mg anticriza

8/17/2019 Mg Anticriza

http://slidepdf.com/reader/full/mg-anticriza 1/70

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

FACULTATEA „ŞTIINŢE ECONOMICE”

CATEDRA „BA, REI, TURISM”

Admis la susţinereŞeful catedrei „ BA, REI i Turism”ș

Burlacu Nataliadr. hab., prof. uni.

!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! "semn#tura$

”!!!!” !!!!!!!!! %&'(MECANISMUL DE GESTIUNE ANTICRIZĂ ÎN

ÎNTREPRINDERILE MICI I MIJLOCII DIN REPUBLICAȘ

MOLDOVA

363. ! B"#$%&## $ '()$%$#*+'+&ș

TEZA DE MASTERAT

)hi*in#u, %&'(

CUPRINS

INTRODUCERE...........................................................................................................................3

CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND GESTIUNEA ANTICRIZĂ ÎNÎNTREPRINDERILE MICI I MIJLOCIIȘ ................................................................................6

.. C'+'*&+$#*$' $ #$)-*)&/& +$0&$ș ........................................................................................6

.1. M'%'2&)&%*"/ +$0&$ $ #*+'*&2$$ )'%'2&+$'/& '%*$+$0' -&%*+" IMM"+$ș .....................4



CAPITOLUL II. ELABORAREA TE5NOLOGIILOR DE PERFECŢIONARE AMETODELOR DE GESTIUNE ANTICRIZĂ ÎN BAZA UNEI TRATĂRI COMPLEE. 13

1.. A%'/$0' &%)$+2'%$0'7$%'/8 ' #*+'*&2$$/+ '-/$'*& 9% 2&#*$"%&' '%*$+$08..........13

1.1. E#&%7' )&*(&$ (& 2&#*$%'+& ' -+$&*&/+ :$ ';+('+&' -+&#"'/8 ' 2&#*$%8+$$ 9%*+&-+$%(&+$$................................................................................................................................3<

CAPITOLUL III. ORGANIZAREA ŞI IMPLEMENTAREA TE5NOLOGIILOR DEMANAGEMENT ANTICRIZĂ.................................................................................................=1

3.. O+2'%$0'+&' #$#*&)"/"$ (& )%$*+$0'+& ' #$*"'7$&$ 9%*+&-+$%(&+$$ )$$..........................=1

3.1. M&*(/2$' )%$*+$%2"/"$ #$*"'7$&$ >$%'%$'+& ' 9%*+&-+$%(&+$$....................................=4

3.3. E>$$&%7' )%$*+$08+$$ #$*"'7$&$ 9%*+&-+$%(&+$$ ' &/&)&%* '/ #$#*&)"/"$ 2&#*$"%$$'%*$+$08........................................................................................................................................<=

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI...........................................................................................<?

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................61

ADNOTARE.................................................................................................................................6=

LISTA ABREVIERILOR............................................................................................................66

DECLARAŢIE PRIVIND ORIGINALITATEA CONŢINUTULUI LUCRĂRII DE

MASTERAT

INTRODUCERE

A*"'/$*'*&' *&)&$. Anali+a eperienţei naţionale *i internaţionale demonstrea+# c#-ntreprinderile mici *i milocii au deenit parte inte/rant# a economiei *i oac# un rol

socialeconomic incontestabil -n toate ţ#rile de+oltate. 0ntreprinderile mici *i milocii -ndeplinesc

funcţii importante -ntr1un stat, contribuind la crearea unui mediu competiti *i a noilor pieţe de

desfacere, susţin actiitatea inoaţional#, atenuea+# ine/alitatea social#, formea+# clasa de miloc

*i o nou# atitudine faţ# de munc# *i proprietate.

2ectorul -ntreprinderilor mici *i milocii, abreiat 033, st# la ba+a cre#rii *i de+olt#rii

unei economii moderne *i dinamice, aate pe cuno*tinţe. Anali+a sectorului 033 -n Republica3oldoa denot# cre*terea importanţei *i aportului adus de c#tre -ntreprinderile mici *i milocii -n

%



economia naţional#. 45,67 din num#rul total de -ntreprinderi care actiea+# pe teritoriul

Republicii 3oldoa sunt -ntreprinderi mici *i milocii. 3ai mult de um#tate din an/aaţi

actiea+# anume -n acest sector al economiei *i anume 033 obţin mai mult de '89 din eniturile

din :n+#ri ale -ntreprinderilor naţionale. ;e aceea, cre*terea num#rului de 033 repre+int# o

condiţie esenţial# -n de+oltarea sustenabil# a economiei Republicii 3oldoa.2ituaţia economic# *i financiar# precar#, -n ultimii ani, a businessului mic *i milociu din

Republica 3oldoa a indicat o reducere a capacit#ţii de plat# *i a aantaului competiti.

;uratade iaţ# a -ntreprinderilor mici *i milocii -n medie nu este mare, aproimati %67 din

-ntreprinderile mici actiea+# mai mult de 6 ani, '&7 din -ntreprinderile mici actiea+# mai mult

de '& ani *i mai puţin de '7 1 mai mult de '6 de ani. <rin urmare, -n Republica 3oldoa

-ntreprinderile mici *i milocii se caracteri+ea+# prin situaţii permanente de cri+# sau de precri+#.

2upraieţuirea -ntreprinderilor -n condiţiile etinderii cri+elor deine o problem# primordial#. =tili+area metodelor *i tehnicilor tradiţionale -n condiţii de recesiune nu permite

menţinerea po+iţiilor -ntreprinderilor *i de+oltarea lor ulterioar#. ;e aceea, pentru antreprenori

este important# utili+area noilor metode *i tehnici care asi/ur# po+iţii durabile -ntreprinderilor *i

preenirea situaţiilor de cri+#. 2oluţionarea problemelor de supraieţuire -n condiţii de cri+# se

ba+ea+# pe utili+area metodelor *i tehnicilor mana/eriale moderne, care asi/ur# de+oltarea

durabil# a -ntreprinderilor mici *i milocii.

;e+oltarea durabil# a unei -ntreprinderi presupune un mana/ement dinamic, iar tehnicile

*i metodele mana/eriale or asi/ura succesul -n actiitatea -ntreprinderii. Aplicarea

acestormetode *i tehnici a da posibilitatea elabor#rii sistemului eficient de /estiune anticri+#.

Criza face parte din viaţa economică a societăţii. Ea reprezintă un

moment (o perioadă) de disfuncţionalitate în activitatea economică, care

necesită soluţii viabile, menite să asigure o schimbare sau o revitalizare a

sistemelor şiproceselor deteriorate. Cauzele crizelor sunt complee, iar

rezolvarea lor ţine de funcţionalitateamanagerial ! economică, de sistem şi

de proces. "eşi crizele au fost analizate în mod riguros, nu se cunosc şi, mai

ales, nu se pot prevedea în totalitate şi în mod oportun toate cauzele care

legenerează, iar uneori nici chiar cele esenţiale. #ici o societate omenească,

din c$te se cunoscp$nă acum, nu s!a dezvoltat şi nu se dezvoltă linear. %iaţa

economică a unei societăţi cunoaştemomente simetrice, disimetrice şi

asimetrice, evoluţii rapide şi stagnări, progrese şi regrese,situaţii normale,

dar şi anormalităţi, crize.

&copul oricărei politici economice moderne este de a asigura

stabilitatea şi creşterea economică în viitor. 'entru atingerea acestui scop

9



ecare agent economic îşi modelează(construieşte) o strategie economică

individuală. Construirea modelului economic concret esteinuenţată de o

serie de factori * politici, geograci, naţionali, culturali.&istemele economice

dinamice ale diferitor întreprinderi concurează intens între ele. +stăzi toate

evenimentele sunt at$t de concentrate şi procesele at$t de interdependente, înc$t ceamai mică înt$rziere în această concurenţă ar însemna înfr$ngere, cu

at$t mai mult cu c$t înpierdere va nu numai economia în înţelesul abstract

al cuv$ntului, ci şi nivelul de trai al ecărui om. "e aceea, toate ţările,

indiferent de nivelul de dezvoltate trebuie permanent săprivească una la

cealaltă şi să preia cele mai bune realizări ale concurenţilor, precum şi modul

de rezolvare a întrebărilor referitoare la managementul gestiunii anticriză şi

insolvabilitate.&oluţionarea acestei probleme este posibilă doar prin formarea unui

sistem adecvat de gestiune anticriză. nsă formarea sistemului de gestiune

anticriză nu poate perceput fără elaborarea unui concept de gestiune

anticriză, acceptat şi recunoscut de către societate, aformelor, metodelor şi

mecanismelor ce!i alcătuiesc esenţa. #u a trecut at$t de mult timp şi nu a

fost acumulată at$t de multă eperienţă, pentru a ridica acest concept la un

înalt nivel de sinteză (generalizare). Evident că în acest moment sunt puţinişi profesioniştii în domeniul gestiunii anticriză. -ulte probleme se

soluţionează în maniera conceptelor formate despre conducerea

întreprinderii, adică de pe poziţia managementului tradiţional.

Scopul tezei a constat în cercetarea mecanismului de /estiune anticri+# -n

-ntreprinderile mici i milociiș din Republica 3oldoa.

&copul este evidenţiat de următoarele obiective ale cercetării:

caracteristica i simptomele cri+ei>ș

mana/ementul cri+ei i strate/ii mana/eriale anti1cri+a pentru I331uri>ș

anali+a economico1or/ani+aţional# a strate/iilor aplicate -n /estiunea anticri+#>

esenţa metodei de /estionare a proiectelor *i abordarea procesual# a /estion#rii

-ntreprinderii>

organizarea sistemului de monitorizare a situaţiei întreprinderii

mici

metodologia monitoringului situaţiei nanciare a întreprinderii

(



ecienţa monitorizării situaţiei întreprinderii ca element al

sistemului gestiunii anticriză.

2copul *i obiectiele propuse au alc#tuit structura te+ei de masterat, ce include?

introducerea, trei capitole, conclu+ii i recomand#ri i biblio/rafia.ș ș

0n introducere este demonstrat# actualitatea temei, este stabilit scopul *i sarcinile te+ei,este de+#luit suportul metodolo/ic al lucr#rii.

<rimul capitol con ine caracteristicile i simptomele cri+ei,ț ș caracteristica mana/ementul

cri+ei i strate/ii mana/eriale anti1cri+a pentru I331uri.ș

)apitolul doi reflect# anali+a economico1or/ani+aţional# a strate/iilor aplicate -n

/estiunea anticri+# i esenţa metodei de /estionare a proiectelor *i abordarea procesual# aș

/estion#rii -ntreprinderii.

)apitolul trei con ineț organizarea sistemului de monitorizare a situaţiei întreprinderii mici, metodologia monitoringului situaţiei nanciare a

întreprinderii /i ecienţa monitorizării situaţiei întreprinderii ca element al

sistemului gestiunii anticriză.

S"-+*"/ )&*(/2$ '/ /"+8+$$. 0n calitate de suport metodolo/ic al te+ei date au

serit lucr#rile autorilor? 0ăltean 1eorge, 0laug -., Constantinescu '., Ciucur ". /i

al2ii.

.

6



CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND GESTIUNEA ANTICRIZĂ ÎN

ÎNTREPRINDERILE MICI I MIJLOCIIȘ

.. C'+'*&+$#*$' $ #$)-*)&/& +$0&$ș

)ri+a se refer# la un moment decisi, de pericol i de maima incercare.ș

@a+ut# ca o boal#, cri+a poate aea % eolu ii semnificatie? indecarea bolii sau a/raarea bolii.ț

;e asemenea, cri+a se refer# i la timpul necesar dep# irii acesteia.ș ș

rice companie care - i propune s# supraie uiasca este obli/atoriu s# se de+olte, saș ț

creasc#. Iar cre terea unei afaceri se re+um# la % dimensiuni fundamentale? cre terea :n+#rilor ș ș

" i8sau a cotei de pia #$ i reducerea cheltuielilor. Acestea sunt semnele itale care reflect#ș ț ș

s#n#tatea unei companii '%, p.45C.

Acum, cri+a se reflect# prin manifestarea unor dificult# i financiare, mai bine +isțfinan area, iar din punct de edere psiholo/ic, este etins# -n toate nielurile societ# iiț ț

moldoene ti.ș

A:nd o pondere psiholo/ic# foarte mare, cri+a de acum poate fi priit# ca pe o depresie,

cu toate pericolele ascunse i cu poten ialul s#u de indecare.ș ț

Dostul primar al Ne ForG1ului, Rudolph Hiuliani, spunea c#, din punct de edere financiar, nu

este tocmai o cri+a, intruc:t statele au pro/rame de interen ie -n +ona priat# i de intrautorare,ț ș

coerente i cu obiectie clare. a acestea se adau/# pro/ramele de reducere a cheltuielilor dinș

cadrul companiilor. In schimb, perspectia psiholo/ic# poate fi un factor care s# indece sau s#

a/rae+e iremediabil aceasta cri+#. <oate s# scurte+e timpul necesar pentru dep# irea ei sau -lș

poate lun/i peste m#sura. i, din p#cate, se pare c# suntem -n acesta a doua situa ie '6, p.JJC.Ș ț

)ri+a actual# comport# % aspecte ce in foarte mult de partea psiholo/ic#, mai precis deț

frica?

'. )ri+a /enerali+at#, cu un comportament plin de tendin e de an/oas#, de anietateț

/enerali+at#. Este foarte puternic influen at# de surse eterne, de mass1media la niel cotidian iț ș

de afectarea pie ei i a se/mentelor de business.ț ș

%. )ri+a local# ca fobie determinat# de sc#derea unui anumit sector de actiitate sau

sc#derii unor indicatori financiari ai companiei? lichidit# i, profit, :n+#ri i cota de pia #.ț ș ț

;us# la etrem, cri+a psiholo/ic# poate produce efecte de de+or/ani+are a con tiin ei i deș ț ș

epui+are psihic# i fi+ic# a persoanelor implicate. @indecarea cri+ei reflect# pe de o parteș

semnalele financiare? reenirea sistemului bancar prin solu ii fleibile pentru creditare, reenireaț

consumului la cote ce dep# esc neoile consumatorului, reenire inestitiilor etc.ș

@indecarea cri+ei reflecta pe de alta parte, indecarea psiholo/ic# a cri+ei? manifestarea

unui comportament predictibil, puternic orientat c#tre iitor, care1 i asum# riscuri de cre tere.ș ș

K



Este de preferat s# s#rim peste aceasta etapa -n care punem cri+a sub semnul intreb#rii i s#ș

trecem la ac iune %%, p.''%C.ț

=n plan de cri+# nu este altea dec:t un plan de de+oltare. =n plan de cre tere -nș

condi iile sc#derii pie ei. ;e a cre te, in condi ile reducerii olumului pe client i a mic or#riiț ț ș ț ș ș

num#rului de clien i. ;e a cre te mai mult dec:t concuren a sau de a sc#dea mai pu in dec:t ea.ț ș ț ț

)are sunt semnele "i+ibile$ manifest#rii cri+ei -n businessL

1 mana/ementul - i petrece foarte mult timp -n edin e caut:nd s# in elea/# ce se intampl# -nș ș ț ț

realitate>

1 se formea+# bisericu e -n diferite locuri din firm# care de+bat problema cri+ei i a b:rfelor>ț ș

1se caut# api isp- itori, responsabili pentru situa ia actual#>ț ș ț

1 an/aa ii se /:ndesc la ceea ce este mai r#u, inclusi la pierderea slubei.ț

<entru orice mana/er, cri+a repre+int# o eperien # etrem de stresant# i cu foarte mult#ț ș panic# r#sp:ndit# peste tot in ur.

3ana/er -n cri+a are % priorit# i? s# /estione+e partea financiar#, ra ional# a cri+ei i s# aib#ț ț ș

/ria de partea psiholo/ic#.

1 <artea lo/ic# i ra ional#? s# fac# tot ceea ce este posibil pentru a in ele/e i a dep# iș ț ț ș ș

cri+a, de a aea /i# de cheltuieli i de lichidit# i.ș ț

1 <artea emo ional#, psiholo/ic#? sa1i lini teasc# pe ceilal i astfel inc:t s# nu fieț ș ț

influen at# actiitatea de +i cu +i.ț

;e obicei, mana/erii au /ria de partea ra ional# i ne/liea+# partea emo ional#.ț ș ț

2trate/ia ra ional#, lo/ic# a mana/ementului -n situa ie de cri+# M instrumente de lucru?ț ț

'. s# aib# un niel bun al lichidit# ilor>ț

%. s# reduc# costurile opera ionale>ț

9. s# continue s# inestesac# pe termen mediu i lun/>ș

(. s# se concentre+e pe produsele8sericiile releante " i s# :nd# ceea ce este non1core$>ș

sa ias# de pe pie ele -n c#dere>ț

6. s# se concentre+e pe clien ii importan i "s# fideli+e+e$ "s#1 i selecte+e foarte bineț ț ș

clien ii$>ț

K. s# de+olte ecelente rela ii cu furni+orii "inclusi cu b#ncile$>ț

5. s# ia deci+ii rapid i s# treac# la ac iune imediat "s#1 i /estione+e bine riscurile$.ș ț ș

2trate/ia psiholo/ica a mana/ementului -n cri+# M tehnici de interentie?

'. informarea frecenta i periodic# a an/aa ilor>ș ț

%. stabilirea procesului de schimbare i a schimb#rilor maore>ș

9. cunoa terea calendarului de schimbare i de+oltare>ș ș

5



(. motiarea i ener/i+area celorlal i prin ac iuni informale>ș ț ț

6. inestirea -n pro/rame de trainin/ pentru pre/#tirea ana/aa ilor s# fac# fa # cri+ei.ț ț

R$#"+$ )'%'2&+$'/& $% +$0'.

'. sa reduc# costurile etrem de mult>

%. sa a tepte ca pia a s# rein# de la sine>ș ț

9. s# fac# reduceri de personal "mai ales dintre oamenii talenta i$>ț

(. s# se ia dupa m#surile luate de alte companii>

6. s# nu se manifeste pesimist i ira ional, panicat M cu efecte emo ionale -n ia a profesional# iș ț ț ț ș

personal#>

K. s# a tepte prea mult :n+area unui non1core business M e. masinaș

M'#"+$/& (& +$0'@

Intr1o cri+# nu aem toate informa iile de care aem neoie.ț=n mana/er realist tie c# re+ultatul unei cri+e nu poate fi corect i nici satisf#c#tor pentruș ș

afacere. ;in acest moti, trebuie sa ia m#suri din primele momente ale cri+ei. Aceste masuri

i+ea+a?

1 reaustarea bu/etului de inesti ii i cheltuieli>ț ș

1 consolidarea lichidit# ilor pentru a cre te puterea de cump#rare i de asumare a riscurilor>ț ș ș

1 actuali+area obiectielor de eficien # in condi iile sc#derii :n+#rilor.ț ț

S&%'+$$/& (& +$0'@

In cri+a, este cu atat mai important sa trecemi de la mana/ementul reacti, la unul proacti,

de preentie si anticipare a problemelor si de constructie de planuri iabile pentru dierse

scenarii 6, p.'%KC.

In cri+a, principalele scenarii eterne i+ea+a?

'. clientii>

%. piata "cota de pia #$>ț

9. concuren #ț

<e de alta parte, cri+a i+ea+a i scenarii interne cu priire la?ș

'. an/aa ii>ț

%. misiunea i alorile companiei>ș

9. strate/ia i procesele fundamentale ale afacerii.ș

;aca in situatie de cri+a nu facem nimic, sa fim si/uri ca mai tar+iu nu om mai aea

posibilitatea de a mai face cea 6, p.'%5C.

Dactorii eterni caracteri+ea+# situaţia economic# -n care funcţionea+# or/ani+aţia *i de

care ea nu poate s# nu depind#. ;ac# sistemul economic se afl# -n stare de cri+#, aceasta se

r#sfr:n/e *i asupra or/ani+aţiilor publice, asupra fiec#reia -n mod diferit. Totul depinde de tipul

J



de proprietate al or/ani+aţiei, /enurile ei de actiitate *i de potenţialul ei economic *i profesional.

;e aceea trebuie s# se aib# -n edere faptul c# fiecare or/ani+aţie reacţionea+# diferit la

coraportul factorilor eterni *i interni, care acţionea+# asupra ei. Astfel, -n ca+ de apariţie a cri+ei

-n sistem, o serie de or/ani+aţii dispar, altele se opun din toate puterile fenomenului de cri+#, iar

altele /#sesc dierse posibilit#ţi s# -ntoarc# acţiunea factorilor eterni -n folosul lor, poate proi+oriu, -n haosul fenomenelor de cri+# /eneral# 'J, p.64C.

Aceasta se datorea+# mai multor cau+e, printre care fi/urea+# *i potenţialul anticri+#,

/estiunea profesional#, /radul de intensitate a actiit#ţii economice, dar totodat# nu trebuie s# fie

ne/liate nici circumstanţele *i consecinţele po+itie de pe urma unor deci+ii riscante.

Este posibil# -ns# *i situaţia -n care chiar *i eist:nd un antura economic faorabil

or/ani+aţia poate intra -ntr1o cri+# profund#. 0n aceast# situaţie, cau+ele or fi mai de/rab#

factorii interni de de+oltare precum tehnolo/ia -nechit#, or/ani+area ineficient# a muncii,lacunele -n strate/ia economic#, erorile la adoptarea deci+iilor economice -n administrarea

public#, conflictele de afaceri *i social1psiholo/ice, profesionalismul sc#+ut al funcţionarilor

publici, marGetin/ul nereu*it *i mulţi alţi factori '(, p.6JC.

<entru a aea posibilitatea s# declan*e+e pro/ramele de /estiune anticri+# mana/ementul

administr#rii publice locale trebuie s# cunoasc# factorii, simptomele *i cau+ele cri+ei.

2imptomele se manifest# -n indicatori *i, ceea ce nu este mai puţin important, -n

tendinţele *i modific#rile ce reflect# funcţionarea *i de+oltarea or/ani+aţiei publice. Astfel,

mana/ementul administr#rii publice anali+:nd indicatorii priind productiitatea

muncii,eficienţa actiit#ţii, randamentul fondurilor, ener/ointensiitatea producţiei, starea

financiar#, sau factori ca fluctuaţia personalului, disciplina, satisfacţia de munc#, starea

conflictual# etc. a a/enţilor economici din domeniul economic al administr#rii publice poate

caracteri+a starea or/ani+aţiei de producţie -n raport cu apropierea cri+ei.

)oncomitent m#rimea *i dinamica indicatorilor pot fi ealuate de mana/ementul

administr#rii publice -n comparaţie *i cu m#rimea recomandat# stabilit# "admiterile respectie$,

*i cu alorile din anumite interale consecutie de timp.

