militaru costin 2010
TRANSCRIPT
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 1/56
0
UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ
MANAGEMENTUL SERVICIILOR SOCIALE ŞI DE SĂNĂTATE
Managementul serviciilor de tratament înadicţia de opiacee
Coordonator: Masterand:
Lector univ. dr. Valeriu Fîr ţală Costin Aurel Militaru
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 2/56
1
Cuprins
Introducere…………………………………………………………………………….. 1
I. Succintă privire istorică............................................................................................. 4
II. Modele internaţionale de tratament substitutiv – Olanda...............................10
III. Structuri instituţionale, legislaţie şi management în tratamentul
adicţiei la opiacee .................................................................................................................... 14
IV. Metode de intervenţie în tratamentul adicţiei de opiacee ............................. 22
V. Raport de cercetare cu privire la gradul de satisfacţie al
beneficiarilor de la Centrul de Sănătate Mintală al Sectorului 4.................................... 29
VI. Concluzii ..................................................................................................................51
VII. Bibliografie ............................................................................................................54
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 3/56
2
Intoducere
Dependenţa de opioide reprezintă o problemă de sănătate care necesită un
tratament de lungă durată şi care este asociat cu un grad ridicat de risc medico-social
mai ales atunci când opioidele sunt folosite pe cale injectabilă.
Tratamentul dependenţei de droguri are la bază o strategie ce urmăreşte
creşterea nivelului de sănătate şi a abilităţilor de socializare a persoanelor dependente
de opioide, concomitent cu reducerea consecinţelor sociale şi medicale datorate
consumului. Este de aşteptat ca diverse scheme de tratament să confere rezultate cât
mai bune, ştiut fiind faptul că, un singur tip de tratament nu poate da rezultate
benefice, în aceeaşi măsură, la toţi pacienţii dependenţi de consumul de opioide.
Terapia prin program de substituţie s‐a dovedit a fi unul din cele mai eficace
metode de tratament în cazul dependenţei de opioide. Această terapie poate conduce la
scăderea costurilor implicite dependenţei de opioide a consumatorului, familiei acestuia
şi societăţii în general prin reducerea cererii de heroină, deceselor cauzate de consum,
riscului de infecţie cu HIV şi scăderea activităţilor din sfera criminalităţii. Terapia prin
programe de substituţie reprezintă o component socială de bază a managementului
programelor de prevenire a dependenţei de opioide şi a infecţiilor cu HIV datorateconsumului pe căi injectabile. Susţinerea terapiei prin programe de substituţie – bazată
pe rezultatele obţinute din cercetările ştiinţifice şi aplicate pe baza unei evaluări,
pregătiri şi acreditări adecvate – ar trebui să fie considerată o importantă opţiune de
tratament în comunităţile cu o ridicată rată a prevalenţei privind dependenţa de
opioide, în special în locurile în care care se găsesc consumatorii care practică consumul
sub formă injectabilă.
În lucrarea de faţă vrea să prezint evoluţia serviciilor de menţinere pe tatamentdin România în ceea ce priveşte dependeţa de opiacee, pornind de la o mini cercetare
care a urmărit gradul la satisfacţie al beneficiarilor de la Centurl de Sănătate Mintală
Sector 4.
Lucrearea a fost structurată pe 6 capitole astfel:
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 4/56
3
Capitolul 1 - Succintă privire istorică , prezintă o trecere în revistă a evoluţie
drogurilor şi a scopurilor în care acestea au fost produse, pornind din antichitate şi până
în zilele noastre.
Capitoul 2 - Modele internaţionale de tratament substitutiv – Olanda, prezintă
un model de bună practică în ceea ce priveşte serviciile de tatament de menţinere.
Olanda este ţara cu cele mai variate servicii care se adresează consumatorilor de
droguri, pornind de la serviciile de schimb de seringi, atât de teren (outreach) cât şi cele
care se desfăşoară în centre (drop in şi camere de injectare) şi culminând cu servicii de
menţinere pe heroină pură, în situaţia în care beneficiarul respectiv a eşut în toate
încercările sale de până atunci să renunţe la comportamentul adictiv.
Capitolul 3 - Structuri instituţionale, legislaţie şi management în tratamentul
adicţiei la opiacee , face o descriere amănunţită a ceea ce înseamnă partea legislativă a
consumului de droguri, sunt enumerate toate serviciile care sunt oferite în mod legal pe
teritoriul ţării noastre în momentul de faţă, fiind totodată explicate si riscurile şi
beneficiile fiecărui serviciu în parte. Sunt prezentate documentele legislative cu privire
atât la tratamentul de menţinere cât şi cele cu privire la traficul şi consumul ilicit de
droguri precum şi structurile instituţionale care au un rol major în acest domeniu şi
anume, Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională Antidrog, organizaţiile
nonguvernameltale care activează în domeniul reducerii riscurilor asociate consumului
de droguri.
Capitolul 4 - Metode de intervenţie în tratamentul adicţiei de opiacee ,
prezintă metodele de lucru cu care sunt întâmpinaţi la Centrul de Sănătate mintală
Sector 4 pacienţii care sunt eligibili pentru tratament de menţinere.Capitolul 5 - Raport de cercetare cu privire la gradul de satisfac ţie al
beneficiarilor de la Centrul de Sănătate mintală al sectorului 4, în care sunt prezentate
rezultatele cercetării efectuate în centru.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 5/56
4
Capitolul 6 – Concluzii, sunt prezentate at concuziile generale ale lucrării cât şi o
parte din concluziile mini cercetării.
Lucreare de faţă se încheie cu Bibilografia care reprezintă ultima parte a
acesteia.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 6/56
5
I. Succintă privire istorică
Încă din cele mai vechi timpuri oamenii au cunoscut proprietăţile drogurilor.Acestea erau folosite în cadrul ceremoniilor religioase, al ritualurilor mistice, în scopuri
terapeutice, dar şi pentru a induce o stare de plăcere, având în vedere tocmai efectele pe
care drogurile le produc asupra organismului uman. Astfel, în urmă cu circa 7.000 de
ani, macul, din care se producea opiul şi derivatele sale, era menţionat în tăbliţele
sumerienilor din Mesopotamia.
Macul (Papaver Somniferum), din care se extrage opiul, se cultivă pe suprafeţe
întinse, în special în Orientul Apropiat, Mijlociu şi Îndepărtat. După perioada de
înflorire, planta formează o capsulă rotund-ovală, ce conţine seminţele acesteia.
Opiul este un produs vegetal ce se obţine din mac. Cuvântul opium provine din
limba greacă – opos, care înseamnă suc. După o maturare de circa 10 zile, capsulele de
mac se incizează şi se recoltează un latex alb, lăptos. Prin uscare, acesta se colorează
spre maro şi se întăreşte, dobândind o consistenţă asemănătoare cauciucului. După
prelucrare, opiul brut poate fi mâncat, băut, injectat sau fumat. Cea mai răspândităformă de consumare a opiumului este fumatul, care datează din cele mai vechi timpuri.
În prima fază, consumul de opiu provoacă efecte dezagreabile (cefalee, ameţeli şi
uneori vomă), însă aceste simptome dispar repede, luându-le locul o senzaţie plăcută de
euforie, o fericire pasivă şi contemplativă, însoţită de hiperactivitate cerebrală cu
exaltarea imaginaţiei, a ideaţiei, a elocinţei. Apoi consumatorul cade într-o stare de
linişte odihnitoare, are nevoie de locuri lipsite de zgomot, în semiîntuneric; el se lasăpradă unor visări contemplative, a căror varietate şi bogăţie sunt legate de gradul său
de cunoaştere şi inteligenţă.
Dacă consumul de opiu se repetă, se produce o degradare psihosomatică,
întrucât doza administrată va creşte în timp.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 7/56
6
Prin intermediul babilonienilor, proprietăţile terapeutice ale macului sunt
cunoscute apoi în Persia şi în Egipt. Grecii şi arabii utilizau opiul în scopuri terapeutice
şi ca analgezic pentru a calma durerea, tusea şi diareea.
În Grecia, macul era considerat un simbol al fecundităţii. Theofrastus (373-287
î.Hr.) menţionează o otravă preparată din cucută şi suc de mac, care ucide uşor şi fără
dureri.
Naturalistul grec Teofast, elev al lui Aristotel, în scrierile sale din secolul al III-lea
î.Hr., foloseşte termenul de „meconium” pentru a desemna opiul1.
În secolul al II-lea î.Hr., medicul grec Heraclide din Tarent recomanda, contra
muşcăturilor de şerpi veninoşi, administrarea unor doze masive de opiu, iar în secolul I
î.Hr., farmacologul roman Pendaru Dioscrone din Anazarbe recomanda un sirop de
mac denumit „diacodion”2.
Despre folosirea opiului se menţionează şi în Odissea lui Homer, care aminteşte
despre o băutură capabilă „să ducă la uitarea durerii şi a necazurilor”. O legendă din
antichitate spune că Elena din Troia punea opiu în vinul pe care îl dădea apărătorilor
cetăţii pentru a le împrăştia tristeţea.
De asemenea, şi romanii cunoşteau macul şi opiul. Virgiliu aminteşte despre
acest lucru în scrierile sale Eneida şi Georgice, iar Pliniu, autorul unei vaste enciclopedii
a timpului, explica cum se poate obţine opiul din mac.
Ca preparat medicinal, opiumul a fost menţionat de Scribonius Largus, în anul
46 î.Hr., iar medicul grec Pedanios Dioscorides, care a trăit în secolul I î.Hr., acorda în
numeroasele sale lucrări un interes deosebit decoctului obţinut din frunze şi capsule demac, menţionând efectul benefic al opiumului utilizat şi ca mijloc de provocare a
1 N. Stan, D. Tefas, Alcaloizii, Ed. Medicală, Bucureşti, 1962, p. 5. 2 I. Goodman, A. Giliam, Bazele farmacologice ale terapeuticii, ed. a 2-a, Ed. Medicală, Bucureşti, 1960, p.199.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 8/56
7
euforiei, copiind toată literatura farmacologică din epoca sa în cartea intitulată De
material madica, ce a fost considerată secole întregi un manual obligatoriu de consultat.
După unele izvoare istorice, opiul a pătruns în famacopeea chinezească în timpul
dinastiei Tang (618-906), însă unii autori apreciază că acest lucru s-a petrecut chiar cu
trei secole în urmă.
Alchimiştii de la sfârşitul dinastiei Han (secolele II–IV) posedau „pudra celor
cinci pietre”, drog ce era în totalitate de origine minerală, însă în combinaţie cu
canabisul s-a răspândit masiv în China.
