Двуязычный ежемесячник Общины русских-липован Румынии, основанный в 1990 г. № 6-7 (295-296)/2017

Periodic bilingv lunar al Comunit@]ii Ru}ilor Lipoveni din Rom$nia. Fondat ^n 1990. Nr. 6-7 (295-297)/2017. ISSN/1221-6550Nr. 6-7 (295-297)/2017. ISSN/1221-6550

www.zorile.ro

Evenimente importanteEvenimente importantela Slava Cercheză - pag. 2-3la Slava Cercheză - pag. 2-3

««ПочитаемПочитаем ПушкинаПушкина»»- - стрстр. 5. 5

Olimpiada NaționalăOlimpiada Naționalăde Religie ortodoxăde Religie ortodoxăde rit vechi - pag. 6-7de rit vechi - pag. 6-7

ÎnÎn vizităvizită lala rușiirușiilipovenilipoveni dindin PiatraPiatra NeamțNeamț --pagpag. 10-11. 10-11

ConcursulConcursulinternațional de limbainternațional de limbarusă „Artek - 2017” -rusă „Artek - 2017” -pag. 12pag. 12

АндрейАндрей ИвановИванов - 80- 80летлет сосо днядня рождениярождения --стр.стр. 18-1918-19

НесколькоНесколько словслов оомоеймоей экспедицииэкспедиции ввРумыниюРумынию - - стрстр. 20-21. 20-21

Din sumar / Din sumar / СодержаниеСодержание

Речь без письменности, без алфавита, как река в жаркой, сухой пустыне - pag. 22-23

На всемирных играх юных соотечественниковв Казани (Россия) - стр. 5

Din activitatea CRL-Tulcea - pag. 28-29 Forum internațional la Sankt-Petersburg - pag. 32 „O mare șansă - Rusia” - pag. 34

Minifestival la Slava Cercheză - pag. 3Minifestival la Slava Cercheză - pag. 3 La JurilovcaLa Jurilovca

Feodor CHIRILĂ

În ziua de 28 mai a.c.,la Slava Cercheză –localitate dobrogeană

de reședință comunală dincare face parte și satul SlavaRusă, au avut loc trei marievenimente din viața CRLR:Ședința Consiliului Director(CD) al CRLR; Masarotundă dedicată Zileiscrierii și culturii slavone,precum și un „minifestival” alportului și cânteculuitradițional al rușilor lipoveni.

ȘEDINȚA CONSILIULUIDIRECTOR AL CRLR

Ședința ConsiliuluiDirector al CRLR,

condusă de deputatul MironIgnat, a avut loc la ora 12:00,cu următoarea ordine de zi:informare asupra activitățiiComunității locale a rușilorlipoveni din Slava Cercheză(raportor: ParaschivaBădescu); informare cuprivire la desfășurarea ediției aXXIII-a a Olimpiadeinaționale de limba și culturarusă maternă (Vaslui, 21-24aprilie a.c.) (raportori: SilviuFeodor, președinte CRLR,Livia Neculai, inspectorMEN); informare privindactivitățile culturaledesfășurate de CRLR înultima perioadă (raportor:Silviu Feodor, președinteCRLR); diverse.

Din informarea prezentatăde Paraschiva Bădescu,președinta Comunității localea rușilor lipoveni din comunaSlava Cercheză, a reieșit că înultima vreme în centrulatenției conduceriiComunității locale, cât și aPrimăriei, au stat problemelegate de găsirea formeloradecvate intensificăriistudiului limbii și culturii rusematerne. În cadrul școliigimnaziale din localitatefuncționează clase de studiu alimbii ruse materne. Eleviiparticipă activ la concursurileși olimpiadele școlare nunumai la limba rusă maternă,dar și la celelalte disciplineșcolare, prevăzute în planul deînvățământ. De asemenea, înultima vreme, formațiaartistică „Slaveanka” dincomună a luat parte ladiferitele manifestări culturale

din țară și străinătate.Conducerea ansambluluiartistic se preocupă continuude îmbunătățirea repertoriuluisău cu noi cântece din tezaurulfolcloric rus lipovean dinlocalitate. Recent, ansamblulartistic „Slaveanka” aparticipat la Festivalulfolcloric din regiuneaMoscova, în cadrul căruiarepertoriul lui muzical a fostextrem de apreciat de cătrepublicul rus.

Referindu-se ladesfășurarea celei de a XXIII-a Olimpiadă de limba șicultura maternă, care s-adesfășurat în acest an laVaslui, Silviu Feodor,președinte al CRLR, asubliniat faptul că, în ultimavreme, elevii etniei noastremanifestă un interes tot maimare pentru festivaluri șiconcursuri școlare și,îndeosebi, pentru olimpiade,obținând, de la an la an,rezultate din ce în ce maibune. La Olimpiada de laVaslui, de pildă, s-auevidențiat, mai cu seamă,elevii ruși lipoveni dinlocalitățile: Iași, Focuri,Tulcea, Manolea, Brătești ș.a.

La punctul trei al ordiniide zi, președintele CRLR,Silviu Feodor, a trecut înrevistă principalele acțiuniorganizate de Comunitateanoastră în perioada de laultima ședință a CD al CRLR.Au fost menționate, în speță:manifestarea culturală de laGhindărești, deplasareaansamblului folcloric„Slaveanka” din SlavaCercheză în regiuneaMoscova, precum șiparticiparea reprezentanților

CRLR la al XVI-lea Festivalinternațional de creațiemuzicală (Международныйфестиваль музыкальноготворчества) – «Земля – нашобщий дом», care a avut locsub egida UNESCO înperioada 25-30 aprilie a.c. înorașul Ekaterinburg (Rusia)ș.a.

Trecând în revistăproblemele discutate în cadrulședinței, Miron Ignat asubliniat ca o necesitate faptulcă, în viitor, comunitățilelocale trebuie să acorde oatenție mai mare valorificăriiculturii materiale și spirituale,moștenite de la strămoșiinoștri ruși lipoveni. Seimpune, de asemenea,amenajarea în fiecarelocalitate ruso-lipoveană aunui muzeu etnic cuprezentarea documenteloristorice, obiectelor, cât și aimaginilor vizuale și auditivecare să reflecte istoria,folclorul, tradițiile, obiceiurile,precum și ocupațiile

tradiționale specifice fiecăreilocalități unde viețuiesc etniciinoștri.

În cadrul ședinței, au fostanalizate și aprobateurmătoarele propuneri:

1. La solicitarea dluiValentin Stalenoi, directorulexecutiv al CRLR, s-a aprobatelaborarea proiectului deconstruire pe terenul obținutcu titlul de gratuite de laPrimăria locală a Centruluicultural al Comunității localea rușilor lipoveni din Sulina;

2. Totodată, a fost aprobatproiectul, propus de VasileIvan, președinte alComunității locale a rușilorlipoveni din Carcaliu, privindrealizarea unei baze sportive șide recreiere pe lângă Centrulcultural care urmează a fiinaugurat la 6 august a.c.,precum și integrarea localitățiiCarcaliu în circuitul turisticnațional;

3. La propunerea prof.univ. dr Feodor Chirilă,Consiliul Director a

împuternicit Comisia deînvățământ, știință și tineret aCRLR să realizeze ocolaborare mai strânsă cucatedrele de slavistică de laUniversitățile din București,Iași, Suceava și Constanța învederea găsirii unor modalitățiconcrete în vederea formăriide cadre didactice care săpredea limba și cultura rusămaternă în școlile dinlocalitățile cu populațiapreponderent ruso-lipoveană;

4. S-a aprobat, deasemenea, suportareadeplasării de la București laMoscova și retur în perioada7-28 august a.c. a grupului deelevi ruși lipoveni pentru aparticipa la etapa finală aconcursului internațional delimba rusă „Artek-2017”, ceva avea loc la Centrulinternațional „Artek”.

ZIUA SCRIERII ȘICULTURII SLAVONE

La orele 15:30, laCentrul cultural al

Comunității locale a rușilorlipoveni din comuna SlavaCercheză a avut loc Masarotundă dedicată Zilei scrieriiși culturii slave. În scurta saalocuțiune, Silviu Feodor,președinte al CRLR, asubliniat, printre altele, faptulcă data de 24 mai este ziuaprăznuirii sfinților Kiril (826-869) și Metodie (815-844) –supranumiți apostoli aislavilor, care au lăsatpopoarelor slave un alfabet șio limbă literară. Din 1953,data de 24 mai este sărbătorităîn Bulgaria, Rusia,Republica Belarus,

2 ÇÎÐÈ

Punctul de vedere al redac\iei nu coincide defiecare dat[ cu cel al autorilor materialelor publicate.

Мнение редакции может не совпадатьс мнением авторов статей.

Redacția:Svetlana Moldovan

(redactor-șef)

Valentin Filat(DTP)

Adresa redacției:București, sector 1, str. Dr Rațiu, nr. 10,

cod 010916Tel./Fax: (+4) 021 315 31 04

Tel. mobil: (+4) 0735 012 903E-mail: office@zorile.ro

www.zorile.rowww.facebook.com/redactia.zorile

Редакция:Светлана Молдован(главный редактор)

Валентин Филат(дизайн, вёрстка)Адрес редакции:

Bucure=ti, sector 1, str. Dr Ra\iu, nr. 10,cod 010916

Тел/Факс: (+4) 021 315 31 04Тел. моб.: (+4) 0735 012 903

E-mail: office@zorile.rowww.zorile.ro

www.facebook.com/redactia.zorile

Conform Legii Presei, responsabilitatea juridic[pentru con\inutul articolului apar\ine autorului.

Ответственность за достоверностьинформации несут авторы.

Republicarea materialelor - numai cu acordulredac\iei. Перепечатка - только по

согласованию с редакцией.

Manuscrisele, scrisorile =i fotografiile nu seînapoiaz[. Рукописи, письма, фотографии

не возвращаются.

EVENIMENTE IMPORTANTE LA SLAVA CERCHEZĂ

F

№ 6-7 (295-296)/2017Культурные мероприятия / Культурные мероприятия /

ActivitățiActivități culturaleculturale

3Nr. 6-7 (295-296)/2017Культурные мероприятия / Культурные мероприятия / ActivitățiActivități culturaleculturale

ZORILEUcraina și în alte țări slave caZiua scrierii și culturiislavone. Este îmbucurătorfaptul că sărbătorirea Zileiscrierii și culturii slave a intratîn tradiție și la noi, rușiilipoveni din România.

