militaru costin 2010

56
 0 UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI  FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ  MANAGEMENTUL SERVICIILOR SOCIALE ŞI DE SĂNĂTATE  Managementul serviciilor de tratament în adicţia de opiacee Coordonator: Masterand: Lector univ. dr. Valeriu Fîr  ţală Costin Aurel Militaru

Upload: costin-si-iulia-militaru

Post on 18-Jul-2015

113 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 1/56

 

0

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ 

MANAGEMENTUL SERVICIILOR SOCIALE ŞI DE SĂNĂTATE 

Managementul serviciilor de tratament înadicţia de opiacee 

Coordonator: Masterand:

Lector univ. dr. Valeriu Fîr ţală Costin Aurel Militaru

Page 2: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 2/56

 

1

Cuprins

Introducere…………………………………………………………………………….. 1 

I. Succintă privire istorică............................................................................................. 4

II. Modele internaţionale de tratament substitutiv – Olanda...............................10

III. Structuri instituţionale, legislaţie şi management în tratamentul 

adicţiei la opiacee .................................................................................................................... 14

IV. Metode de intervenţie în tratamentul adicţiei de opiacee ............................. 22

V. Raport de cercetare cu privire la gradul de satisfacţie al

beneficiarilor de la Centrul de Sănătate Mintală al Sectorului 4.................................... 29

VI. Concluzii ..................................................................................................................51

VII. Bibliografie ............................................................................................................54

Page 3: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 3/56

 

2

Intoducere

Dependenţa de opioide reprezintă o problemă de sănătate care necesită un

tratament de lungă durată şi care este asociat cu un grad ridicat de risc medico-social

mai ales atunci când opioidele sunt folosite pe cale injectabilă.

Tratamentul dependenţei de droguri are la bază o strategie ce urmăreşte

creşterea nivelului de sănătate şi a abilităţilor de socializare a persoanelor dependente

de opioide, concomitent cu reducerea consecinţelor sociale şi medicale datorate

consumului. Este de aşteptat ca diverse scheme de tratament să confere rezultate cât

mai bune, ştiut fiind faptul că, un singur tip de tratament nu poate da rezultate

benefice, în aceeaşi măsură, la toţi pacienţii dependenţi de consumul de opioide. 

Terapia prin program de substituţie s‐a dovedit a fi unul din cele mai eficace

metode de tratament în cazul dependenţei de opioide. Această terapie poate conduce la

scăderea costurilor implicite dependenţei de opioide a consumatorului, familiei acestuia

şi societăţii în general prin reducerea cererii de heroină, deceselor cauzate de consum,

riscului de infecţie cu HIV şi scăderea activităţilor din sfera criminalităţii. Terapia prin

programe de substituţie reprezintă o component socială de bază a managementului

programelor de prevenire a dependenţei de opioide şi a infecţiilor cu HIV datorateconsumului pe căi injectabile. Susţinerea terapiei prin programe de substituţie –  bazată

pe rezultatele obţinute din cercetările ştiinţifice şi aplicate pe baza unei evaluări,

pregătiri şi acreditări adecvate –  ar trebui să fie considerată o importantă opţiune de

tratament în comunităţile cu o ridicată rată a prevalenţei privind dependenţa de

opioide, în special în locurile în care care se găsesc consumatorii care practică consumul

sub formă injectabilă. 

În lucrarea de faţă vrea să prezint evoluţia serviciilor de menţinere pe tatamentdin România în ceea ce priveşte dependeţa de opiacee, pornind de la o mini cercetare

care a urmărit gradul la satisfacţie al beneficiarilor de la Centurl de Sănătate Mintală

Sector 4.

Lucrearea a fost structurată pe 6 capitole astfel:

Page 4: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 4/56

 

3

Capitolul 1 - Succintă privire istorică , prezintă o trecere în revistă a evoluţie

drogurilor şi a scopurilor în care acestea au fost produse, pornind din antichitate şi până

 în zilele noastre.

Capitoul 2 - Modele internaţionale de tratament substitutiv – Olanda, prezintă

un model de bună practică în ceea ce priveşte serviciile de tatament de menţinere.

Olanda este ţara cu cele mai variate servicii care se adresează consumatorilor de

droguri, pornind de la serviciile de schimb de seringi, atât de teren (outreach) cât şi cele

care se desfăşoară în centre (drop in şi camere de injectare) şi culminând cu servicii de

menţinere pe heroină pură, în situaţia în care beneficiarul respectiv a eşut în toate

 încercările sale de până atunci să renunţe la comportamentul adictiv.

Capitolul 3 - Structuri instituţionale, legislaţie şi management în tratamentul

adicţiei la opiacee , face o descriere amănunţită a ceea ce înseamnă partea legislativă a

consumului de droguri, sunt enumerate toate serviciile care sunt oferite în mod legal pe

teritoriul ţării noastre în momentul de faţă, fiind totodată explicate si riscurile şi

beneficiile fiecărui serviciu în parte. Sunt prezentate documentele legislative cu privire

atât la tratamentul de menţinere cât şi cele cu privire la traficul şi consumul ilicit de

droguri precum şi structurile instituţionale care au un rol major în acest domeniu şi

anume, Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională Antidrog, organizaţiile

nonguvernameltale care activează în domeniul reducerii riscurilor asociate consumului

de droguri.

Capitolul 4 - Metode de intervenţie în tratamentul adicţiei de opiacee ,

prezintă metodele de lucru cu care sunt întâmpinaţi la Centrul de Sănătate mintală

Sector 4 pacienţii care sunt eligibili pentru tratament de menţinere.Capitolul 5 - Raport de cercetare cu privire la gradul de satisfac ţie al

beneficiarilor de la Centrul de Sănătate mintală al sectorului 4, în care sunt prezentate

rezultatele cercetării efectuate în centru. 

Page 5: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 5/56

 

4

Capitolul 6 – Concluzii, sunt prezentate at concuziile generale ale lucrării cât şi o

parte din concluziile mini cercetării. 

Lucreare de faţă se încheie cu Bibilografia care reprezintă ultima parte a

acesteia.

Page 6: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 6/56

 

5

I. Succintă privire istorică 

Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au cunoscut proprietăţile drogurilor.Acestea erau folosite în cadrul ceremoniilor religioase, al ritualurilor mistice, în scopuri

terapeutice, dar şi pentru a induce o stare de plăcere, având în vedere tocmai efectele pe

care drogurile le produc asupra organismului uman. Astfel, în urmă cu circa 7.000 de

ani, macul, din care se producea opiul şi derivatele sale, era menţionat în tăbliţele

sumerienilor din Mesopotamia.

Macul (Papaver Somniferum), din care se extrage opiul, se cultivă pe suprafeţe

 întinse, în special în Orientul Apropiat, Mijlociu şi Îndepărtat. După perioada de

 înflorire, planta formează o capsulă rotund-ovală, ce conţine seminţele acesteia. 

Opiul este un produs vegetal ce se obţine din mac. Cuvântul opium provine din

limba greacă – opos, care înseamnă suc. După o maturare de circa 10 zile, capsulele de

mac se incizează şi se recoltează un latex alb, lăptos. Prin uscare, acesta se colorează

spre maro şi se întăreşte, dobândind o consistenţă asemănătoare cauciucului. După

prelucrare, opiul brut poate fi mâncat, băut, injectat sau fumat. Cea mai răspândităformă de consumare a opiumului este fumatul, care datează din cele mai vechi timpuri.

În prima fază, consumul de opiu provoacă efecte dezagreabile (cefalee, ameţeli şi

uneori vomă), însă aceste simptome dispar repede, luându-le locul o senzaţie plăcută de

euforie, o fericire pasivă şi contemplativă, însoţită de hiperactivitate cerebrală cu

exaltarea imaginaţiei, a ideaţiei, a elocinţei. Apoi consumatorul cade într-o stare de

linişte odihnitoare, are nevoie de locuri lipsite de zgomot, în semiîntuneric; el se lasăpradă unor visări contemplative, a căror varietate şi bogăţie sunt legate de gradul său

de cunoaştere şi inteligenţă. 

Dacă consumul de opiu se repetă, se produce o degradare psihosomatică,

 întrucât doza administrată va creşte în timp. 

Page 7: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 7/56

 

6

Prin intermediul babilonienilor, proprietăţile terapeutice ale macului sunt

cunoscute apoi în Persia şi în Egipt. Grecii şi arabii utilizau opiul în scopuri terapeutice

şi ca analgezic pentru a calma durerea, tusea şi diareea.

În Grecia, macul era considerat un simbol al fecundităţii. Theofrastus (373-287

 î.Hr.) menţionează o otravă preparată din cucută şi suc de mac, care ucide uşor şi fără

dureri.

Naturalistul grec Teofast, elev al lui Aristotel, în scrierile sale din secolul al III-lea

 î.Hr., foloseşte termenul de „meconium” pentru a desemna opiul1.

În secolul al II-lea î.Hr., medicul grec Heraclide din Tarent recomanda, contra

muşcăturilor de şerpi veninoşi, administrarea unor doze masive de opiu, iar în secolul I

 î.Hr., farmacologul roman Pendaru Dioscrone din Anazarbe recomanda un sirop de

mac denumit „diacodion”2.

Despre folosirea opiului se menţionează şi în Odissea lui Homer, care aminteşte

despre o băutură capabilă „să ducă la uitarea durerii şi a necazurilor”. O legendă din

antichitate spune că Elena din Troia punea opiu în vinul pe care îl dădea apărătorilor

cetăţii pentru a le împrăştia tristeţea. 

De asemenea, şi romanii cunoşteau macul şi opiul. Virgiliu aminteşte despre

acest lucru în scrierile sale Eneida şi Georgice, iar Pliniu, autorul unei vaste enciclopedii

a timpului, explica cum se poate obţine opiul din mac.

Ca preparat medicinal, opiumul a fost menţionat de Scribonius Largus, în anul

46 î.Hr., iar medicul grec Pedanios Dioscorides, care a trăit în secolul I î.Hr., acorda în

numeroasele sale lucrări un interes deosebit decoctului obţinut din frunze şi capsule demac, menţionând efectul benefic al opiumului utilizat şi ca mijloc de provocare a

1 N. Stan, D. Tefas, Alcaloizii, Ed. Medicală, Bucureşti, 1962, p. 5. 2 I. Goodman, A. Giliam, Bazele farmacologice ale terapeuticii, ed. a 2-a, Ed. Medicală, Bucureşti, 1960, p.199.

Page 8: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 8/56

 

7

euforiei, copiind toată literatura farmacologică din epoca sa în cartea intitulată De

material madica, ce a fost considerată secole întregi un manual obligatoriu de consultat.

După unele izvoare istorice, opiul a pătruns în famacopeea chinezească în timpul

dinastiei Tang (618-906), însă unii autori apreciază că acest lucru s-a petrecut chiar cu

trei secole în urmă. 

