met - meteo

Prezentul modul se adreseaza recapitularii cunostintelor despre meteorologia aeronautica.

1 Meteorologie

Material recapitulativ - Training CTA

Prin parcurgerea prezentului modul, se vor cunostintele de meteorologie aeronautica necesare exercitarii activitatii de planificare a zborurilor, elementele meteo ce concura, legislatia si reglementarile pertinente pentru acest domeniu si produsele furnizate de catre serviciile de trafic aerian prin intermediul unitatilor meteo autorizate. Din categoria produselor meteorologice furnizate se vor recapitula hartile meteorologice si codurile meteorologice aeronautice.

2 Meteorologie


Pentru atingerea scopurilor declarate ale acestui modul, vor fi discutate anumite subiecte prezentate in cadrul acestui slide.

3 Meteorologie



Meteorologie 4

Anexa 3 ICAO – 2.1 Objective, determination and provision of meteorological service 2.1.1 The objective of meteorological service for international air navigation shall be to contribute towards the safety, regularity and efficiency of international air navigation. 2.1.2 This objective shall be achieved by supplying the following users: operators, flight crew members, air traffic services units, search and rescue services units, airport managements and others concerned with the conduct or development of international air navigation, with the meteorological information necessary for the performance of their respective functions. 2.1.3 Each Contracting State shall determine the meteorological service which it will provide to meet the needs of international air navigation. This determination shall be made in accordance with the provisions of this Annex and with due regard to regional air navigation agreements; it shall include the determination of the meteorological service to be provided for international air navigation over international waters and other areas which lie outside the territory of the State concerned.


Meteorologie 5


Meteorologie 6

Prezentele proceduri şi instrucţiuni de aeronauticǎ civilă au fost elaborate ţinând seama de prevederile Reglementării Aeronautice Civile Române RACR-ASMET aprobat prin Ordinul Ministrului Transporturilor nr.1553/17.12.2008 şi publicat în Monitorul Oficial al României nr. 875 bis din 23 decembrie 2008, pentru punerea în aplicare a cerinţelor din Capitolele 4 6 şi 7 privind implementarea pe plan naţional a procedurilor de codificare a mesajelor meteorologice aeronautice, observaţii, prognoze şi mesaje SIGMET. Procedurile de codificare se aplică în conformitate cu prevederile standardelor şi practicilor recomandate din Anexa 3 la Convenţia privind aviaţia civilă internaţională şi sunt conţinute în documentul Organizaţiei Meteorologice Mondiale nr. 306 - „Manual de coduri”, precum şi în Manualul de îndrumare la nivel european EUR Doc. 014, Ghidul SIGMET.


Meteorologie 7

La nivel international este recunoscuta nevoia cunoasterii fenomenelor meteorologice semnificative pentru operatiunile de aeronautica civila, interpretarea acestora si diseminarea informatiilor necesare catre partile interesate. Cunoasterea acestor elemente asigura intarirea sigurantei zborurilor implicit o planificare adecvata a fiecarui zbor operat.

8 Meteorologie


ICAO Annex 3 – 2.1 Objective, determination and provision of meteorological service 2.1.1 The objective of meteorological service for international air navigation shall be to contribute towards the safety, regularity and efficiency of international air navigation.

2.1.2 This objective shall be achieved by supplying the following users: operators, flight crew members, air traffic services units, search and rescue services units, airport managements and others concerned with the conduct or development of international air navigation, with the meteorological information necessary for the performance of their respective functions. 2.1.3 Each Contracting State shall determine the meteorological service which it will provide to meet the needs of international air navigation. This determination shall be made in accordance with the provisions of this Annex and with due regard to regional air navigation agreements; it shall include the determination of the meteorological service to be provided for international air navigation over international waters and other areas which lie outside the territory of the State concerned. 2.1.4 Each Contracting State shall designate the authority, hereinafter referred to as the meteorological authority, to provide or to arrange for the provision of meteorological service for international air navigation on its behalf. Details of the meteorological authority so designated shall be included in the State aeronautical information publication, in accordance with Annex 15, Appendix 1, GEN 1.1. 2.1.5 Each Contracting State shall ensure that the designated meteorological authority complies with the requirements of the World Meteorological Organization in respect of qualifications and training of meteorological personnel providing service for international air navigation.


Meteorologie 9

RACR _ ASMET Capitolul 3 / 3.1 (Birouri Meteorologice de aerodrom – BMA) Un birou meteorologic de aerodrom trebuie să îndeplinească total sau parţial următoarele funcţii necesare pentru îndeplinirea cerinţelor operaţiunilor de zbor la acel aerodrom: a) elaborează şi/sau obţine prognoze sau alte informaţii meteorologice pentru zborurile a căror

asistenţă o asigură; limita până la care sunt stabilite responsabilităţile unei asemenea unităţi privind elaborarea prognozelor trebuie să ţină seama de: posibilităţile locale de recepţionare şi utilizare a materialelor de prognoză pentru rută şi de aerodrom primite de la alte unităţi meteorologice aeronautice, precum şi de calificarea personalului meteorologic;

b) elaborează şi/sau obţine prognoze ale condiţiilor meteorologice locale; c) menţine o supraveghere continuă a condiţiilor meteorologice la aerodromurile pentru care este

autorizat să pregătească prognoze; d) asigură expozeul verbal, consultaţia şi documentaţia de zbor membrilor echipajelor aeronavelor

şi/sau altui personal de operaţiuni zbor; e) furnizează alte informaţii meteorologice beneficiarilor aeronautici; f) afişează informaţiile meteorologice disponibile; g) schimbă informaţii meteorologice cu alte unităţi meteorologice aeronautice; şi h) atunci când este cazul, furnizează informaţii primite referitoare la activitatea vulcanică

preeruptivă, erupţiile vulcanice sau norii de cenuşă vulcanică unităţii de trafic aerian asociate, unităţii de informare aeronautică şi centrului de veghe meteorologică pe baza procedurii de coordonare dintre acestea.


Meteorologie 10

3.2.2 Centrul de veghe meteorologică aeronautică trebuie să îndeplinească următoarele funcţii: a) menţine veghea asupra condiţiilor meteorologice care pot afecta operaţiunile de zbor din zona sa de

responsabilitate; b) elaborează informaţii SIGMET şi alte informaţii pentru zona sa de responsabilitate; c) furnizează informaţii SIGMET şi, la cerere, alte informaţii meteorologice către unităţile de trafic aerian

asociate; d) difuzează informaţii SIGMET ; e) în cazul în care EUR-ANP prevede acestea:

1) elaborează informaţii AIRMET pentru zona sa de responsabilitate; 2) furnizează informaţii AIRMET către unităţile de trafic aerian asociate; şi 3) difuzează informaţii AIRMET;

f) atunci când este cazul, furnizează informaţiile primite, referitoare la activitatea vulcanică preeruptivă,

erupţiile vulcanice sau norii de cenuşă vulcanică pentru care nu a fost emis un mesaj SIGMET, unităţii de trafic aerian ACC/FIC asociate pe baza procedurii de coordonare dintre acestea şi către VAAC asociat în conformitate cu prevederile EUR-ANP; şi

g) atunci când este cazul, furnizează informaţii primite referitoare la eliberarea accidentală în atmosferă a materialelor radioactive, pentru zona sa de responsabilitate sau pentru zonele învecinate acesteia, unităţii de trafic aerian ACC/FIC asociate şi unităţilor de informare aeronautică, pe baza procedurii de coordonare dintre acestea. Informaţiile trebuie să conţină localizarea, data şi ora accidentului şi traiectoriile prognozate pentru materialele radioactive. Aceste informaţii sunt furnizate, la solicitarea autorităţii meteorologice naţionale, de către centrele OMM meteorologice regionale specializate (RSMC) în furnizarea produselor rezultate din modelare pentru răspunsul urgent asupra stării protecţiei mediului din punct de vedere radiologic. Aceste produse sunt transmise de către RSMC către punctul de contact din cadrul administraţiei meteorologice naţionale din România. Acest punct de contact are responsabilitatea de a redistribui produsele RSMC către administraţia meteorologică aeronautică pe baza procedurilor între aceştia.


Meteorologie 11

Informaţiile meteorologice furnizate operatorilor aerieni şi membrilor echipajelor aeronavelor trebuie să fie actuale şi trebuie să cuprindă următoarele informaţii după cum a fost stabilit prin consultarea operatorilor aerieni interesaţi de către administraţia meteorologică aeronautică: a) prognoze ale:

1) vântului şi temperaturii în altitudine; 2) umidităţii la nivele înalte; 3) altitudinii geopotenţiale a nivelelor de zbor; 4) nivelului şi temperaturii tropopauzei; 5) direcţiei, vitezei şi nivelului vântului maxim; şi 6) fenomenelor meteorologice de timp semnificativ (SIGWX).

Prognozele asupra umidităţii la nivele înalte şi a altitudinii geopotenţiale a nivelelor de zbor sunt utilizate doar în planificarea zborurilor automată şi nu este necesar să fie afişată. b) mesaje METAR şi SPECI (incluzând prognoze de aterizare în conformitate cu EUR ANP FASID Tabelul MET2)

pentru aerodromurile de plecare şi intenţionate pentru aterizare şi pentru aerodromurile de rezervă la decolare, pe rută şi la destinaţie;

c) prognoze TAF sau TAF amendate pentru aerodromurile de plecare şi intenţionate pentru aterizare şi pentru aerodromurile de rezervă la decolare, pe rută şi la destinaţie;

d) prognoze pentru decolare; e) informaţii SIGMET şi rapoarte din zbor speciale corespunzătoare relevante pentru întreaga rută. Rapoartele

din zbor speciale corespunzătoare vor fi cele care nu sunt deja utilizate în elaborarea SIGMET. f) prognoze de zonă GAMET şi/sau prognoze de zonă pentru zborurile la nivele joase sub formă de hartă

elaborate în scopul emiterii informaţiilor AIRMET şi informaţii AIRMET pentru întreaga rută a zborurilor la nivele joase, după cum a fost stabilit prin acord regional de navigaţie aeriană;

g) avertizări de aerodrom pentru aerodromul local; h) imagini meteorologice satelitare; şi i) informaţii de la radarele meteorologice de la sol.


Meteorologie 12

Atmosferă, cuvânt compus de origine greacă (de la ἀτμός, atmos = ceață, abur și σφαῖρα, sfaira = sferă), desemnează învelișul de aer sau alte gaze al Pământului sau al altui corp ceresc. Atmosfera planetei noastre este practic 100 % gazoasă, fiind compusă din aer, conține însă și urme de substanțe solide și lichide fin divizate. Atmosfera este numită uneori și, simplu, „aer”.


Meteorologie 13

Atmosfera terestră are o masă de cca 4,9 · 1018 kg și este alcătuită in funcție de temperatură din mai multe straturi, partea superioară a fiecărui strat terminându-se cu o zonă de așa-numită „pauză”. Dupa intinderea sa pe verticala, atmosfera este impartita in urmatoarele straturi. 1. Troposfera între 0 km deasupra munților înalți și 7 km în zona polară și 17 km la tropice (inclusiv

tropopauza). Ea are o grosime medie de ≈11 km (1/600 din raza de 6.371 km a Pământului). Dacă se închipuie un Pământ cu diametrul de 1 m, atunci troposfera ar avea o grosime de numai 0,863 mm. Troposfera constituie aproximativ 90 % din masa totală a atmosferei. Aici, în stratul inferior al atmosferei, au loc fenomenele meteorologice;

2. Stratosfera între 7 - 17 până la 50 km (inclusiv stratopauza); 3. Mezosfera între 50 și 80 km (inclusiv mezopauza); 4. Termosfera numită și „ionosferă” între 80 și 640 km; denumirea de „termo-” este legată de

creșterea relativ bruscă a temperaturii cu altitudinea, iar cea de „iono-” de fenomenul de ionizare a atomilor de oxigen și azot existenți, care astfel devin buni conducători de electricitate și au influență asupra transmisiilor radio;

5. Exosfera între 500 și 1.000 km până la cca 100.000 km, cu o trecere treptată la spațiul interplanetar.


Meteorologie 14


Meteorologie 15

Tropopauza are reprezentativitate majora pentru operatiunile de aviatie fiind din acest motiv reprezentata si pe hartile semnificative. Majoritatea aeronavelor comerciale de linie opereaza in tropopauza respectiv partea inferioara a stratosferei din cauza lipsei fenomenelor meteorologice semnificative inclusiv turbulentele. Singurele elemente meteo semnificative prezente in acest strat atmosferic sunt curentii jet si turbulentele in aer clar asociate acestora.


Meteorologie 16

Din punct de vedere al structurii pe orizontala, atmosfera este formata din mase de aer si se caracterizeaza prin neuniformitate. Ele se intind pe mii de kilometri orizontal, iar vertical pot ajunge pana la limita superioara a troposferei si se formeaza prin cantonarea si stagnarea lor deasupra unor regiuni geografice cu conditii termice si hidrice constante. Masele de aer se deplaseaza de la o regiune geografica la alta, zona de contact dintre ele fiind frontul atmosferic. Masele de aer si fronturile atmosferice sunt elementele de baza care determina aspectul si evolutia vremii si sunt studiate in cadrul Meteorologiei sinoptice sau prevederea timpului.


Meteorologie 17

Elementele constante – Sunt acelea care nu isi schimba concentratia. Principale sunt: azotul (78%), si oxigenul (21%). Azotul este un element care nu intretine viata, dar in amestec cu oxigenul reduce forta oxidanta a acestuia, facand posibila viata pe Terra. Are un rol important in nutritia plantelor si este folosit pe scara larga in industriile chimica si farmaceutica la fabricarea ingrasamintelor azotoase, a colorantilor si medicamentelor.

Oxigenul este cel mai important gaz deoarece intretine viata si are proprietatea de a absorbi radiatiile ultraviolete nocive (fig.3). Cantitatea de oxigen se pastreaza in limite constante deoarece pierderile prin respiratie si reactiile cu alte elemente sunt compensate prin aportul din procesul de fotosinteza clorofiliana a plantelor. Elemente variabile – Prezinta variatii cantitative temporale si spatiale din cauze naturale sau antropice. Cele mai importante sunt: bioxidul (dioxidul) de carbon (0,02-0,03%), ozonul, vaporii de apd. Aerosolii – Sunt suspensii solide, lichide sau gazoase naturale sau de origine antropica, de natura minerala (cenusa, fum, praf, sare marina) si organice (microorganisme). Suspensiile solide se mai numesc si pulberi si sunt particule cu diametre diferite, care plutesc sau cad pe suprafata terestra. Originea lor poate fi naturala sau antropica, cele naturale sunt minerale sau organice. Suspensiile naturale de origine minerala sunt: praful cosmic, praful terestru provenit din degradarea rocilor si uscarea solului, fumul si cenusa vulcanica, fumul provenit in urma incendiilor, particule de sare marina etc. Praful terestru este purtat de curentii convectivi ascendenti in straturile inalte ale troposferei si prin intermediul vanturilor la mari distante fata de zonele de origine. Astfel, vantul cald care bate peste Desertul Sahara - sirocco - poate transporta pana in Europa particule ce contin oxizi de fier de culoare rosie, pe care condenseaza vaporii de apa formand asa numitele „ploi de sange'. In urma eruptiei vulcanului Krakatoa din Indonezia, in anul 1883, cenusa vulcanica a fost ridicata la peste 80 de kilometri si purtata de vanturi in jurul globului mult timp. Un alt exemplu il reprezinta eruptia vulcanului El Chichon din Mexic, in anul 1982, cand cenusa vulcanica in asociere cu unele gaze sulfuroase au fost purtate prin atmosfera pana deasupra statului american Wyoming, barand patrunderea radiatiei solare, ceea ce a determinat scaderea temperaturii medii a aerului in anul 1984 cu 0,3ºC. Suspensiile minerale de origine antropica sunt rezultate in urma activitatilor industriale si casnice: arderea combustibililor, industria cimentului, chimica, transporturi, agricultura. Cea mai mare cantitate este formata din cenusa, funingine, praf industrial, particule fine de ciment, oxizi etc. Ele reprezinta importante nuclee de condensare si sublimare a vaporilor de apa, dar au si un rol negativ prin reducerea transparentei aerului si diminuarea radiatiei solare.


Meteorologie 18

Treapta barica este data de valoarea inaltimii care trebuie urcata pentru ca presiunea sa scada cu 1 mb. Aceasta treapta barica variaza astfel: a) la nivelul mediu al marii (MSL – Mean Sea Level) sunt necesari 8.4m ( 27ft ) pentru o variatie a

presiunii de 1 mb; b) la 5500m sunt necesari 16m pentru o variatie a presiunii de 1 mb; c) la 11000m sunt necesari 32m pentru o variatie a presiunii de 1 mb. In conditii standard: a) la altitudinea 11.780m(38.662ft) avem presiunea 200mb; b) 9.160m (30.065ft) – 300mb; c) 5.510m(18.289ft) – 500mb; d) 3.010m( 9.882ft) – 700mb; e) 1.460m( 4.781ft) – 850mb.


Meteorologie 19

Prin masa de aer se intelege o portiune din atmosfera in care parametrii meteorologici se pastreaza aproape constanti si aspectul vremii ramane neschimbat. Troposfera are mase de aer foarte diferite deci regiunile au caracteristici diferite. Masele de aer se formeaza datorita stationarii aerului un timp mai indelungat deasupra unei anumite regiuni de pe Pamant si imprumuta cacteristicile stratului subiacent. Masele de aer au dimensiuni de sute si mii de kilometri pe orizontala si de ordinul kilometrilor pe verticala. Pe verticala,masele de aer sunt mai dezvoltate in zonele ecuatoriale si nu depasesc 6 km in zonele polare.


Meteorologie 20


Meteorologie 21

Din punct de vedere termic, masele de aer se impart in: 1. Masa de aer cald se va raci sub actiunea suprafetei subiacente, mai reci, sau sub influenta unui bilant

radiativ negativ. Daca masa calda este umeda ( de origine maritima) apare ceata si nori josi insotiti de burnite;

2. Masa de aer rece se va incalzi sub influenta unui bilant radiativ pozitiv sau prin intermediul suprafetei mai calde subiacenta. Ca urmare a incalzirii straturilor inferioare la contactul cu solul, creste gradul de instabilitate termica si gradientul vertical de temperatura. Apar miscari turbulente intense mai ales in straturile joase si se dezvolta nori bine dezvoltati vertical ,din care cad averse. Noaptea, deasupra continentului, o masa de aer rece se va stabiliza.

Din punct de vedere geografic, masele de aer pot fi: 1. mase de aer ecuatorial: in zona ecuatoriala, presiunea este scazuta datorita convergentei alizeelor si

vanturilor tropicale ce au componenta estica, iar acest brau de presiune scazuta se numeste zona de convergenta intertropicala. Aici, in zonele de calm se formeaza mase de aer, in general deasupra marilor intinderi oceanice.

2. mase de aer tropical: in zona tropicelor, zonele sursa sunt in general deasupra uscatului, aici intalnindu-se cele mai mari deserturi ale lumii. Regiunile cele mai importante in emisfera nordica sunt nordul Africii, sudul si sud-vestul Statelor Unite, zona de nord a Mexicului.

3. mase de aer polar: zona sursa se intinde intre latitudinile 500-650 la nord si sud. In emisfera nordica zonele sursa importante sunt Siberia, Pacificul de Nord, Alaska, nordul Canadei, iar aerul este foarte umed (polar maritim); este in general mai rece vara decat uscatul si mai cald iarna.

4. mase de aer arctic: zonele sursa se afla langa poli, deasupra regiunilor inghetate, iar masele de aer se formeaza repede. Sunt cele mai reci mase, zonele arctice fiind lipsite de insolatie (emisfera sudica din iunie pana in septembrie, iar emisfera nordica, din decembrie pana in martie). Masele arctice se deplaseaza pana in zona latitudinilor medii. Daca circulatia devine ultrapolara, NE-SV, masa de aer arctic ajunge pana in sudul Europei aducand ninsori insemnate si ger.


Meteorologie 22

Din punct de vedere termodinamic: 1. Masa de aer stabila: gradientul termic vertical in straturile joase de aer este mai mic decat

gradientul termic vertical. Convectia termica nu este asa importanta incat sa se dezvolte formatiuni noroase cumuliforme, norii specifici fiind in forma de panza, Stratus. Daca masa are umezeala scazuta, cerul poate ramane senin. Masele stabile sunt de obicei de aer cald, care in timpul iernii favorizeaza aparitia inversiunilor termice.

2. Masa de aer instabila: gradientul termic vertical din straturile inferioare este mai mare decat gradientul termic adiabatic. In cursul zilei apar miscari convective, ce duc la aparitia norilor cumuliformi bine dezvoltati. Aerul tropical este cel mai cald si ce mai putin stabil. Tropopauza este foarte inalta, aproximativ 15 -17 km, iar in stratosfera, deasupra tropicelor,masa de aer este cea mai rece. O masa de aer stabila care se deplaseaza de pe ocean spre uscat, vara, devine instabila.


Meteorologie 23

Caracteristicile generale ale maselor de aer sunt dupa cum urmeaza: a. continental Arctic (cA) > masa de aer FOARTE RECE si FOARTE USCATA, extrem de STABILA; b. continental polar (cP) > masa de aer RECE si USCATA, STABILA; c. continental tropical (cT) > masa de aer CALDA si USCATA, INSTABILA; d. maritim polar (mP) > masa de aer RACOROASA si UMEDA, usor INSTABILA; e. maritim tropical (mT) si maritime equatorial (mE) > masa de aer CALDUTE si UMEDE.