'. ;rept simptom al situaţiei de cri+# poate fi, spre eemplu, necorespunderea

indicatorilor cu coraportul normal sau sc#derea brusc# a indicilor -n anumite interale de timp.

0ns# nu totdeauna simptomele de -nr#ut#ţire a st#rii or/ani+aţiei conduc la cri+#. 2imptomul este

doar manifestarea eterioar# a -nceperii „-mboln#irii” or/ani+aţiei, dar la „boala” -ns#*i conduc

cau+ele apariţiei ei. Aceste cau+e stau la ba+a apariţiei simptomelor *i dup# aceea a factorilor

care orbesc de interenirea cri+ei '4, p.'%4C.

Astfel, etapele de apariţie a cri+ei pot fi redate -n urm#toarea consecutiitate?

'"0&/& #$)-*)&/& >'*+$$

4



Estimarea cri+ei de mana/ement al administr#rii publice poate fi efectuat# nu numai dup#

simptomele ei, ci *i dup# cau+ele *i factorii ei reali.

)au+a cri+ei o constituie eenimentul sau starea obiectului, sau tendinţa ce se manifest#

priind apropierea cri+ei. 2pre eemplu, -n cadrul or/ani+aţiei drept cau+e pot fi considerate?

erorile de ordin economico1financiar, starea /eneral# a economiei, calificarea insuficient# a personalului, neaunsurile din sistemul de motiaţie. 2imptomele cri+ei sunt manifestarea

primelor semne ale tendinţelor ne/atie, stabilitatea acestor tendinţe, conflictele de afaceri,

acumularea problemelor financiare etc. 0n aceast# situaţie factorii cri+ei or fi reducerea calit#ţii

producţiei, -nc#lcarea disciplinei tehnolo/ice, cre*terea datoriilor la credite etc.

;in punctul de edere al acţiunii asupra or/ani+aţiei cau+ele de apariţie a cri+ei -n cadrul

ei pot fi clasificate -n interne *i eterne. )ele eterne sunt determinate de starea economiei,

actiitatea statului, starea ramurii din care face parte or/ani+aţia dat#, precum *i de impactul unor fenomene naturale 96, p.%&'C.

<roblema apariţiei cri+ei -n or/ani+aţie publice trebuie abordat# de pe po+iţii sistemice.

rice or/ani+aţie constituie un sistem inte/ru format din elemente, p#rţi, componente etc.

interdependente. )oncomitent de+oltarea or/ani+aţiei, chiar *i -n ca+ul cre*terii cantitatie, nu

modific# caracteristicile /enerale ale inte/rit#ţii ei, dac#, bine-nţeles, nu are loc distru/erea ei.

2istemul -n procesul ciclului s#u de iaţ# se poate afla fie -n stare stabil#, fie -n stare

instabil#. 2e delimitea+# astfel stabilitatea static# *i stabilitatea dinamic#.

Dactorii care acţionea+# asupra stabilit#ţii sistemului pot fi eterni *i interni.

;ac#stabilitatea -n temei este dictat# de factorii eterni, ea se nume*te etern#, iar dac# este

dictat# de factorii interni M intern#.

0n condiţiile de /estiune centrali+at# a economiei stabilitatea structurilor economice

deproducţie se atin/ea, de re/ul#, din contul acţiunii factorilor eteriori de /estiune, adic#

procesele destabili+atoare erau stinse din eterior. Totodat# mecanismele de aducere a

sistemului-n stare stabil# sau ca+istabil# puteau fi cele mai diferite? susţinerea economic#

suplimentar# de c#tre administraţia public#, -nlocuirea directorului, corectarea planurilor,

reor/ani+area administrati# a producţiei etc. 0n acest ca+ stabilitatea actiit#ţii or/ani+aţiei se

obţine prin interenţia mana/ementului administr#rii publice 9(, p.J5C.

Aceasta nu -nseamn# c# problema stabilit#ţii nu eista. Ea pur *i simplu se permut#

lanielul administr#rii publice locale *i -ntotdeauna se soluţionea+# de c#tre or/anele de stat.

Toate reformele efectuate anterior prieau -n primul r:nd nielurile ierarhic

superioare,adic# cele de stat, re/ionale *i de ramur#. E destul s# ne amintim de comasarea *i

decomasarea ministerelor, introducerea schemelor /enerale de /estiune etc. 0n pre+ent, -n

condiţiile de concurenţ# problema stabilit#ţii preocup# fiecare or/ani+aţie.

'&



Astfel, pentru a recunoa*te cri+a, trebuie depistate la timp simptomele, determinaţi

factorii ce orbesc despre posibila interenţie a situaţiei de cri+# *i clarificate cau+ele ei. ;rept

miloace de descoperire a posibilit#ţilor de interenţie a cri+ei -n or/ani+aţie se consider# intuiţia

*i eperienţa, anali+a *i dia/nosticul st#rii de lucruri. Aceste miloace trebuie aplicate -n

toateetapele de eistenţ# a or/ani+aţiei publice de c#tre mana/ementul or/ani+aţiei publice, pentru c# a/entul economic poate intra -n cri+# profund# chiar *i -n stadiul de -nflorire, sau -n

ca+ul unei situaţii economice eterne destul de faorabile.

Anali+a le/islaţiei -n procesul insolabilit#ţii a/enţilor economici demonstrea+# c#,

mecanismul de /estiune anticri+# este destul de contradictoriu *i necesit# a fi prelucrat %%, p.'4C.

0n acest sens este foarte important# stabilirea esenţei /estiunii anticri+# aplicat# -n

mana/ementul -ntreprinderii 96, p. ''%C. 3ai mulţi speciali*ti, ce se ocup# de problemele

/estiunii anticri+#, susţin c# m#surile anticri+# trebuie -ntreprinse atunci c:nd re+ultatelefinanciare ale -ntreprinderii dein nesatisf#c#toare, c:nd apar simptome ale unei situaţii

nefaorabile "ulnerabile$ a actiit#ţii -ntreprinderii. 0n aceste ca+uri trebuie -ntreprinse

m#suriur/ente. Nu este -nt:mpl#toare statistica ne-mbucur#toare a udec#ţilor arbitrare

priindre+ultatele conducerii eterne. <uţine -ntreprinderi reu*esc restabilirea capacit#ţii de plat#

'5, p.'(5C. Aceasta denot# faptul c# prea t:r+iu se -ntreprind m#suri de soluţionare a problemei.

2econsider# c# principalul simptom a pa/ubei economice a -ntreprinderii o alc#tuiesc

nepl#ţilepopulaţiei pentru sericii acordate, de aceea rolul principal -n /estiunea anticri+# trebuie

s#1iaparţin# mana/ementului financiar din departamentul respecti al administraţiei publice

locale 94, p.'K5C. ;esi/ur c# posibilit#ţile mana/ementului financiar sunt destul de aste,

darre+ultatele financiare depind de totalurile actiit#ţii -ntre/ii -ntreprinderi. 3ana/ementul

financiar nu a putea re+ola problemele propuse f#r# re+olarea celor care nu au le/#tur#direct#

cu finanţele. Acestea sunt M eidenţe calitatie de conducere, planificarea corespun+#toare,

asi/urarea or/ani+aţiei cu cadre calificate *.a. )u alte cuinte, pentru a -mbun#t#ţi calitati

re+ultatele financiare ale -ntreprinderii, este necesar# -mbun#t#ţirea calit#ţii/estiunii mana/eriale

/enerale. ;up# p#rerea mai multor autori, care au publicaţii referitoare la aceast# problematic#,

„cel mai important lucru -n /estiunea anticri+# este asi/urarea resurselornecesare atunci c:nd

dificult#ţile financiare nu or aea un caracter permanent, stabil” %&, p. K4C. )u alte cuinte,

trebuie elaborat un oarecare mecanism de /estiune, care ar permite -nl#turarea problemelor la cel

mai -nalt niel de conducere al a/entului economic, *i aceasta,p:n# ce ele nu or c#p#ta un

caracter /ra. ;intr1o astfel de abordare a /estiunii anticri+#, poatefi dedus scopul acesteia M

asi/urarea unei po+iţii ri/ide pe piaţ# *i asi/urarea stabilit#ţiifinanciare a companiei oricare ar fi

metamorfo+ele economice, politice *i sociale din ţar#.

''



3ai mult dec:t at:t, eist# p#rerea conform c#reia /estiunea anticri+# a actiit#ţii

-ntreprinderii M este „elaborarea *i reali+area de c#tre conducerea -ntreprinderii a unei politici

economice ce ar pre-nt:mpina insolabilitatea subiectului economic, iar -n ca+ul apariţiei

acesteia M ar -ns#n#to*i starea -ntreprinderii” 9&, p.%4C. ;in aceasta, reiese scopul principal al

/estiunii anticri+# 1 elaborarea mecanismului „saltului economic” al -ntreprinderii la un nou nielde de+oltare.

3ana/ementul bine or/ani+at poate diminua impactul cri+ei *i restabili iabilitatea

or/ani+aţiei, poate fi efectuat# re-nnoirea or/ani+aţiei cu menţinerea proprietarilor *i a conducerii

eistente, sau restructurarea "comasarea, dii+area, fu+iunea, separarea$ or/ani+aţiei. 0n

altecondiţii cri+a poate conduce la lichidarea complet# a or/ani+aţiei sau la

schimbareaproprietarului *i restructurarea procesului de funcţionare a or/ani+aţiei. Trebuie -ns#

s# se aib# -nedere c# -n or/ani+aţie cri+a nu -ntotdeauna se soldea+# cu consecinţe ne/atie.0n Tabelul '.' sunt clasificate consecinţele po+itie *i ne/atie ce apar ca re+ultat al

interenirii situaţiei de cri+# -n or/ani+aţie.

Tabelul '.'. )onsecinţele posibile dup# apariţia situaţiei de cri+# -n or/ani+aţie 'J,

p.'%(C

P0$*$& N&2'*$&Atenuarea cri+ei Intensificarea cri+eiAsanarea financiar# a or/ani+aţiei

"dep#*irea situaţiei de cri+#$

0nceperea unei noi cri+e

3enţinerea or/ani+aţiei ca persoan#

uridic#

ichidarea or/ani+aţiei ":n+area

patrimoniului or/ani+aţiei$Restructurarea "transformarea$

or/ani+aţiei

2chimbarea proprietarilor

0n economie, c:nd sunt r#sp:ndite conflictele *i maoritatea -ntreprinderilor se afl# -ntr1o

stare de cri+#, adic# practic sunt incapabile de a efectua pl#ţi, /estiunea anticri+# se asocia+# cu o

conducere arbitrar#. ;e aceea metodele eistente ale /estiunii anticri+# sunt orientate spre-ndeplinirea deci+iilor uridice, adic# sunt ni*te metode de arbitra. Ast#+i s1a acumulat o

eperienţ# a lucrului de arbitra a conduc#torilor *i a udec#toriilor arbitrare, respecti a fost

elaborat# o metodolo/ie a /estiunii de arbitra.

)hiar dac#, mulţi autori consider# c# principala cau+# a insolabilit#ţii -ntreprinderilor

este /estiunea neprofesional#, lipsa unui mana/ement calitati la -ntreprindere, totu*i, ei susţin

c# scopul principal al /estiunii anticri+# este restabilirea capacit#ţii de plat# a -ntreprinderii sau

soluţionarea problemelor financiare 9', p.6JC. Altfel spus, setul de metode de /estiune anticri+# propus -n etapa actual#, este -ndreptat spre restabilirea capacit#ţii de plat# a -ntreprinderii.

'%



Tradiţional, toate metodele de /estiune anticri+#, sunt supuse unei consecutiit#ţi de c#tre

mana/erii -ntreprinderii, adic#, poate fi determinat# o schem# funcţional# de /estiune

anticri+#,epus# -n fi/ura '.'.

Di/. '.'. 2chema funcţional# tradiţional# a /estiunii anticri+# (%, p.''JC

0n continuare este epus# descrierea schemei funcţionale.Etapa '. Anali+a finanţelor -ntreprinderii *i calcularea principalilor indicatori financiari.

0n pre+ent pentru maoritatea -ntreprinderilor sunt actuale problemele capacit#ţii de plat#,de

aproi+ionare a producţiei cu comen+i, politica fiscal# raţional#. Toate aceste problemetre+esc

interesul mana/erilor de a studia mai aprofundat posibilit#ţile financiare ale -ntreprinderii *i a

partenerilor lor de afaceri. ;in toate tipurile de resurse, cele financiare sunt sin/urele carepot fi

transformate -n orice alt tip de resurse. ;e aceea anali+a financiar# trebuie efectuat# permanent.

)el mai important instrument -n anali+a financiar# este calculul ba+at pe dateleeidenţei unor

coeficienţi speciali. Ace*ti coeficienţi permit obserarea dinamica st#rii financiarea -ntreprinderii

-n comparaţie cu indicatorii similari ai anilor trecuţi sau cu indicatorii -ntreprinderilor

concurente.

Etapa %. Elaborarea planului de -ns#n#to*ire a finanţelor -ntreprinderii. ;eci+ia de

/estiune anticri+# M este un re+ultat de dia/nosticare financiar# a st#rii-ntreprinderii. Ea trebuie

s# dea r#spunsuri la urm#toarele -ntreb#ri?

)e trebuie de f#cutL )e trebuie -ntreprins -n primul r:ndL

)um trebuie de acţionatL )u autorul c#ror resurse de producţie, umane *i financiareL

0n ce m#sur#L 0n ce termenL

Etapa 34 analiza nanţelor întreprinderiişi calcularea principalilorindicatori nanciari.

Etapa 54 elaborarea planului de însănătoşire a nanţelor

Etapa 64 realizarea planului elaborat

Etapa 74 analiza rezultatelor realizăriiacţiunilor planicate

Etapa 84 controlul îndeplinirii măsurilorplanicate

'9



)e re+ultate a da deci+ia de /estiune dat#L

<rocesul de -ndeplinire a deci+iei de /estiune anticri+# presupune elaborarea unui plan

de-mbun#t#ţire a finanţelor -ntreprinderii sau a unui pro/ram anticri+# (%, p.'95C.

Etapa 9. Reali+area planului elaborat.

Reali+area pro/ramului anticri+# trebuie s# conduc# -ntreprinderea sprecre*tereacapacit#ţii de plat#, spre ri/iditatea st#rii financiare, spre succesul afacerii.

Etapa (? )ontrolul -ndeplinirii m#surilor planificate.

)ontrolul -ndeplinirii acţiunilor planificate trebuie s# fie -ndeplinit pe ba+a

normatielorelaborate -n etapa de planificare. Normele de control trebuie s# fie -ntemeiate, cu un

sin/ur sens-n tratare, s# fie reali+abile *i s# deţin# o oarecare re+er#.

Etapa 6? Anali+a re+ultatelor reali+#rii acţiunilor planificate.

a efectuarea anali+ei re+ultatelor reali+#rii m#surilor planificate, seeaminea+#re+ultatele -ndeplinirii sau ne-ndeplinirii normatielor propuse la planificare. ;ac#

re+ultatele obţinute corespund sau sunt mai bune dec:t aceste normatie, atunci se poate

considera c# pro/rama anticri+# este reali+at# cu succes, ceea ce ar trebui s# aanse+e

-ntreprinderea la un nouniel calitati. ;ac# -ns# re+ultatele obţinute sunt mai mici dec:t

normatiele propuse, trebuie reanali+at# situaţia, adic# reenirea la etapa ', introducerea -n plan

a corecţiilor necesare *i luarea unor noi deci+ii de /estiune 99, p.K5C.

;in cele epuse anterior reiese , c# procesul de /estiune anticri+# este ciclic. )iclitatea se

obţine prin le/#tura iners#. Duncţia ei se obser# -n reali+areane-ntrerupt# *i succesi# a

sistemului de m#suri a /estiunii anticri+#, ce permit adaptarea -ntreprinderii la schimb#rile

conuncturii mediului etern.

;iersitatea metodelor, utili+ate -n schema propus#, este destul de ast# *i poate fi

detaliat#, etins# *i completat#. ;e eemplu, se propune efectuarea anali+ei financiare a

-ntreprinderii mai des, "efectuarea monitori+#rii finanţelor trimestrial$, pentru a obţine

dinamicaindicatorilor, care ar permite influenţarea operati# a situaţiei -n ca+ul -nr#ut#ţirii ei.

;easemenea se pot elabora mai multe planuri de -ns#n#to*ire financiar#, dintre care poate fi ales

cel mai optim pentru -ntreprinderea -n cau+#.

0n afar# de aceasta, maoritatea autorilor consider#, c# acest lucru este destul de raţional,

*i c# soluţia ie*irii -ntreprinderii din starea de cri+# ar fi producerea m#rfurilor concurenţiale,

deoarece -ntreprinderile -n cau+# nu ţin piept concurenţei -n condiţiile economiei de piaţ# 94,

p.'6KC. ;e aceea la metodele tradiţionale enumerate ale /estiunii anticri+# se adau/# *i unele de

metode ca? anali+a cererii *i ofertei pe piaţ# "anali+a de marGetin/$, apariţia pe piaţ# a unuiprodus

nou "mana/ementul inoaţiilor$ 9J, p.4(C. 0ns# deseori aceste metode sunt doar declaratie,

'(



deoarece pentru reali+area lor practic#, maoritatea -ntreprinderilor care dea seconfrunt# cu

dificult#ţii financiare, nu dispun de resursele necesare.

<e ba+a celor epuse pot fi definite principiile or/ani+#rii sistemei de /estiune anticri+#?

1 continuitatea pe parcursul -ntre/ii actiit#ţi a -ntreprinderii>

1 sistemicitatea adic#, interdependenţa *i succesiitatea tuturor m#surilor anticri+#>1 elasticitatea, stabilitatea la diferite influenţe a mediului etern>

1 mobili+area, adic# reacţia momentan# a tuturor elementelor /estiunii anticri+# la orice

schimb#ri -n mediul intern *i etern al or/ani+aţiei>

1 inoaţia M cau+ele apariţiei situaţiei de cri+# sunt diferite pentru fiecare -ntreprindere, de

aceea m#surile de aplanare a cri+elor pentru -ntreprinderi sunt indiiduale *i ele nu pot fi tipi+ate>

1 compleitatea M principalul semn de cri+# este sc#derea olumului :n+#rilor, reducerea

capacit#ţii de plat# a -ntreprinderii *i de aceea conducerile companiilor -ncep de re/ul# prin a„-ns#n#to*i” finanţele, uit:nd, c# re+ultatul financiar este de fapt re+ultatul -ntre/ii actiit#ţi,

iarpentru „-ns#n#to*irea” finanţelor trebuie luate m#suri de „-ns#n#to*ire” a -ntre/ului or/anism

al -ntreprinderii 95, p.J%C.

2chema funcţional# a /estiunii anticri+# descris# mai sus, dup# p#rerea autorului, nu

corespunde principiilor enumerate de or/ani+are a /estiunii anticri+#. 2pre eemplu, aceasta nu

corespunde principiului compleit#ţii, deoarece reducerea olumului :n+#rilor poate fi

influenţat# *i de alte cau+e dec:t cele ce ţin finanţele -ntreprinderii, cum ar fi deci+iile de

/estiune incorecte, sau cre*terea concurenţei. ;e aceea, la anali+a cau+elor reducerii olumului

:n+#rilor, nu trebuie aut# -n edere doar anali+a financiar# a -ntreprinderii 6&, p.59C.

A fost menţionat anterior, c# -n actiitatea -ntreprinderii cri+ele sunt o realitate obiecti#.

Ele reflect# neconcordanţa ritmurilor de de+oltare a unei -ntreprinderi cu ritmurile de

de+oltare a microsistemelor *i necesitatea schimb#rii traiectoriei de de+oltare sub influenţa

macro ciclurilor. 3ai mult dec:t at:t, re/ularitatea apariţiei cri+elor -n actiitatea -ntreprinderii

reiesedin faptul c# actiitatea ei este supus# ciclicit#ţii. <utem deci conclu+iona c# -n actiitatea

-ntreprinderii cri+a a intereni, chiar dac# nu sunt semne care s# pre+ic# apariţia ei. Adic#, orice

-ntreprindere c:t de prosper# ar fi intr1o anumit# etap# a de+olt#rii ei, a trece *i printr1o etap#

de cri+#. ;e altfel, cri+a este una din condiţiile de+olt#rii pro/resie *i re-nnoirii -ntreprinderii.

Astfel, /estiunea anticri+# M repre+int# un sistem operati de m#suri de reformare a

-ntre/ului sistem de conducere al -ntreprinderii, cu luarea -n seam# a unor posibile riscuri

financiare sau de alt# natur# M este o metod#, necesar# pentru supraieţuirea economic#

-ncondiţiile de piaţ# '&, p.'(9C.

'6



0n acest sens, /estiunea anticri+# M este o parte component# a mana/ementului, -ndreptat#

spre conducere -n ederea detect#rii *i eit#rii ulnerabilit#ţii or/ani+aţiei. Ea este structurat# -n

patru etape?

/estiunea or/ani+aţiei -n perioada lipsei cri+ei,

detectarea cri+ei *i /estiunea -n perioada de pre/#tire pentru intrarea or/ani+aţiei-n cri+#,

/estiunea or/ani+aţie -n perioada de cri+#,

/estiunea ie*irii -ntreprinderii din cri+#.

3ana/ementul ca un sistem de /estiune -n condiţiile de piaţ# asi/ur# orientarea

-ntreprinderii spre satisfacerea necesit#ţilor pieţii, a cererilor consumatorilor, prin or/ani+area

acelor tipuri de producţie care sunt c#utate *i sunt capabile s# aduc# -ntreprinderii cel mai mare

profit, spre preenirea sau lichidarea situaţiilor de cri+# -n business.3ana/ementul contemporan M pre+int# o multitudine de posibile ariante *i nuanţe ale

deci+iilor de conducere. )#ile elaborate de o firm#, chiar a:nd o bun# reputaţie, pot fi inutilesau

chiar d#un#toare pentru alta. @arietatea c#ilor de mana/ement, nerepetarea combinaţiilor

economice -n situaţii concrete, trebuie s# fie utili+ate ca ba+# a /estiunii anticri+# ((, p.6KC.

)erinţele cresc:nde pentru /estiune sunt condiţionate at:t de cre*terea m#rimii

-ntreprinderilor, c:t *i de cre*terea /radului de tehnolo/i+are a acestora, inclusi -n condiţii de

cri+#. rice acţiuni -ntreprinse de conduc#torul unei -ntreprinderi insolabile se ba+ea+# pe principiile /enerale ale mana/ementului contemporan ((, p.65C.

Tr#s#turile caracteristice ale mana/ementului contemporan?