Alchimiştii de la sfârşitul dinastiei Han (secolele II–IV) posedau „pudra celor

cinci pietre”, drog ce era în totalitate de origine minerală, însă în combinaţie cu

canabisul s-a răspândit masiv în China. 

Avântul pe care ştiinţa şi artele l-au luat în timpul dinastiei Ming (1386-1644) a

dus la o puternică răspândire a opiului, iar odată cu acostarea primului vas portughez

la Canton, viciul savurării opiului s-a răspândit foarte mult. 

La răspândirea folosirii opiumului a contribuit în mod deosebit medicul şi

alchimistul elveţian Paracelsus, care denumea opiul „piatra nemuririi” şi care era

 împotriva ideii de panaceu şi considera că fiecărei boli îi corespunde un tratament. De

altfel, opiul era singurul mod de calmare a durerii şi era folosit şi considerat un

panaceu.

La începutul secolului al XVI-lea, Paracelsus a creat Laudanumul, folosit pentru

durerile intestinale şi care reprezenta o poţiune din opiu pulbere.  

Primul preparat opiaceu puternic şi ieftin a fost pulberea Dover care, cu

concentraţia de 10% opiu în conţinutul său, putea fi folosită la calmarea unor anumite

simptome.

Doctorul german Sydenham von Helmont, supranumit şi „doctor Opiatus” scria

 în anul 1680 că „printre remediile pe care a voit natura atotputernică să le dea omului

pentru a-şi alina suferinţele, nu există niciunul atât de universal şi eficient ca opiul”. 

Page 9: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 9/56

 

8

La sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, opiul era

produs pe scară largă în India şi exportat în China, aşa încât consumul de opiu ajunsese

un adevărat pericol pentru sănătatea maselor populare. Consumul acestui stupefiant

căpătând proporţii, autorităţile chineze au luat măsuri pentru a-l combate, interzicândimportul opiului din India. Ca să înlăture piedicile puse de chinezi în comerţul cu opiu,

 în anii 1840-1842 Anglia şi între anii 1856-1860 Anglia şi Franţa au purtat războaie

 împotriva Chinei (cunoscute în istorie sub numele de cele două războaie ale opiului),

care a fost obligată să accepte importul unor cantităţi imense de opiu. Numai în anul

1860 s-au introdus şi consumat în China 4.840.000 kg de opiu, consumul acestui

stupefiant ajungând la 4.972.000 kg în anul 18903.

Opiumul a pătruns şi în Europa, astfel că, la jumătatea secolului al XIX-lea, au apărut

centre semiclandestine unde se fuma opiu, atât în Paris, cât şi în marile por turi franceze.

În Evul Mediu, opiul era folosit şi pentru eliminarea unor adversary politici,

 întrucât ucidea uşor şi fără urme. Papa Clement al II-lea, Victor al III-lea, precum şi alţi

prelaţi se numără printre victimele acestui mod de asasinat. Apogeul acestei substanţe

ca toxic se găseşte în timpul Papei Alexandru al IV-lea care, cu ajutorul copiilor

săi,Cezar Borgia şi Lucreţia Borgia, îşi suprima rivalii fără scrupule4.

În anul 1804, chimistul J. Sequine, ofiţer în armata lui Napoleon Bonaparte, şi  

farmacistul F. Serturner, în 1805, au reuşit să izoleze din opiu morfina. În 1817, R.J.

Robiquet va izola narcotina şi tot el va fi cel care a reuşit să extragă codeina.

În anul 1928, firma Mercks, cu sediul la Darmstad, trece la fabricarea morfinei,

iar în 1948, G.Fr. Merck izolează papaverina. În anul 1897, chimistul german H. Dreser,

pornind de la morfină, a sintetizat un nou produs mult mai puternic, heroina, care înanul 1898 se comercializa ca medicament.

3 S. Izsac, Farmacia de-a lungul secolelor, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979, p. 75-76.4 V. Bercheşan, C. Pletea, “Drogurile şi traficanţii de droguri”, Editura Paralela 45, Piteşti, 1998, p. 101

Page 10: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 10/56

 

9

Trebuie să arătăm că nici scriitorii, pictorii sau muzicienii nu au rămas indiferenţi

la influenţa pe care drogurile le au asupra fiinţei umane şi a procesului de creaţie.  

Cel mai important text în care se descrie toxicomania modernă este opera

autobiografică intitulată „Confesiunile unui consumator englez de opiu”, publicată în

1882 de Thomas De Quincey. De aici aflăm că opiumul i-a fost recomandat de un

prieten, ca medicament, pentru durerile de dinţi. Consumându-l, autorul a observat că

opiumul i-a alinat nu numai durerea fizică, ci şi pe cea sufletească, proiectându -l într-o

zonă de „plăcere şi voluptate divină”. Despre opiu spunea următoarele: „Oh, just, subtil

şi puternic opium! Tu care, în sufletul unui sărac, ca şi într-al unui bogat, pentru rănile

care nu se vor închide niciodată şi pentru neliniştile care trimit spiritul în rebeliune,

aduci un balsam înmiresmat, grăitor opiu”. Autorul a scris şi un capitol intitulat

„Torturile opiumului”, în care recunoaşte efectele negative ale dependenţei de drog,

considerând consumul de opiu un pericol mai mic decât consumul de alcool.

Poetul Samuel Taylor Coleridge utiliza opiul împotriva durerilor reumatice,

crezându-se că sub influenţa acestuia a scris unele poeme celebre, printre care şi Kubla

Khan.

Scriitorii români nu au putut rămâne în afara acestui fenomen. În studiul intitulat

„Scriitorii români şi narcoticele”, Anderi Oişteanu5 arată că Dimitrie Cantemir, cât s-a

aflat la turci, a descris modul în care se preparau şi se administrau diverse narcotice, în

special opiu.

Astfel, el spunea „la turci nu e poet mai ales, savant desăvârşit care să nu

 întrebuinţeze suc de mac”. Cronicarul Miron Costin supunea despre domnitorul

moldovean că era invitat des „la ospeţele lor cele turceşti”, astfel se presupune că acestaconsuma narcotice.

5 www.revista22.ro/scriitorii-romani-si-narcoticele-1-de-la-scavinski-la-odobescu-4518.html

Page 11: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 11/56

 

10

Cei care au introdus consumul de narcotice, în special de opiu, în ţara noastră, au

fost boierii fanarioţi. Miron Costin spunea despre domnitorul Constantin Racoviţă

Cehan „de atâta era straşnic că mânca afion şi opiuţ dimineaţa şi peste toată ziua se afla

tot vesel”. Nicolae Mavrocordat era opiofil, iar Grigore II Ghica Vodă a murit dincauza unei supradoze de opiu în anul 1752. Poetul Daniil Scavin s-a sinucis în anul 1837

cu mercur şi opiu, iar Alexandru Odobescu s-a sinucis în anul 1895 cu o supradoză de

morfină. 

Tot în acest studiu se arată că scriitori ca Adrian Marino, Alexandru Macedonski,

Ion Barbu, Tudor Vianu, Mircea Eliade şi chiar Mihai Eminescu consumau droguri. 

Page 12: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 12/56

 

11

II. Modele internaţionale de tratament substitutiv – Olanda

Metadona (methadone hydrochloride, sau 6-dimethylamino-4, 4-diphenyl-3-hepatone hydrochloride) este un opiaceu sintetic cu efect agonist care are acelaşi efect

asupra oamenilor precum morfina. Metadona se absoarbe bine la nivelul tractului

gastro-intestinal, atât ca sirop cât şi ca tabletă. Are o bio-disponibilitate bună cuprinsă

 între 80 şi 90 %. Timpul de înjumătăţire este estimat între 24 şi 36 de ore cu variaţii

individuale considerabile (10 – 80 de ore). Metadona este metabolizată în principal în

ficat, fiind eliminată din corp atât metabolizată cât şi nemetabolizată prin urină şi

fecale6. Profilul farmacologic conferă metadonei proprietăţi care o fac deosebit deatractivă pentru tratamentul de substituţie, permiţând administare orală într-o singură

doză zilnică cu nivele plasmatice constante după administrare repetată şi fără sindrom

de sevraj în cazul administrării unice, zinice.

Prescrierea metadonei ca tratament a început în Olanda în anul 1968, fiind

folosită în primii ani la dependenţii de morfină, pentru ca mai apoi, începând cu anul

1972, să fie folosită cu precădere în tratamentul adicţiei cu heroină. Iniţial tratamentul a

fost folosit pentru a determina utilizatorii de heroină să renunţe la acest comportament,

dar odată cu creşterea numărului de consumatori şi a apariţiei virusului HIV în anii 80,

scopul principal al tratamentului a fost acela de reduce riscurile asociate consumului.

Prin acest program s-a reuşit meţinerea contactului permanent şi oferirea de servicii

medicale şi consiliere pentru reducerea riscurilor cu acele persoane care nu doreau saun

nu reuşeau să renunţe definitiv la consum. Astfel în anul 1995, prin programele low -

threshold (cu condiţii minime de intrare) reusşiseră să întruducă în tratamentaproximativ 80% din persoanele utilizatoare de heroină injectabilă.

6 J Ward, R Mattick, W Hall (1998) Methadone Maintenance Treatment and other Opioid ReplacementTherapies. Harwood Academic Publishers, Amsterdam, The Netherlands

Page 13: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 13/56

 

12

Conform unui studiu realizat în anul 19907, din cei 24.000 de dependenţi de

heroină, 17.000 veniseră în contact cu un program de tratament sustitutiv cel puţin o

dată în anul respectiv, dintre aceştia 4.500 fiind depistaţi negativ la testul de heroină.

Tot conform acestui studiu, 12.500 au primit tratament în mod regulat, mulţi dintre eipentru o perioadă destul de lungă de timp (timpul mediu petrecut de o persoană într -

un servicu de tratament substitutiv fiind de 8 ani). În ceea ce priveşte evoluţia

tratamentului în timp, s-a constat că 36% din cei care au frecventat regulat centrele au

răspuns foarte bine la tratament, în sensul că nu mai simţeau nevoie să consume

droguri, 40% au raspuns bine la tratament, în sensul că aceştia consumau destul de rar

droguri. Restul de 24% au fost pacienţi cu probleme, care nu au răspuns la tratament, în

sensul că au continuat să utilizeze regulat droguri. 

Datele aceluiaşi studiu arată că în anul 1991 trei sferturi dintre toţi pacienţii aflaţi

 în tratament cu metadonă continuau să utilizese heroină şi mai mult de o treime dintre

ei continuau să îşi administreze zilnic droguri. La momentul respectiv aproape toate

centrele de tratament ofereau pe lângă metadonă un spectru larg de late servicii,

precum consilierea psihologică, consiliere medicală, asistenţă socială, şi în unele centre

chiar psihoterapie. Cu toate că aceste servicii erau foarte larg răspândite, doar jumătate

dintre dinte beneficiari au accesat serviciile sociale, 28% au solicitat consiliere medicală,

13% consiliere psihologică, 2% psihoterapie, 2% terapie de familie şi 6% terapie de grup.

