micutele doqmne louisa alcott - libris.ro doamne...micutele doamne patru surori care tricoteazd...

7
Micutele doqmne Louisa Mag Alcott Traducqre de Anca Dumitrescu Ei Elena Marcu

Upload: others

Post on 16-Feb-2021

68 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

  • Micutele doqmneLouisa Mag Alcott

    Traducqre de Anca Dumitrescu Ei Elena Marcu

  • r. Joaca de-a pelerinii

    - Un Cr[ciun firi cadouri nu e Cr[ciun, a protestat Jo, carestdtea intins6. pe covor.- - E ingrozitor si fii sdrac! a oftat Meg, privindu-qi ro-

    chia ponositi.

    - Mi se pare nedrept ci unele fete au tot felul de lu-cruri frumoase gi altele n-au nimic, a addugat micula Amybosumflat[.

    - li avem pe mama qi pe tata, gi ne avem una pe cealalti,a spus Beth impiciuitoare.

    Cele patru chipuri tinere luminate de focul din Eemineus-au inveselit la aceste cuvinte, dar s-au intunecat din nou

    c6nd Jo a spus cu tristefe:'

    - Pe tata nu iI avem lingi noi qi nu-l vom avea ling[ noimulti weme de-acum incolo.

    Nu a addugat ,,poate ci nu il vom mai avea lAng[ noiniciodat6;', dar fiecare dintre ele qi-a spus-o in minte, gAn-dindu-se la tatil lor, plecat departe, la rizboi.

    Pentru o clipi au r5mas ticute; apoi Meg a spus peun alt ton:

    - $t4i care e motivul pentru care mama a propus si re-nunlim la cadouri de Criciunul acesta? Pentru ci urmeazio iarnl grea pentru toatd lumea qi s-a gflndit cI n-ar trebuisi cheltuim banii pe mofturi, cind soldalii suferi atAt de tarepe cAmpul de lupti. Nu putem face mare lucru, dar putemface mici sacrificii qi ar trebui si le facem cu inima deschis5.Dar mi tem cd eu nu pot., Meg a cldtinat din cap gi s-a $6ndit cu plrere de rlu la

    toate lucrurile mirunte pe care gi le dorea.

  • LOUISA MAY ALCOTT

    - Dar nu cred ci pufinul pe care l-am cheltui ar tezol-va mare lucru. Avem fiecare cAte un dolar, nu am putea aju-

    ta armata prea mult. Nu md aqtept sd primesc nimic de la

    mama sau de la voi, dar chiar vreau s[-mi cumpir Undine qi

    Sintra. Mi-o doresc de atAt de mult timp, a spus Jo, care era

    un Eoarece de bibliotecS.

    - Eu voiam s5-mi cumpir cAteva partituri de pian, aspus Beth, cu un oftat stins, pe care nu I-a auzit decAt focul

    din;emineu.

    - Eu o s5-mi iau o cutie de creioane colorate Faber' Chiaram nevoie de ele, a spus Amy hotirAtd.

    - Mama n-a zis nimic de banii nogtri gi nu cred ci-gi do-regte si renunlIm la tot. Hai si ne luSm fiecare ce ne dorimgi sb avem gi noi o mici bucurie. Am muncit din $reu gi me-ritim, a zis Jo, privindu-gi biieleEte talpa pantofilor.

    - Eu cu siguran!5 am muncit, pred6ndu-le toati ziua ace-lor copii obositori, cAnd nu-mi doresc decAt si-mi vdd de ale

    mele acasi, s-a plAns Meg din nou..- Jie nu !i-e atAt de greu cum imi e mie, a spus Jo. !i-ar

    plScea sd stai toatl ziua inchisb cu o bdtrAni a$itatd qi ca-pricioasi, care te trimite mereu si-i aduci ba una, ba alta, emereu nemullumitl gi te toaci la cap de-!i vine si te aruncipe fereastri sau s[ te pui pe pl6ns?

    - Nu e frumos sd te plAngi, dar cred cd s[ speli vaseleEi si faci curat e cea rnai ingrozitoare munci din lume' Mieneweazdla culme, mi-au inlepenit mAinile qi nu pot deloc

    s[ exersez.Beth gi-a privit mAinile cu un oftat pe care de aceastd

    dati l-au auzit toate.