Meteorologie 24

Frontul atmosferic nu este o suprafata geometrica lipsita de grosime. Trecerea de la o masa la alta se face pe tot intinsul unui strat de aer de o anumita grosime verticala (de la cateva sute de metri pana la cativa kilometri. Latimea orizontala a frontului poate ajunge pana la 50 m. Suprafata frontala este inclinata catre masa de aer rece sub un unghi (fata de orizontala). Unghiul este, in general, foarte mic. Lungimea fronturilor poate fi mare, depinzand de extinderea orizontala a maselor de aer. Pe verticala, frontul atmosferic se poate extinde pana la limita superioara a troposferei. O suprafata frontala apare in atmosfera daca sunt indeplinite doua conditii esentiale: a) de o parte si de alta a viitorului front sa existe deja doua mase de aer cu proprietati fizice diferite,

cum ar fi o masa calda in vecinatatea unei mase reci; b) circulatia maselor de aer sa se faca astfel incat sa se mentina un contact cat mai strans intre ele,

pentru ca in zona de tranzitie proprietatile lor sa varieze in mod brusc.

Procesul de formare a fronturilor atmosferice se numeste frontogeneza, iar procesul de destramare frontoliza.


Meteorologie 25

Frontul cald este suprafaţa de discontinuitate ce separă o masă de aer cald de una rece, masa caldă alunecînd deasupra pernei de aer rece. Aerul cald aluneca peste aerul rece iar masa rece se retrage incet la nivelul solului. Deplasarea frontului cald este mai lenta decat deplasarea frontului rece. Aerul cald in urcare se raceste, vaporii de apa se condenseaza si apare sistemul noros: Ci, Cs, As si Ns. Frontul cald este simbolizat pe hartile sinoptice prin culoarea rosu. Frontul cald este precedat de norii Ci (care se afla la 800-1000 km inaintea frontului) si de o zona de scadere a presiunii. Tot in fata frontului pe circa 300 km vara si 400 km iarna se afla zona precipitatiilor. Zona de precipitatii este mai extinsa iarna pentru ca in acest anotimp cad precipitatii nu doar din norii Ns ci si din norii As (precipitatii slabe). Dupa ce frontul a trecut precipitatiile inceteaza, cerul devine variabil iar temperatura creste.


Meteorologie 26

Frontul rece este suprafaţa de discontinuitate care separă două mase de aer, rece şi cald, masa de aer rece substituind mai mult sau mai puţin brusc pe cea caldă. Masa de aer rece disloca masa calda. Aerul rece patrunde ca pana pe sub aerul cald, fortandu-l la miscari ascendente. La trecerea frontului rece are loc racirea vremii. Frontul rece este simbolizat pe hartile sinoptice prin culoarea albastru. Frontul rece poate fi de ordinul I (anafront) sau de ordinul II (catafront). Frontul rece de ordinul I este frontul in care de-a lungul intregii suprafete frontale a acestuia, se observa ascensiunea aerului cald. Norii caracteristici pentru acest front sunt: Cs, As si Ns, insotiti uneori de norii Cb. Deplasarea acestui tip de front este relativ lenta. Zona de precipitatii este dispusa cu precadere in spatele liniei frontului si are o latime de circa 100-150 km. Acest tip de front se observa, de regula, in timpul iernii. Frontul rece de ordinul II este frontul in care de-a lungul partii superioare a suprafetei acestuia, se observa descendenta aerului cald iar in partea inferioara ascendenta acestuia. Aceste fronturi se deplaseaza cu viteza destul de mare. Norii caracteristici acestor fronturi sunt Cu si Cb insotiti de Sc, Ac, si Cc. Precipitatiile in cazul acestui tip de front sunt sub forma de averse si se intind pe circa 70-100 km de ambele parti ale frontului. In timpul verii fronturile reci de ordinul II dau nastere la fenomene orajoase si vijelii.


Meteorologie 27

Front oclus este un front complex rezultat din contopirea fronturilor rece şi cald într-un proces de ocluziune a unei depresiuni. Frontul oclus ia nastere atunci cand un front rece situat in spatele unui front cald, se deplaseaza mai repede decat frontul cald si ajungandu-l se contopeste cu acesta. Pe portiunea in care a avut loc jonctiunea frontului rece cu cel cald, la suprafata solului nu mai exista aer cald, deoarece este dislocat in sus si se extinde deasupra masei reci care limiteaza frontul oclus. Frontul oclus este simbolizat pe hartile sinoptice prin culoarea violet. Frontul oclus cald este frontul in care masa de aer din spatele acestuia este mai calda decat cea din fata lui. Partea inferioara a frontului care coboara pana la suprafata pamantului poarta numele de front cald inferior. Pe langa frontul cald inferior mai exista un front rece superior. Norii caracteristici acestui tip de front sunt Ci, Cs, As, Ns, Cb si Sc. Precipitatiile se produc de ambele parti ale frontului. Acest tip de front apare in perioada rece a anului, in timpul patrunderii aerului maritim polar pe continent. Frontul oclus rece este frontul in care masa de aer rece ce inainteaza in spatele frontului oclus este mai rece decat masa de aer care se afla in fata acestuia. In cazul frontului oclus cu caracter rece, frontul inferior este rece iar cel superior este cald. Pentru acest tip de front sunt caracteristici norii: Ci, Cs, As, Sc, Ns si Cb. Precipitatiile cad de ambele parti ale frontului. Frontul oclus rece se observa la patrunderea maselor de aer maritim polar pe continent in timpul verii. Aerul maritim polar este mai rece decat aerul continental polar si este instabil.


Meteorologie 28


Meteorologie 29

Ca orice element meteorologic, presiunea atmosferica prezinta variatii nu numai pe verticala ci si pe orizontala. Aceasta variatie este determinata, in general de incalzirea diferentiata a suprafetei terestre.


Meteorologie 30


Meteorologie 31

Regiune a campului baric in care presiunea scade de la periferie spre centru, în sensul invers acelor de ceasornic în emisfera nordică şi în sensul acelor de ceasornic în emisfera sudică. În stratul de frecare vîntul are componenta orientată către centru conform gradientului baric. Datorită orientării vîntului către centrul ciclonului, în partea sa centrală domină mişcările ascendente. Ciclonii determină în general o vreme închisă cu precipitaţii şi vînturi intense.


Meteorologie 32

Aerul din depresiunile in dezvoltare se ridica si se raceste adiabatic. Daca este suficient de umed, va da straturi de nori si precipitatii. Depresiunile cresc in marime de la latitudinile mari catre cele mici astfel incat sistemele se pot intinde pe suprafete de ordinul miilor de km catre ciclonii tropicali care au diametre de ordinul sutelor de km si tornade care pot avea dimensiuni de numai cateva sute de metri in diametru. Oricum, in contextul acestui material vom considera numai prima categorie, care se poate clasifica in urmatoarele tipuri: Depresiuni frontale - se formeaza la frontiera dintre masele adiacente calda si rece. Sunt foarte frecvente la latitudini temperate si determina cel mai adesea vreme urata; Depresiuni secundare - se formeaza in circulatia unei depresiuni principale care este, in general, de origine frontala. Acestea pot creste astfel incat absorb depresiunea principala sau se pot roti in jurul unui punct aflat intre centre sau pot ramane ca sateliti ai unui sistem mai mare. In cursul iernii intensifica si prelungesc vremea urata asociata depresiunilor frontale iar in cursul verii determina adesea oraje deasupra uscatului; Depresiuni de instabilitate - convectia deasupra unei arii mari de aer instabil poate determina aparitia unei depresiuni la baza acesteia. Apare uneori in aerul polar care este incalzit progresiv de la baza si se deplaseaza catre ecuator. Conditiile de aversa sunt adeseori asociate cu formarea acestora; Depresiuni orografice - Se formeaza in avalul unui lant de dealuri sau de munti ca rezultat al curgerii puternice perpendiculare fata de obstacol. Raman stationare datorita modului in care se produc si, de obicei sunt caracterizate de vreme calda si uscata, datorita efectului de föhn; Depresiuni termice - In timpul lunilor de vara apare o tendinta de incalzire a aerului si de ascendenta care determina scaderea presiunii la sol. Astfel de sisteme se formeaza de obicei deasupra continentului , unde pot produce oraje. In timpul iernii se dezvolta deasupra marilor interioare, cum ar fi Mediterana, datorita faptului ca apa este mai calda decat solul care o inconjoara;


Meteorologie 33

Cresterea presiunii la suprafata in formele anticiclonice, determina divergenta; aceasta divergenta se asociaza cu descendenta aerului mai rece din altitudine, rezultand o vreme uscata si senina. Anticiclonii reci apar adesea cand suprafata terestra este rece. Racirea este transmisa aerului stationat deasupra acestor suprafete, avand ca rezultat cresterea densitatii si presiunii. Vastele suprafete ale Siberiei reprezinta o permanenta sursa de presiuni ridicate care, in timpul iernii din emisfera nordica sunt responsabile pentru masele de aer polar continental ce afecteaza Romania. Anticiclonii calzi sunt in general temporari, cu unele exceptii asa cum este anticiclonul Azoric, care este aproape permanent in sudul Oceanului Atlantic. Acesti anticicloni se formeaza ca rezultat al evolutiei unei dorsale de presiune ridicata intre depresiuni adiacente, pana cand ajung la o circulatie inchisa, ori ca rezultat al incalzirii adiabatice a aerului dintr-un anticiclon rece anterior. Circulatia vantului intr-un anticiclon este slaba datorita gradientului baric redus si sistemul se misca incet. In timpul verii aceste trasaturi pot da perioade prelungite de vreme frumoasa si calma desi, uneori, conditiile de zbor sunt afectate de vizibilitati proaste datorita particulelor de praf ce sunt mentinute in straturile stabile joase. In timpul iernii, conditiile sunt favorabile formarii cetii de radiatie care poate persista zile intregi.


Meteorologie 34

Uneori, apare o inversiune slaba langa suprafata care provoaca aparitia asa numitei "pacle anticiclonice" sub un strat de stratocumulus. Situatia este caracteristica unor aeroporturi din Romania amplasate in zone industriale, producatoare de fum sau alti poluanti solizi (Cluj, Bacau, Baia Mare).


Meteorologie 35

Cu cat izobarele sunt mai apropiate cu atat viteza vantului in zona respectiva este mai puternica.


Meteorologie 36

Talvegul (through) – regiune de presiune scazuta, situata între regiuni cu presiune mai ridicata, nedelimitate prin izobare inchise, ci prin izobare curbate in forma de V sau U. Reprezinta o prelungire periferica a unui ciclon si se afla intre doua regiuni cu presiune atmosferica relativ ridicata. Zone de presiune scazuta. Sunt asociate cu vreme urata, nori josi, vant si ploaie. Dorsala (Ridge) – regiune de presiune ridicata, situata între regiuni cu presiune mai scazuta, fara a contine izobare închise. Este o forma barica alungita prin prelungirea unui anticiclon si este situata intre doua regiuni cu presiune atmosferica relativ scazuta.


Meteorologie 37

Culoarul depresionar, este o regiune cu presiune scazuta, mult mai extinsa decat un talveg, care leaga doi cicloni principali, marginiti lateral de valori relativ ridicate ale presiunii Saua barometrica – este o forma barica cuprinsa intre doua talveguri si dou adorsale sau intre doi cicloni si doi anticicloni asezati diametral opus. Din centrul seii barometrice, presiunea scade spre cele doua minime si creste catre cele doua maxime. Izobarele formeaza un sistem de doua hiperbole. Gradientul varic are valori mici. Mlastina barometrica – reprezinta un camp de presiune atmosferica relativ uniform, cu valori ale presiunii apropiate de valoarea presiunii atmosferice normale (1013,5 hPa)


Meteorologie 38

Aerul fiind fluid se poate misca ascendent, descendent, inclinat si orizontal. In general, marile deplasari de aer sunt mai mult orizontale. Prin notiunea de vant se intelege miscarea orizontala a aerului, celelalte miscari purtand denumirea de curenti. Presiunea diferita de la o zona la alta este cauza aparitiei miscarii orizontale a aerului. La originea acestor diferenete de presiune sta incalzirea diferentiata a scoartei.


Meteorologie 39

Vantul are impact atat in zona aerodromurilor cat si pe ruta. In zona aerodromurilor sunt importante fenomenele de forfecare a vantului pe panta de decolare aterizare, modificarea directiei din care bate vantul, inclusiv vantul lateral cat si crestea vitezei vantului si aparitia rafalelor. Pe ruta cel mai semnificativ element este curentul jet. Un alt element care poate afecta zborul pe ruta este vantul in altitudine din punct de vedere al eficientei zborului. Cel mai important element in cadrul zborului pe ruta este forfecarea vantului, in special in zonele de RVSM. Modificarea brusca a vectorului vant poate afecta portanta si atunci esalonarea minima de 1000 ft intre doua aeronave apropiate, poate fi incalcata. Semnificative pentru operatiunile de aviatie sunt si vanturile locale, in special pentru aerodromurile localizate in apropierea formelor majore de relief. Spre exemplu, in Romania vanturile anabatice si catabatice afecteaza de regula aeroportul international Sibiu (LRSB) iar efectul de Föhn este intalnit in special in zona aerodromului Ghimbav, Brasov.


Meteorologie 40

Din observatiile si cercetarile facute s-a constatat ca in anumite situatii, vantul are o miscare destul de uniforma atat in ceea ce priveste directia, cat si viteza. Scurgerea aerului se face in straturi paralele. Despre un astfel de vant se spune ca este laminar. Din cauza ca suprafata solului nu este neteda avand diferite obstacole, precum si prin faptul ca insasi aerul nu are aceeasi strucura, frecarea este si ea diferita, producand variatii in directia si viteza vantului. In acest caz structura vantului este turbulenta. Vantul poate prezenta cresteri bruste de viteza, salturi care poarta denumirea de rafale. Durata unei rafale nu trebuie sa depaseasca cateva zeci de secunde. Pentru navigatia aeriana vantul in rafale devine suparator, cand atinge o valoare mai mare de 12m/s si mai ales atunci cand iau un caracter de vijelie. In acest caz, pulsatiile sunt violente si se produc in situatii orajoase, mai ales la trecerea fronturilor reci. Vijelia este o crestere neasteptata a vitezei vantului adeseori cu o schimbare a directiei; dureaza cateva minute si acopera o zona intinsa. Furtuna reprezinta situatia in care viteza vantului depaseste aproximativ 60 km/h sau cand rafala este mai mare de 78 km/h. Uraganul: viteza vantului depaseste 116 km/h.


Meteorologie 41

Vantul geostrofic - Forta gradientului de presiune pune aerul in miscare si datorita efectului fortei Coriolis acesta vireaza catre dreapta. Aceasta curbare a curentului de aer deasupra suprafetei solului va continua pana cand forta gradientului de presiune este egalata de forta Coriolis rezultand intr-un vant a carui directie este paralela cu izobarele. Acest vant se numeste vant geostrofic. Vantul geostrofic este important pentru prognozele meteorologice deoarece curgerea se face in lungul izobarelor cu presiunea mai joasa in stanga sa si taria sa este direct proportionala cu spatiul dintre izobare (proportional cu gradientul de presiune). Distanta dintre izobarele de pe harile meteo da posibilitatea unei aprecieri rezonabile in ceea ce priveste intensitatea vantului. Vant de gradient - Izobarele sunt de obicei curbe. Vantul care bate paralel cu aceste izobare, va fi accelerat in sensul in care i se schimba directia. In acelasi mod in care o piatra de la capatul firului unei prastii este mentinuta intr-o miscare circulara de catre o forta, la fel curgerea aerului are loc pe o curba ce este rezultanta fortelor ce actioneaza asupra sa imprimandu-i o miscare curbilinie. In emisfera Nordica vantul va bate paralel cu izobarele in sensul acelor de ceasornic in jurul centrului de presiune marita (cunoscut si ca anticiclon) si in sens invers acelor de ceasornic in jurul unui centru de joasa presiune (cunoscut si ca ciclon). Vantul de suprafata - De obicei vantul este mai slab in apropierea solului. Vantul de gradient care bate la inaltime in lungul izobarelor curbate este incetinit de frecarea care exista intre straturile joase de aer si suprafata solului. Efectul fortei Coriolis va fi mai slab datorita vitezei scazute a vantului asa ca vantul va tinde sa-si mentina directia. Cu cat suprafata este mai framantata cu atat vantul este incetinit. Fortele de frictiune vor fi mai mici deasupra zonelor desertice si oceanelor si mai mari in zonele deluroase si deasupra oraselor unde sunt multe obstacole. Deasupra suprafetelor oceanice vantul de la suprafata poate fi mai mic cu doua treimi decat vantul de gradient si aceasta deviere poate fi de doar 10°, dar deasupra uscatului poate fi incetinit la doar o treime din vantul de gradient si devierea poate fi de aproximativ 30° fata de vantul de gradient care este paralel cu izobarele. Fortele de frecare datorate influentei suprafetei solului descresc rapid in raport cu inaltimea si devin aproape neglijabile la peste 2.000 ft deasupra nivelului solului


Meteorologie 42

Alizeu (engl: trade winds sau trades) – Vânt regulat care suflă în tot timpul anului în regiunile tropicale, cu direcție opusă, de la NE spre SV (în emisfera nordică) și de la SE spre NV (în emisfera sudică). CONTRAALIZÉU , contraalizee , s . n . Vânt regulat care circulă deasupra alizeelor în sens contrar.


Meteorologie 43

Muson (engl: monsoon) - Vânt periodic stabil, caracteristic pentru părțile sudice ale Asiei, care bate șase luni dinspre continent spre ocean (iarna) și șase luni dinspre ocean spre continent (vara).


Meteorologie 44


Meteorologie 45

Brizele de mare si de uscat se produc pe tarmurile marii sau lacurilor. Uscatul si apa au proprietati diferite in ceea ce priveste absorbtia caldurii. Se nasc contraste termice si curenti de convectie, care fac ca aerul sa se miste ziua dinspre mare spre uscat, la suprafata, si dinspre uscat spre mare la altitudine. Noaptea fenomenul este invers. Aceste vanturi au o evolutie diurna si sunt limitate in altutudine pana la 500 m, iar in orizontala pana la 20 km.


Meteorologie 46

In zonele de dealuri si de munte, din cauza incalzirii inegale a pantelor si vailor de catre soare, se nasc ziua vanturile de vale, care bat dinspre vale spre creasta - vant anabatic, iar noaptea vanturile de munte, care actioneaza dinspre creasta spre vale - vant catabatic. Actiunea in inaltime a acestor curenti se extinde pe o portiune de 200-500 m. Vanturile catabatice. – Noaptea, pamantul pierde caldura rapid si aerul in contact direct cu acesta se raceste mai mult decat cel din atmosfera libera. Aerul mai rece este mai dens si aluneca in jos pe panta, dand nastere la ceea ce se numeste vant catabatic. Vanturile catabatice apar cel mai adesea in zonele inalte, cu pante alungite, de inclinare redusa si netede. Vanturile sunt mai intense daca solul este acoperit de zapada sau gheata si sunt deosebit de puternice in Antarctica. Vanturile anabatice. – Aceste vanturi sunt opusul vanturilor catabatice si apar in timpul zilei atunci cand insolatia este transferata aerului in contact direct cu solul. Aerul se incalzeste, se dilata, devine mai putin dens decat aerul din atmosfera libera si incepe sa urce panta. Curentul este slab in general si poate fi simtit ca o briza usoara si calda la altitudini mari.


Meteorologie 47

Vanturile de vale. Dealurile si muntii tind sa modifice vantul in acelasi fel in care pietrele mari dintr-un rau influenteaza curgerea apei. Cand vantul este canalizat de-a lungul vaii, viteza sa va creste datorita asa-numitului efect Venturi care arata ca viteza vantului va creste cu atat mai mult cu cat este mai stramta valea. In anumite parti ale lumii, vanturile de vale sunt o caracteristica anuala a vremii si primesc diferite nume. In Romania este cunoscut vantul canalizat de defileul Dunarii sub numele de Nemira.


Meteorologie 48

Fohn-ul este un tip de vant descendent care apare pe versantul protejat al unui munte. Fohn-ul are loc ca urmare a unei miscari ascensionale a aerului de-a lungul peretelui vertical (sau mai abrupt) al unui munte, ascensiune orografica, urmata de descindere in partea cealalta a masivului. Pe masura ce curentul de aer se misca ascensional de-a lungul pantei muntelui, aerul se destinde si ca atare se raceste, determinand transformarea vaporilor de apa in precipitatii. Devenind deshidratat, curentul de aer continua miscarea ascensionala pana la atingerea crestei sau varfului muntelui, dupa care isi continua miscarea descendent, in partea cealalta a abruptului. Pe masura ce coboara panta domoala a muntelui temperatura aerului creste adiabatic datorita cresterii presiunii atmosferice odata cu atingerea unei altitudini mai joase, ca rezultat, acest front de aer creeaza vanturi puternice, furtunoase, calde si uscate. In doar cateva ore, un astfel de front de aer poate produce cresteri de pana la 30°C. Numele sau isi are originea in Alpi, dar efectul este prezent in multe locuri, chiar si in Romania, in zona de curbura a Carpatilor si in muntii Fagaras unde are chiar si un nume consacrat: Vantul Mare .