O refu+ul de la raţionalismul *colilor clasice de mana/ement>

1 este eident, c# succesul oric#rei companii depinde nu numai de or/ani+area raţional# a

producţiei, reducerea cheltuielilor, de+oltarea speciali+#rii, ci -n primul r:nd de utili+area

elasticit#ţii *i adapt#rii la schimb#rile permanente ale mediului eterior>

O utili+area -n /estiune a teoriei sistemelor>0ntreprinderea poate fi considerat# ca un sistem deschis, pentru care sunt caracteristice

urm#toarele nuanţe specifice?

1 eistenţa unui anumit num#r de componente>

1 le/#tura elementelor componente ale sistemului, repre+int# o structur#>

1 influenţa diferitor componente ale sistemului, ca re+ultat al interdependenţei lor, *i -ntre

aceste componente *i mediul -nconur#tor>

1 identificarea sistemului, ce ar permite delimitarea acestuia faţ# de alte sisteme precum *i

diferenţierea componentelor sale de alte fenomene, ce nu se includ -n sistem,

'K



1 eistenţa unui mediu -nconur#tor, care nefiind o parte component# a sistemului, poate

s#1l influenţe+e acti,

1 caracterul conceptual al sistemului, adic# forma ce reflect# scopul *i importanţa

elementelor componente ale sistemului>

O utili+area trat#rii situaţionale -n /estiune, la ba+a c#reia se afl# ideea c# -ntrea/aor/ani+are a -ntreprinderii este r#spunsul la cele mai multe influenţe eterioare>

O recunoa*terea responsabilit#ţii sociale ale mana/ementului faţa de societate -n /eneral

precum *i faţ# de membrii or/ani+aţiei.

2istemul de opinii faţ# de /estiune, format la -nceputul secolului PPI, uneori este numit

„reoluţia tihnit# a /estion#rii”. Toate situaţiile "condiţiile$ ei principale pot fi utili+ate f#r#

striirea sau distru/erea structurilor dea formate, sistemele *i metodele de mana/ement,

complet:ndu1le eoluti, adapt:ndu1le la noile condiţii. Aceasta se refer# *i la pre+icereaschimb#rilor *i /estiunea pe ba+a deci+iilor fleibile, ceea ce permite *i reacţionarea la

imprei+ibilitatea de+olt#rii iitoare (J, p.'%6C.

'.%. 3ana/ementul cri+ei i strate/ii mana/eriale anti1cri+a pentru I331uriș

Iata catea recomandari despre cum putem controla o situatie de cri+a?

'. )onsiderarea cri+ei la dimensiuni mult mai /rae decat la prima edere. Testarea a cel putin 9

scenarii pesimiste? mai /ra, foarte /ra, etrem de /ra "scurta descriere pentru fiecare

scenariu$.

%. Transparenta si comunicare. Eista tendinta ca mana/erii sa bloche+e informatiile si

comunicarea pe timp de cri+a. In schimb, este foarte important sa dai drumul la comunicare

pentru a preintampina reactiile oamenilor "pana la urma tot ce este ascuns se a afla$.

9. Testarea limitelor celor de os si a celor de sus? cel mai pesimist scenariu posibil. )are

sunt masurile ce pot fi luate de companie si mana/ement in situatia cea mai /raaL In cri+a, este

obli/atoriu sa fie luat in considerare cel mai pesimist scenariu posibil, la fel cum in perioada de

crestere trebuie /andit cel mai bun scenariu posibil.

(. 2chimbarile in randul an/aatilor. Este neoie sa ne /andim care sunt potentialele

schimbari de personal, bruste si cu impact asupra afacerii> care sunt cele mai defaorabile

scenarii in ceea ce prieste an/aatii companiei. ;in pacate, orice cri+a inseamn# #rsare de

s:n/e.

6. <erspectia minima dupa cri+a. )are sunt scenariile in care firma noastra a re+ista cri+ei

si a deeni mai puternica si mai competitia.

'5



)e se intampla dupa cri+aL Ini iatie i imbunat# iri M plan de ac iune?ț ș ț ț

)red cu tarie ca dupa orice cri+a este neoie sa urme+e o etapa de inatare. )e facem de acum

inainte si cum facem sa nu mai repetam cri+a i s# nu mai facem acelea i erori 'J, p.'K5C.ș ș

Iata catea su/estii?

'. de+oltarea unui sistem financiar si de control eficient>%. reproiectarea proceselor interne pentru cresterea eficientei si eficacitatii M a

productiitatii "recrutare si selectie, trainin/, ealuare etc.$>

9. construirea unui climat inte/ru, onest, si/ur si transparent, centrat pe initiatia si inoare.

P&+$/& ("-' +$0'@

)ri+a a trece. @a aea multe ictime si pierderi imense. @a aea si beneficii substantiale,

pentru cei care au supraietuit. ;ar, odata cu trecerea cri+ei, riscurile pentru o afacere nu au

trecut. a colt, e/hea+a catea amenintari?'. un comportament prudent, fara asumare de riscuri>

%. o birocrati+area ecesia, construirea de proceduri pentru orice>

9. controlul ecesi M audit financiar si mana/erial.

)ri+e necesit# o abordare strate/ic#. )ondi iile de stres de or/ani+are, de la topț

mana/ement -ntreprinderilor mici i milocii necesit# o inentiitate i fleibilitate -n aplicareș ș

diferite strate/ii, care au ca scop de a pune cap#t cri+ei de astfel de -ntreprinderi . 0n acest contet

este important s# se determine tipul de strate/ie care urmea+# s# fie aplicate -n practic#.

2itua ia a companiei. ;e obicei, standardul de afaceri eiden ia+# urm#toarele strate/ii ? deț ț

cre tere, stabilitate, de reducere a actiit# ii .ș ț

0n ceea ce prie te strate/ia de cre tere este de a ale/e o strate/ie de cre tere concentrat#ș ș ș

" -n cre tere :n+#rilor de produse eistente $ sau cre tere concentric# "l#r/irea se/mentelor deș ș

pia # $ sau de schimbare -n cre tere " noi consumatori de sericii$.ț ș

2trate/ia de stabilitate are ca scop promoarea unei strate/ii conseratoare "pro/rame de

promoare declan at# cu succes -n a teptare$, sau o strate/ie f#r# modific#ri "a con/ela situa ia ,ș ș ț

oprindu oportunit# ile de inesti ii$, sau cu enituri mici "nu mai face inesti ii -n produs$.ț ț ț

2trate/ie de ie ire urm#re te minimi+area costurilor "stabilirea nielului minim de consumș ș

i cheltuieli$, sau ne/are par ial# a independen ei opera ionale "de la resurse umane, -ntre inere,ș ț ț ț ț

finan e$, sau :n+area par ial# a actielor "pondere -n afaceri sau actie fi+ice $ i nu -n ultimulț ț ș

r:nd o strate/ie de faliment, lichidare 4, p.'9&C.

<entru -ntreprinderile mici i milocii -n cri+#, care spera pentru a atin/e succesul -n afaceriș

ar trebui s# se aplice strate/ia iitoare de cre tere. i e ecul de a planifica strate/ic, care i+ea+#ș Ș ș

strate/ie ar trebui s# fie direc ionate pentru a ie i din aplica ie 4, p.'9%C.ț ș ț

'J



0n ceea ce prie te strate/ia de stabilitate, ea poate fi aplicat# numai -n etape scurte deș

func ionare a -ntreprinderilor mici i milocii -n condi ii de cri+# i este folosit# pentru a acumulaț ș ț ș

resurse prin ac iuni concrete.ț

pinia epertului este c# o cri+# economic# interna ional# maor# are multiple efecteț

ne/atie asupra economiilor lumii. 0n acest contet, subliniind impactul recesiunei economiceintern#8interna ional# priind actiitatea I331urilor -n Republica 3oldoa este deosebit deț

important#. <entru a face fa # noilor prooc#ri, multe companii s1au concentrat aten ia asupraț ț

adopt#rii de instrumente de clasificare i identificare a noi factori determinan i ai aloare.ș ț

Ast#+i, sub no iunea de cri+# se -n ele/e o supra-nc#l+ire a sistemului social i contradic iiț ț ș ț

economice, ceea ce amenin # stabilitatea. Denomene i atitudine i+ai de cri+# s1au schimbatț ș

radical -n ultimele trei secole. Noi putem delimita trei perioade?

'. <rima perioad# -ncepe cu secolul al P@III1lea i a continuat p:n# la milocul secoluluișPP secolul 9&. 0n acest timp, se credea c# cri+ele economice nu sunt posibile -n capitalism " Q2

3ichell H.1B. 2a , Ricardo ;$ , dar -n ca+ul -n care -nc# se poart# un eeniment nepre#+ut " H.

1 . 2imondi , R. Robertus$.Ș

%. ;e la milocul anilor 9& la K& de ani de r#sp:ndire teoria economic# a secolului PP

Senes faptul c# cri+ele economice, -n capitalism, sunt ineitabile i ele se ba+ea+# pe tipul deș

caracteristic# a pie ei , efectele ne/atie ale cri+ei s1au atenuat prin direct# a statului -nț

economie, pentru a stimula cererea .

9. <artea a treia perioade a fost /enerat# de func ionarea a schimb#rilor /lobale -n K& 15&ț

ani ai secolului al PP1lea . 0n acest timp eist# o con tienti+are a necesit# ii de a schimba -n modș ț

constant, -n probleme economice ordine de cri+# re/ulat. 0n aceast# perioad# au fost determinate

de factori eterni " endo/ene $ i " eo/en $ ciclist intern# de pia # economie i a fost determinat#ș ț ș

importan a rolului de atenuare a efectelor ne/atie de cri+# de c#tre stat i a -ntreprinderilor .ț ș

)iclurile sunt diferen iate -n func ie de natura de ori/ine i de durat# , dar toate -mpreun#ț ț ș

face o spirala ciclic# a de+olt#rii economice. <rin urmare, putem conclu+iona c# o fa+#

distructi# nu este un r#u de societate, ci o condi ie de o mi care ascendent# -n de+oltareaț ș

economic# 94, p.'66C.

Astfel, cri+a este un fenomen ineitabil -n economia de pia # re/ulat#.ț

0n consecin #, eist# -ntotdeauna pericolul de cri+#, chiar i atunci c:nd el nu este. In acestț ș

contet, eist# dou# probleme? determinarea a cri+ei i eitarea ei. <rima problem# este maiș

dificil#, pentru c# obserarea, la momentul potriit a cri+ei, determina simptome dereme,

-n ele/erea naturii sale, i -nseamn#, practic, eitarea ei 9%, p.'%5C.ț ș

Interesul mare manifestat de speciali ti cu priire la efectele cri+ei asupra I331urilor nu ar ș

trebui s# surprind#, ea fiind /enerat# de faptul c# unul dintre principalele domenii de ac iune laț

'4



atin/erea obiectiului summit1ului =E de la isabona 1 a face Europa mai de+oltat# prin

economie ba+at# pe cunoa tere din lume p:n# -n %&'% 1 este spiritul antreprenorial , ceea ceș

-nseamn# sus inerea -ntreprinderilor mici i milocii, care sunt mai multiple i mai eficiente.ț ș ș

I%#*+")&%*& -&%*+" +&'/$0'+&' #*+'*&2$&$ '%*$+$08 -&%*+" IMM"+$

a punerea -n aplicare i pentru a atin/e strate/ia este necesar s# se stabileasc# principaleleș

instrumente. 0n func ie de situa ia concret# pot fi eiden iate urm#toarele instrumente principale,ț ț ț

care pot fi folosite de orice -ntreprindere mic# i milocie situate -n recesiune? structura iș ș

distribu ia func iilor, mana/ement de personal, i optimi+area fluurilor financiare.ț ț ș

In timp ce re+ultatele strate/iei nu pot fi determinate peste mai multe ani, re+ultatele

tactice, de obicei, sunt ob inute foarte repede i pentru a -ndeplini situa ii specifice. ;in momentț ș ț

ce de conducere pentru I331uri a de+olta obiectie pe termen scurt, -n ceea ce prie te peș

termen lun/ obiectie, -n timp ce, aceasta trebuie s# se pre/#teasc# i pro/no+e pe termen scurtșraportate -n /eneral, pro/no+ele pe termen lun/ (6, p.J6C.

3ulte companii mici i milocii comit o /re eal#, care este faptul c# acestea necesit# noiș ș

strate/ii la structurile eistente, nu se schimba, dar atunci c:nd schimb#ri esen iale sunt eistenteț

-n mediu. Astfel de situa ii nu ar trebui s# eiste. 2tructura 1 etap# -n implementarea cu succes aț

planului strate/ic, depinde de strate/ie i formarea structurii este o etap# cea mai important# -nș

procesul de planificare.

Elaborare a 2trate/iei este o etap# comple#. Incapacitatea sau lipsa de tendin a s#ț

recunoasc# importan a de structur# a condus multe strate/ii bine /:ndite i eficiente -n e eculț ș ș

procesului de planificare de I331uri.

0n ca+ul -n care reor/ani+area -ntreprinderilor mici i milocii -n cri+#, eper ii care iauș ț

deci+ia cu priire la componen a de pro/ram anti 1 cri+# recunoa te practici eficiente deț ș

personalul care efectuea+# urm#toarele?

1 Reducerea nielului -n structura or/ani+atoric# a mana/ementului i nu reducere aș

locurilor de munc#>

1 Re+era de fond de personal de top mana/ement pentru firma>

1 <ersonalul de conducere a lua -n considerare corela iile structurale subdii+iuni aleț

structurii or/ani+atorice i a lua m#suri pentru a men ine stabilitatea noii structuriș ț

or/ani+a ionale i sus inerea psiholo/ic# a personalului>ț ș ț

1 Efectuarea structura cadru periodic pentru a estima -ntreprinderea>

1 Eiden ierea, suport i instruire pentru an/aa ii -ntreprinderii care arat# calit# i de lider iț ș ț ț ș

-nclina ii spre actiit# i de mana/ement>ț ț

1 <ro/rame de educa ie de spriin pentru efectuarea de c#tre -ntreprindere>ț

%&



1 <re/#tirea iitorilor poten iali candida i pentru func ii cheie de mana/ement, cu un accentț ț ț

deosebit pe -ndeplinirea responsabilitatea de /estionare -n situa ii de cri+# condi ii >ț ț

1 Efectuarea de descentrali+are a structurii de mana/ement, dele/area necesareputeri

persoane importante -n mana/ementul -ntreprinderii i asi/urarea accent maim pe conducereș

deci+iile de de+oltare at:t la niel strate/ic i niel opera ional>ș ț

1 3unca -n echip# este recomandat , pe ba+a eforturilor indiiduale , formarea de echipe de

ambele -ntre departamente i -ntre diferite subdii+iuni ale -ntreprinderii>ș

1 Identificarea poten ialului de re inere personale i de afaceri>ț ț ș

1 )ontinuare a recrut#rii? sus ine o cre tere de afaceri -n special -n momente importante iț ș ș

priorit# ile societ# ii.ț ț

ptimi+area fluurilor financiare ale -ntreprinderilor mici i milocii -n cri+# deș

mana/ement de proiect a fi de a optimi+a fluul de numerar pentru a -mbun#t# i indicatorii dețlichiditate, deoarece lichiditatea este criteriul de ba+# de capacitatea de a pl#ti -ntreprinderilor

mici i milocii 9%, p.''5C.ș

alt# metod# direct# este de a folosi Informa ii /enerale despre cont re/istru "re/istru deț

contabilitate c# tran+ac iile economice sunt -nre/istrate -n mod constant cu priire la conturile $ț

de intr#ri de numerar i ie iri. =n astfel de raport cu priire la mi carea de fonduri or fi maiș ș ș

precise , dar necesit# o -nre/istrare a tuturor datelor referitoare la conturile contabile.

ptimi+area poate fi aplicat# -n urm#toarele strate/ii financiare?

1 2trate/ia de cre tere a lichidit# ii actielor, care are ca scop consolidarea @alorii actiuluiș ț

net i a capitalurilor proprii ale companiei>ș

1 2trate/ia pentru a optimi+a structura de capital, care este orientat# spre ra ionalitateaț

rela iei dintre datorii i capital>ț ș

1 2trate/ia de -mbun#t# ire a calit# ii de contabil i de control a pierderilor, cu scopul de aț ț ș

determina re+erele interne ale -ntreprinderii >

1 2trate/ia de maimi+area profitului, care se orientat# c#tre pre uri eficiente i politic# ,ț ș

pentru a cre te rentabilitatea :n+#rilor i reducerea pierderilor >ș ș

1 2trate/ia de optimi+are responsabilitate fiscal#, care i+ea+# stabilirea unui compromis

-ntre obtinerea de profituri de afaceri i a obli/a iilor fiscale necesare.ș ț

): ti/area po+i ii importante ale acestor companii pe pia a mondial# poate fi reali+at#ș ț ț

numai -n ca+ul -n care companiile moldoene ti or face saltul de la aantae comparatie pentruș

aantae competitie (5, p.K4C. de+oltare de succes are neoie de spriin sectoarelor

economice cu aloare ad#u/at# mare au un poten ial clar de cre tere ca i -n ca+ul de I331uriț ș ș

din Republica 3oldoa.

%'



<rin urmare, I331urile din Republica 3oldoa pot fi abordate ca unit# i 1cheie aleț

competitiit# ii sistemului economic, fiecare a:nd o po+i ie i un rol clar -n procesul deț ț ș

de+oltare economic#. Aceste obiectie sunt reali+ate prin intermediul instrumentelor de

strate/ie anti M cri+#.

C%/"0$$ /' '-$*/"/

0n acest capitol sunt anali+ate eoluţia *i esenţa conceptelor de insolabilitate *i /estiune

anticri+# -n mana/ementul administr#rii publice, acest fapt fiind condiţionat de necesitatea

redefinirea cate/oriilor economice -n perioada contemporan#. Este ar#tat# dinamica de+olt#rii

ba+ei le/islatie priind reconstituirea conceptului insolabilit#ţii *i mecanismele re/lement#rii

lui. A fost subliniat locul *i rolul /estiunii anticri+# -n mana/ementul -ntreprinderilor mici iș

milocii.

;e asemenea se poate conclu+iona faptul c#, ciclicitatea de+olt#rii economiei de piaţ#

este cau+a principal# a apariţiei situaţiilor de cri+# -n -ntreprinderi ca re+ultat al necoincidenţei

ciclurilor de+olt#rii economice -n /eneral *i a ciclului de iaţ# a -ntreprinderilor -n particular.

%%



CAPITOLUL II. ELABORAREA TE5NOLOGIILOR DE PERFECŢIONARE A

METODELOR DE GESTIUNE ANTICRIZĂ ÎN BAZA UNEI TRATĂRI

COMPLEE

1.. A%'/$0' &%)$+2'%$0'7$%'/8 ' #*+'*&2$$/+ '-/$'*& 9% 2&#*$"%&' '%*$+$08Instabilitatea situaţiei -ntreprinderii industriale -n condiţiile de cri+#, accentuea+#

necesitatea prelucr#rii pro/no+elor de lun/# durat# cu priire la de+oltarea actiit#ţii *i

elaborarea deci+iilor de stabili+are a situaţiei. Acest fapt conduce la apariţia strate/iilor

anticri+#*i a mecanismelor ce permit asi/urarea echilibrului -n or/ani+aţiile aflate -n cri+#.

A*$*"($%&' #*+'*&2$8 9% #$*"'7$$/& (& +$08. 2ituaţiile de cri+# necesit# o atitudine

strate/ic#. 0n condiţiile stresului or/ani+aţional, de la top1mana/ementul -ntreprinderii industriale

se cere o in/enio+itate *i fleibilitate sporit# -n aplicarea diferitor strate/ii, care au dreptscopie*irea din cri+# a -ntreprinderii. 0n aceast# actiitate este important# determinarea tipului

strate/iei ce urmea+# a fi aplicat# -n situaţia concret# a -ntrptrindeii. ;e obicei se

eidenţia+#urm#toarele strate/ii etalon a businessului? de cre*tere, de stabilitate, de ie*ire %J,

p.((C.

A. S*+'*&2$' (& +&:*&+&@

O de cre*tere concentrat# "cre*terea :n+#rilor produselor eistente$,

O de cre*tere concentric# "l#r/irea se/mentelor de piaţ#$,

O de modificare a cre*terii "deserirea noilor consumatori$.

B. S*+'*&2$' (& #*';$/$*'*&@

O pau+a "-ncetinirea intenţionat# a cre*terii :n+#rilor$,

O de promoare prudent# "promoarea pro/ramelor declan*ate -n a*teptarea succesului$,

O f#r# schimb#ri "-n/heţarea situaţiei, stoparea inestiţiilor perspectie$,

O sc#derea eniturilor "-ncetarea efectu#rii inestiţiilor -n produs$.

C. S*+'*&2$' (& $&:$+&@

O minimali+area cheltuielilor "fiarea nielului minim a cheltuielilor de consum$,

O refu+ul parţial de la independenţa operaţional# "la resurse umane, deserire, finanţe$,

O :n+area parţial# a actielor "cota -n firm# sau actie fi+ice$,

O de faliment, de lichidare.

<entru -ntreprinderile aflate -n cri+#, dar care sper# la obţinerea succesului -n iitor, se

recomand# aplicarea strate/iei de cre*tere. Iar -n ca+ul e*ecului pe plan strate/ic,

orientareatrebuie -ndreptat# spre aplicarea strate/iei de ie*ire. 0n ceea ce prie*te strate/ia de

stabilitate, eapoate fi aplicat# doar -n etape scurte de funcţionare a -ntreprinderii -n condiţiile de

cri+# *i se utili+ea+# pentru acumularea resurselor prin acţiuni concrete.

%9



Arta mana/erului /eneral al -ntreprinderii aflate -n cri+#, const# -n determinarea

scopurilor, resurselor, mecanismelor, precum *i pro/no+area duratei de atin/ere a acestor

scopuri. =n astfel de mecanism poate fi planul strate/ic, care nu este -ns# de fiecare dat# elaborat

pe o perioad# -ndelun/at#. tr#s#tur# caracteristic# a planului strate/ic, este faptul c# pentru

obţinerea scopurilor propuse, -n plan sunt indicate funcţiile fiec#rei subdii+iuni -ndiferitesituaţii. )u alte cuinte, fiecare subdii+iune trebuie s# posede o „formul# proprie

decomportament”, asupra c#reia trebuie s# se acţione+e -n funcţie de modificarea mediului

"intern *i etern$. )a urmare, mana/erul /eneral, -n calitate de strate/, trebuie s# elabore+e -n

continuu „formule de comportament” a mana/erilor din nielele inferioare "*efi de direcţii,

secţii$, pentru ca -ntreprinderea efecti s#1*i atin/# scopurile propuse.