Între anii 1993 – 1994, consumatorii care au fost intervievaţi în primul studiu, au

fost reintervievaţi, pentru a se putea vedea eveluţia lor în ultimii 2 ani şi

 jumătaterezultatele fiind următoarele: 1,5% muriseră (unul din cauza unei supradoze),

8,4% au fost găsiţi abstinenţi, iar cei mai mulţi, 90% au continuat să utilizeze şi heroinp

şi metadonă. Dintre cei care au continuat să consume şi droguri, săa considerat că 32%

s-au integart social, 61% erau neintegraţi social şi 7% au fsot consideraţi ca fiind

problematici.

7 Driessen et al., 1990

Page 14: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 14/56

 

13

Conform Institutului Olandez de Sănătate Mintală în anul 1994, peste 60% dintre

pacienţii aflaţi în tratament substitutiv cu metadonă erau mulţumiţi de serviciile pe care

le-au primit. Aproximativ 60% dintre pacienţi au declarat că administrarea tratamentuli

substitutiv cu metadonă i-a ajutat să scadă utilizarea drogurilor, şi aproximativ o treimedintre cei care sunt in tratament au raportat faptul că nu mai utilizează droguri. În

ciuda acestor rezultate mulţumitoare, aproximativ jumătate dinte pacienţi au declarat că

administrarea metadonei i-a determinat să renunţe foarte greu la heroină, şi 10% au

declarat că tratamentul nu i-a ajutat deloc în ceea ce priveşte utilizarea drogurilor.

În Olanda există diferite servicii care oferă metadonă, doza de matadonă

crescând de la 43 miligrame în 1989 la 56 miligrame în 1995 şi ajungând acum la doze

nemăsurate, în funcţie de nevoile pacinetului.

În momentul de faţă abordarea în ceea ce priveşte tratamentul substitutiv este

una pragmatică, ţinându-se cont în principal de reducerea riscurilor asociate

consumului de droguri şi abia pe planul doi se afă abstinenţa. După mai bine de 20 de

ani de tratament substitutiv, există un număr relativ mic de utilizatori de droguri

injectabile infectaţi cu HIV, în comparaţia cu restul Europei acelaşi situaţie fiind şi în

ceea ce priveşte decesele asociate direct consumului de droguri, şi aici mă refer ladecesele datorate supradozelor.

De la  întroducerea tratamentul în anul 1968 şi până în prezent, au fost realizate

multe modificări în ceea ce priveşte administrarea şi abordarea tratamentului, exista

centre cu standarde înalte de acces, care merg pe abstinenţă totală, există centre cu

standarde joase de acces, în care abordarea principală este aceea de a reduce riscurile

asociate consumului, există servicii în care se oferă heroină ca tratament, pentru acelepersoane care au eşuat în toate celelalte forme de tratament şi pentru care dingura

dorinţă este aceea de a consuma droguri. Tratamentul cu heroină se foloseşte din două

considerente foarte simple şi anume: 

Page 15: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 15/56

 

14

1. prin oferirea celor 2 doze zilnice de heroină, persoana în cauză nu mai este

implicată în acţiuni  ilegale şi antisociale menite să-i asigure banii necesari pentru

drogurile de pe piaţa neagră, şi 

2. prin injectarea heroinei cu instrumeltele sterile oferite la centrul de tratament

 împreună cu heroina se reduce aproape la zero răspândirea virusului HIV şi a hepatitei

C. Tot prin controlul acestor doze care se administrează, se reduc mult decesele cauzate

de supradoze şi celelalte boli asociate consumulul, în afară de HIV şi hepatită C, şi

anume diversele abcese cauzate de microbii introduşi în tegument sau şi mai grav

septicemiile sau emboliile produse de injectările defectuoase. 

Pe lângă serviciile de tratament cu metadonă, care este un agonist total, există siserviciile de menţinere pe buprenorfină, disponibile din anul 2000, produs care are

acţiune parţial agonistă. 

Tot ca tratament al dependenţei de opiacee este şi tratamentul cu Naltrexonă,

aceasta fiind o substanţă antagonistă, adică substanţă care blochează efectul heroinei

prin deblocarea acesteia de pe receptorii neuronali. Tratamentul cu naltrexxonă este

totuşi un tratament destul de dificil, necesitând o voinţă foarte mare, deoarece prin

administrara acestei substanţe la o persoană care a consumat heroină îî va determina

acesteia în numai câteva minute simptome de sevraj.

Pe lângă serviciile de tratament, în Olanda s-au dezvoltat şi foarte multe servicii

de postcură, cele mai importante fiind comunităţile terapeutice, în care consumatorul de

droguri întră voluntar pentru o perioadă de mai mulţi ani, obiectivul acestor comunităţi

fiind acela de a reintegra socioprofesional persoanele care au fost dependente de

droguri şi care în momentul accesului în comunitate nu îşi mai administrează nici osubstanţă.

Page 16: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 16/56

 

15

III. Structuri instituţionale, legislaţie şi management în tratamentul

adicţiei la opiacee

Atunci când vorbim de tratament în adicţia de opiacee, nu ne referim strict la

oferirea medicaţie de menţinere. În funcţie de nevoile beneficiarului, şi mai ales de

vârsata acestuia, putem fi în una din următoarele situaţii:

1. dezintoxicare – tratament care funcţionează (rata de succes în ceea ce priveşte

abstinenţa) pentru persoanele care au mai puţin de un an de consum de heroină  şi care

reprezintă singurul servicu disponibil pentru persoanele consumatoare de droguri care

au vârsta mai mică de 16 ani,;

2. tratament de menţinere  –  este indicat şi folosit pentru persoanele care au

vârsta mai mare de 16 ani şi care îşi doresc să realizeze o schimbare în ceea ce priveşte

consumul, şi au o istorie de consum mai mare de un an de zile;  

3.  postcura  –  serviciile de postucră su fost create şi sunt necesare pentru acele

persoane care au consumat droguri, sunt în tratament de menţinere şi dintr -un motiv

sau altul doresc să renunţe la consum, însă nu sunt suficient de pregătiţi să facă faţă

tenteţiei de la lua droguri.

Indiferent că este vorba de dezintoxicare, de tratament de menţinere sau de

postcură, toate aceste servicii sunt  î n subordinea Ministerului Sănătăţii, toate

programele şi regulamentele fiind realizate de Centrul Naţional de Sănătate Mintală,

care începân cu anul 2010 şi schimbat titulatura în Centrul Naţional de Sănătate Mintală

şi Luptă Antidrog conform Hotărârii 1424 din 18 noiembrie 2009. Tot în această hotărârede guvern sunt listate şi atribuţiile pe care le va avea după restructure, urmă toarele

având legătură direct cu managementul adicţiilor:

Page 17: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 17/56

 

16

a) propune spre aprobare Ministerului Sănătăţii priorităţile în domeniul

dezvoltării politicilor de sănătate mintală şi asigură consultanţa şi asistenţa tehnică în

domeniul politicilor de sănătate mintală;

b) propune spre aprobare Ministerului Sănătăţii priorităţile ţn implementarea

programelor specifice în dezvoltarea serviciilor de sănătate mintală  şi coordonează 

acordarea consultanţei şi asistenţei tehnice în dezvoltarea serviciilor de sănătate

mintală;

c) propune spre avizare Ministerului Sănătăţii campanii de informare, educare,

comunicare în domeniul sănătăţii mintale şi asigură coordonarea acestora, în condiţiile

legii;

d) asigură la nivel naţional implementarea, monitorizarea şi coordonarea

programului naţional de sănătate mintală;

e) coordoneaza activităţile de consiliere medicală în domeniul consumului de

droguri, desfăşurate în cadrul structurilor cu atribuţii în îngrijirea persoanelor

toxicodependente din reţeaua Ministerului Sănătăţii, în condiţii stabilite prin ordin al

ministrului sănătăţii;

f) autorizează  şi acreditează programe de formare profesională, precum şi de

formare a formatorilor în domeniul adicţiilor, împreună cu instituţiile abilitate, potrivit

legii.

Toate aceste atribuţii sunt îndeplinite de cele şapte persoane care fac parte în

momentul de faţă şi structura centrului şi anume: un director, un psiholog, un sociolog,

un consilier principal, un consilier juridic, un asistent social, un economist, un referent,un contabil şi un inginer. Trebuie remarcat faptul că din structuta organizatorică a a

centrului lipsesc posturile cu funcţie medicală. 

Page 18: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 18/56

 

17

Pentru că nici o structură medicală în momentul de faţă nu poate funcţiona fără

standard de calitate şi acreditare, a fost emis de către Ministerul Sănătăţii (nr. 1.389 din

4 august 2008), împreună cu Ministerul Muncii, Familiei Şi Egalităţii De Şanse (ordinul

Nr. 513 din 15 august 2008) şi Ministerul Internelor Şi Reformei Administrative (ordinulNr. 282 din 24 august 2007) ordinul  nr. 1.389 din 4 august 2008 privind aprobarea

Criteriilor şi metodologiei de autorizare a centrelor de furnizare de servicii pentru

consumatorii de droguri şi a Standardelor minime obligatorii de organizare şi

funcţionare a centrelor de furnizare de servicii pentru consumatorii de droguri.

Astfel în acest ordin sunt prezentate următoarele standarde: 

1. Standarde pentru autorizarea sanitară de funcţionare8 

Centrul de dezintoxicare

Criterii minime privind spaţiile: 

a) organizarea spaţiilor respectă criteriile Ministerului Sănătăţii Publice referitoare la

unităţile spitaliceşti; 

b) saloanele au obligatoriu cel puţin două paturi, pentru fiecare beneficiar

asigurându-se un spaţiu de 6 mp; c) are minimum un cabinet medical de psihiatrie, un cabinet de psihologie şi un

cabinet de asistenţă socială care respectă criteriile menţionate la standardul I; 

d) are o toaletă la cel mult 10 beneficiari, separate pe sexe şi separate pentru personal

şi beneficiari, accesibile, cu acces direct din dormitoare sau aflate în apropierea

dormitoarelor;

e) are o baie la cel mult 10 beneficiari, separate pe sexe şi separate pentru personal şi

beneficiari, accesibile, cu acces direct din dormitoare sau aflate în apropierea

dormitoarelor;

8 Conform ordinului comun nr. 1.389 din 4 august 2008

Page 19: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 19/56

 

18

f) deţine un laborator de analize medicale propriu, organizat conform legislaţiei în

vigoare, sau poate externaliza serviciile de analize de laborator către un furnizor

acreditat.

Cabinetul medical din structura centrelor trebuie să îndeplinească cumulativ

următoarele criterii generale: 

a) suprafaţă de minimum 9 mp; 

b) chiuvetă racordată la apă caldă şi apă rece; 

c) pardoseala cabinetului medical construită din material uşor igienizabil; 

d) mobilier adecvat unui cabinet medical.