    - Nu cred ci vreuna dintre voi suferS cat mine, a decla-mat Amy, voi nu trebuie si vd ducefi la gcoalS cu fetele alea

    impertinente, care te arati cu de$etul dacd nu gtii leclia 9i

    8

    MICUTELE DOAMNE

    rAd de rochiile tale gi il canonizeazd"petata cb nu e bogat qite jignesc daci nu ai un nas frumos.

    - Daci vrei s5 spui cd il calomniazd, sunt de acord cutine, dar nu-l pot canoniza pe tata ca pe papa de la Roma, acorectat-o Jordzdnd.

    - $tiu eu ce spun gi nu trebuie si fii satiric5. E bine sifolosegti cuvinte frumoase gi sd-!i imbunitilegti vocabula-rul, i-a intors-o Amy demn5.

    - Nu vd mai cionddnifi! Nu v-a!i dori sd avem banii pecare tata i-a pierdut cAnd eram mici? Doamne, Dumnezeule!Ce bine ne-ar fi, n-am mai avea nicio $rij5, a spus Me$, amin-tindu-gi de vremuri mai bune.

    - Zilele trecute spuneai cd suntem mai fericite ca fiii re-gelui, ci ei se cearti toatd.ziwa, degi sunt plini de bani.

    - Da, Beth, aga am zis. $i chiar cred cd suntem. Pentrucd, degi trebuie si muncim, facem haz de trecaz, suntem ,,otrupd de fete vesele" , cum ar spune Jo.

    - Jo chiar folose;te asemenea cuvinte, a observat Amy,privind-o mustritoare pe sora ei intinsd pe covor.

    Jo s-a ridicat imediat, Ei-a bigat mAinile in buzunare Eia inceput s[ fluiere.

    - inceleaz1., Jo! Ce obicei bdie{esc!- De-aia o fac.- Urisc fetele obraznice, lipsite de feminitate!- UrSsc mimozele afectate!- RAndunelele din cuib se infeleg, a fredonat Beth, im-

    pdciuitoarea, cu o expresie atAt de amuzanti, incAt cele douivoci ridicate s-au domolit intr-un zAmbet si ciondbneala aluat sfArEit.

    - Serios, fetelor, amAndoud sunteli de vind, a spus Me$,ficAndu-le morald ca orice sori mai mare. Josephine, eqtisuficient de mare ca sd laqi deoparte stratagemele biielegtigi sd te porli mai frumos. CAnd erai mai mici nu conta, dar

  • LOUISA MAY ALCOTT

    acum, cAnd egti atAt de inalti gi ili prinzi pirul in coc, ar tre-bui sd lii cont ci egti domniEoarS.

    - Ba nu! $i daci un coc mi face domnigoarS, o si-mi faccodile pAni la douizeci de ani, a spus Jo, desficAndu-9i pirulcastaniu bogat. Urisc sd md gAndesc ci trebuie si md maturi-

    zez Ei sbfiu Domniqoara March, si port rochii lun$i 9i si fluimpopolonatd ca o sorcov5! E suficient de riu ci sunt fatd Eic5-mi plac jocurile qi treburile gi obiceiurile birb[tegti! Mi-egreu sd trec peste dezamigirea ci nu m-am niscut biiat. $iacum e mai rdu ca niciodatd pentru cd ag vrea tare mult silupt alSturi de tata. Dar nu pot decAt sd stau acasi 9i sd tri-cotez, ca o bXtrAnd neputincioasd!

    $i, spunAnd acestea, Jo a scuturat goseta albastrd 9i an-

    drelele s-au lovit una de alta ca nigte castaniete, iar ghemul

    s-a rostogolit pe podea.

    - Biata de tine, Jo! imi pare riu, dar n-ai ce face. Va tre-bui sd te mullumegti cu a-!i face numele si sune bdieleqte ;icu a juca rolul fratelui cu noi, a spus Beth, mAngAind-o pecap cu mAna a cdrei atingere n-ar fi putut fi inispriti nici detoati legia din lume.

    - Iar tu, Amy, a continuat Me$, eqti deja prea impopofo-nat5. Acum toate aerele tale sunt amuzalte, dar o si creqtigi o s5 ajungi o gisculild increzttI6., dacd n-ai grij6. imi place

    ci eqti politicoasi gi ci vorbegti in$rijit, cAnd nu incerci si fiielegantS. Dar cuvintele pretenlioase pe care le folose;ti sunt

    la fel de rele ca expresiile goldneqti ale lui Jo.