Avântul pe care ştiinţa şi artele l-au luat în timpul dinastiei Ming (1386-1644) a
dus la o puternică răspândire a opiului, iar odată cu acostarea primului vas portughez
la Canton, viciul savurării opiului s-a răspândit foarte mult.
La răspândirea folosirii opiumului a contribuit în mod deosebit medicul şi
alchimistul elveţian Paracelsus, care denumea opiul „piatra nemuririi” şi care era
împotriva ideii de panaceu şi considera că fiecărei boli îi corespunde un tratament. De
altfel, opiul era singurul mod de calmare a durerii şi era folosit şi considerat un
panaceu.
La începutul secolului al XVI-lea, Paracelsus a creat Laudanumul, folosit pentru
durerile intestinale şi care reprezenta o poţiune din opiu pulbere.
Primul preparat opiaceu puternic şi ieftin a fost pulberea Dover care, cu
concentraţia de 10% opiu în conţinutul său, putea fi folosită la calmarea unor anumite
simptome.
Doctorul german Sydenham von Helmont, supranumit şi „doctor Opiatus” scria
în anul 1680 că „printre remediile pe care a voit natura atotputernică să le dea omului
pentru a-şi alina suferinţele, nu există niciunul atât de universal şi eficient ca opiul”.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 9/56
8
La sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, opiul era
produs pe scară largă în India şi exportat în China, aşa încât consumul de opiu ajunsese
un adevărat pericol pentru sănătatea maselor populare. Consumul acestui stupefiant
căpătând proporţii, autorităţile chineze au luat măsuri pentru a-l combate, interzicândimportul opiului din India. Ca să înlăture piedicile puse de chinezi în comerţul cu opiu,
în anii 1840-1842 Anglia şi între anii 1856-1860 Anglia şi Franţa au purtat războaie
împotriva Chinei (cunoscute în istorie sub numele de cele două războaie ale opiului),
care a fost obligată să accepte importul unor cantităţi imense de opiu. Numai în anul
1860 s-au introdus şi consumat în China 4.840.000 kg de opiu, consumul acestui
stupefiant ajungând la 4.972.000 kg în anul 18903.
Opiumul a pătruns şi în Europa, astfel că, la jumătatea secolului al XIX-lea, au apărut
centre semiclandestine unde se fuma opiu, atât în Paris, cât şi în marile por turi franceze.
În Evul Mediu, opiul era folosit şi pentru eliminarea unor adversary politici,
întrucât ucidea uşor şi fără urme. Papa Clement al II-lea, Victor al III-lea, precum şi alţi
prelaţi se numără printre victimele acestui mod de asasinat. Apogeul acestei substanţe
ca toxic se găseşte în timpul Papei Alexandru al IV-lea care, cu ajutorul copiilor
săi,Cezar Borgia şi Lucreţia Borgia, îşi suprima rivalii fără scrupule4.
În anul 1804, chimistul J. Sequine, ofiţer în armata lui Napoleon Bonaparte, şi
farmacistul F. Serturner, în 1805, au reuşit să izoleze din opiu morfina. În 1817, R.J.
Robiquet va izola narcotina şi tot el va fi cel care a reuşit să extragă codeina.
În anul 1928, firma Mercks, cu sediul la Darmstad, trece la fabricarea morfinei,
iar în 1948, G.Fr. Merck izolează papaverina. În anul 1897, chimistul german H. Dreser,
pornind de la morfină, a sintetizat un nou produs mult mai puternic, heroina, care înanul 1898 se comercializa ca medicament.
3 S. Izsac, Farmacia de-a lungul secolelor, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979, p. 75-76.4 V. Bercheşan, C. Pletea, “Drogurile şi traficanţii de droguri”, Editura Paralela 45, Piteşti, 1998, p. 101
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 10/56
9
Trebuie să arătăm că nici scriitorii, pictorii sau muzicienii nu au rămas indiferenţi
la influenţa pe care drogurile le au asupra fiinţei umane şi a procesului de creaţie.
Cel mai important text în care se descrie toxicomania modernă este opera
autobiografică intitulată „Confesiunile unui consumator englez de opiu”, publicată în
1882 de Thomas De Quincey. De aici aflăm că opiumul i-a fost recomandat de un
prieten, ca medicament, pentru durerile de dinţi. Consumându-l, autorul a observat că
opiumul i-a alinat nu numai durerea fizică, ci şi pe cea sufletească, proiectându -l într-o
zonă de „plăcere şi voluptate divină”. Despre opiu spunea următoarele: „Oh, just, subtil
şi puternic opium! Tu care, în sufletul unui sărac, ca şi într-al unui bogat, pentru rănile
care nu se vor închide niciodată şi pentru neliniştile care trimit spiritul în rebeliune,
aduci un balsam înmiresmat, grăitor opiu”. Autorul a scris şi un capitol intitulat
„Torturile opiumului”, în care recunoaşte efectele negative ale dependenţei de drog,
considerând consumul de opiu un pericol mai mic decât consumul de alcool.
Poetul Samuel Taylor Coleridge utiliza opiul împotriva durerilor reumatice,
crezându-se că sub influenţa acestuia a scris unele poeme celebre, printre care şi Kubla
Khan.
Scriitorii români nu au putut rămâne în afara acestui fenomen. În studiul intitulat
„Scriitorii români şi narcoticele”, Anderi Oişteanu5 arată că Dimitrie Cantemir, cât s-a
aflat la turci, a descris modul în care se preparau şi se administrau diverse narcotice, în
special opiu.
Astfel, el spunea „la turci nu e poet mai ales, savant desăvârşit care să nu
întrebuinţeze suc de mac”. Cronicarul Miron Costin supunea despre domnitorul
moldovean că era invitat des „la ospeţele lor cele turceşti”, astfel se presupune că acestaconsuma narcotice.
5 www.revista22.ro/scriitorii-romani-si-narcoticele-1-de-la-scavinski-la-odobescu-4518.html
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 11/56
10
Cei care au introdus consumul de narcotice, în special de opiu, în ţara noastră, au
fost boierii fanarioţi. Miron Costin spunea despre domnitorul Constantin Racoviţă
Cehan „de atâta era straşnic că mânca afion şi opiuţ dimineaţa şi peste toată ziua se afla
tot vesel”. Nicolae Mavrocordat era opiofil, iar Grigore II Ghica Vodă a murit dincauza unei supradoze de opiu în anul 1752. Poetul Daniil Scavin s-a sinucis în anul 1837
cu mercur şi opiu, iar Alexandru Odobescu s-a sinucis în anul 1895 cu o supradoză de
morfină.
Tot în acest studiu se arată că scriitori ca Adrian Marino, Alexandru Macedonski,
Ion Barbu, Tudor Vianu, Mircea Eliade şi chiar Mihai Eminescu consumau droguri.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 12/56
11
II. Modele internaţionale de tratament substitutiv – Olanda
Metadona (methadone hydrochloride, sau 6-dimethylamino-4, 4-diphenyl-3-hepatone hydrochloride) este un opiaceu sintetic cu efect agonist care are acelaşi efect
asupra oamenilor precum morfina. Metadona se absoarbe bine la nivelul tractului
gastro-intestinal, atât ca sirop cât şi ca tabletă. Are o bio-disponibilitate bună cuprinsă
între 80 şi 90 %. Timpul de înjumătăţire este estimat între 24 şi 36 de ore cu variaţii
individuale considerabile (10 – 80 de ore). Metadona este metabolizată în principal în
ficat, fiind eliminată din corp atât metabolizată cât şi nemetabolizată prin urină şi
fecale6. Profilul farmacologic conferă metadonei proprietăţi care o fac deosebit deatractivă pentru tratamentul de substituţie, permiţând administare orală într-o singură
doză zilnică cu nivele plasmatice constante după administrare repetată şi fără sindrom
de sevraj în cazul administrării unice, zinice.
Prescrierea metadonei ca tratament a început în Olanda în anul 1968, fiind
folosită în primii ani la dependenţii de morfină, pentru ca mai apoi, începând cu anul
1972, să fie folosită cu precădere în tratamentul adicţiei cu heroină. Iniţial tratamentul a
fost folosit pentru a determina utilizatorii de heroină să renunţe la acest comportament,
dar odată cu creşterea numărului de consumatori şi a apariţiei virusului HIV în anii 80,
scopul principal al tratamentului a fost acela de reduce riscurile asociate consumului.
Prin acest program s-a reuşit meţinerea contactului permanent şi oferirea de servicii
medicale şi consiliere pentru reducerea riscurilor cu acele persoane care nu doreau saun
nu reuşeau să renunţe definitiv la consum. Astfel în anul 1995, prin programele low -
threshold (cu condiţii minime de intrare) reusşiseră să întruducă în tratamentaproximativ 80% din persoanele utilizatoare de heroină injectabilă.
6 J Ward, R Mattick, W Hall (1998) Methadone Maintenance Treatment and other Opioid ReplacementTherapies. Harwood Academic Publishers, Amsterdam, The Netherlands
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 13/56
12
Conform unui studiu realizat în anul 19907, din cei 24.000 de dependenţi de
heroină, 17.000 veniseră în contact cu un program de tratament sustitutiv cel puţin o
dată în anul respectiv, dintre aceştia 4.500 fiind depistaţi negativ la testul de heroină.
Tot conform acestui studiu, 12.500 au primit tratament în mod regulat, mulţi dintre eipentru o perioadă destul de lungă de timp (timpul mediu petrecut de o persoană într -
un servicu de tratament substitutiv fiind de 8 ani). În ceea ce priveşte evoluţia
tratamentului în timp, s-a constat că 36% din cei care au frecventat regulat centrele au
răspuns foarte bine la tratament, în sensul că nu mai simţeau nevoie să consume
droguri, 40% au raspuns bine la tratament, în sensul că aceştia consumau destul de rar
droguri. Restul de 24% au fost pacienţi cu probleme, care nu au răspuns la tratament, în
sensul că au continuat să utilizeze regulat droguri.
Datele aceluiaşi studiu arată că în anul 1991 trei sferturi dintre toţi pacienţii aflaţi
în tratament cu metadonă continuau să utilizese heroină şi mai mult de o treime dintre
ei continuau să îşi administreze zilnic droguri. La momentul respectiv aproape toate
centrele de tratament ofereau pe lângă metadonă un spectru larg de late servicii,
precum consilierea psihologică, consiliere medicală, asistenţă socială, şi în unele centre
chiar psihoterapie. Cu toate că aceste servicii erau foarte larg răspândite, doar jumătate
dintre dinte beneficiari au accesat serviciile sociale, 28% au solicitat consiliere medicală,
13% consiliere psihologică, 2% psihoterapie, 2% terapie de familie şi 6% terapie de grup.
