Depresiunile intracolinare dintre Arges si Dambovita

Asezare si limiteIntre Dambovita si Arges se realizeaza contactul dintre

Subcarpatii Getici si masivele Iezer si Ghitu care este in cea mai mare masura bine exprimat.

Exista un sir de depresiuni detasate de tectonica si eroziune la limita dintre cristalinul muntelui si sedimentarul cutat sau monoclinal de la sud.

Cea mai extinsa este depresiunea Campulung- Muscel dintre Dambovita si raul Bratia.

Muntele alcatuit din cristalin si petecele de calcare se termina brusc la cca 1000-1100 m prin versanti care au pante foarte mari si care sunt bine impaduriti.

Vatra depresiunii este situata la 650-700 m fiind o umplutura argilonisipoasa (miocen,dacian) cuprinsa intr-o cuta sinclinala.la sud depresiunea este inchisa intr-un sir de dealuri cu inaltimi de 750-1000 m (Matau 1018 m) ce se inscriu pe un anticlinal.(Mihai Ielenicz, Georgeta-Ileana Patru, Mioara Clius(2003), Subcarpatii Romaniei ,Editura Universitara)

La nivelul vaii Dambovitei,Subcarpatii de Curbura raman la sud ,in raport cu cei Getici.

Acestia din urma intra in contact in est prin culoarul Dambovitei,intre Cetateni si Dragoslavele cu muntii Leaota si cu extremitatea nordica a Subcarpatilor de Curbura.

La iesirea raurilor principale din munte sunt depresiuni de contact cu dimensiuni mici(Nucsoara pe Raul Doamnei,Arefu pe Arges, Salatruc pe Topolog),in dreptul carora exista diferente de natura structurala(in munte cristalin,in depresiuni sedimentar paleogen monoclinal, iar vaile se largesc brusc dupa ce ies din defilee mici taiate in cristalinul montan.(Mihai Ielenicz, Georgeta-Ileana Patru, Mioara Clius(2003), Subcarpatii Romaniei ,Editura Universitara)

În nord, limita cu zona cristalină a masivelor Ghi u i Albina se află la baza ț șacestora, mai precis pe glacisul care acoperă nordul Depresiunii Arefului.

În continuare spre est, după ce trece peste Vâlsan, limita subcarpatică este la sud de depresiunea Bahna Rusului, pe Râul Doamnei,

i la sud de Muscelele Plăticăi. ș (Mihai Ielenicz, Georgeta-Ileana Patru, Mioara Clius(2003), Subcarpatii Romaniei ,Editura Universitara)

Capitalul natural al RegiuniiAlcătuirea geologică se compune din conglomerate, cutate, ale

Muscelelor Râu orului,care reprezintă totodata factorul determinant șîn separarea acestora de masivul cristalin al Iezerului, reprezentat de prelungirea sa sud-vestică- Muntele Jupâneasa, forma iunile țsubcarpatice daciene i paleogene (eocen) constituite din gresii ș

istoase, microconglomerate, marne, argile cu cărbuni .șVarsarea Râului Târgului în Depresiunea Câmpulung se face

printr-un culoar de vale, lărgit, pe care putem să-l asimilam Subcarpa ilor, acest golf rezultand din eroziunea laterală sau de țadâncime exercitate precum i de depunerea materialelor ștransportate din zona montană limitrofă. Deci, de la Albe ti pana la șPiscul Lat limita urmăre te ca i în partea sa vestică glacisul de la ș șpoalele cristalinului trecand peste râul Bughea, pe la nordul satului cu acela i nume, ocolind dealul Măgura iar în dreptul Voine tilor trece ș șpeste Râul Târgului i tot pe sub deal până la Nămăe ti sub Coasta ș șSchitului. (Ielenicz M. i ș Colab, (2005), Subcarpa ii României, Ed. Universitarăț )

ReliefulRelieful analizat este cuprins între 420m altitudine minimă

în lunca Arge ului, pe teritoriul municipiul Curtea-de-Arge i ș ș ș1250m altitudine maximă în aua Duvalmului la contactul cu șMasivul Iezer.