Meteorologie 49

Are un aspect de tuburi turtite de curent; viteza maxima a vantului fiind in regiunile centrale. Lungimile curentilor - jet sunt de ordinul sutelor, chiar miilor de kilometri si se gasesc de obicei in troposfera superioara. Curentii - jet stau la baza unor fenomene cum ar fi: a. Ruperile tropopauzei; b. Variatii semnificative ale regimului termic; c. Turbulenta la mare inaltime


Meteorologie 50

Viteza vantului la nivelul solului este masurata cu un instrument numit anemometru. Directia vantului este indicata de un instrument numit girueta. Ambele instrumente trebuie asezate in aer liber, astfel incat sa nu fie influentate de cladiri, vegetatie inalta sau alte obstacole. Pentru masurarea vantului sunt utilizate mai multe tipuri de anemometre: a. Maneca de vant – cel mai simpul instrument, de regula o banda colorata intinsa reprezinta aprox 5KT; b. Anemometrul mecanic (cu cupe) – Este format dintr-un sistem de cupe orientate cu feţele concave in

aceeaşi direcţie, putandu-se astfel roti sub acţiunea vantului. Mişcarea de rotaţie a sistemului de cupe este transmisă unui instrument al cărui ac va indica deplasarea prin numărul de rotaţii efectuate pentru intervalul de timp al măsurătorii. Impărţind indicaţia anemometrului la intervalul de timp pentru care a fost efectuată măsurătoarea se poate determina valoarea vitezei vantului.

c. Ansamblu optoelectronic anemometru/girueta – O alta varianta de determinare a direcţiei şi vitezei vantului se bazează pe transmisia optică. In acest sens se utilizează pentru direcţia vantului discul perforat GRAY, iar pentru viteza vantului un opto-chopper (stroboscop).

d. Anemometrele magnetice (electromagnetice) – Sistemul de captare a vantului este identic cu cel al anemometrelor mecanice, diferenţa constă in principiul de măsurare. Principiul de măsurare se bazează pe fenomenul de inducţie electromagnetică (dinamul de bicicletă). Prin rotirea sistemului de cupe, acesta va antrena un ansamblu de magneţi care creează un camp magnetic rotitor ce va determina apariţia unui curent electric.

e. Anemometrul ultrasonic 2D – constă in 4 senzori ultrasonici (emiţător şi receptor) dispuşi in 2 perechi faţă in faţă, la distanţă cunoscută (de ex. 20 cm in cazul anemometrului ultrasonic THIES). Cele 2 segmente descrise de perechile respective sunt orizontale si perpendiculare. Sistemul de control electronic este utilizat pentru a seta segmentul de măsurare şi direcţia de propagare. La fiecare măsurătoare, este efectuată o serie de 4 determinări individuale in cele 4 direcţii de propagare (nordsud, sud-nord, vest-est si est-vest).


Meteorologie 51


Meteorologie 52

În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI, direcţia şi viteza vântului la suprafaţă trebuie să fie raportate în praguri de 10 grade faţă de Nordul adevărat pentru direcţie şi respectiv, 1 kt (1 km/h) pentru viteză. Orice valoare observată care nu se încadrează în intervalele de raportare trebuie să fie aproximate la valoarea cea mai apropiată. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI: a) trebuie sa fie indicate unităţile de măsură pentru viteza vântului; b) variaţiile de la direcţia medie a vântului, cu o variaţie totală de 60 sau mai mult, observate în decursul ultimelor 10

minute trebuie să fie raportate după cum urmează: 1) dacă variaţia totală a direcţiei vântului este 60 sau mai mult şi mai puţin de 180 şi viteza vântului este de 3 kt (6 km/h)

sau mai mult, variaţia direcţională trebuie să fie raportată ca cele două direcţii extreme între care a variat vântul la suprafaţă;

2) dacă variaţia totală a direcţiei vântului este 60 sau mai mult şi mai puţin de 180 şi viteza vântului este mai mică de 3 kt (6 km/h), direcţia vântului trebuie să fie raportată ca variabilă fără a specifica direcţia medie; sau

3) dacă variaţia totală a direcţiei vântului este de 180 sau mai mult, direcţia vântului trebuie să fie raportată ca variabilă fără a specifica direcţia medie;

c) variaţiile de la viteza medie a vântului (rafalele), observate în decursul ultimelor 10 minute trebuie să fie raportate în cazul în care viteza maximă a vântului depăşeşte viteza medie cu 10 kt (20 km/h) sau mai mult.

d) când viteza vântului, mediată pe intervalul corespunzător, este mai mică de 2 km/h (1kt) aceasta trebuie să fie raportată ca vânt calm;

e) când viteza vântului, mediată pe intervalul corespunzător, este mai mare de 200 km/h (100 kt) aceasta trebuie să fie raportată ca fiind mai mare de 199 km/h (99 kt); şi

f) direcţia şi/sau viteza vântului prezintă o discontinuitate marcantă în cursul acestei perioade de 10 minute trebuie raporate numai variaţiile de la direcţia medie şi viteza vântului observate după această discontinuitate. O discontinuitate marcantă înseamnă o schimbare bruscă şi prelungită a direcţiei vântului de 300 sau mai mult, cu o viteză a vântului de 10 kt (20km/h) înainte sau după schimbare, sau o schimbare a vitezei vântului de 10 kt (20km/h) sau mai mult care se manifestă cel puţin 2 minute.

PIAC CMA Capitol 4 – TAF – Direcţia vântului, ddd trebuie codificată VRB numai dacă viteza medie a vântului este egală sau mai mică de 3 kt (6 km/h). Un vânt variabil la o viteză mai mare trebuie indicat numai atunci când este imposibil să se prognozeze o direcţie a vântului.


Meteorologie 53

Când agravarea unui element sau fenomen meteorologic este însoţită de îmbunătăţirea altuia trebuie emis un singur mesaj SPECI; acesta trebuie considerat ca un mesaj de agravare. Mesajul “SPECI“ care reprezintă o agravare a condiţiilor meteorologice trebuie să se difuzeze imediat după observaţie. Mesajul “SPECI“ care reprezintă o îmbunătăţire a condiţiilor meteorologice trebuie să se difuzeze numai dacă îmbunătăţirea se menţine pe un interval de timp de 10 minute; dacă este necesar, mesajul trebuie să se amendeze înaintea difuzării pentru a reflecta condiţiile predominante la sfârşitul intervalului de timp de 10 minute. Mesajul “SPECI“ care reprezintă agravarea unui element produsă concomitent cu îmbunătăţirea altui element trebuie să fie difuzat imediat după efectuarea observaţiei.


Meteorologie 54

Vizibilitatea meteorologica într-o directie data este cea mai mare distanta pâna la care un obiect de culoare închisa, de dimensiuni date, poate fi vazut si identificat la orizont de catre un observator obisnuit. Este asadar o masurare cu ochiul liber la suprafata pamântului. Vizibilitatea diferitelor obiecte depinde de transparenta aerului precum si de culoarea, dimensiunile, gradul de iluminare si departare a lor de la punctul de observatie. Determinarea vizibilitatii depinde de perceptia individuala, de abilitatea de interpretare a datelor, de sursele de lumina si de factorii de transmisie.


Meteorologie 55

Vizibilitatea, inclusiv fenomenele care conduc la reducerea acesteia (ceata si alte fenomene obscurizante), este un element meteorologic ce afecteaza exclusiv zona din jurul aeroporturilor. In cadrul categoriei de reprezentativitate si impact, cenusa vulcanica are un impact major din toate cele trei puncte de vedere, pe parcursul timpului fiind accidente si incidente grave care sa ateste elementul de safety iar cea mai recenta eruptie in 2010 (Islanda) a atestat impactul major pe care acest fenomen il are asupra regularitatii si eficientei zborurilor.


Meteorologie 56

1. Vizibilitatea minimala: vizibilitatea cea mai scazuta dintre vizibilitatile masurate pe toate directiile;

2. Vizibilitatea predominanta: vizibilitatea care domina pe cel putin jumatate din orizont (indice de vizibilitate).

3. Vizibilitatea oblica: este vizibilitatea determinata in fata cabinei unei aeronave aflate in zbor.

4. Vizibilitatea de-a lungul pistei (RVR) : este cea mai buna estimare posibila a distantei pana la care un pilot al unei aeronave aflate pe axul pistei poate vedea marcajele sau luminile care delimiteaza pista sau care balizeaza axul acesteia.

5. Vizibilitatea în zbor se defineste ca fiind valoarea medie a vizibilitatii în fata cabinei unui avion în zbor. Aceasta poate diferi de cea care ar corespunde transparentei atmosferei, deoarece este supusa mai multor influente.

6. MOR (distanta optica meteorologica) reprezinta o masura a transparentei aerului. Valori mari ale MOR indica o transparenta mare a aerului (opacitate mica), în timp ce valori mici ale MOR indica transparenta mica a aerului (opacitate mare). MOR scade cu cresterea concentratiei de particule din atmosfera cu dimensiuni comparabile cu lungimea de unda a luminii vizibile.


Meteorologie 57

Vizibilitatea in nori – variaza în mod sensibil atât în spatiu cât si în timp. În norii Cumulus, vizibilitatea variaza în general de la 10 la 80 metri, în curentii ascendenti, poate scadea de 10-20 metri. În schimb, au fost întâlnite câteodata vizibilitati de 150 metri. În cazul norilor Stratocumulus, vizibilitatea variaza între 30 si 200m în functie de caracterul si de grosimea norului. Daca are caracteristicile norului Cumulus, vizibilitatea poate fi foarte scazuta. În norul Stratus si în ceturile înalte, vizibilitatea poate merge de la 40 la 50m. Ea poate fi scazuta mai ales daca exista o mare pierdere neta de caldura prin radiatie la partea superioara a unei ceti înalte. Vizibilitatea in precipitatii – scaderi semnificative ale vizibilitatii, cum ar fi in cazul burnitei puternice sau a zapezii fine, puternice, care pot reduce vizibilitatea la cateva sute de metri. Prezenta de picaturi lichide sau de particule solide în aer în timpul precipitatiilor antreneaza o reducere imediata a vizibilitatii. Evaporarea precipitatiilor în cursul caderii prin aerul nesaturat provoaca o crestere a umiditatii si o scadere a temperaturii în straturile traversate. O noua condensare pe nucleele de condensare poate provoca dezvoltarea de nori josi sau de ceata, cu aparitia de mari probleme de vizibilitate. Zapada viscolita – Se pot utiliza doua interpretari ale fenomenului: Transportul de zapada la sol: datorita vantului puternic si turbulent, zapada este transportata paralel cu suprafata solului. Vizibilitatea orizontala nu este afectata la nivelul de 2 m. Transportul de zapada la inaltime: in acest caz, zapada este puternic spulberata la inaltimi mari, iar vizibilitatea este mult redusa (mai ales daca se asociaza si cu ninsoarea). Furtuni de praf / nisip –sunt in general fenomene locale si rareori dureaza mai mult de cateva ore. Furtunile de praf se compun din particule mici de praf fin care pot, în anumite cazuri sa se repartizeze pe înaltimi de mai multi kilometri deasupra solului. Formarea furtunilor de praf depinde de trei factori: prezenta prafului, viteza vântului si gradul de stabilitate al aerului. Ceata – Este o suspensie de picaturi mici de apa, cu diametre cuprinse intre 1 si 10μm, care reduce vizibilitatea sub 1km. Aer cetos – Fenomen hidrometeorologic reprezentat prin picaturi mici de apa sau cristale fine de gheata in suspensie in atmosfera, avand drept consecinta reducerea vizibilitatii orizontale intre sub 5 km dar nu mai putin de 1 km. Fum – Câteodata, poluantii naturali sau artificiali pot pune probleme de vizibilitate aviatiei. Particulele cele mai mari au tendinta sa cada, dar, marea majoritate a poluantilor, sub forma de particule si separate, ramân în aer. Marimea acestor particule este adeseori comparabila cu cea a picaturilor de apa care compun ceata sau aerul cetos. Pacla – Este o suspensie de particole solide (praf, nisip), umiditatea relativa a aerului fiind sub 65-70%, astfel incat picaturile sa se evapore. Vizibilitatea este redusa, in general, pana la valori de 1 km.


Meteorologie 58

Ceata de radiatie este un fenomen obscurizant din interiorul unei mase de aer. Aerul trebuie sa ramâna stationar sau sa se deplaseze lent si trebuie sa fie suficient racit datorita pierderii prin radiatie a caldurii. Racirea prin radiatie este mai ales un fenomen de uscat, dar câteodata joaca un rol secundar în formarea ceturilor deasupra marii. Conditiile esentiale pentru formarea cetii de radiatie sunt urmatoarele: a) Umiditatea relativa mare în apropierea suprafetei solului: poate exista o cantitate suficienta de

vapori de apa în primii aproximativ 100m sau o alimentare cu vapori de apa prin evaporarea produsa în apropierea unui sol umed. Este necesar în acest caz o racire usoara pentru a fi atins punctul de saturatie.

b) Cer senin sau putin noros: în cursul noptii, atât la sol cât si în straturile joase ale atmosfere, se poate produce o racire puternica, legat de : dorsala, anticiclon, mlastina barometrica.

c) Vânt slab la suprafata: Daca aerul este calm, se va forma doar roua sau un strat subtire de ceata la sol. În schimb, un vânt moderat sau puternic vor dispensa ceata si va conduce la formarea de nori de turbulenta (stratus sau stratocumulus). Viteza vântului cea mai favorabila este în general de 1 pâna la 4 metri.

Ceata de radiatie: se formeaza sau se accentueaza la minima termica a zilei si dispare prin evaporare odata cu cresterea insolatiei (sau un vant puternic care sa o ridice).


Meteorologie 59

Ceata de advectie se formeaza deasemenea în interiorul unei singure mase de aer. Aceasta se dezvolta atunci când un aer aflat la o anumita temperatura se deplaseaza dintr-un loc într-un alt loc unde temperatura este diferita. Pot aparea doua cazuri. Un aer cald poate traversa o suprafata mai rece sau un aer rece poate traversa o suprafata mai calda. Daca un aer cald traverseaza o suprafata mai rece, racirea la contactul cu suprafata subiacenta produce acest tip de ceata de advectie. Racirea prin contact stabileste mai întâi o inversiune de suprafata iar turbulenta va difuza apoi racirea în straturile joase. Ceata se formeaza atunci când a existat o racire suficienta. Radiatia poate fi un factor complementar si, în acest caz, se formeaza ceata advectivo-radiativa. Ceata de advectie: apare la deplasarea unei mase de aer cald si umed peste o suprafat rece a pamantului sau a apei. Conditii de formare: vant de pana la 8 m/s ( pentru a misca masa de aer ), umezeala foarte apropiata de saturatie ( pentru a fi necesara doar o mica racire ), o suprafata rece si temperatura sub cea a punctului de roua a masei de aer. Se disperseaza la un vant mai mare de 8 m/s ( ceata se ridica si formeaza nori stratiformi ). Vizbilitatea scade tot mai mult cu inaltimea, se produce deasupra uscatului, mai ales in jumatatea rece a anului, atat ziua cat si noaptea, pe timp inchis si cu radiatie slaba. Se poate mentine timp indelungat. Iarna se mai poate forma prin deplasarea maselor de aer tropicale de la altitudine mica catre cele mai reci sau la limita a doi curenti maritimi calzi si reci.


Meteorologie 60

Ceata de panta este o alta forma de ceata de advectie. Aceasta se produce atunci când aerul se satureaza prin detenta adiabatica pe masura ce se ridica în lungul unei pante catre presiuni inferioare. Aerul trebuie totusi sa aiba o umiditate initiala relativ ridicata si panta trebuie sa fie destul de lunga. Conditii de stabilitate trebuie sa domine în stadiul de saturatie. Are loc o racire care va favoriza saturarea aerului. Aceasta va determina condensarea si formarea cetii.


Meteorologie 61

Ceata de evaporare: Apare cand o masa de aer rece trece peste o suprafata calda si umeda. Prin turbulenta, umiditatea se propaga vertical si are ca rezultat saturarea masei de aer rece (condensare). Apar picaturile de apa in suspensie. Formarea cetii este adeseori rezultatul trecerii unui aer rece deasupra unei suprafete de apa mai calda. O ceata subtire va persista atât timp cât va dura stratificarea stabila sau inversiunea din aerul rece. În acest timp, încalzirea aerului rece prin contact cu apa mai calda si prin restituirea caldurii latente poate sfârsi prin a distruge stabilitatea antrenând astfel disiparea cetii, în timp ce alimentarea cu vapori de apa de la suprafata umeda poate persista. Caracteristici principale: a. Vantul trebuie sa fie foarte slab; b. Diferenta dintre cele doua mase de aer este de minimum 10 grade C; c. Turbulenta apare prin convectia declansata in urma incalzirii bazei aerului rece, astfel ceata

prezinta la baza sa un interval curat (de cativa decametri).


Meteorologie 62

Ceata frontala: se produce la trecerea fronturilor sau in regiunile cu cea mai mare activitate ciclonica intr-o zona ingusta de-a lungul frontului, in masa rece separata de front; se deplaseaza repede odata cu frontul; intensitatea cea mai mare a cetei se gaseste in zona cu ploaie calda care a cazut in aerul rece inainte frontului cald sau in spatele frontului rece. Ceata frontala se poate dezvolta în doua moduri diferite. Primul tip de ceata provine din saturarea aerului provocata de precipitatii continue. Aceste conditii se întâlnesc în aerul rece si în fata unui front cald, cu nori de tip Stratus josi sau ceata pe care o numim ceata prefrontala. Celalalt tip de ceata se dezvolta la trecerea unui front. Din punct de vedere sinoptic, poate fi considerat ca fiind o extindere în jos pâna la sol a sistemului noros. Astfel de ceata se disipa de obicei dupa trecerea frontului, dar poate persista în regiunile muntoase. Ceata postfrontala se poate dezvolta de asemenea în anumite cazuri. Aerul din sectorul cald poate trece deasupra unei suprafete continentale mai reci, ceea ce antreneaza formarea de nori Stratus josi sau de ceata. O ceata formata în acest mod este clasata în cadrul ceturilor de advectie.


Meteorologie 63

Cenușa vulcanică este de fapt un termen care este definit de mărimea particulelor și în nici un caz de compoziția chimică a particulelor. Ele pot fi fragmente foarte fine de lavă sticloasă, particule de roci vulcanice cu o structură amorfă sau cristalină. În general cenușa conține fragmente piroclastice în procent de peste 75%, fiind denumită și tuf vulcanic, cenușa care are sub 75% particole piroclastice este este numită tufit. Principala problema pe care o prezinta pentru avioane este ca atunci cand ele trec printr-un astfel de nor, particulele de cenusa vulcanica adera la fuselaj, la bordul de atac al aripilor si ampenajului, parbrizul bordului devine translucid si o mare cantitate de cenusa poate fi ingerata in motoare. Însă cel mai mare pericol îl prezintă particulele de cenușă pentru stricăciunile cauzate motorolui avionului, unde cenușa, din cauza temperaturii ridicate poate cimenta motorul. Accidente de acest fel au fost notate: în anul 1982, un Boeing 747-200, aparținând companiei British-Airways, a fost nevoit să execute o

aterizare forțată în Jakarta. în anul 1989, un avion al liniei aeriene KLM-Flug 867, este nevoit să aterizeze forțat în Alaska.


Meteorologie 64

Imagini preluate din website-ul Wikipedia http://en.wikipedia.org/wiki/Volcanic_ash In imaginea mare se regasesc fragmente de cenusa vulcanica (imagine microscopica) din 1980, eruptia vulcanului Mount St. Helen, Washington, SUA; In imaginea mica, o particula microscopica din aceasi eruptie.


Meteorologie 65

La nivel international, in vederea sustinerii elementului de siguranta al zborului, ICAO a instituit un numar de 9 Centre de Informare asupra Cenusei Vulcanice, fiecare dintre acestea avand in responsabilitate o anumita zona a globului. Centrele se afla la Anchorage (Alaska), Buenos Aires (Argentina), Darwin (Australia), Londra (Marea Britanie), Montreal (Canada), Tokyo (Japonia), Toulouse (Franta), Washington (DC, SUA), Wellington (Noua Zeelanda). Acest sistem international este administrat de catre International Airways Volcano Watch Operations Group (IAVWOPSG). Atunci cand este detectata cenuse vulcanica, centrele mai sus mentionate vor colecta cat mai multe date posibile si le vor introduce in asa-numitele “modele” pentru a incerca prognoza dezvoltarii fenomenului si cum va afecta acesta spatiul aerian invecinat. Example VAA - Example of a Volcanic Ash Advisory issued by Washington VAAC, 20 Nov 07: FVXX22 KNES 201447 VA ADVISORY DTG: 20071120/1447Z VAAC: WASHINGTON VOLCANO: FUEGO 1402-09 PSN: N1428 W09052 AREA: GUATEMALA SUMMIT ELEV: 12346 FT (3763 M) ADVISORY NR: 2007/044 INFO SOURCE: GOES-12. GFS WINDS. INSIVUMEH. ERUPTION DETAILS: ASH EMISSIONS OBS VA DTG: 20/1432Z OBS VA CLD: SFC/FL150 N1429 W09053 - N1427 W09050 - N1417 W09117 - N1425 W09120 - N1429 W09053 MOVING SW 20 KNOTS. FCST VA CLD +6HR: 20/2030Z SFC/FL150 N1429 W09052 - N1426 W09049 - N1417 W09117 - N1425 W09120 - N1429 W09052 FCST VA CLD +12HR: 21/0230Z NO ASH EXP. FCST VA CLD +18HR: 21/0830Z NO ASH EXP. RMK: ASH CAN BE SEEN IN MORNING SATELLITE IMAGERY. INSIVUMEH CONFIRMS ASH TO FL150. ...SPAMPATA NXT ADVISORY: WILL BE ISSUED BY 20071120/2045Z NNNN


Meteorologie 66

In cadrul Anexei 15 ICAO, in Appendix-ul 3 se declara forma standard a mesajului ASHTAM (echivalentul mesajului NOTAM, doar ca acesta este numai pentru cenusa vulcanica). In reglementarile romane, codul ASHTAM este declarat in cadrul RACR-AIS, Anexa 3.