Dotarea minimă include: tensiometru, termometru, cântar, stetoscop, centimetru,teste pentru depistarea drogurilor în lichide biologice.

În cazul în care cabinetul medical asigură tratament de substituţie cu agonişti de

opiacee, trebuie respectate următoarele criterii suplimentare:

a) deţinerea substanţelor utilizate în tratamentul de substituţie trebuie să se facă în

camere special amenajate, fără ferestre, cu suprafaţă de minimum 9 mp, într -un dulap

metalic securizat, potrivit legii;

b) cabinetul medical din structura centrelor trebuie să procure medicaţia necesară

tratamentului de substituţie pe baza condicii de aparat, destinată exclusiv prescrierii

acestuia. În condica de aparat se vor trece data, numele şi semnătura persoanei care

eliberează, cantitatea eliberată, numele şi semnătura persoanei din partea cabinetului

medical care primeşte medicaţia; 

c) persoana care distribuie tratamentul de substituţie va fi răspunzătoare de

distribuţia, administrarea şi notarea cantităţii de medicaţie de substituţie eliberate

fiecărui beneficiar în condica de prescripţie. În condica de prescripţie se vor înregistra,

la fiecare administrare, data, numele şi semnătura persoanei care administrează

medicaţia, cantitatea administrată în miligrame, precum şi numele şi semnătura

beneficiarului care primeşte medicaţia. 

Page 20: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 20/56

 

19

2. Cabinetul de psihologie din structura centrelor trebuie să îndeplinească cumulativ

următoarele criterii: 

a) o suprafaţă de minimum 6 mp, iar în cazul consilierii şi/sau psihoterapiei de grup,

o suprafaţă minimă de 1,5 mp/persoană, dar nu mai puţin de 12 mp; b) mobilier adecvat, condiţii de luminozitate şi de respectare a confidenţialităţii.  

3. Cabinetul de asistenţă socială din structura centrelor trebuie să îndeplinească

cumulativ următoarele criterii:

a) o suprafaţă de minimum 6 mp, iar în cazul consilierii de grup, o suprafaţă minimă

de 1,5 mp/persoană, dar nu mai puţin de 12 mp; 

b) mobilier adecvat, condiţii de luminozitate şi de respectare a confidenţialităţii.  

Centrul tip comunitate terapeutică 

Criterii minime privind spaţiile: 

a) un cabinet de psihologie şi un cabinet de asistenţă socială pentru care respectă

criteriile menţionate la standardul IA; 

b) un grup sanitar la cel mult 6 beneficiari, separat pe sexe şi separat pentru personal

şi beneficiari; toaletele beneficiarilor sunt accesibile, cu acces direct din dormitoare sau

aflate în apropierea dormitoarelor;c) dormitoare cu o suprafaţă de 6 mp/persoană, care pot fi ocupate de cel mult 4

beneficiari şi care asigură un cubaj de 18 mc/pat de aer; 

d) spaţii adecvate şi cu circuite funcţionale corespunzătoare necesare pregătirii,

păstrării alimentelor şi servirii mesei: amenajări cu materiale uşor de igienizat, mobilier

funcţional, instalaţii pentru gătit, chiuvetă, frigider, congelator, hotă, veselă şi tacâmuri; 

e) o baie la cel mult 6 beneficiari, separate pe sexe şi separate pentru personal şi

beneficiari, accesibile, cu acces direct din dormitoare sau aflate în apropierea

dormitoarelor;

f) o spălătorie pentru beneficiarii comunităţii, cu o suprafaţa minimă de 14 mp şi o

dotare de minimum două maşini de spălat, amenajată cu materiale uşor de igienizat; 

g) sursă de apă potabilă; 

Page 21: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 21/56

 

20

h) spaţii pentru activităţi de terapie ocupaţională/ergoterapie, organizate conform

normelor specifice activităţii desfăşurate. Suprafaţa minimă asigurată pentru fiecare

beneficiar care desfăşoară activităţi în cadrul acestor ateliere este de 4 mp; 

i) cameră de dormit pentru personalul comunităţii care asigură permanenţa. 2. Standarde referitor la asigurarea serviciilor  

Centre de dezintoxicare

Criterii privind serviciile minime oferite:

a) servicii medicale de bază, consultaţie şi tratament medical de psihiatrie; 

b) întreruperea consumului de droguri sub control medical;

c) stabilizare biomedicală; d) testarea prezenţei drogurilor în lichide biologice; 

e) psihodiagnostic şi evaluare clinică, inclusiv examen clinic general şi pe aparate

pentru a depista eventualele boli infecţioase în evoluţie care pot pune în pericol alte

persoane din centru;

f) intervenţii psihologice; 

g) servicii de asistenţă socială; 

h) tratamentul patologiei duale psihiatrice.

Centrul de asistenţă integrată a adicţiilor (CAIA) 

Criterii privind serviciile minime oferite:

a) servicii medicale de bază: evaluare medicală, efectuarea de măsurători

antropometrice, monitorizarea parametrilor fiziologici, imunizare etc;

b) administrarea de medicamente;

c) acordarea primului ajutor;

d) întreruperea consumului de droguri sub control medical şi menţinerea abstinenţei

 în ambulator;

e) stabilizare biomedicală; 

Page 22: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 22/56

 

21

f) informare şi educare pentru prevenirea infecţiilor cu transmitere pe cale sangvină

sau sexuală, cum ar fi HIV, hepatită B, C, precum şi pentru un stil de viaţă sănătos; 

g) recoltarea de produse biologice şi testarea prezenţei drogurilor; 

h) îngrijirea plăgilor simple şi suprainfectate; i) psihodiagnostic şi evaluare clinică; 

 j) intervenţii psihologice; 

k) servicii de asistenţă socială. 

Centrul tip comunitate terapeutică 

Criterii privind serviciile minime oferite:

a) găzduire pe perioada menţionată în contractul sau acordul cu beneficiarul; b) psihodiagnostic şi evaluare clinică, inclusiv examen  clinic general şi pe aparate

pentru a depista eventualele boli infecţioase în evoluţie care pot pune în pericol alte

persoane din centru;

c) intervenţii psihologice; 

d) servicii de asistenţă socială; 

e) consiliere pentru dezvoltarea abilităţilor de trai independent;

f) îndrumare vocaţională, cum ar fi sprijin pentru angajare, formare, orientare şiintegrare în muncă; 

g) ergoterapie recreaţională şi funcţională. În cadrul activităţilor de ergoterapie

recreaţională şi funcţională sunt aplicate normele de protecţie a muncii pentru

activităţile specifice desfăşurate. Beneficiarul este informat înainte asupra condiţiilor

specifice de desfăşurare a activităţii; 

h) asistenţă medicală de medicină generală cu o frecvenţă de minimum o

dată/lună/beneficiar, consultaţie de psihiatrie cu o frecvenţă de minimum o

dată/lună/beneficiar; 

i) asistenţă medicală de urgenţă la nevoie; 

 j) servicii de permanenţă 24 de ore. 

Page 23: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 23/56

 

22

Toate aceste regulamente, standarde şi ordine ministeriale au la bază legea  

sănătăţii, în ceea ce priveşte oferirea de servicii medicale şi legea 143 din 26 iulie 2000 

privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri completată prin legea 522

din 24/11/20049

.Cu toate că aceste două legi sunt funcţinabile din momentul în care au fost

publicate în Monitorul Oficial, ele nu au putut fi aplicate decât în momentul adoptării

Hotărârii Nr. 860 din 28 iulie 2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a

dispoziţiilor Legii nr. 143/2000  privind prevenirea şi combaterea traficului şi

consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare, hotărâre care a

intrat în vigoare odată cu publicarea ei în Monitorul Oficial la data de 17 august 2005.

În conformitate cu aceste legi, hotărâri şi ordine de ministru, pentru a puteamanageria un serviciu care se adresează consumatorilor de droguri, fie că este vorba de

dezintoxicare, de tratament de menţinere sau pur şi simplu de postcură, sunt necesare

trei planuri de acţiune şi anume:

- planul medical (fiecare centru trebuie să dispună de un medic psihiatru, în cel

mai bun caz, sau de un medic generalist sau de familie, dar care a efectuat minim 60 ore

de educaţie continuă în domeniul adicţiilor);

- planul psihologic –  fără acţionarea în această direcţie simpla oferire a

serviciului medical nu va rezolva cauzele pentru care persoana respectivă a consumat

droguri, ci va determina doar renunţarea la acest comportament pe perioada

tratamentului;

- planul social  –  de cele mai multe ori o persoană care a consumat droguri

necesită si consiliere socială, principalele problem sociale cu care ele se confruntă fiind

renunţarea la viaţa de familie, abandonul şcolar, lipsa actelor de identitate.

Având această abordare medico-psiho-socială în cadrul serviciilor de tratament

a adicţiilor de opiacee şansele de recuperare şi reintegrare socio-profesională a unei

persoane consumatoare de droguri cresc considerabil.

9 Trebuie specificat faptul că aceste legi nu pot fi aplicate decât în anumite situaţii din cauza faptului că

fac referire la un Cod Penal care nu este intrat în vigoare.  

Page 24: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 24/56

 

23

IV. Metode de intervenţie în tratamentul adicţiei de opiacee 

Tratamentul dependenţei de opioide este o strategie importantă pentru asoluţiona consecinţele  sociale şi medicale asociate cu dependenţa de droguri la nivel

individual şi social. Orice eşec în introducerea  neadecvată a tratamentul pentru

dependenţa de opioide se reflectă în costuri suplimentare atât pentru serviciile medicale

cât şi pentru comunitate. 

Ca şi în alte probleme de sănătate cum ar fi:   hipertensiunea, diabetul şi

problemele de inimă,  persoanele dependente de opioide îşi pot stabiliza starea prin

dezvoltarea şi integrarea schimbărilor de comportament şi printr‐un mod adecvat deutilizare a medicamentelor.

Recăderea ca urmare a dezintoxicării este extreme de comună, şi de aceea doar

dezintoxicarea constituie foarte rar un tratament adecvat al dependenţei de substanţe.

Simpla dezintoxicare sau stoparea consumului de opioide este adesea insuficientă: este

necesar un proces terapeutic. Dezintoxicarea reprezintă oricum primul pas pentru

multe forme de tratament de lungă  durată bazate pe abstinenţă. Dezintoxicarea cu 

tratament bazat pe abstinenţă împreună cu tratamentul substitutiv sunt componente

esenţiale pentru un sistem efectiv de tratament pentru persoanele dependente de

opioide.