Înăl imile cele mai mari sunt situate în zona dealurilor țsubcarpatice interne unde s-au păstrat la altitudine mai ridicată, ca ni te martori de eroziune vârful Chicera (Masa de Piatră) ș1227m; Culmea Bahna 1122m, Dealul Tăma 1104m, Piscul șStânei (Muchea Ple ilor) 1143m; Vârful Mă ău 1020m i Groapa ș ț șOii 950m. Reparti ia principalelor trepte hipsometrice țeviden iază preponderen a treptei cuprinse între 600m i 800m ț ț șcare de ine aproximativ jumătate din suprafata lor i se dezvoltă ț șmai ales în depresiunile submontane i mai pu in pe culoarele de ș țvale sau în dealurile externe.(Ielenicz M. i ș Colab, (2005), Subcarpa ii României, Ed. țUniversitară)

Altitudinile cele mai coborâte sunt întâlnite la ie irea râurilor din zona subcarpatică 450m pe șDâmbovi a, 450m pe Bratia, 423m la Pietro ani ț șpe Râu Doamnei, 425m pe Vâlsan etc.La sud de aliniamentul Schitu-Gole ti – Jugur – șBoteni relieful modelat în depozitele levantine cu versan i abrup i i scur i apar ine ț ț ș ț țdomeniului piemontan getic. Interfluviul Arge el – Dâmbovi a este spinarea prelungă a ș țCulmii Vâlnei – Groapa Oii netezită de eroziune la altitudinea de 950m din care au rămas mai înalte vârfurile Groapa Oii 950,4m i Vâlnei ș910m.( Constantin Alexandrescu ,Ilie Badalan,Radu Stancu,(1980),Arges Monografie, Editura Sport Turism)

Valea Dâmbovi ei limitează la est zona țsubcarpatică arge ană, de la confluen a ei cu Valea ș țPiatra, în dreptul localită ii Stoene ti. ț ș De aici i șpână la intrarea în chei, Dâmbovi a i-a creat o luncă ț șnu prea largă, ce ajunge la 700-800m, cu tot cu terasă, în dreptul satului Cotene ti.ș

La intrarea în sectorul de chei valea este strânsă de versantul estic al culmii Groapa Oii, prin coborârea abruptă a reliefului ruiniform dat de col i ț

i stânci izolate (Col ii Doamnei) i de piscurile de ș ț șgresii calcaroase ce coboară din Leaota, Gărgăunele

i Plea a Popii. În acest defileu, lunca Dâmbovi ei se ș ș țrestrânge la câ iva metri i se evazează abia la ț șCetă eni de unde încep i primele meandre mai ț șmari. (http://www.dambovita.insse.ro/main.php?id=404)

Judetele Arges si Dambovita apar in în propor ie ț țde cca. 80 % sectorului cu clima continentala  (50% inutului climatic al ț Campiei Romane   i 30 % șinutului climatic al ț Subcarpatilor) i în propor ie de ș ț

cca. 20 % sectorului cu climă continental-moderetă ( inuturilor climatice ale mun ilor mijlocii i înal i).ț ț ș ț

Clima se caracterizează prin veri calde, cu pp moderate i ș ierni nu prea reci, cu viscole rare i șintervale de încălzire frecvente, care duc la topirea stratului de zapada.

Pentru sectorul cu clima continental-moderată sunt caracteristice verile răcoroase, cu precipita ii țabundente i ș ierni foarte reci, cu viscole frecvente i șstrat de zapada stabil pe o perioadă îndelungată. (http://www.dambovita.insse.ro/main.php?id=404)

Mediile anuale depă esc 10 °C în inutul de ș țcâmpie (10,1 °C la Titu  i ș Gaesti), coboară până sub 9 °C în inutul ț Subcarpatilor  i variază între 6 i 0 °C în ș șsectorul montan. Pe culmile cele mai înalte devin negative, coborând chiar sub -2 °C.