În cadrul acesteimanifestări, au luat cuvântul:preotul Frol - parohul bisericiiortodoxe ruse de rit vechi dinJurilovca, Anna NicolaevnaDinuț - redactor la RadioInternațional din București,Miron Ignat, deputat înParlamentul României,Dumitru Suță și TatianaBârlădeanu, profesori dinorașul Năvodari, prof. univ. drFeodor Chirilă. Redăm, pescurt, câteva idei importantece s-au desprins dinintervențiile participanților.Frații Constantin (care și-aluat numele de Kiril înultimele luni de viață) șiMetodie s-au născut într-ofamilie nobilă din Tesalonic(Grecia). În anul 862,împăratul bizantin Mihail alIII-lea a primit o scrisoare dinpartea lui Rastislav, duceleMoraviei, care cerea „unînvățător care să nedeslușească credința pe graiulnostru”. Populația slavă dinMoravia, neavând însă o limbăscrisă și nici organizareabisericească, fuseseevanghelizată de cătremisionarii Bisericii Catolice.Recunoscând importanțaacestei cereri și cunoscândexperiența lui Kiril, împăratulbizantin l-a desemnat pe acestasă alcătuiască un alfabet slavși, mai mult decât atât, o limbăliterară slavă. Ducele Rastislavspera ca ajutorul oferit deConstantinopol să-i permităMoraviei să rămână autonomădin punct de vedere politic șireligios. În sprijinul lui Kiril avenit fratele său Metodie șiîmpreună au pregătit un grupde ucenici care i-au ajutat înînfăptuirea acestei misiuninobile. Alfabetul creat de Kirila primit ulterior denumirea dealfabet chirilic (кирилица).Acest alfabet a fost creat dinlitere ale alfabetului grecesc șicel latin. Alcătuită pe o bazăfonetică și morfologică avechiului grai bulgaro-macedonean, limba slavonăbisericească scrisă a inclus înlexicul ei atât elemente sud-slave, cât și vest-slave, și înafară de acestea, și-a însușitbogățiile lexicale și stilistice

ale limbii grecești și, în parte,ale limbii latine – limbileinternaționale ale culturiiantice. Devenind limbabisericească literară pentrumajoritatea popoarelor slave,ea a contribuit la răspândireacreștinismului și a culturiiîntre slavi. În acest fel, limbatraducerilor kirilo-metodienes-a dezvoltat ca limbă literarăcomună slavă. Limba slavonăbisericească a avut un rolimportant în istoria dezvoltăriilimbii literare ruse. Încrucișatăcu rusa populară, limbaslavonă bisericească a fostîntrebuințată de către cărturariiruși până în veacul al XVII-leaca limbă literară. Și limba rusăconteporană conține unînsemnat număr de elementelexicale, sintactice etc. dinslava veche, desigur, supusediferitelor schimbări îndezvoltarea istorică a limbiiruse. De aceea, astăzi cinestăpânește bine limba slavonăbisericească, poate stăpânimult mai ușor limba rusăcontemporană în forma eiliterară.

După crearea alfabetului șia limbii literare slave, Kiril șiMetodie au tradus din limbagreacă în slavonă literarăcărțile necesare credinței șicultului: Evanghelia,Epistolele Sfântului ApostolPavel, Psalmii lui David ș.a.Papa Adrian al II-lea care s-aarătat foarte binevoitor față deactivitatea din Moravia afraților Kiril și Metodie, și avenit în sprijinul acestora,invitându-i la Roma,binecuvântând cărțile de cultîn limba slavă.

Sfinții Kiril și Metodie,dăruind slavilor un alfabet și olimbă literară, au putut întăriinfluența culturală și politică aBizanțului în Balcani șiEuropa Occidentală. Cainstrument de cultură, limbaslavă veche, numită și slavonăbisericească, a avut o arielargă de răspândire,cuprinzând Marea Moravie(actualul teritoriul Cehiei șiSlovaciei), Bulgaria veche,Serbia, Croația și RusiaKieveană. Ulterior aceastălimbă a fost adoptată și înȚările Române ca limbăliturgică și de cancelarie (înadministrația de stat),începând din sec. al XVI-lea șipână în sec. al XIX-lea.

Datorită realizărilor peplan religios și cultural,

datorită memoriei colective încare au rămas adânc întipăriți,Kiril și Metodie au fostrecunoscuți și cinstiți dreptsfinți încă de la moarte. Pânăastăzi, cultul personaltății lor arămas viu în special în rândulpopoarelor slave care le aduccinstirea și omagiul cuvenit. Înanul 1980, papa Ioan Paul alII-lea i-a declarat pe sfințiiKiril și Metodiu patroniiEuropei, alături de SfântulBenedict de Nursia.

„MINIFESTIVALUL”PORTULUI ȘI

CÂNTECULUI POPULAR

Duminică, 28 mai a.c.,la ora 17,00, pe scena

sălii de festivități a Căminuluicultural al comunei SlavaCercheză a avut loc un„minifestival” al portului șicântecului tradițional ruso-lipovean. Manifestareaculturală a fost deschisă deParaschiva Bădescu,președinta Comunității locale arușilor lipoveni din comunaSlava Cercheză. Cu acestprilej, într-o atmosferă festivă,Silviu Feodor, președinteleCRLR, a înmânat diplome deexcelență „veteranilor”Comunității locale a rușilorlipoveni din comuna SlavaCercheză – fondatorilorComunității, precum și aformației folclorice locale„Slaveanka” în fruntea căreiaa fost până nu de mult IrinaMihailov - minunata șitalentata cântăreață vocală arușilor lipoveni din toatetimpurile. În acest cadrusolemn, au fost omagiațiurmătorii: Irina Mihailov,Evdochia Efrem, MatrionaStavru, Natalia Alexe,Mironov Lenuța, EvdochiaAndrei, Culina Alistarh șiParaschiva Bădescu.

A urmat apoi spectacolul pecare l-a deschis ansamblulcoral din Slava Cercheză, dupăcare au urcat pe scenăformațiile folclorice ale rușilorlipoveni: „Novosiolki” dinGhindărești, „Riabinușka” dinJurilovca, „Kalina” dinPeriprava, „Morskaia zvezda”din Năvodari și „Zarea” dinSfiștofca, în repertoriul căroras-au regăsit vechile cântecerusești tradiționale. Spectacoluls-a desfășurat într-o atmosferăde sărbătoare, sala, arhiplină despectatori, i-a aplăudat cufrenezie pe artiștiipopulari, aflați pe scenă. +

4 ÇÎÐÈ № 6-7 (295-296)/2017

Глава Русскойправославнойстарообрядческой

Церкви митрополитМосковский и всея РусиКорнилий (Титов) отметилв этом году свой юбилей –70-летие (родился в 1947 г. вОрехово-Зуеве встарообрядческой семье).Без малого сорок лет егожизнь связана с Ореховскимтекстильным комбинатом,основаннымблаготворителямиМорозовыми.

22 февраля 2013 года вЕкатерининском залеКремля президент РФВладимир Путин наградилмитрополита Московского ивсея Руси Корнилиягосударственной наградой –орденом Дружбы. Затем вмарте 2017 г. они вновьвстречались и тогдамитрополит Корнилийпригласил президента встарообрядческую слободу.Обсуждалось празднование400-летия со дня рожденияпротопопа Аввакума,реконструкция памятниковархитектуры, вопросыпереселения старообрядцевиз-за рубежа. Как известно,в России около миллионастарообрядцев.

31 мая 2017 годапрезидент России В. В.Путин посетил впервыедуховный центр Русской

Православнойстарообрядческой Церкви —Рогожское. Центрстарообрядчества в Москвеначал формироваться вРогожской слободе с 1771года. Старообрядцы дoЕкатерины II были лишеныпочти всех прав и лишь приЕкатерине им разрешилипоселиться в Рогожскойслободе при условии, чтоони будут заниматьсяпохоронами умерших отчумы горожан и жить наэтом же кладбище. Такпоявился центр компактногопроживания старообрядцевв районе Pогожской заставы,который очень быстро сталцентром всегостарообрядчества.Покровский собор натерритории Рогожскогодуховного центрастарообрядцев Москвы былпостроен в 1771 году. В XIXвеке слобода стала центромблаготворительности: здесьразместились дома дляинвалидов, престарелых исирот, приюты длядушевнобольных, церковноеучилище. К 1917 году вслободе жило свыше 10тысяч человек. Но в 1928-1929 годах она былафактически уничтожена.Землю и здания началивозвращать старообрядцамтолько в 1995 году. Сейчасздесь осталось 50 строений

и идёт реставрация. В2005 году началивосстанавливатьисторико-архитектурныйансамбль, Рогожскуюслободу.

Президент России В.В. Путин посетил такжевыставку с редчайшимиэкспонатами: иконаконца 16 века, ПеленаБогоматери - она былавложена ИваномГрозным и его супругойМарией по случаюрождения царевичаДимитрия. Есть и «живые»свидетели войны 1812 года:в Рождественском храместоял отряд французскихсолдат, они рубили святынишашками. При реставрацииоставили фрагменты этогокощунства – «следы

неистовства неприятеля». Впервые за 350 лет глава

российского государствапосетил обительстарообрядцев - историко-архитектурный ансамбль,Рогожскую слободу,духовный центр.

Старообрядчествоневозможно вне России ирусской культуры. Не

случайно первым писателемхудожественной литературыв России считаетсяпротопоп Аввакум.

Визит президента вРогожскую слободу —исторический и архиваженпрежде всего дляконсолидации общества.

(По материаламроссийских СМИ)

РОГОЖСКИЙ ДУХОВНЫЙ РОГОЖСКИЙ ДУХОВНЫЙ ЦЕНТР СТАРООБРЯДЦЕВЦЕНТР СТАРООБРЯДЦЕВ

Mihail DANILOVMihail DANILOV(1 octombrie 1948 - (1 octombrie 1948 -

18 iunie 2017)18 iunie 2017)

Comunitatea RușilorLipoveni din România aaflat cu profundă tristețe

despre trecerea în neființă a luiMihail Danilov, fost președinte alCRL-Galați. S-a stins din viață la 69de ani, în orașul riveran al Dunării, pecare mulți ani l-a reprezentat în cadrulCRLR.

Mihail Danilov s-a implicat activ în manifestările comunitățiinoastre, fiind membru în Consiliul Național al CRLR în perioadele2000-2002 și 2002-2004. În anul 2004, în cadrul ConferințeiNaționale a reprezentanților CRLR de la Botoșani (18-19septembrie), a fost ales membru al Comisiei de etică și disciplină aComunității, funcție pe care a deținut-o până în anul 2011.

Comunitatea Rușilor Lipoveni din România transmite familieiDanilov sincere condoleanțe.

ЦарствоЦарство емуему небесное инебесное и вечнаявечная памятьпамять!!

In memoriamIn memoriam

CCu ocazia sărbătorii „Pogorârii Sfântului Duh”, au fost efectuate vizitearhipăstorești în comunitățile de staroveri din țară și din străinătate. Astfel,

ÎPS Flavian, arhiepiscopul Slavei a oficiat slujba religioasă în loc.Carcaliu, jud. Tulcea, în timp ce PS Paisie, episcopul Tulcei, s-a deplasat la

Amorebieta (Spania), acolo unde există una dintre cele mai mari comunități de rușilipoveni din afara granițelor României. ÎPS mitropolit Leontie, arhiepiscopul de

Fântâna Albă și București, mitropolitul tuturor credincioșilor ortodocși de rit vechi, avizitat în această perioadă comunitățile de staroveri din Statele Unite ale Americii.

5ZORILENr. 6-7 (295-296)/2017Культурные и спортивные мероприятияКультурные и спортивные мероприятия //Evenimente culturale și sportiveEvenimente culturale și sportive

6 июня 2017 г. в День русскогоязыка, который отмечается в деньрождения национального русскогопоэта А.С. Пушкина (1799-1837),«Россотрудничество» подвело итогиПервого международного проекта-конкурса «Почитаем Пушкина!».