Astfel se formea+# strate/ia anticri+#, care repre+int# un comple de pro/rame speciale,

ce conţine -n afar# de scopuri *i resurse, forme *i re/uli de /estiune a subdii+iunilor -nmediuldinamic "formule de comportament -n diferite situaţii, al/oritme de /estiune, deci+ii

pro/ramate$.

0n acest contet *i strate/ia anticri+# trebuie s# conţin# un asemenea ansamblu de formule

"abord#ri, mecanisme$, de hot#r:ri a mana/erilor luate -n diferite situaţii, care s# permit#

reali+area rapid# a funcţiilor sale. astfel de lo/ic# permite eidenţierea strate/iei firmei at:t pe

o durat# mai mare c:t *i mai scurt# de timp. <rincipalul aanta a mana/ementului strate/ic M

este ite+a de primire a deci+iilor la nielele inferioare de /estiune, eit:ndu1se eri/ile

superioare "ecepţie sunt procedurile coordonate de lun/# durat#$. Aceast# proprietate a

strate/iei este cea mai aplicat# -n mana/ementul anticri+#, deoarece -n condiţiile

mediuluischimb#tor, deci+iile trebuie s# aun/# imediat la diferite niele ierarhice '6, p.'(%C.

Aceste momente permit abordarea mana/ementului anticri+# -ntr1o mai mare m#sur# -n

cadrul mana/ementului strate/ic *i nu al mana/ementului operati "care corespunde mai

multtehnolo/iilor de reali+are a planurilor strate/ice$.

uarea deci+iilor -n mana/ementul anticri+# presupune necesitatea erific#rii stricte a

acţiunilor, *i anume anali+a aprofundat# a st#rii dinamice a -ntreprinderii. Acest fapt este

condiţionat de sistemul schimb#tor, care depinde de /radientele destul de mici la schimbarea

eforturilor de /estiune. Anali+:nd fenomenele de cri+# -n actiitatea -ntreprinderii *i pornind de

la faptul c# ea este supus# ciclicit#ţii, /raficul ciclului de iaţ# al or/ani+aţiei -n etapa st#rii de

cri+# este fleibil. )um menţionea+# Hrupul de consultanţ# din Boston "H)B$, cadranul );

secaracteri+ea+# prin reducerea considerabil# a olumului de producţie *i :n+#ri "Di/ura %.'$.

;ac# nu sunt -ntreprinse acţiuni preentie, atunci continuarea lo/ic# a ciclului de iaţ# a

-ntreprinderii, este trecerea ei la fa+a -ncet#rii funcţion#rii "cadranul ED$. 0n ca+ul c:nd se

-ntreprind m#suri speciale "inestiţii -n asimilarea produselor de lichiditate superioar#,

%(



restructurare, reducere de fonduri ecedentare *i a personalului, etc.$, atunci /raficul ciclului

ieţii a -ntreprinderii poate fi prelun/it din punctul E -n punctul S 1 adic# se repet# dialectica

or/ani+aţiei la etapa de lansare "cadranul AB$. 0n acest moment, or/ani+aţia parc# s1ar lansa a

doua oar#, dar dea posibilit#ţile de producţie fiind de un niel mai -nalt "eist# utilae

funcţionale, personal instruit *i or/ani+at, tehnolo/ii de producţie, etc.$.=na din sarcinile cheie a mana/ementului anticri+# -n -ntreprinderile industriale este

menţinerea echilibrului pentru satisfacerea intereselor inestitorilor "acţionarilor$ *i a lucr#torilor

"personalului$. )ondiţia decisi# a po+iti#rii situaţiei de cri+# este /#sirea motielor *i

resurselor pentru consolidarea acţiunilor comune al acestor subiecţi ader*i ai -ntreprinderii.

):t prie*te ale/erea strate/iei principale a mana/ementului anticri+# la -ntreprinderea

industrial#, atunci cea mai aantaoas# este „#*+'*&2$' (& ($>&+&%7$&+&”. 0ntreprinderea -n starede

cri+# are o mulţime de fonduri ecedentare, precum *i colaboratori liberi, fapt care nu1ipermite-ns# ca -n termen scurt s# atin/# nielul minim al costului la producţia de ba+#, *i s# dein# /$(&+

9% #*"+$ )$$. 0n acela*i timp, eistenţa surplusului de potenţial, -i poate permites# -ntreprind#

rapid m#suri cu priire la modificarea calit#ţilor de eploatare "de consum$ a produselor, -n

concordanţ# cu preferinţele diferitor /rupe de consumatori, l#r/indu1se astfel considerabil

:n+#rile *i implicit m#rind profitul. )ombinarea strate/iilor sus1menţionate "lider -n costuri

mici *i de diferenţiere$, -n mana/ementul anticri+# nu numai c# nu a dubla efectul, dar poate s#

duc# *i la reducerea cre*terii. ;e aceea, este preferabil s# fie aleas# o sin/ur# strate/ie, -n ca+ul

nostru M „#*+'*&2$' (& ($>&+&%7$&+&”.

1. E#&%7' :$ %7$%"*"/ #*+'*&2$&$ '%*$+$08. 0n esenţ#, strate/ia repre+int# o cate/orie

multidimensional# care descrie tehnolo/ia de funcţionare a or/ani+aţiei pentru

obţinerea,atin/erea anumitor scopuri 'K, p.66C.

;e obicei se eidenţia+# urm#toarele ( /rupe de re/uli care conturea+# strate/ia

or/ani+aţiei?

O G+"-' ? re/uli de ealuare a re+ultatelor actiit#ţii "ele determin# direcţia de

orientare*i formea+# planul$>

O G+"-' 1? re/uli referitoare la relaţiile cu mediul etern "ele conturea+# strate/ia de

piaţ#, *i anume? ce, cui *i c:t trebuie de lirat$>

O G+"-' 3? re/uli referitoare la relaţiile *i procedurile -n interiorul or/ani+aţiei"concepţia

or/ani+aţional#$>

O G+"-' =? re/uli de actiitate +ilnic# "proceduri operatie$.

Elaborarea strate/iei or/ani+aţiei se finisea+# cu stabilirea direcţiilor comune

defuncţionare.

%6



<entru ca starea or/ani+aţiei s# fie echilibrat#, strate/ia poate s# fie elaborat# pe o

perioad# -ndelun/at# "615 ani$ *i s# nu conţin# m#suri reor/ani+atorice stricte.

<entru or/ani+aţiile care se afl# -n cri+#, strate/ia se elaborea+# pe o perioad# mai scurt#

"'19 ani$ cu caracteristici destul de accentuate> ea conţine o mulţime de m#suri reor/ani+atorice

*i inoaţii or/ani+atorico1tehnolo/ice. particularitate a strate/iei anticri+# este caracterul restr:ns al perioadei de aplicare *i al

conţinutului acesteia. 2trate/ia este considerat# a fi reali+at#, odat# cu trecerea or/ani+aţiei la

funcţionarea balansat# *i la starea stabil# de lucru. ;e asemenea strate/ia anticri+# poate

ficonsiderat# drept miloc de atin/ere a unui scop anumit, *i anume M dep#*irea cri+ei. 2copurile

or/ani+aţiei, repre+int# un ansamblu de re+ultate dorite a funcţion#rii acesteia, care se reflect# -n

cifre, /rafice, sau alte modalit#ţi de o/lindire a st#rii dinamice *i statice ale acesteia.

Diecare or/ani+aţie are un ansamblu de scopuri, care reflect# scopurilesociet#ţii"macromediului$, ale mediului de afaceri, ale acţionarilor "inclusi ale inestitorilor$,

precum *icele ale personalului an/aat '9%, p.K%C.

):t prie*te top mana/ementul, cu toate c# el face parte din personalul an/aat, scopurile

lui sunt specifice. Ele repre+int# o balanţ#, pe de o parte interesul fondatorilor, iar pe de alt# parte

a personalului an/aat, fiindc# ambele /rupe pot determina soarta directorului /eneral, top

mana/erului, care in situaţie de cri+# a -ntreprinderii, este foarte nesi/ur#.

2copurile or/ani+aţiei economice pot fi clasate -n urm#toarele trei niele "Di/ura %.%$

Di/. %.'. 2copurile or/ani+aţiei economice'K, p.65C

0n condiţiile de cri+#, atenţia mana/ementului strate/ic trebuie s# fie orientat# la al doilea

/rup de scopuri M operaţionale, deoarece atin/erea lor poate scoate or/ani+aţia din situaţia

ulnerabil#.

%K



0n acest contet, noţiunea „punct de orientare” este cea mai potriit# pentru

eidenţiereaparametrilor de soluţionare a sarcinii de anticri+#.

A*a dar, putem spune c# strate/ia anticri+# repre+int# un document de pro/rame, care

conţine denumirea scopurilor "finale *i intermediare$, resurse *i metode de antrenare "personalul,

fonduri$, tehnolo/ia soluţion#rii sarcinilor cu priire la scoaterea -ntreprinderii din cri+#"structuraor/ani+aţiei, formulele de comportament a personalului, re/uli de actiitate financiar# *i de

marGetin/$.

Numai enumerarea acestor elemente or/anice a strate/iei anticri+#, denot# compleitatea

acestei cate/orii economice. 0n aceast# priinţ#, putem s# ne al#tur#m p#rerii economistului, care

susţine c# strate/ia este „un concept abstract /reu de sesi+at. Elaborarea strate/iei, de obicei nu

aduce firmei un beneficiu direct. Efectul poate fi sesi+at doar dup# reali+area ei” (6, p.%'C.

2trate/iile anticri+# a re/iei autonome se diferenţia+# esenţial de cele comune. Aceasta seeplic# prin dinamica lor destul de -nalt#, antrenarea intens# a resurselor *i obţinerea re+ultatelor

sporite at:t po+itie, c:t *i ne/atie '9, p.6JC. =nele caracteristici de comparare a strate/iilor

anticri+# *i a celor comune sunt ar#tate -n Tabelul %.'.

Tabelul %.'. 2trate/iile anticri+# -n re/iile autonome

Indici 2trate/iicomune anticri+#

2copuri Duncţionarea balansat# pro/resi# Ie*irea rapid# din starea instabil#Atenţia

principal#

<ro/ramelor de lun/# durat# 2ectoarelor *i etapelor de lucru

pentru

-nl#turarea insuficienţelor Resurse 0n /eneral din surse eterne ;in surse interneBusiness 3#rirea producţiei, orientarea spre

se/mentele mari ale pieţii

;iersificarea, crearea mai multor

produse pentru diferite se/mente

mici ale pieţii<roducţie #r/irea producţiei de mas#, lider -n

costuri mici

;iersificarea, m#rirea calit#ţii

produselor tradiţionale, orientarea

spre marGetin/ul produselor

diferenţiate.

=na din funcţiile permanente a strate/iei anticri+# este ealuarea *i pro/no+area

posibilit#ţii de a aun/ere a -ntreprinderii -n stare de cri+#. ;ac# -ntreprinderea funcţionea+#

echilibrat, aceast# sarcin# poart# un caracter pro/no+o1analitic, iar -n etapa de cri+# caracterul

strate/iei este de scurt# durat#.

;e obicei, cri+a se produce at:t din cau+e interne, c:t *i eterne. Totu*i, pentrudepistareala timp a cri+ei, -n primul r:nd trebuie efectuat# ealuarea mediului etern *i anali+area

%5



st#rii probabile a acestuia pe termen scurt *i pe termen lun/. 3etamorfo+ele mediului etern

influenţea+# considerabil dinamica de reproducţie a -ntreprinderilor industriale, deoarece ele sunt

foarte dependente de cererea la produsele lor *i de politica financiar# la macroniel.

Abordarea /eneral# a pro/no+#rii influenţei parametrilor dinamici a mediului etern

asupra proceselor -ntreprinderii, este ar#tat schematic -n tabelul %.%.<articularitatea mediului concurenţial la macroniel, const# -n faptul c# acesta poate

iniţia procese de cri+# -n toate fa+ele ciclului de iaţ# a -ntreprinderii industriale, aceasta poate s#

se petreac# at:t cu firma -n -ntre/ime, c:t *i cu unele produse ale ei.

2t#rile de cri+# periodice de scurt# durat#, repre+int# un fenomen permanent -n

funcţionarea -ntreprinderii, mai ales -n condiţiile instabilit#ţii mediului etern. Este mai /ra

c:nd aceste microcri+e se inte/rea+# -n noua stare a microeconomiei *i cap#t# un caracter

delun/# durat#. ;ac# indicatorii actiit#ţii antreprenoriale a mediului etern deia+# lent, cri+a profund# -n -ntreprinderea industrial# apare treptat. Acest fapt permite pro/no+area din timp a

cri+ei, -n fa+ele incipiente, precum *i elaborarea unui comple de m#suri cu priire la reducerea

pa/ubelor *i scoaterea -ntreprinderii din starea de cri+#.

Tabelul %.%. Influenţa schimb#rilor mediului etern asupra st#rii -ntreprinderii 9%, p.'9%C

Dactoriimediului

etern

<rocese la macroniel )ercet#ri lamicroniel

Resurse de reţinereintern#

<olitici Nestabilitatea acţiunilor /uernului, ine/alitateam#surilor luate de /uernfaţ# de diferite ramuri *isfere> interdicţii> orientareunilateral# aadministraţiilor locale

Retra/ereainestiţiilor>mic*orarea interesuluiinestitorilor faţ# de-ntreprinderile

prelucr#toare dematerie prim#

Eport, simplificarea procesului de producere, reducerea personalului

e/islatii e/islaţie contradictorie,neatenţia -ntreprinderii faţ#de procesele sta/natorii -n

ramura respecti#,limitareamonopolurilor naturale

3aorarea preţurilor la produselemonopolurilor,

sc#derea eficacit#ţii producţii, sc#dereacererii

Economisirearesurselor materiale *iener/etice, reducerea

producţieiscientointensie

Tehnolo/ici dat# cu mic*orarea bu/etului se -nre/istrea+#sc#derea acestuia pentru*tiinţ# *i tehnolo/ie

2c#derea cererii la produselescientointensie,cre*terea preţurilor lautilae moderne

rientarea spre produsele de import,utili+areatehnolo/iilor internaţionale

2ociali Tradiţiile naţionale, perceperea conserati#

faţ#de apariţia inoaţiilor,dinamica sc#+ut# a cre*terii

Hreut#ţilerestructur#rii,

-nsu*irea lent# anoilor tehnolo/ii,nemotiarea muncii

Instruirea intens# a personalului,

mana/ementulcalit#ţii, crearea/rupelor de

%J



culturii economice *itehnolo/ice.

implementare,diferenţierea -nsalari+area muncii

3ediul deafaceri

<reţuri mari la produselemonopolurilor "ener/ie,materie prim#, transport

*.a.$, nerespectareacontractelor de c#trefurni+ori, nestabilitateaconsumatorilor

)re*terea preţurilor la produse, sc#dereaolumului :n+#rilor

3ic*orarea producţiei,limitarea resurselor,mic*orarea

cheltuielilor de transport, creareareţelei de dealeri,

participarea la -nt:lniri"de+bateri$ sindicale.

<ro/no+area surenirii cri+ei este un proces multilateral, care cu c:tea abateri poate fi

redat# -n urm#toarea schem# constructi#?

'. stabilirea tuturor cau+elor care duc la apariţia st#rii de cri+# la ntreprindere>

%. determinarea factorilor care -mpiedic# apariţia cri+ei>

9. elaborarea metodelor de neutrali+are a cri+ei *i stimulare a proceselor anticri+#.

<articularitatea mediului concurenţial la macroniel, const# -n faptul c# acesta poate

iniţia procese de cri+# -n toate fa+ele ciclului de iaţ# a -ntreprinderii industriale, el put:nd s# se

petreac# at:t cu firma -n -ntre/ime, c:t *i cu unele produse ale ei.

2t#rile de cri+# periodice de scurt# durat#, repre+int# un fenomen permanent -n

funcţionarea -ntreprinderii, mai ales -n condiţiile instabilit#ţii mediului etern. Este mai /ra

c:nd aceste microcri+e se inte/rea+# -n noua stare a microeconomiei *i cap#t# un caracter de

lun/# durat#. ;ac# indicatorii actiit#ţii antreprenoriale a mediului etern deia+# lent, cri+a profund# -n -ntreprinderea industrial# apare treptat. Acest fapt permite pro/no+area din timp a

cri+ei, -n fa+ele incipiente, precum *i elaborarea unui comple de m#suri cu priire la reducerea

pa/ubelor *i scoaterea -ntreprinderii din starea de cri+#.

<ro/no+area surenirii cri+ei este un proces multilateral, care cu c:tea abateri poate fi

redat -n urm#toarea schem# constructi#?

'. stabilirea tuturor cau+elor care duc la apariţia st#rii de cri+# la -ntreprindere>

%. determinarea factorilor care -mpiedic# apariţia cri+ei>9. elaborarea metodelor de neutrali+are a cri+ei *i stimulare a proceselor anticri+#

"factorilor$.

0n /eneral, procesul de depistare timpurie a cri+ei include urm#toarele acţiuni?

A. M&($"/ &*&+%. Include anali+a dinamicii mediului etern, din punct de edere al

influenţei lui asupra or/ani+aţiei. Anali+a dinamicii mediului etern poate cuprinde urm#toarele

elemente?

O ;inamica ne/ati# a macromediului "politic, economic, social, tehnolo/ic$>

%4



O ;inamica ne/ati# a mediului de afaceri "consumatori, furni+ori, infrastructura,

concurenţii tradiţionali, concurenţii potenţiali, produse substituibile, autorit#ţile locale *i

re/ionale, etc.$>

O ;inamica po+iti# a macromediului>

O ;inamica po+iti# a mediului de afaceri>O )alitatea inte/rat# a mediului etern, din punct de edere al impulsion#rii *ineutrali+#rii

cri+ei -n or/ani+aţie.

B. M&($"/ $%*&+%. )onţine anali+a reacţiei -ntreprinderii industriale la procesele dinamice

a mediului ei etern *i elaborarea mecanismelor de utili+are a factorilor po+itii *i de re+istenţa

"reţinerea influenţei distru/#toare$ contra factorilor ne/atii ai mediului etern. Aceast# parte a

planului strate/ic a -ntreprinderii industriale conţine urm#toarele dou# elemente de ba+#?

O <ro/no+area eoluţiei st#rii de cri+# -n -ntreprindere>O )ompleul de m#suri "mecanisme *i stimuli$ pentru dep#*irea cri+ei.

)ele mai costisitoare, dar *i cele mai eficiente elemente ale strate/iei anticri+# aplicate -n

-ntreprinderea industrial#, sunt mecanismele de dep#*ire a cri+ei -n condiţiile instabilit#ţii

mediului etern. Ele repre+int# un comple de „formule de comportament” ale mana/erilor din

diferite niele ierarhice de /estiune, -n situaţii concrete, orientate spre ie*irea din cri+#.

Reali+area strate/iei anticri+# -n -ntreprinderea industrial#, presupune *i re/ularitatea

asi/ur#rii cu resurse, care este destul de /reu de -nf#ptuit -n condiţiile mediului etern instabil.

)hiar *i -n asemenea condiţii *i aceste situaţii pot fi soluţionate sistematic.

M(&/& (& #*+'*&2$$ '%*$+$08. 0n mana/ementul anticri+# un rol special -l cap#t#

componenta strate/ic#. Esenţa ei const# -n elaborarea sistematic# a re/ulilor, deci+iilor

pro/ramate, „formulelor de acţiuni”, pentru /estiunea intern# -n diferite situaţii ale mediului

schimb#tor. Ea este determinat# de faptul c# -n -ntreprinderile industriale cu o structur# intern#

complicat#, mana/erii superiori nu reu*esc s# controle+e modific#rile situaţiilor -n toate

subdii+iunile -ntreprinderii *i s# elabore+e operati soluţii corespun+#toare. Acest lucru este *i

mai actual -n perioada de cri+# a or/ani+aţiei, c:nd reacţia la schimb#rile situaţiilor trebuie s# fie

imediat#. Astfel de condiţii de lucru, necesit# eistenţa unui ansamblu de „formule mana/eriale”

care s# fie aplicate dup# primirea deci+iilor -n condiţiile schimb#toare ((, p.'6%C.

0n concepţia noastr#, strate/ia repre+int# un comple inte/ral de componente

interdependente?

'. pro/no+a, sau foto/rafii irtuale ale situaţiei interne posibile ale or/ani+aţiei, pe o

anumit# perioad#>

%. modelul iniţial al or/ani+aţiei "-n c:tea ariante -n dependenţ# de dialectica mediului

de afaceri$>

9&



9. dinamica miloacelor -ntreprinse pentru atin/erea situaţiei preconi+ate a or/ani+aţiei

"c:tea ariante de desf#*urare a eenimentului$>

bli/atoriu pentru strate/ie este atin/erea c:tora parametri cheie de de+oltare a

or/ani+aţiei, printre care se enum#r#? bilanţul de pl#ţi po+iti, contul de enituri *i cheltuieli,

maorarea olumului :n+#rilor, m#rirea continu# a producţiei.2trate/ia anticri+# presupune un comple de m#suri care trebuie -ntreprins -n condiţii de

risc, adic# reali+area „risc1mana/ementului”. Risc1mana/ementul repre+int# un sistem de

/estiune a riscurilor *i a relaţiilor "-n primul r:nd, al finanţelor$ economice, care apar -n procesul

acestei /estiuni, *i include strate/ia *i tactica acţiunilor de /estiune. 2unt eidenţiate urm#toarele

funcţii a risc1mana/ementului?

O funcţiile obiectului de /estiune, la care se refer# m#surile luate pentru reducereariscului>

O inestiţii riscante de capital>O mic*orarea m#rimii riscului>

O procesul asi/ur#rii contra riscurilor>

O funcţiile subiectului de /estiune, -n cadrul c#rora se include pro/no+area, or/ani+area,

coordonarea, re/larea, stimularea *i controlul.

0n /eneral, soluţionarea optim# a problemelor care apar -n mana/ementul anticri+#,

presupune utili+area sistematic# a metodelor pro/no+o1analitice, cu aplicarea frecent# a

instrumentelor economico1matematice, a tehnicii de calcul, a actiit#ţii actie a

eperţilor,anali*tilor *i a celor care elaborea+# diferite sisteme.

=na din cele mai efectie forme de aproi+ionare a mana/ementului anticri+#, este

modelarea strate/iilor anticri+#.