Între anii 1993 – 1994, consumatorii care au fost intervievaţi în primul studiu, au
fost reintervievaţi, pentru a se putea vedea eveluţia lor în ultimii 2 ani şi
jumătaterezultatele fiind următoarele: 1,5% muriseră (unul din cauza unei supradoze),
8,4% au fost găsiţi abstinenţi, iar cei mai mulţi, 90% au continuat să utilizeze şi heroinp
şi metadonă. Dintre cei care au continuat să consume şi droguri, săa considerat că 32%
s-au integart social, 61% erau neintegraţi social şi 7% au fsot consideraţi ca fiind
problematici.
7 Driessen et al., 1990
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 14/56
13
Conform Institutului Olandez de Sănătate Mintală în anul 1994, peste 60% dintre
pacienţii aflaţi în tratament substitutiv cu metadonă erau mulţumiţi de serviciile pe care
le-au primit. Aproximativ 60% dintre pacienţi au declarat că administrarea tratamentuli
substitutiv cu metadonă i-a ajutat să scadă utilizarea drogurilor, şi aproximativ o treimedintre cei care sunt in tratament au raportat faptul că nu mai utilizează droguri. În
ciuda acestor rezultate mulţumitoare, aproximativ jumătate dinte pacienţi au declarat că
administrarea metadonei i-a determinat să renunţe foarte greu la heroină, şi 10% au
declarat că tratamentul nu i-a ajutat deloc în ceea ce priveşte utilizarea drogurilor.
În Olanda există diferite servicii care oferă metadonă, doza de matadonă
crescând de la 43 miligrame în 1989 la 56 miligrame în 1995 şi ajungând acum la doze
nemăsurate, în funcţie de nevoile pacinetului.
În momentul de faţă abordarea în ceea ce priveşte tratamentul substitutiv este
una pragmatică, ţinându-se cont în principal de reducerea riscurilor asociate
consumului de droguri şi abia pe planul doi se afă abstinenţa. După mai bine de 20 de
ani de tratament substitutiv, există un număr relativ mic de utilizatori de droguri
injectabile infectaţi cu HIV, în comparaţia cu restul Europei acelaşi situaţie fiind şi în
ceea ce priveşte decesele asociate direct consumului de droguri, şi aici mă refer ladecesele datorate supradozelor.
De la întroducerea tratamentul în anul 1968 şi până în prezent, au fost realizate
multe modificări în ceea ce priveşte administrarea şi abordarea tratamentului, exista
centre cu standarde înalte de acces, care merg pe abstinenţă totală, există centre cu
standarde joase de acces, în care abordarea principală este aceea de a reduce riscurile
asociate consumului, există servicii în care se oferă heroină ca tratament, pentru acelepersoane care au eşuat în toate celelalte forme de tratament şi pentru care dingura
dorinţă este aceea de a consuma droguri. Tratamentul cu heroină se foloseşte din două
considerente foarte simple şi anume:
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 15/56
14
1. prin oferirea celor 2 doze zilnice de heroină, persoana în cauză nu mai este
implicată în acţiuni ilegale şi antisociale menite să-i asigure banii necesari pentru
drogurile de pe piaţa neagră, şi
2. prin injectarea heroinei cu instrumeltele sterile oferite la centrul de tratament
împreună cu heroina se reduce aproape la zero răspândirea virusului HIV şi a hepatitei
C. Tot prin controlul acestor doze care se administrează, se reduc mult decesele cauzate
de supradoze şi celelalte boli asociate consumulul, în afară de HIV şi hepatită C, şi
anume diversele abcese cauzate de microbii introduşi în tegument sau şi mai grav
septicemiile sau emboliile produse de injectările defectuoase.
Pe lângă serviciile de tratament cu metadonă, care este un agonist total, există siserviciile de menţinere pe buprenorfină, disponibile din anul 2000, produs care are
acţiune parţial agonistă.
Tot ca tratament al dependenţei de opiacee este şi tratamentul cu Naltrexonă,
aceasta fiind o substanţă antagonistă, adică substanţă care blochează efectul heroinei
prin deblocarea acesteia de pe receptorii neuronali. Tratamentul cu naltrexxonă este
totuşi un tratament destul de dificil, necesitând o voinţă foarte mare, deoarece prin
administrara acestei substanţe la o persoană care a consumat heroină îî va determina
acesteia în numai câteva minute simptome de sevraj.
Pe lângă serviciile de tratament, în Olanda s-au dezvoltat şi foarte multe servicii
de postcură, cele mai importante fiind comunităţile terapeutice, în care consumatorul de
droguri întră voluntar pentru o perioadă de mai mulţi ani, obiectivul acestor comunităţi
fiind acela de a reintegra socioprofesional persoanele care au fost dependente de
droguri şi care în momentul accesului în comunitate nu îşi mai administrează nici osubstanţă.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 16/56
15
III. Structuri instituţionale, legislaţie şi management în tratamentul
adicţiei la opiacee
Atunci când vorbim de tratament în adicţia de opiacee, nu ne referim strict la
oferirea medicaţie de menţinere. În funcţie de nevoile beneficiarului, şi mai ales de
vârsata acestuia, putem fi în una din următoarele situaţii:
1. dezintoxicare – tratament care funcţionează (rata de succes în ceea ce priveşte
abstinenţa) pentru persoanele care au mai puţin de un an de consum de heroină şi care
reprezintă singurul servicu disponibil pentru persoanele consumatoare de droguri care
au vârsta mai mică de 16 ani,;
2. tratament de menţinere – este indicat şi folosit pentru persoanele care au
vârsta mai mare de 16 ani şi care îşi doresc să realizeze o schimbare în ceea ce priveşte
consumul, şi au o istorie de consum mai mare de un an de zile;
3. postcura – serviciile de postucră su fost create şi sunt necesare pentru acele
persoane care au consumat droguri, sunt în tratament de menţinere şi dintr -un motiv
sau altul doresc să renunţe la consum, însă nu sunt suficient de pregătiţi să facă faţă
tenteţiei de la lua droguri.
Indiferent că este vorba de dezintoxicare, de tratament de menţinere sau de
postcură, toate aceste servicii sunt î n subordinea Ministerului Sănătăţii, toate
programele şi regulamentele fiind realizate de Centrul Naţional de Sănătate Mintală,
care începân cu anul 2010 şi schimbat titulatura în Centrul Naţional de Sănătate Mintală
şi Luptă Antidrog conform Hotărârii 1424 din 18 noiembrie 2009. Tot în această hotărârede guvern sunt listate şi atribuţiile pe care le va avea după restructure, urmă toarele
având legătură direct cu managementul adicţiilor:
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 17/56
16
a) propune spre aprobare Ministerului Sănătăţii priorităţile în domeniul
dezvoltării politicilor de sănătate mintală şi asigură consultanţa şi asistenţa tehnică în
domeniul politicilor de sănătate mintală;
b) propune spre aprobare Ministerului Sănătăţii priorităţile ţn implementarea
programelor specifice în dezvoltarea serviciilor de sănătate mintală şi coordonează
acordarea consultanţei şi asistenţei tehnice în dezvoltarea serviciilor de sănătate
mintală;
c) propune spre avizare Ministerului Sănătăţii campanii de informare, educare,
comunicare în domeniul sănătăţii mintale şi asigură coordonarea acestora, în condiţiile
legii;
d) asigură la nivel naţional implementarea, monitorizarea şi coordonarea
programului naţional de sănătate mintală;
e) coordoneaza activităţile de consiliere medicală în domeniul consumului de
droguri, desfăşurate în cadrul structurilor cu atribuţii în îngrijirea persoanelor
toxicodependente din reţeaua Ministerului Sănătăţii, în condiţii stabilite prin ordin al
ministrului sănătăţii;
f) autorizează şi acreditează programe de formare profesională, precum şi de
formare a formatorilor în domeniul adicţiilor, împreună cu instituţiile abilitate, potrivit
legii.
Toate aceste atribuţii sunt îndeplinite de cele şapte persoane care fac parte în
momentul de faţă şi structura centrului şi anume: un director, un psiholog, un sociolog,
un consilier principal, un consilier juridic, un asistent social, un economist, un referent,un contabil şi un inginer. Trebuie remarcat faptul că din structuta organizatorică a a
centrului lipsesc posturile cu funcţie medicală.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 18/56
17
Pentru că nici o structură medicală în momentul de faţă nu poate funcţiona fără
standard de calitate şi acreditare, a fost emis de către Ministerul Sănătăţii (nr. 1.389 din
4 august 2008), împreună cu Ministerul Muncii, Familiei Şi Egalităţii De Şanse (ordinul
Nr. 513 din 15 august 2008) şi Ministerul Internelor Şi Reformei Administrative (ordinulNr. 282 din 24 august 2007) ordinul nr. 1.389 din 4 august 2008 privind aprobarea
Criteriilor şi metodologiei de autorizare a centrelor de furnizare de servicii pentru
consumatorii de droguri şi a Standardelor minime obligatorii de organizare şi
funcţionare a centrelor de furnizare de servicii pentru consumatorii de droguri.
Astfel în acest ordin sunt prezentate următoarele standarde:
1. Standarde pentru autorizarea sanitară de funcţionare8
Centrul de dezintoxicare
Criterii minime privind spaţiile:
a) organizarea spaţiilor respectă criteriile Ministerului Sănătăţii Publice referitoare la
unităţile spitaliceşti;
b) saloanele au obligatoriu cel puţin două paturi, pentru fiecare beneficiar
asigurându-se un spaţiu de 6 mp; c) are minimum un cabinet medical de psihiatrie, un cabinet de psihologie şi un
cabinet de asistenţă socială care respectă criteriile menţionate la standardul I;
d) are o toaletă la cel mult 10 beneficiari, separate pe sexe şi separate pentru personal
şi beneficiari, accesibile, cu acces direct din dormitoare sau aflate în apropierea
dormitoarelor;
e) are o baie la cel mult 10 beneficiari, separate pe sexe şi separate pentru personal şi
beneficiari, accesibile, cu acces direct din dormitoare sau aflate în apropierea
dormitoarelor;
8 Conform ordinului comun nr. 1.389 din 4 august 2008
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 19/56
18
f) deţine un laborator de analize medicale propriu, organizat conform legislaţiei în
vigoare, sau poate externaliza serviciile de analize de laborator către un furnizor
acreditat.
Cabinetul medical din structura centrelor trebuie să îndeplinească cumulativ
următoarele criterii generale:
a) suprafaţă de minimum 9 mp;
b) chiuvetă racordată la apă caldă şi apă rece;
c) pardoseala cabinetului medical construită din material uşor igienizabil;
d) mobilier adecvat unui cabinet medical.