Meteorologie 67

Observaţiile asupra vizibilităţii trebuie să fie reprezentative pentru zona de contact a roţilor cu pista şi in anumite condiţii pentru zona de mijloc şi cea indepărtată a pistei. MOR (Minimum Optical Range) reprezintă o măsură a transparenţei aerului. Valori mari ale MOR indică o transparenţă mare a aerului (opacitate mică), in timp ce valori mici ale MOR indică transparenta mica a aerului (opacitate mare). MOR scade cu creşterea concentraţiei de particule din atmosferă cu dimensiuni comparabile cu lungimea de undă a luminii vizibile (aerosoli, picături de apă, cristale de gheaţă, alţi obscurizanţi). RVR-ul este cea mai bună estimare posibilă a distanţei pană la care pilotul unei aronave plasate in axul pistei, la o inălţime de 5m, poate vedea marcajele sau balizele care delimitează pista sau balizează axul său. RVR trebuie evaluat la o distanţă laterală faţă de axul pistei care să nu depăşească 120m. Ca observaţiile să fie reprezentative pentru zona de contact a roţilor cu pista, punctul de observaţie trebuie să fie situat la aproximativ 300m măsuraţi in lungul pistei de la pragul acesteia. Transmisometrul este folosit pentru determinarea factorului de transmisie optică al atmosferei. Este format dintr-un ansamblu emiţător – receptor. Emiţătorul este o sursă de lumină coerentă cu intensitate şi lungime de undă cunoscută iar receptorul captează această lumină măsurand cu cat a scăzut intensitatea luminii ajunse la receptor faţă de intensitatea iniţială a sursei luminoase. Cu cat vizibilitatea este mai mică cu atat mai puţină lumină va ajunge la receptor datorită creşterii coeficientului de extincţie din atmosferă (scăderea coeficientului de transmisie). Transmisometrul este orientat pe axa nord-sud, cu receptorul orientat către nord.


Meteorologie 68

Vizibilometrul este tot un senzor optic, dar care spre deosebire de transmisometru nu măsoară direct intensitatea luminoasă transmisă de receptor, ci intensitatea luminoasă difuzată de particulele din aer. Deci emiţătorul nu mai este coliniar cu receptorul ca la transmisometru, ci la un anumit unghi faţă de axul optic al emiţătorului. O fotodiodă cu un traductor primeşte cantitatea de lumină care cu cat este mai mare cu atat difuzia este mai mare, deci MOR-ul calculat va fi mai mic. Cand atmosfera este clară receptorul nu primeşte nici o informaţie, dar atunci cand apar particule el recepţionează lumina difuzată de acestea. Cu cat vizibilitatea este mai mică cu atat mai multă lumină va ajunge la receptor datorită creşterii coeficientului de difuzie din atmosferă. Vizibilometrul este orientat pe axa nord-sud, cu receptorul orientat către nord.


Meteorologie 69

În cazul în care mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local sunt utilizate pentru aeronavele care pleacă de la aerodrom, observaţiile asupra vizibilităţii orizontale trebuie să fie reprezentative pentru condiţiile de-a lungul pistei; în cazul în care mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local sunt utilizate pentru aeronavele care sosesc la aerodrom, observaţiile asupra vizibilităţii orizontale trebuie să fie reprezentative pentru zona de contact a roţilor cu pista.


Meteorologie 70

Atunci când: a) vizibilitatea orizontală nu este aceeaşi în toate direcţiile; şi b) când vizibilitatea minimă este diferită de vizibilitatea predominantă şi:

a) este mai mică de 1500 m; sau b) este mai mică de 50% din vizibilitatea predominantă şi este mai mică de 5000 m

trebuie, de asemenea, să fie raportata vizibilitatea minimă şi direcţia sa generală în raport cu aerodromul indicată prin unul din cele opt puncte ale rozei vânturilor (N, NE, etc.). Dacă vizibilitatea minimă este observată în mai mult de o direcţie, atunci DV trebuie să reprezinte direcţia cea mai semnificativă din punct de vedere operaţional.


Meteorologie 71

Evaluările RVR trebuie să fie reprezentative pentru: a) zona de contact pentru piste utilizate pentru apropiere fără precizie sau planificate a fi utilizate

pentru operare la Categoria I; b) zona de contact şi zona de mijloc a pistei pentru piste planificate a fi utilizate pentru operare la

Categoria a II-a; şi c) zona de contact, zona de mijloc şi cea îndepărtată a pistei pentru piste planificate a fi utilizate

pentru operare la Categoria a III-a.

În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru evaluarea RVR, valorile măsurate trebuie să fie actualizate cel puţin la fiecare 60 de secunde pentru a permite furnizarea valorilor reprezentative actuale. Perioada de mediere pentru RVR trebuie să fie: a) 1 minut pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local,

precum şi pentru afişajele RVR amplasate la unităţile serviciilor de trafic aerian; şi b) 10 minute pentru mesajele METAR şi SPECI, cu excepţia cazurilor în care valorile RVR prezintă o

discontinuitate marcantă în decursul unei perioade de 10 minute anterioare momentului observaţiei şi în consecinţă, numai datele observate după această discontinuitate trebuie mediate.


Meteorologie 72

În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI: a) atunci când RVR depăşeşte valoarea maximă ce poate fi determinată de sistemul utilizat, RVR

trebuie raportat utilizând abrevierea “ABV” în mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi abrevierea „P” în mesajele METAR şi SPECI, urmată de valoarea maximă pe care o poate determina sistemul utilizat; şi

b) atunci când RVR este sub valoarea minimă ce poate fi determinată de sistemul utilizat, RVR trebuie raportat utilizând abrevierea “BLW” în mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi abrevierea „M” în mesajele METAR şi SPECI, urmată de valoarea minimă pe care o poate determina sistemul utilizat.

În mesajele METAR şi SPECI: a) trebuie să fie raportată doar valoarea RVR reprezentativă pentru zona de contact, fără referire la

locaţie; şi b) atunci când se utilizează mai multe piste pentru aterizare, trebuie să fie raportate doar valorile RVR

reprezentative pentru zona de contact pentru toate pistele şi trebuie să fie indicate şi pistele la care se referă aceste valori.


Meteorologie 73

Când RVR pe o pistă variază semnificativ şi când, în decursul perioadei de 10 minute ce precede ora de observaţie, valorile extreme medii pe un minut ce se abat de la valoarea medie cu mai mult de 50 metri sau cu mai mult de 20% din valoarea medie, oricare dintre acestea este mai mare, valoarea mediei pe un minut minimă şi valoarea mediei pe un minut maximă trebuie date în această ordine sub forma RDRDR/VRVRVRVRVVRVRVRVRi, în locul valorii medii pe zece minute (R08/150V225).


Meteorologie 74

a) Abrevierea literală IC trebuie utilizată pentru a indica fenomenul ace de gheaţă. Pentru a se raporta w'w'=IC, vizibilitatea trebuie să fie redusă datorită acestui fenomen la 5000 metri sau mai puţin (vizib. ≤ 5000 m).

b) Abrevierile literale FU, HZ, DU şi SA (cu excepţia DRSA) trebuie utilizate numai când reducerea vizibilităţii este datorată predominant prezenţei litometeorilor şi când vizibilitatea este redusă de fenomenul raportat 5000 metri sau mai puţin (vizib. ≤ 5000 m).

c) Abrevierea literală BR trebuie utilizată când vizibilitatea este redusă de picături mici de apă sau de cristale de gheaţă. Pentru a raporta w'w' = BR, vizibilitatea trebuie să fie de cel puţin 1000 metri şi nu mai mult de 5000 metri (1000 ≤ vizib.≤ 5000 m).

d) Abrevierea literală FG trebuie utilizată când vizibilitatea este redusă de picături mici de apă sau de cristale de gheaţă (ceaţă sau ceaţă care are în compoziţie cristale de gheaţă sau picături de apă la temperaturi sub 0oC). Pentru a raporta w'w' = FG fără calificativele MI, BC sau VC, trebuie ca vizibilitatea să fie mai mică de 1000 metri (visib.<1000 m).

e) Pentru a raporta w'w' = MIFG, trebuie ca vizibilitatea la doi metri deasupra nivelului solului să fie egală sau mai mare de 1000 metri şi vizibilitatea aparentă în stratul de ceaţă să fie mai mică de 1000 metri (visib .<1000 m).

f) Abrevierea literală VCFG trebuie utilizată pentru a raporta orice fel de ceaţă observată în vecinătatea aerodromului.

g) Abrevierea literală BCFG trebuie utilizată pentru a raporta ceaţă în bancuri, şi abrevierea literală PRFG pentru a raporta un banc de ceaţă care acoperă parţial aerodromul; vizibilitatea aparentă în ceaţa în bancuri sau în bancul de ceaţă trebuie să fie mai mică de 1000 metri (visib .<1000 m), ceaţa întinzându-se până la cel puţin 2 metri deasupra nivelului solului.


Meteorologie 75



Meteorologie 76

Preciptatiile reprezinta orice forma de apa care cade din atmosfera catre pamant. Precipitatiile se clasifica in functie de natura lor si dimensiunea pariculelor constitutive. Precipitatiile sunt: ploaia, burnita, ninsoarea, zapada grauntoasa, mazarichea moale, acele de gheata, grindina, mazarichea tare si granulele de gheata. Aceste particule pot atinge suprafata terestra sau se pot evapora in caderea lor din nori (virga).


Meteorologie 77

Precipitatiile puternice sunt elemente meteorologice ce afecteaza predominant zona din jurul aeroporturilor. Pot afecta si zonele de ruta in momentul in care exista precipitatii care ingheata sau impact mecanic rezultat din caderile de grindina.


Meteorologie 78

Intensitatea precipitatiilor este caracterizata prin adjectivele slaba, moderata sau puternica, iar durata care este dependenta de tipul norului din care cad, prin adjectivele intermitenta sau continua. Precipitatiile pot duce la scaderi semnificative ale vizibilitatii, cum ar fi in cazul burnite puternice sau a zapezii fine, puternice, care pot reduce vizibilitatea la cateva sute de metri.


Meteorologie 79

Ploaia (RA) Este definita ca precipitatia lichida la care dimensiunile picaturilor in general sunt peste 0.5 mm, în miscare preponderent vertical-descendenta (cu exceptia ploii însotite de vânt puternic); la limita zonelor de ploaie sau in cazul evaporarii substantiale in cadere, dimensiunile picaturilor pot scadea sub 0.5mm, dar sunt mult mai rare decat in cazul burnitei. Produc urme vizibile la suprafata apei (unde)


Meteorologie 80

Intensitate Criterii calitative (observatie vizuala) Criterii cantitative (rata de acumulare a apei din precipitatii), cf. OMM

Slab Picaturi rare, usor identificabile in aer, care indiferent de durata fenomenului, nu uda complet o suprafata orizontala expusa pâna la a permite picaturilor individuale sa lase urme vizibile sau formeaza balti în timp îndelungat

Sub 2.5 mm/h

Moderat Picaturile individuale nu sunt clar identificabile in aer. Se observa spray la mica înaltime deasupra pavajelor si altor suprafete tari; formeaza balti în timp scurt;

Cel putin 2.5 mm/h, dar sub 10 mm/h

Puternic Ploaia cade in perdea. Picaturile individuale nu sunt identificabile in aer. Spray intens care se ridica la cativa cm deasupra suprafetelor orizontale tari

10 mm/h si peste


Meteorologie 81


Slab Picaturi rare, usor identificabile in aer, care indiferent de durata fenomenului, nu uda complet o suprafata orizontala expusa pâna la a permite picaturilor individuale sa lase urme vizibile sau formeaza balti în timp îndelungat

Sub 2.5 mm/h

Moderat Picaturile individuale nu sunt clar identificabile in aer. Se observa spray la mica înaltime deasupra pavajelor si altor suprafete tari; formeaza balti în timp scurt;

Cel putin 2.5 mm/h, dar sub 10 mm/h

Puternic Ploaia cade in perdea. Picaturile individuale nu sunt identificabile in aer. Spray intens care se ridica la cativa cm deasupra suprafetelor orizontale tari

10 mm/h si peste

Este definita ca precipitatia lichida destul de uniforma, formata din picaturi foarte fine de apa (la care dimensiunile picaturilor sunt sub 0.5 mm). Picaturi foarte dese, viteza de cadere este destul de redusa, astfel incat picaturile par sa pluteasca, urmand curentii de aer, desi, spre deosebire de ceata, cad pe sol si il umezesc. Nu produc urme (unde) vizibile la suprafata apei


Meteorologie 82


Slab Vizibilitate peste 4000m, exceptând cazul când este însotita de aer cetos

Sub 0.1 mm/h

Moderat Vizibilitate 1000-4000m, exceptând cazul când este însotita de aer cetos

Cel putin 0.1 mm/h, dar sub 0.5 mm/h

Puternic Vizibilitate sub 1000m, exceptând cazul când este însotita de aer cetos sau ceata

0.5 mm/h si peste

Este definita ca fiind precipitatia solida care consta in o combinatie de cristale mici de gheata rezultate in urma cristalizarii apei in sistem hexagonal.care se unesc impreuna pana cand greutatea lor nu mai poate fi suportata de curentii de aer din nor si cad. Forma, dimensiunile si concentratia cristalelor de zapada variaza considerabil in functie de temperatura la care s-au format si de conditiile in care s-a produs cresterea lor


Meteorologie 83


Slab Precipitatia sub forma de fulgi rari izolati la care vizibilitatea este peste 4000m, exceptând cazurile când este însotita de transport de zapada la înaltime sau aer cetos

Sub 1 mm/h

Moderat Precipitatia sub forma de fulgi desi, care nu pot fi usor individualizati si care acopera rapid suprafata expusa Vizibilitate 1500-4000m, exceptând cazurile când este însotita de de transport de zapada la înaltime sau aer cetos

Cel putin 1 mm/h, dar sub 5 mm/h

Puternic Precipitatia care cade in panze sau in valuri la care vizibilitatea scade sub 1500m, exceptând cazurile când este însotita de transport de zapada la înaltime sau aer Cetos

5 mm/h si peste


Meteorologie 84


Slab Precipitatia sub forma de fulgi rari izolati la care vizibilitatea este peste 4000m, exceptând cazurile când este însotita de transport de zapada la înaltime sau aer cetos

Sub 1 mm/h

Moderat Precipitatia sub forma de fulgi desi, care nu pot fi usor individualizati si care acopera rapid suprafata expusa Vizibilitate 1500-4000m, exceptând cazurile când este însotita de de transport de zapada la înaltime sau aer cetos

Cel putin 1 mm/h, dar sub 5 mm/h

Puternic Precipitatia care cade in panze sau in valuri la care vizibilitatea scade sub 1500m, exceptând cazurile când este însotita de transport de zapada la înaltime sau aer Cetos

5 mm/h si peste

Precipitatie constituita din particule de gheata, fie transparente, fie partial sau in totalitate opace, in general de forma sferoidala, conica sau neregulata, care cad dintr-un nor fie separate fie aglomerate in blocuri de forma neregulata care au crescut prin coliziune cu picaturi de apa supraracita si care cad cand au ajuns destul de grele pentru a mai putea fi sustinute de curentii ascendenti din nori. Aceasta precipitatie are întotdeauna caracter de aversa


Meteorologie 85

Precipitatie sub forma de granule de gheata foarte mici, albe si opace, aceste particule au o forma aproximativ plata sau alungita iar diametrul lor este, in general, mai mic de 1 mm. Nu ricoseaza la impactul cu solul si nu prezinta niciodata caracter de aversa.


Meteorologie 86

Mazariche moale: Precipitatie sub forma de particule de gheata alba si opaca; in general, particulele sunt conice sau rotunjite iar diametrul lor poate atinge 5mm. Aceste particule sunt casante iar cand cad pe sol ricoseaza si adesea se sparg. Aceasta precipitatie are întotdeauna caracter de aversa. Apare mai ales in sezonul rece. Mazariche tare: Particule de gheata translucida, aproape întotdeauna sferice, uneori cu vârfuri conice, necasante si care ricoseaza/produc zgomot la impact. Constituite dintr-o picatura de ploaie (sau o particula de mazariche moale) îmbracata în gheata. Dimensiuni sub 5 mm. Aceasta precipitatie are întotdeauna caracter de aversa. Apare mai ales in sezonul cald.


Meteorologie 87

Precipitatie care cade pe timp senin sub forma de cristale de gheata foarte mici, adesea atat de subtiri incat par ca plutesc in atmosfera. Se formeaza la temperaturi sub –10C, într-o masa de aer care se raceste rapid.


Meteorologie 88

Precipitatie constituita din particule de gheata transparenta sau translucida ce pot avea miez lichid. La impactul cu solul ricoseaza si se pot sparge. Provin din înghetarea picaturilor de ploaie într-un strat de aer rece din vecinatatea solului.


Meteorologie 89


Meteorologie 90

Virga este fenomenul meteorologic caracterizat prin deplasarea pe verticală a picăturilor de ploaie dintr-un nor aflat la înălțimi medii (peste 2000 de metri) până la la înălțimi joase (600-1000 m), când, datorită curenților ascendenți sau datorită aerului foarte cald, picăturile de ploaie fie se ridică în atmosferă în forma în care s-au deplasat fără modificări substanțiale în structura lor, fie se evaporă datorită aerului cald întâlnit la suprafața terestră. Fenomenul meteorologic are ca principală caracteristică dârele de ploaie din atmosferă care nu ating suprafața terestră. Particulele de apă sau vaporii rezultați în urma fenomenului sunt fie absorbiți de alți nori aflați la diferite înălțimi, fie urcă la înălțimi mai mari, transformându-se în nori cirrus sau cirrostratus. Fenomenul apare deseori în deșert și în zonele de clima temperată.


Meteorologie 91

O furtuna de praf sau de nisip este un fenomen meteorologic ce se intalneste in regiunile aride si semi-aride si apare atunci cand forta vantului depaseste pragul maxim ce duce la ridicarea prafului si nisipului de pe suprafetele uscate. Paticulele de nisip sau praf sunt transportate prin saltatie si suspensie, cauzand eroziunea solului in locul de unde sunt luate, iar apoi in locul unde sunt depozitate pariculele. Sahara si regiunile uscate din zona Penisulei Arabiei sunt principala sursa de praf din aer, cu unele contributii din Iran si Pakistan, India depoziteaza praf in Marea Arabiei, iar furtunile din China in Oceanul Pacific. S-a observant recent ca managementul prost legat de regiunile aride ale planetei, neglijarea zonelor necultivate, au dus la cresterea furtunilor de nisip din marginile desertului si au schimbat atat climatul local, cat si cel global, avand impact si asupra economiilor locale. Termenul de “furtuna de nisip” este folosit cel mai des in cazul furtunilor din desert, in special in Sahara, unde, pe langa faptul ca vizibilitatea este redusa din cauza particulelor fine de nisip, mai exista si un numar considerabil de particule destul de mari de nisip ce sunt deplasate pe o distanta destul de mica. Termenul “furtuna de praf” este folosit de cele mai multe ori cand particule foarte fine sunt deplasate pe distante lungi, in special cand furtuna de praf afecteaza zonele urbane.


Meteorologie 92

O furtuna de nisip poate muta o intreaga duna de nisip. Furtunile de praf pot transporta cantitati mari de praf, atat de mult incat varful din fata pare ca un perete solid de praf de 1.6 km inaltime. Furtunile de nisip si praf venite din desertul Sahara sunt cunoscute pe plan local ca “simoom” sau “simoon”. “Haboob” este o furtuna de nisip raspandita in zona Sudanului, in jurul orasului Khartoum. Desertul Sahara este o sursa importanta de furtuni de praf, in special depresiunea Bodele si o zona ce acopera confluenta tarilor Mauritania, Mali si Algeria. Numarul furtunilor de praf sahariene a crescut de aproximativ 10 ori in jumatate de secol, din 1950, cauzand pierderi de sol fertil in Niger, Ciad, nordul Nigeriei si Burkina Faso. In Mauritania erau doar 2 furtuni pe an la inceputul anilor 60, astazi, numarul lor fiind de 80 de furtuni pe an. Nivelul de praf ce a iesit pe coasta de est a Africii in iunie 2007 a fost de 5 ori mai mare decat nivelul din iunie 2006, fiind cel mai mare nivel atins din 1999, acest lucru ducand la racirea apei din Oceanul Atlantic indeajuns de mult incat sa reduca activitatea uraganelor la sfarsitul lui 2007. Furtunile de nisip din acest desert sunt atat de amenintoare incat sunt numite „diavoli de praf".


Meteorologie 93

a) Intensitatea trebuie raportată doar cu precipitaţiile, precipitaţiile asociate cu averse şi/sau oraje, furtună de praf sau furtună de nisip;

b) Descriptorii MI, BC şi PR trebuie utilizaţi numai în combinaţie cu abrevierea literală FG, de exemplu MIFG.

c) Descriptorul DR trebuie utilizat pentru DU, SA sau SN ridicate de vînt la o înălţime de mai puţin de 2 metri deasupra solului. Descriptorul BL trebuie utilizat pentru DU, SA sau SN ridicate de vânt la mai mult de 2 metri deasupra solului.

d) Când este observat transportul de zăpadă la înălţime odată cu ninsoarea care cade din nori, trebuie raportate amîndouă fenomenele, de exemplu: SN BLSN. Cînd observatorul nu poate determina dacă există ninsoare ce cade din nori din cauza transportului puternic de zăpadă la înălţime, atunci trebuie raportat numai BLSN.

e) Descriptorul SH trebuie utilizat doar în combinaţie cu una sau mai multe din abrevierile literale RA, SN, GS, GR şi UP, pentru a indica precipitaţii sub formă de averse la ora observaţiei, de exemplu SHSN.

f) Descriptorul TS trebuie utilizat doar în combinaţie cu una sau mai multe din abrevierile literale RA, SN, GS, GR şi UP, pentru a indica un oraj cu precipitaţii la aerodrom, de exemplu TSSNGS.

g) Descriptorul FZ trebuie utilizat doar în combinaţie cu abrevierile literale FG, DZ, RA şi UP, de exemplu FZRA.

h) Calificativul de vecinătate (8km in jurul aerodromului) VC trebuie utilizat doar în combinaţie cu abrevierile literale FG, TS, FC, SH, PO, SS, DS, BLDU, BLSA, BLSN şi VA.

i) UP este utilizat doar în mesajele de la staţii meteorologice complet automate care nu sunt capabile să identifice tipul precipitaţiei.