;at fiind faptul c# fiecare or/ani+aţie are un conţinut unic, pentru elaborarea unei

strate/ii anticri+# adecate, este necesar ca mai -nt:i s# se determine tipul or/ani+aţiei din punct

de edere al predispunerii la reali+area uneia sau alteia dintre strate/ii. 0n acest contet este

indicat s# se ia ca ba+# unul din cele dou# modele, practic diametral opuse M modelul american

sau cel apone+, dup# care se poate construi propriul model de strate/ie anticri+# -n or/ani+aţie

6&, p.K5C. Trebuie menţionat -ns# faptul c# -n practic#, modelele intermediare "hibride$ ale

strate/iei anticri+# sunt mai puţin efectie.

Aplicarea acestei tipolo/ii, este important# deoarece timpul necesar pentru elaborarea

unei strate/ii anticri+# este limitat. 2trate/iile americane *i apone+e sunt pre+entate -n tabelele

%.9 *i %.(.

9'



Tabelul %.9. 3odelul de strate/ie american (9, p.'''C

3odelul americanS*+"*"+'@

1 Ale/erea planului optimal.

1 Rolul hot#r:tor al top mana/erilor la primirea deci+iilor.

1 )ontinuitatea m#surilor la reali+area planului.R&0"/*'*@

1 Rapiditatea primirii deci+iilor.

1 punerea eecutorilor la reali+area planului.

1 <erioada -ndelun/at# de reali+are a planului.

1 3aorarea termenilor de reali+are.

S*+'*&2$$/& 9%*+&-+$%(&+$/+ ')&+$'%& se ba+ea+#?1 pe abordarea diferenţiat# -n ealuarea caracteristicilor produselor fabricate, care trebuie

s# se diferenţie+e de produsele analo/ice a altor -ntreprinderi>

1 pe satisfacerea consumatorilor concreţi, care fac parte dintr1o anumit# cate/orie de

utili+atori>

1 pe asi/urarea unui cost de producţie redus la articolele fabricate>

Tabelul %.(. 3odelul de strate/ie apone+ (9, p.''%C

3odelul apone+S*+"*"+'@

Elaborarea planului, acceptabil pentru eecutare.

Asi/urarea reali+#rii practice a planului.

ptimi+area acţiunilor eecutorilor la reali+area planului.

3#suri paralele la reali+area planului.R&0"/*'*@

<erioad# -ndelun/at# de primire a deci+iilor.

<articiparea eecutorilor -n elaborarea planului. )iclu scurt de reali+are a planului.

2uportul acti al eecutorilor la reali+area planului.

S*+'*&2$$/& 9%*+&-+$%(&+$/+ '-%&0& se ba+ea+#?

1 pe atin/erea a cel puţin dou# scopuri? obţinerea enitului *i crearea unei asocieri a

colaboratorilor -ntreprinderii>

1 pe de+oltarea intelectului tehnic naţional prin concentrarea elementelor inoatie a

producţiei -n Qaponia *i eportarea liniilor -nechite de producţie 95, p.K&C.

9%



):t prie*te mana/ementul -ntreprinderilor industriale din Rom:nia, atunci cel mai

preferabil ar fi modelul apone+ al strate/iei anticri+#, din urm#toarele cau+e?

'. datorit# deficitului mare de resurse din Rom:nia, este imposibil de -ntocmit un plan

optim de scoatere a -ntreprinderii din starea de cri+# "planul strate/ic poate fi doar unul

decompromis, acceptabil dup# resursele eistente$>%. datorit# unei structuri diersificate *i complicate a -ntreprinderii industriale, este destul

de /reu de efectuat /estionarea centrali+at#, deoarece -n momentul cri+ei este

necesar#operatiitatea acţiunilor "-n aceste condiţii, diersificarea deci+iilor aduce mai multe

re+ultate at:t -n ite+a de primire a lor, c:t *i -n calitatea controlului de reali+are$>

9. -n condiţiile de cri+#, -ntreprinderea industrial# dispune de foarte puţin timp pentru

elaborarea *i reali+area strate/iei anticri+# "unica posibilitate este efectuarea planific#rii -n reţea,

care se ba+ea+# pe principiul reali+#rii m#surilor paralele a strate/iei anticri+#$.0n condiţii de instabilitate, mana/ementul firmei industriale, trebuie s# determine mai

-nt:i strate/ia care s# corespund# cu producţia asimilat# anterior M ca o metod# mai puţin

costisitoare pentru ameliorarea indicilor economici.

Este foarte important de anali+at utilitatea produselor *i cheltuielile pentru fabricarea *i

reali+area acestora. 0n dependenţ# de structura de producţie *i de posibilit#ţile potenţiale a

-ntreprinderii care se afla -n cri+#, pentru fiecare produs cheie poate fi ales un tip de plan

strate/ic, conform fi/urii %.9.

Di/. %.9. Tipuri de strate/ii pentru produsele asimilate 96, p.'&9C

;ac# potenţialul pentru diferenţiere la -ntreprinderea aflat# -n cri+#, este -nalt *i dac# pe

piaţ# este un se/ment liber, atunci este necesar s# se maore+e olumul produselor fabricate

"po+iţia '.'$, iar resursele trebuie concentrate pentru speciali+area -n acest domeniu *istabili+area

situaţiei -ntreprinderii din cadrul acestui proces de reproducere. Şi iners, dac# potenţialul pentru

diferenţiere este sc#+ut "adic# posibilitatea sc#+ut# de reor/ani+are a producţiei$, iar cheltuielile

pentru l#r/irea se/mentului ocupat pe piaţ# sunt mari "po+iţia 9.9$, atunci atenţia trebuie

99



-ndreptat# spre mic*orarea costurilor de fabricaţie, f#r# moderni+areaproducţiei, *i respecti

m#rirea olumului de producţie.

0n ba+a ealu#rii perspectielor dup# aceast# metod#, pentru fiecare produs cheie se poate

elabora o strate/ie anticri+# /eneral# (J, p.%'&C.

Al#turi de produsele asimilate, -ntreprinderea industrial#, deseori are unele idei, schiţecupriire la produse -nrudite, sau chiar produse noi. ;e aceea, este necesar s# se ealue+e /radul

lor de utilitate *i s# elabore+e o strate/ie inoaţional# corespun+#toare.

3ai mulţi autori consider# c# staţionarea liniilor de producţie, lipsa lor de receptiitate la

inoaţii, menţinerea ierarhiei -n structurile funcţionale care nu se mai -ncadrea+# -n economia

administrati#, etc., constituie principala fr:n# a actiit#ţii eficiente a -ntreprinderii -n condiţiile

de piaţ#.

=na din particularit#ţile -ntreprinderii care se afl# -n cri+# este stricta limitare aresurselor. 0n astfel de condiţii, este conenabil s# fie aleas# pentru reali+are,

strate/iainoaţional#, prin utili+area schemei urm#toare "Di/ura %.(.$?

Di/. %.(. 2chema strate/iilor inoaţionale(%, p.%JC0n ba+a deci+iilor primite despre produsele asimilate *i inoaţii, conducerea -ntreprinderii

completea+# capitolul „resurse” al modelului ales de strate/ie anticri+#.

<entru aceasta se elaborea+# c:tea tipuri de business1strate/ii, -n ba+a c#rora *i se

elaborea+# modelul /eneral al strate/iei anticri+# *i planul de perspecti# cu priire la ie*irea

or/ani+aţiei din cri+#.

2coaterea -ntreprinderii din starea de cri+# "profilactica cri+ei$, necesit# o abordare

strate/ic# la /estiunea anticri+#. ;ocumentul dup# care trebuie s# se conduc#antreprenorul,trebuie sa fie planul strate/ic M adus la cuno*tinţ# fiec#rei subdii+iuni.

9(



<rincipala caracteristic# a documentului "pro/ramei, planului, etc.$ strate/ic de anticri+#,

este eistenţa -n conţinut a directielor concrete, formulelor specifice pentru mana/erii dediferite

niele 1 elaborate -n mai multe ariante, -n dependenţ# de caracteristicile mediului intern *i

etern.

a /estiunea anticri+# a unei -ntreprinderi publice de mari proporţii, cel mai preferabil tipde strate/ie M care este mai puţin costisitor M -l repre+int# „strate/ia de diferenţiere”, ce const# -n

modificarea parametrilor de eploatare a producţiei tradiţionale conform cerinţelor "preferinţelor

consumatorilor$.

2trate/ia anticri+# a -ntreprinderii are un caracter ori/inal, deoarece -n ea este indicat un

sistem de scopuri indiiduale, diferite faţ# de celelalte strate/ii.

=na din funcţiile permanente a mana/ementului strate/ic este pro/no+area *i ealuarea

sistematic# a factorilor de cri+#, precum *i elaborarea mecanismelor de neutrali+are a lor.=na din cele mai costisitoare, dar *i cele mai efectie metode a mana/ementului strate/ic

anticri+# este modelarea eoluţiei situaţiilor de cri+# *i elaborarea -n ba+a acestora a

mecanismelor de dep#*ire a lor.

1.1. E#&%7' )&*(&$ (& 2&#*$%'+& ' -+$&*&/+ :$ ';+('+&' -+&#"'/8 ' 2&#*$%8+$$

9%*+&-+$%(&+$$

Hestionarea corporati# contemporan# se ba+ea+# tot mai des pe principiile metodei

mana/ementului proiectelor. Hestionarea contra cri+elor M este o parte component# a /estion#rii

corporatie, de aceea *i -n or/ani+area lui este necesar s# se urme+e principiile mana/ementului

proiectelor.

Eist# numeroase definiri a termenului „proiect”, fiecare dintre ele fiind le/at# de

dependenţ# faţ# de sarcina concret#, propus# mana/erilor.

<roiect "en/l. M <roect$ M este cea, ce se planific#, de eemplu, o -ntreprindere

mare"dicţionarul eplicati Uebster$.

<roiect M o anumit# sarcin# cu ni*te date iniţiale *i cu re+ultate dorite "scopuri$, care

condiţionea+# metoda de soluţionare a ei (5, p.J%C.

0n ca+ul c:nd -n calitate de re+ultat al proiectului apar unele obiecte fi+ice "cl#diri,

construcţii, complee de producţie$, prin proiect se -nţele/e sistemul de formulare -n

limitelescopurilor, a obiectelor fi+ice din procesul de producţie sau de moderni+are, create pentru

reali+area proceselor tehnolo/ice, a documentaţiei lor tehnice *i or/ani+aţionale, "materiale,

financiare, de munc# *i alte resurse$, precum *i hot#r:rile de conducere *i m#surile care se iau

pentru reali+area lor %(, p.49C.

96



0n momentul de faţ# -n Rom:nia este acceptat# o ideolo/ie a /estion#rii de pro/ram,

adic# procesul de formare a unor complee -ntre/i de pro/rame. 0n acela*i timp, anumite

problemele care apar -n procesul elabor#rii pro/ramei, r#m:n -nc# deschise. Aceasta este

le/at#de dificultatea pro/no+#rii de+olt#rii economiei. 0n /eneral este stabilit *i mecanismul

or/ani+aţional al /estion#rii pro/ramelor. ;in acest punct de edere, mai folosit# *i solicitat# -ncondiţiile economiei de piaţ# este metodolo/ia *i tehnica mana/ementului proiectelor. 3etodele

mana/ementului proiectelor pot *i trebuie s# fie o surs# efecti# de reali+are a reformelor at:t la

niel statal *i re/ional, c:t *i la nielul unui element mediu al /estion#rii.

0n afar# de ideolo/ia /estion#rii pro/ramate, trecerea la metodele mana/ementului

proiectelor trebuie completat# cu?

O ichidarea sistemului de planificare1distribuţie, ba+at pe administrarea nere/lementat#

"beneol# sau forţat#$ *i formarea sistemului de drept de re/lementare>O Trecerea la relaţiile de piaţ#>

O Efectuarea priati+#rii propriet#ţii statului>

O Anularea monopolului de stat -n domeniul comerţului eterior>

O Dormarea pieţei proiectelor inestiţionale, imobilelor, a h:rtiilor de aloare, etc.>

O <rocesul descentrali+#rii /estiunii *i transmiterea anumitor funcţii pe locuri>

O )rearea companiilor inestiţionale, a firmelor de en/ineerin/ *i consultin/, ce

orpropune sericii -n domeniul economic, de susţinere informaţional# *i /estionar# a reali+#rii

proiectelor>

O ;eterminarea schimb#rilor -n psiholo/ia conduc#torilor>

O ;e+oltarea tehnolo/iilor computeri+ate *i comunicaţiilor>

O Atra/erea acti# la reali+area proiectelor a inestitorilor str#ini care dea utili+ea+#

metodele de /estionare a proiectelor>

O )rearea unor noi structuri, care -*i construiesc actiitatea pe ba+a proiectelor.

Eperienţa Qaponiei, 2=A, )oreei *i a altor ţ#ri de+oltate denot# faptul c# /estiunea

proiectelor este un miloc de a ie*i din cri+a economic# *i o metod# de re+olare a problemelor

maore *tiinţifice, de producţie *i sociale. Aceast# metod# este o modalitate de conducere

-ncondiţiile de tran+iţie a sistemelor -n de+oltare, -n condiţiile de instabilitate *i de cre*tere

necontrolat# a preţurilor *i a deficitului de resurse, a refu+ului statului de conducere nemilocit# a

actiit#ţii economice de producţie a -ntreprinderii, -n condiţiile apariţiei proprietarilor de

inestiţii *i a proiectelor, a sistemului fiscal instabil *.a.

Hestiunea proiectelor M este o disciplin# sintetic#, ce cumulea+# at:t cuno*tinţe speciale

c:t *i profesionale. )uno*tinţele speciale reflect# specificul acelui domeniu de actiitate, la care

se refer# proiectele "de construcţie, inoaţionale, ecolo/ice, or/ani+aţionale *.a.$. Hestiunea

9K



proiectelor a deenit disciplin# de sinest#t#toare datorit# cuno*tinţelor primite ca re+ultat al

studierii le/it#ţilor /enerale, a eistenţei acestora -n proiectele din toate domeniile de actiitate,

precum *i a folosirii eficiente a metodelor *i miloacelor utili+ate -n cele mai diferite proiecte.

3etodele de /estiune a proiectelor permit?

O determinarea scopului proiectului *i de a1i pune ba+ele>O eidenţierea structurii proiectului "subscopuri, etapele principale de lucru care trebuie

-ndeplinite$>

O determinarea olumului necesar *i a sursei de finanţare>

O selectarea eecutanţilor M -n particular prin proceduri de licitaţie *i concurs>

O pre/#tirea *i -ncheierea de contracte>

O determinarea termenilor de reali+are a proiectului, -ntocmirea /raficului -ndeplinirii lui,

calcularea necesarului de resurse>O calcularea dei+ului *i bu/etului proiectului>

O planificarea *i ealuarea riscurilor>

O asi/urarea controlului asupra -ndeplinirii proiectului *i multe altele.

)ea mai deplin# definiţie a mana/ementului proiectelor este dat# de Institutul de

mana/ement a proiectelor 2=A. )onform acesteia?

M'%'2&)&%*"/ -+$&*&/+ este arta conducerii *i coordon#rii resurselor umane *i

materiale pe parcursul ciclului de iaţ# a proiectului prin aplicarea metodelor *i tehnicilor de

conducere moderne pentru obţinerea, -n cadrul proiectului, a anumitor re+ultate -n ceia ce

prie*te conţinutul *i olumul lucr#rilor, costurile, timpul, calitatea *i satisfacerea persoanelor

implicate -n proiect %J, p.'(9C.

3etoda mana/ementului proiectelor se ba+ea+# pe o tratare procesual# a actiit#ţii

-ntreprinderii. <rocesele de conducere a proiectelor pot fi dii+ate -n 6 /rupe, a c:te unul sau mai

multe procese fiecare?

'. <rocese de iniţiere M identificarea "-nţele/erea$ necesit#ţii -nceperii proiectului sau

fa+ei *i aloc#rii resurselor pentru reali+area lor.

%. <rocese de planificare M elaborarea *i menţinerea -n starea de lucru a schemei de

atin/ere a scopurilor, datorit# c#rora a fost or/ani+at proiectul.

9. <rocese de eecutare M coordonarea resurselor umane *i a altor resurse pentru

reali+area planului.

(. <rocese de control M erificarea atin/erii obiectielor propuse prin urm#rirea *i

m#surarea re+ultatelor *i efectuarea acţiunilor de corectare -n ca+ de necesitate.

6. <rocese de -ncheiere M formali+area accept#rii re+ultatelor *i -ncheierea proiectului dat

sau a fa+ei.

95



Hrupele de procese se unesc prin re+ultatele produse? re+ultatele unui proces sunt intr#rile

pentru urm#torul proces. ;e asemenea, /rupele de procese ale mana/ementului proiectelor

nuconstituie eenimente discrete *i omo/ene, acestea sunt lucr#ri ce se intersectea+# *i se

manifest# cu diferite /rade de intensitate -n cadrul fiec#rei fa+e a proiectelor. Interacţiunea

/rupelor de procese intersectea+# fa+ele -n a*a fel, -nc:t sf:r*itul unei fa+e, ofer# date de intrare pentru iniţierea celei ce urmea+#. ;e eemplu, -ncheierea fa+ei de proiectare necesit# primirea de

c#tre client a documentelor de proiectare. 0n acela*i timp, aceste documente de proiectare seresc

drept descriere a produsului pentru fa+a de eecutare 'K, p.6KC.

Repetarea proceselor de iniţiere la -nceputul fiec#rei fa+e aut# la focali+area proiectului

asupra necesit#ţilor specificate, pentru satisfacerea c#rora el a fost conceput. 3ana/ementul

proiectelor cuprinde toate aspectele actiit#ţii or/ani+aţiei *i include un num#r mare de diferite

subsisteme de conducere. 2ubsistemele de conducere a proiectelor se formea+# -n dependenţ# dedomenii *i elemente de conducere, relati independente -n cadrul proiectului. Acestea pot fi?

duratele, resursele de forţ# de munc#, cheltuielile, achi+iţion#rile *i lir#rile, informaţia *i

comunicarea, riscurile proiectului *.a.m.d. 2ubsistemele enumerate sunt practic comune pentru

toate proiectele. 2ubsistemele de conducere a proiectelor sunt orientate de conducerea unui

anumit domeniu. ;e aceia, -n dependenţ# de principalele domenii, mana/ementul proiectelor se

-mparte -n urm#toarele subsisteme?

3ana/ementul concepţiei>

3ana/ementul olumelor de lucru>

3ana/ementul timpului "duratelor$>

3ana/ementul costului>

3ana/ementul achi+iţiilor *i lir#rilor>

3ana/ementul calit#ţii>

3ana/ementul resurselor umane>

3ana/ementul riscurilor> 3ana/ementul re+erelor>

3ana/ementul inte/r#rii>

3ana/ementul informaţiei *i comunic#rii.

Indiferent cum ar fi concepţia proiectelor, f#r# reali+area lor, ea nu alorea+# nimic. Este

important re+ultatul reali+#rii proiectului *i actiitatea pentru -ndeplinirea lui. Diecare proiect,

indiferent de /radul de dificultate sau olumul lucr#rilor necesare pentru efectuarea lui, trece pe

parcursul derul#rii lui prin anumite st#ri "etape$? de la starea -n care „proiectul -nc# nu este”,

9J



p:n# la starea -n care „proiectul dea nu mai este”. <entru oamenii de afaceri -nceputulproiectului

e le/at de reali+area *i -nceperea inestirii miloacelor b#ne*ti -n eecutarea lui.

Dinali+area proiectului poate fi marcat# prin?

O Introducerea obiectelor -n eploatare *i utili+area re+ultatelor proiectului>

O Transferarea personalului, implicat -n proiect, la alt post>O 0ncetarea finanţ#rii proiectului>

O bţinerea re+ultatelor propuse pentru proiect>

O Introducerea -n proiect a unor modific#ri considerabile, nepre#+ute de concepţia

iniţial# "moderni+area$>

O 2coaterea din eploatare a obiectelor proiectului.

0nceperea lucr#rilor asupra proiectului, la fel ca *i -ncheierea lor, se re/lementea+# oficial.

2t#rile, prin care trece proiectul, sunt numite fa+e sau etape ale proiectului, iar interalul de timp-ntre momentul apariţiei proiectului *i momentul lichid#rii lui, se nume*te ciclul de iaţ# al

proiectului.

0n Tabelul %.K sunt pre+entate fa+ele ciclului de iaţ# al proiectului.

Tabelul %.K. Da+ele ciclului de iaţ# al proiectului '6, p.J4C

)iclul de iaţ# al proiectuluiDa+a preinestiţional# Da+a inestiţional# Da+a de eploatare

1 Anali+a posibilit#ţilor

inestiţionale>1 ATE preenti#>

1 ATE>

1 Raport cu priire la

posibilit#ţile inestiţionale>

1 r/ani+area finanţ#rii.

1 Ne/ocierile *i -ncheierea

contractelor>1 <roiectarea>

1 )onstruirea>

1 3arGetin/>

1 Instruirea.

1 Recepţionarea *i lansarea>

1 2chimbul utilaului>1 Etinderea, inoarea>

1 0nchiderea proiectului.

S*+"*"+'+&' -+$&*"/"$. <entru a conduce un proiect, el trebuie dii+at -n subsisteme

sau componente ierarhice. 0n termenii mana/ementului proiectelor, structura proiectului const#

dintr1un „arbore” de componente orientate spre produs, pre+entate prin utilae, lucr#ri, sericii *i

informaţia obţinut# -n urma proiectului.

2tructura proiectului M este or/ani+area le/#turilor *i relaţiilor dintre elementele ei. Ea

este destinat# specific#rii produsului, care trebuie elaborat *i confecţionat, *i care

lea/#elementele actiit#ţii care urmea+# a fi efectuate, at:t -ntre ele, c:t *i al acestora cu scopul

final al proiectului.

<rocesul structur#rii proiectului poate fi pre+entat -n urm#toarea form# de consecutiitate

de actiit#ţi?

E*'-&/& -/'%$>$8+$$ :$ 9)-8+7$+&' -+$&*"/"$@

94



'. ;eterminarea obiectielor proiectului M trebuie determinate deplin *i concret

caracterul, scopurile *i conţinutul proiectului, precum *i produsele finale ale proiectului, cu

caracteristicile sale eacte. 0n situaţia dat# este util# ierarhi+area scopurilor, care arat# lanţul

complet al re+ultatelor finale *i8sau miloacelor de obţinere.

%. Nielul de detaliere M este necesar# concreti+area diferitelor niele de detaliere a planurilor *i num#rul de niele a elementelor din structura proiectului.

9. 2tructura proiectului 1 este necesar# pre/#tirea schemei ciclului de iaţ# al proiectului.

(. 2tructura or/ani+aţional# M schema or/ani+aţional# a proiectului trebuie s# cuprind#

toate /rupele de persoane *i persoanele separate, care or lucra -n proiect, inclusi persoanele din

mediul etern cointeresate -n proiect.