    - Daci Jo e un bdieloi Ei Amy, o $Asculifi, te ro$ si-mispui ce sunt eu, a zis Beth, gata s5-i linb morali.

    - Tu eEti o drdgufi, i-a rispuns Me$ cu cildurd 9i ni-meni n-a contrazis-o, pentru cI ,,$oricelul" era iubit de tolicei din familie.

    Pentru cd tinerilor cititori le place si gtie ,,cum aratd oa-menii", profitdm de acest moment si schi!5m portretul celor

    10

    MICUTELE DOAMNE

    patru surori care tricoteazd intr-o sear[ de decembrie, intimp ce afard ninge liniqtit gi in casd focul trosnegte vesel.DeEi covorul erauzat gi mobilierul foarte simplu, era o inc5-pere plScutd pentru ci doui tablouri frumoase irnpodobeauperelii gi rafturile erau pline de cirfi, iar la ferestre erau in-florite crizanteme gi trandafiri de iarn5, gi totul era invdluitintr-o atrnosferd cald6.

    Mar$aret, cea mai mare dintre cele patru surori, avea gai-

    sprezece ani Ei era foarte frumoas5, cu pielea deschis[ la cu-

    loare, cu ochii mari gi un pdr castaniu bogat, cu buze plineqi m6ini fine, de care era foarte mAndrS. Jo avea cincispre-zece ani gi era foarte inaltS, cu tenul mai inchis la culoare ;ierazveltbca un mAnz, pentru ci niciodatd nu qtia ce sd fac5.cu membrele ei lun$i care de cele mai multe ori o incurcau.Avea un zAmbet ferm, un nas arnuzant qi ochi vioi, cenuqii,care pireau si vadd totul qi priveau pe rind cu ferocitate, cuamuzament qi cu inteligenfd. Pdrul lung gi deosebit de des era

    cel mai frumos lucru al ei, dar de obicei il linea prins intr-unfileu ca si n-o incurce. Jo avea umerii rotunjifi, mAini gi pi-cioare mari, hainele ei pdreau mereu in dezordine ;i avea ae-rul stAnjenit al unei fete care devenea prea repede femeie giasta nu-i pl5cea deloc. Elizabeth, sau Beth, aga cum ii spuneatoati lumea, era o fat[ de treisprezece ani, rumend in obraji,cu pirul lins gi vocea calmi, cu o expresie de linigte adAncbpe care arareori o tulbura ceva. Tatil ii spunea ,,Mica Linigte"qi asta i se potrivea de minune, pentru cd pirea sd trliascdintr-o lume fericit5, doar a ei, din care iegea doar pentru a-iintAlni pe cei cAliva in care avea incredere gi pe care ii iubea.

    Amy, de;i era cea mai micd, era o persoanS foarte importan-

    td, cel pu{in dupd pdrerea ei. O adeviratd Criiasd aZilpezii,cu ochi albaEtri gi pir auriu, care se revirsa cArlionlat peumeri, palidi gi supli, purtAndu-se mereu ca o domnigoari

  • LOUISA MAY ALCOTT

    atentd la maniere. Cum le era firea celor patru surori vd li-sim si aflali in continuare.

    Ceasul a bitut ora $ase gi, dupd ce a curilat gemineul,Beth a ldsat alituri o pereche de papuci sd se incilzeascl.Cumva, sd vadi lAngd foc vechile incilldri avea un efect bunasupra fetelor, pentru ci mama urma sd vini 9i $indul c5aveau si o intAmpine le inveselea pe toate. Me$ s-a oprit dinvorbit gi a aprins lampa, Amy s-a ridicat de pe scaun f[ri sdi-o ceari nimeni, iar Jo a uitat cAt era de obositi 9i s-a ridi-cat sd lini papucii deasupra flScdrilor.

    - Sunt destul de uzafi. Lui mami i-ar trebui alt6 pereche.

    - M-am gAndit s5-i iau din dolarul meu, a spus Beth'

    - Nu, o sd-i iau eu, a strigat AmY.- Eu sunt cea mai mare, a inceput Me$ sd spuni' dar Jo

    a intrerupt-o hotirit[:- Acum, ci tata e plecat, eu sunt bdrbatul in casi qi o

    s5-i iau eu papucii, pentru ci tata mi-a spus si am $riji dernama in lipsa lui.

    - Vi spun eu cum facem. Hai s5-i Iudm mamei fiecarecAte ceva de Criciun gi si nu ne mai luim noi nimic.