В социальных сетяхпредставительств«Россотрудничество» в странахмира, в Российских центрахкультуры, в основном на ихстраничках в фейсбуке, желающиеучаствовать в этом проекте-конкурсе размещали на протяжениимесяца (с мая по июнь) своивидеозаписи, где они по-русскичитали стихи А.С. Пушкина (1799-1837). Более чем из 50 стран мира,со всех континентов откликнулисьпрочитать стихи русскогонационального поэта, некоторыеделали даже инсценировки иличитали под аккомпанементнационального музыкальногоинструмента или какого-нибудьнационального фона.

Из Румынии было много

представителей Общины русских-липован. Троих из них«Россотрудничество» определилопобедителями своего проекта. Онипредставили в конкурсе Румынию.Это Клаудия Еутеёв из городаРэдэуць, Екатерина Трифанов изТульчи, Томицэ Иванов из Ясс.

Поздравляем их! Все они ужемного лет участвуют в разныхмероприятиях Общины русских-липован Румынии (ОРЛР), внациональных олимпиадах породному русскому языку,организованных Министерствомнационального воспитания споддержкой ОРЛР, а такженесколько раз были участниками идаже лауреатами школьногоконкурса «Фестиваль русскойпоэзии в Румынии»,организованного Общиной иредакцией «Зори».

Екатерина Трифанов изТульчи, Томицэ Иванов из Ясс,Клаудия Еутеёв из Рэдэуцьявляются уже студентамиБухарестского и Ясского

университетах. Поздравляем и

желаем им успеха! Кроме этих трёх победителей

участвовали также и другиепредставители ОРЛР – ЛивияСимионов из Сарикёя, ДоринаИван из Гиндэрешть/Новенькое,Надя Милитей из ЧеркезскойСлавы, Юлиан Тэтэрэу изБухареста, Галина Исаева из ТыргуФрумос. Из Румынии было 20участников в этом первоммеждународным конкурсе.

(Редакция)

««ПОЧИТАЕМ ПУШКИНА!»ПОЧИТАЕМ ПУШКИНА!»

Во времяпраздника«Пушкинский

день» в Российском центренауки и культуры (РЦНК) вБухаресте (7 июня 2017 г)состоялось торжественноевручение памятных призови подарков всем участникамиз Румынии в конкурсе«Почитаем Пушкина!».Посол России в Румынии В.И. Кузьмин обратился кприсутсвующим споздравлениями и вместе сруководителемпредставительства«Россотрудничество» вРумынии Н. О.

Муженниковой вручилидипломы. Затем Н. О.Муженникова зачиталаблагодарственное письмоРуководителя«Росссотруднчиества» Л. Н.Глебовой. По словам Н. О.Муженниковой, Румыниязаняла в этом конкурсепочётное 2-е место и вбудущем году будетстремиться побить этотрекорд. Самыми активнымив международным конкурсеоказались в этом году чтецыиз Болгарии, Румынии,Турции, Туниса, Венгрии,Греции и Бразилии.

В программемероприятия, посвящённого

Русскому языку в Румынии,был показан и кукольныйспекталь «Маша и медведьизучают русский язык»театральной студии РЦНК«Золотая рыбка», артистамикоторого являютсяслушатели курсов РЦНК иучастники клуба русскойсловесности.

Учащиеся русские-липоване отмечали Деньрусского языка со своимипреподавателями в школах.Они проводили мастер-классы, спектакли иконцерты, читали стихи ипели песни.

(Редакция)

«Пушкинский день» в Румынии

СС14 по 22 мая 2017 года команда юныхсоотечественников из Румынии, от Общинырусских-липован Румынии приняла участие в

Третьих Всемирных играх соотечественников, которыепрошли в Казани (Россия). В них приняли участие более600 детей и подростков из 48 стран мира. Основной цельюмероприятия является развитие детского и юношескогоспорта, содействие развитию и укреплению связейсоотечественников, проживающих за рубежом, систорической родиной - Россией.

Наилучший результат команды русских-липован был втеннисе – 4 место. В настольном теннисе они заняли 19 и23 места, в шахматах - 48 место.

(http://rou.rs.gov.ru/ru/news)

На Всемирных играхНа Всемирных играхюных соотечественниковюных соотечественников

ЕкатеринаЕкатерина ТрифановТрифанов

Томицэ Иванов и Клаудия ЕутеёвТомицэ Иванов и Клаудия Еутеёв

6 ÇÎÐÈ № 6-7 (295-296)/2017Древлеправославная религияДревлеправославная религия //

ReligiaReligia ortodoxăortodoxă dede ritrit vechivechi

Svetlana MOLDOVAN

OOlimpiadaNațională deReligie ortodoxă

rusă de rit vechi, ediția 2017,inclusă în Calendarulconcursurilor naționale școlareale Ministerului EducațieiNaționale (MEN) pentru anulșcolar 2016-2017, fărăfinanțare M.E.N., s-adesfășurat pe 10 iunie 2017 laȘcoala Gimnazială dinJurilovca, județul Tulcea. Laolimpiadă au participat peste50 de elevi calificați pentruetapa națională a acestei a II-aediții a concursului școlarnațional de religie dinjudețele: Tulcea, Constanța,Brăila, Iași, Ialomița, Suceava.

Din Comisia națională deevaluare au făcut parte:președinte – conf. univ. drVasile Timiș (inspectorgeneral, Ministerul Educației),președinte executiv – LiviaNeculai (expert-inspectorMEN), președinte de onoare –prof. univ. dr Feodor Chirilă,vicepreședinte – prof. NadeaCasian (inspector IȘJ-Tulcea),membrii – trei profesori dereligie ortodoxă de rit vechi:Maria Trifanov din Sarichioi,Petrică Mihail dinGhindărești, Florică Văsii dinJurilovca. Reprezentantul dinpartea CRLR în Comisia deevaluare a fost IoachimIvanov, președintele CRL-Iași, membru în ConsiliulDirector al Comunității.

Menționăm că programaOlimpiadei Naționale deReligie otodoxă de rit vechi afost elaborată de prof. univ. drFeodor Chirilă în anul 2016și aprobată de MEN. Tot în2016, a avut loc și prima edițiea acestui concurs școlar, lainițiativa prof. Nadea Casian,

inspector școlar la IȘJ-Tulcea,care s-a desfășurat la ȘcoalaGimnazială din Sarichioi, jud.Tulcea.

Olimpiada Națională deReligie ortodoxă de rit vechise organizează în vedereastimulării cunoașteriiînvățăturilor Sfintei Scripturi,a istoriei Bisericii, în general,și a Bisericii Ortodoxe Rusede Rit Vechi, în special,precum și a tradițiilorreligioase. De asemenea, seurmărește stimulareainteresului pentru lecturatextelor cu subiect religios,folosirea adecvată a limbajuluidin sfera valorilor religioase îndiferite contexte decomunicare (orală și scrisă) înlimba rusă maternă. Eleviisunt stimulați să apliceînvățătura de credință, virtuțilecreștine ortodoxe de rit vechiîn viața personală și acomunității.

Comunitatea RușilorLipoveni din România sprijinăacest demers, ea fiind chiar șiorganizatorul unui alt concurs– Festivalul de cântărireligioase și stihuriduhovnicești la care participă

atât elevii, cât și tinerii etniciruși lipoveni. În acest an,ediția a IV-a a acestui festival-concurs se va desfășura înluna august la Suceava.

De la inspectorul școlar dela IȘJ-Tulcea prof. NadeaCasian, inițiatoarea șiorganizatoarea proiectuluieducațional OlimpiadaNațională de Religie ortodoxărusă de rit vechi, am aflat maimulte amănunte privind edițiadin acest an: „Rușii lipoveniau transformat așezareapitorească Jurilovca într-unloc tocmai bun pentruexprimarea tradițiilor noastre.Este o localitate tulceană încare încă mai răsună dulceanoastră limbă strămoșească,iar ospitalitatea oamenilorîncălzește sufletele celor caretrec pe aici. Dintr-un mic satpescăresc, Jurilovca a ajunsastăzi o adevărată oazăturistică.

Aici mi-am încercat și eunorocul într-o seară târziecând am aflat că acestconcurs național a fost inclusîn Calendarul M.E.N., darfără finanțare. Atunci l-amsunat pe dl Eugen Ion –

primarul comunei Jurilovca șia urmat o discuție cum mi-odoresc cu toți primarii dinașezările lipovenești... A fost olecție de viață pentru mine...Este un adevărat om denădejde, care s-a oferitimediat să mă susțină cu totulîn demersul meu privindorganizarea OlimpiadeiNaționale. L-am informat căvor fi elevi și profesori din 6județe și nu va fi ușor. Un omminunat, care este mailipovean decât foarte mulțiruși lipoveni. Vreau să-imulțumesc și prin intermediulpublicației „Zorile”, înnumele elevilor, cadrelordidactice, al ComisieiNaționale și, în mod special,al meu, personal. Fărăsprijinul Primăriei nu aș fiputut să duc cu cinste la bunsfârșit această olimpiadă!Zicala ,,Omul sfințește locul”se potrivește pentru domnulprimar!

Un alt om, cu care să semândrească locuitorii dinJurilovca, a fost viceprimarulGalina Teleucă, un maresuflet slav, care sprijină tot ceține de performanță!

Nu pot să nu amintesc șiechipa de aur la nivel deșcoală organizatoare – ȘcoalaGimnazială din Jurilovca,echipa care m-a susținut și afost stâlpul reușitei: VictorițaIvanov, directorul școlii,Glafira Nicanov –învățătoare, Paula Zaiț - prof.înv. preșcolar, FlorentinaCondrat – profesoară delimba română, ClaudiaCernadîrcă - prof. înv.preșcolar, Svetlana Feodot -prof. înv. preșcolar, EugeniaTurcu – secretară. Lemulțumesc pentru implicare!Sincere mulțumiri și părințilorelevilor din Jurilovca, oameni

adevărați, așa cum mi-a fostrar dat să întâlnesc. Au inimicare bat tare pentru copii.Bravo, părinți!

La Jurilovca a fost ca într-o poveste cu oameniextraordinari și locuri de vis,iar organizarea a fostimpecabilă, oferind elevilorparticipanți ceva ce numaisufletele iubitoare puteau săfacă. Participanții au avutparte de o competiție sportivăorganizată de Clubul Sportiv„Aqua Vita Delta” din Tulcea,în parteneriat cu PrimăriaJurilovca. A fost vorba despre„Campionatul Național deAquaBike” chiar în miniportulJurilovca. Apoi, elevii aubeneficiat de o excursie laCapul Doloșman (Dolojman)- o arie protejată, de interesnațional, o rezervație naturalăde tip avifaunistic, floristic șifaunistic, aflată pe teritoriuladministrativ al comuneiJurilovca.

Participanții la Olimpiadade Religie au vizitat bisericaortodoxă de rit vechi cuhramul „AcoperământulMaicii Domnului” dinJurilovca, participând laslujba de seară - vecernia –oficiată de preotul parohAlixei Eftei.