6. 2tructura produsului M este schema de dii+are -n subsisteme sau componente, inclusi

ma*inile *i utilaele, pro/ramele *i informaţia, sericiile *i amplasarea /eo/rafic#, dac# esteimportant#.

K. <lanul de conturi contabile al or/ani+aţiei M sistemul de coduri, aplicate la structurarea

proiectului, trebuie -ntocmit pe ba+a planului de conturi contabile eistent -n or/ani+aţie.

5. 2tructura de dii+are a proiectului M cele patru puncte enumerate mai sus "91K$, sunt

le/ate -ntr1o structur# unic# a proiectului.

J. <lanul /eneral al proiectului M poate fi detaliat -n continuare -n procesul c#ut#rii

drumului critic. <e parcursul reali+#rii proiectului planul poate fi utili+at -n rapoartele destinate

conduc#torilor.

4. 3atricea reparti+#rii responsabilit#ţilor M -n urma anali+ei le/#turilor reciproce -ntre

elementele structurii proiectului *i or/ani+aţiei se construie*te matricea, unde elementele

structurii proiectului dein linii, iar elementele schemei de or/ani+are a companiei M coloane "sau

iners$. 0n celulele matricei nielele de responsabilitatea a persoanelor implicate sunt marcate cu

autorul unor -nsemn#ri conenţionale sau coduri.

'&. <lanul de lucru de conturi contabile M -n ca+ de necesitate trebuie de elaborat sistemul

de subconturi.

''. Hraful1reţea de lucru M reali+area primelor '& pa*i permite elaborarea unui /raf1reţea

detaliat, care include aprecierile de timp *i resurse pentru fiecare actiitate.

'%. 2istemul de ordin1-ns#rcin#ri M reiese din structura preliminar# "p.5$ *i matrice "p.4$.

0n aceast# etap# sarcinile trebuie s# fie concrete -n timp *i resurse.

'9. 2istemul de rapoarte *i control M este un ansamblu de indicatori de control *i alorile

lor critice, care ofer# posibilitatea determin#rii corectitudinii orient#rii alese -n reali+area

proiectului *i efectu#rii modific#rilor -n proiect la momentul potriit, -n ca+ul -n care re+ultatele

obţinute nu corespund cu alorile critice.

(&



1.=. C%/"0$$ /' '-$*/"/ 1.

0n acest capitol este pre+entat# anali+a metodelor de mana/ement anticri+#, care fiind

utili+ate eficient ar permite desprinderea conclu+iei c# funcţia de ba+# *i actual# este

/estiunea-ntreprinderii. 3ana/ementul etern se reali+ea+# -n cadrul procedurilor udec#tore*ti

priind restabilirea capacit#ţii de plat# a -ntreprinderii debitoare. 0n conclu+ie, prin noţiunea deVmana/ement anticri+#” se sub-nţele/e Vmana/ement prin arbitra”. 3ana/ementul prin arbitra,

-n esenţ#, repre+int# un eemplu aparte de /estiune a cri+ei *i se reali+ea+# -n conformitate cu

normele *i cerinţele procesului de arbitra. Responsabilul de mana/ementul prin arbitra nu ia de

sine st#t#tor deci+ii, ci eecut# hot#r:rile consiliului de creditori.

3etodele utili+ate la anali+a situaţiei financiare sunt ba+ate pe datele din bilanţul contabil

*i, deci, nu reflect# situaţia real# a -ntreprinderii.

;e asemenea, -n acest capitol este pre+entat# esenţa metodei de mana/ement prin proiecte *i sunt descrise aantaele acestei metode -n cadrul elabor#rii proiectului de

mana/ement anticri+#, inclusi? formarea planului proiectului *i stabilirea obiectielor strate/ice,

care or fi descrise conform metodei de mana/ement /eneral a obiectielor mana/ementului

anticri+#.

CAPITOLUL III. ORGANIZAREA ŞI IMPLEMENTAREA TE5NOLOGIILOR DE

MANAGEMENT ANTICRIZĂ

3.. O+2'%$0'+&' #$#*&)"/"$ (& )%$*+$0'+& ' #$*"'7$&$ 9%*+&-+$%(&+$$ )$$

Estimarea şi analiza generală, sistematică a activităţii rmei reprezintă

o parte importantă în sistemul de monitorizare a situaţiei întreprinderii. 9

analiză mai completă a cauzelorsucceselor şi eşecurilor companiei va

('



permite managerilor să efectueze o prognoză c$t mai reală a situaţiei

întreprinderii. n ultimii 5: de ani ma;oritatea managerilor întreprinderilor

mari aua;uns la concluzia că scopul principal al întreprinderii este

maimizarea veniturilor, prin ma;orarea valorii acţiunilor companiei 99, p.'95C.

-etoda de bază utilizată pentru creşterea valorii acţiunilor constă înmaimizarea valorii nete a uurilor nanciare pe termen lung, ţin$ndu!se

cont de următorii factori4 volumul uului de mi;loace băneşti, periodicitatea

acumulării de mi;loace băneşti, termenul acestora, şi de asemenea, riscurile.

&copul analizei constă, în primul r$nd, în evaluarea poziţiilor strategice şi a

posibilităţilor întreprinderii. 'e baza datelor obţinute este posibilă luarea

deciziei privind realizarea oportună a procedurilor de reorganizare necesare,

e în cazul apariţiei crizelor, e în cazul pregătirii pentru lichidarea unuia saualtui tip de business sau a întregii întreprinderi. nurma monitorizării se obţin

datele necesare pentru elaborarea sistemului de management anticriză,

depistarea şi formularea problemelor întreprinderii '6, p.'%JC.

<n grad înalt de eactitate şi de completitudine a analizei poate atins

dacă se aplică oabordare compleă, şi anume cea pe baza efectuării

concomitente a analizei mediului intern şietern, precum şi a situaţiei

nanciare şi a proprietăţii întreprinderii. +lgoritmul de analiză compleă asituaţiei întreprinderii este prezentat în gura 6.3.

"in această schemă, în baza rezultatelor analizei mediului intern şi

etern se formulează concluzii generale analitice despre situaţia

întreprinderii, tendinţele de dezvoltare a acesteia şi posibilele direcţii de

ameliorare a situaţiei, care în viitor vor permite întreprinderii să!şistabilească

strategia. n continuare sunt prezentate principalele situaţii ale organizării

complee a obiectivelor managementului anticriză.Analiza mediului intern al întreprinderii. +naliza mediului intern al

întreprinderii începe cu etapa de analiză a obiectivelor eistente şi a

strategiei. Ea este necesară în scopulobţinerii unei concluzii despre situaţia

(curentă, progresivitatea etc.) obiectivelor şi a strategiei întreprinderii.

<rmătoarea etapă a analizei mediului intern constă în analiza structurii

organizaţionalfuncţionale şi a personalului, care se caracterizează în funcţie

de patru direcţii4 ! analiza structurii organizatorice! analiza structurii funcţionale

! analiza bazei normative interne

(%



! evaluarea personalului.

=ig. 6.3. +lgoritmul analizei complee a situaţiei întreprinderii 'K, p.4JC

+naliza respectivă este necesară pentru determinarea situaţiei curentea structurii organizaţional!funcţionale şi corespunderea acesteia obiectivelor

eistente şi strategieiîntreprinderii, precum şi nivelului optim şi a valorii

sistemului de management.

<ltima etapă a analizei mediului intern constă în analiza situaţiei

nanciare curente.

<tilizarea metodelor tradiţionale de analiza a situaţiei nanciare

curente a întreprinderii nu este oportună în scopul analizei întreprinderiiaată în criză. >ezultatele în urma calculelor separate acoecienţilor pentru

(9



analiza întreprinderii aată în criză conduc la obţinerea unor

rezultateeronate.

"e eemplu, av$nd indicatorul valorii medii a surselor de bază nu

putem stabili gradul deconcurenţă şi c$t de moderne sunt tehnica şi utila;ul

întreprinderii.?ndicatorii caracteristici veniturilor şi ai protului obţinut la utilizarea

capitalului nu sunt obiectivi aceştia sunt manipulaţi, folosindu!se diferite

metode de evidenţă. n cazul reducerii cheltuielilor privind serviciile de

mar@eting, cheltuielilor privind instruirea personalului sau privind cercetarea

indicatorilor, rentabilitatea se ma;orează pe termen scurt, însă se vor reduce

veniturile pe termen lung '&, p.65C.

Analiza mediului extern al întreprinderii. +naliza mediului microeste necesară pentru elaborarea şi implementarea instrumentelor

managementului anticriză (în primul r$nd pentruîntreprinderile tactice).

n calitate factor al mediului micro, analiza inuenţei furnizorilor asupra

unei anumiteîntreprinderi poate prezentată sub forma următoarelor etape4

! analiza inuenţei modicării preţului la resursele şi materialele

necesare pentru funcţionareaîntreprinderii

! stabilirea numărului de furnizori! estimarea nivelului de credibilitate a furnizorilor

! estimarea posibilităţii de lucru a furnizorilor întreprinderii cu

potenţialii concurenţi

! analiza dinamicii nivelului dob$nzii creditului de consum.

+naliza inuenţei consumatorilor constă în respectarea următoarelor

acţiuni4

! determinarea posibilităţii modicării bruşte a cereri pe piaţa locală şiinternaţională

! determinarea preferinţelor consumatorilor

! analiza puterii de cumpărare, inclusiv a nivelului veniturilor şi a

economiilor populaţiei

! analiza deprinderilor, tradiţiilor şi normelor de consum pe piaţă

! stabilirea inuenţei apariţiei mărfurilor substituente pe piaţă asupra

cererii de producţie

! estimarea elasticităţii cererii

! determinarea segmentelor de consumatori.

((



+naliza inuenţei concurenţilor se reduce la aprecierea şi compararea

concurenţilor din sectorul dat şi concurenţii din alte sectoare cu

întreprinderea dată, determin$ndu!se4

! eistenţa sau elaborarea de către concurenţi a noilor tehnologii

avansate ! calitatea şi capacitatea de concurenţă a produselor şiA sauserviciilor

! poziţionarea produselor şiA sau serviciilor concurenţilor

! apartenenţa concurentului la o grupă strategică bine poziţionată

! nivelul cheltuielilor de producţie la concurenţi

! cota de piaţă deţinută de concurenţi şi numărul acestora

! tipurile de concurenţă pe piaţă

! politica tarifară a concurenţilor! strategia aplicată de concurenţi şi inuenţa acesteia asupra activităţii

întreprinderii care se aă în situaţie de criză,

! organizarea mar@etingului şi distribuţiei de către concurenţi

! structura organizaţională şi cultura corporativa a concurenţilor

! gama de sortimente a produselor şi serviciilor concurenţilor.

+naliza inuenţei intermediarilor poate apreciată de următorii

indicatori4! politica tarifară promovată de întreprindere şi deservirea reţelei de

distribuţie

! ecacitatea reţelei de distribuţie

! dinamica veniturilor din v$nzări

! imaginea rmei.

+naliza macromediului este necesar să e efectuată permanent,

deoarece factorii eterni sunt forţele obiective, asupra cărora întreprindereanu poate inuenţa şi de aceea dacă nu se iau în calcul schimbările mediului

etern apare pericolul creşterii cerinţelor factorilor eterni aimediului asupra

activităţii întreprinderii '&, p.K9C.

n baza rezultatelor analizei efectuate a factorilor interni şi eterni,

manageriiîntreprinderii formulează concluzii generale privind starea

întreprinderii şi determină direcţiile strategice prioritare de dezvoltare,

după cum urmează4

! Păstrarea poziţiei; poate utilizată în cazurile c$nd v$nzările

întreprinderii deţin o cotă înaltă pe piaţă, iar strategiile orientate spre

(6



dezvoltarea acesteia nu vor mai asigura o valoarepozitivă. ntreprinderea

trebuie să utilizeze posibilităţile interne, care sunt direcţionate spre

reducerea cheltuielilor, în vederea ma;orării uului nanciar.

! Strângerea roadelor; poate aplicată în cazurile c$nd scopul

constă în obţinerea venitului din acele domenii ale businessului, a cărorposibilitate de dezvoltare este limitată sau epuizată.

! Reducerea; în cazurile c$nd unul din domeniile businessului nu mai

generează venituri şi posibilitatea de investire este epuizată, întreprinderea

trebuie să îl lichideze sau să îl v$ndă.

! re!terea; în urma efectuării unei analize complee se va constata

că eistă uneleîntreprinderi care sunt potenţiale concurente, atunci va

utilizată această direcţie strategică pentru a intra pe pieţe de perspectivă.! Pătrunderea; în rezultatul evaluării perspectivelor de dezvoltare a

întreprinderii, managerii, chiar şi în situaţiile de criză, trebuie să ofere

condiţii pentru dezvoltarea acesteia.

'e parcursul evaluării poziţiilor strategice ale întreprinderii, se

stabileşte valoareaadăugată a acelor părţi sau, mai bine zis, unităţile

strategice (<&). n urma efectuării unei analize complee se realizează o

analiză a poziţiilor <& în funcţie de anumite categorii de mărfuri şiposibilităţile de realizare pe piaţă.

Este necesară efectuarea unei analize comparative a activităţii

întreprinderii în ansamblu precum şi a <&, determin$ndu!se în consecinţă

mediul informaţional al întreprinderii. Eistenţă unor relaţii informaţionale

concrete în interiorul sistemului (at$t accesul la informaţie pentruanaliză, c$t

şi pentru susţinerea unui feedbac@ ecient) va face întreprinderea

practicinvulnerabilă în cazul conictelor şi în situaţiile de criză %4, p.''%C.&emnalul despre pericolul unei situaţii de criză pentru managerul

întreprinderii poate rezultatul analizei permanente a indicatorilor stabiliţi în

activitatea întreprinderii. Ba sf$rşitulecărei săptăm$ni este necesară

efectuarea analizei activităţii de producţie a întreprinderii. &ursaprincipală

este raportarea privind producerea de către <& ale întreprinderii

(particularităţile nomenclaturii producţiei pentru o perioadă, volumule de

producţie al secţiilor, întreruperi, staţionări, problemele aprovizionării şi

realizarea acesteia). "e asemenea în raportul săptăm$nal cu privirea la

activitatea de producţie a întreprinderii trebuie să se includă valorile

(K



indicatorilorde rentabilitate a producţiei realizate şi a randamentului

capitalului.

'roiectarea sistemului de monitoring comple se bazează pe

înţelegerea sistemului ca un comple de mi;loace, ce asigură interacţiunea a

cinci tipuri de resurse4 umane, de timp, materiale, informaţionale şinanciare 3:, p.37D. Elementele de bază ale sistemului de monitorizare a

situaţiei întreprinderii sunt4

! <n anumit ansamblu de indicatori de calcul şi analiză ce satisface toţi

participanţii la proiect

! 'rezenţa legăturilor informaţionale stabile în cadrul sistemului (at$t

pentru accesibilitatea informaţiei pentru analiză, c$t şi pentru o legătură

inversă ecientă).+stfel, obiectivul global al proiectului este4 crearea sistemului de

monitoring a situaţiei unei întreprinderi mici. 'entru realizarea obiectivului

global este necesară de soluţionarea următoarelor probleme4

3. &electarea indicatorilor necesari pentru organizarea monitoringului

situaţiei întreprinderii şi determinarea valorilor lor critice.

5. Fusticare ecienţei acestor indicatori pentru întreprindere.

6. "eterminarea canalelor uurilor informaţionale în cadrul întreprinderii.

8. Elaborarea formelor şi termenilor rapoartelor pentru administraţie şi

managerii întreprinderii.

3.1. M&*(/2$' )%$*+$%2"/"$ #$*"'7$&$ >$%'%$'+& ' 9%*+&-+$%(&+$$9 evaluarea compleă a activităţii întreprinderii şi a <& se bazează pe

cercetarearezultatelor la momentul actual, de aceea mulţi manageri

utilizează în apreciere, datele evidenţei contabile cum ar 4 Gprot din capital

investitH sau Hvenit la o acţiuneH. ?ndicatorii de venit şi prot nu sunt

obiectivi şi depind de modul ales de evidenţă. n afară de aceasta, metodele

contabile utilizate astăzi pentru analiză sunt realizate pe termen scurt, ele

neind îndreptate spre cercetarea, într!o perspectivă îndelungată, a valorii

adăugate a companiei. -icşorarea cheltuielilor de mar@eting, perfecţionarea

(5



cadrelor, protabilitatea curentă a întreprinderii, evidenţiază, însă în

perspectivă pe termen lung că în companie se aşteaptă criza '(, p.44C.

'entru determinarea semnalelor apariţiei fenomenelor situaţiei de criză

în întreprindere este necesar monitoringul nanţelor acesteia, adică o

supraveghere permanentă a indicatorilor de afaceri şi nanciari, şi nu doarlucrul cu rapoartele contabile. +naliza acestor indicatori permite aprecierea

cantitativă a probabilităţii de intervenire a incapacităţii de plată, ca factor de

bază a insolvabilităţii întreprinderii '(, p.'&%C.

&copul metodologiei propuse * oferirea unui algoritm de monitoring cu

utilizarea formulelor de calcul şi a valorilor normative a coecienţilor.

-etodologia dată este proiectată pentru întreprinderi din orice domeniu de

activitate, cu forme diferite de proprietate şi din diferite teritorii deamplasare. +ceste indicaţii metodologice propuse pot folosite la

organizarea sistemului de monitoring într!o întreprindere ce activează stabil,

la realizareaactivităţilor de restabilire a capacităţii de plată a întreprinderilor

debitoare, la efectuarea procedurilor de gestionare eternă. Ioţi indicatorii

analizaţi se subîmpart în patru grupe în funcţie de importanţa în gestiunea

contra criză, ceia ce permite construirea consecutivităţii efectuării calculelor.

n gura 6.5. este arătat algoritmul calculelor şi analizelor necesare pentrumonitoringul indicatorilor întreprinderii.

'e primul loc în organizarea monitoringului nanţelor se plasează

calculul indicatorilor lichidităţii, şi aceasta deoarece tradiţional principala

cauză insolvabilităţii întreprinderii se consideră incapacitatea sa de plată.

'rincipalii indicatori de lichiditate sunt4

J Coecientul (C) lichidităţii(l) absolute(a) (Coecientul de urgenţă) *

Cl.a. arată ce partedin datoria curentă poate achitată la o anumită dată(valoarea recomandată * :,5 ! :,6).

J Coecientul (C) lichidităţii(l) precizat(p) * Cl.p. arată ce parte din

datorie poate achitată nu doar din contul numerarului, dar şi din contul

încasărilor aşteptate (valoarearecomandată * :,D ! :,K).

J Coecientul (C) general (g) de lichiditate(l) (coecientul de acoperire)

* Cg.l. arată în cemasură activele curente acoperă datoriile pe termen scurt

(valoarea recomandată * 5 ! 6).J Coecientul(C) manevrabilităţii(m) * Cm arată ce parte din resursele

proprii e investită în active mai mobile (valoare recomandată L :).

(J



=ig. 6.5. +lgoritmul de calcul şi analiză a principalilor indicatorilor

nanciari ai

ntreprinderii elaborat de autorC

?niţial atenţia trebuie îndreptată spre coecientul lichidităţii absolute

(Cl.a.). Iendinţa lui Cl.a de a se îndrepta spre zero, semnică insucienţa

cresc$ndă a mi;loacelor băneşti şi a activelor curente, put$nd apărea

probleme cu achitările urgente, ceia ce la r$ndul său, poate aduce

întreprinderea la incapacitate de plată. n continuare, este necesară analiza

dinamicii coecientului lichidităţii precizat (Cl.p.). "acă Cl.p. tinde spre zero,

această ne indică căîntreprinderea nu poate acoperi datoriile pe termen

scurt, chiar atrăg$nd creanţele 9J, p.KKC.

&ituaţia nanciară a întreprinderii este caracterizată de următorii

indicatori ai activităţii de afaceri:

J Coecientul (C) independenţei (i) nanciare (f ) *Ci.f. arată cota

resurselor proprii ale întreprinderii ce nanţează activitatea acesteia, care

pot utilizate timp îndelungat(valoare recomandată * :,D).

J Coecientul (C) stabilităţii (s) nanciare (f ) *Cs.f. arata ce parte a

activităţii întreprinderiieste nanţată din contul resurselor proprii (valoare

recomandată L 3).

J Coecientul (C) investiţiei (i) *Ci.n. arată în ce măsură sursele proprii şi

creditele pe termen lung formează investiţii (valoare recomandată L 3).

Etapa 3. Calculul indicatorilor lichidităţii4 coecientullichidităţii absolute, coecientul precizat a lichidităţii,

coecientul lichidităţii generale, coecientul demanevrabilitate.

Etapa 5.Calculul indicatorilor activităţii de afaceri4coecientul independenţei nanciare, coecientul

stabilităţii nanciare, coecientul de investire.

Etapa 6. Calculul indicatorilor de rotaţie a capitalului4coecientul rotaţiei generale, coecientul de rotaţie ami;loacelor e, oecientul de rotaţie a mi;loacelor

circulante, coecientul de rotaţie a capitalului propriu.

Etapa 8. Calculul coecienţilor de rentabilitate4coecientul de rentabilitate a activelor, coecientul

rentabilităţii nete a activelor, coecientul rentabilităţiicapitalului propriu, coecientul rentabilităţii nete a

capitalului propriu.

(4



Indicatorii de rotaţie ai capitalului arată gradul de folosire a

resurselor întreprinderii, şi includ următorii coecienţi4

J Coecientul (C) rotaţiei(r) generale(g) *Cr.g. arată de cîte ori într!o

anumită perioadă detimp se efectuiază un ciclu deplin de producere şi

circulaţie.J Coecientul (C) de rotaţie (r) a mi;loacelor (m) e (f ) * Cr.m.f.

caracterizează viteza derotaţie a mi;loacelor e ale întreprinderii.

J Coecientul (C) de rotaţie(r) a mi;loacelor (m) circulante (c) * Cr.m.c.

arată viteza de rotaţiea rezervelor materialo!productive şi a mi;locelor

băneşti.

J Coecientul (C) de rotaţie (r) a capitalului (c) propriu (p) * Cr.c.p. arată

viteza de rotaţie aresurselor proprii ale întreprinderii.Indicatorii rentabilităţii se divizează în două grupe4 indicatorii

rentabilităţii capitalului şi indicatorii rentabilităţii vînzărilor. n monitoringul

situaţiei nanciare a întreprinderii seutilizează indicatorii rentabilităţii

capitalului.

"in grupa indicatorilor rentabilităţii capitalului fac parte4

J Coecientul (C) rentabilităţii(ren) activelor(a) * Cren.a. arată cîte unităţi

monetare au fostcheltuite de întreprindere pentru obţinerea unei unităţimonetare de prot, indiferent desursele de nanţare.