Dotarea minimă include: tensiometru, termometru, cântar, stetoscop, centimetru,teste pentru depistarea drogurilor în lichide biologice.
În cazul în care cabinetul medical asigură tratament de substituţie cu agonişti de
opiacee, trebuie respectate următoarele criterii suplimentare:
a) deţinerea substanţelor utilizate în tratamentul de substituţie trebuie să se facă în
camere special amenajate, fără ferestre, cu suprafaţă de minimum 9 mp, într -un dulap
metalic securizat, potrivit legii;
b) cabinetul medical din structura centrelor trebuie să procure medicaţia necesară
tratamentului de substituţie pe baza condicii de aparat, destinată exclusiv prescrierii
acestuia. În condica de aparat se vor trece data, numele şi semnătura persoanei care
eliberează, cantitatea eliberată, numele şi semnătura persoanei din partea cabinetului
medical care primeşte medicaţia;
c) persoana care distribuie tratamentul de substituţie va fi răspunzătoare de
distribuţia, administrarea şi notarea cantităţii de medicaţie de substituţie eliberate
fiecărui beneficiar în condica de prescripţie. În condica de prescripţie se vor înregistra,
la fiecare administrare, data, numele şi semnătura persoanei care administrează
medicaţia, cantitatea administrată în miligrame, precum şi numele şi semnătura
beneficiarului care primeşte medicaţia.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 20/56
19
2. Cabinetul de psihologie din structura centrelor trebuie să îndeplinească cumulativ
următoarele criterii:
a) o suprafaţă de minimum 6 mp, iar în cazul consilierii şi/sau psihoterapiei de grup,
o suprafaţă minimă de 1,5 mp/persoană, dar nu mai puţin de 12 mp; b) mobilier adecvat, condiţii de luminozitate şi de respectare a confidenţialităţii.
3. Cabinetul de asistenţă socială din structura centrelor trebuie să îndeplinească
cumulativ următoarele criterii:
a) o suprafaţă de minimum 6 mp, iar în cazul consilierii de grup, o suprafaţă minimă
de 1,5 mp/persoană, dar nu mai puţin de 12 mp;
b) mobilier adecvat, condiţii de luminozitate şi de respectare a confidenţialităţii.
Centrul tip comunitate terapeutică
Criterii minime privind spaţiile:
a) un cabinet de psihologie şi un cabinet de asistenţă socială pentru care respectă
criteriile menţionate la standardul IA;
b) un grup sanitar la cel mult 6 beneficiari, separat pe sexe şi separat pentru personal
şi beneficiari; toaletele beneficiarilor sunt accesibile, cu acces direct din dormitoare sau
aflate în apropierea dormitoarelor;c) dormitoare cu o suprafaţă de 6 mp/persoană, care pot fi ocupate de cel mult 4
beneficiari şi care asigură un cubaj de 18 mc/pat de aer;
d) spaţii adecvate şi cu circuite funcţionale corespunzătoare necesare pregătirii,
păstrării alimentelor şi servirii mesei: amenajări cu materiale uşor de igienizat, mobilier
funcţional, instalaţii pentru gătit, chiuvetă, frigider, congelator, hotă, veselă şi tacâmuri;
e) o baie la cel mult 6 beneficiari, separate pe sexe şi separate pentru personal şi
beneficiari, accesibile, cu acces direct din dormitoare sau aflate în apropierea
dormitoarelor;
f) o spălătorie pentru beneficiarii comunităţii, cu o suprafaţa minimă de 14 mp şi o
dotare de minimum două maşini de spălat, amenajată cu materiale uşor de igienizat;
g) sursă de apă potabilă;
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 21/56
20
h) spaţii pentru activităţi de terapie ocupaţională/ergoterapie, organizate conform
normelor specifice activităţii desfăşurate. Suprafaţa minimă asigurată pentru fiecare
beneficiar care desfăşoară activităţi în cadrul acestor ateliere este de 4 mp;
i) cameră de dormit pentru personalul comunităţii care asigură permanenţa. 2. Standarde referitor la asigurarea serviciilor
Centre de dezintoxicare
Criterii privind serviciile minime oferite:
a) servicii medicale de bază, consultaţie şi tratament medical de psihiatrie;
b) întreruperea consumului de droguri sub control medical;
c) stabilizare biomedicală; d) testarea prezenţei drogurilor în lichide biologice;
e) psihodiagnostic şi evaluare clinică, inclusiv examen clinic general şi pe aparate
pentru a depista eventualele boli infecţioase în evoluţie care pot pune în pericol alte
persoane din centru;
f) intervenţii psihologice;
g) servicii de asistenţă socială;
h) tratamentul patologiei duale psihiatrice.
Centrul de asistenţă integrată a adicţiilor (CAIA)
Criterii privind serviciile minime oferite:
a) servicii medicale de bază: evaluare medicală, efectuarea de măsurători
antropometrice, monitorizarea parametrilor fiziologici, imunizare etc;
b) administrarea de medicamente;
c) acordarea primului ajutor;
d) întreruperea consumului de droguri sub control medical şi menţinerea abstinenţei
în ambulator;
e) stabilizare biomedicală;
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 22/56
21
f) informare şi educare pentru prevenirea infecţiilor cu transmitere pe cale sangvină
sau sexuală, cum ar fi HIV, hepatită B, C, precum şi pentru un stil de viaţă sănătos;
g) recoltarea de produse biologice şi testarea prezenţei drogurilor;
h) îngrijirea plăgilor simple şi suprainfectate; i) psihodiagnostic şi evaluare clinică;
j) intervenţii psihologice;
k) servicii de asistenţă socială.
Centrul tip comunitate terapeutică
Criterii privind serviciile minime oferite:
a) găzduire pe perioada menţionată în contractul sau acordul cu beneficiarul; b) psihodiagnostic şi evaluare clinică, inclusiv examen clinic general şi pe aparate
pentru a depista eventualele boli infecţioase în evoluţie care pot pune în pericol alte
persoane din centru;
c) intervenţii psihologice;
d) servicii de asistenţă socială;
e) consiliere pentru dezvoltarea abilităţilor de trai independent;
f) îndrumare vocaţională, cum ar fi sprijin pentru angajare, formare, orientare şiintegrare în muncă;
g) ergoterapie recreaţională şi funcţională. În cadrul activităţilor de ergoterapie
recreaţională şi funcţională sunt aplicate normele de protecţie a muncii pentru
activităţile specifice desfăşurate. Beneficiarul este informat înainte asupra condiţiilor
specifice de desfăşurare a activităţii;
h) asistenţă medicală de medicină generală cu o frecvenţă de minimum o
dată/lună/beneficiar, consultaţie de psihiatrie cu o frecvenţă de minimum o
dată/lună/beneficiar;
i) asistenţă medicală de urgenţă la nevoie;
j) servicii de permanenţă 24 de ore.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 23/56
22
Toate aceste regulamente, standarde şi ordine ministeriale au la bază legea
sănătăţii, în ceea ce priveşte oferirea de servicii medicale şi legea 143 din 26 iulie 2000
privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri completată prin legea 522
din 24/11/20049
.Cu toate că aceste două legi sunt funcţinabile din momentul în care au fost
publicate în Monitorul Oficial, ele nu au putut fi aplicate decât în momentul adoptării
Hotărârii Nr. 860 din 28 iulie 2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a
dispoziţiilor Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi
consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare, hotărâre care a
intrat în vigoare odată cu publicarea ei în Monitorul Oficial la data de 17 august 2005.
În conformitate cu aceste legi, hotărâri şi ordine de ministru, pentru a puteamanageria un serviciu care se adresează consumatorilor de droguri, fie că este vorba de
dezintoxicare, de tratament de menţinere sau pur şi simplu de postcură, sunt necesare
trei planuri de acţiune şi anume:
- planul medical (fiecare centru trebuie să dispună de un medic psihiatru, în cel
mai bun caz, sau de un medic generalist sau de familie, dar care a efectuat minim 60 ore
de educaţie continuă în domeniul adicţiilor);
- planul psihologic – fără acţionarea în această direcţie simpla oferire a
serviciului medical nu va rezolva cauzele pentru care persoana respectivă a consumat
droguri, ci va determina doar renunţarea la acest comportament pe perioada
tratamentului;
- planul social – de cele mai multe ori o persoană care a consumat droguri
necesită si consiliere socială, principalele problem sociale cu care ele se confruntă fiind
renunţarea la viaţa de familie, abandonul şcolar, lipsa actelor de identitate.
Având această abordare medico-psiho-socială în cadrul serviciilor de tratament
a adicţiilor de opiacee şansele de recuperare şi reintegrare socio-profesională a unei
persoane consumatoare de droguri cresc considerabil.
9 Trebuie specificat faptul că aceste legi nu pot fi aplicate decât în anumite situaţii din cauza faptului că
fac referire la un Cod Penal care nu este intrat în vigoare.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 24/56
23
IV. Metode de intervenţie în tratamentul adicţiei de opiacee
Tratamentul dependenţei de opioide este o strategie importantă pentru asoluţiona consecinţele sociale şi medicale asociate cu dependenţa de droguri la nivel
individual şi social. Orice eşec în introducerea neadecvată a tratamentul pentru
dependenţa de opioide se reflectă în costuri suplimentare atât pentru serviciile medicale
cât şi pentru comunitate.
Ca şi în alte probleme de sănătate cum ar fi: hipertensiunea, diabetul şi
problemele de inimă, persoanele dependente de opioide îşi pot stabiliza starea prin
dezvoltarea şi integrarea schimbărilor de comportament şi printr‐un mod adecvat deutilizare a medicamentelor.
Recăderea ca urmare a dezintoxicării este extreme de comună, şi de aceea doar
dezintoxicarea constituie foarte rar un tratament adecvat al dependenţei de substanţe.
Simpla dezintoxicare sau stoparea consumului de opioide este adesea insuficientă: este
necesar un proces terapeutic. Dezintoxicarea reprezintă oricum primul pas pentru
multe forme de tratament de lungă durată bazate pe abstinenţă. Dezintoxicarea cu
tratament bazat pe abstinenţă împreună cu tratamentul substitutiv sunt componente
esenţiale pentru un sistem efectiv de tratament pentru persoanele dependente de
opioide.