 Principalele obiective ale tratamentului şi reabilitării persoanelor dependente de

opioide sunt următoarele:

- reducerea dependenţei de droguri ilicite; 

- reducerea morbidităţii şi mortalităţii determinate de utilizarea opiodelor, sau

asociate utilizării lor, cum sunt bolile infecţioase;

- promovarea sănătăţii fizice şi psihice; 

- reducerea comportamentului infracţional;

- facilitarea reintegrării în muncă şi în sistemul educativ.

Page 25: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 25/56

 

24

Ultimul scop al unei situaţii fără droguri este un obiectiv ideal şi pe termen lung,

dar din păcate nu este posibil pentru  toţi indivizii dependenţi de opioide, mai ales în

scurt timp. O concentrare exclusivă în realizarea unei situaţii  fără droguri ca un scop

imediat pentru toţi pacienţii poate potenţa realizarea altor obiective importante cum arfi prevenirea HIV.

Un anumit tratament nu este eficient pentru toate persoanele. Persoanele ce

urmează a fi tratate pentru dependenţa de opioide vor avea contexte diferite de factori

de risc şi de protecţie, probleme psihologice şi sociale diferite, de asemenea. De aceea,

serviciile trebuie să fie suficient de variate şi flexibile pentru a răspunde nevoilor

clienţilor, severităţii dependenţei, circumstanţelor personale, motivaţiei şi răspunsului

la intervenţie. Managementul raţional al dependenţei de  opioide necesită o îmbinareechilibrată între farmacoterapie, psihoterapie, reabilitare psihosocială şi  intervenţii în

reducerea riscurilor.

Menţinerea în tratament10  pentru o perioadă  adecvată de timp este extrem de

importantă pentru  eficienţa acestuia. Durata potrivită de tratament pentru un individ

depinde pe problemele şi nevoile sale, dar cercetările indică faptul că pentru cei mai

mulţi oameni  dependenţi de droguri beneficiile unei intervenţii semnificative se

realizează cam după trei luni de  tratament, cu succese viitoare dacă acesta continuă.  Deoarece oamenii părăsesc tratamentul prematur, şi plecarea prematură este asociată cu

rate înalte de recădere în consumul de droguri, programele trebuie să includă strategii

pentru implicarea şi menţinerea pacienţilor în tratament. Mulţi pacienţi au nevoie de 

câţiva ani de tratament. Pentru acele persoane care în mod curent nu pot sau nu vor să

renunţe la consumul de droguri,  intervenţiile de tratament trebuie direcţionate spre 

reducerea morbidităţii, dizabilităţii sau decesului cauzat de, sau asociat cu utilizarea

substanţei. Reducerea comportamentelor de risc asociate cu dependenţa de droguri este

un scop tangibil.

10 Termenul de menţinere în tratament, sau tratament de menţinere, este folosit de puţin timp şi a fost

adoptat datorită faptului că este mai puţin discriminatoriu decât termenul iniţial, de tratamentsubstitutiv. 

Page 26: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 26/56

 

25

Medicamentele folosite în terapia prin substituţie pot fi prescrise ori în doze

descrescătoare de‐a lungul unei scurte perioade de timp (de obicei mai puţin de o lună),

pentru tratamentul sindromului de abstinenţă sau pentru dezintoxicare, ori în doze

relativ stabile pe o perioadă mai lungă de timp –peste 6 luni‐

pentru menţinerea terapieiprin substituţie, care permite stabilizarea funcţiilor creierului şi previne nevoia de drog 

şi sindromul de abstinenţă. 

 Agenţii farmacologici folosiţi în tratamentul de menţinere al terapiei prin

substituţie 

Metadona11

 Metadona este un opioid sintetic care se administrează în mod obişnuit pe cale

orală sub formă de suspensie. Este cel mai des utilizat substituent în terapia

dependenţelor de opioide. Utilizarea metadonei în tratamentul de menţinere este o altă

metodă cercetată  amănunţit. S‐a dovedit astfel că, în urma unor cercetări  şi

monitorizări, utilizarea metadonei în aceste tratamente reduce riscul consumului ilicit

de droguri, mortalitatea cauzată de droguri, riscul contactării HIV,   îmbunătăţeşte

sănătatea fizică şi mentală şi reduce criminalitatea. Dozele mai mari permit reducereamai rapidă a consumului de heroină decât dozele moderate sau mici.

Tratamentul de menţinere cu metadonă este  asociat cu o minimă incidenţă a

efectelor secundare şi cu  o majoră imbunătăţire a sănătăţii. Aproximativ ¾ din 

persoanele care încep tratamentul cu metadonă răspund bine. Pentru acest grup de

persoane este important ca această alternativă să poată încuraja menţinerea 

tratamentului. Unii au nevoie de mai multe cure înainte ca efectele benefice majore să

poată fi observate. 

11 Metadona este un opioid produs pe cale sintetică, cu efect similar morfinei, elaborată ţn anul 1942 de

fabrica de vopsele Hoechster. A fost patentată în anul 1953 şi lansată pe piaţă ca analgezic forte subdenumirea de POLAMIDONR. Din anii 1960, metadona a fost utilizată (mai întâi în SUA) ca substanţă  împotriva sindromului de abstinenţă fizică în cadrul dezintoxicării de heroina.

Page 27: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 27/56

 

26

Buprenorfina12 

Buprenorfina este un medicament cu un conţinut  activ mai scăzut de opioide

decât metadona ce poate fi prescris ca tratament. Acesta nu este bine asimilat în cazul în

care este administrat pe cale orală, de aceea acesta este administat sublingual.Administrând doze crescătoare, efectele ajung la un anumit prag unde  stagnează. În

consecinţă, folosirea acestui medicament are şanse slabe să producă o supradoză, spre

deosebire de metadonă, heroină sau alt opioid, chiar fiind intersectat cu consumul de

alte opioide. Eficacitatea utilizării de buprenorfină este similară cu cea a metadonei

administrată în doze adecvate, în cazul  reducerii consumului de opioide ilicite şi

 îmbunătăţirii  funcţionării psihosociale, dar în acelaşi timp nu are o  rată ridicată a

 încurajării menţinerii tratamentului. Buprenorfina este în mod normal mult mai scumpădecât metadona. Buprenorfina este acceptată de către  consumatorii de heroină, are

puţine efecte secundare şi este asociată cu un uşor sindrom de abstinenţă. 

Naltrexona13 

Utilitatea antagoniştilor la opiacee în tratamentul dependenţei de heroină se

bazează pe ipoteza comportamenentală cu privire la originea şi menţinerea adicţiei;

conform acestei ipoteze, substanţele antagoniste blochează euforia care urmează dupăadministrarea opiaceelor (întărire pozitivă) întârziind sau evitând recăderile şi, de

asemenea, apariţia unui sindrom de abstinenţă ulterior (întărire negativă). Controlul

 întăririlor pozitive şi negative va conduce la diminuarea comportamentului de auto-

administrare compulsivă. 

Pentru a putea fi introdus în tratament, un antagonist opiaceu trebuie să fie

capabil să neutralizeze efectele euforizante şi plăcute ale dozelor de agonist utilizate de

obicei, fără a produce dependenţă fizică sau toleranţă. 

12 Buprenorfina este un analgezic opioid şi un agonist parţial al receptorilor μ determinând activarea

acestora, activare ce creşte odată cu creşterea dozei până la atingerea unui platou. 13 Naltrexona este un antagonist la opiacee pur, producând o blocare completă şi reversibilă a efectelor

farmacologice ale opiaceelor şi anulând majoritatea efectelor obiective şi subiective ale acestora, inclusivdepresia respiratorie, mioza, euforia şi cravingul.

Page 28: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 28/56

 

27

Mai mult, trebuie să aibă o durată de acţiune lungă, de minim 24 de ore. De asemenea,

este important să fie activ pe cale orală, să aibă acţiune reversibilă, potenţial scăzut de a

crea dependenţă şi să nu producă reacţii adverse sau intoleranţă care ar putea provoca

abandonul tratamentului.Dintre diverşii antagonişti la opiacee disponibili, naltrexona reuneşte majoritatea

condiţiilor menţionate anterior. Naltrexona este practic inactivă din punct de vedere al

efectelor secundare dacă este administrată pe cale orală iar ciclazocina, un alt antgonist,

provoacă episoade disforice şi depresive. 

 Impactul tratamentelor de menţinere prin substituţie cu opioide 

Beneficii

Mai multe studii longitudinale, care au examinat schimbări ale

comportamentului pacienţilor cu HIV aflaţi  în tratament, au găsit că cei care menţineau

mai mult tratamentul, la fel ca şi cei care terminau tratamentul se  aflau în strânsă

legatură cu reducerea riscurilor de  infectare HIV şi a celor asociate consumului.

Utilizatorii de droguri ilicite care nu urmează un tartament sunt de 6 ori mai expusi

riscului de a contacta HIV decat cei care intră într‐un program de tratament şi rămân in programe.

Acest sistem de înlocuire a substanţei utilizate în cazul dependenţelor de opioide

a dat rezultate mult mai bune decât placebo sau dezintoxicare singulară, scopul de a

menţine persoanele în tratament şi de a reduce consumul de heroină. 

Rata mortalităţii persoanelor dependente de opioide, aflate în tratament cu

metadonă, este de 1/3  faţă de 1/4 pentru cei care nu urmează nici un tratament. Mai

puţine complicaţii pot apărea atât pentru femeile gravide cât şi pentru făt dacă acestea

urmează un tratament decât complicaţiile care pot apărea în cazul în care acestea nu iau

parte la nici un tratament.

Terapia prin substituţie a fost asociată, dealtfel, şi cu îmbunătăţirea câştigurilor

anuale legale. Unele studii au arătat că s‐au îmbunătăţit nivelul de angajare şi alţi indici

Page 29: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 29/56

 

28

de funcţionare socială asociate tratamentului cu metadonă, dar aceste date sunt limitate.

Estimarea impactului terapiei asupra societăţii este îngreunat  datorită altor factori,

climatul social în care studiile sunt efectuate, şi circumstanţele în care pacienţii se

găseau înainte de tratament.Mai multe studii au arătat că nivelul criminalităţii în rândul consumatorilor de

droguri era foarte ridicat  înaintea intrării într‐un program de tratament, aceste nivele

fiinde reduse la jumătate după un an de tratament cu metadonă. Beneficiile sunt foarte

mari, în timpul şi  imediat după tratament, dar efectele se pot vedea şi pe   o perioadă

lungă de timp de mai mulţi ani după incetarea tratamentului. Aceste efecte sunt cu atat

mai vizibile în cazul comportamentului criminal asociat cu consumul de droguri.