Capitalul socio-umanJudetul Arges este alcatuit din 3 municipii(Pitesti,Campulung Muscel si Curtea de Arges),4 orase(Costesti,Topoloveni,Mioveni,Stefanesti) si 95 comune.Are o suprafata totala de 6.862 km patrati si o densitate de 95 loc/km patrat.Judetul Dambovita are 2 municipii:Targoviste si Moreni, 5 orase:Gaesti,Pucioasa,Titu,Fieni,Racari.Are o suprafata totala de 4.054 km patrati si o densitate de 134 loc/km patrat.Economia in aceste regiuni este reprezentata in primul rand de industrie:Industria prelucrătoare deţine ponderea predominantă (80%) în industria metalurgică (40%), industria de maşini şi echipamente, fabricarea materialelor de construcţie şi a altor produse din minerale nemetalice, industria de maşini şi aparate electrice, industria chimică, industria textilă şi de confecţii, industria alimentară. Industria extractivă se concretizează în exploatarea de ţiţei, gaze naturale, cărbune şi agregate minerale pentru construcţii.Judeţul Dâmboviţa produce energie electrică pe cărbune (Electrocentrala Doiceşti) şi hidro (Complexul de micro hidrocentrale de la Dobreşti şi Scropoasa).( http://www.cjarges.ro/obj.asp?id=17 )

In judetul Arges avem culturi de cereale, plante industriale, fructe. In anul 2009 productia agricola vegetala a fost de cca. 916.285 tone, productia totala de fructe de 116.127 si productia agricola animala de 46.792 tone-viu dar si sectorul zootehnic asigura in prezent necesarul de consum al populatiei judetului Arges. In judetul Dambovita productia agricola este data de cultura vegetală şi creşterea animalelor.

Din suprafaţa totală a judeţului, terenul agricol reprezintă 61,% iar 29,8% păduri şi terenuri cu vegetaţie forestieră.

Din totalul suprafeţei agricole 70,1% sunt terenuri arabile,17,7% păşuni, 8,2% fâneţe, 4,0% livezi şi vii.

În domeniul vegetal ponderea cea mai mare o deţine cultura cerealelor, cartofilor şi legumelor.

-( http://www.cjarges.ro/obj.asp?id=17)

Judeţul Dâmboviţa constituie o zonă turistică  de mare interes datorită:- numeroaselor vestigii ale trecutului istoric, a unor monumente de artă de o valoare considerabilă (Curtea domnească din Târgovişte cu Turnul Chindiei); - frumuseţi şi unicate ale naturii reprezentate de pitorescul văilor Dâmboviţei şi Ialomiţei, cu numeroasele forme carstice (Peştera Ialomicioara, Cheile Zănoagei, Cheile Tătarului, etc.) şi frumuseţea masivelor Leaota şi Bucegi;- reculegere spirituală la importantele mânăstiri ortodoxe (Mânăstirea Dealu, Mânăstirea Viforâta), Centrul ecumenic Vulcana Băi (având în prezent o biserică ortodoxă, o moschee şi o sinagogă );- cură şi tratament balneo-climateric la staţiunea balneoclimaterică Pucioasa;- agroturism în localităţile Moroeni şi Pietroşiţa.

Obiective turistice

-Cetatea Poienari –Vlad Tepes Dracul

Barajul Vidraru

Pestera Dambovicioara

Curtea Domneasca –Turnul Chindilei

Bibliografie

-Mihai Ielenicz, Georgeta-Ileana Patru, Mioara Clius(2003), Subcarpatii Romaniei ,Editura Universitara-Valeria Velcea,Alexandru Savu,(1982)Geografia Carpatilor si a Subcarpatilor Romanesti,Editura Intreprinderea Poligrafica „Crisana”-Ielenicz M. i ș Colab, (2005), Subcarpa ii României, Ed. țUniversitară-Constantin Alexandrescu ,Ilie Badalan,Radu Stancu,(1980),Arges Monografie, Editura Sport Turism - http://www.cjarges.ro/obj.asp?id=17 - http://www.dambovita.insse.ro/main.php?id=404