Principalele obiective ale tratamentului şi reabilitării persoanelor dependente de
opioide sunt următoarele:
- reducerea dependenţei de droguri ilicite;
- reducerea morbidităţii şi mortalităţii determinate de utilizarea opiodelor, sau
asociate utilizării lor, cum sunt bolile infecţioase;
- promovarea sănătăţii fizice şi psihice;
- reducerea comportamentului infracţional;
- facilitarea reintegrării în muncă şi în sistemul educativ.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 25/56
24
Ultimul scop al unei situaţii fără droguri este un obiectiv ideal şi pe termen lung,
dar din păcate nu este posibil pentru toţi indivizii dependenţi de opioide, mai ales în
scurt timp. O concentrare exclusivă în realizarea unei situaţii fără droguri ca un scop
imediat pentru toţi pacienţii poate potenţa realizarea altor obiective importante cum arfi prevenirea HIV.
Un anumit tratament nu este eficient pentru toate persoanele. Persoanele ce
urmează a fi tratate pentru dependenţa de opioide vor avea contexte diferite de factori
de risc şi de protecţie, probleme psihologice şi sociale diferite, de asemenea. De aceea,
serviciile trebuie să fie suficient de variate şi flexibile pentru a răspunde nevoilor
clienţilor, severităţii dependenţei, circumstanţelor personale, motivaţiei şi răspunsului
la intervenţie. Managementul raţional al dependenţei de opioide necesită o îmbinareechilibrată între farmacoterapie, psihoterapie, reabilitare psihosocială şi intervenţii în
reducerea riscurilor.
Menţinerea în tratament10 pentru o perioadă adecvată de timp este extrem de
importantă pentru eficienţa acestuia. Durata potrivită de tratament pentru un individ
depinde pe problemele şi nevoile sale, dar cercetările indică faptul că pentru cei mai
mulţi oameni dependenţi de droguri beneficiile unei intervenţii semnificative se
realizează cam după trei luni de tratament, cu succese viitoare dacă acesta continuă. Deoarece oamenii părăsesc tratamentul prematur, şi plecarea prematură este asociată cu
rate înalte de recădere în consumul de droguri, programele trebuie să includă strategii
pentru implicarea şi menţinerea pacienţilor în tratament. Mulţi pacienţi au nevoie de
câţiva ani de tratament. Pentru acele persoane care în mod curent nu pot sau nu vor să
renunţe la consumul de droguri, intervenţiile de tratament trebuie direcţionate spre
reducerea morbidităţii, dizabilităţii sau decesului cauzat de, sau asociat cu utilizarea
substanţei. Reducerea comportamentelor de risc asociate cu dependenţa de droguri este
un scop tangibil.
10 Termenul de menţinere în tratament, sau tratament de menţinere, este folosit de puţin timp şi a fost
adoptat datorită faptului că este mai puţin discriminatoriu decât termenul iniţial, de tratamentsubstitutiv.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 26/56
25
Medicamentele folosite în terapia prin substituţie pot fi prescrise ori în doze
descrescătoare de‐a lungul unei scurte perioade de timp (de obicei mai puţin de o lună),
pentru tratamentul sindromului de abstinenţă sau pentru dezintoxicare, ori în doze
relativ stabile pe o perioadă mai lungă de timp –peste 6 luni‐
pentru menţinerea terapieiprin substituţie, care permite stabilizarea funcţiilor creierului şi previne nevoia de drog
şi sindromul de abstinenţă.
Agenţii farmacologici folosiţi în tratamentul de menţinere al terapiei prin
substituţie
Metadona11
Metadona este un opioid sintetic care se administrează în mod obişnuit pe cale
orală sub formă de suspensie. Este cel mai des utilizat substituent în terapia
dependenţelor de opioide. Utilizarea metadonei în tratamentul de menţinere este o altă
metodă cercetată amănunţit. S‐a dovedit astfel că, în urma unor cercetări şi
monitorizări, utilizarea metadonei în aceste tratamente reduce riscul consumului ilicit
de droguri, mortalitatea cauzată de droguri, riscul contactării HIV, îmbunătăţeşte
sănătatea fizică şi mentală şi reduce criminalitatea. Dozele mai mari permit reducereamai rapidă a consumului de heroină decât dozele moderate sau mici.
Tratamentul de menţinere cu metadonă este asociat cu o minimă incidenţă a
efectelor secundare şi cu o majoră imbunătăţire a sănătăţii. Aproximativ ¾ din
persoanele care încep tratamentul cu metadonă răspund bine. Pentru acest grup de
persoane este important ca această alternativă să poată încuraja menţinerea
tratamentului. Unii au nevoie de mai multe cure înainte ca efectele benefice majore să
poată fi observate.
11 Metadona este un opioid produs pe cale sintetică, cu efect similar morfinei, elaborată ţn anul 1942 de
fabrica de vopsele Hoechster. A fost patentată în anul 1953 şi lansată pe piaţă ca analgezic forte subdenumirea de POLAMIDONR. Din anii 1960, metadona a fost utilizată (mai întâi în SUA) ca substanţă împotriva sindromului de abstinenţă fizică în cadrul dezintoxicării de heroina.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 27/56
26
Buprenorfina12
Buprenorfina este un medicament cu un conţinut activ mai scăzut de opioide
decât metadona ce poate fi prescris ca tratament. Acesta nu este bine asimilat în cazul în
care este administrat pe cale orală, de aceea acesta este administat sublingual.Administrând doze crescătoare, efectele ajung la un anumit prag unde stagnează. În
consecinţă, folosirea acestui medicament are şanse slabe să producă o supradoză, spre
deosebire de metadonă, heroină sau alt opioid, chiar fiind intersectat cu consumul de
alte opioide. Eficacitatea utilizării de buprenorfină este similară cu cea a metadonei
administrată în doze adecvate, în cazul reducerii consumului de opioide ilicite şi
îmbunătăţirii funcţionării psihosociale, dar în acelaşi timp nu are o rată ridicată a
încurajării menţinerii tratamentului. Buprenorfina este în mod normal mult mai scumpădecât metadona. Buprenorfina este acceptată de către consumatorii de heroină, are
puţine efecte secundare şi este asociată cu un uşor sindrom de abstinenţă.
Naltrexona13
Utilitatea antagoniştilor la opiacee în tratamentul dependenţei de heroină se
bazează pe ipoteza comportamenentală cu privire la originea şi menţinerea adicţiei;
conform acestei ipoteze, substanţele antagoniste blochează euforia care urmează dupăadministrarea opiaceelor (întărire pozitivă) întârziind sau evitând recăderile şi, de
asemenea, apariţia unui sindrom de abstinenţă ulterior (întărire negativă). Controlul
întăririlor pozitive şi negative va conduce la diminuarea comportamentului de auto-
administrare compulsivă.
Pentru a putea fi introdus în tratament, un antagonist opiaceu trebuie să fie
capabil să neutralizeze efectele euforizante şi plăcute ale dozelor de agonist utilizate de
obicei, fără a produce dependenţă fizică sau toleranţă.
12 Buprenorfina este un analgezic opioid şi un agonist parţial al receptorilor μ determinând activarea
acestora, activare ce creşte odată cu creşterea dozei până la atingerea unui platou. 13 Naltrexona este un antagonist la opiacee pur, producând o blocare completă şi reversibilă a efectelor
farmacologice ale opiaceelor şi anulând majoritatea efectelor obiective şi subiective ale acestora, inclusivdepresia respiratorie, mioza, euforia şi cravingul.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 28/56
27
Mai mult, trebuie să aibă o durată de acţiune lungă, de minim 24 de ore. De asemenea,
este important să fie activ pe cale orală, să aibă acţiune reversibilă, potenţial scăzut de a
crea dependenţă şi să nu producă reacţii adverse sau intoleranţă care ar putea provoca
abandonul tratamentului.Dintre diverşii antagonişti la opiacee disponibili, naltrexona reuneşte majoritatea
condiţiilor menţionate anterior. Naltrexona este practic inactivă din punct de vedere al
efectelor secundare dacă este administrată pe cale orală iar ciclazocina, un alt antgonist,
provoacă episoade disforice şi depresive.
Impactul tratamentelor de menţinere prin substituţie cu opioide
Beneficii
Mai multe studii longitudinale, care au examinat schimbări ale
comportamentului pacienţilor cu HIV aflaţi în tratament, au găsit că cei care menţineau
mai mult tratamentul, la fel ca şi cei care terminau tratamentul se aflau în strânsă
legatură cu reducerea riscurilor de infectare HIV şi a celor asociate consumului.
Utilizatorii de droguri ilicite care nu urmează un tartament sunt de 6 ori mai expusi
riscului de a contacta HIV decat cei care intră într‐un program de tratament şi rămân in programe.
Acest sistem de înlocuire a substanţei utilizate în cazul dependenţelor de opioide
a dat rezultate mult mai bune decât placebo sau dezintoxicare singulară, scopul de a
menţine persoanele în tratament şi de a reduce consumul de heroină.
Rata mortalităţii persoanelor dependente de opioide, aflate în tratament cu
metadonă, este de 1/3 faţă de 1/4 pentru cei care nu urmează nici un tratament. Mai
puţine complicaţii pot apărea atât pentru femeile gravide cât şi pentru făt dacă acestea
urmează un tratament decât complicaţiile care pot apărea în cazul în care acestea nu iau
parte la nici un tratament.
Terapia prin substituţie a fost asociată, dealtfel, şi cu îmbunătăţirea câştigurilor
anuale legale. Unele studii au arătat că s‐au îmbunătăţit nivelul de angajare şi alţi indici
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 29/56
28
de funcţionare socială asociate tratamentului cu metadonă, dar aceste date sunt limitate.
Estimarea impactului terapiei asupra societăţii este îngreunat datorită altor factori,
climatul social în care studiile sunt efectuate, şi circumstanţele în care pacienţii se
găseau înainte de tratament.Mai multe studii au arătat că nivelul criminalităţii în rândul consumatorilor de
droguri era foarte ridicat înaintea intrării într‐un program de tratament, aceste nivele
fiinde reduse la jumătate după un an de tratament cu metadonă. Beneficiile sunt foarte
mari, în timpul şi imediat după tratament, dar efectele se pot vedea şi pe o perioadă
lungă de timp de mai mulţi ani după incetarea tratamentului. Aceste efecte sunt cu atat
mai vizibile în cazul comportamentului criminal asociat cu consumul de droguri.