Momente unice, deosebite,au fost oferite de către copiiidin Corul religios coordonatde către preoteasa TatianaVăsii.

Mă bucur că proiectul meueducațional crește, iarparticiparea a fost bună dinpunct de vedere al număruluide elevi. Este ceva caretrebuia făcut de mult timp.

S-a finalizat ediția a douaa Olimpiadei și ne gândimacum la următoarea”.

Fără sprijin financiar nu sepoate desfășura o manifestarede acest gen. Inspectorulșcolar Nadea Casian aevidențiat, în mod special,implicarea în organizare „aprimarului Eugen Ion alcomunei Jurilovca, a CRLR, afirmelor și societățilorcomerciale BELAMARIN,Sailors pub, Briza mării,Lotca, Milikom, LarioanaShop. Mulțumiri specialevreau să transmit comitetuluiparohial al bisericiiortodoxe de rit vechi

OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE RELIGIEOLIMPIADA NAȚIONALĂ DE RELIGIEORTODOXĂ RUSĂ DE RIT VECHIORTODOXĂ RUSĂ DE RIT VECHI

F

7ZORILENr. 6-7 (295-296)/2017Древлеправославная религияДревлеправославная религия //ReligiaReligia ortodoxăortodoxă dede ritrit vechivechi

„Acoperământul MaiciiDomnului”, Școlii Gimnazialedin Jurilovca, directoruluiIvanov Victorița, Comunitățiilocale a rușilor lipoveni,președintelui Isacov Mirela,ansamblului „Juraveli”(coordonator - TurcuEugenia), personaluluiPrimăriei, Lidei Lebit pentruminunatele flori, lui CătălinCozma și lui Victor Ericpentru excursia cu explicațiiinteresante și captivante cureferire la Capul Doloșman.Pentru premiile specialeacordate elevilor, mulțumescCRLR, Comunității rușilorlipoveni din Carcaliu,personal dlui Ivan Vasile șipreședintelui Ivan Ignat de laComunitatea rușilor lipovenidin Slava Rusă”.

IMPRESII DESPREIMPRESII DESPREOLIMPIADA DE RELIGIEOLIMPIADA DE RELIGIE

● Profesoara de limbaromână Florentina Condrat,Școala Gimnazială dinJurilovca: „Olimpiadanaţională de religie de ritvechi a fost pentru şcoalanoastră o autenticăsărbătoare, a sufletului, acredinţei noastre străbune şi aemoţiei nedisimulate.Evenimentul, prin concursulpropriu-zis, dublat despectacolul deschideriioficiale şi de cel al ofeririipremiilor, a reprezentat pentruinstituţia noastră odeschidere reală; mai multdecât atât, a fost un prilej de areflecta asupra studiuluilimbii ruse materne şi de aînţelege încă o dată că limbaşi credinţa ne definesc şi nefac unici pe noi, ruşii lipoveni.

Bucuria momentului a fostcu atât mai mare, cu câtşcoala a devenit locul în cares-au întâlnit copii frumoşi,educaţi şi cu un înalt simţetnic, sosiţi din judeţedepărtate: Suceava, Iaşi,Ialomiţa etc. Un concursnaţional de o asemeneaamploare ne-a onorat pe toţi:cadre didactice, părinţi, elevi,şi a adus un plus de valoareşcolii noastre şi întregiicomunităţi”.

● Evdochia Petroiaș,profesoară la ȘcoalaGimnazială din Carcaliu:„«Dumnezeu te va ajuta dacăte vei strădui tu însuți» -spune un citat care sepotrivește perfect pentruaceastă Olimpiadă, care a fosto reușită în toate: locație,

componența juriului,organizare. Sufletul acesteiOlimpiade a fost inspectorulșcolar pentru minorități,profesoara de limba rusămaternă Nadea Casian, carea mobilizat toate autoritățilelocale. A fost o implicaretotală a celor chemați săsprijine Olimpiada.

Toți elevii s-au străduit săse ridice la nivelulașteptărilor, astfel, foartemulți au fost răsplătiți cupremii, diplome și recompensemateriale. Printre cei premiațis-au remarcat și elevii mei dela Măcin, de la ȘcoalaGimnazială ,,Gh. Banea”.

Mulțumim tuturor celorcare au contribuit ladesfășurarea în condițiideosebite a Olimpiadei deReligie ortodoxă de rit vechiși au făcut tot ce le-a stat înputință ca elevii să se simtă caacasă. Felicitări tuturor!”.

● Iulian Fomici, elev laColegiul Dobrogean „SpiruHaret” din Tulcea: „Provin dinJurilovca, unde, din păcate,nu am îmbrățișat studiulreligiei noastre ortodoxe de ritvechi. La Tulcea, când amajuns la liceu, dna profesoarăNadea Casian a reușit la orelede limbă maternă rusă să netrezească dragostea pentrutradițiile noastre, pentrureligia strămoșească. Eu, fiindcântăreț de biserică – kîrlașan– doamna mi-a propus săparticip la Olimpiada deReligie, unde am luat premiulal II-lea la etapa națională.

Sunt mândru că olimpiadaa avut loc în satul meu natal.Voi învăța cu drag limbastrămoșilor mei, religiaortodoxă de rit vechi, valorilenoastre creștine și promit că levoi transmite mai departe”.

● Pr. prof. Ionel STRAT,inspectorşcolar la IȘJ-Tulcea: „Am participat cainspector de religie din cadrul

Inspectoratului ŞcolarJudețean Tulcea la concursulnațional de religie de laJurilovca pe 10 iunie 2017. Înacest context, fac următoarelepropuneri:

Pentru includerea înCalendarul OlimpiadelorNaționale finanţate deMinisterul Educației seimpune anunțarea şiargumentarea din timp. Deexemplu, noi, pentrudisciplina Religie, facempropunerea către minister înseptembrie-octombrie pentruca M.E.N. să sudiezeopurtunitatea finanţării şiincluderii în CalendarulOlimpiadelor Naţionale.

Pregătirea, organizarea,derularea Olimpiadei se vorface cu respectarea strictă aRegulamentului OlimpiadelorŞcolare, care cuprindeurmătoarele: Stabilireamateriei ce trebuie pregătităpentru olimpiadă, studiată decătre elevi conformprogramelor şcolare învigoare; Modul de selecție aelevilor în fazele locale şijudeţene să respecteRegulamentul; Stabilirea unuiprogram clar a tuturoretapelor şi respectareaacestuia, cu stricteţe, de cătretoţi factorii implicaţi, pentru anu lăsa loc unor suspiciuni.

La faza națională cred căeste nevoie de o probă scrisă,ca la toate olimpiadele înlimba română şi apoi o probăorală în limba rusă dacăscopul este de a-i deprinde peelevi cu pronunţia în limbarusă. Am observat un elevcăruia nu-i era clar dincerinţa redactată în limbarusă din biletul extras. Dupăce i-am explicat în limbaromână despre ce învăţăturăeste vorba, i-a fost mult maiuşor să dea răspunsuladecvat, luând chiar premiulI. Este dificil să răspunzi în

limba rusă, care este vorbităpoate doar ocazional înfamilie, iar în şcoală doar laorele de limba rusă maternăsau orele de religie, unde nutotdeauna profesorii suntcalificaţi.

Doresc să-mi exprimsprijinul total faţă de aceastăactivitate dacă se doreştecontinuara ei la un nivelorganizat şi în folosul elevilor.Eu am organizat la TulceaOlimpiada de Religie, fazanaţională, cu 200 de elevi dintoate judeţele, am participatla foarte multe ediţii, în ţară,am fost membru în ComisiaNațională de 3 ori.

Consider că aceşti elevimerită să fie sprijiniţi şi puşiîn valoare și-mi exprim totrespectul și sprijinul faţă deei”.

Fotografiile și filmulețelela Olimpiada Națională deReligie au fost realizate de:M. Ciobanu și J. Neumann.

Felicitări tuturor elevilorparticipanți, cadrelordidactice, părinților!

REZULTATELE REZULTATELE PE CLASEPE CLASE

● Clasa a VII-a: 1.Chirilă Vitali, ŞcoalaGimnazială - Slava Cercheză,nota 9,50, Premiul I, prof.îndrumător: SimionovOlimpia; 2. Nifanti Petre,Şcoala Gimnazială - SlavaCercheză, nota 9,00, PremiulII, prof. îndrumător: SimionovOlimpia; 3. UngureanuDiana, Şcoala Gimnazială -Jurilovca, nota 8,70, PremiulIII, prof. îndrumător: VăsiiFlorică; 4. Erofei Tatiana-Florentina, Școala Gimnazială- Sarichioi, nota 8,50,Mențiune, prof. îndrumător:Trifanov Maria; 5. MalaiAnca Andreea, ȘcoalaGimnazială - Jurilovca, nota8,50, Mențiune;

● Clasa a VIII-a: 1.Lavrente Clavdian, ȘcoalaGimnazială ,,GheorgheBanea”, Măcin, nota 10,00,Premiul I, prof. îndrumător:Petroiaș Evdochia; 2.Antonov Ecaterina, ȘcoalaGimnazială „Nifon Bălășescu”- Tulcea, nota 9,50, PremiulII, prof. îndrumător:Dorimente Antonov; 3.Amelian Iulian-Elvin, ȘcoalaGimnazială - Sarichioi, nota9,00, Premiul III, prof.îndrumător: Trifanov Maria;4. Tit Octavian-Claudiu,Școala Gimnazială - Sarichioi,

nota 8,50, Mențiune, prof.îndrumător: Trifanov Maria;

● Clasa a IX-a: 1.Haralambe Iulian, ColegiulEconomic „Delta Dunării” -Tulcea, nota 9,50, Premiul I,prof. îndrumător: DorimenteAntonov; 2. Fomici Iulian,Colegiul Dobrogean „SpiruHaret”-Tulcea, nota 9,10,Premiul II, prof. îndrumător:Dorimente Antonov; 3. CioticAlexandru, Liceul Teoretic„Ion Creangă” - Tulcea, nota8,90, Premiul III, prof.îndrumător: DorimenteAntonov; 4. BarbăneagrăDaniel, Colegiul Economic„Delta Dunării” - Tulcea, nota8,50, Mențiune, prof.îndrumător: DorimenteAntonov;

● Clasa a X-a: 1.Macarov Andrei, LiceulTeoretic „Grigore Moisil” -Tulcea, nota 9,90, Premiul I;2. Ivanov Mark, Colegiul,,Costache Negruzzi” - Iași,nota 9,25, Premiul II, prof.îndrumător: Ivanov Ioachim;3. Liceul Tehnologic, Rădăuți,Suceava, Liceul Tehnologic,Rădăuți, Suceava, nota 9,15,Premiul III, prof. îndrumător:Anisimov Petru; 4. AvădaniiIulia, Liceul „DimitrieCantemir” - Iași, nota 9,00,Mențiune, prof. îndrumător:Ivanov Ioachim;

● Clasa a XI-a: 1. MiftodePaula, Colegiu Tehnic ,,MihaiBăcescu” - Fălticeni, nota10,00, Premiul I, prof.îndrumător: NazarovValentina; 2. Anisim Irina,Colegiul Economic „DeltaDunării” - Tulcea, nota 9,50,Premiul II, prof. îndrumător:Doriment Antonov; 3. GureiAdrian Cosmin, LiceulTeoretic „Ion Creangă” -Tulcea, nota 9,40, PremiulIII, prof. îndrumător:Doriment Antonov; 4. OpreaAlexandra Valentina, LiceulTeoretic - Fetești, Ialomița,nota 9,00, Mențiune;

● Clasa a XII-a: 1.Antonov Leonid, Colegiul,,Brad Segal”-Tulcea, nota10,00, Premiul I, prof.îndrumător DorimentAntonov; 2. Liferi Cosmin,Colegiul Economic „DeltaDunării”-Tulcea, nota 9,00,Premiul II, prof. îndrumătorDoriment Antonov; 3. LovinIuliana, Liceul Teoretic „IonCreangă”-Tulcea, nota 9,00,Premiul II, prof.îndrumător DorimentAntonov.