Meteorologie 94

Instrumentul utilizat la statiile meteorologice pentru a masura cantitatea de precipitatii lichide cazute pe o perioada de timp determinata se numeste pluviometru. Acest instrument se bazeaza pe adunarea precipitatiilor intr-un recipient, unele echipamente avand si posibilitatea de a inregistra valorile pe o diagrama.


Meteorologie 95

În mesajele METAR şi SPECI fenomenele meteorologice de timp prezent observate trebuie raportate, prin indicarea tipului şi caracteristicilor acestora precizându-se, când este cazul, intensitatea sau apropierea faţă de aerodrom.


Meteorologie 96

În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI trebuie raportate următoarele tipuri de fenomene meteorologice de tip prezent precizându-se abrevierile lor corespunzătoare şi criteriile specifice de raportare, ţinând seama de semnificaţia lor pentru aviaţie, după cum urmează: a. Precipitatii: DZ, RA, SN, SG, PL, IC, GR, GS; b. Fenomene obscurizante (hidrometeori): FG, BR; Fenomene obscurizante (litometeori) (Fenomenele menţionate trebuie raportate numai când reducerea vizibilităţii e datorată în majoritate de litometeori şi când vizibilitatea este mai mică sau egală cu 5 000 m, în afară de cazul “SA” însoţit de “DR” şi decenuşă vulcanică): SA, DU, HZ, FU, VA; a. Fenomene diverse: PO, SQ, FC, DS, SS.

În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI trebuie raportate următoarele caracteristici ale fenomenelor meteorologice de tip prezent precizându-se abrevierile lor corespunzătoare şi criteriile specifice de raportare, după cum urmează: TS, SH, FZ, BL, DR, MI, BC, PR. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI trebuie raportate: a) una până la maxim trei din abrevierile fenomenelor meteorologice de timp prezent enumerate mai sus

indicându-se, dacă este cazul, caracteristicile, intensitatea sau apropierea faţă de aerodrom, în scopul unei descrieri complete a timpului prezent observat la aerodrom sau în vecinătatea lui, semnificativ pentru operaţiunile de zbor.

b) intensitatea sau vecinătatea, după caz, trebuie raportată prima urmată de caracteristicile şi tipul fenomenului meteorologic; şi

c) când sunt observate două tipuri diferite de fenomene meteorologice trebuie raportate în două grupe distincte, indicatorul de intensitate sau de apropiere referindu-se la fenomenul care urmează acestui indicator. Totuşi, dacă există mai multe tipuri de precipitaţii în momentul observaţiei, acestea trebuie raportate într-o singură grupă, tipul fenomenului meteorologic dominant fiind indicat primul şi precedat de un singur indicator de intensitate care să caracterizeze intensitatea de ansamblu a fenomenelor.


Meteorologie 97



Meteorologie 98

In meteorologie, notiunea de oraj se utilizeaza in locul notiunii de furtuna. Aceasta se datoreaza faptului ca sensul meteorologic al cuvantului furtuna se rezuma doar la intensificarile de vant care pot starni nori de praf, de nisip sau furtuni pe mare, fara a fi insotite obligatoriu de descarcari electrice. In conditiile unei instabilitati accentuate a aerului, deoarece in norii Cumulonimbus se produc descarcari electrice si averse de ploaie, tocmai pentru a se face diferenta intre furtuna si aceste manifestari s-a convenit ca ele sa se denumeasca oraje.


Meteorologie 99

Dupa cum se va discuta in prezenta parte a modulului studiat, orajul si norii orajosi implica o serie de fenomene periculoase din punct de vedere al aviatiei civile internationale. La fel ca si in cazul vanturilor, pentru anumite elemente nu exista safety nets. Un astfel de exemplu ar fi forfecarea vanturilor in zona terminala sau in zona de aterizare / decolare. Desi exista sisteme care pot detecta astfel de fenomene, nu exista algoritmi de calcul sau instrumente care sa poate prezice aparitia acestora.


Meteorologie 100

Pentru dezvoltarea fenomenelor orajoase este necesar ca in atmosfera sa se creeze o stratificare instabila a aerului, iar aerul cald si umed sub actiunea unui impuls puternic, sa fie fortat sa se ridice repede in inaltime deasupra nivelului de condensare. Dupa natura impulsului care determina formarea norilor cumulonimbus, fenomenele orajoase pot fi: a) de natura termica (de insolatie sau locale); b) de natura frontala; c) de natura orografica. Orajele din interiorul masei de aer sunt adeseori de origine convectiva. Daca sunt datorate unei insolatii intense a suprafetei terestre, mai sunt numite si oraje termice. Încalzirea suplimentara a stratului de jos accentueaza gradientul termic vertical al atmosferei si declanseaza formarea initiala a norului. Pentru ca dezvoltarea sa se continue, trebuie sa existe o masa de aer în stagnare, umeda si instabila. Relieful produce adeseori efectul mecanic de ridicare care antreneaza dezvoltarea orajelor din interiorul masei de aer. Acestea din urma se pot forma la trecerea aerului peste dealuri si munti sau chiar la trecerea lor de catre un curent de aer maritim. Orajul frontal se produce cel mai adesea atunci când o masa de aer rece forteaza un aer cald, umed si instabil sa se ridice. Fronturile reci se întind pe sute de kilometri si nu este posibil sa fie ocolite. Orajele de front cald sunt mai rare. În anumite cazuri, aerul poate sa ascensionze începând de la o distanta de 100-300 km în fata unui front rece. Acesti curenti ascendenti se pot concretiza prin formarea unei linii continue de oraje, numita linie de gren, paralela cu linia formata de orajele frontului rece. Activitatea frontului rece slabeste în general de-a lungul perioadei cele mai active a liniei de gren, adica de dupa amiaza pâna la miezul noptii. Liniile de gren sunt însotite adeseori de grindina si rafale distrugatoare. Tornadele sunt adeseori asimilate liniilor de gren violente.


Meteorologie 101

Conditiile initiale de formare a norilor Cumulonimbus sunt urmatoarele: a) cantitate suficienta de aer umed pe o mare grosime a atmosferei; b) un gradient termic vertical mai mare decât gradientul adiabatic al aerului umed saturat pîna la

altitudini ridicate - instabilitate; c) un mecanism initial de ridicare pentru a forta aerul sa urce pâna la un nivel de la care urcarea sa se

faca pe baza energiei proprii.


Meteorologie 102

În general, curentii verticali se intensifica progresând spre partea de sus din interiorul unui nor Cumulus decât sub nor sau în jurul bazei, precum si în apropierea vârfului. În acelasi timp, exista si cazuri particulare. O turbulenta puternica sau violenta poate însoti ploile puternice care cad din partile norului de sub baza (arcus, mamma), producand curenti descendenti puternici si o turbulenta la exteriorul norului. Curentii descendenti nu sunt în general foarte puternici si sunt mai puternici în partea de jos a norului Cumulonimbus. Aerul descendent este fortat sa se extinda orizontal în apropierea suprafetei terestre, creind adeseori fenomene violente (gren). În regiunile extratropicale, cele mai violente oraje însotesc fronturile reci si linii de gren. Deasemenea, intensitatea unei astfel de activitati variaza în timp si spatiu. Exista de asemenea o variatie diurna care se traduce printr-o mai puternica activitate orojoasa catre sfârsitul dupa - amiezei si începutul serii.


Meteorologie 103

De obicei, un ansamblu orajos este format printr-o asociere de mai multi nori convectivi, decât dintr-un singur nor Cumulonimbus. Un nor individual dintr-o astfel de asociere este numit celula orajoasa. Fiecare celula se comporta independent si îsi încheie ciclul de viata independent de celulele adiacente. Ciclul complet se întinde pe o perioada a carei durata este de aproximativ o ora si se poate împarti în trei faze în functie de predominanta miscarilor verticale: faza de dezvoltare, faza de maturitate si faza de disipare. În cursul fazei de dezvoltare se extind în masa norilor curenti ascendenti puternici. În faza de maturitate care urmeaza, cad picaturi de apa sau particule de gheata din partea de jos a norului. Rezulta încetinirea prin frecare a hidrometeorilor în cursul caderii si curentii ascendenti se transforma în curenti descendenti în anumite parti ale norului. În final, în cursul fazei de disipare, curentii ascendenti dispar complet. Intensitatea turbulentei variaza considerabil, cea mai puternica se situeaza, de obicei, la începutul fazei de maturitate. Desi exista curentii descendenti, aparuti datorita caderii hidrometeorilor, curentii ascendenti persista si ating, adeseori, intensitatea maxima în partea de sus a norului. Atunci când curentii descendenti reci proveniti din celulele aflate în faza de maturitate si de disipare se etaleaza deasupra solului, este posibil sa se creeze o convergenta suficienta în regiunile adiacente pentru a se declansa în partile laterale formarea de noi celule. Câteodata, o celula existenta, aflata în faza de disipare se poate regenera în cursul unui astfel de proces. Rezulta de aici ca o noua celula activa se poate dezvolta în interiorul paturilor etalate ale unui nor orajos care se afla într-un stadiu avansat de dezintegrare.


Meteorologie 104

Asociat cu norul CB se disting urmatoarele miscari principale: 1. mult in fata norului CB apar suprafete de inversiune, numite suprafete de subsidenta, sub care se

etaleaza nori SC si AC. 2. inaintea aparitiei norului CB la statie, miscarea sinoptica a aerului se combina cu advectia de aer

cald si, adeseori, vantul rezultant este calm sau foarte slab dar, oricum, sufla catre CB. 3. In partea anterioara a norului si la trecerea frontului rece, exista o miscare ascendenta, care este

mai violenta la apropierea suprafetei de discontinuitate. In acest caz sunt frecvente miscari ascendente de 10 – 20 m/s si acestea se pot combina cu turbioane cu axa verticala care, atunci cand ating solul, provoaca trombe si tornade. In partea superioara, curentul ascendent cald se etaleaza in nicovala dupa ce a pierdut prin condensare o mare parte din vaporii sai de apa.

4. In urma discontinuitatii, exista un curent descendent, in general moderat, pe o arie extinsa. In apropierea suprafetei frontale (in apropierea celor doua mase de aer care se deplaseaza in directii contrare) apare o turbulenta foarte puternica ce se manifesta prin turbioane cu axa orizontala si provoaca, la sol, vijelii si, la altitudini joase, Arcus care insotesc uneori norii CB. Precipitatiile, sub forma de averse incep intotdeauna brusc la trecerea frontului (acesta este momentul in care se observa si vijeliile).


Meteorologie 105

In cazul in care trecerea orajului nu este insotita de vijelii, variatiile elementelor meteorologice sunt slabe, dupa cum urmeaza: Presiunea atmosferica: Inainte de aparitia orajului presiunea scade, mai accentuat in apropierea

norului orajos. In momentul producerii orajului, presiunea creste rapid, dupa care urmeaza imediat o scadere si apoi o oscilatie neregulata. Dupa trecerea orajului, presiunea ramane aproximativ constanta, dar mai mare decat cea dinaintea orajului.

Temperatura: Inainte de aparitia norului orajos, temperatura aerului este ridicata, iar o data cu aparitia primelor rafale si a picaturilor de ploaie, incepe sa scada.

Umezeala relativa: Inainte de aparitia orajului, umezeala este scazuta; in timpul producerii fenomenului, aceasta creste din cauza evaporarii ploii si a scaderii temperaturii, iar dupa trecerea lui, scade din nou.

Vantul: Inainte de aparitia norului orajos vantul slabeste pana ajunge aproape calm. La trecerea norului, el isi schimba directia si isi mareste intensitatea. Dupa trecerea orajului, directia revine la cea initiala.


Meteorologie 106

Schimbarea si intensificarea vantului sunt insotite de variatii ale parametrilor meteorologici, dupa cum urmeaza: un salt brusc de presiune, urmat de o scadere lanta si progresiva, iar dupa trecerea vijeliei, o

crestere mai lenta; scadere brusca de temperatura, precedata de o crestere anormala cu cateva ore mai inainte, care

insoteste scaderea presiunii. La sfarsitul vijeliei, scaderea temperaturii este mai lenta si, de obicei, se produce o reancalzire;

cresterea brusca a umezelii relative, datorata in parte scaderii temperaturii;


Meteorologie 107

Tromba este un vartej, cu ax vertical, de dimensiuni orizontale mici (20 - 100 m deasupra marii si 200 - 1000 m deasupra uscatului), in care viteza miscarii turbionare poate depasi 500 km/h, iar viteza verticala 40 - 50 m/s. Forta centrifuga determina o scadere puternica de presiune in centrul vartejului, determinand o aspirare. Din acest motiv tromba are aspectul unui con negru, sinuos, care se intinde de la sol pana la baza norului. Rarefierea aerului determina si o scadere considerabila a aerului. Trombele se dezvolta din vartejurile de nori (arcus)de la baza unui CB.


Meteorologie 108

Precipitatia solida, sub forma de particule de gheata, fie transparente fie partial sau total opace, de forma in general sferica, conica sau neregulata, cu un diametru intre 5 si 50 mm, care cade din norii CB. Grindina se formeaza ca rezultat al inghetarii si cresterii ulterioare a unor picaturi mari, supraracite, care, desi ating dimensiunea picaturilor de ploaie, nu se desprind din nor inainte de a ingheta. Transportul in sus al acestor picaturi inghetate de catre curentii ascendenti, combinat cu caderea acestora, determina captarea de alte picaturi de apa supraracita, ceea ce face ca dimensiunile particolelor de gheata sa creasca prin depunerea de noi straturi de gheata (coalescenta). La un moment dat, aceste particule de gheata ating asemenea dimensiuni incat curentii ascendenti nu mai pot sa le sustina, deci vor cade sub forma de grindina sau mazariche. De multe ori, grindina este constituita din straturi alternative de gheata limpede si opaca (in general 5 straturi, putand ajunge pana la 20): Grindina limpede (transparenta): se formeaza in portiunile inferioare ale norului, unde

temperaturile sunt doar cu putin sub punctul de inghet, iar continutul de apa este foarte ridicat. Grindina cu aspect opac: se formeaza in portiunile superioare ale norului orajos, unde continutul de

apa lichida este scazut si temperaturile cu mult sub punctul de inghet.


Meteorologie 109

Cauza principala a aparitiei orajelor consta in faptul ca, curentii convectivi determina separarea sarcinilor electrice de semn contrar existente in norul convectiv, care se acumuleaza langa varf (sarcini pozitive) si langa baza norului (sarcini negative). In acest sens, varful norului este incarcat pozitiv iar baza este incarcata negativ. In timpul descarcarilor electrice, apare neutralizarea acestor sarcini. Sarcinile electrice sunt generate si separate cu o intensitate care depinde de dezvoltarea norului pe inaltime. Descarcarea electrica ce apare in interiorul aceluiasi nor sau intre nori diferiti se numeste fulger. Daca descarcarea se produce intre suprafata subiacenta si nor, aceasta se va numi trasnet.


Meteorologie 110

Microrafala este o coloana de aer descendent care se loveste cu putere de pamant si cauzeaza astfel o crestere a vantului de suprafata in directie concentrica. Sunt cunoscute doua tipuri de microrafale: cea umeda (wet microburst) in care sunt prezente precipitatii si cea uscata (dry microburst) in care este prezenta virga. Microrafala prezinta trei stadii: 1. Rafala descendenta (downburst) – curentul descendent iese din nor si viteza acestuia creste pana

in momentul in care ia contact cu solul. Cea mai mare viteza a acestuia este la momentul contactului;

2. Imprastierea (outburst) – dupa momentul de impact, vantul generat la impact se imprastie concentric si se roteste in vortex-uri din cauza inertiei (vortex ring);

3. Faza de “perna” (cushion) – viteza vantului la suprafata este incetinita din cauza frecarii (rezistenta la inaintare) iar diametrul vortex-ului se mareste.


Meteorologie 111

Pentru detectia celulelor orajoase se foloseste radarul de vreme. De regula acestea se mai numes si radare Doppler. Sunt utilizate pentru a localiza precipitatiile, a calcula traiectoriile si in unele cazuri pentru a determina tipul de precipitatie (ploaie, ninsoare, etc). Utilizarea radarului de vreme a inceput in timpul celor doua razboaie mondiale cand operatorii radar intalneau ecouri false pe radar cauzate de ploaie, zapada sau alte forme de precipitatii. Odata razboiul terminat, aceasta descoperire a fost utilizata in domeniul civil pentru informare meteorologica. Principiul radar este acelasi si se bazeaza pe reflectivitatea obiectelor intalnite de microunda emisa. In functie de scopul declarat al radarului (adica ce trebuie sa detecteze) se utilizeaza o anumita lungime de unda pentru a detecta picaturile de ploaie sau in unele cazuri burnita si alte tipuri de picaturi mai mici in diametru. Radarul, in functie de elementele detectate, va afisa reflectivitatea intr-un anumit cod de culori. De regula: a. Verde – reprezinta o reflectivitate de 20 dBz (decibeli). Poate insemna precipitatii slabe; b. Galben – 36 dBz; c. Rosu – 52 dBz; d. Magenta (purpuriu) – 65 dBz (precipitatii puternice, cel mai probabil si grindina). In paragrafele anterioare s-a discutat despre un anumit set de date, respectiv despre detectia in plan orizontal (PPI – Plan Position Indicator). Un alt tip de radar utilizat la sol este acela care detecteaza limita superioara a precipitatiilor (ECHO TOP – detectia in plan vertical). Acest tip de radar asigura informatii despre nivelul de zbor afectat de precipitatii, astfel incat pe cat posibil, sa fie ocolit. Nu reprezinta varful norilor. De regula acestia se intind peste zona de precipitatii. Pe acelasi principiu functioneaza si radarul de vreme de la bordul aeronavelor. Acesta baleaza in partea din fata avionului atat in inaltime (tilt) cat si in lateral pentru a detecta celulele orajoase. Este din nefericire mult mai limitat din punct de vedere al ariei de acoperire decat radarul de sol si trebuie utilizat corespunzator in mod special pentru scanarea verticala.


Meteorologie 112

Un oraj este considerat ca fiind la aerodrom începând cu momentul în care se aude primul tunet, fie că sunt sau nu văzute fulgere sau sunt observate sau nu precipitaţii la aerodrom. Orajul trebuie considerat că a încetat sau nu mai este la aerodrom la momentul ca care s-a auzit ultimul tunet şi încetarea este confirmată dacă nu se mai aude nici un tunet timp de 10 minute după acest moment. Calificativul VC trebuie utilizat pentru a indica următoarele fenomene meteorologice de timp semnificativ observate în vecinătatea aerodromului: TS, DS, SS, FG, FC, SH, PO, BLDU, BLSA, BLSN şi VA. Astfel de fenomene meteorologice trebuie raportate cu calificativul VC numai când sunt observate între aproximativ 8 km şi 16 km de la punctul de referinţă al aerodromului. Când acesta este asociat cu indicatorul VC, tipul şi intensitatea precipitaţiilor nu trebuie precizate.


Meteorologie 113

Atmosfera contine vapori de apa în concentratii ce variaza cu temperatura si presiunea. Acestia provin în majoritate din evaporarea marilor si oceanelor si, în mai mica parte, din evaporarea ghetarilor. Variatiile anuale ale umiditatii aerului prezinta acelasi mers ca si temperatura, respectiv valoare minima iarna si maxima vara.


Meteorologie 114

Norii afecteaza intr-o mica masura operatiunile de aviatie desi este impropriu spus. Norii iau nastere din cauza altor fenomene existente in atmosfera, deci s-ar putea argumenta ca sunt semne vizibile de prevestire a unor anumite probleme. Totusi, in momentul in care ei apar, pot genera anumite fenomene care pot afecta operatiunle de zbor.


Meteorologie 115

Apa exista in atmosfera in stare de vapori, lichida sau solida. Sub toate aceste trei stari si impreuna cu procesele care au loc cand trece dintr-o stare in alta, produce majoritatea manifestarilor de vreme. Cantitatea de apa din atmosfera variaza semnificativ si este limitata de temperatura mediului: cu cat creste temperatura, cu atat mai mare este cantitatea de apa care poate fi mentinuta in suspensie. Daca aerul este racit la presiune constanta pana cand va retine maximul de vapori de apa, atunci va atinge saturatia si temperatura la care atinge acest punct se numeste temperatura punctului de roua sau simplu "punct de roua" (apa incepe sa treaca din stare de vapori in stare lichida) . Prin racirea aerului saturat, continutul de vapori de apa incepe sa devina prea mare si apar picaturile de apa. Acest proces se numeste “condensare" si explica modul de formare a norilor (care sunt formati din picaturi de apa si cristale de gheata, nu din vapori). Prin schimbarea starii de agregare are loc eliberarea de caldura latenta.


Meteorologie 116

Masurarea umezelii relative se face cu ajutorul higrometrului. In meteorologie se utilizeaza trei tipuri: a) higrometrul cu fir de par: utilizeaza capacitatea firului de par uman de a-si modifica lungimea direct

proportional cu umezeala relativa (firul de par trebuie sa fie blond).

b) psihrometrul (higrometru cu termometru uscat si termometru umed): utilizeaza doua termometre, din care unul are rezervorul infasurat in postav permanent umezit. Se utilizeaza principiul pierderii de caldura prin evaporare, ce va determina o valoare mai scazuta a temperaturii citita la termometrul umed. Diferenta dintre valorile citite la cele doua termometre va indica umezeala relativa. Aceasta va fi cu atat mai scazuta, cu cat aerul are o disponibilitate mai mica de a absorbi apa (are saturatia crescuta).

c) higrometrul electronic: utilizeaza ca senzor un condensator intre placile caruia se afla o foita polimerica puternic higroscopica, prin absorbtia apei se modifica dielectricul, respectiv capacitatea condensatorului.


