo

lidar

ity a

ctio

ns a

t nat

iona

l and

regi

onal

leve

l to

impl

emen

t the

con

clus

ions

, rec

omm

enda

tions

et

c. e

stab

lishe

d at

CO

P 21

Febr

uary

11

-

Pla

ce: I

SP

E S

A, A

cad.

Mar

tin B

erco

vici

Hal

l, B

ucha

rest

; Org

anis

ers:

WE

C/R

NC

, “E

nerg

y” E

mpl

oyer

s

Joi

nt M

eetin

g of

NG

Os,

repr

esen

tativ

es fr

om u

nive

rsiti

es -

mem

bers

of W

EC/R

NC

an

d m

edia

par

tner

s, re

gard

ing

FOR

EN 2

016

Janu

ary

28 -

Pla

ce: I

SP

E S

A, A

cad.

Mar

tin B

erco

vici

Hal

l, B

ucha

rest

, Rom

ania

; Org

anis

er: W

EC

/RN

C

WEC

/RN

C E

xecu

tive

Ass

embl

y

EVEN

TS A

ND

EXHI

BITI

ON

PRO

GRA

MM

E

Febr

uary

18

-

Plac

e: T

echn

ical

Uni

vers

ity o

f Mol

dova

, Chi

sina

u, M

oldo

va; O

rgan

iser

s: W

EC/R

NC

, Tec

hnic

al U

niv.

of M

oldo

va

Rou

nd T

able

: Iss

ues

rega

rdin

g th

e de

velo

pmen

t of c

oope

ratio

n in

the

ener

gy fi

eld

betw

een

Rom

ania

and

Mol

dova

Membrii colectivi ºi individuali ai Asociaþiei CNR-CME sunt invitaþi sã participe la Adunarea Generalã a 00 00Asociaþiei, ce va avea loc în ziua de 28 ianuarie 2016, între orele 10 -13 , la sediul ISPE SA, Amfiteatrul

Acad. Martin Bercovici (parter).

Vom fi onoraþi de asemenea de prezenþa, în calitate de invitaþi, a reprezentanþilor unor instituþii ºi organisme oficiale, companii de prestigiu din domeniul energiei, institute de cercetare, universitãþi, organizaþii non-guvernamentale.

09.30 – 10.00

10.00 – 12.00

12.00 – 13.00 A doua parte a lucrãrilor Adunãrii Generale

PROGRAM:

13.00 – 13.30ÎN ATENÞIA PARTICIPANÞILOR:

Pentru orice alte informaþii, nu ezitaþi sã contactaþi secretariatul executiv CNR-CME.

Înregistrare participanþi ºi invitaþie la cafea

Prima parte a lucrãrilor Adunãrii Generale

1. Raportul Consiliului Director CNR-CME privind activitatea desfãºuratã pe anul 2015Prezint : Iulian Iancu – Preºedinte CNR-CME

2. Execuþia bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2015Prezintã: Gheorghe Bãlan – Director General Executiv CNR-CME

3. Raportul Comisiei de Cenzori de verificare a evidenþei financiar contabile pe anul 2015Prezintã: Daniela Petcu - Preºedinte Comisia de Cenzori

4. Planul de activitate pe anul 2016 Prezintã: Gheorghe Bãlan – Director General Executiv CNR-CME

5. Bugetul de venituri ºi cheltuieli pe anul 2016 Prezintã: Gheorghe Bãlan – Director General Executiv CNR-CME

6. Întrebãri ºi discuþii privind materialele de la Pct. 1-5.7. Alegerea Comisiei de Cenzori ºi a preºedintelui Comisiei de Cenzori

Prezintã: Ioan Dan Gheorghiu – Vicepreºedinte CNR-CME8. Alegerea Consiliului Director ºi a Preºedintelui Asociaþiei CNR-CME pe perioada 2016-20199. Adoptarea Hotãrârii Adunãrii Generale

Prezintã: Ioan Dan Gheorghiu – Vicepreºedinte CNR-CME

1. Acordarea Titlului de MEMBRU ONORIFIC al Asociaþiei CNR-CME unor personalitãþi cu contribuþii importante la afirmarea energeticii româneºti.

2. Acordarea Brevetului ºi a distincþiei MEDALIA CNR-CME unor membri CNR-CME care au sprijinit organizatoric ºi profesional activitatea secretariatului executiv CNR-CME.

Prezintã: Iulian Iancu – Preºedinte CNR-CME

– Bufet

Pentru consultare, materialele de pe ordinea de zi vor fi puse la dispoziþia membrilor CNR-CME începând cu data de 20 ianuarie 2016: pe website-ul Asociaþiei, la adresa www.cnr-cme.ro; prin e-mail, la cerere; la sediul CNR-CME (bibliotec ).

Participanþii la vot care reprezintã membrii colectivi ai Asociaþiei (în cazul în care nu sunt chiar conducãtorii instituþiilor respective, ci persoane delegate) vor putea vota în baza unei împuterniciri scrise, semnate de conducerea organizaþiei membru colectiv.Membrii individuali care din diverse motive nu pot participa sunt rugaþi sã delege alþi membri ai Asociaþiei, pentru a putea fi reprezentaþi în exprimarea votului în cadrul Adunãrii Generale.

ã

ã

CONVOCATOR

00 0028 ianuarie 2016, orele 10 -13 , ISPE SA, Amfiteatrul Acad. Martin Bercovici

Secretariatul Executiv CNR-CME: Tel.: 0372 821 475; 6; E-mail: ghbalan@cnr-cme.ro ; Website: www.cnr-cme.ro 0372 821 47