    - Doar tu puteai spune asta. Ce sd-i luim? a intrebat Jo'Fiecare dintre ele s-a gAndit o clip5, apoi Meg a anunfat,

    de parci ideea i-ar fi fost dati de frumoasele ei mAini:

    - O sd-i iau niEte minugi frumoase.- Papuci de buni calitate, a strigat Jo.- Nigte batiste brodate, a spus Beth.- Eu o s5-i iau o sticlu!5 cu apd de colonie. ii place gi n-o

    sd coste mult, qi o sd-mi rdmAni bani si-mi iau $i mie cre-ioanele colorate, a adiugat Amy.

    - Cum o si i le ddm? a intrebat Me$.- O si le punem pe masi gi o s-o aducem aici si le vadd

    gi si le deschid[ pe toate. Nu vd mai aduceli aminte cum f5-ceam de sdrbitori? a zis Jo.

    72

    MICUTELE DOAMNE

    - Eram atAt de speriatd cAnd imi venea rAndul sI stauin scaunul inalt, cu coroana pe cap qi sd vd vid pe toli apro-piindu-vi sd-mi dali cadourile gi si mi pupali. imi pl5ceaucadourile gi pupicii, dar mi se pirea ingrozitor sI vi uitafi lamine cind deschideam cadourile, a spus Beth, care se imbu-jorase ta fa!5 in timp ce-gi prbjea pAinea pentru ceai.

    - Hai s-o facem pe mami s[ creadi ci le-am luat pen-tru noi gi apoi s5-i facem o surprizS. Meg, trebuie si mer-gem la cumpirlturi mAine dup5-amiazi. uai avem multede fbcut pentru spectacolul din seara de Criciun, a spus Jo,plimbAndu-se de colo-colo cu mAinile la spate gi nasul pe sus.

    - Asta e ultima oari cAnd maijoc in spectacol. Sunt preamare pentru astfel de lucruri, a zis Meg, care se bucura incontinuare ca un copil si ,,se costumeze" cu orice ocazie.

    - Ba n-o si fie ultima oar5, gtiu eu, atAta vreme cAt tepoli plimba pe-aici intr-o rochie alb[, cu pirul despletit Eibijuterii din poleial[ aurie. Egti cea mai bund actri]d a noas-trd gi totul se va sfArgi dacd renunli, a spus Jo. Ar trebui sdrepetlm in seara asta. Hai, Amy, exerseazl scena leginului,cb e;ti inlepeniti ca o scdndurd.

    - N-am ce sd fac. N-am vizut pe nimeni legindnd si pre-fer si nu mi invinelesc toatd cizAnd iati, cum faci tu. Dacdpot si cad uqor, o sX cad. DacE nu, o s5 mI pribugesc intr-unscaun Ei o sd fiu gralioasE. Nu-rni pasi dacd Hugo va venispre mine cu un pistol, a rispuns Amy care nu avea darulactoriei, dar fusese aleasi pentru cd era indeajuns de micds[ poati fi ridicatd in bra]e de tAlhar in timp ce !ip5.

    - Fi aga: du-!i mAinile la piept gi p5gegte ;ov5itor, stri-gAnd cAt poli de tare: ,,Roderigo, salveazS-md! Salveazd-md!",i-a explicat Jo, cu un strigdt melodramatic, de-a dreptulcutremurdtor.

    Amy a incercat qi ea, dar si-a dus mAinile inlepenite infa!6 gi a inceput s[ meargi mecanic, de parci era intoarsi

    73

  • LOUISA MAY ALCOTT

    cu cheita, iar strigdtul ei pirea s5 descrie mai degrabd in!e-

    pitura unui ac, decAt frica gi groaza. Jo a mormiit descura-jati, Meg a rAs in hohote, in timp ce Beth a l5sat pAinea sdse ardi, pe cAnd le privea curioasd.

    - N-are rost! Fd cAt poli de bine ;i, dacd publicul rAde,sd nu dai vina pe mine. Hai, Me$!

    Apoi lucrurile au mers caunse, pentru ci Don Pedro a sfi-dat lumea intr-un discurs de doud pagini fdrdpauzd. Ha$ar,

    vrdjitoarea, a recitat o incantalie peste ceaunul in care fier-

    bea broscoi, care a avut un efect straniu. Roderigo gi-a rupt

    lanlurile cu toatS forla gi Hugo a murit in chinuri din cauza

    remugcdrilor ;i a arsenicului, scofAnd un ,,Ha! Ha!" turbat.