Riscuri

Cel mai mare risc al metadonei ca şi al opioidelor este supradoza, ce poate

deveni fatală. Cercetările evidenţiază faptul că cel mai mare risc de supradoză apare la

 începutul tratamentului cu metadonă, aceasta devenind substituent. De aceea la început

sunt recomandate doze mici. Cu toate acestea când se ajunge la administrarea unei doze

stabile, în circa 2 săptămâni, riscul de supradoză este redus în mod substanţial în 

comparaţie cu riscul dat înainte de începerea tratamentului.Există riscul deversării medicamentelor folosite în  tratamentele de substituţie

către reţele de trafic ilicite,  ceea ce se poate întampla şi cu alte narcotice şi  substanţe

psihotrope care se află sub control international. Implementarea în mod efectiv a

procedurilor de control pe plan naţional şi internaţional precum şi alte mecanisme de

administrare supravegheată a medicamentelor pot colabora pentru a minimaliza riscul

acesta.

Page 30: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 30/56

 

29

 Intervenţii complementare psiho-sociale în tratamentul substitutiv al dependenţei de

opiacee

Intervenţiile psihosociale îmbunătăţesc rezultatele tratamentului de menţinere înce priveşte retenţia în tratament precum şi uzul de opiacee ilicite prin îmbunătăţirea

parametrilor de funcţionare psihologică  şi socială. Acestea nu reprezintă un simplu

adaos la medicaţia de menţinere, ci o componentă esenţială a unui program de

intervenţii integrate. În prezent sunt disponibile diverse forme de psihoterapie adaptate

problemelor asociate dependenţei de droguri. Tratamentul de menţinere ajută pacientul

să se extragă dintr-un stil de viaţă haotic şi îi oferă stabilitatea necesară participării la

intervenţiile psihosociale. Unele centre, denumite low-threshold, oferă tratamentul demenţinere fără a-l condiţiona de necesitatea îndeplinirii unor obiective

comportamentale (de ex., renunţarea la consumul de opiacee ilicite) şi oferă un

minimum de intervenţii psihosociale; altele, high-threshold, condiţionează tratamentul de

menţinere de îndeplinirea acestor obiective şi oferă o gamă mai bogată de asemenea

intervenţii duăp cum urmează: 

- educaţia 

- consilierea- intervenţiile psihoterapeutice 

- intervenţii comportamentale

- grupurile de autoajutor

- intervenţii de reinserţie socială 

- managementul de caz.

Page 31: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 31/56

 

30

V. Raport de cercetare cu privire la gradul de satisfac ţie al beneficiarilor

de la Centrul de Sănătate mintală al sectorului 4 

Introducere

Încă din anul 1996, sub presiunea Uniunii Europene şi pentru că exista o reală

nevoie a unui serviciu care să se adreseze persoanelor dependente de heroină a fost

deschis primul Centru pilot Pilot pentru Toxicomanii din cadrul Spitalului „Alexandru

Obregia”. Acest centru a fost deschis  în luna iunie şi până la sfârşitul anului au fost

introduşi în tratament 100 pacienţi, în al doilea an intrând în tratament 800 dependenţi

de heroină. Din anul 1999, în sectorul 4 al Capitalei s-a înfiinţat primul centru

specializat în metadonă sub formă de staţionar de zi, semiambulatoriu, adresabilitatea

fiind foarte mare, în momentul de faţă peste 150 de pacienţi vin zilnic să îşi ridice

medicaţia şi 100 de pacienţi care, mergând extraordinar de bine, sunt în regim de reţetă

cu timbru sec. Aceştia vin la două săptămâni, când li se fac şi controalele psihologice,

testele de laborator şi li se dau tabletele pe care le iau acasă, sub stricta supraveghere a

familiei.

În anul 2009 s-au împlinit 10 ani de când în Bucureşti se poate vorbi de un

serviciu în adevăratul sens al cuvântului, care se adresează consumatorilor de droguri

injectabile care vor să renunţe la acest comportament.

Având în vedere acest fapt prin cercetarea de faţă încerc să prezint gradul de

satisfaţiei al beneficiarilor centrului, având în vedere că de la deschiderea acestuia şi

până în prezent au fost realizate foarte multe schimbări atât în ceea ce priveştepersonalul care lucrează cât şi în ceea ce priveşte abordarea terapeutică. 

Page 32: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 32/56

 

31

Metodologie

Pentru această cercetare am aplicat un chestionar unui lot de 30 persoane (care

reprezintă 12,5% din totalul pacienţilor de la centru) atât în rândul pacienţilor care vin

zi de zi să îşi ridice medicaţia cât şi în rândul celor care sunt pe reţetă cu timbru sec, şi

care vin cu o regularitate de 14 zile.

Chestionarul folosit are 26 de întebări, fiind o adaptare a unui chestionar folosit

de Institutul olandez de Sănătate mintală şi adicţii Timbos, şi care este folosit la scară

largă atât în Olanda cât şi în alte ţări din Europa. Am folosit metoda discuţiei faţă în

faţă, dar chestionarul poate fi şi autoaplicat. 

Majoritatea întrebărilor folosite sunt întrebări închise, motivul fiind acela de a

eficientiza timpul şi de primi din partea intervievaţilor răspunsuri care pot fi

cuantificate. Ultima întrebare a chestionarului este o intrebare cu răspuns deschis, iar

gradul de răspuns la aceasta este foarte mic. 

Ca la orice cercetare primele întrebări sunt legate de datele demografice,

chestionarul aplicat fiind anonim şi confidenţial. Sigurele date pe care le-am cerut fiind

acelea legate de sex, etnie şi vârstă. 

Rezultate

 Întebarea nr. 1 - Sexul respondentului:

Din totalul de 30 persoane intervievate, 26 persoane au fost de sex masulin şi 4

persoane de sex feminin, distribuţia procentuală înte persoanele de sex masculin şi cele

de sex feminim fiind de 86,67% pentru persoanele de sex masculin şi 13,33% pentru

persoanele de sex feminin. În mare parte această distribuiţie se regăseşte şi în rândul

consumatorilor activi de droguri, numărul persoanelor de sex masculin fiind de câteva

ori mai mare decât numărul celor de sex feminin. În figur aalăturată am reprodus

distribuţia pe sexe a persoanelor intervievate. 

Page 33: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 33/56

 

32

 Fig.1.

 Întrebarea nr. 2 face referire la vârsta celor intervievaţi, cel mai tânăr având 20

de ani, iar cel mai în vârstă având 38 ani.

Vârsta cu cei mai mulţi reprezentanţi în lotul chestionat a fost 30 ani (8 persoane,

toate de sex masculin), urmată de 28 ani (6 persoane, dintre care 5 de sex masculin şi 1

persoană de sex feminin). 4 persoane, toate de sex masculin au vârsta de 31 ani, 3

persoane, dintre care 2 de sex feminin au vârsta de 27 ani, două persoane, ambele de sex

masculin au vârsta de 37 ani, două persoane, ambele de sex masculin, au vârsta de 26

ani şi apoi urmează câte 1 persoană cu vârsta de 38 de ani, 34 de ani, 24 de ani, 22 de ani(acestă persoană fiind de sex feminin) şi 20 ani. 

Un grafic privind distribuţia pe vârstă a pacienţilor poate fi urmărit în figura 2.

Page 34: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 34/56

 

33

 Fig. nr. 2

În ceea ce priveşte întrebarea nr.  2.a – Etnia, aici rezultatele nu pot fi

concludente deoarece numai 2 persoane ne-au răspuns ca fiind de etnie rromă, restul de28 afirmând că sunt de etnie română. Afirm că rezultatele nu sunt concludente deoarece

o parte dintre ei îşi ascund adevărata etnie din diverse motive. Din observaţiile directe

şi din discuţiile cu personalul din centru, raportul intre beneficiarii de etnie română si

cei de etnie rromă ar trebui să fie undeva în jurul a 2:1, în favoarea celor de etnie

română, cu toate acestea, în figura nr. 3 puteţi observa raportul în funcţie de etnie al

beneficiarilor centrului de Sănătate mintală. 

Page 35: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 35/56

 

34

 Fig. nr. 3

 Întrebarea nr. 3 –  Aveţi un partener de viaţă constant? 

Acestă întrebare scoate în evidenţă stilul de viaţă al respondentului, şi modul în

care el relaţionează cu celelalte persoane. Aşa cum am precizat, majoritatea

respondenţior au vârsta cuprinsă între 26 şi 34 de ani, vârsta la care ar trebui să aibă o

familie, sau cel puţin o relaţie stabilă. Din totalul de 30 respondeţi, 20 au un partener de

viaţă constant, cel puţin la momentul aplicării chestionarului, restul de 10 declarând că

 în momentul respectiv nu sunt angrenaţi în nici o relaţie de lungă durată. Toate

persoanele care au declarat că nu au un partener de viaţă constant sunt persoane de sex

masculin, 4 dintre ele având vârsta mai mare sau egală cu 30 de ani, restul de 6 avândvârsta mai mică de 30 de ani. 

O distribuţie a numărului de persoane cu şi fără partener de viaţă constant poate

fi observată în figura numărul 4.

Page 36: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 36/56

 

35

 Fig nr. 4

 Întrebarea nr. 4 – Cel mai înalt nivel de pregătire finalizat? 

Prin această întrebarea am vrut să văd dacă consumul de droguri influenţează

viaţa socială şi profesională a respondentului sperând că poate fi realizată o corelaţie

 între vârsta acestuia şi gradul de pregătire şcolară. Din păcate acestă corelaţie nu poate

fi făcută, persoane tinere având studiile finalizate, inclusiv cele universitate, pe când

persoane mai în vîrstă nu au studiile obligatorii finalizate. Majoritatea celor care au

răspuns acestei întrebări sunt persoane care şi-au terminat studiile obligatorii (au făcut

un liceu pe care l-au absolvit cu o diplomă de bacalaureat), în situaţia respectivă

aflându-se 11 din cei intervievaţi, au făcut şi o şcoală postliceală (8 persoane) sau au

terminat o facultate (3 persoane, dinte care 1 persoană de sex feminin). Dintre cei

chestionaţi numai 8 persoane au mai puţin de liceu, dinte aceştia o singură persoanăfiind de sex feminin. Avînd în vedere aceste rezultate putem trage concluzia că nivelul

de pregătire nu este influenţat în mod vizibil de consumul de droguri, cel puţin în ceea

ce-i priveşte pe pacienţii centrului de tratament.

Page 37: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 37/56

 

36

O imagine şi mai clară a distribuţiei lor în funcţie de nivelul de pregătire finalizat

este detaliată în figura nr. 5 

 Fig. nr 5

 Întrebarea nr. 5 – Unde locuiţi în prezent? 

La acesată întrebare 21 de persoane au răspuns că locuiesc într-un apartament

care nu este proprietatea lor, majoritatea locuind încă cu părinţii. Ce este interesant estefaptul ca nici unul dintre respondenţi nu a declarat că nu are un loc unde să stea,

indiferent daca este proprietatea sa sau a familiei, sau este un imobil închiriat. Restul de

9 persoane au declarat ca locuiesc într-un apartament fie proprietate personală fie într-

un apartament închiriat. Având în vedere aceste aspecte putem să concluzionăm că cei

care sunt în tratament de menţinere în cadrul Centrului de Sănătate mintala sectr 4 sunt

cel puţin de condiţie medie socială. Un alt aspect interesant, la cei care locuiesc

 împreună cu familia, este acela de a vedea cum membrii familiei au fost influenţaţi deconsumul de droguri, dacă cei în cauză care au fraţi sau surori i-au determinat pe

aceştia să se apuce de consum sau invers, dacă ei s-au apucat de consum din cauza

consumatorilor mai vechi din familie.