Meteorologie 117

Primul proces este cel mai frecvent întâlnit (Ascensiune si racire adiabatica). Racirea adiabatica are loc cand aerul este fortat sa se ridice datorita: Curentilor de convectie aparuti in urma incalzirii locale a suprafetei – Suprafata pamantului, in

functie de natura sa, absoarbe selectiv caldura radiata de soare, si ca urmare se pot produce incalziri locale diferite. Datorita incalzirii diferite, curentii de convectie ridica aerul cald, mai putin dens. Prin ridicare, acest aer se raceste adiabatic sub punctul de roua, umezeala continuta se condenseaza si apar norii. Extinderea verticala a acestora depinde de umezeala relativa a aerului care se ridica si de intensitatea curentilor verticali de aer;

Activitatii fronturilor ce separa mase de aer cu temperaturi diferite – Pe suprafata fronturilor care delimiteaza mase de aer cu temperaturi diferite, aerul mai cald, care este mai putin dens, va fi ridicat si racit adiabatic. Norii vor incepe sa se formeze de indata ce aerul se raceste sub punctul sau de roua, si isi continua formarea pana cand vaporii de apa condenseaza;

Ascensiunii orografice - O masa de aer in miscare, poate fi fortata sa se ridice pe pantele dealurilor sau muntilor. Racirea adiabatica are loc pe masura ce aerul urca si se vor forma nori, daca temperatura aerului scade sub punctul sau de roua. Daca aerul este stabil, norii se formeaza numai in apropierea dealului sau muntelui,;

Miscarii turbulente deasupra solului accidentat – In conditii de turbulenta, ca de exemplu in undele stationare asociate cu un sol accidentat, se pot forma nori specifici.


Meteorologie 118


Meteorologie 119

In functie de baza norilor, acestia se clasifica in: a. Norii din etajul inferior: Fiind aproape de punctul de observatie, norii josi par sa se deplaseze si sa

evolueze mult mai rapid decat cei din straturile superioare. Deplasarea norilor josi este, in general, pe o directie foarte apropiata de cea a vantului la sol. Inaltimea bazei norilor este in zonele polare, temperate, tropicale intre 0 si 2 kilometri;

b. Norii din etajul mijlociu: Acesti nori sunt mai stralucitori si par mai putin fragmentati datorita distantei fata de sol si a continutului relativ mare de cristale de gheata. Norii etajului mijlociu variaza in grosime de la structuri in forma de panze subtiri, prin care se poate vedea relativ usor soarele si pana la structuri cumuliforme mai dezvoltate. Vitezele aparente ale norilor mijlocii sunt mai mici decat cele ale norilor josi. Directia si viteza de deplasare nu sunt neaparat corelate cu caracteristicile vantului la sol. Inaltimea bazei norilor este in zonele polare intre 2-4 km, in zonele temperate intre 2-7 km iar in zonele tropicale intre 2-8 km;

c. Norii din etajul superior: Norii etajului superior apar cel mai ades stralucitori si au un aspect predominant matasos datorita continutului format exclusiv din cristale de gheata. Se formeaza cel mai ades in apropierea limitei superioare a troposferei. Lumina solara poate fi observata de cele mai multe ori datorita transparentei relativ mari si grosimii foarte reduse. Inaltimea bazei norilor este in zonele polare intre 3-8 km, in zonele temperate intre 5-13 km iar in zonele tropicale intre 6-18 km;


Meteorologie 120

Inaltimea bazei: 0 – 2 kilometri Descriere generala: Nori separati, densi, cu contururi bine delimitate, care se dezvolta vertical sub forma de conopida, domuri sau turnuri. Partile luminate ale acestor nori sunt, cel mai adesea, de un alb stralucitor iar baza relativ intunecata. Norii cumulus incep sa se formeze de la nivelul de condensare, fapt care determina ca baza aparenta a acestor nori sa fie la acelasi nivel. Compozitie: Picaturi microscopice de apa, picaturi de ploaie Fenomene asociate: Rar averse (congestus), Givraj si turbulenta slab la moderat (in special la congestus). Turbulenta: Nu Givraj: Risc de givraj ridicat cu grad de intensitate moderat sau puternic.


Meteorologie 121

Inaltimea bazei: 0,5 – 1,5 kilometri Descriere generala: Banc, panza sau strat de nori cenusii sau albiciosi, care prezinta aproape intotdeauna parti intunecate. Constituit din elemente in forma de dale, placi sau rulouri, unite intre ele sau nu, cu aspect neted. Cea mai mare parte a acestor elemente au o latime aparenta mai mare decat trei degete privite cu bratul intins. Compozitie: Picaturi microscopice de apa, uneori picaturi de apa si mazariche moale, rar cristale si fulgi de zapada. Fenomene asociate: Rar precipitatii slabe, pe vreme excesiv de rece poate apare virga abundente din cristale de gheata care pot fi insotite si de halo, givraj si turbulenta slabe. Precipitatiile pot avea un caracter slab, intermitent. Turbulenta: Moderata Givraj: Risc de givraj 50% (bruma in special) cu grad de intensitate moderat foarte rar puternic.


Meteorologie 122

Inaltimea bazei: 0,1 – 0,7 kilometri Descriere generala: Strat noros in general cenusiu, cu baza in general uniforma. Cand soarele este vizibil prin acest strat, imaginea lui este net conturata (nu are contur sters). Compozitie: Picaturi microscopice de apa, picaturi de burnita. La temperaturi scazute, cristale de gheata, zapada grauntoasa. Fenomene asociate: Burnita, ninsoare sau ninsoare grauntoasa. La temperaturi foarte scazute poate apare fenomenul de halo. Turbulenta: Nu Givraj: Risc de givraj scazut (bruma in special) cu grad de intensitate slab sau uneori moderata.


Meteorologie 123

Inaltimea bazei: 0,4 – 2,5 kilometri Descriere generala: Patura noroasa cenusie, adesea intunecata, al carei aspect poate fi difuz datorita precipitatiilor. Mascheaza complet soarele sau luna. Sub acest nor exista adesea nori stratus. Compozitie: Cristale de gheata, fulgi de zapada, picaturi microscopice de apa, picaturi de ploaie. Fenomene asociate: Precipitatii moderate sau puternice continue. Turbulenta: Moderata sau puternica, la baza. Givraj: Risc de givraj ridicat cu grad de intensitate moderat si puternic.


Meteorologie 124

Inaltimea bazei: 2 – 4 kilometri Descriere generala: Banc, panza sau strat de nori albi sau cenusii sau uneori alb-cenusii, care in general au umbre proprii. Constituit din elemente care pot avea forma de lamele, dale, rulouri, unite intre ele sau nu, cu latime aparenta cuprinsa intre a degetului mic si a trei degete, cand sunt privite cu bratul intins. Compozitie: Cristale de gheata, fulgi de zapada, picaturi microscopice de apa, picaturi de ploaie. Fenomene asociate: Precipitatii slabe intermitente/continue, virga. Turbulenta: Slaba sau deloc. Givraj: Risc de givraj 50% (bruma in special) cu grad de intensitate slab si uneori moderat.


Meteorologie 125

Inaltimea bazei: 2 – 4 kilometri Descriere generala: Au importanta pentru operatiunile de aviatie civila in special in zonele terminale. Forma acestora este “sculptata” in functiile de curentii de aer (turbulenta) existenta in zona. Cu cat acestia sunt mai arcuiti, cu atat turbulenta este mai mare. Cu cat straturile noroase sunt mai apropiate, cu atat sunt si straturile turbulente mai apropiate. Apar de regula in zonele cu relief inalt sau obstacole inalte pentru ca acestea forme de relief intrerup curgerea laminara a aerului si astfel dau nastere la turbulenta.


Meteorologie 126

Inaltimea bazei: 3 – 5 kilometri Descriere generala: Panza sau strat noros, cenusiu ori albastrui, cu aspect striat, fibros sau uniform, care prezinta parti suficient de subtiri prin care se poate zari cel putin vag soarele (ca prin sticla mata). Nu prezinta halo. Compozitie: Cristale de gheata, fulgi de zapada. Picaturi microscopice de apa, picaturi de ploaie. Fenomene asociate: Precipitatii slabe continue, virga. Turbulenta: Slaba sau deloc. Givraj: Risc de givraj scazut cu grad de intensitate slab si uneori moderat.


Meteorologie 127

Inaltimea bazei: > 6,5 kilometri Descriere generala: Nori separati, organizati in forma de filamente, bancuri sau benzi inguste, albe sau in cea mai mare parte albe. Aspect fibros si stralucire matasoasa. Compozitie: Cristale de gheata. Fenomene asociate: Virga. Turbulenta: Nu. Givraj: Nu.


Meteorologie 128

Inaltimea bazei: > 6,5 kilometri Descriere generala: Banc, panza sau strat subtire de nori albi, fara umbre proprii, constituit din elemente foarte mici; latime aparenta in general sub a degetului mic privit cu bratul intins. Compozitie: Cristale de gheata. Fenomene asociate: Virga. Turbulenta: Nu, poate uneori slaba. Givraj: Nu.


Meteorologie 129

Inaltimea bazei: > 6,5 kilometri Descriere generala: Val noros transparent si albicios cu aspect fibros sau neted. In general da nastere la fenomenul de halo. Compozitie: Cristale de gheata. Fenomene asociate: Nu are. Turbulenta: Nu. Givraj: Nu.


Meteorologie 130

Inaltimea bazei: 0,4 – 1 kilometri Descriere generala: Nor dens, cu extindere verticala considerabila, in forma de munte sau turnuri enorme. Cel putin o parte din regiunea sa superioara este in general neteda, fibroasa sau striata si aproape intotdeauna aplatizata. Sub baza acestui nor, adesea foarte intunecata, exista frecvent nori stratus si/sau stratocumulus, precipitatii sau virga. Compozitie: Picaturi microscopice de apa, picaturi de ploaie. Partea superioara constituita din cristale de gheata, particule de mazariche tare, moale, greloane de grindina, fulgi de zapada. Fenomene asociate: Averse (ploaie, ninsoare, grindina/mazariche sau amestecul acestora), oraj, vijelie moderate sau puternice. Turbulenta: Moderata, puternica si in anumite cazuri extrema. Givraj: Risc de givraj ridicat cu grad de intensitate moderat si puternic.


Meteorologie 131

Balonul - Această metodă nu mai este aplicabilă in practica operaţională. Se mai foloseşte pentru calibrarea/verificarea preciziei ceilometrelor. Cu ajutorul unui teodolit sau al unui binoclu se urmăreşte balonul, iar cu un cronometru sau un ceas cu secundar se măsoară timpul pană la intrarea balonului in nori. Astfel cu ajutorul celor 2 mărimi, timp şi viteză ascensională, se obţine inălţimea bazei norilor. Proiectorul de nori – Este format din două componente distincte: proiectorul propriu-zis şi vizorul. Proiectorul are rolul de a proiecta un fascicol de lumină coerentă pe nori. Vizorul are rolul de a măsura unghiul sub care se observă spotul luminos pe nori şi distanţa pană la acesta. Ceilometrul cu fascicul rotativ (Rotating Beam Ceilometer) – Principiul de functionare al ceilometrului cu fascicol rotativ este asemănător cu cel al proiectorului de nori, se bazează pe măsurarea unghiului de elevaţie al unei raze de lumină care scanează in plan vertical la momentul la care o parte din lumina imprăştiată de baza norilor este recepţionată de o celulă fotoelectrică orientată vertical aflată la o distanţă cunoscută de sursa de lumină. Echipamentul constă dintr-o sursă de lumină (emiţător), un receptor şi un inregistrator. Ceilometrul laser – se bazează pe măsurarea timpului necesar unui puls scurt de lumină pentru a parcurge distanţa de la emiţătorul ceilometrului la baza unui nor ţintă şi inapoi la ceilometru. Ceilometrul laser este format dintr-o sursa laser, care transmite pulsuri de lumină coerentă pe o direcţie cvasiverticală şi un receptor, calibrat pe lungimea de unda a laserului.


Meteorologie 132

Nori semnificativi din punct de vedere operaţional - Nori cu baza sub 1500 m (5000 ft) sau sub altitudinea minimă de sector dacă aceasta este mai mare de 1500 m sau nori Cumulonimbus sau nori Cumulus congestus la orice înălţime. Înaltimea bazei norilor: înaltimea deasupra suprafetei terestre a bazei celei mai joase paturi noroase a carei nebulozitate este mai mica sau egala cu 4/8. Plafon: înaltimea deasupra suprafetei terestre a bazei celei mai joase paturi noroase a carei nebulozitate depaseste 4/8. In mesajele meteorologice de observatie si de prognoza se raporteaza inaltimea bazei norilor raportata la cota oficiala a aerodromului, iar pentru pistele cu apropiere de precizie, raportata la cota pragului, in sute de picioare (hft).


Meteorologie 133


Meteorologie 134

Selecţionarea straturilor sau maselor noroase care urmează a fi raportate trebuie să se facă după criteriul următor: prima grupă: stratul (masa) individual(ă) cel mai jos, oricare ar fi întinderea sa, trebuie raportat

prin FEW, SCT, BKN sau OVC. a doua grupă: stratul (masa) individual(ă) următor care acoperă mai mult de două optimi trebuie

raportat prin SCT, BKN sau OVC. a treia grupă: stratul (masa) individual(ă) superior următor care acoperă mai mult de patru optimi

trebuie raportat prin BKN sau OVC. grupe suplimentare: norii convectivi semnificativi (CB sau TCU) când sunt observaţi şi nu au fost

deja raportaţi în una din cele trei grupe de mai sus.


Meteorologie 135



Meteorologie 136

Temperatura este o marime care caracterizeaza energia cinetica medie a moleculelor unei substante sau agitatia termica a particulelor. Teoretic, moleculele unei substante n-ar manifesta nici o activitate la temperatura de zero absolut.


Meteorologie 137


Meteorologie 138

Sursa de caldura pentru noi este soarele, care radiaza continuu energie cu lungime de unda mica. Pe masura ce radiatia solara intra in atmosfera, este absorbita de ozon si vaporii de apa, imprastiata de particulele de praf, fum, etc., aflate in suspensie in aer si reflectata de nori, zapada sau gheata. In consecinta, doar jumatate din intreaga cantitate de energie ajunge la suprafata Pamantului. Radiatia sosita, cunoscuta sub numele de Insolatie, este de lungime de unda prea mare pentru a fi absorbita de catre atmosfera. Aceasta se incalzeste prin Radiatia Terestra de joasa frecventa emisa de catre Pamant.


Meteorologie 139

Variatia diurna a temperaturii depinde de urmatorii factori: a) Natura suprafetei - Variatia temperaturii este mai mare deasupra uscatului decat deasupra marii. In

timpul noptii Pamantul continua sa radieze caldura primita in timpul zilei si uscatul se raceste mai repede datorita caldurii sale specifice reduse. Apa se raceste mai incet si in plus, datorita coborarii apei de la suprafata, mai rece, si urcarii apei de la fund, mai calda, schimbul de caldura cu atmosfera se reduce.

b) Viteza vantului - Vantul determina turbulenta care imprastie intr-un strat mai gros de aer, efectul racirii. Daca vantul este calm, aerul rece ramane blocat intr-un strat subtire langa sol.

c) Nebulozitatea - Atunci cand cerul este senin, radiatia terestra nocturna se pierde in spatiu. Acoperirea noroasa actioneaza ca o patura si reduce pierderea de caldura.

Variatia pe verticala a temperaturii: Normal, temperatura scade cu inaltimea in troposfera , cu o rata care este cunoscuta sub numele de "gradient de temperatura". Totusi, in anumite conditii ea poate creste cu inaltimea, proces cunoscut sub numele de "inversie", sau poate ramane constanta, proces numit "izotermie".


Meteorologie 140

Una dintre primele scari a fost cea conceputa de fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit, care situeaza, la presiune atmosferica standard, punctul de înghet si de topire al ghetii la 32 grade F si punctul de fierbere al apei la 212 grade F. Scala centigrada sau Celsius, inventata de astronomul suedez Anders Celsius si folosita în majoritatea lumii situeaza punctul de înghet la 0 grade C si pe cel de fierbere la 100 grade C. Pentru lucrarile stiintifice, scara absoluta sau Kelvin, inventata de matematicianul si fizicianul britanic William Thomson (Baron Kelvin) este cea mai folosita, zero absolut (0 K) fiind situat la -273.15 C, intervalele între grade fiind identice cu cele masurate pe scara Celsius. Anders Celsius a divizat scara Celsius, care a fost descrisa in publicatia sa originile scarii de temperatura Celsius în 1742. Celsius a folosit doua puncte fixe in scara sa: temperatura de topire a apei si teperatura de fierbere a apei. Celsius a folosit temperatura de topire a apei si nu cea de inghet. Experimentele pentru o buna calibrare a termometrului s-au desfasurat pe parcursul a doua ierni. Repetând experimentul, el a descoperit ca gheata se topeste întotdeauna la acelasi punct de calibrare marcat pe termometru. El a descoperit un punct similar la fierberea apei (punctul de evaporare a apei)(când aceasta deterninare se face cu o precizie ridicata se observa o variatie a acestui punct în functie de presiunea atmosferica).


Meteorologie 141

temperatura termometrului uscat (t) - este temperatura indicată de orice termometru precis care nu este influenţat de radiaţii termice în timpul măsurătorii. temperatura termometrului umed (t’) – este temperatura indicată de un termometru obişnuit al cărui rezervor cu mercur este înfăşurat în pânză îmbibată cu apă; ea este temperatura de saturaţie adiabatică sau temperatura limitei de răcire a aerului. temperatura punctului de rouă (tr) – este temperatura la care presiunea vaporilor din aerul umed, având o anumită temperatură şi un anumit conţinut de umezeală, răcit izobar, devine egală cu presiunea lor de saturaţie; ea reprezintă temperatura de la care începe condensarea vaporilor de apă la răcirea izobară a aerului umed.


Meteorologie 142

Valorile măsurate ale temperaturii aerului şi temperaturii punctului de rouă sunt rotunjite la gradul întreg Celsius cel mai apropiat şi se raportează prin T'T'/T'dT'd. Valorile observate care depăşesc cu 0,5⁰ C o valoare întreagă trebuie rotunjite la gradul Celsius superior. Valorile rotunjite la grade întregi ale temperaturii aerului şi ale temperaturii punctului de rouă, cuprinse între -9⁰C şi +9⁰C trebuie precedate de cifra 0; spre exemplu, +9⁰C trebuie raportat ca 09. Temperaturile inferioare valorii de 0⁰C trebuie precedate imediat de litera M, care semnifică minus; de exemplu, -9⁰C trebuie raportat ca M09 şi -0,5⁰C trebuie raportat ca M00.


Meteorologie 143



Meteorologie 144

Prin definitie, presiunea este marimea fizica scalara egala cu raportul dintre valoarea fortei ce apasa normal pe o suprafata si valoarea ariei acelei suprafete. Presiunea atmosferica exercita asupra suprafetelor corpurilor forte de apasare mari. Datorita greutatii aerului atmosferic, straturile sale inferioare sunt comprimate de cele superioare, deci densitatea scade cu altitudinea. Pentru a se putea raporta la o valoare standard universal valabila în orice punct de pe Glob, se utilizeaza valoarea presiunii corectata fata de nivelul mediu al marii – MSLP (Mean Sea Level Pressure).


Meteorologie 145


Meteorologie 146

Variatia diurna prezinta doua maxime si doua minime pentru 24 de ore astfel: - maxime în jurul orelor 10 si 22 si - minime în jurul orelor 04 si 16. Aceste variatii diurne pot atinge un hectopascal (milibar) în zonele temperate si câtva milibari în cele tropicale.


Meteorologie 147

Asa cum am vazut anterior, aerul rece este mai dens decat aerul cald; consideram doua coloane de aer avand aceiasi presiune la MSL. Daca temperaturile coloanelor de aer sunt diferite, atunci inaltimea la care se afla o anumita valoare a presiunii va fi diferita, deoarece o coloana de aer rece are masa mai mare decat o coloana identica de aer cald si prin urmare densitatea ei este mai mare; pentru ca presiunea sa fie aceiasi la varful ambelor coloane, coloana de aer cald trebuie sa fie mai inalta.


Meteorologie 148

Presiunea este maxima la baza atmosferei. Intrucat Presiunea = Grosimea x Densitatea, valoarea presiunii la suprafata sau la orice nivel, va depinde si de densitatea aerului deasupra acelui punct, nu numai de altitudine. Densitatea, la randul ei, variaza cu temperatura si continutul de apa a aerului. Presiunea atmosferica scade în altitudine datorita: - scaderii densitatii aerului în înaltime; - scurtarii coloanei de aer odata cu cresterea înaltimii. Savantul Laplace a stabilit legea variatiei presiunii cu altitudinea. Aceasta este o functie logaritmica complexa. Pentru a usura calculele a fost introdusa treapta barica.


Meteorologie 149

Se pot defini mai multe tipuri de presiuni utilizate în calculele altimetrice: 1. QNH - este acea valoare a presiunii pentru un anumit loc si la un anumit moment de timp care

atunci când este setata pe subscala altimetrului, va conduce la citirea altitudinii. 2. QFE - este acea valoare a presiunii pentru un anumit loc si la un anumit moment de timp care

atunci când este setata pe subscala altimetrului, va conduce la citirea înaltimii fata de un punct de referinta (de exemplu pragul pistei).

3. QNE - este acea valoare indicata de altimetru atunci când este setata pe subscala altimetrului valoarea standard de 1013,2 hPa.

Inaltimea absoluta (H abs) sau altitudinea (Alt) dupa QNH reprezinta distanta pe verticala masurata de la nivelul mediu al marii pana la punctul considerat. Inaltimea relativa (H rel) sau inaltimea (H) dupa QFE este distanta pe verticala de la suprafata de referinta a aeroportului pana la punctul considerat pentru determinarea inaltimii. Nivelul de zbor (FL) – reprezinta distanta pe verticala masurata fata de suprafata izobarica 760 mmHg sau 1013 mb. Nivelul de zbor este termenul folosit in traficul aerian si deasupra stratului de tranzitie. Stratul de tranzitie (Transition Layer) – este spatiul masurat pe verticala intre nivelul de tranzitie si altitudinea de tranzitie. Acest nivel nu trebuie sa fie mai mic de 200 m, iar daca totusi grosimea lui scade sub 200 m, atunci se alege ca nivel de tranzitie nivelul imediat superior. In interiorul stratului de tranzitie este interzis zborul la orizontala.