    - E cea mai bunb repetilie de p6nd acum' a spus Me$, intimp ce rluficitorul se ridica gi se freca pe coate.

    - Nu-mi dau seama cum pofi si scrii Ei sd interpretezilucrurile astea splendide' Jo, egti un adev[rat Shakespeare!

    a exclamat Beth care credea cu tlrie ci surorile ei erau $e-niale in tot ce ficeau.

    - Nu chiar, a rdspuns Jo cu modestie. Cred cE Blestemulurd,jitoarei, o operb tragic5, e ceva drdgul, dar rni-ar pldcea

    sd incerc[m Macbeth, dacd am avea o trapi pentru Banquo'Mi-am dorit mereu sd jucdm scena omorului. ,,Sd fie acela

    un pumnal sub ochii mei?" a murmurat Jo, ddndu-;i ochii

    peste cap gi gesticulAnd, a;a cum vizuse odati la o maretragedianS.

    - Nu, e o furculi!6, dar nu cu pAine prijitS, ci cu papu-cul mamei infipt in ea. Marea loviturl de scend a lui Beth, aspus Meg gi repetilia s-a sfArEit in hohote de rAs.

    - Md bucur s5 vd gisesc aga vesele, fetelor, s-a auzit dinugi o voce voioas6, iar actrilele 9i publicul s-au intors s-ointAmpine pe doamna inaltd 9i bl6ndd, cu adevirat incAntd-

    toare. Nu era imbrScati elegant, dar avea o alurd nobili, iar

    74 15

    MICUTELE DOAMNE

    fetele erau convinse cb pelerina gri gi boneta demodatl as-cundeau cea mai frumoasd femeie din lume.

    - $i ce-ali fdeut azi, dragile mele? Am avut atAtea de fd-cut ca sd pregdtim toate pachetele pentru mAine, cd n-amavut timp si vin la mas5. A trecut cineva pe-aici, Beth? Cumi1i mai e cu riceala aia, Meg? Jo, pari obositS moartS. Hai sdmi pupi, scumpo.

    in timp ce punea aceste intrebdri materne, doamna Marchgi-a datjos hainele ude, gi-a pus papucii incdlzili gi, agezAn-du-se in fotoliu, a luat-o pe Amy in brale, gata sA se bucurede cea mai fericitd ori din ziua ei incircatd. Fetele se inv6r-teau in jurul ei, incercAnd s-o facd sd se simtd cAt rnai con-fortabil, fiecare in felul ei. Meg a aranjat rndsula de ceai, Joa dus lemne si scaune, scdpAnd din mAnd Ei ddrAmAnd tot ceatingea. Beth a ficut cAteva drumuri intre bucitirie gi sa-lon, ticutd qi concentratS, in timp ce Amy le dddea indicaliituturor, stAnd cu mAinile in sAn. CAnd s-au strAns in jurulmesei, doamna March a spus bucuroasd:

    - Am ceva pentru voi dupd cin5.Un zAmbet scurt gi luminos a strdbdtut rnasa ca a razYa de

    soare. Beth abltut din palme, cubiscuitul in mAni gi Jo gi-aaruncat gervetul strigAnd:

    - O scrisoare! O scrisoare! De trei ori ura pentru tata!- Da, o scrisoare lungS gi frumoas5. E sbnitos si crede

    cd va trece de iarna grea mai bine decAt ne-am fi gAndit. I,retransmite multe uriri iubitoare de Crdciun si un mesaj spe-cial pentru voi, fetelor, a spus doamna March, pipd.indu-;ibuzunarul, de parcl ar fi linut in el o comoar5..

    - A*y, hai, termind mai repede de mAncat! Nu te maijuca cu degetul in farfurie, i-a spus Jo, inecAndu-se cu ceaiulgi sclp6nd pe podea felia de pAine, cu untul pe covor, grdbitd

    sd primeasci comoara ce li s-a promis.

  • i

    i

    LOUISA MAY ALCOTT

    Beth a terminat de mAncat, dar s-a indepirtat qi s-a a;e-zat in collul ei intunecat, pregltindu-se pentru risfSlul ceavea si urmeze, cAnd aveau sd termine gi celelalte'

    - Cred cd a fost extraordinar din partea tatei sd se ofe-re ca preot militar, fiind prea in vArstd si se inroleze qi ne-maifiind suficient de puternic sd lupte pe front, a spus Meg

    cu blAndefe.