Riscuri
Cel mai mare risc al metadonei ca şi al opioidelor este supradoza, ce poate
deveni fatală. Cercetările evidenţiază faptul că cel mai mare risc de supradoză apare la
începutul tratamentului cu metadonă, aceasta devenind substituent. De aceea la început
sunt recomandate doze mici. Cu toate acestea când se ajunge la administrarea unei doze
stabile, în circa 2 săptămâni, riscul de supradoză este redus în mod substanţial în
comparaţie cu riscul dat înainte de începerea tratamentului.Există riscul deversării medicamentelor folosite în tratamentele de substituţie
către reţele de trafic ilicite, ceea ce se poate întampla şi cu alte narcotice şi substanţe
psihotrope care se află sub control international. Implementarea în mod efectiv a
procedurilor de control pe plan naţional şi internaţional precum şi alte mecanisme de
administrare supravegheată a medicamentelor pot colabora pentru a minimaliza riscul
acesta.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 30/56
29
Intervenţii complementare psiho-sociale în tratamentul substitutiv al dependenţei de
opiacee
Intervenţiile psihosociale îmbunătăţesc rezultatele tratamentului de menţinere înce priveşte retenţia în tratament precum şi uzul de opiacee ilicite prin îmbunătăţirea
parametrilor de funcţionare psihologică şi socială. Acestea nu reprezintă un simplu
adaos la medicaţia de menţinere, ci o componentă esenţială a unui program de
intervenţii integrate. În prezent sunt disponibile diverse forme de psihoterapie adaptate
problemelor asociate dependenţei de droguri. Tratamentul de menţinere ajută pacientul
să se extragă dintr-un stil de viaţă haotic şi îi oferă stabilitatea necesară participării la
intervenţiile psihosociale. Unele centre, denumite low-threshold, oferă tratamentul demenţinere fără a-l condiţiona de necesitatea îndeplinirii unor obiective
comportamentale (de ex., renunţarea la consumul de opiacee ilicite) şi oferă un
minimum de intervenţii psihosociale; altele, high-threshold, condiţionează tratamentul de
menţinere de îndeplinirea acestor obiective şi oferă o gamă mai bogată de asemenea
intervenţii duăp cum urmează:
- educaţia
- consilierea- intervenţiile psihoterapeutice
- intervenţii comportamentale
- grupurile de autoajutor
- intervenţii de reinserţie socială
- managementul de caz.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 31/56
30
V. Raport de cercetare cu privire la gradul de satisfac ţie al beneficiarilor
de la Centrul de Sănătate mintală al sectorului 4
Introducere
Încă din anul 1996, sub presiunea Uniunii Europene şi pentru că exista o reală
nevoie a unui serviciu care să se adreseze persoanelor dependente de heroină a fost
deschis primul Centru pilot Pilot pentru Toxicomanii din cadrul Spitalului „Alexandru
Obregia”. Acest centru a fost deschis în luna iunie şi până la sfârşitul anului au fost
introduşi în tratament 100 pacienţi, în al doilea an intrând în tratament 800 dependenţi
de heroină. Din anul 1999, în sectorul 4 al Capitalei s-a înfiinţat primul centru
specializat în metadonă sub formă de staţionar de zi, semiambulatoriu, adresabilitatea
fiind foarte mare, în momentul de faţă peste 150 de pacienţi vin zilnic să îşi ridice
medicaţia şi 100 de pacienţi care, mergând extraordinar de bine, sunt în regim de reţetă
cu timbru sec. Aceştia vin la două săptămâni, când li se fac şi controalele psihologice,
testele de laborator şi li se dau tabletele pe care le iau acasă, sub stricta supraveghere a
familiei.
În anul 2009 s-au împlinit 10 ani de când în Bucureşti se poate vorbi de un
serviciu în adevăratul sens al cuvântului, care se adresează consumatorilor de droguri
injectabile care vor să renunţe la acest comportament.
Având în vedere acest fapt prin cercetarea de faţă încerc să prezint gradul de
satisfaţiei al beneficiarilor centrului, având în vedere că de la deschiderea acestuia şi
până în prezent au fost realizate foarte multe schimbări atât în ceea ce priveştepersonalul care lucrează cât şi în ceea ce priveşte abordarea terapeutică.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 32/56
31
Metodologie
Pentru această cercetare am aplicat un chestionar unui lot de 30 persoane (care
reprezintă 12,5% din totalul pacienţilor de la centru) atât în rândul pacienţilor care vin
zi de zi să îşi ridice medicaţia cât şi în rândul celor care sunt pe reţetă cu timbru sec, şi
care vin cu o regularitate de 14 zile.
Chestionarul folosit are 26 de întebări, fiind o adaptare a unui chestionar folosit
de Institutul olandez de Sănătate mintală şi adicţii Timbos, şi care este folosit la scară
largă atât în Olanda cât şi în alte ţări din Europa. Am folosit metoda discuţiei faţă în
faţă, dar chestionarul poate fi şi autoaplicat.
Majoritatea întrebărilor folosite sunt întrebări închise, motivul fiind acela de a
eficientiza timpul şi de primi din partea intervievaţilor răspunsuri care pot fi
cuantificate. Ultima întrebare a chestionarului este o intrebare cu răspuns deschis, iar
gradul de răspuns la aceasta este foarte mic.
Ca la orice cercetare primele întrebări sunt legate de datele demografice,
chestionarul aplicat fiind anonim şi confidenţial. Sigurele date pe care le-am cerut fiind
acelea legate de sex, etnie şi vârstă.
Rezultate
Întebarea nr. 1 - Sexul respondentului:
Din totalul de 30 persoane intervievate, 26 persoane au fost de sex masulin şi 4
persoane de sex feminin, distribuţia procentuală înte persoanele de sex masculin şi cele
de sex feminim fiind de 86,67% pentru persoanele de sex masculin şi 13,33% pentru
persoanele de sex feminin. În mare parte această distribuiţie se regăseşte şi în rândul
consumatorilor activi de droguri, numărul persoanelor de sex masculin fiind de câteva
ori mai mare decât numărul celor de sex feminin. În figur aalăturată am reprodus
distribuţia pe sexe a persoanelor intervievate.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 33/56
32
Fig.1.
Întrebarea nr. 2 face referire la vârsta celor intervievaţi, cel mai tânăr având 20
de ani, iar cel mai în vârstă având 38 ani.
Vârsta cu cei mai mulţi reprezentanţi în lotul chestionat a fost 30 ani (8 persoane,
toate de sex masculin), urmată de 28 ani (6 persoane, dintre care 5 de sex masculin şi 1
persoană de sex feminin). 4 persoane, toate de sex masculin au vârsta de 31 ani, 3
persoane, dintre care 2 de sex feminin au vârsta de 27 ani, două persoane, ambele de sex
masculin au vârsta de 37 ani, două persoane, ambele de sex masculin, au vârsta de 26
ani şi apoi urmează câte 1 persoană cu vârsta de 38 de ani, 34 de ani, 24 de ani, 22 de ani(acestă persoană fiind de sex feminin) şi 20 ani.
Un grafic privind distribuţia pe vârstă a pacienţilor poate fi urmărit în figura 2.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 34/56
33
Fig. nr. 2
În ceea ce priveşte întrebarea nr. 2.a – Etnia, aici rezultatele nu pot fi
concludente deoarece numai 2 persoane ne-au răspuns ca fiind de etnie rromă, restul de28 afirmând că sunt de etnie română. Afirm că rezultatele nu sunt concludente deoarece
o parte dintre ei îşi ascund adevărata etnie din diverse motive. Din observaţiile directe
şi din discuţiile cu personalul din centru, raportul intre beneficiarii de etnie română si
cei de etnie rromă ar trebui să fie undeva în jurul a 2:1, în favoarea celor de etnie
română, cu toate acestea, în figura nr. 3 puteţi observa raportul în funcţie de etnie al
beneficiarilor centrului de Sănătate mintală.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 35/56
34
Fig. nr. 3
Întrebarea nr. 3 – Aveţi un partener de viaţă constant?
Acestă întrebare scoate în evidenţă stilul de viaţă al respondentului, şi modul în
care el relaţionează cu celelalte persoane. Aşa cum am precizat, majoritatea
respondenţior au vârsta cuprinsă între 26 şi 34 de ani, vârsta la care ar trebui să aibă o
familie, sau cel puţin o relaţie stabilă. Din totalul de 30 respondeţi, 20 au un partener de
viaţă constant, cel puţin la momentul aplicării chestionarului, restul de 10 declarând că
în momentul respectiv nu sunt angrenaţi în nici o relaţie de lungă durată. Toate
persoanele care au declarat că nu au un partener de viaţă constant sunt persoane de sex
masculin, 4 dintre ele având vârsta mai mare sau egală cu 30 de ani, restul de 6 avândvârsta mai mică de 30 de ani.
O distribuţie a numărului de persoane cu şi fără partener de viaţă constant poate
fi observată în figura numărul 4.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 36/56
35
Fig nr. 4
Întrebarea nr. 4 – Cel mai înalt nivel de pregătire finalizat?
Prin această întrebarea am vrut să văd dacă consumul de droguri influenţează
viaţa socială şi profesională a respondentului sperând că poate fi realizată o corelaţie
între vârsta acestuia şi gradul de pregătire şcolară. Din păcate acestă corelaţie nu poate
fi făcută, persoane tinere având studiile finalizate, inclusiv cele universitate, pe când
persoane mai în vîrstă nu au studiile obligatorii finalizate. Majoritatea celor care au
răspuns acestei întrebări sunt persoane care şi-au terminat studiile obligatorii (au făcut
un liceu pe care l-au absolvit cu o diplomă de bacalaureat), în situaţia respectivă
aflându-se 11 din cei intervievaţi, au făcut şi o şcoală postliceală (8 persoane) sau au
terminat o facultate (3 persoane, dinte care 1 persoană de sex feminin). Dintre cei
chestionaţi numai 8 persoane au mai puţin de liceu, dinte aceştia o singură persoanăfiind de sex feminin. Avînd în vedere aceste rezultate putem trage concluzia că nivelul
de pregătire nu este influenţat în mod vizibil de consumul de droguri, cel puţin în ceea
ce-i priveşte pe pacienţii centrului de tratament.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 37/56
36
O imagine şi mai clară a distribuţiei lor în funcţie de nivelul de pregătire finalizat
este detaliată în figura nr. 5
Fig. nr 5
Întrebarea nr. 5 – Unde locuiţi în prezent?
La acesată întrebare 21 de persoane au răspuns că locuiesc într-un apartament
care nu este proprietatea lor, majoritatea locuind încă cu părinţii. Ce este interesant estefaptul ca nici unul dintre respondenţi nu a declarat că nu are un loc unde să stea,
indiferent daca este proprietatea sa sau a familiei, sau este un imobil închiriat. Restul de
9 persoane au declarat ca locuiesc într-un apartament fie proprietate personală fie într-
un apartament închiriat. Având în vedere aceste aspecte putem să concluzionăm că cei
care sunt în tratament de menţinere în cadrul Centrului de Sănătate mintala sectr 4 sunt
cel puţin de condiţie medie socială. Un alt aspect interesant, la cei care locuiesc
împreună cu familia, este acela de a vedea cum membrii familiei au fost influenţaţi deconsumul de droguri, dacă cei în cauză care au fraţi sau surori i-au determinat pe
aceştia să se apuce de consum sau invers, dacă ei s-au apucat de consum din cauza
consumatorilor mai vechi din familie.