+

8 ÇÎÐÈ 6-7 (295-296)/2017Фольклор русских-липован /Фольклор русских-липован /

FolclorulFolclorul rușilorrușilor lipovenilipoveni

Феодор КИРИЛЭФеодор КИРИЛЭ

По приглашениюПравительства, атакже

Министерства культурыРеспублики Бурятия(Российская Федерация), вначале июня с. г., делегацияиз 12 человек Общинырусских-липован Румынии,совершила поездку в Улан-Удэ – столицу Бурятии. Всоставе делегации были:Мирон Игнат, депутат вПарламенте Румынии ссупругой Устиней, СилвиуФеодор, председатель ОРЛР,профессор Феодор Кирилэ,член Координационногосовета ОРЛР с супругойАнной Мирон,председателем Местнойобщины русских-липован –Гура Хуморулуй,фоторепортер МихаилЛеонов и хоровой ансамбль«Новосёлки» подруководством известного италантливого гармонистаПимена (Пимон Беженару)из Сарикёя, в составекоторого были: Анфиса изГиндэрешть, Дуся изСарикёя, Ольга изКаракалиу, Юлия изКонстанцы, Мария изСулины. Делегация принялаучастие в Международномфестивале-конкурсефольклорастарообрядческиххудожественныхколлективов «Раздайся,корогод!», которыйсостоялся вЭтнографическом музеенародов Забайкалья,расположенном подоткрытом небом на окраинестолицы Улан-Удэ.

На фестиваль съехалисьстарообрядческиеколлективы со всегоЗабайкальского края. Врамках фестиваля прошёлпесенный конкурсфольклорастарообрядческиххудожественныхколлективов, на которомнаша хоровая группа«Новосёлки» заняла второеместо.

За это время, члены

делегации ОРЛР посетиливыставку-ярмарку народныххудожественных промыслови декоративногоприкладного творчества,организованную по случаюфестиваля, участвовали вработе круглого стола,мастер-класса по народномукостюму, народныминструментам, народномупению и народному танцу.Кроме того, представителиделегации ОРЛР провелиэкскурсию по городу Улан-Удэ, посетилиКафедральный соборРождества Христова РусскойДревлеправославной церквив городе Улан-Удэ,Народный Хурал Бурятии, атакже один из университетовБурятии, библиотеку вуза ибыли приятно впечатленысистемой и разнообразиемкнижного хранилища.Делегация была также вдоме Региональнойобщественной организации«Общество культурысемейских Бурятии»,председателем которойявляется известный историкСергей Петрович Петров -старый и верный другрусских-липован. Во времяпребывания в Бурятииделегация ОРЛР побывалана Байкале, совершилатакже поездку в районыпроживания русскихстароверов – семейскихБурятии. Об этом и другоммы подробно расскажем внашем репортаже, которыйбудет опубликован настраницах следующегономера публикации «Зори».

На протяжении всеговремени пребывания вБурятии, нашу делегациюсопровождала ВераНикифоровна Долженко –заведующий секторомрусского фольклораМинистерства культурыБурятии, координатормеждународного фестиваля«Раздайся, корогод!» иСергей Петрович Петров,которым все членыделегации глубокопризнательны и выносят имбольшую, сердечнуюблагодарность.

РУССКИЕ-ЛИПОВАНЕВ ГОСТЯХ У СТАРОВЕРОВ-СЕМЕЙСКИХ ЗАБАЙКАЛЬЯ

+

9ZORILENr. 6-7 (295-296)/2017ПутешеПутешеccтвия / твия / CălătoriiCălătorii

Passionaria STOICESCU

Unii au ajuns fărăvoia lor în Siberiaşi şi-o amintesc

ca pe un vis urât sau poatenici nu vor să-şi maiamintească vreodată de ea.Eu, dimpotrivă, am dorit cutot dinadinsul s-o văd, amluptat ca acest vis să mi seîmplinească şi-i port cele maifrumoase amintiri. Nuîntâmplător, într-unul dinpoemele mele există otrimitere directă la împărăţiaBaikalului: „Cu dor deHimerya/ m-am dus debunăvoie-n Siberia./Dimineaţa/ visul şi ceaţa;/ laamieze/ geroasele anamneze,iar seara/ sloiurile de peAngara.../ Ce mai poate găsi/o mireasă căruntă/ fugită dinnuntă?/ Vampilov se înecase,/Evtuşenko plecase,/ iarRasputin, într-o existenţădiscretă/ pentru Maria încămai făcea chetă./ În numeleiernii/ mi-a rămas să dedic/acest poem din Himerya/celui care m-a aşteptatcredincios,/ mirelui meu –domnul Frig” ( din volumul„Interogativul consecvent”,Editura „CarteaRomânească”, 1995).

Dar a te duce de bunăvoieîn Siberia, şi în toiul iernii,înseamnă a trudi „la galera”unor traduceri din limba rusă.Cam aşa se poate socoti otraducere de poezie. După ceîmpreună cu soţul meu,regretatul prof. univ. drAndrei Ivanov, am tipărit laeditura Univers, în colecţia„Orfeu”, o ediţie bilingvă dinpoemele Bellei Ahmadulina,„Lumină şi ceaţă”, UniuneaScriitorilor din România m-arăsplătit cu un astfel depremiu – o călătorie înSiberia.

Dar până la poemul meuşi până la traducereaAhmadulinei, „vinovată” afost cartea „Vânător în taiga”a cehului Jan Kozak. Alăturide el am străbătut în gând şiîn imaginaţie ţinuturile debasm alb ale Siberiei,îmbolnăvindu-mă de o„lingoare livrescă”. Ea mi-asporit dorinţa de a călca subpaşi tărâmul acelui frigîncremenit, cu păduri de pinişi mesteceni, întreţesute cuadevărat din „lumină şiceaţă”.

Drumul de la Moscova la

Irkutsk a fost cu schimbare defus orar. Deşi am făcutaproximativ şase ore de zbor,cu escală la Omsk, am plecatla prânz şi am ajuns în inimaSiberiei după orele două dinnoapte. Erau minus 35 degrade, ţi se tăia respiraţia defrig, dar, vorba cânteculuirusesc „Ciubcik”, cântat deAlla Baianova, „No ea Sibiri,Sibiri ne straşusea...” («Но яСибири, Сибири нестрашуся») - „Dar eu deSiberia, de Siberia nu mătem...”.

Hotelul „Inturist”, în carefusesem cazată, era aşezatchiar pe malul Angarei.Limpede şi tumultuoasă,monumentală în preajmaBaikalului, domolită şiîndiguită pe parcursulIrkutskului, Angara mi-aprilejuit multe clipe demeditaţie şi câteva poeme

apărute în „România literară”.Legenda spune, căîndrăgostită de vijeliosulEnisei, frumoasa Angara l-apărăsit pe răzbunătorul ei tată,lăsându-l doar cu cei 336 defii ai săi, de fapt râurile ce sevarsă în Baikal. În urma ei,părintele trădat a aruncat uncolţ de munte, „Stâncavrăjită”, sperând să poată opridrumul nestăvilit al dragostei.Pintenul de piatră se vede şiazi, înfipt în calea fluviului,neputând în vreun fel să-izăgăzuiască valurile.

Abia pe la 9,30 din zi selumina. Atunci începeauşcolile, se deschideaumagazinele şi împătimiţii dejogging începeau alergatul pefaleză. Fluviul avea ceva delarvă argintie, care iese dinhrisalidele de ceaţă. Aşezareaînflorită lângă o astfel de apănu putea fi mai prejos. Pe

cheia oraşului, primită în darde la gazde, e înscris anul1661, ca dată a atestăriiIrkutskului. Stema lui ereprezentată de un tigru, careţine în bot un surok – animalspecific siberian, un fel desobol cu blană deosebit defină, de care cândva, pădurilece mărgineau Angara, eraupline.

De fapt, aşezareaIrkutskului pare să fie cu multmai veche. Atmosfera lui e derafinată civilizaţie. Întreoraşul nou şi cel vechitrecerea e discretă; geniulrusesc pur e prezent aici îninestimabilele bijuteriiarhitecturale, acele căsuţe dinlemn, de care grafica luiBilibin abundă. Opere unicede artă sculpturală, căldurafrumuseţii lor umanizeazăpeisajul îngheţat al imenseiSiberii.

Oraşul, deşi îngropat înnămeţi, surâde în luminazgârcită a amiezii. Foartemulţi tineri îmbrăcaţi cueleganţă în blănuri scumpe,încălţaţi cu straşnicii pâslari,„valenki”, nu simt celeaproape minus 40 de grade,care mie îmi dau un fel deameţeală şi-mi lipesc nările.

Cât despre Baikal, el e omare şi nu un lac. După treiore de mers prin păduri de pinşi mesteacăn, prin sătucuri cunume ciudate şi case rare,nepărăsind malul Angarei,intri în zona absolut de basm alacului. Şi cum să nu socoteştivrăjitoresc acest areal, cânddupă atâta mers prin ninsoareşi ceaţă, cu o temperatură deminus 35 de grade, dintr-odată aerul se încălzeşte brusc,soarele luceşte şi pe ţărmulîngheţat de la debarcader seînregistrează doar minus 5grade?!

Doar aici şi niciunde într-un alt loc pe glob trăieşte unpeşte transparent, cu numeciudat – „omul”. Doar aicivieţuiesc animale şi păsări,care nu mai există în nicio altăparte a Terrei. Numai la Baikalcreşte „paparadnikul”, ospecie sălbatică de usturoi, cuproprietăţi miraculoase înrevitalizare, exportată masivîn China şi Japonia.

Din păcate, azi, Baikalul eîn pericol de a rămâne cel maimare şi limpede rezervor deapă potabilă din lume (10%din apa bună de băut a Terrei),aşa cum a fost cunoscut pânăacum.

Am rugat şoferul săoprească maşina înainte cucâteva zeci de metri dedebarcader. Nu înţeleg niciastăzi ce pornire misterioasăm-a îndemnat să fac asta.Ghidul şi ceilalţi au rămassurprinşi. Apoi mi-au tradusstupefacţia lor. Acolo, în acelloc, ales de mine cu totulîntâmplător, marcat de o piatrăcolţuroasă şi de un copăcelaplecat spre apă, se înecase cuceva vreme în urmădramaturgul Vampilov.

