mihai eminescu - floare albastra ( comentariu )

8/12/2019 Mihai Eminescu - Floare Albastra ( Comentariu )

1/6

Floare albastrde Mihai Eminescu

- "Iar te-ai cufundat n stelei n nori i-n ceruri nalte?

De nu m-ai uita ncalte,Sufletul vieii mele.

n zadar ruri n soareGrmdeti-n a ta gndirei cmpiile Asirei ntunecata mare;

Piramidele-nvechiteUrc-n cer vrful lor mare -

Nu cta n deprtare

Fericirea ta, iubite!"

Astfel zise mititica,Dulce netezindu-mi prul.Ah! ea spuse adevrul;Eu am rs, n-am zis nimica.

Hai n codrul cu verdea,Und-isvoare plng n vale,Stnca st s se prvalen prpastia mrea.

Acolo-n ochiu de pdure,Lng trestia cea lini sub bolta cea seninVom i mi-i spune-atunci poveti

i minciuni cu-a ta guri,Eu pe-un fir de romniVoi cerca de m iubeti.i de-a soarelui cldur

Voi fi roie ca mrul,Mi-oi desface de-aur prul,S-i astup cu dnsul gura.De mi-i da o srutare,

Nime-n lume n-a s-o tie,Cci va fi sub plrie --apoi cine treab are!Cnd prin crengi s-a fi ivit

Mi-i ine de subsuoar,Te-oi ine de dup gt.


2/6

Pe crare-n boli de frunze,Apucnd spre sat n vale,

Ne-om da srutri pe cale,Dulci ca florile ascunse.

i sosind l-al porii prag,Vom vorbi-n ntunecime;

Grija noastr n-aib-o nime,Cui ce-i pas c-mi eti drag?"nc-o gur - i dispare...Ca un stlp eu stam n lun!

Ce frumoas, ce nebunE albastra-mi, dulce floare!una-n noaptea cea de var,edea n foi de mure.i te-ai dus, dulce minune,

-a murit iubirea noastr -Floare-albastr! floare-albastr!...

Totui este trist n lume!

Poezia apare in revista Convorbiri literare la 1 aprilie 1873. Este printreprimele poezii publicate in revista Convorbiri literare.Inainte de aceastapoezie era publicata 'Venere si Madona', 'Epigonii', 'Mortua est'.

Poezia are ca motiv 'floarea albastra', un motiv romantic, careapare si in alte literaturi, in literatura germana Novalis intr-un poemromantic, unde floarea albastra se metamorfozeaza in femeie luindchipul iubitei si tulburind inima eroului.

Motivul 'florii albastre' mai apare si la Leopardi, iar la Eminescufloarea albastra reprezinta viata. Albastrul simbolizeaza infinitul,departarile marii si a cerului, iar floarea simbolizeaza fiinta carepastreaza dorintele, pe care le dezvaluie cu vraja.

Tema: Poezia romantica Floare albastra face parte din temaiubirii si a naturii, dar spre dosebire de alte

poezii erotice aceasta creatie cuprinde si idei filozofice. Tema romantica

reflecta aspiratia poetului spre iubirea ideala, spre perfectiune, care nuse poate implini.


3/6

Ideea poetica exprima tristetea si nefericirea omului de geniu pentruneputinta de a atinge absolutul iubirii, pentru imposibilitatea impliniriicuplului erotic.

Titlul poeziei este alcatuit din doua sintagme floare, reprezentandefemeritatea, delicatetea si albastru sugerand infinitul cosmic dar siaspiratia spre adevaruri absolute. Titlul este o metafora simbol, un motivromantic care apare si in alte literaturi. In literatura germana, in lirica luiNovalis floarea albastra se metamorfozeaza in femeie luand chipuliubitei si tulburand inima eroului. In literatura italiana, in poezia luiLeopardi, motivul florii albastre sugereaza puritatea iubirii si candoareaiubitei.Din punctul de vedere al nivelurilor textului poetic, se pot grupa oserie de particulariti, a cror simpl inventariere nu poate ns revela

farmecul lirismului eminescian.

Nivelul prozodic i fonetic

- msura de 8 silabe, rima mbriat, ritmul trohaic - sugereaz stareaidealist, juvenil;

Nivelul lexico-semantic

- cuvinte din cmpul semantic al cosmicului: stele", nori, cerurinalte", ruri de soare", deprtare";

- cuvinte din cmpul semantic al spaiului terestru: codru", izvoare",vale", pdure", balt", trestie",,jbi de mure", romnit", bolti defrunze", sat, al porii prag";

- schimbarea valorii gramaticale: dulce" (adjectiv i adverb);

- termeni i forme populare: ncale", nu cta", vom edea", oi

desface", nime"; limbajul familiaraccentueaz intimitatea.

Nivelul morfologic

- pronume i verbe la persoana I i a II-a, ca mrci ale subiectivitii(lirismul de mti);

- dativul posesiv (albastra-mf);

- verbele la prezentul etern redau lumea etern a ideilor sau venicianaturii (descrierea);


4/6

- verbele la viitor proiecteaz aspiraia spre iubire n reverie (monologulfetei);

- verbele la trecut redau detaarea refleciei i distanarea temporal

(meditaia brbatului).

Nivelul stilistic

Limbajul poetic din prima etap de creaie st sub semnul podoabelorretorice". Stilul poeziei erotice este

mai colorat, mai image dect ulterior:

- epitetul: prpastia mrea", trestia cea lin";

- personificarea: izvoare plng n vale";

- comparaia: roie ca mrul, srutri... dulci ca florile ascunse"

inversiuni: de-aur prul,albastra-mi, dulce floare";

- metafora: ruri n soare", dulce floare";

- simbolul: floare albastr, ceruri nalte", ntunecata mare";- repetiia: Floare-albastr! floare-albastr!..."