Distribuţia pe tipul de locuinţă ai celor chestionaţi poate fi urmărită în fig. nr. 6.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 38/56
37
Fig. nr. 6
Întrebarea nr. 6 – Cu ce vă ocupaţi în prezent?
Întrebarea nr. 7 – Aveţi un venit constant?
Aceste două întrebări vor să scoată în evidenţă modul prin care pacienţii de la
centru îşi procură banii necesari supravieţuirii zilnice şi dacă veniturile acestora suntconstante sau nu. Având în vedere faptul că respondenţii sunt în tratament de
menţinere de o perioadă destul de îndelungată, şi că unul din obiectivele principale ale
tratamentului este acela de reintegrare socială a foştilor consumatori de droguri,
jumătate dintre aceştia lucrează (15 persoane) sau au lucrat până nu demult (sunt in
somaj – 6 persoane), o persoană este încă studentă şi numai 8 persoane nu au un
angajament, fiind fără ocupaţie. Raportând aceste date la cele cu privire la veniturile
constante este uşor de observat că numărul celor care au declarat că au un venitconstant este sensibil egal cu numărul celor care au declarat că lucrează sau sunt în
şomaj. Astfel 18 persoane au susţinut că au un venit constant, restul de 12 declarând că
nu se bazează pe aceleaşi venituri lună de lună.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 39/56
38
În figura 7 şi figura 8 sunt reprezentate distribuţile respondenţilor în funcţie de
ocupaţie şi de tipul de venit.
Fig. nr. 7
Fig. nr. 8
Întrebarea nr. 9 – Câţi ani aţi consumat în mod regulat substanţe ilegale?
Întebarea nr. 10 – De cât timp sunteţi în tratament de menţinere?
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 40/56
39
Întebarea nr. 11 – Ce medicamente de substituţie folosiţ i?
Aceste trei întrebări care nu au propriu zis legătură cu gradul de satisfacţie se
referă la perioada de consum de droguri, la tipul de tratament administrat şi la periaoda
de administrare a tratamentului.
Din datele culese 12 persoane au un istoric de consum de heroină de mai bine de
10 ani, care, coroborat cu numărul de ani de când sunt în tratament, putem să estimăm
perioada în care aceştia s-au apucat de consum, perioadă care se încadrează între anii
1993-1996.
10 persoane au un istoric de consum cuprins între 5 şi 10 ani, restul de 9 persoane
având un istoric de consum mai mic de 5 ani.
În ceea ce priveşte medicaţia folosită 18 persoane sunt în tratament cu metadonă
şi doar 12 în tratament cu Buprenorfină, aceste două substaţe fiind sigurele care se oferă
în centrul respectiv.
Ca perioadă de administrare a tratamentului, perioada medie este undeva între
4 – 6 ani, cu un maxim de 10 ani şi un minim de 4 luni, metadona primând în rândul
persoanelor care au un istoric de tratament de 4 ani, pe când suboxona primează în
rândul celor care sunt în tratament de mai puţin timp.
În graficul din figura 9 vei putea observa distribuia pacienţilor în funcţie de
medicaţia pe care aceştia o primesc.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 41/56
40
Fig. nr. 9
Întrebările de la 12 la 25 sunt în totalitate întrebări cu privire la gradul de
satisfacţie al beneficiarilor în ceea ce priveşte serviciile oferite în cadrul centrului.
Datele obţinute cu privire la satisfacţia beneficiarilor sunt foarte interesante,
ţinând cont de faptul că mulţi dintre respndenţi sunt în tratament de când acest centru a
fost deschis.
Întrebările de la numărul 12 la numărul 17 inclusiv sunt întrebări legate de
modul de acces în tratament şi de modaţităţile prin care fiecărui beneficiar îi sunt
explicate toate detaliile. Astfel studiind răspunsurile, putem cu uşurinţă să observăm că
aproape toţi respondenţii au putut să răspundă pozitiv la aceste întrebări care fac
referire la partea de început a tratamentului.
Pentru a avea o imagine a modului şi gradului de informare a pacienţilor cu
privire la serviciile de tratament existente în cadrul centrului am realizat în figurile
următoare un raport de distribuire a gradului de informare a beneficiarilor pe diveres
teme şi anume:
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 42/56
41
Întrebarea nr. 12– Aţi primit suficiente informaţii cu privire la posibilităţile de
tratament şi consiliere/suport pe care centrul le oferă?
Fig. 10
Întrebarea nr. 13 – Aţi primit suficiente informaţii cu privire la abordarea
terapeutică sau a amodului în care va decurge consilierea?
Fig. nr. 11
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 43/56
42
Întrebarea nr. 14 – Aţi primit suficiente informaţii cu privire la rezultatele pe
care să le aşteptaţi în urma tratamentului?
Fig. nr. 12
Întrebarea nr. 15 – Aţi fost implicat suficient în luarea deciziilor cu privire la
administrarea tratamentului şi /sau a consilierii?
Fig. nr. 13
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 44/56
43
Întrebarea nr. 16 – V-a fost creat un plan de administrare a tratamentului?
Fig. nr. 14
Întrebarea nr. 17 – Dacă a fost creat un plan, aţi fost de acord cu el?
Fig. nr. 15
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 45/56
44
La întrebările de la numărul 18 până la numărul 21 cei chestionaţi trebuiau să
răspundă cu privire la relaţia pe care o au cu personalul din centru, şi aici cu excepţia
întrebării 21, la care o singură persoană a răspuns negativ, în rest toţi respondenţi au
declarat că sunt de acord cu întrebările respective. Astfel, toţi cei care au răspuns laaceste întrebări au declarat că personalul din centru este pregătit îndeajuns pentru
nevoile lor, si că în timp s-a creat o relaţie de încredere între ei şi personal.
Dintre toţi pacienţii o singură persoană a pus la îndoială interesul pe care îl
acordă personalul medical şi nemedical din centru faţă de evoluţia tratamentului, acesta
declarând ca îndiferent de cât de bine ar funcţiona tratamentul şi oricât de reabilitată ar
fi o persoană care a consumat droguri, în opinia generală ea tot un “drogat” ar rămâne.
Întrebarea nr. 18 – Personalul din centru este suficient de instruit?
Fig. nr. 16
Întrebarea nr. 19 – Aveţi încredere în personalul din centru?
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 46/56
45
Fig. nr. 17
Întrebarea nr. 20 – Personalul din cetru vă acordă suficient respect?
Fig. nr 18
Întrebarea nr. 21 – Este personalul din centru înteresat de opinia dumneavoastră
cu privire la tratament?
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 47/56
46
Fig. nr. 19
Ultimele întrebări ale chestionarului, de la numărul 22 la numărul 25, vor să
măsoare percepţia pacineţilor cu privire la tratament şi la beneficiile pe care aceşia le au
datorită tratamentului.
Percepţia generală pe care o au beneficiarii a fost că tratamentul oferit la centru,
împreună cu consilierea psihologică de care au beneficiat este metoda optimă prin careei au scăpat de consumul problematic de droguri, şi că fără acest suport nu ar fi fost
capabili să renunţe la heroină.
La întrebarea nr. 22 – Credeţi că tratamentul sau consilierea sunt metodele
necesare pentru problemele pe care le aveţi?, 29 de respondenţi din 30 au răspuns
afirmativ, şi numai unul a răspuns negativ, ceea ce demonstrază faptul că tratamentul
de menţinere este soluţia pentru a reuşi să scoţi o persoană dependentă de heroină din
consum. Figura nr. 20 arată distribuţia celor care au raspuns la acesată întrebare.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 48/56
47
Fig. nr. 20
Acelaşi raport de 29 răspunsuri afirmative şi doar unu negativ îl avem şi la
întrebarea nr. 23 – Vă ajută tratamentul şi/sau consilierea să depăşiţi problemele pe
care le aveţi? , concluziile fiind aceleaşi ca la întrebarea precedentă, tratamentul medical
şi consilierea psihologica fiind factor stabilizator. Figura nr. 21 arată împărţirea celor
care au raspuns la acesată întrebare.
Fig. nr. 21
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 49/56
48
Întrebarea nr. 24 – Vă ajută tratamentul şi/sau consilierea să realizaţi lucruri
care sunt importante pentru dumneavoastră? arată faptul că odată ce un consumator de
heroină este stabilizat fizic şi psihic, găndurile lui nu mai sunt strict legate de cum să îşi
procure doza zilnică de drog, ceea ce-l determină să aibă şi alte activităţi care îm timpulconsumului nu reprezentau interes pentru el. 29 de persoane din 30 au răspuns
afirmativ la această întrebare, după cum se poate vedea în figura nr. 22
Fig. nr. 22
Întrebarea nr 25 – Vă ajută tratamentul şi/sau consilierea să deţineţi controlul
în situaţii care înainte erau problematice?, demonstrază faptul că cu cât o persoană este
mai echilibrată fizic şi psihic cu atât mai mare este stăpânirea de sine., astfel că din 30 de
respondenţi, 27 au declarat că se pot controla mult mai bine de când sunt în tratament,
faţă de doar 3 care au declarat că indiferent dacă iau sau nu tratamentul de menţinere şi
fac consiliere psihologică, controlul de sine este acelaşi. O reprezentare grafică a
distribuţiei în funcţie de importanţa tratamentului în menţinerea controlului de sine
puteţi observa în figura nr. 23.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 50/56
49
Fig. nr. 23
Aşa cum spuneam şi în descrierea metodologiei de lucru, ultima întrebare este o
întebare cu răspuns deschis, în care am lăsat la alegerea celor intervievaţi dacă vor să
spună ceva sau nu. Poate surprinzător, poate nu, din cele 30 de persoane care au
participat la studiu numai 5 persoane au simţit nevoia să mai adauge câte ceva legat de
activitatea de la centru.
Problemele pe care le-au ridicat ei sunt mai mult legate de programul centrului,
şi anume faptul ca nu este făcut în acord cu nevoile beneficiarilor, timpul de
administrare al tratamentului fiind în timpul orelor standard de lucru, şi din acest
motiv foarte puţini beneficiari, mai ales dintre cei care vin zi de zi la centru, au
posibilitatea de a se angaja.