Am scos covoraşul dinmaşină, am îngenuncheat şiam sărutat oglinda apei. A fostofranda mea adusă imensităţiimorţii, vieţii, poeziei careuneşte nesperat distanţele.Apoi, cu palma făcută căuş,am băut cea mai limpede,fermecată şifermecătoare apă.

ÎNSEMNĂRI DE SCRIITOR:ÎNSEMNĂRI DE SCRIITOR:„Mare slăvită, Baikalul meu drag”

+

10 ÇÎÐÈ

PE RÂUL BISTRIȚAPE RÂUL BISTRIȚA

Demarând proiectulsimpozionului

științific internațional„Cultura rușilor lipoveni încontext național șiinternațional”, care se vadesfășura între 11 și 15noiembrie 2017 la PiatraNeamț, în județul Neamț, seimpunea o deplasare în acestoraș, unde există și ocomunitate de ruși lipoveni.Conform Recensământuluipopulației și al gospodăriilordin 2011, aici s-au declarat a fietnici ruși lipoveni 54 depersoane. Părintele parohVasile Gălușcă ne-a relatat, înschimb, că în evidențelebisericii ruse ortodoxe de ritvechi cu hramul SfințilorPetru și Pavel sunt 160 depersoane, în jur de 85 defamilii starovere.

Situat pe malurile râuluiBistrița, în zona centrală aMoldovei, Piatra Neamț estecentrul administrativ aljudețului Neamț, județ în careo altă comunitate de rușilipoveni există și la Roman.

Piatra Neamț este amintităpentru prima oară într-undocument din 30 ianuarie1395. În cartea „OrașeleRomâniei. Județele și orașeleRomâniei în cifre și fapte”(Departamentul pentruAdministrația Publică locală,București, 1995), în volumulII B, se arată că „TârgulPiatra (Kamena) estemenționat în documentulrusesc „Lista orașelor valahede la Dunăre” datat dinperioada 1387-1392, daracest document estecontroversat”.

PAROHIA BISERICIIPAROHIA BISERICIIORTODOXE DE RITORTODOXE DE RIT

VECHI VECHI SFINȚII PETRUSFINȚII PETRUȘI PAVELȘI PAVEL

Ofire foarte deschisă,comunicativă, preotul

paroh Vasile Gălușcă (născutpe 14 ianuarie 1969), cu caream stat de vorbă imediat dupăsosirea noastră în curteabisericii, ne-a povestit că avenit în Piatra Neamț dinBotoșani. După absolvirea înanul 1993 a Facultății deChimie Industrială de laUniversitatea „Al.I. Cuza” dinIași, a lucrat peste 10 ani pe

platforma chimică de laSăvinești, la 6 km de PiatraNeamț.

În februarie 2008, un mareincendiu a mistuit clădireabisericii ortodoxe de rit vechidin Piatra Neamț. Enoriașii s-au mobilizat și, cunoscându-lbine pe inginerul VasileGălușcă, l-au sunat și i-aupropus să accepte să-ipăstorească și să înceapăridicarea zidurilor unui altlăcaș de cult pentru ei.

De Sf. Dumitru, pe 8noiembrie 2008, VasileGălușcă a fost uns ca deacon,iar pe 9 noiembrie 2008 a fosthirotonisit ca preot pentruPiatra Neamț de către PreaSfințitul episcop Nafanail deMoldova și Bucovina. Totatunci au început demersurileprivind construirea noiibiserici. În afară de sprijinulfinanciar consistent allocalnicilor, au mai sărit înajutorul lor rușii lipoveni dinManolea, Târgu Frumos,Jurilovca ș.a. Lucrările deconstrucție la noua biserică auînceput în 2009, iar în 2012,pe 30 septembrie, când seprăznuiau Sfintele Vera,

Nadejda, Liubovi și Sofia,lăcașul de cult a fost sfințit decătre Înalt Prea Sfințitulmitropolit Leontie deFântâna Albă.

„Mai sunt destule de făcutla clădire, atât în interior, câtși pe afară - ne-a declaratpărintele Vasile Gălușcă.Urmează chituirea rosturilorla cărămida roșie, pe exterior,apoi spălarea și lăcuireaacesteia. Am avut ghinion cumeseriașul care a lucrat la noiși a pus pe exterior ipsospentru a prinde elementeledecorative exterioare șiacestea, peste iarnă, s-audesprins și au început săcadă”.

Preotul Vasile are 2 băiețiîmpreună cu soția - matușkaAnna: Ștefan (n. 1997),student la Școala militară dinPloiești și Cozma (n. 2005),elev în clasa a V-a. „Mai am18 copii, cum îmi place săspun, tot ai mei sunt pentru căeu am oficiat botezul lor,începând cu anul 2008 decând sunt preot”, a adăugatpărintele Vasile. „Așa că labiserică, pentru clasa dereligie, cea mai mare elevă ar

fi Sofia, botezată de cătremine în urmă cu 7 ani. Nuavem copii mulți aici care săvină să cânte în stranelelaterale ale bisericii sau săînvețe carte religioasă”.Părintele paroh intenționează,după ce vor mai crește copiii,să formeze un grup pentrudeslușirea împreună a slavoneibisericești și învățareacântărilor religioase.Festivalul de cântărireligioase și stihuriduhovnicești de anul trecut,organizat de CRLR, aimpulsionat localnicii și e binecă astfel de manifestări sedesfășoară în diferite orașe sausate, pentru ca rușii lipovenisă vadă realizările micilorstaroveri din toată țara, carevor transmite generațiilorviitoare din învățăturile lor.

Personal, părintele Vasile aînsușit cartea bisericească încăde mic copil, de la bunicul dinpartea mamei – dascălulNichita Emilian din Botoșani.„Frecventam biserica noastrăde acolo, eram nelipsit de laslujbe.” – ne-a povestitpărintele din Piatra Neamț.„Apoi, în tainele preoției amfost inițiat de către părintelearhimandrit Feofilact de laschitul Sf. Cuvios Paisie. ÎnPiatra Neamț, de sărbătorilemari sunt cam 100 de enoriașiîn biserică. Mulți sunt plecațiîn străinătate, iar copiii - lastudii în alte orașe”.

Cei aproximatix 160 deenoriași locuiesc în cartiereleDărmănești, Precista, Mărăței,Cindia. Rușii lipoveni dinCindia se ocupă, în special, cugrădinăritul, fiind învecinătatea râului Bistrița.

Din comitetul parohialactual, mai fac parte: dascălul-cântăreț de strană SamuilIvanov și trei membri: ToaderAgavriloaie, Ilisei Dumitru,Mihai Izot.

Lăcașul de cult este destulde spațios și, în pronaosulbisericii, preotul Vasile șimembrii comitetuluibisericesc au realizat un colțmuzeistic cu fotografiile celor6 preoți care au păstoritparohia în trecut (preoții:Vasile, Vasile, Gheorghi,Evstrati, Ignati și Avakum),precum și fotografiile vechidin arhiva comunitățiistarovere din Piatra Neamț, cu

obiecte de cult, exponate vechis.a.

În Piatra Neamț există osingura biserică a rușilorlipoveni, în care slujbele seoficiază atât vara, cât și iarna,capacitatea fiind de 600 depersoane.

Vechea biserică, tot cuhramul Sfinților Petru și Pavel(prăznuit pe 12 iulie), a fostconstruită la începutul anilor1920 pe locul fostei biserici delemn, mistuită și ea deflăcările unui incendiudevastator, care a distrus maimulte acte și documenteimportante pentru comunitate.Apoi, în 1986, biserica a fostprădată, iar din cele 37 deicoane furate s-au recuperatatunci 36. Incendiul din 2008a distrus toate icoanele șiiconostasul din lemn. Până laconstruirea noii biserici,slujbele se oficiau în trapezadin curtea parohială, unde aufost adăpostite singura icoană(cea a praznicului bisericii) șicâteva din obiectele de cult,toate salvate de flăcărilemistuitoare.

CENTRU CULTURAL ȘICENTRU CULTURAL ȘICOMUNITATEACOMUNITATEA

LOCALĂ A RUȘILORLOCALĂ A RUȘILORLIPOVENILIPOVENI

Pe 24 mai 2017 s-ausemnat actele privind

recepția lucrărilor efectuate lasediul CRL-Piatra Neamț,denumit Centrul Cultural alrușilor lipoveni, situat înimediata vecinătate a lăcașuluide cult. Construit între 2015 și2017, sediul a fost inaugurat șisfințit pe 10 august 2016, cândîn oraș se desfășura Festivalulde cântări religioase și stihuriduhovnicești, ediția a III-a,care a reunit copii și tineri rușilipoveni din toată țara.

Centrul Cultural al rușilorlipoveni este o construcție cuetaj, demisol, parter șimansardă, cu o suprafață utilăde 138 de mp, și este situatăpe strada Uzinei, nr 1, pe unteren de 124 mp concesionatde la Primărie. Centruldispune de o bibliotecăspațioasă, sală de ședințe și unbirou. Proiectul clădirii a fostrealizat de arhitectul ruslipovean Serghei Petrov prinsocietatea acestuia - „PetrovStudio” dinNăvodari, județul

ÎN VIZITĂ LA ÎN VIZITĂ LA RUȘII LIPOVENI DIN PIATRA NEAMȚRUȘII LIPOVENI DIN PIATRA NEAMȚ

Preotul Vasile GălușcăPreotul Vasile Gălușcă

F

№ 6-7 (295-296)/2017Местные общины русских-липован / Местные общины русских-липован /

Comunități locale ale rușilor lipoveniComunități locale ale rușilor lipoveni

Biserica ortodoxă de rit vechi din Piatra NeamțBiserica ortodoxă de rit vechi din Piatra Neamț

11ZORILENr. 6-7 (295-296)/2017Местные общины русских-липован /Местные общины русских-липован /Comunități locale ale rușilor lipoveniComunități locale ale rușilor lipoveni

Constanța. Sala spațioasă de laetajul centrului este tocmaibună pentru desfășurareaorelor de limbă maternă rusă,pentru vizionări de filme șidesene animate, pentrureuniunile tinerilor sau alevârstnicilor, precum și pentruorganizarea de evenimenteculturale, științifice sau cele cețin de spiritualitatea rușilorlipoveni. Președintele ToaderAgavriloaie al CRL-PiatraNeamț ne-a relatat că sunt încăutarea unui profesor delimba rusă, ca apoi să seformeze o grupă de elevi caresă studieze limba maternăchiar la centru.

Din Comitetul local deconducere a CRL-PiatraNeamț fac parte (din martie2013): Toader Agavriloaie -președinte, Pavel Gherasim –vicepreședinte, EcaterinaNorocea – secretar, AlexaEustrate – casier, SamuilIvanov – membru, AnaIvanov – președinteleAsociației de tineret(ATRLR). PreședinteleToader Agavriloaie ne-adeclarat că, deocamdată, sunt24 de adeziuni la comunitatealocală, dar numărul membrilorva crește după ce vor începeactivitățile la Centrul Cultural.