Meteorologie 150

Barometre cu mercur – Folosirea mercurului ca lichid barometric este determinată de faptul că datorită densităţii mari a acestuia (13,59 g/cm3), coloana care trebuie echilibrată este relativ mică şi deci dimensiunile instrumentului sunt mai reduse. De asemenea, mercurul este un material care poate fi obţinut uşor in stare pură, este un lichid greu volatil iar tensiunea vaporilor săi este redusă şi de aceea nu influenţează asupra măsurătorilor. Barometrul aneroid – Se bazează pe principiul deformării sub influenta variaţiilor de presiune a uneia sau mai multor capsule metalice, numite capsule Vidi. Capsula Vidi este o cutie metalică, cilindrică, avand bazele la mică distanţă intre ele, confecţionate din material elastic (alpaca, bronz cu fosfor, oţel, etc) şi ondulate, in scopul de a avea o suprafaţă cat mai mare de contact cu mediul inconjurător. Aceste baze constituie membranele capsulei, deoarece prin intermediul lor se pun in evidenţă variaţiile de presiune. In interiorul capsulei se află vid parţial. Barometrul aneroid se amplasează in interiorul staţiei meteorologice, langă barometrul cu mercur, la inălţimea maximă de 1.6 metri de la pardoseală, in poziţie orizontală. Barometrele aneroide sunt utilizate ca instrumente inregistratoare (barografe), la care, printr-un sistem de parghii, micile deformări ale capsulelor Vidi sunt amplificate şi acţionează asupra unei peniţe care inscripţionează pe diagramele dedicate. Barometrul electronic Senzorul se bazează pe principiul condensatorului electronic. Capacitatea condensatorului variază in funcţie de distanţa dintre plăcile acestuia şi in funcţie de substanţa care se află intre plăci (dielectric). In cazul barometrului electronic, se măsoară variaţia capacităţii, menţinand acelaşi dielectric, distanţa dintre plăcile condensatorului se modifică in funcţie de presiunea atmosferică.


Meteorologie 151

Valoarea QNH observată rotunjită la hectopascalul întreg inferior cel mai apropiat trebuie raportată prin grupa PHPHPHPH precedată, fără pauză, de indicatorul Q. Dacă valoarea QNH este inferioară valorii de 1000 hPa, ea trebuie precedată de 0; de exemplu, QNH 995,6 trebuie raportat Q0995.


Meteorologie 152

În meteorologie, termenul de "turbulenta" se raporteaza,în mod normal, la miscarile aerului, la o scara mult mai mica decât cea a curgerii medii a aerului. Astfel, acest termen se aplica la un spectru larg de miscari, dar aceste miscari, nu au efect asupra zborului unei aeronave, decât în cazul unei benzi înguste. Termenul de "turbulenta a aeronavei" poate fi utilizat pentru a descrie acea parte a spectrului de turbulenta care pune probleme aeronavelor în zbor. Se spune ca în reactie la aceste miscari, aeronava este scuturata.


Meteorologie 153

Acest fenomen meteorologic este prezent atat in zborul pe ruta cat si in cazul zonelor terminale si de aerodrom. La capitolul zbor pe ruta cel mai predominant fenomen intalnit este turbulenta in aer clar (CAT), care a condus la anumite incidente grave pe parcursul anilor, dar un numar destul de mic din punct de vedere statistic.


Meteorologie 154

Insolatia intr-o zi insorita incalzeste Pamantul si produce o crestere de temperatura care depinde de caldura specifica a naturii suprafetei subiacente. Caldura este transferata aerului, aparand un curent convectiv a carui forta depinde de temperatura atinsa de catre suprafata respectiva. Planoristii cauta acesti curenti verticali care le permit sa castige inaltime, dar zborul aeronavelor usoare in aceste conditii este foarte neconfortabil. Convectia poate produce adeseori turbulenta si în exteriorul norilor. Aceasta poate fi însotita de ascendenta termica ce se dezvolta pe o suprafata terestra calda, cu sau fara formare de Cumulus. Trecerea unui aer rece peste o suprafata de apa calda genereaza o activitate convectiva. Turbulenta convectiva se poate produce si pe scara mare, atunci cand aerul rece se deplaseaza peste suprafata mai putin rece a unui ocean. Incalzirea in straturile inferioare produce curenti de convectie care determina o instabilitate accentuata cu vant puternic si conditii turbulente de zbor.


Meteorologie 155

Adeseori numita si turbulenta de frecare, rezulta din interactia dintre suprafata terestra si vantul în stratul cuprins între sol si 2000m. Energia acestui tip de turbulenta se elibereaza într-un spectru larg, care depinde în primul rând de rugozitatea terenului. Energia turbulentei aeronavei, în acest caz, provine direct din curgerea medie si din miscarile turbulente la scala mare.


Meteorologie 156

Relieful puternic marcat, cum sunt lanturile muntoase, pot produce turbulenta orografica, care poate fi puternica, mai ales daca vantul sufla cvasiperpendicular pe linia muntilor. In aceste conditii apar undele stationare, cunoscute sub numele de unde de munte (MTW).


Meteorologie 157

CAT apare fara a fi semnalizata prin prezenta norilor. Apare oriunde in atmosfera dar normal este asociata cu vanturile puternice din atmosfera inalta sau joasa. Forfecarea vantului si curenti verticali puternici sunt frecvent asociate cu curentul jet, unde turbulenta este produsa prin schimbari rapide ale vitezei vantului pe distante scurte. Mijlocul cel mai raspandit prin care pilotii pot dedecta prezenta curentului jet si unei posibile CAT, este observarea schimbarii semnificative a temperaturii exterioare. Frecventa de aparitie a turbulentei la altitudini mari variaza în functie de loc si de sezon. Daca o comparam cu fenomenele observate în straturile joase, se pare ca frecventa turbulentei descreste lent cu altitudinea, exceptie facând un maxim secundar la nivelul unui curent-jet sau în vecinatatea tropopauzei. Un rol important in formarea turbulentei la mare inaltime il are si topografia, astfel, turbulenta la mare inaltime este de doua ori mai frecventa deasupra uscatului fata de ocean si de patru ori mai frecventa deasupra muntilor fata de zonele de ses.


Meteorologie 158

Definitie: Se numeste forfecarea vantului, schimbarea vectorului viteza vant de-a lungul traiectoriei de zbor a unei aeronave. Forfecarea afecteaza in special faza de aterizare / decolare, atunci cand stabilitatea si manevrabilitatea aeronavei sunt limitate din cauza vitezei mici si a unghiului de incidenta mare. In general sunt cunoscute doua tipuri de vant de forfecare: a. forfecarea "fata catre spate", cu urmatoarele cauze: vantul din fata slabeste; vantul de spate se intensifica; vantul de fata trece in vant de spate. b. forfecarea "spate catre fata" are cauzele inversate fata de pct. a. In cazul a., traiectoria reala este sub cea initiala; In cazul b., traiectoria reala este deasupra celei initiale.


Meteorologie 159

Inversiunile de temperatura la joasa inaltime produc scuturaturi datorita modificarii portantei avionului (prin modificarea densitatii aerului) si discontinuitatilor care apar in campul vantului. Forfecarea in aceste cazuri este de tip longitudinal si se limiteaza, in general, pana la limita superioara a stratului de inversiune (varful inversiei). Orajele sunt cauzate de norii Cumulonimbus bine dezvoltati. Scurgerea aerului sub nucleele orajoase si in imediata lor apropiere are o configuratie complexa. Aerul rece care se scurge din nucleul orajos da nastere unui curent vertical puternic indreptat in jos, care apoi capata o directie orizontala. Aceste fenomene se mai cunosc si sub denumire "microbursts". Curentii - jet inferiori genereaza o forfecare importanta pentru faza de aterizare / decolare. De asemenea, LLJT genereaza o serie de depresiuni secundare asezate paralel pe axul jetului si care pot, la randul lor, sa dea nastere la oraje si tornade. In undele de munte, variatiile vectorului viteza in cadrul miscarii ondulatorii (ex.: viteza poate varia cu 5-10 m/s si chiar 25 m/s), pot duce la aparitia forfecarii - aeronava poate pierde/castiga altitudine. Forfecarea asociata fronturilor este un fenomen mai putin periculos decat forfecarea orajoasa si este mai pronuntata: - in fata frontului cald, avand un contrast termic la sol de minimum 6 grade C - in spatele frontului rece cu viteze de deplasare de minimum 50 km/h In general, pasajele frontale se caracterizeaza prin modificari lente si gradate ale vitezei vantului, astfel încât fenomenul de forfecare se manifesta destul de slab, singurele elemente semnificative fiind cele legate de termicitate.


Meteorologie 160


Meteorologie 161

Formarea de gheata pe aeronava este un risc serios si este foarte importanta familiarizarea cu imprejurarile care o pot cauza, efectele asupra aeronavei si modalitatile prin care conditiile de givraj pot fi evitate.


Meteorologie 162

Predominant, acest fenomen afecteaza in principal zonele terminale (in care aeronavele urca sau coboara si trec printr-un interval de temperaturi cuprins intre 0 si -15 grade) si in zona aerodromurilor unde givrajul depus deja pe aeronava modifica proprietatile aerodinamice ale acesteia.


Meteorologie 163

a. Temperatura - Cu cat este mai apropiata de 0° C, cu atat timpul de inghet si scurgerea pe structura a picaturii sunt mai lungi, givrajul produs astfel fiind foarte periculos; se poate concluziona astfel:

- la temperaturi cu valori sub -40 °C, givrajul este practic nul; - in cazul temperaturilor intre -40° si -15°C, riscul de givraj este in crestere odata cu apropierea de

temperatura de -15°C; - pentru temperaturi intre -15° si 0°C, riscul este maxim.

Riscul de givraj poate fi important in norii ale caror varfuri depasesc nivelul izotermei de -15°C, daca exista o preponderenta a picaturilor de apa supraracita. b. Marimea picaturilor - Cu cat picaturile sunt mai mici, cu atat si probabilitatea inghetului total la

impact este mai mare; c. Forma structurii aeronavei - Partile mai subtiri ale aeronavelor, ca aripile si eleroanele, colecteaza

gheata mai usor decat fuselajul; d. Incalzirea cinetica - frecarea cu aerul ridica temperatura suprafetei aeronavei, mai ales in partile

frontale. La viteze de 500 Kt cresterea este in jur de 25° C, ceea ce va inhiba givrajul daca temperatura rezultanta a suprafetei aeronavei este peste zero, dar il va stimula daca este intre 0° C si -15° C;

e. Concentratia - Cu cat este mai mare concentratia de picaturi de apa, cu atat mai repede se va forma givrajul.


Meteorologie 164

Este singurul tip de givraj care se poate forma pe aeronava pe cer senin. Temperatura suprafetei trebuie sa coboare sub 0 grade C si bineînteles si sub temperatura de înghet a aerului ambiant, în conditiile atingerii saturatiei. Acest strat de gheata se formeaza în urma unui proces de depozitare în timpul caruia vaporii de apa desublimeaza în cristale de gheata. Suprafata se acopera cu o depunere alba cristalina având în general un aspect de ace, solzi, pene sau evantai. Bruma se formeaza pe o aeronava care stationeaza în timpul unei nopti senine, când temperatura coboara sub punctul de înghet. Acest lucru poate afecta atât scurgerea aerului pe suprafetele aerodinamice cât si viteza aeronavei la decolare. În plus. ea poate sa reduca vizibilitatea prin parbriz, sa perturbe receptiile radio daca acoperirea afecteaza si antenele exterioare ale aeronavei si sa afecteze mobilitatea suprafetelor de comanda. Bruma se poate forma câteodata si în zbor. O aeronava zburând într-o regiune unde temperatura este sub punctul de înghet, poate adesea sa intre într-un strat atmosferic mai cald si mai umed. Bruma se va forma daca temperatura aerului coboara sub punctul de înghet cu riscul de a perturba receptiile radio, de a reduce vizibilitatea si a creste viteza de desprindere a fileurilor de aer de pe suprafetele aerodinamice.


Meteorologie 165

Acest tip de givraj se formeaza prin înghetul rapid al picaturilor mici de apa supraracite în contact cu o suprafata aflata la o temperatura sub 0⁰C. Chiciura este constituita dintr-un numar mare de particule apoase distincte între care se afla aer. Acest lucru confera depozitului un aspect alb si opac. La sol, chiciura se formeaza în ceata care îngheata si pe partile din vant ale aeronavei. În zbor ea poate sa apara pe aeronava în timpul traversarii unui nor format din picaturi fine de apa supraracita. La temperaturi scazute cea mai mare parte a picaturilor sunt mici si din aceasta cauza îngheata instantaneu la impact. În zbor, chiciura se prezinta ca un depozit alb, poros si cristalin pe bordurile de atac ale aripii, cablurilor, etc. Datorita densitatii globale reduse ea se desprinde cu usurinta. Depozitele de chiciura prezinta riscuri deoarece ele altereaza proprietatile aerodinamice ale aripii si pot deasemenea sa blocheze prizele de aer ale carburatoarelor si ale altor instrumente.


Meteorologie 166

Acest tip de givraj este o acoperire cu gheata transparenta sau translucida si lucioasa a suprafetei, de unde si numele de gheata transparenta sau polei. Gheata transparenta se formeaza când procesul de înghet este lent si când picaturile supraracite din nor au timp sa curga si sa se lipeasca înainte de a îngheta. Gheata astfel formata nu contine decât foarte putin aer si adera puternic de suprafata. Gheata transparenta este forma cea mai periculoasa de givraj. La debutul aparitiei sale pe aripi, poate sa fie neteda dar devine inegala pe masura ce se îngroasa. Este dificil de înlaturat si daca începe sa se sparga, se poate desprinde în blocuri de dimensiuni periculoase.


Meteorologie 167

Poleiul se înrudeste cu givrajul transparent, dar el provine numai din ploaia supraracita si nu din picaturile mici al norilor. O aeronava zburând într-un strat de aer rece, sub un front, poate sa întâlneasca picaturi de ploaie mai mari comparativ cu particulele din nori si depozitul de gheata clara si sticloasa poate sa acopere o parte importanta a aeronavei. Conditii propice pentru acest tip de givraj se întâlnesc în altitudine în limite înguste în fata frontului cald sau în spatele frontului rece.


Meteorologie 168

Zapada uscata nu adera pe aeronava. Totusi, givrajul se poate produce într-o ninsoare daca se gasesc picaturi fine de apa supraracita care îngheata la impact. Acest depozit de gheata este datorat în principal înghetarii picaturilor de apa supraracita, dar poate sa includa si zapada.


Meteorologie 169


Meteorologie 170


Meteorologie 171

Conform reglementarilor in vigoare, serviciile meteorologice aeronautice trebuie sa furnizeze mesaje si harti pertinente zonei de interes si operatiunilor de aeronautica civila din zona respectiva.


Meteorologie 172


Meteorologie 173


Meteorologie 174


Meteorologie 175

Prognozele de aterizare trebuie să fie elaborate de către o unitate meteorologică aeronautică autorizată de către autoritatea meteorologică aeronautică pentru aerodormurile desemnate specificate în EUR-ANP FASID Tabelul MET 1A; aceste prognoze trebuie să răspundă nevoilor utilizatorilor locali şi aeronavelor care se găsesc la mai puţin de o oră de zbor de aerodrom. Prognozele de aterizare trebuie să fie elaborate sub formă de prognoze de tip TREND, în conformitate cu formatul şi criteriile specificate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Modele de prognoze de aterizare sunt prezentate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Prognoza de aterizare de tip tendinţă trebuie să fie alcătuită dintr-o expunere concisă a tendinţei prognozate pentru condiţiile meteorologice la acel aerodrom şi trebuie adăugată la mesajul regulat sau special de observaţii meteorologice difuzat pe plan local sau la mesajul METAR sau la mesajul SPECI. Perioada de valabilitate a prognozei de aterizare de tip tendinţă trebuie să fie de 2 ore, începând de la momentul emiterii mesajului de observaţii care face parte din prognoza de aterizare. Prognoza de aterizare de tip tendinţă trebuie să indice schimbările semnificative a unuia sau a mai multor elemente meteorologice după cum urmează: vânt la suprafaţă, vizibilitate, fenomene meteorologice şi nori. Trebuie să fie incluse numai elementele pentru care se prognozează o evoluţie semnificativă. În cazul unei evoluţii semnificative a nebulozităţii, toate grupele de nori prognozate, inclusiv straturile sau masele de nori pentru care nu s-a prevăzut o schimbare, trebuie să fie indicate. În cazul evoluţiei semnificative a vizibilităţii, fenomenul care va produce reducerea de vizibilitate trebuie să fie indicat. Dacă nu se prognozează nici o schimbare, aceasta trebuie să se indice prin abrevierea “NOSIG”. O prognoză pentru decolare trebuie să se refere la o perioadă de timp determinată şi trebuie să conţină informaţii despre condiţiile prognozate pentru ansamblul pistelor în ceea ce priveşte direcţia şi viteza vântului la suprafaţă precum şi orice variaţii a acestora, temperatura, presiunea (QNH) şi orice alte elemente dacă acestea au fost agreate pe baza consultării operatorilor aerieni interesaţi de către administraţia meteorologică aeronautică, pe plan local. O prognoză pentru decolare trebuie să fie furnizată operatorilor şi membrilor echipajelor aeronavelor, la cerere, în intervalul de 3 ore ce precede momentul planificat al plecării.


Meteorologie 176

Avertizările de aerodrom trebuie să fie emise de către unităţile meteorologice aeronautice autorizate de autoritatea meteorologică aeronautică în conformitate cu procedurile specifice şi trebuie să conţină informaţii concise despre condiţiile meteorologice care pot afecta în mod negativ aeronavele la sol, inclusiv aeronavele parcate, facilităţile şi serviciile de aerodrom. Avertizările de aerodrom trebuie să fie anulate atunci când condiţiile semnalate încetează şi/sau nu mai sunt prognozate să se producă la aerodrom. În cazul în care sunt cerute de operatorii aerieni şi serviciile de aerodrom, avertizările de aerodrom trebuie să fie emise în formatul stabilit prin procedurile specifice şi trebuie să fie distribuite local în conformitate cu procedurile de coordonare dintre administraţia meteorologică aeronautică şi cei interesaţi. Numărul secvenţial al avertizării de aerodrom trebuie să corespundă cu numărul de avertizări de aerodrom emise pentru acel aerodrom începând cu 0001 UTC a zilei în cauză.


Meteorologie 177

Informaţiile SIGMET trebuie să fie emise de către un centru de veghe meteorologică şi trebuie să constituie o descriere concisă, în limbaj clar abreviat asupra apariţiei şi/sau apariţiei prognozate a fenomenelor meteorologice pe rută specificate, care pot afecta siguranţa operaţiunilor de zbor, precum şi evoluţia acestor fenomene în timp şi spaţiu. Informaţiile SIGMET trebuie fie anulate atunci când fenomenele meteorologice semnalate încetează sau nu mai sunt prognozate să se producă în zonă. Perioada de valabilitate a mesajului SIGMET trebuie să nu depăşească 4 ore. În cazurile speciale ale mesajelor SIGMET . Mesajele SIGMET trebuie să fie emise cu cel mult 4 ore înainte de începerea perioadei de valabilitate. În special în cazul mesajelor SIGMET pentru cenuşă vulcanică sau ciclon tropical aceste mesajele trebuie să fie emise imediat ce este posibil dar nu mai mult de 12 ore înainte de începutul perioadei de valabilitate Mesajele SIGMET pentru cenuşă vulcanică şi cicloni tropicali trebuie să fie actualizate cel puţin la fiecare 6 ore.


Meteorologie 178

Avertizările despre forfecarea vântului trebuie să fie întocmite de către unităţile meteorologice aeronautice autorizate de către autoritatea meteorologică aeronautică pentru aerodromurile unde forfecarea vântului este considerată un factor, în conforimitate cu procedurile locale încheiate între administraţia meteorologică aeronautică, unităţile ATS corespunzătoare şi operatorii aerieni interesaţi. Avertizările de forfecarea vântului trebuie să conţină informaţii concise asupra existenţei observate sau prognozate a forfecării vântului care ar putea afecta în mod negativ aeronavele aflate pe panta de apropiere în vederea aterizării sau decolării sau în tur de pistă între nivelul pistei şi 500 m (1600 ft) deasupra acestui nivel precum şi aeronavele aflate pe pistă în timpul rulajului după aterizare sau înainte de decolare. Acolo unde datorită topografiei locale manifestarea forfecării vântului este semnificativă şi la înălţimi care depăşesc 500 m (1600 ft) deasupra nivelului pistei, atunci pragul de 500 m nu trebuie considerat restrictiv. Numărul secvenţial al avertizării de forfecarea vântului trebuie să corespundă cu numărul de avertizări de forfecarea vântului emise pentru acel aerodrom începând cu 0001 UTC a zilei în cauză. În cazul în care sunt observate microrafale, raportate de către piloţi sau detectate de senzori sau de echipamentele automate de teledetecţie a forfecării vântului de la sol, avertizările de forfecare a vântului şi alertele de forfecarea vântului trebuie să includă referinţe specifice despre microrafale. La aerodromurile unde forfecarea vântului este detectată de echipamente automate de detecţie sau teledetecţie la sol a forfecării vântului, trebuie să fie transmise alertele de forfecarea vântului emise de aceste sisteme. Alertele de forfecarea vântului trebuie să dea informaţii concise şi actuale asupra existenţei observate a forfecării vântului care implică o schimbare a vântului de faţă/vântului de spate de 30 km/h (15 kt) sau mai mult şi care ar putea afecta în mod negativ aeronavele aflate pe panta de apropiere în vederea aterizării sau decolării, precum şi aeronavele aflate pe pistă în timpul rulajului după aterizare sau înainte de decolare. Alertele de forfecare a vântului trebuie să fie actualizate la fiecare minut. Alertele de forfecare a vântului trebuie să fie anulate imediat ce schimbarea vântului de faţă/vântului de spate scade sub 30 km/h (15 kt).