J Coecientul rentabilităţii nete a activelor

J Coecientul (C) rentabilităţii (ren) capitalului (c) propriu (p)* Cren.c.p.

arată ecienţa utilizării resurselor proprii.

J Coecientul rentabilităţii nete a capitalului propriu.

+lgoritmul analizei nanciare se bazează pe o abordare tradiţională a

analizei insolvabilităţii întreprinderii, şi anume pe abordarea balanţieră.'entru a avea imaginea completăpentru prognozarea insolvabilităţii este

necesară şi folosirea unor indicatori mai operativi. +stfel de indicatori sunt

mărimile bazate pe calculul dimensiunilor * u. 9 astfel de abordare a

analizei situaţiei nanciare coordonează cu aprecierea poziţiilor strategice

ale întreprinderii şi a <&.

?ndicatorii activităţii de afaceri se calculează pe baza mărimilor ce

constituie uuri.

?ndicatorii, determinaţi pe baza mărimilor * u, pot devia în anumite

limite, şi stabilitatea lor poate calculată prin calcularea mărimilor medii sau

6&



aprecierea variaţiilor de la valorile medii sau dorite. "acă prin analiză se

observă un proces de deviere cu o amplitudine în creştere, aceasta

demonstrează o instabilitate a activităţii de afaceri. Ba fel, indicatorii ce se

calculează pe baza mărimilor * u, sunt indicatorii lichidităţii şi rentabilităţii

(6, p.'%4C.#u toţi indicatorii, enumeraţi mai sus, pot în egală măsură semnala o

apropiată criză. -ai semnicativi, în acest sens, sunt indicatorii lichidităţii şi

rentabilităţii. 'e baza analizeicoecienţilor rentabilităţii se pot trage concluzii

despre capacitatea sau incapacitatea întreprinderii de a activa în continuare

în direcţia dată. ?ndicatorii lichidităţii sunt foarteimportanţi, deoarece

semnalează într!o mai mare măsură posibilitatea unui faliment al

întreprinderii în viitor.?ndicatorii enumeraţi trebuie analizaţi în interdependenţă şi pe etape4

Etapa 34 se analizează coecienţii lichidităţii,

Etapa 54 se analizează fondul de rulment şi coecienţii manevrabilităţii,

Etapa 64 se analizează GcalitateaH activelor,

Etapa 84 se analizează lichiditatea la mobilizarea resurselor.

'e parcursul ecărei etape pot evidenţiate perturbări a stabilităţii.

&pre eemplu, poate analizat fondul de rulment şi coecientul lichidităţii."acă coecientul fondului de rulment tinde spre zero sau devine negativ,

aceasta înseamnă că activele curente nu sunt suciente pentruacoperirea

datoriilor pe termen scurt, iar coecientul de lichiditate legat de fondul de

rulment, dacă valoarea acestuia tinde de asemenea spre zero, reectă

defectele în producţie.

+naliza GcalităţiiH activelor se reduce la analiza a doi indicatori4

! 'onderea activelor greu realizabile în total active curente,! >aportul între activele greu realizabile şi activele uşor realizabile.

-a;orarea ponderii activelor greu de realizat * este un semnal a unor

decienţe în producţie. &căderea lichidităţii întreprinderii poate cauza

neîncrederea din partea creditorilor întreprinderii, şi ca o consecinţa a

acesteia creditorii pot reduce termenii creditului, ceia ce inuenţează

nefavorabil capacitatea de plată a întreprinderii. %aloarea recomandată a

coecientului lichidităţii la mobilizarea resurselor este de la :,7 p$nă la 3.

"acă valoarea lui coboară sub :,7, atunci aceasta indică faptul că datoriile

pe termen scurt nu pot acoperite de rezervele productive nici în proporţie

6'



de ;umătate, prezic$nd incapacitatea de plată a întreprinderii. 9 valoare mai

mare de 3 a coecientului atestă o imobilizare a fondului de rulment în

rezerve. >ezervele ecesive de producţie măresc costul producţiei şi scad

protul.

+naliza indicatorilor situaţiei nanciare a întreprinderii e maianevoioasă dec$t analiza lichidităţii. ?ndicatorii situaţiei nanciare sunt mai

puţin limitaţi de anumite praguri. Bu$nd în considerare faptul că ei se

calculează pe baza mărimilor u, se poate determina o oarecare mărime

medie şi procentul de variaţie în ;urul ei. "acă valorile indicatorilor situaţiei

nanciare variază în limitele unei anumite abateri, atunci se poate constata o

stabilitate a situaţiei nanciarea întreprinderii. "acă valorile indicatorilor

deviază în timp în ;urul curbei cu înclinaţie pozitivă, atunci se evidenţiază ocreştere şi respectiv perspectivele bune ale întreprinderii. "acă valorile

variază în ;urul curbei cu înclinaţie negativă, atunci se constată o etapă de

declin. 9 astfel deanaliză trebuie efectuată cu coecienţii stabilităţii

nanciare, independenţei nanciare ş.a.

&pre eemplu, dacă coecientul independenţei nanciare are valoarea

normală de D:M, atunci, stabilind intervalul de variaţie de 37M, putem

construi în timp curba variaţiei acestui indicator şi analiza valorile date deintervalul indicat. &unt arătate variantele posibile de variaţie a indicatorului

dat şi sunt determinate diferite situaţii în care sepoate aa întreprinderea.

?ndicatorii de rotaţie se calculează pe baza mărimilor ce reprezintă rezerve.

%olumul protului net este o mărime acumulată într!o anumită perioadă, de

obicei un an. Cu toate acestea, în condiţiile unei situaţii instabile a

întreprinderii este necesar calculul indicatorii daţi, mai des (de eemplu, o

dată în trimestru) (4, p.'K%C.Cel mai important dintre aceşti indicatori este coecientul general de

rotaţie. "acă el este constant sau în creştere, atunci situaţia întreprinderii

este stabilă şi motive pentru alarmă nu sunt.

"acă coecientul este în scădere, aceasta ne indică e o reducere a

venitului, e o ma;orare a costului activelor. &căderea volumului venitului

atestă o înrăutăţire a situaţiei întreprinderii pe piaţă, ceea ce solicită analize

suplimentare şi modicarea strategiei de mar@eting. &cumpirea activelor

poate avea loc ca rezultat a creşterii rezervelor de producţie sau a

produselor nite în depozit. +ceasta reectă o organizare proastă a

6%



procesului de producţie sau o reducere a cererii la produsele întreprinderii.

-ai alarmant este cazul în care întreprinderea este în etapa de creştere

lentă, sau în etapa de maturitate a ciclului de viaţă a întreprinderii. +stfel,

ma;orarea coecientului de rotaţie a capitalului în condiţiile unui venit

constant, denotă o reducere a capitalului propriu, ceea ce poate inuenţalichiditatea întreprinderii. 'e baza celor epuse maisus se pot concluziona

următoarele4

! "acă analiza dinamicii coecienţilor rentabilităţii şi de rotaţie a

capitalului indică o creştere stabilă, atunci putem atesta o evoluţie normală a

economiei întreprinderii

! "acă evoluţia indicatorilor tinde spre descreştere sau variaţie, atunci

este necesar să se aplice măsuri de schimbare a strategiei întreprinderii. &epoate spune că, la etapa de maturitate, cînd întreprinderea funcţionează mai

stabil, trebuie să se analizeze mai detaliat indicatorii daţi, pentru a observa

oportun apariţia semnalelor negative.

-odelul de bază de monitoring a nanţelor întreprinderii în scopul

prognozării unui faliment apropiat se fundamentează pe indicatorii relativi ai

lichidităţii, stabilităţii nanciare şi indicatorii activităţii de afaceri. n prezent,

pentru realizarea unui model de monitoring a nanţelor întreprinderii cuscopul prognozării falimentului, coecienţii enumeraţi ai modelului de bază

nu mai sunt sucienţi.

&ă cercetăm activitatea economică a unei întreprinderi mici din 5

aspecte4

! +ctivitatea operativă sau productivă

! +ctivitatea nanciară (activitatea de atragere a resurselor

împrumutate, de gestiune a uurilor băneşti în procesul de producţie, dereducere a poverii scale).

n afară de aceasta, activitatea întreprinderii este inuenţată de diverşi

factori, at$t eterni, c$t şi interni, între care pot enumeraţi4

J >ata medie a dob$nzii (>-")

J >ata de impozitare a protului (')

J Cifra de afaceri

J 'otenţialul productiv (#et * activ), ce permite asigurarea protului şi

amortizării, adică rezultatul net de eploatare a investiţiilor (>#E?)

69



J Capacitatea de atragere a creditelor şi împrumuturilor pe termen

lung (C+)

J Capacitatea de asigurare a producţiei cu mi;loace proprii (-')

J Capacitatea întreprinderii de autonanţare a reproducerii etensive,

adică ritmurileinterne de creştere (>?C)

J Capacitatea de autonanţare din contul reducerii normelor de

repartizare a protului pe dividende (#>).

Ioţi factorii indicaţi, at$t eterni, c$t şi cei interni, se aă în

interacţiune, ceea ce permite controlul lor pentru modicarea rezultatelor

nanciare ale celor 5 tipuri de activităţi, adică rezultatul nanciar al activităţii

operative (>9) şi rezultatul nanciar al activităţii nanciare (E'=), iar în sumăacestea constituie rezultatul nanciar al întregii activităţi a întreprinderii

(>-').

Bu$nd în consideraţie cele epuse, sistemul indicatorilor nanciari ai

modelului de bazăde monitoring poate completat cu următorii indicatori

analitici4

3. -ar;a comercială a activităţii operative (-C)4

-CM N (>#E?ACifra de afaceri) J 3:: (6.3)5. >andamentul de producţie a mi;loacelor întreprinderii sau

coecientul de transformare (CI)4

CI N Cifra de afaceriA#et * activ (6.5)

6. >entabilitatea economică a activităţii operative a întreprinderii (>E)4

>E N -CM J CI (6.6)

8. >ezultatul nanciar al activităţii nanciare, adică efectul pîrgiei

nanciare (E'=)4E'=M N (3 * ') J (>EM !>-"M) J C+A-' (6.8)

7. >entabilitatea mi;loacelor proprii (>-'), care eprimă ecienţa

totală a 5 tipuri deactivităţi4

>-'M N (3 * ') J >EM O E'=M (6.7)

D. ?ndicatorul ritmului intern de creştere (>?C), care eprimă

capacitatea întreprinderii de autonanţare4

>?CM N >-' J(3 * #>) (6.D)

?ndicatorii enumeraţi au fost folosiţi la prelucrarea bazei de date

empirice a 6: de întreprinderi din regiune, at$t pe întreprinderi nanciar

6(



stabile, cît şi pe întreprinderi falimentare. +legerea sistemului de indicatori, a

perioadei de evaluare şi a ramurii au permis compunerea funcţiei

multifactoriale a activităţii nanciare şi descrierea matriceaei

pierderiisolvabilităţii nanciare.

+naliza efectuată a permis formularea a 7 etape de pierdere asolvabilităţii nanciare4

etapa ? * &tabilitatea nanciară

etapa a ??!a * +pariţia simptomelor insolvabilităţii

etapa a ???!a * Creşterea dicultăţilor nanciare

etapa a ?%!a * #ecesitatea unui a;utor nanciar

etapa a %!a * =aliment (insolvabilitate nanciara).

'entru aprecierea etapei ? au fost selectare 37 întreprinderi, indicatoriicărora sunt stabili.

'entru evaluarea etapei a %!a au fost alese 37 întreprinderi, indicatorii

cărora sunt instabili şi se aă în zona de risc.

+naliza indicatorilor corespunzători ai întreprinderilor din regiune,

descrişi în -atricea pierderii solvabilităţii nanciare, a permis autorului

obţinerea valorilor critice, la care apare riscul pierderii solvabilităţii

nanciare. n tabel aceste valori sunt evidenţiate prin font, iar,tendinţele demodicare sunt arătate prin săgeţi.

n ansamblu, analiza bazei de date empirice a permis formularea

următoarelor concluzii4

J ntreprinderile stabile se aă în zona nivelului optim al rentabilităţii

economice (7:! P:M) şi o menţin din contul controlului continuu a

sinecostului producţiei fabricate.

ntreprinderile falimentare au o rentabilitate economică scăzută (circa3:!37M) din cauzapierdirilor în procesul de producţie.

J "in cauza nivelului înalt a ratei dob$nzii la credite în perioada anilor

5::D!5::Q chiar şi întreprinderile stabile nu ating nivelul optim al raportului

între efectul pîrghiei nanciare şi rentabilitatea mi;loacelor proprii (valoarea

medie 6,7!8). ntreprinderile falimentare au valoarea negativă a efectului

p$rghiei nanciare, deoarece nu numai că nu măresc, ci dimpotrivă prezintăo

scădere a rentabilităţii economice.

66



J -odicarea coecientului lichidităţii absolute constă dintr!un

parado4 întreprinderile stabile se aă aproimativ la acelaşi nivel cu

întreprinderile falimentare (valoare medie :,37!:,:7).

'rognozarea falimentului reectă esenţa economica a activităţii

întreprinderii şi permit formularea concluziei că metoda aleasă de alcătuire amodelului * Gde la particular la generalH *este mai potrivită în condiţiile

economiei instabile.

-etodologia de monitoring a nanţelor întreprinderii, propusă de autor,

se bazează pecalculul nu doar a indicatorilor nanciari tradiţionali, ci şi prin

calculul mărimilor ! u, fapt ce va permite întreprinderii să sesizeze la

momentul oportun dinamica uurilor băneşti şicorectarea operativă a

strategiei generale a afacerii.

3.3. E>$$&%7' )%$*+$08+$$ #$*"'7$&$ 9%*+&-+$%(&+$$ ' &/&)&%* '/ #$#*&)"/"$ 2&#*$"%$$

'%*$+$08

Ecienţa funcţionării oricărui sistem de gestiune a întreprinderii se

determină prin aprecierea aportului acestuia la atingerea obiectivelor

corporative +cesta este cu at$t maiobiectiv în ceea ce priveşte gestiunea

anticriză, cu c$t el trece prin toate aspectele activităţiiîntreprinderii şiinuenţează ecienţa altor sisteme de gestiune 3:, p.P:.

"eoarece obiectivul general al activităţii întreprinderii (misiunea ei)

constă în obiectivele tuturor subiecţilor activităţii rmei, unul din principalii

indicatori ai ecienţei gestiunii anticriză este realizarea şi menţinerea

balanţei intereselor tuturor subiecţilor activităţii rmei, şi anume4

investitorilor, clienţilor, managerilor, personalului. n cazul apariţiei unei

situaţii de criză şi pemăsura evoluţiei ei, zonele comune ale intereselorsubiecţilor enumeraţi se restr$ng şi pot în general să înceteze să coincidă,

ceia ce va duce în nal la lichidarea afacerii. -anagerii întreprinderii sunt

nevoiţii permanent să balanseze între interesele posesorilor (investitori) şi a

anga;aţilor (personalul productiv) şi cerinţele pieţii. -ediul etern, în care

funcţioneazăîntreprinderea, se aă în continuă mişcare. &e modică practic

totul4 tehnica şi tehnologiile, concurenţii şi pieţele, stabilitatea politică şi

priorităţile politice, starea mediului ambiant, necesităţile clienţilor ş.a.m.d.

ntreprinderea trebuie permanent să controleze nivelul de corespondenţă a

sistemului său corporativ intern cu aceste modicări, pentru a nu admite

6K



conict 3, p.5P8. &istemul de monitoring a situaţiei întreprinderii permite

acumularea şi menţinerea în stare de lucru a informaţiei necesare

managerilor întreprinderii pentru elaborarea mecanismelor de reacţie la

diferitele schimbări ale mediului intern sau etern al afacerii, pentru

elaborareamăsurilor ce vor atenua consecinţele unei crize apropiate şi vorpermite întreprinderii să continue să activeze în concordanţă cu obiectivele

strategice 5, p.3::.

5. Cea mai populară abordare a creării compleului de indicatori, o

constituie Gsistemul echilibrat de indicatori ai ecienţeiH, propusă de >.

Raplan şi ".#orton. +ceştia au fundamentat structura de bază a sistemului

echilibrat de indicatori (în continuare &E?), ce constă din patru coşuri4 nanţe,

clienţi, business!procese interne, instruirea şi dezvoltarea personalului.0azată pe relaţiile de cauză * efect, structura de bază a &E? are următorul

aspect(gura 6.6.). Conform declaraţiilor făcute de către economistul

>.Raplan4 G&istemul echilibrat al indicatorilor ecienţei * este ceva mai mult

dec$t o nouă abordare a evaluării. +ceasta este o interdependenţă a relaţiilor

de cauză ! efect cu criteriile de evaluare a rezultatelor şi a factorilor obţinerii

lor. ?mportanţa reală a sistemului echilibrat de indicatori se eteriorizează

atunci, c$nd are loc transformarea ei din sistem de evaluare în sistem degestiuneHdupă 5D, p.73.

=ig. 6.6. &tructura de bază &E? elaborat de autor

'rotabilitatea capitalului

'erfecţionarea capacităţilor /i

îndem$nărilor

Bivrările la

termen nsoţirede service

Boialitateaclienţilor

Calitatea

proceselor

Ciclul temporal

al proceselor

=inanţe (obiective)

0usiness!procesele

interne (obiective)

Clienţii (obiective)

?nstruirea şi dezvoltarea

personalului (obiective)

65



&E? * nu este doar un ansamblu de indicatori nanciari şi nenanciari.

El trebuie să transforme strategia companiei într!un comple de indicatori

interdependenţi, care să determine at$t obiectivele pe termen lung, cît şi

mecanismele de realizare a lor.

-etodologia monitoringului comple a situaţiei întreprinderii, elaboratăde autor, este în concordanţă deplină cu sistemul echilibrat de indicatori ai

ecienţei activităţii întreprinderii,descris mai sus şi aplicat în prezent. "e

remarcat este faptul, că pentru obiectivele de gestiune anticriză,

componenta nanciară în &E? va avea o însemnătate specială. "in acest

motiv,metodologia de monitoring a situaţiei nanciare, propusă în paragraful

doi al prezentului capitol,permite întreprinderilor să selecteze mai eact

strategia necesară în cazul pericolului surveniriiunei situaţii de criză.n tabelul 6.3. este arătat ansamblul de indicatori ai activităţii

întreprinderii pentru desfăşurarea monitoringului nanţelor cu scopul

gestiunii contra criză, recomandat de autor.

-etodologia descrisă de monitoring a situaţiei întreprinderii permite

conducerii întreprinderii şiAsau gestionarului contra crizelor să ia decizii

administrative corespunzătoare pentru o corectare oportună a strategiei

întreprinderii, orientată spre o poziţie stabilă pe piaţă, sau sprepreînt$mpinarea unei crize apropiate.

n afară de aceasta, analiza -atricei pierderii solvabilităţii nanciare a

întreprinderilor mici a permis autorului să evidenţieze încă un aspect

important în problema prognozării insolvabilităţii. <na din principalele

probleme ale economiei republicii în perioada de tranziţie a fost faptul că

ma;oritatea întreprinderilor nu aveau mi;loace suciente, iar în cadrul

sistemului de decontare lipsea masa monetară. ntreprinderile erau nevoitesă treacă la forme nemonetare de decontare. + apărut aşa!zisa Geconomie

barterH ! economie în care schimbul demărfuri şi servicii se realizează prin

metoda barterului, care duce în foarte mică măsură laspecializare sau

diviziune a muncii, din cauza cerinţelor privind dubla coincidenţă a dorinţelor.

Iabelul 6.3. +nsamblul recomandat de indicatori şi valorile lor elaborat

de autor

#r. ?ndicatori %aloarea recomandată şi tendinţele3. Coecientul lichidităţii absolute :,5!:,65 . Coecientul lichidităţii precizat :,D!:,K

6J



6. Coecientul lichidităţii general 5!68. Coecientul manevrabilităţii L:7. Coecientul independenţei

nanciare

:,D

D. Coecientul stabilităţii nanciare L3

K. Coecientul de investire L3P. -ar;a comercială,M 37 şi mai multQ Coecientul de transformare 5 şi mai mult3:. >entabilitatea economică,M 8: şi mai mult33. Efectul p$rghiei nanciare,M 5 şi mai mult35. >entabilitatea mi;loacelor proprii,

M

65 şi mai mult

n afară de aceasta, o caracteristică importantă a decontărilor era şi

termenul de achitare.Eemplu4 "acă a introdus în bilanţ 35 mln. lei, iar venitul mediu lunar

constituie doar 3 mln. lei, atunci aceasta semnică că durata medie de

achitare a unei astfel de întreprinderi este egală cu 35 luni.

ntre modurile şi termenele de decontare eistă o legătură directă4

c$nd componentamonetară în decontări depăşeşte P:M, durata medie de

achitare este egală cu 5,7 luni. 'rinreducerea componentei monetare, durata

medie de achitare creşte4 dacă componenta monetară în decontări constituiedoar 5: M, durata medie de achitare atinge Q luni. Componenta monetară în

decontări asigură componenta monetară a venitului, adică este necesară

reducerea continuă relaţiile de barter în decontări. Componenta monetară în

venitul întreprinderilor din >om$nia nudepăşea D:M, iar durata medie de

achitare era egală cu 8!D luni, atunci c$nd, în metodologiaanalizei nanciare

at$t occidentală, cît şi autohtonă, termenele de achitare (rotaţia

capitalului)întotdeauna se eprimau în zile. +stfel, economia republicii s!aconfruntat cu sindromul, care poate denumit drept Gsindromul

insolvabilităţiiH.

Ce a servit ca bază materială pentru apariţia şi dezvoltarea acestui

fenomenS "acă întreprinderea funcţionează în condiţiile termenelor mari de

achitare, aceasta înseamnă că eadispune de resurse suciente pentru

alocarea lor debitorilor lor pe un termen lung. "e unde apar aceste resurseS

Este cunoscut, că resursele se subîmpart în proprii şi împrumutate. >esursele

proprii, înainte de toate, sunt investite în fonduri e. >estul capitalului

propriu după investirea în fonduri e constituie fondul de rulment propriu.

64



nsă, fondul de rulment propriu, de regulă, la ma;oritatea întreprinderilor

este insucient pentru o activitate normală. Ele sunt nevoite săapeleze la

creditarea pe termen scurt. + fost evidenţiat faptul că între capitalul propriu

pus în circulaţie şi volumul mi;loacelor orientate spre decontări, nu eistă

legătură. 9 altă situaţie esteînsă cu mi;loacele împrumutate, care prindimensiunea lor, se aă într!o legătură directă cuvolumul mi;loacelor

orientate spre achitare. 'entru compararea datelor, volumul resurselor

împrumutate şi volumul mi;loacelor destinate achitărilor au fost raportate la

venitul mediu lunar al întreprinderii şi măsurat în numărul de luni în care a

fost obţinut venitul.