Din păcate, din celerelatate de președinteleAgavriloaie, am aflat că nu s-apăstrat o arhivă a comunitățiilocale. Prin urmare, laîntoarcerea mea în București,am căutat în arhiva redacției„Zorile” și am găsit că pe 26aprilie 1990 s-a înființatcomunitatea locală a rușilorlipoveni din Piatra Neamț, iarprimul președinte ales laadunarea generală a fosttehnicianul Macarie Ivanov.

De asemenea, am spicuitdin ghidul meu de prezentare„Comunitatea rușilorlipoveni” (Editura Ararat,2004) datele privind această

comunitate și am aflat că întreanii 1996 și 1998, apoi între1998 și 2000, 2000 și 2002 –Eusei Vasiliu din PiatraNeamț a făcut parte dinConsiliul Național al CRLR.

În perioada 2001 – 2003,din componența comitetuluide conducere a comunității dinPiatra Neamț făceau parte:Macarie Ivanov – președinte,Grigore Istrati –vicepreședinte, Eusei Vasiliu– secretar, membri – IlarionIvanov și Vasile Timofei.Apoi, a fost o perioadă, cândîn Piatra Neamț părea că nu semai întâmplă nimic, până cândToader Agavriloaie,împreună cu un grup de etnici,a hotărât în martie 2013 sădemareze procedurile pentru aavea un sediu, un CentruCultural al rușilor lipoveni. Șipentru că au avut și au totsprijinul părintelui parohVasile, au obținut de laprimărie, chiar lipit de curteaparohiei, un teren dat înconcesiune pe care să ridice ocasă a lor, spațioasă,primitoare și deschisă pentrutoți etnicii din Piatra Neamț,oraș în care rușii lipoveni s-auremarcat, de-a lungultimpului, în mai multedomenii de activitate:profesoara Anisia Ivanov,medicul Ana Luchian,inginerul Maria Zota,oamenii de afaceri Petru

Ivanov, Nicola Ivanov, CristiMoroi s.a.

ATRL DIN ATRL DIN PIATRA NEAMȚPIATRA NEAMȚ

AAsociația tinerilor rușilipoveni (ATRL) din

Piatra Neamț s-a constituit înanul 2014, iar președintelecomitetului de conducere esteAna Ivanov. În prezent, dinpăcate, asociația nu mai esteactivă.

„SCHITUL„SCHITULLIPOVENESC”LIPOVENESC”

DDeși mulți suntîmpotriva

etnonimului lipovean, înDicționarul geografic asuprajudețului Neamț deConstantin D. Gheorghiu,apărut în anul 1890, esteconsemnat că „Schitullipovenesc este situat pedreapta râului Bistrița, încomuna Domna (în fațaorașului Piatra)”, delimitatfiind și pe o hartă mai veche.

Pe Bâtca Doamnei, lacâțiva kilometri de oraș,parcurgând un drum neasfaltatprin pădure, probabil greuaccesibil în perioada ploioasăși de iarnă, ajungi la o oază deliniște și spiritualitate – schitulortodox de rit vechi Sf. CuviosPaisie cel Mare (SfântulPaisie cel Temător deDumnezeu, după cum mai estenumit, era originar din Egipt șia trăit în secolul IV d. H.;hramul bisericii se prăznuieștepe 2 iulie). Piatra de temelie anoului schit, după cum amaflat din discuția cu părintelearhimandrit Feofilact, s-a pusîn septembrie 2005, iar pe 1mai 2006 s-a sfințit loculpentru noul lăcaș de cult.Lucrările de construcție s-aufinalizat în același an și lasfârșitul lunii octombrie 2006a avut loc ceremonia desfințire a bisericii, unde până-n zilele noastre, zi de zi, au loc

regulat slujbe după tipiculmănăstiresc. În schit sunt, laora actuală, patru călugări șidoi ascultători – poslușnici.

Așezământul monahal maicuprinde chilii, casa de oaspețiși trapeza, iar în imediataapropiere se află și iazulmănăstirii. Curtea schituluieste plină de verdeață și flori,fiind o încântare pentru ochi șisuflet.

Preotul Vasile și-a amintitcă localnicii vârstnicipovestesc că în Piatra Neamțprimii staroveri se trăgeau dinUral (Rusia), iar cei mai mulțistabiliți în ultimii ani în orașsunt din Iași, Târgu Frumos,Roman și Botoșani. „Primulrus starover înmormântat înCimitirul EternitateaBorzoghean, de lângăStadionul Municipal, decedatîn 1894, este bunicul măicuței– matușka Elisaveta(Epistemia Chimina), caremulți ani a stat la mănăstireade maici din Manolea și acumeste aici, la schit. De lapersoanele vârstnice am aflatcă primii ruși staroveri dinPiatra au coborât în oraș dinschitul lipovenesc din pădurilede lângă Piatra. Asta seîntâmplase pe la 1850”.

Măicuța Elisaveta(Epistemia Chimina) apovestit că pământul pentruschit a fost donat de cătreChiriac Eftimi, un ruslipovean. La începutul anului1995, Judecătoria PiatraNeamț a respins cererea desolicitare a reconstituiriidreptului de proprietate pesuprafața unde se afla schitullipovenesc, un teren de 28,5hectare, tocmai pentru căparohia staroverilor nu dețineaun act de donație. În răspunsuldat de instanță atunci sesublinia că „numaicomunitățile locale de cult dinmediul rural pot cerereconstituirea dreptului de

proprietate pentru o suprafațăde 5 ha de teren arabil”.Recursul preotului paroh dinPiatra Neamț Avakum(Pricop Sava) din aceaperioadă împotriva sentințeidin 1995 a fost respins pe 29februarie 1996 din lipsă deacte doveditoare. Rușiilipoveni n-au încetat să caute.În anul 2006, șapte frați dinPiatra, fiii matușkăi Elisaveta,au cumpărat terenul pentru unnou schit ortodox de rit vechipe vechiul loc ridicându-se unalt lăcaș, tot din lemn, cuhramul dedicat icoanei MaiciiDomnului „Bucuria tuturorcelor necăjiți” (Богородица«Всех скорбящих радость»)prăznuită în noiembrie.

20172017

PPiatra Neamț este unoraș care a găzduit de-

a lungul timpului marievenimente, reunind rușilipoveni din toată țara: în2015, între 6 și 10 aprilie, înPiatra Neamț s-au desfășuratOlimpiada Națională de limbarusă maternă și OlimpiadaNațională de limba rusămodernă; în 2016, - FestivalulCRLR de cântări religioase șistihuri duhovnicești. Tot aici,în 2017, între 11 și 15noiembrie, va avea loc cea dea VII-a ediție a simpozionuluiștiințific internațional alCRLR. Și preotul Vasile, șipreședintele CRL-PiatraNeamț Toader Agavriloaie,precum și părintelearhimandrit Feofilact de laschitul Sf. Cuvios Paisie sevor implica și vor fi deschișila dialog cu cercetatorii dințară și străinătate care vor venila simpozionul științificinternațional „Cultura rușilorlipoveni în context național șiinternațional”.

A consemnatSvetlana MOLDOVAN

Centrul Cultural al CRL-Piatra NeamțCentrul Cultural al CRL-Piatra Neamț

Schitul ortodox de rit vechi Schitul ortodox de rit vechi Sf. Cuvios Paisie cel MareSf. Cuvios Paisie cel MareComisia de recepție, la terminarea lucrărilor laComisia de recepție, la terminarea lucrărilor la

Centrul Cultural al CRL-Piatra NeamțCentrul Cultural al CRL-Piatra Neamț

12 ÇÎÐÈ № 6-7 (295-296)/2017Образование / Образование / ÎnvățământÎnvățământ

Iuliana TIMOFTEIuliana TIMOFTE

ÎÎn data de 1 februarie2017 a fost lansatConcursul

Internaţional de limba rusă„Artek - 2017”, la care au fostinvitaţi să participe elevii şicadrele didactice din întreagalume.

Scopul declarat alconcursului îl reprezintă,printre altele, stimulareainteresului pentru studiullimbii ruse şi creştereanivelului de cunoaştere a ei.Organizator este MinisterulEducaţiei şi Ştiinţei dinFederaţia Rusă, iarcomponenta metodică esteasigurată de Institutul de statde limba rusă „A.S. Puşkin” şiCentrul Internaţional pentruCopii (CIC) „Artek”.Comitetul de organizare esteformat din reprezentanţi aiMinisterului Educaţiei şiŞtiinţei din Federaţia Rusă, aiInstitutului „A.S. Puşkin”, aiCIC „Artek”, ai Agenţieifederale „Rossotrudnicestvo”şi ai altor organizaţii.Preşedinte al Comitetului esteministrul adjunct al Educaţieişi Ştiinţei din Federaţia Rusă,vicepreşedinţi sunt rectorulInstitutului „A.S. Puşkin” şi

directorul CIC „Artek”.Copreşedinte al Comitetuluieste directorul general al„Rossotrudnicestvo”.

Concursul este structuratpe două secţiuni (competiţiepentru elevi, la care iau parteechipe de elevi cu vârsta între11 și 16 ani, şi competiţiepentru profesori). Sedesfăşoară în două etape: 1februarie – 1 aprilie 2017 –etapa de calificare, defăşuratăla distanţă şi 7-28 august 2017- etapa finală, pe teritoriulCentrului Internaţional pentruCopii „Artek” din FederaţiaRusă.

La secţiunea dedicatăelevilor a participat din

România o echipă de elevi ruşilipoveni, formată din DianaNiţu, Daria Miruna Isacov,Anastasia Radion-Băloiu,Ilinca Niţu din Bucureşti şiFrancesca Ştefania Barangădin Tulcea și coordonată deIuliana Timofte. La concursse putea înscrie un numărnelimitat de echipe din fiecareţară.

Probele de concurs aleprimei etape, desfășurate ladistanţă, pe portalul«Образование на русском»,au fost următoarele:

● Proba 1. Probă peechipe – film de prezentare aechipei participante.

Scop: prezentarea echipei

participante. Filmuleţ deprezentare (de maximum 5minute) a echipei şi o scurtăadnotare: denumirea echipei,ţara.

Înregistrarea a fostîncărcată pe YouTube, iar link-ul către înregistrare şiadnotarea au fost postate peportalul «Образование нарусском» în cabinetulpersonal al profesoruluicoordonator.

Prezentarea video a fostevaluată în funcţie deurmătoarele criterii:originalitatea prezentării,denumire, slogan/ deviză,spirit de echipă, adecvareaprezentării la tematicaconcursului, talentul oratoric/actoricesc.

● Proba 2. Probăindividuală – testare încabinetul individual de peportal. Fiecare membru alechipei a rezolvat individualcerinţele testului, răspunzândla întrebări referitoare laprobleme de limba rusă,literatură rusă, cultură, istorie,geografie şi civilizaţie rusă.Testul a fost alcătuit din 20 deîntrebări.

● Proba 3. Probă peechipe – pregătirea uneiprezentări pe tema «Россия вмоей жизни» (Rusia în viaţamea).

Prezentarea a fost evaluatăîn funcţie de următoarelecriterii: gradul de dezvoltare atemei, abordarea artistică/creativă, unicitateamaterialului, structura binedefinită şi logica modului detransmitere a informaţiilor,forma lingvistică (lipsagreşelilor).