Distribuţia pe tipul de locuinţă ai celor chestionaţi poate fi urmărită în fig. nr. 6.

Page 38: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 38/56

 

37

 Fig. nr. 6

 Întrebarea nr. 6 – Cu ce vă ocupaţi în prezent? 

 Întrebarea nr. 7 –  Aveţi un venit constant? 

Aceste două întrebări vor să scoată în evidenţă modul prin care pacienţii de la

centru îşi procură banii necesari supravieţuirii zilnice şi dacă veniturile acestora suntconstante sau nu. Având în vedere faptul că respondenţii sunt în tratament de

menţinere de o perioadă destul de îndelungată, şi că unul din obiectivele principale ale

tratamentului este acela de reintegrare socială a foştilor consumatori de droguri,

 jumătate dintre aceştia lucrează (15 persoane) sau au lucrat până nu demult (sunt in

somaj –  6 persoane), o persoană este încă studentă şi numai 8 persoane nu au un

angajament, fiind fără ocupaţie. Raportând aceste date la cele cu privire la veniturile

constante este uşor de observat că numărul celor care au declarat că au un venitconstant este sensibil egal cu numărul celor care au declarat că lucrează sau sunt în

şomaj. Astfel 18 persoane au susţinut că au un venit constant, restul de 12 declarând că

nu se bazează pe aceleaşi venituri lună de lună.

Page 39: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 39/56

 

38

În figura 7 şi figura 8 sunt reprezentate distribuţile respondenţilor în funcţie de

ocupaţie şi de tipul de venit.

 Fig. nr. 7 

 Fig. nr. 8

 Întrebarea nr. 9 – Câţi ani aţi consumat în mod regulat substanţe ilegale? 

 Întebarea nr. 10 –  De cât timp sunteţi în tratament de menţinere? 

Page 40: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 40/56

 

39

 Întebarea nr. 11 – Ce medicamente de substituţie folosiţ i?

Aceste trei întrebări care nu au propriu zis legătură cu gradul de satisfacţie se

referă la perioada de consum de droguri, la tipul de tratament administrat şi la periaoda

de administrare a tratamentului.

Din datele culese 12 persoane au un istoric de consum de heroină de mai bine de

10 ani, care, coroborat cu numărul de ani de când sunt în tratament, putem să estimăm

perioada în care aceştia s-au apucat de consum, perioadă care se încadrează între anii

1993-1996.

10 persoane au un istoric de consum cuprins între 5 şi 10 ani, restul de 9 persoane

având un istoric de consum mai mic de 5 ani.

În ceea ce priveşte medicaţia folosită 18 persoane sunt în tratament cu metadonă

şi doar 12 în tratament cu Buprenorfină, aceste două substaţe fiind sigurele care se oferă

 în centrul respectiv.

Ca perioadă de administrare a tratamentului, perioada medie este undeva între

4 – 6 ani, cu un maxim de 10 ani şi un minim de 4 luni, metadona primând în rândul

persoanelor care au un istoric de tratament de 4 ani, pe când suboxona primează în

rândul celor care sunt în tratament de mai puţin timp.

În graficul din figura 9 vei putea observa distribuia pacienţilor în funcţie de

medicaţia pe care aceştia o primesc. 

Page 41: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 41/56

 

40

 Fig. nr. 9

Întrebările de la 12 la 25 sunt în totalitate întrebări cu privire la gradul de

satisfacţie al beneficiarilor în ceea ce priveşte serviciile oferite în cadrul centrului.  

Datele obţinute cu privire la satisfacţia beneficiarilor sunt foarte interesante,

ţinând cont de faptul că mulţi dintre respndenţi sunt în tratament de când acest centru a

fost deschis.

Întrebările de la numărul 12 la numărul 17 inclusiv sunt întrebări legate de

modul de acces în tratament şi de modaţităţile prin care fiecărui beneficiar îi sunt

explicate toate detaliile. Astfel studiind răspunsurile, putem cu uşurinţă să observăm că

aproape toţi respondenţii au putut să răspundă pozitiv la aceste întrebări care fac

referire la partea de început a tratamentului.

Pentru a avea o imagine a modului şi gradului de informare a pacienţilor cu

privire la serviciile de tratament existente în cadrul centrului am realizat în figurile

următoare un raport de distribuire a gradului de informare a beneficiarilor pe diveres

teme şi anume:

Page 42: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 42/56

 

41

Întrebarea nr. 12–  Aţi primit suficiente informaţii cu privire la posibilităţile de

tratament şi consiliere/suport pe care centrul le oferă? 

 Fig. 10

 Întrebarea nr. 13 –  Aţi primit suficiente informaţii cu privire la abordarea

terapeutică sau a amodului în care va decurge consilierea?  

 Fig. nr. 11

Page 43: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 43/56

 

42

 Întrebarea nr. 14 –  Aţi primit suficiente informaţii cu privire la rezultatele pe

care să le aşteptaţi în urma tratamentului? 

 Fig. nr. 12

 Întrebarea nr. 15 –  Aţi fost implicat suficient în luarea deciziilor cu privire la

administrarea tratamentului şi /sau a consilierii?

 Fig. nr. 13

Page 44: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 44/56

 

43

 Întrebarea nr. 16 – V-a fost creat un plan de administrare a tratamentului?

 Fig. nr. 14

 Întrebarea nr. 17 –  Dacă a fost creat un plan, aţi fost de acord cu el? 

 Fig. nr. 15

Page 45: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 45/56

 

44

La întrebările de la numărul 18 până la numărul 21 cei chestionaţi trebuiau să

răspundă cu privire la relaţia pe care o au cu personalul din centru, şi aici cu excepţia

 întrebării 21, la care o singură persoană a răspuns negativ, în rest toţi respondenţi au

declarat că sunt de acord cu întrebările respective. Astfel, toţi cei care au răspuns laaceste întrebări au declarat că personalul din centru este pregătit îndeajuns pentru

nevoile lor, si că în timp s-a creat o relaţie de încredere între ei şi personal.

Dintre toţi pacienţii o singură persoană a pus la îndoială interesul pe care îl

acordă personalul medical şi nemedical din centru faţă de evoluţia tratamentului, acesta

declarând ca îndiferent de cât de bine ar funcţiona tratamentul şi oricât de reabilitată ar

fi o persoană care a consumat droguri, în opinia generală ea tot un “drogat” ar rămâne. 

 Întrebarea nr. 18 – Personalul din centru este suficient de instruit?

 Fig. nr. 16

 Întrebarea nr. 19 –  Aveţi încredere în personalul din centru? 

Page 46: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 46/56

 

45

 Fig. nr. 17 

 Întrebarea nr. 20 – Personalul din cetru vă acordă suficient respect? 

 Fig. nr 18

 Întrebarea nr. 21 –  Este personalul din centru înteresat de opinia dumneavoastră

cu privire la tratament?

Page 47: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 47/56

 

46

 Fig. nr. 19

Ultimele întrebări ale chestionarului, de la numărul 22 la numărul 25, vor să

măsoare percepţia pacineţilor cu privire la tratament şi la beneficiile pe care aceşia le au

datorită tratamentului. 

Percepţia generală pe care o au beneficiarii a fost că tratamentul oferit la centru,

 împreună cu consilierea psihologică de care au beneficiat este metoda optimă prin careei au scăpat de consumul problematic de droguri, şi că fără acest suport nu ar fi fost

capabili să renunţe la heroină. 

La întrebarea nr. 22 –  Credeţi că tratamentul sau consilierea sunt metodele

necesare pentru problemele pe care le aveţi?, 29 de respondenţi din 30 au răspuns

afirmativ, şi numai unul a răspuns negativ, ceea ce demonstrază faptul că tratamentul

de menţinere este soluţia pentru a reuşi să scoţi o persoană dependentă de heroină din

consum. Figura nr. 20 arată distribuţia celor care au raspuns la acesată întrebare. 

Page 48: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 48/56

 

47

 Fig. nr. 20

Acelaşi raport de 29 răspunsuri afirmative şi doar unu negativ îl avem şi la

întrebarea nr. 23 –  Vă ajută tratamentul şi/sau consilierea să depăşiţi problemele pe

care le aveţi? , concluziile fiind aceleaşi ca la întrebarea precedentă, tratamentul medical

şi consilierea psihologica fiind factor stabilizator. Figura nr. 21 arată împărţirea celor

care au raspuns la acesată întrebare. 

 Fig. nr. 21

Page 49: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 49/56

 

48

 Întrebarea nr. 24 –  Vă ajută tratamentul şi/sau consilierea să realizaţi lucruri

care sunt importante pentru dumneavoastră? arată faptul că odată ce un consumator de

heroină este stabilizat fizic şi psihic, găndurile lui nu mai sunt strict legate de cum să îşi

procure doza zilnică de drog, ceea ce-l determină să aibă şi alte activităţi care îm timpulconsumului nu reprezentau interes pentru el. 29 de persoane din 30 au răspuns

afirmativ la această întrebare, după cum se poate vedea în figura nr. 22 

 Fig. nr. 22

 Întrebarea nr 25 – Vă ajută tratamentul şi/sau consilierea să deţineţi controlul

în situaţii care înainte erau problematice?, demonstrază faptul că cu cât o persoană este

mai echilibrată fizic şi psihic cu atât mai mare este stăpânirea de sine., astfel că din 30 de

respondenţi, 27 au declarat că se pot controla mult mai bine de când sunt în tratament,

faţă de doar 3 care au declarat că indiferent dacă iau sau nu tratamentul de menţinere şi

fac consiliere psihologică, controlul de sine este acelaşi. O reprezentare grafică a

distribuţiei în funcţie de importanţa tratamentului în menţinerea controlului de sine

puteţi observa în figura nr. 23. 

Page 50: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 50/56

 

49

 Fig. nr. 23

Aşa cum spuneam şi în descrierea metodologiei de lucru, ultima întrebare este o

 întebare cu răspuns deschis, în care am lăsat la alegerea celor intervievaţi dacă vor să

spună ceva sau nu. Poate surprinzător, poate nu, din cele 30 de persoane care au

participat la studiu numai 5 persoane au simţit nevoia să mai adauge câte ceva legat de

activitatea de la centru.

Problemele pe care le-au ridicat ei sunt mai mult legate de programul centrului,

şi anume faptul ca nu este făcut în acord cu nevoile beneficiarilor, timpul de

administrare al tratamentului fiind în timpul orelor standard de lucru, şi din acest

motiv foarte puţini beneficiari, mai ales dintre cei care vin zi de zi la centru, au

posibilitatea de a se angaja.