+naliz$nd datele tabelului, putem desprinde următoarele concluzii4

3. ntreprinderile, cărora le este caracteristic GsindromulinsolvabilităţiiH, acordă debitorilor creanţe comerciale pe termen lung, nu din

contul resurselor proprii, ci din cele împrumutate

5. "iferenţa între resursele împrumutate şi mi;loacele în decontări

rămîn în producţie sau sub formă de investiţii de capital sau ca pierderi

6. >esursele împrumutate într!un volum, ce depăşeşte un venit obţinut

din activitatea întreprinderii în decurs de D luni, poate atribuit neachitărilor.

'e baza concluziilor făcute, rezultă că baza materială a GsindromuluiinsolvabilităţiiH sunt neachitările sau resursele împrumutate, sub forma

tuturor tipurilor de împrumuturi4 datoriile faţă de alte întreprinderi,

neachitările la buget, datoriile faţă de bănci, datoriile faţă de propriii

anga;aţi.

n componenţa datoriilor permanente ale ma;orităţii întreprinderilor

predomină datoriile faţă de alte întreprinderi şi faţă de stat, 7DM şi respectiv

5QM. Ca urmare, consecinţele GsindromuluiinsolvabilităţiiH le suportăpartenerii şi sistemul scal, care îndeplinesc rolul creditorilor forţaţi.

n afară de aceasta, Gsindromul insolvabilităţiiH poate măsurat. Cel

mai semnicativ este raportul între venit şi resursele împrumutate, şi anume

cel al datoriilor curente ale întreprinderii.

"acă volumul datoriilor se împarte la venitul lunar, obţinem indicatorul

(+), care caracterizeazătimpul în care pot achitate datoriile, cu condiţia că

pentru achitare să e alocat tot venitulîntreprinderii4

oncluzii la capitolul "

K&



n acest capitol a fost propusă organizarea sistemului de monitorizare a

situaţieiîntreprinderii şi elaborată metodologia monitoringului situaţiei

nanciare a întreprinderii.

+ rezultat faptul că un grad înalt de eactitate şi completitudine a

analizei poate a atins dacă se aplică o abordare compleă, şi anume ceabazată pe efectuarea concomitentă a analizeimediului intern şi etern,

precum şi a situaţiei nanciare şi a proprietăţii întreprinderii.

+lgoritmul de analiză compleă a situaţiei întreprinderii permite

formularea de concluzii generale analitice despre situaţia întreprinderii,

tendinţele de dezvoltare a acesteia, /i posibilele direcţii de ameliorare a

situaţiei, care în viitor vor permite întreprinderii să!şi stabilească strategia.

+legerea şi analiza sistemului de indicatori, a perioadei de evaluare şi aramurii a permis compunerea funcţiei multifactoriale a activităţii nanciare şi

descrierea matricei pierderiisolvabilităţii nanciare, precum şi formularea a

cinci etape de pierdere a solvabilităţii nanciare.

n urma analizelor efectuate în prezentul capitol, se poate aprecia că

sindromulinsolvabilităţii reprezintă un fenomen de sistem, caracteristic nu

doar unei întreprinderi aparte, ci al unei colectivităţi considerabile de agenţi

ai pieţii, el stimul$nd ma;orarea preţurilor şireducerea capacităţii deconcurenţă a mărfurilor.

n prezent pentru întreprinderile rom$neşti este actuală nu doar

determinarea statutului lor * falimentarAnefalimentar, ci şi realizarea

recomandărilor metodologice de depăşire a fenomenelor de criză, deoarece

crizele sunt o condiţie indispensabilă a evoluţiei at$t aîntreprinderilor, c$t şi

a economiei în ansamblu. n calitate de variantă a unei metodologii

asemănătoare este propusă metodologia, prezentată în acest capitol.+stfel, metodologia monitoringului comple al situaţiei întreprinderii,

elaborată de autor, este în concordanţă deplină cu sistemul echilibrat de

indicatori ai ecienţei activităţii, utilizat în prezent de întreprinderi.

K'



CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

n prezent în condiţiile globalizării şi pătrunderii bussinessului în

diverse sisteme economice, orice acţiune şi eveniment ;oacă un rol tot mai

esenţial. "e aceea, creşte acum importanţa asigurării împotriva crizelor

pentru rezolvarea problemelor at$t la nivel macro c$t /i la nivelmicroeconomic. &tructura forţelor de producţie are o asemenea formă, înc$t

nu esteposibil pur /i simplu vinderea proprietăţii unei întreprinderi mici şi

împărţirea mi;loacelor băneşti c$ştigate între creditori, fără nişte urmări

economice. 'ăstrarea integrităţii compleului tehnologic al întreprinderii!

debitor este convenabilă nu numai pentru creditori, ci şi întregului sistem

economic. +stfel, unul din principalele obiective ale managementului rom$n

în etapa contemporană îl reprezintă at$t prevenirea c$t şi depăşireasituaţiilor de criză în procesul activităţii întreprinderilor din cadrul

administrării publice. 'entru rezolvarea acestei probleme importante e

necesar un studiu mult mai aprofundat al asigurării metodice /i

metodologice ale managerilor din administrarea publică contra crizelor.

+cestor probleme îi este destinat întregul studiu al prezentei lucrări.

'rincipalele rezultate ale obiectivelor îndeplinite şi rezultatelor obţinute

se bazează pe următoarele43. +u fost stabilite cauzele reapariţiei insolvabilităţii, deoarece în

perioada reformării globale, economia are nevoie de un mecanism puternic şi

calitativ, caresă îi permită menţinerea perspectivelor de continuitate a

activităţii întreprinderilor mici, iar în cazurile incapacităţii menţinerii

întreprinderii care se aă în criză, ca un sistem comple, formarea pe baza

patrimoniului debitorului!falimentar de afaceri noi. 9 astfel de instituţie are

tendinţa să devină ?nstituţia insolvabilităţii /i asigurării contracrizelor.5. n practică s!a constatat ca metoda principală a asigurării contra

crizelor se consideră în prezent gestionarea eternă, dar această metodă

este realizată de arbitru, ceea ce, după părerea autorului nu este corect,

deoarece gestionarea eternă este una dinmetodele arbitra;ului. ?deea de

GarbitruH in sine este însă foarte dicilă. Ea include în o activitate

reglementată foarte sever, o independenţă ;uridică şi de afaceri faţă de

întreprinderea aată în criză (arbitrul trebuie să e un om de afaceri

independent) şi o dependenţă faţă de arbitra; (arbitrul este numit pentru

întreprinderea aată în criză şi destituit doar de arbitra;). Cu at$t mai mult,

K%



arbitra;ul stabileşte mărimea salariuluiarbitrului. +ceastă metodă, după

părerea autorului e defectuoasă în esenţă. +rbitra;ul e pus prin legea privind

insolvabilitatea în calitate de anga;ator al arbitrului, de aceea,arbitrul va

lucra în aşa mod, înc$t să satisfacă cerinţele anga;atorului. 'entru el

nucontează soarta întreprinderii în criză. +rbitrul vede în ea doar mi;locul dea face bani. "e aceea statistica arbitra;elor e at$t de rea după rezultatele

gestionării eterne.

+utorul e convins că gestionarul împotriva crizelor trebuie să facă

parte din echipa de manageri a întreprinderii care se aă în situaţie de criză.

#umai atunci, măsurileîntreprinse vor eciente.

6. &e consideră că preocuparea pentru asigurarea împotriva crizelor

este iniţiată atunci c$nd întreprinderea începe să aibă probleme nanciare,ceea ce iarăşi nu este corect. "eseori greutăţile întreprinderilor încep cu mult

înainte şi poartă un caracter nu doar nanciar, ci şi managerial, adică riscul

falimentului * este, de regulă o urmare agreşelilor managerilor dintr!o etapă

anterioară. "e aceea, Ga refaceH nanţele întreprinderii * înseamnă Ga

refaceH întregul sistem managerial al întreprinderii.

8. "upă părerea autorului, nu e corectă nici tradiţionala abordare a

ideii în sine deGasigurare contra crizelorH ca o parte independentă agestionării, deoarece aceastăasigurare în condiţiile economiei de piaţă *

reprezintă o parte esenţială a întregii gestionări a întreprinderii şi de aceea e

nevoie sa e prezentă mereu la întreprindere.

7. n capitolul 5 al lucrării, autorul a lămurit noţiunea de Gasigurare

anticrizăH, a făcut un algoritm de asigurare contra crizelor la întreprinderi

mici în condiţiile postaderării. +sigurarea anticrizei * este o parte

componentă a întregului management, menită să activeze cu părţile slabeale întreprinderii /i e compusă din 8 etape4

! 1estionarea întreprinderii în perioada lipsei crizei

! ?denticarea crizei şi gestionarea în perioada de pregătire a intrării în

criză

! 1estionarea în perioada de criză

! 1estionarea în perioada ieşirii din criză

+ceastă clasicare a fost elaborată de autor pe baza analizei factorilor

dezvoltăriiciclice a economiei de piaţă şi armaţiei conform căreia, criza nu

este un rău social, ci o etapă a dezvoltării economiei de piaţă şi de aceea

K9



pericolul crizei pentru o anumită întreprindere eistă mereu, chiar şi atunci

c$nd criza lipseşte.

D. #u e actuală nici metoda analizei nanciare a situaţiei întreprinderii

folosite înprezent, bazată pe ideea de egalitate, deoarece dinamica

economiei de azi este aşa de ridicată, înc$t indicatorii nanciari, bazaţi peegalitatea cu anul precedent faţă de anul în curs nu mai arată situaţia reală a

unei întreprinderi în acel moment. =olosirea în procesul analizei situaţiei

nanciare a întreprinderii a indicatorilor mărimii uurilor a permis

descrierea şi introducerea ideii de Gsindrom al insolvabilităţiiH.

Propuneri

'entru îmbunătăţirea cadrului ştiinţic al organizării şi aplicării

tehnologiilor managementului anticriză, pot formulate următoarelerecomandări:

3. Elaborarea bazelor metodologice de perfecţionare a gestiunii

anticriză, pe bazarealizărilor contemporane ale ştiinţei economice şi

managementului

5. =olosirea metodei propuse de autor privind gestionarea proiectelor,

în calitate de metoda generală pentru dezvoltarea tehnologiilor asigurării

contra crizelor şi crearea unei metodologii cadru de dezvoltare a proiectului6. =olosirea rezultatului monitoringului permanent al situaţiei regiilor

autonome care prin folosirea sistemului echilibrat de indicatori ai ecienţei

activităţii ei, şi prin sistemul de matrice!analiză, să permită crearea unui

cadru efectiv de gestionare a societăţii.

8. <tilizarea tratărilor metodologice conţinute în lucrare, precum şi a

recomandărilormetodice şi a propunerilor practice, în vederea asigurării

posibilităţii de a obţine informaţii complete, obiective şi veridice despreadevărata situaţie a întreprinderii, care să permită monitorizarea oportună a

stării regiei autonome, prevederea intrării în criză a acesteia, pregătirea

pentru criză şi ieşirea din criză cu cele mai mici pierderi pentru ea.

7. =olosirea în practică a rezultatelor obţinute în această lucrare care

să permită managerilor şi specialiştilor din cadrul întreprinderilor mici să

construiască adecvat o strategie de dezvoltare a organizaţiei, să organizeze

un proces anticriză în cadrul întregii gestiuni e în scopul nu doar de a ieşi din

criză, ci şi de a preînt$mpina situaţiile de criză.

K(



BIBLIOGRAFIE

3. +ndronic 0. 'erformanţa rmei. ?aşi4 'olirom, 5:::, 568 p.

5. +ndroniceanu +. -anagementul schimbării4 valoricarea potenţialului

creativ al resurselor umane. 0ucureşti4 +ll Educational, 3QQP. 3P8 p.

6. +nghelache C., Capanu ?. ?ndicatori macroeconomici. Calcul şi analiză

economică,0ucureşti4 Economică, 5::6. 5KP p.

8. +ndone ?. ş.a. "ezvoltarea sistemelor inteligente în economie. 0ucureşti4

Economică, 5::3. 3DQ p.

7. 0agu C., "eac %. &trategia rmei. 0ucureşti4Ecient, 5:::. 6:8 p.

D. 0ăcanu 0. -anagement strategic. 0ucureşti4 Ieora, 3QQK. 6PD p.

K. 0ăltean 1eorge. ?deologie /i criza economică 4 &trategie /i tactica în

rela2iile Est!%est. 0ucureşti4Coresi, 5::7, 55K p.

P. 0ărbulescu C. 'ilota;ul performant al întreprinderii4 'roiectare şi

funcţionare. 0ucureşti4 Economică, 5:::. 678 p.

Q. 0ărbulescu C. &istemele strategice ale întreprinderii. 0ucureşti4

Economică, 3QQQ. 5QP p.

3:. 0$gu C., "eac %. &trategia rmei. 0ucureşti4 Ecient, 5:::. 563 p.

33. 0laug -. Ieoria economică în retrospectivă. 0ucureşti4 "idactică şi

'edagogică, 3QQ5. 3K7 p.

K6



35. 0odea 1. &istemele economice, între dezechilibru şi dezvoltare. Clu;!

#apoca4 "acia, 5::Q, PK3p.

36. 0ondoc #. ?ntroducere în teoria intereselor economice. 'iteşti4

<niversitatea 'iteşti, 5::6. 688 p.

38. 0urduş E. -anagementul schimbării. 0ucureşti4 Economică, 5:::. K5 p.37. 0urduş E. =undamentele managementului organizaţiei. 0ucureşti4

Economică, 5::K. 576 p.

3D. 0udler ". "ezvoltarea afacerii. &trategia pentru mica întreprindere.

0ucureşti4 &utler, 5::P.33: p.

3K. 0oscoianu -. -anagementul crizelor pe pieţele nanciare emergente. 9

abordare cibernetica. Ieza de doctorat, +&E 0ucureşti, 5::6. 67: p.

3P. C$ndea ", =arcaş ". "iagnosticul şi decizia strategică. 0ucureşti4 Epert,3QQP. 5Q3 p.

3Q. Certo &. -anagement modern ! diversitatea, calitatea, etica şi mediul

global. 0ucureşti4

Ieora, 5::5. 3DQ p.

5:. Ciobanu ?. -anagement strategic. ?aşi4 'olirom, 3QQP. 55P p.

53. Constantinescu '., Ciucur ". Iranziţia prin criză. 0ucureşti4 Ecient. 3QQ7.

88D p.55. Corm 1. #oua dezordine economică mondială 4 Ba izvoarele insucceselor

dezvoltării.

Clu;!#apoca4 "acia, 5::D. 65Q p.

56. Clarche B. -anagementul schimbării4 ghid practic privind producerea,

menţinerea şi

controlul schimbărilor într!o organizaţie. 0ucureşti4 Ieora, 5::5. 3Q5 p.

58. "umitrescu -. &trategii şi management strategic. 0ucureşti4 Economică,5::5. 6:5 p.

57. "inu Eduard. &trategia rmei4 teorie şi practică. 0ucureşti4 Economică,

5:::. 558 p.

5D. =risch T. Ieorii ale inaţiei. 0ucureşti4 &edona, 3QQK. 3Q: p.

5K. =r$ncu -arin. Corecţii anticriză în sistemul nanciar mondial. n4 Iribuna

economică, an. 3:, nr. 6, 5::Q, p. DK!DQ.

5P. =r$ncu -arin. 0alansoarul instabilităţii economice globale. n4Iribuna

economică, an. 33,

nr. 56, 5:3:, p.K6!K8.

KK



5Q. ?onete C. Criza de sistem a economiei de comandă în etapa sa eplozivă.

0ucureşti4 Epert, 5::6. 3Q5 p.

6:. ?oviţu -. 0azele politicii sociale. 0ucureşti4 Ecient, 3QQK. 36Q p.

63. ?sărescu -. >eecţii economice. 0ucureşti4Epert, 5::3. 55K p.

65. ?stocescu +. &trategia şi managementul strategic al rmei. 0ucureşti4+&E, 5::6. 38D p.

66. Fianu ?. Evaluarea, prezentarea şi analiza performanţei întreprinderii ! o

abordare prin prisma &tandardelor ?nternaţionale de >aportare =inanciară.

0ucureşti4 Ceccar, 5::K. P: p.

68. -ocanu #. Evaluarea şi etapizarea apariţiei fenomenului crizei în cadrul

organizaţiilor. n4 -aterialele conferinţei ştiinţico ! practică internaţională

GEdicarea societăţii moderne4 probleme şi soluţiiH. Chişinău4 <B?-, 3:!33oct. 5::P, 7P!7Q p.

67. -ocanu #. ntreprinderile din sistemul administraţiei publice în situaţii de

criză. n4 >evista /tiin2ică G&tudii economiceH, <B?-, nr. 3!5 (iunie 5::P),

37D!3D: p.

6D. #egoescu 1., 9paiţ 1. -anagementul schimbării. 0ucureşti4'ro!

Fuventute, 5::5. 3K5 p.

6K. #egrilă +. >estructurarea întreprinderilor aate în dicultate. Iimişoara4-irton, 5::6. 57K p.

6P. #ica C., Biberalismul şi societatea modernă, 0ucureşti4 Ed.#oua

alternativă, 3QQ73QQp.

6Q. #icolescu 9., %erboncu ?. =undamentele managementului organizaţiei.

0ucureşti4 <niversitară, 5::P. 85Q p.

8:. #icolescu 9., %erboncu ?. -etodologii manageriale. 0ucureşti4

<niversitară, 5::P. 6P3 p.83. #icolescu 9., 'rioritati si modalitati de actiune pentru contracararea

efectelor crizei în

sectorul ?--!urilor (?). n4 Iop 0usiness, nr. KD8, 5::Q, p.5KP!6:3.

85. 9sman 9., -ihail &., 0irzoi %. Criza economica, scenarii /i consecinţe. n4

Capital, nr. 8,

5::P, P!35 p.

86. 'etrescu &. +naliză şi diagnostic nanciar!contabil. 0ucureşti4 Ceccar,

5::D. 5:6 p.

88. 'loae %. Economia întreprinderii. Constanţa4 E 'onto, 5:::. 3:P p.

K5



87. 'ostăvaru #. -anagementul proiectelor. 0ucureşti4 -atri >om, 5::5.

3D8 p.

8D. >usu C. -anagement strategic. 0ucureşti4 Economică,3QQQ. 5DD p.

8K. IoUer +. Vocul viitorului. 0ucureşti4 'olitică, 5::6. 87K p.

8P. IoUer +. 'reviziuni şi premise. 0ucureşti4 +ntet, 5::Q. 85: p.8Q. %intilă 1., %ută -. 1estiunea nanciară a întreprinderii. 0ucureşti4 >olcris,

5:::. 666 p.

7:. Wahiu B., -anole %. &tudiu de fezabilitate privind restructurarea unei

societăţi comerciale, 0ucureşti4 +&E, 5::P. 5P7 p.

KJ



ADNOTARE

N")&/&, -+&%")&/& '"*+"/"$@ imbaliuc 3ihaiȚ

T&)' *&0&$ (& )'#*&+'*@ 3ecanismul de /estiune anticri+# -n -ntreprinderile mici i milocii dinș

Republica 3oldoa

S-&$'/$*'*&'@ 9K9.' M Business si administrare>L"/ #"# $%&+$$@ț ora ul )hi in#u, =I3>ș ș

S*+"*"+' /"+'+$$@ introducere, trei capitole, conclu+ii i recomand#ri, biblio/rafia din 6&ș

titluri, K' pa/ini de tet principal, ilustrat -n 'J tabele, '4 fi/uri, & formule.

C"$%*& &$&@ cri+a, strate/ie concuren ial#, strate/ii, -ntreprinderi mici i milocii, profit,ț ș

solabilitate.

S-"/ $ #'+$%$/& *&0&$@ș &copul tezei a constat în cercetarea mecanismului de

/estiune anticri+# -n -ntreprinderile mici i milocii din Republica 3oldoaș . &copul esteevidenţiat de următoarele obiective ale cercetării: caracteristica i simptomeleș

cri+ei>mana/ementul cri+ei i strate/ii mana/eriale anti1cri+a pentru I331uri>ș anali+a

economico1or/ani+aţional# a strate/iilor aplicate -n /estiunea anticri+#> esenţa metodei de

/estionare a proiectelor *i abordarea procesual# a /estion#rii -ntreprinderii> organizarea

sistemului de monitorizare a situaţiei întreprinderii mici metodologia

monitoringului situaţiei nanciare a întreprinderii ecienţa monitorizării

situaţiei întreprinderii ca element al sistemului gestiunii anticriză.

R&0"/*'*&/&? +u fost stabilite cauzele reapariţiei insolvabilităţii, deoarece în

perioada reformării globale, economia are nevoie de un mecanism puternic şi

calitativ, caresă îi permită menţinerea perspectivelor de continuitate a

activităţii întreprinderilor mici, iar în cazurile incapacităţii menţinerii

întreprinderii care se aă în criză, ca un sistem comple, formarea pe baza

patrimoniului debitorului!falimentar de afaceri noi. n practică s!a constatat

ca metoda principală a asigurării contra crizelor se consideră în prezent

gestionarea eternă, dar această metodă este realizată de arbitru, ceea ce,

după părerea autorului nu este corect, deoarece gestionarea eternă este

una dinmetodele arbitra;ului. ?deea de GarbitruH in sine este însă foarte

dicilă.

oncluzii #i recomandări: elaborarea bazelor metodologice de

perfecţionare a gestiunii anticriză, pe bazarealizărilor contemporane ale

ştiinţei economice şi managementului folosirea metodei propuse de autor

privind gestionarea proiectelor, în calitate de metoda generală pentru

dezvoltarea tehnologiilor asigurării contra crizelor şi crearea unei metodologii

K4



cadru de dezvoltare a proiectului folosirea rezultatului monitoringului

permanent al situaţiei regiilor autonome care prin folosirea sistemului

echilibrat de indicatori ai ecienţei activităţii ei, şi prin sistemul de matrice!

analiză, să permită crearea unui cadru efectiv de gestionare a societăţii.

LISTA ABREVIERILOR

033 1 -ntreprinderi mici *i milocii

>?C * ritmurile interne de creştere>-" ! rata medie a dob$nzii

>-' ! rentabilitatea mi;loacelor proprii

>#E? ! rezultatul net de eploatare a investiţiilor

&E? ! sistemului echilibrat de indicatori

<& ! unităţile strategice

mg anticriza

Documents