O altă problemă ridicată de un beneficiar a fost aceea a lipsei unui asistent social în cadrul centrului, deşi organigrama prevede acest post, asistent social care să se ocupe
de programe de reinserţie sociale adresate foştilor cunsumatori de droguri.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 51/56
50
Concluzii
1. Conform datelor din chestionar, tipologia persoanei care este beneficiar în
cadrul Centrului de Sănătate Mintală Sector 4 este următoarea: bărbat, cu vârsta
cuprinsă între 26 şi 30 de ani, cu studiile obligatorii finalizate, angajat cu normă întreagă
şi care este pe tratament substitutiv de cel puţin 2 ani.
2. Având în vedere răspunsurile şi comentariile pacienţilor de la Centrul de
Sănătate Mintală Sector 4, putem concluziona faptul că tratamentul de menţinere pe
agonişti este metoda cea mai eficientă pentru a determina un consumator de droguri să
renunţe la consumul problematic.
3. Fără tratament şi consiliere, reinegrarea şi reabilitarea socioprofesională sunt
profund afectate, unui consumator activ de heroină fiindu-i practic imposibil să îşi
continue studiile sau sa aibă un loc de muncă stabil sau o familie pe care să o
ingrijească. În momentul în care este consumator activ toată energia sa este consumată
cu un singur scop, acela de a găsi resursele necesare pentru încă o doză.
4. Serviciile oferite în Centrul de Sănătate Mintală Sector 4, s-au îmbunătăţit şi
sunt aliniate la standardele europene, astfel încât, dacă la început era disponibilă catratament numai Metadona, în momentul de faţă se administază cu succes şi
buprenorfina.
5. Pe lângă serviciile pe care le oferă la momentul actual centrul mai este necesar
încă cel puţin un serviciu, şi anume consilierea socială. Există o reală nevoie pe care
beneficiarii centrului o resimt în ceea ce priveşte un ajutor pentru reintegrarea
socioprofesională.
6. Chiar dacă funcţionează de mai bine de 10 ani, programul de administrare al
tratamentului, mai ales pentru pacienţii care vin zilnic la centru, nu a suferit modificări
vizibile, administrarea făcându-se în mare parte în perioada în care majoritatea
persoanelor au programul de muncă, acesta fiind o reală problemă în sensul că cei care
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 52/56
51
vin zilnic la centru nu işi pot găsi usor un serviciu care să le permită administrarea
tratamentului în conditiile respective. Cu toate că ar cerşte foarte mult costurile de
administrare, o recomandare în această privinţă ar fi distribuirea tratamentului în
program nonstop, astfel încât orice beneficiar al centrului să poată de îşi primească şimedicaţia şi să meargă la serviciu.
7. Ca o concluzie generală, tipul de serviciu oferit în cadrul Centrului de Sănătate
Mintală Sector 4, este un serviciu oferit la standarde înalte de calitate, rezultele obţinute
fiind foarte importante, mai mult de jumătate dintre pacienţi fiind reintegraţi
socioprofesional. Având în vedere managementul centrului, este recomandabil ca orice
altă instituţie care intenţionează să deschidă astfel de servicii să preia standardele de
calitate care sunt oferite aici.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 53/56
52
VI. Concluzii
1. Pornind de la premiza că este mai bine să previi decât să combaţi, lucrarea de
faţă a vrut să scoată în evidenţă cantitatea uriaţă de resurse umane şi materiale caretrebuie folosite pentru a reuşi să scoţi un consumator de heroină din mediul în care a
activat atâţia ani şi să-l determini să adopte un comportament normal, un
comportament care să fie benefic atât pentru el cât şi pentru societate.
2. Încă din cele mai vechi timpuri drogurile au fost folosite pentru a determina
modificări ale stării de conştienţă, utilizările cele mai frecvente fiind cele ale şamanilor
şi vracilor care aşa sunsţineau că intră în contact cu divinitatea.
3. Cunsumul de droguri în Europa a devenit problematic în anii ’60 –’70, odată
cu apariţia curentului hippy şi de atunci majoritatea ţărilor dezvoltate se confruntă cu
acest fenomen din ce în ce mai agresiv.
4. Anii de zile de luptă cu drogurile ale unor ţări precum Olanda a ajutat la
înţelegerea fenomenului şi a dus la crearea unor servicii care au în centru omul
consumator de droguri şi nu infractorul din spatele acestuia. Dezvoltatea comunităţilor
terapeutice şi ale serviciilor de asistenţă medico-psiho-socială de tip low-threshold au
arătat, în timp, că este mult mai benefică atât pentru societate cât şi pentru beneficiar
această abordare, a consumatorului de droguri care este privit ca un pacient şi nu ca un
infractor.
5. Legisltaţia atât europeană cât şi cea românească privesc consumatorul de
droguri ca pe un pacient, oferindu-i acestuia alternativa de a intra într-un serivuciu de
asistenţă integrată a adicţiilor, în loc de a merge la închisoare, în condiţiile în care este
judecat şi condamnat pentru o infracţiune legată de consumul de droguri. Problema
mare la noi este legată de lipsa unor servicii de asistenţă integrată a adicţiilor în
adevăratul sens al cuvântului. Din păcate serviciile dezvoltate de Agenţia Naţională
Antidrog nu au capacitatea necesară pentru a face faţă cererilor de tratament şi totpdată
personalul din cadrul acestor centre este insuficient ca număr şi slab pregătit,
majoritatea având doar experineţă teoretică în lucrul cu consumatorii de droguri.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 54/56
53
6. Serviciile oferite în Centrul de Sănătate Mintală Sector 4, s-au îmbunătăţit şi
sunt aliniate la standardele europene, astfel încât, dacă la început era disponibilă ca
tratament numai Metadona, în momentul de faţă se administază cu succes şi
buprenorfina.
7. Fără tratament şi consiliere, reinegrarea şi reabilitarea socioprofesională sunt
profund afectate, unui consumator activ de heroină fiindu-i practic imposibil să îşi
continue studiile sau sa aibă un loc de muncă stabil sau o familie pe care să o
ingrijească. În momentul în care este consumator activ toată energia sa este consumată
cu un singur scop, acela de a găsi resursele necesare pentru încă o doză.
5. Pe lângă serviciile pe care le oferă la momentul actual centrul mai este necesar încă cel puţin un serviciu, şi anume consilierea socială. Există o reală nevoie pe care
beneficiarii centrului o resimt în ceea ce priveşte un ajutor pentru reintegrarea
socioprofesională.
6. Chiar dacă funcţionează de mai bine de 10 ani, programul de administrare al
tratamentului, mai ales pentru pacienţii care vin zilnic la centru, nu a suferit modificări
vizibile, administrarea făcându-se în mare parte în perioada în care majoritatea
persoanelor au programul de muncă, acesta fiind o reală problemă în sensul că cei care
vin zilnic la centru nu işi pot găsi usor un serviciu care să le permită administrarea
tratamentului în conditiile respective. Cu toate că ar creşte foarte mult costurile de
administrare, o recomandare în această privinţă ar fi distribuirea tratamentului în
program nonstop, astfel încât orice beneficiar al centrului să poată de îşi primească şi
medicaţia şi să meargă la serviciu.
7. Asocierea intervenţiilor psihosociale, în special a abordărilor de tipcomportamental, este eficientă în creşterea retenţiei în tratament şi reducerea
consumului de droguri.
8. Educaţia şi consilierea sunt componente de bază ale oricărei forme de
tratament de menţinere. Această observaţie este importantă mai ales în condiţiile
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 55/56
54
dezvoltării tratamentului de menţinere cu buprenorfină (Suboxone) prin cabinete
medicale de psihiatrie, unde lipsa de timp şi spaţiu poate fi un obstacol şi, de asemenea,
în serviciile de tip low-threshold.
9. Intervenţiile psiho-sociale mai complexe, cum ar fi psihoterapia cognitiv
comportamentală şi cea de creştere a motivaţiei, consilierea individuală sau de grup
orientată pe dezvoltarea de abilităţi, implicarea familiei, managementul de caz sunt
eficiente şi, probabil, sunt rezervate centrelor şi serviciilor specializate.
10. Pacienţii dependenţi de opiacee prezintă, pe lângă problemele medicale şi de
sănătate mintală, o serie de probleme sociale de a căror rezolvare depinde aderenţa la
tratament şi prognosticul pe termen lung.
11. Ca o concluzie generală, serviciile de menţinere, în ceea ce priveşte
consumatorii de opiacee, sunt o necesitate la nivelul României şi în mod special în
Bucureşti, trebuie să fie nişte servicii oferit la standarde înalte de calitate, de calitatea
serviciilor şi diversificitatea lor depinzând rezultatele obţinute. Având în vedere
managementul Centrului de Sănătate Mintală Sector 4, este recomandabil ca orice altă
instituţie care intenţionează să deschidă astfel de servicii să preia standardele de calitate
care sunt oferite aici.
5/16/2018 Militaru Costin 2010 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/militaru-costin-2010 56/56
55
VII. Bibiliografie
1. V. Bercheşan, C. Pletea, “Drogurile şi traficanţii de droguri”, Editura Paralela 45, Piteşti, 1998
2. Driessen et al., 1990, http://www.ccbh.nl/rapport_engels:html/chapter1/14.html
3. Eugen Hriscu, Intervenţii complementare psiho-sociale în tratamentul substitutiv al
dependenţei de opiacee, Bucureşti, 2008
4. I. Goodman, A. Giliam, Bazele farmacologice ale terapeuticii, ed. a 2-a, Ed. Medicală,
Bucureşti, 1960
5. Ioan Gărbuleţ , Traficul si consumul ilicit de droguri. Studiu de legislatie, doctrina si
jurisprudenta, Ed. Hamangiu, 2008
6. Hotărârea Nr. 860 din 28 iulie 2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a
dispoziţiilor Legii nr. 143/2000
7. S. Izsac, Farmacia de-a lungul secolelor, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,
1979
8. Legea 143 din 26 iulie 2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de
droguri completată prin legea 522 din 24/11/2004.
9. N. Stan, D. Tefas, Alcaloizii, Ed. Medicală, Bucureşti, 1962
10. J Ward, R Mattick, W Hall, Methadone Maintenance Treatment and other OpioidReplacement Therapies. Harwood Academic Publishers, Amsterdam, The Netherlands,
1998
11. http://www.ana.gov.ro/rom/home1.html
12. http://ar2006.emcdda.europa.eu/ro/page010-ro.html
13. www.integration.org.ro
14. www.revista22.ro/scriitorii-romani-si-narcoticele-1-de-la-scavinski-la-odobescu-
4518.html 15. www.rhrn.ro
16. www.unodc.com