O altă problemă ridicată de un beneficiar a fost aceea a lipsei unui asistent social în cadrul centrului, deşi organigrama prevede acest post, asistent social care să se ocupe

de programe de reinserţie sociale adresate foştilor cunsumatori de droguri.

Page 51: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 51/56

 

50

Concluzii

1. Conform datelor din chestionar, tipologia persoanei care este beneficiar în

cadrul Centrului de Sănătate Mintală Sector 4 este următoarea: bărbat, cu vârsta

cuprinsă între 26 şi 30 de ani, cu studiile obligatorii finalizate, angajat cu normă întreagă

şi care este pe tratament substitutiv de cel puţin 2 ani. 

2. Având în vedere răspunsurile şi comentariile pacienţilor de la Centrul de

Sănătate Mintală Sector 4, putem concluziona faptul că tratamentul de menţinere pe

agonişti este metoda cea mai eficientă pentru a determina un consumator de droguri să

renunţe la consumul problematic. 

3. Fără tratament şi consiliere, reinegrarea şi reabilitarea socioprofesională sunt

profund afectate, unui consumator activ de heroină fiindu-i practic imposibil să îşi

continue studiile sau sa aibă un loc de muncă stabil sau o familie pe care să o

ingrijească. În momentul în care este consumator activ toată energia sa este consumată

cu un singur scop, acela de a găsi resursele necesare pentru încă o doză. 

4. Serviciile oferite în Centrul de Sănătate Mintală Sector 4, s-au îmbunătăţit şi

sunt aliniate la standardele europene, astfel încât, dacă la început era disponibilă catratament numai Metadona, în momentul de faţă se administază cu succes şi

buprenorfina.

5. Pe lângă serviciile pe care le oferă la momentul actual centrul mai este necesar

 încă cel puţin un serviciu, şi anume consilierea socială. Există o reală nevoie pe care

beneficiarii centrului o resimt în ceea ce priveşte un ajutor pentru reintegrarea

socioprofesională.

6. Chiar dacă funcţionează de mai bine de 10 ani, programul de administrare al

tratamentului, mai ales pentru pacienţii care vin zilnic la centru, nu a suferit modificări

vizibile, administrarea făcându-se în mare parte în perioada în care majoritatea

persoanelor au programul de muncă, acesta fiind o reală problemă în sensul că cei care

Page 52: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 52/56

 

51

vin zilnic la centru nu işi pot găsi usor un serviciu care să le permită administrarea

tratamentului în conditiile respective. Cu toate că ar cerşte foarte mult costurile de

administrare, o recomandare în această privinţă ar fi distribuirea tratamentului în

program nonstop, astfel încât orice beneficiar al centrului să poată de îşi primească şimedicaţia şi să meargă la serviciu. 

7. Ca o concluzie generală, tipul de serviciu oferit în cadrul Centrului de Sănătate

Mintală Sector 4, este un serviciu oferit la standarde înalte de calitate, rezultele obţinute

fiind foarte importante, mai mult de jumătate  dintre pacienţi fiind reintegraţi

socioprofesional. Având în vedere managementul centrului, este recomandabil ca orice

altă instituţie care intenţionează să deschidă astfel de servicii să preia standardele de

calitate care sunt oferite aici.

Page 53: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 53/56

 

52

VI. Concluzii

1. Pornind de la premiza că este mai bine să previi decât să combaţi, lucrarea de

faţă a vrut să scoată în evidenţă cantitatea uriaţă de resurse umane şi materiale caretrebuie folosite pentru a reuşi să scoţi un consumator de heroină din mediul în care a

activat atâţia ani şi să-l determini să adopte un comportament normal, un

comportament care să fie benefic atât pentru el cât şi pentru societate.

2. Încă din cele mai vechi timpuri drogurile au fost folosite pentru a determina

modificări ale stării de conştienţă, utilizările cele mai frecvente fiind cele ale şamanilor

şi vracilor care aşa sunsţineau că intră în contact cu divinitatea.

3. Cunsumul de droguri în Europa a devenit problematic în anii ’60 –’70, odată

cu apariţia curentului hippy şi de atunci majoritatea ţărilor dezvoltate se confruntă cu

acest fenomen din ce în ce mai agresiv.

4. Anii de zile de luptă cu drogurile ale unor ţări precum Olanda a ajutat la

 înţelegerea fenomenului şi a dus la crearea unor servicii care au în centru omul

consumator de droguri şi nu infractorul din spatele acestuia. Dezvoltatea comunităţilor

terapeutice şi ale serviciilor de asistenţă medico-psiho-socială de tip low-threshold au

arătat, în timp, că este mult mai benefică atât pentru societate cât şi pentru beneficiar

această abordare, a consumatorului de droguri care este privit ca un pacient şi nu ca un

infractor.

5. Legisltaţia atât europeană cât şi cea românească privesc consumatorul de

droguri ca pe un pacient, oferindu-i acestuia alternativa de a intra într-un serivuciu de

asistenţă integrată a adicţiilor, în loc de a merge la închisoare, în condiţiile în care este

 judecat şi condamnat pentru o infracţiune legată de consumul de droguri. Problema

mare la noi este legată de lipsa unor servicii  de asistenţă integrată a adicţiilor în

adevăratul sens al cuvântului. Din păcate serviciile dezvoltate de Agenţia Naţională

Antidrog nu au capacitatea necesară pentru a face faţă cererilor de tratament şi totpdată

personalul din cadrul acestor centre este insuficient ca număr şi slab pregătit,

majoritatea având doar experineţă teoretică în lucrul cu consumatorii de droguri.

Page 54: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 54/56

 

53

6. Serviciile oferite în Centrul de Sănătate Mintală Sector 4, s-au îmbunătăţit şi

sunt aliniate la standardele europene, astfel încât, dacă la început era disponibilă ca

tratament numai Metadona, în momentul de faţă se administază cu succes şi

buprenorfina.

7. Fără tratament şi consiliere, reinegrarea şi reabilitarea socioprofesională sunt

profund afectate, unui consumator activ de heroină fiindu-i practic imposibil să îşi

continue studiile sau sa aibă un loc de muncă stabil sau o familie pe care să o

ingrijească. În momentul în care este consumator activ toată energia sa este consumată

cu un singur scop, acela de a găsi resursele necesare pentru încă o doză. 

5. Pe lângă serviciile pe care le oferă la momentul actual centrul mai este necesar încă cel puţin un serviciu, şi anume consilierea socială. Există o reală nevoie pe care

beneficiarii centrului o resimt în ceea ce priveşte un ajutor pentru reintegrarea

socioprofesională.

6. Chiar dacă funcţionează de mai bine de 10 ani, programul de administrare al

tratamentului, mai ales pentru pacienţii care vin zilnic la centru, nu a suferit modificări

vizibile, administrarea făcându-se în mare parte în perioada în care majoritatea

persoanelor au programul de muncă, acesta fiind o reală problemă în sensul că cei care

vin zilnic la centru nu işi pot găsi usor un serviciu care să le permită administrarea

tratamentului în conditiile respective. Cu toate că ar creşte foarte mult costurile de

administrare, o recomandare în această privinţă ar fi distribuirea tratamentului în

program nonstop, astfel încât orice beneficiar al centrului să poată de îşi primească şi

medicaţia şi să meargă la serviciu. 

7. Asocierea intervenţiilor psihosociale, în special a abordărilor de tipcomportamental, este eficientă în creşterea retenţiei în tratament şi reducerea

consumului de droguri.

8. Educaţia şi consilierea sunt componente de bază ale oricărei forme de

tratament de menţinere. Această observaţie este importantă mai ales în condiţiile

Page 55: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 55/56

 

54

dezvoltării tratamentului de menţinere cu buprenorfină (Suboxone) prin cabinete

medicale de psihiatrie, unde lipsa de timp şi spaţiu poate fi un obstacol şi, de asemenea,

 în serviciile de tip low-threshold. 

9. Intervenţiile psiho-sociale mai complexe, cum ar fi psihoterapia cognitiv

comportamentală  şi cea de creştere a motivaţiei, consilierea individuală sau de grup

orientată pe dezvoltarea de abilităţi, implicarea familiei, managementul de caz sunt

eficiente şi, probabil, sunt rezervate centrelor şi serviciilor specializate.

10. Pacienţii dependenţi de opiacee prezintă, pe lângă problemele medicale şi de

sănătate mintală, o serie de probleme sociale de a căror rezolvare depinde aderenţa la

tratament şi prognosticul pe termen lung.

11. Ca o concluzie generală, serviciile de menţinere, în ceea ce priveşte

consumatorii de opiacee, sunt o necesitate la nivelul României şi în mod special în

Bucureşti, trebuie să fie nişte servicii oferit la standarde înalte de calitate, de calitatea

serviciilor şi diversificitatea lor depinzând rezultatele obţinute. Având în vedere

managementul Centrului de Sănătate Mintală Sector 4, este recomandabil ca orice altă

instituţie care intenţionează să deschidă astfel de servicii să preia standardele de calitate

care sunt oferite aici.

Page 56: Militaru Costin 2010

5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 56/56

 

55

VII. Bibiliografie

1. V. Bercheşan, C. Pletea, “Drogurile şi traficanţii de droguri”, Editura Paralela 45, Piteşti, 1998 

2. Driessen et al., 1990, http://www.ccbh.nl/rapport_engels:html/chapter1/14.html 

3. Eugen Hriscu, Intervenţii complementare psiho-sociale în tratamentul substitutiv al

dependenţei de opiacee, Bucureşti, 2008 

4. I. Goodman, A. Giliam, Bazele farmacologice ale terapeuticii, ed. a 2-a, Ed. Medicală,

Bucureşti, 1960 

5. Ioan Gărbuleţ , Traficul si consumul ilicit de droguri. Studiu de legislatie, doctrina si

 jurisprudenta, Ed. Hamangiu, 2008

6.  Hotărârea Nr. 860 din 28 iulie 2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a

dispoziţiilor Legii nr. 143/2000 

7. S. Izsac, Farmacia de-a lungul secolelor, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,

1979

8.  Legea 143 din 26 iulie 2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de

droguri completată prin legea 522 din 24/11/2004.

9. N. Stan, D. Tefas, Alcaloizii, Ed. Medicală, Bucureşti, 1962 

10. J Ward, R Mattick, W Hall, Methadone Maintenance Treatment and other OpioidReplacement Therapies. Harwood Academic Publishers, Amsterdam, The Netherlands,

1998

11. http://www.ana.gov.ro/rom/home1.html  

12. http://ar2006.emcdda.europa.eu/ro/page010-ro.html  

13. www.integration.org.ro  

14. www.revista22.ro/scriitorii-romani-si-narcoticele-1-de-la-scavinski-la-odobescu-

4518.html 15. www.rhrn.ro 

16. www.unodc.com