Meteorologie 179

Una dintre hartile utilizate la nivel international este harta de vant si temperaturi la diferite nivele de zbor. Aceste harti se emit pentru urmatoarele nivele de zbor: a. FL 50; b. FL 100; c. FL 140; d. FL 180; e. FL 240; f. FL 300; g. FL 340; h. FL 390; i. FL 430; j. FL 530.


Meteorologie 180

In acest tip de harta sunt descrise numai directia aproximativa a vantului, viteza acestuia si temperatura la punctul respectiv, drept pentru care simbolistica este redusa. Viteza este indicata prin 3 simboluri: - Triunghi plin de culoare neagra – reprezinta 50 KT; - Linie dreapta lunga – reprezinta 10 KT; - Linie dreapta scurta – reprezinta 5 KT.


Meteorologie 181


Meteorologie 182


Meteorologie 183

Atunci cand simbolurile XXX sunt publicate deasupra unui nivel de zbor (invers), decodificarea corecta este “ ….. cu limita inferioara la nivel 190 si limita superioara peste cel mai de sus nivel de zbor publicat al hartii.”


Meteorologie 184


Meteorologie 185


Meteorologie 186


Meteorologie 187


Meteorologie 188


Meteorologie 189

27 = Pista 27 sau

27L

77 = Pista 27R (se

adauga 50)

88 = Toate pistele

99 = Repetarea

mesajului anterior

pentru ca nu au

fost primite date

noi

0 = Curata si uscata

1 = Umeda

2 = Uda si balti de apa

3 = Acoperita cu chiciura

sau bruma (in mod normal

adancime mai mica de 1

mm)

4 = Zapada uscata

5 = Zapada umeda

6 = Zloata (Slush)

7 = Gheata (Ice)

8 = Zapada compacta sau

valurita

9 = Urme sau brazde

inghetate

/ = Tipul depunerii nu este

raportat

1 = 10% sau mai

putin

2 = 11% - 25%

5 = 26% - 50%

9 = 51% - 100%

/ = Contaminarea

nu este raportata

00 = <1mm

01 = 1mm

02 = 2mm

[....]

90 = 90mm

91 = nu se utilizeaza

92 = 10cm

93 = 15cm

94 = 20cm

95 = 25cm

96 = 30cm

97 = 35cm

98 = 40 cm sau mai mult

99 = Pista / Pistele nu

sunt utilizabile pentru ca

sunt in curs de

dezapezire

// = Grosimea dep nu

este semnificativa dpdv

op sau nu e masurabila

28 = Coeficient de franare

28%


35%

[...]


90%

91 = Actiune de franare slaba

92 = actiune de franare


medie


medie buna

95 = actiune de franare buna

99 = Nu poate fi luat in

considerare

// = actiunea de franare nu

este raportata si/sau pista nu

este operationala

08SNOCLO – Pista 08 (sau 08R) inchisa din cauza zapezii

88CLRD93 – Pistele 08 (08L/08R) au fost decontaminate, actiune de franare medie

Mesajele MET REPORT, SPECIAL si A/D WRNG sunt mesaje utilizate in cadrul serviciilor de trafic aerian si nu sunt disponibile in regim public tuturor utilizatorile (operatorilor aerieni). Pentru aceste mesaje se foloseste limbajul abreviat iar acesta este reglementat in PIAC-CMA in cadrul Capitolului 2, paragraful 2.17. Elementele de validitate transcrise in albastru, bold sunt specifice numai mesajului TAF.


Meteorologie 190

Elementele de validitate transcrise in albastru, bold sunt specifice numai mesajului TAF.


Meteorologie 191

In cazul mesajelor METAR si SPECI conditiile de vant sunt observate si de aceea se foloseste “bate” (verb la timpul prezent). In cazul mesajului TAF, conditiile de vant sunt prognozate, de aceea se va utiliza sintagma “se prognozeaza ca va bate”.


Meteorologie 192

La decodificare grupei vizibilitatii, prin conventie, toate distantele pana la 4900 de metri se decodifica in metri iar distantele peste 5 km se decodifica in kilometri. In cazul mesajelor METAR si SPECI conditiile de vizibilitate sunt observate si de aceea se foloseste “predominanta”. In cazul mesajului TAF, conditiile de vizibilitate sunt prognozate si conform cerintelor RACR-ASMET (referinta 6.2.3 para h) trebuie sa fie raportata vizibilitatea orizontala predominanta, de aceea se va utiliza si sintagma “prognozata”.


Meteorologie 193

Grupa RVR nu va apare niciodata in mesajul TAF.


Meteorologie 194

Dacă în perioada de 10 minute care precede observaţia valorile distanţei vizuale în lungul pistei prezintă o tendinţă importantă de creştere sau scădere, astfel încât valoarea medie pe primele cinci minute variază cu 100 metri sau mai mult faţă de valoarea medie pe următoarele cinci minute ale perioadei, aceasta trebuie indicată prin i=U pentru tendinţa de creştere a valorilor distanţei vizuale în lungul pistei şi i=D pentru tendinţa de scădere. Atunci când nu se observă nici o modificare importantă a vizibilităţii în lungul pistei, trebuie utilizat i=N. Atunci când nu este posibilă determinarea acestei tendinţe si trebuie omis.


Meteorologie 195

In cazul mesajelor METAR si SPECI fenomenele meteorologice semnificative sunt observate si de aceea se foloseste “observat de timp prezent […]”. In cazul mesajului TAF, aceste fenomene sunt prognozate si de aceea se va utiliza si sintagma “fenomene meteorologice semnificative prognozate”. Descriptorul NSW (NIL Significant Weather / fara fenomene meteorologice semnificative) este specific mesajului TAF si nu va apare in mesajul METAR decat daca acesta are TREND (prognoza de aterizare).


Meteorologie 196

Atunci cand se cere decodificarea unui mesaj meteorologic, de regula, in cerinta se precizeaza daca nebulozitatea trebuie precizata in optimi (1/8, 2/8, etc) sau nu. In lipsa cerintei scrise, fie se poate intreba examinatorul / supraveghetorul, fie se poate trece atat in optimi cat si in text clar. Pentru FEW si SCT se utilizeaza “grad de acoperire … cu inaltimea bazei stratului noros ..” iar pentru BKN si OVC “nebulozitate … cu plafon la ….”. In cazul in care sunt doua BKN sau OVC una dupa alta (vezi exemplul 3) pentru a doua nebulozitate se va face referire la “cu inaltimea bazei stratului noros la…” . Rationamentul logic este ca peste un plafon nu poate fi observat un alt plafon, ci exista numai citiri de la instrumente. Masuratorile de inaltime a bazei stratului noros si plafon se fac in trepte, respectiv daca se declara 002 inseamna ca baza respectiva este undeva intre 200 si 299 de picioare. De aceea in momentul in care apare 000 trebuie decodificat ca fiind “… sub 100 de picioare”.


Meteorologie 197

NSC se utilizeaza in mesaje in momentul in care CAVOK nu poate fi utilizat. Spre exemplu vizibilitatea este 8 kilometri, nu sunt nori semnificativi din punct de vedere operational dar exista VCTS (presupunere). In acest caz se va codifica 8000 VCTS NSC. NCD (NIL Clouds detected), /////CB si/sau SCT045/// sunt utilizate numai in cazul mesajelor AUTO generate de catre un sistem de observatie automatizat.


Meteorologie 198

Conform ASMET si CMA, in mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI temperatura aerului şi temperatura punctului de rouă trebuie să fie raportate în multipli de grade Celsius întregi. Orice valori observate care nu se încadrează în intervalele de raportare trebuie să fie rotunjite la gradul întreg cel mai apropiat, cu valorile observate ale căror primă zecimală este 5 (0,5 ) rotunjite la gradul Celsius întreg imediat superior, adica ce este <0,5 se rotunjeste in jos si ce este >0,5 se rotunjeste in sus. Din aceasta cauza in jurul temperaturii de 0 grade Celsius avem doua intervale posibile: 00 – reprezinta o temperatura intre 0 si 0,4 grade Celsius (decodificata “temperatura aerului 0 grade Celsius”); si M00 – reprezinta o temperatura intre 0 si -0,4 grade Celsius (decodificata “temperatura aerului cuprinsa intre 0 si -0,4 grade Celsius). Temperaturile prognozate (minima si maxima TX/TN) sunt elemente specifice mesajului TAF.


Meteorologie 199

Conform PIAC CMA, urmatoarele fenomene se raporteaza in grupa informatiilor suplimentare, la fenomene recente: REFZDZ, REFZRA, REDZ, RE[SH]RA, RERASN, RE[SH]SN, RESG, RESHGR, RESHGS, REBLSN, RESS, REDS, RETSRA, RETSSN, RETSGR, RETSGS, RETS, REFC, REPL, REVA, REUP, REFZUP, RETSUP, RESHUP. Grupa de temperatura si stare a marii desi este prevazuta in cadrul PIAC-CMA nu a fost utilizata pana in momentul de fata in mesajele METAR si nu a fost intalnita in cadrul examinarilor. Merita studiata pentru cunostintele generale, aceste date facand obiectul Anexei B la PIAC-CMA.


Meteorologie 200

Elementele descriptoare pentru starea suprafetei pistei au fost declarate intr-un slide anterior si pot fi regasite in cadrul Anexei C la PIAC – CMA.


Meteorologie 201

Prognoza de aterizare TREND acopera o perioada de 2 ore de la momentul emiterii mesajului METAR. Indicatorii de timp se utilizeaza dupa cum urmeaza: a. Daca o anumita tendinta se prognozeaza a se manifesta de la momentul emiterii mesajului pana la

un anumit moment, atunci va fi utilizat numai TL; b. Daca o anumita tendinta se prognozeaza a se manifesta de la un anumit moment pana la finalul

perioadei acoperite de TREND, atunci va fi utilizat numai FM; c. Daca o anumita tendinta se prognozeaza a se manifesta la o anumita ora, atunci va fi utilizat AT; d. Daca o anumita tendinta se prognozeaza a se manifesta intr-un interval orar care difera de ora de

inceput si finalizare a TREND-ului, atunci se vor utiliza si FM si TL; e. Daca o anumita tendinta se prognozeaza a se manifesta pe toata perioada de valabilitate TREND,

atunci indicatorii de timp se omit. Fiind un mesaj de prognoza, pentru elementele de vant, vizibilitate, fenomene meteorologice semnificative, nori si vizibilitate verticala, decodificarea va include sintagma “prognozat”. Grupa probabilitatii PROB se utilizeaza NUMAI in mesajul TAF si poate avea valori numai de PROB30 sau PROB40 (probabilitate 30% sau probabilitate 40%)


Meteorologie 202

Fiind un mesaj de prognoza, pentru elementele de vant, vizibilitate, fenomene meteorologice semnificative, nori si vizibilitate verticala, decodificarea va include sintagma “prognozat”.


Meteorologie 203

Grupa [nn]n reprezintă numărul secvenţial al respectivului mesaj SIGMET din ziua respectivă. Numărul de ordine al mesajului trebuie să corespundă cu numărul de mesaje SIGMET emise pentru regiunea de informare a zborurilor de la 0001 UTC în ziua în curs. Centrele de veghe meteorologică ale căror arii de responsabilitate cuprind mai mult decât un FIR şi/sau o zonă de control trebuie să emită mesaje SIGMET diferite pentru fiecare FIR şi/sau zonă de control din cuprinsul ariilor de responsabilitate. Numărul secvenţial ar trebui să fie constituit (alcătuit) din până la 3 simboluri şi poate fi o combinaţie de litere şi numere. În ceea ce priveşte perioada de valabilitate a mesajelor SIGMET trebuie să fie luate în considerare următoarele: a) Perioada de valabilitate a mesajelor WS SIGMET nu trebuie să depăşească 4 ore; b) Perioada de valabilitate a mesajelor VA SIGMET trebuie să fie de până la 6 ore; c) În cazul unui mesaj SIGMET emis pentru un fenomen observat grupa dată/oră din antetul OMM trebuie să

fie aceeiaşi sau apropiată cu grupa dată/oră care indică începutul perioadei de valabilitatea SIGMET; d) Când mesajul SIGMET este emis pentru un fenomen prognozat: - începutul perioadei de valabilitate trebuie să fie momentul de timp la care se prognozează apariţia

fenomenului; - momentul de timp la care este emis mesajul SIGMET trebuie să nu fie mai mare de 4 ore înainte de începutul

perioadei de valabilitate (ex : momentul de timp la care se prognozează apariţia fenomenului) ; şi - pentru VA SIGMET momentul de timp la care sunt emise pot să fie până la 12 ore. e) Perioada de valabilitate este perioada în timpul căreia mesajul SIGMET este valabil pentru a fi transmis către

aeronavele aflate în zbor.


Meteorologie 204

Grupa [nn]n reprezintă numărul secvenţial al respectivului mesaj SIGMET din ziua respectivă. Numărul de ordine al mesajului trebuie să corespundă cu numărul de mesaje SIGMET emise pentru regiunea de informare a zborurilor de la 0001 UTC în ziua în curs. Centrele de veghe meteorologică ale căror arii de responsabilitate cuprind mai mult decât un FIR şi/sau o zonă de control trebuie să emită mesaje SIGMET diferite pentru fiecare FIR şi/sau zonă de control din cuprinsul ariilor de responsabilitate. Numărul secvenţial ar trebui să fie constituit (alcătuit) din până la 3 simboluri şi poate fi o combinaţie de litere şi numere. În ceea ce priveşte perioada de valabilitate a mesajelor SIGMET trebuie să fie luate în considerare următoarele: a) Perioada de valabilitate a mesajelor WS SIGMET nu trebuie să depăşească 4 ore; b) Perioada de valabilitate a mesajelor VA SIGMET trebuie să fie de până la 6 ore; c) În cazul unui mesaj SIGMET emis pentru un fenomen observat grupa dată/oră din antetul OMM trebuie să

fie aceeiaşi sau apropiată cu grupa dată/oră care indică începutul perioadei de valabilitatea SIGMET; d) Când mesajul SIGMET este emis pentru un fenomen prognozat: - începutul perioadei de valabilitate trebuie să fie momentul de timp la care se prognozează apariţia

fenomenului; - momentul de timp la care este emis mesajul SIGMET trebuie să nu fie mai mare de 4 ore înainte de începutul

perioadei de valabilitate (ex : momentul de timp la care se prognozează apariţia fenomenului) ; şi - pentru VA SIGMET momentul de timp la care sunt emise pot să fie până la 12 ore. e) Perioada de valabilitate este perioada în timpul căreia mesajul SIGMET este valabil pentru a fi transmis către

aeronavele aflate în zbor.


Meteorologie 205

PIAC-CMA 5.4.4 Doar unul din următoarele fenomene trebuie să fie inclus într-un mesaj SIGMET, folosind abrevierile după cum urmează: nivele de croazieră (indiferent de altitudine) oraje - Obscurizate OBSC TS - înglobate în nori EMBD TS - Frecvente FRQ TS - linie de vijelie SQL TS - obscurizate, cu grindină OBSC TSGR - înglobate în nori, cu grindină EMBD TSGR - frecvente, cu grindină FRQ TSGR - linie de gren, cu grindină SQL TSGR

- ciclon tropical având o viteză medie a vântului la suprafaţă de 63 km/h (34 kt) sau mai mult

TC (+ numele ciclonului)

- turbulenţă puternică SEV TURB - givraj puternic SEV ICE - givraj puternic datorat ploii care îngheaţă SEV ICE (FZRA) - unde orografice puternice SEV MTW - furtună de praf puternică HVY DS - furtună de nisip puternică HVY SS - cenuşă vulcanică VA (+ numele vulcanului, dacă este cunoscut) - nor radioactiv RDOACT CLD


Meteorologie 206

Mesaj regulat de observatii de aerodrom emis de catre Biroul Meteorologic de Aerodrom Bucuresti Otopeni la data de 28 a lunii in curs ora 06:50 utc. Vantul la suprafata solului bate din directie medie adevarata 050 grade cu viteza medie de 08 noduri si viteza maxima (rafala) 18 noduri, directia vantului fiind variabila intre 010 grade si 080 grade. Vizibilitatea orizontala predominanta 1400 metri si vizibilitatea minima 800 metrii in directie Estica. Distanta vizuala in lungul pistei 08R, reprezentativa pentru zona de luare a contactului cu pista, variaza intre 900 metri si 1600 metrii cu tendinta de scadere a valorilor distantei vizuale in lungul pistei. Fenomene meteorologice de timp prezent observate semnificative pentru operatiunile aeronautice ceata in bancuri si aer cetos. Gradul de acoperire 3/8 – 4/8 (imprastiat) cu inaltimea bazei stratului noros sub 100 de picioare, nebulozitate 5/8 – 7/8 (sparta) cu plafon la 1200 de picioare. Temperatura aerului 0 grade Celsius si temperatura punctului de roua cuprinsa intre 0 si -0,4 grade Celsius. Presiunea QNH 1027 hectoPascali. Informatii suplimentare: fenomen meteorologic semnificativ burnita recenta, forfecarea vantului la toate pistele. Tendinta pentru urmatoarele doua ore in devenire pana la ora 08:00 utc vizibilitate orizontala prognozata 600 de metri, fenomen meteorologic semnificativ prognozat ceata, nebulozitate prognozata 8/8 (totala) cu plafon la 200 de picioare= Daca in mesajul ce trebuie decodificat ar fi aparut cuvantul SPECI atunci se decodifica: “Mesaj special de observatii de aerodrom emis de catre […]” . Mesaj local regulat de observatii meteorologice la aerodrom este un mesaj afisat la terminale diponibile serviciilor de trafic aerian, implicit are un circuit inchis. In cadrul acestui slide este inserat numai cu titlu informativ.


Meteorologie 207

Prognoza de aerodrom pentru aerodromul Timisoara emisa in data de 31 a lunii in curs ora 05:00 utc, cu valabilitate din data de 31 a lunii in curs ora 06:00 utc pana in data de 01 a lunii urmatoare ora 12:00 utc. Vantul la suprafata solului prognozat sa bata din 050 grade cu viteza medie de 6 noduri. Vizibilitatea orizontala predominanta prognozata 4000 metri. Fenomen meteorologic semnificativ prognozat ceata. Nebulozitate 5/8 – 7/8 (sparta) cu plafon la 600 de picioare, nebulozitate 8/8 (totala) cu inaltimea bazei stratului noros la 2000 de picioare. Probabilitate 40% de fluctuatii temporare intre data de 31 a lunii in curs ora 06:00 utc si data de 31 a lunii in curs ora 09:00 utc, vizibilitate orizontala predominanta prognozata 2000 de metri, fenomen meteorologic semnificativ prognozat burnita. Probabilitate 30% de fluctuatii temporare intre data de 31 a lunii in curs ora 22:00 utc si data de 01 a lunii urmatoare ora 02:00 utc, vizibilitate orizontala predominanta prognozata 6 kilometri, fara fenomene meteorologice semnificative prognozate. Tendinta in devenire de la data de 01 a lunii urmatoare ora 06:00 utc, vantul la suprafata solului se prognozeaza sa bata din directie medie adevarata 140 grade cu viteza medie de 8 noduri, vizibilitate orizontala predominanta prognozata 8 kilometri, fara fenomene meteorologice semnificative prognozate si fara nori semnificativi operational prognozati=


Meteorologie 208

Al saselea mesaj SIGMET emis incepand cu ora 00:01 utc a zilei in curs de catre Centrul de Veghe Meteorologica Bucuresti pentru regiunea de informare a zborurilor Bucuresti, cu valabilitate de la data de 31 a lunii in curs ora 23:00 utc pana la data de 01 a lunii urmatoare ora 03:00 utc.

In regiunea de informare a zborurilor Bucuresti se prognozeaza givraj puternic DATORAT ploii care ingheata la Vest de meridianul de longitudine Estica de 15 de grade si 00 minute si la Est de meridianul de longitudine Estica de 24 de grade si 30 de minute si la Sud de paralela de latitudine Nordica de 47 de grade si 00 minute, intre nivel de zbor 080 si nivel de zbor 200, stationar (fara deplasare semnificativa) si fara schimbare a intensitatii=


Meteorologie 209

Harta de prognoza a fenomenelor meteorologice semnificative pentru Europa, emisa de catre Centrul Mondial de Prognoza Londra, valida intre nivel de zbor 100 si nivel de zbor 450, cu valabilitate in data de 02 Iunie 2013 ora 18:00 utc. Pe traiectul de la punctul A la punctul B intalnim urmatoarele: - Nivelul cel mai jos al tropopauzei la nivel de zbor 330; - Nivelul cel mai inalt al tropopauzei la nivel de zbor 400; - Formatiune noroasa ce prezinta nori Cumulonimbus ocazionali cu baza norilor sub cel mai de jos

nivel publicat al hartii pana la nivel de zbor 330; - Zona de turbulenta in aer clar (numarul 2) ce prezinta turbulenta moderata intre nivel de zbor 240 si

nivel de zbor 350; - Curent jet la nivel de zbor 300, care bate pe directie de la Sud la Nord, cu o viteza de 90 de noduri; - Nivelul mediu al tropopauzei la nivel de zbor 350; - Formatiune noroasa ce prezinta turbulenta moderata cu limita inferioara sub cel mai de jos nivel de

zbor publicat al hartii si limita superioara la nivel de zbor 180 si givraj moderat cu limita inferioara sub cel mai de jos nivel de zbor publicat al hartii si limita superioara la nivel de zbor 180.


Meteorologie 210


Meteorologie 211

met - meteo

Documents