Poezia este conceputa din doua parti corespunzatore a doua tipuri deidei, de cunoastere: in primele trei strofe cunoasterea filosofica absoluta,iar in partea a doua (5-13) cunoasterea terestra prin intermediuldragostei. Cele doua parti ale poeziei sunt legate de o strofa, cea de apatra, care contine reflectiile poetului si contine in ea inceputul ideii dinultima strofa. Poezia este alcatuita sub forma de monolog intrerupt dedialog.In primele trei strofe poetul contureaza domeniul cunoasteriifilosofice. De la elementele genezei 'intunecata mare' pina la un intregunvers de cultura reprezentat de 'cimpiile Asire', 'piramidele invechite'. Inaceste trei strofe iubita defapt aduce un repros iubitului care ni sesugeraza ca sa izolat in universul fericit dar strimt al lumiipamintesti.Este o ipostaza a poetului in care se repeta ideea sugerata deprezenta chiar in primul vers adverbului 'iar'.


5/6

De aici si indemnul din ultimele vesuri ale strofei a treia:

'Nu cauta in departare

Fericirea ta, iubite!'

Strofa a patra e strofa de tranzitie, de legatura intre cele douaipostaze ale cunoasterii. Strofa aduce consimtamintul de moment alpoetului la dulcea chemare a iubitei. Sint surprinse inca din aceastastrofa gesturi tandre, calde, ocrotitoare: 'Dulce netezindu-mi parul',gestul care se presupune ca vor fi urmate si altele daca poetul va coboridin cerurile nalte.

Adjectivul devenit substantiv diminutivat 'mititica' sugereaza pe deo parte dragostea fata de fiinta iubita, dar si distanta enorma intregindurile si preocuparile inalte ale poetului, in comparatie cu lumeaterestra.La reprosul iubitei, poetul raspunde cu o tacere, care deschidedrum meditatiei din ultima strofa, mai ales din versul: 'Totusi este trist inlume'.

In partea a doua a poeziei avem celalta cunoastere, cea terestracunoastere prin intermediul iubitei dragoste la care este chemat iubitulde catre iubita.Daca in 'Dorinta' si in 'Sara pe deal' intregul ritual aldragostei era din perspectiva barbatului, in 'Floare albastra' iubita estevicleana, ademenitoare promitindu-i iubitului o lume de bucurii si defarmec.

Cadrul natural, unde este chemat iubitul este cadrul cu verdeata,cu izvoare ce pling in vale sau stinci inalte si prapastii marete.La acestese mai adauga si ochiul de padure inconjurat de trestie si incarcat de foide mure. Gesturile iubitei sint sagalnice, in timp ce iubitul ii va spune'povesti si minciuni', ea, iubita va incerca pe un fir de romanita dragostealui.

Chemarea este tentanta, pentru ca iubita este ca in 'Dorinta'frumoasa; de 'soarelui caldura' fata va fi 'rosie ca marul' in timp ce cuparul ei de aur ii va astupa gura.

Aceasta invitatie sigur ca este urmata de sarutari date sub palariepentru ca sa nu fie vazuti de nimeni.


6/6

La ivirea lunii printre crengi inlantuiti in git cei doi indragostiti vorporni in sat spre vale, intrerupindu-si pe sarutari pe cale. Ajungerea la alportii prag va fi urmata de vorbe in intunecime, dupa care urmeazainevitabila despartire. Dupa ce ea dispare in timp ce iubitul coplesit de

navala sentimentului ramine ca un stilp in luna. Cele trei epitete 'cefrumoasa, ce nebuna, dulce floare' cuprinse in versuri exclamativeexprima intensitatea sentimentului, defapt epitetul 'dulce' apare in maimulte situatii: 'dulce floare, dulce minune'.Isi schimba sensul si valoareagrmaticala 'Dulce netezindu-mi parul' apropie pe iubite prin gest; 'Dulcica florile ascunse' sugereaza puritatea. Pentru ca in final sa apara in'dulce minune' epitet cu valoare de simbol de data aceasta caresugereaza ca apropierea de fiinta iubita este egala cu miracolul, astfelincit epitetul devine metafora.

Ultima strofa aduce ideea despartirii, a stingerii dragostei, iarrepetitia 'floare albastra' subliniaza intensitatea trairii generata decontrastul dintre iluzie si realitate accentuata de acel 'totusi'.

CONCLUZIE

n Floare albastr, Eminescu evoc amintirea unui proiect erotic euat,dar euat din cauza confuziei brbatului asupra cilor omului de a fi

fericit. Orgolios, acesta nu vrea s se lase amgit de instincte i aspirspre cunoatere, spre cutarea Absolutului. Copila nevinovat care-lavertizeaz: Nu cta n departare/ Fericirea ta, iubite!, mbiindu-l sprejocul voluptuos al idilei, are intuiia adevrului, pe care poetul ldescoper dup epuizarea, prin experien, a celorlalte ci. Dar, aflat subscurgerea timpului (aici ncepe tema fundamental a poeziei), omul nuse mai poate ntoarce i clipa consonanei sufleteti, care i-ar fi pututaduce fericirea, rmne n veci pierdut:i te-ai dus, dulce minune/ i-amurit iubirea noastr/ Floare-albastr!Floare-albastr/ Totui este trist n

lume.

mihai eminescu - floare albastra ( comentariu )

Documents