    - Ce mult mi-ar plScea si mer$ 9i eu ca tobogar sau cauiuang, sau cum iizice. Sau ca sori de caritate, ca sd fiu lAn-gd el Ei si-l ajut! a exclamat Jo.

    - Trebuie si fie foarte nepldcut sd dormi in cort 9i sd mi-n6nci tot felul de lucruri rele la gust gi si bei dintr-o canb de

    tabli, a oflat Amy.

    - CAnd o sd se intoarci acas5, mami? a intrebat Beth cuo voce tremurAnd5.

    -- Peste multe luni, draga mea, dacl nu se imbolnlveqte.O sd r[mAnd pe front Ei o s5-gi facd treaba cu dedicare c6tvaputea de mult, iar noi nu-i vom cere s[ se intoarcd mai de-vreme, oricAt ne-am dori. Acum, hai sd vi citesc scrisoarea.

    S-au adunat toate l6ng5 foc, mama stAnd in fotoliul inalt,

    cu Beth la picioarele ei, Meg Ei Amy cocolate pe cAte un bra!

    al fotoliului gi Jo, sprijiniti de spdtar, unde nimeni n-ar fiputut vedea la ea vreo urmi de emolie in caz cd scrisoareaera una impresionanti.

    in acele vremuri $rele, fbarte puline scrisori nu erau im-presionante, mai ales cele pe care talii le trimiteau acasd. inacea scrisoare, nu se spuneau prea multe despre greut5lile

    indurate, despre pericolele infruntate sau despre dorul de

    casi. Era o scrisoare veseld, plini de speranfi, cu descrieriinsuflelite ale vielii pe cAmpul de lupt5, ale marsurilor, cuvegti despre rdzboi, gi doar la final inima celui care o scri-sese era coplegitd de dragoste paterni 9i de dorul pentru fe-

    tele de acas5.

    16

    MICUTELE DOA}INE

    Transmite-le taatd, dragostea mea gi. c6,te o sd,rutare.Spune-le cd, md, g6,ndesc la ele ziua qi, md rogpentru ele noap-tea qi cd, nlereu tmi gd,sesc ali.narea tn dragostea lor. Un an dexile parefoarte mult cd,nd abia aqtept sd,Ie ud.d, dar aminteg-te-le cd, tn timp ce aqteptd.m cu tofii. ne putern strdd,ui ca zileleclstea, grele sd, nu.fie i,rosite. $tiu cd tqi uor aminti tot ce le-amspus qi cd, uor f. copi,ii td.i iubitori, c6" tqi, uor face datori,a cucredinf d,, cd, tqi uor tnfrunta i,nami,ci,i. cu tnd,rd.zneald. qi, cd. uorieqi uictoriaase tntr-unfel at&t defrumos, tncd.t atunci cdmdmd, aoi tntaarce la ele Ie uoi iubi qi ntai mult q'i ooif, gi, maimdndrw de miculele mele doamne.

    Dupi ce au auzit aceste cuvinte ochii li s-au umplut delacrimi" Jo nu s-a ruginat de lacrima care i-a picurat de penas, iar lui Amy nu i-a mai pdsat c6-gi strici buclele, gi-a l5-sat capul pe urnirul mamei Ei a spus plAngAnd:

    - Sunt un purcel egoist, dar chiar o sd incerc si fiu maibuni ca si nu-l dezam6gesc.

    - Toate o sb fim mai bune, a spus Meg. Eu rni gAndescprea mult la felul in care ar5t gi nu-mi place sd muncesc, darasta o sd se schirnbe.

    - Eu o sd incerc sd fiu aga cum ii place s[-mi spun5, omicuti doamn5, nu una asprd qi silbaticS, Ei o sd-mi fac da-toria aici, in loc si-mi doresc si fiu altcineva, a $pus Jo, $An-dindu-se cd s5-qi lind in t'rdu temperamentul era o sarcinimult mai grea decAt si se lupte cu doi trei rebeli din Sud.

    Beth n-a spus nimic, dar gi-a gters lacrimile cu ciorapulalbastru ficut pentru soldali gi a inceput si tricoteze cu toa-tI hotbrArea, gribindu-se sb-Ei facd datoria gi promi[Andu-gisiegi ci va deveni exact aga cum spera tata sd o giseascd cindavea sd se intoarci acasb.

    Doamna March a rupt ticerea, spunAnd veseld:

    77