Prezentarea orală a acestuimaterial se va realiza de către

echipele selecționate în cadruletapei finale a concursului.

Pe data de 14 aprilie aavut loc anunţarea rezultatelorpentru prima etapă, decalificare, în cadrul unuiwebinar, la care au luat partedecanul Facultăţii pentruPerfecţionare ElenaPavliceva, decanul Facultăţiide Filologie, coordonator alComisiei Metodice din cadrulConcursului la secţiuneadedicată cadrelor didactice,Andrei Şcerbakov, directorulCentrului de studiu al limbiiruse ca limbă străină,coordonator al Comisieimetodice la secţiunea dedicatăelevilor, Natalia Belova şidirectorul Catedrei detehnologii educaţionalemoderne din cadrul Facultăţiide Instruire Complementară,Natalia Barannikova.

Elena Pavliceva le-acomunicat participanţilor lawebinar că la concurs s-auînscris 1432 de persoane din64 de ţări: 215 la secțiuneapentru cadre didactice, 117profesori-coordonatori deechipe de elevi şi 1047 deelevi la secțiunea dedicatăelevilor.

Coordonatorii comisiilormetodice le-au făcutcunoscute participanţilor lawebinar particularităţileactivităţii fiecărei comisii șiau evidenţiat nivelul ridicat almaterialelor trimise de cătreparticipanţi.

Etapa de calificare a fostcâştigată de 18 echipe de elevidin diferite ţări (150 de elevi),printre care și echipa«Vesiolîe matrioșki» alcătuitădin elevii ruși lipoveni,coordonată de IulianaTimofte şi de 20 de cadredidactice din 19 ţări, printrecare și prof. univ. dr AxiniaCrasovschi.

În luna august 2017,reprezentanţii României vorparticipa atât la etapa finală aconcursului „Artek - 2017”,cât şi la o serie de cursuri şiactivităţi ce vizeazăaprofundarea cunoştinţelor îndomeniul limbii şi culturiiruse. Mulţumim ComunităţiiRuşilor Lipoveni din Româniapentru sprijinul acordat atât învederea pregătirii echipei, câtşi pentru deplasarea acesteiala Moscova pentru finală.

Concursul Internaţional de limba rusă „Artek-2017”Concursul Internaţional de limba rusă „Artek-2017”

13ZORILENr. 6-7 (295-296)/2017Образование / Образование / ÎnvățământÎnvățământ

Iuliana TIMOFTE

Începând din 2010, lainiţiativa ONU, Ziualimbii ruse este

sărbătorită anual în întreagalume pe data de 6 iunie, cândeste aniversată şi ziua denaştere a poetului A.S. Puşkin.

Miercuri, 7 iunie 2017, laLiceul teoretic bulgar „HristoBotev” din Bucureşti a fostmarcată Ziua limbii ruseprintr-o serie de activităţi lacare au luat parte elevi şi cadredidactice din diferite şcoli alecapitalei.

Programul manifestărilor acuprins un recital de cântece şipoezii ruseşti oferit demembrii grupului „Belka-Strelka”, elevi ce studiazălimba rusă maternă la Liceul„Hristo Botev”, dansuri ruseştiinterpretate de trupa„Ododance” de la Liceul„Ştefan Odobleja”, proiecţiede film rusesc, un workshop demuzică rusească subîndrumarea studenţilor de laFacultatea de Limbi şiLiteraturi Străine aUniversităţii din Bucureşti(Damian Anfile, SimonaDelegeanu, Aida Ghergu) şi

un workshop de dans rusesccondus de reprezentanţi aiComunităţii Ruşilor Lipovenidin România (SvetlanaCrăciun, Elena Adochiţei).

La eveniment a fostprezent directorul CentruluiRus de Cultură şi Ştiinţă dinBucureşti, NataliaMuzhennikova, care a făcut odonaţie de carte biblioteciiliceului, subliniind succeseleînregistrate la concursurileşcolare dedicate limbii ruse decătre elevii prezenţi, îndrumaţide profesoara Iuliana Timofteşi locul pe care îl ocupă limbaşi literatura rusă în culturauniversală.

ReprezentantulMinisterului EducaţieiNaţionale, expert-inspectorLivia Neculai, a salutatiniţiativa organizării acestuieveniment şi a felicitatconducerea liceului pentruînfiinţarea noii grupe de studiua limbii ruse, cu începere dinclasa a IX-a, care va funcţionadin septembrie 2017.

Liceul teoretic bulgar„Hristo Botev” din Bucureştireprezintă un model de bunepractici pentru educaţiamulticulturală, în cadrulacestuia studiindu-se trei limbimaterne ale minorităţilornaţionale din România: greaca,bulgara şi rusa.

Sperăm că pe fişele deopţiuni ale elevilor ruşilipoveni, absolvenţi ai clasei aVIII-a se va regăsi codul 152corespunzător specializăriiFilologie cu studiul limbiimaterne ruse la Liceul teoreticbulgar „Hristo Botev” dinBucureşti.

Organizatoriievenimentului „Ziua limbiiruse”: Liceul teoretic bulgar„Hristo Botev” din Bucureşti,Centrul Rus de Cultură şiŞtiinţă „Rossotrudnicestvo”din Bucureşti, ComunitateaRuşilor Lipoveni din România,Asociaţia Profesorilor deLimba şi Literatura Rusă dinRomânia, Asociaţia „Reţeauade cultură”.

ZIUA LIMBII RUSE LA LICEUL ZIUA LIMBII RUSE LA LICEUL „HRISTO BOTEV” DIN BUCUREŞTI„HRISTO BOTEV” DIN BUCUREŞTI

ЕЕжегодно, 6 июня отмечается Пушкинский день, Деньрусского языка. Многие из нас с детства знают стихивеликого поэта - «Мороз и солнце! День чудесный!» или

«Унылая пора, очей очарованье…», «Я ль на свете всех милее?..»,«Выпьем с горя, где же кружка?», и многие другие, ставшие ужекрылатыми выражениями фразы.

Учащиеся русские-липоване из города Тыргу Фрумос и селаБрэтешть уезда Яссы отметили небольшим спектаклем двойнойпраздник - 1 июня - День защиты детей и День русского языка.

Ещё 1 июня - знаменательный день для детей Тыргу Фрумоса -зародился ансамбль «Калинка». Ансамбль «Розочки» изБрэтешть поддержал молодой коллектив и дети двух общиндружно и весело отметили эти праздники: читали стихи А.С.Пушкина, пели русские песни и танцевали задорные танцы.

Галина ИСАЕВА

««КАЛИНКАКАЛИНКА»» ИИ ««РОЗОЧКИРОЗОЧКИ»» AleksandrAleksandr Sergheevici Pușkin Sergheevici Pușkin (1799-1837)(1799-1837)

AAleksandr Sergheevici Pușkin (rusă: АлександрСергеевич Пушкин) s-a născut pe 6 iunie 1799 laMoscova și a murit pe 10 februarie 1837, la 37 de ani, la

Sankt Petersburg, fiind înmormântat la mănăstirea Svyatogorsk.Poet și dramaturg clasic rus din perioada romantică, considerat a fi

cel mai mare poet rus și fondatorul literaturii ruse moderne. Este autorde poeme (Ruslan și Ludmila - 1820, Gavriiliada - 1821, Prizonieruldin Caucaz - 1822, Frații haiduci - 1822, Fântâna din Bahcisarai -1824, Țiganii - 1827, Contele Nulin - 1825, Poltava - 1829, Căsuțadin Colomna - 1829, Andjelo - 1833, Călărețul de aramă - 1833),basme (Povestea țarului Saltan, a feciorului său Gvidon-voevod

viteazul și a frumoasei crăiese Lebăda -1831, Basmul cu pescarul șipeștișorul - 1833 s.a.), al romanului în versuri Evgheni Oneghin(1832), autor de teatru (Boris Godunov - 1825, Micile tragedii -

1830: Cavalerul avar, Mozart și Salieri, Oaspetele de piatr, Ospăț întimp de ciumă, Rusalca - 1832), de proză.

(Redacția)

14 ÇÎÐÈ № 6-7 (295-296)/2017Литература / Литература / LiteraturăLiteratură

ULTIMA ÎNTÂLNIREULTIMA ÎNTÂLNIRE11

Cândva eramprieteni apropiaţi,intimi… Dar a

venit clipa cea rea şi ne-amdespărţit ca doi duşmani.

Au trecut ani peste ani…Şi iată, sosind în oraşul în caretrăia, am aflat că e bolnav fărăsperanţă şi că doreşte să măvadă.

Am pornit spre el, amintrat în cameră… Privirile nis-au încrucişat.

L-am recunoscut cu greu.Doamne, ce-a putut să facăboala din el!

Galben, uscat, chelaproape pe întreg capul, cu obarbă ascuţită, căruntă, stăteaîntr-o cămaşă croită anume…Nu putea să suporte apăsareanici a celei mai uşoare haine.Mi-a întins cu greu o mânăcumplit de slabă, vlăguită, s-astrăduit să-mi spună şoptitcâteva vorbe nedesluşite: eraucuvinte de salut, de reproş,cine poate şti? Pieptul săuobosit a prins să se agite, iarde pe pupilele micşorate aleochilor febrili s-au prelinsdouă lacrimi mici, zgârcite, desuferind.

Mi s-a chircit inima… M-am aşezat alături, mi-amplecat involuntar privirea în

faţa acestei spaime şi a acesteidiformităţi şi i-am întins deasemenea mâna.

Şi mi s-a părut că nu mânalui o apucase pe-a mea.

Mi s-a părut că între noistătea o femeie înaltă, tăcută,în alb. Un văl lung o acopereadin cap până-n picioare. Ochiiei adânci, şterşi păreau că nuprivesc nicăieri; nimic nurosteau buzele ei palide,sobre…

Această femeie ne-aîmpreunat mâinile… Ne-aîmpăcat pentru totdeauna.

Da… Moartea ne-aîmpăcat.

Aprilie 1878

HRISTOSHRISTOS

M-am văzut tânăr detot, aproape copil,

într-o biserică scundă de lemn.Lumânările subţiri de cearălicăreau —mici pete roşii— înfaţa vechilor icoane.

Un nimb multicolorînconjura fiecare flacără. Eraîntuneric… dar lume venisemultă.

O mare de capete de ţărani,toate blonde. Din când în cândîncepeau să se unduiască, seaplecau până la pământ şi seridicau din nou, aidoma unuilan de spice coapte, străbătutde-o pală de vânt.

Deodată, cineva veni dinspate şi se opri în dreptul meu.

Nu m-am întors, dar amsimţit pe dată că acest om esteHristos.

M-au cuprins de-a valma şiduioşia, şi curiozitatea, şiteama. Am făcut un efort – şimi-am privit vecinul.

Un chip ca toate celelalte,un chip ca al tuturoroamenilor. Ochii îndreptaţipuţin în sus, cătau atent şi

paşnic. Buzele abia lipite: ceade deasupra părea că seodihneşte pe cea de jos. Obarbă nu prea mare, despicată.Mâinile strânse cruciş nuschiţau niciun gest. Şi haineleîi erau dintre cele maiobişnuite. „Ce fel de Hristos eşi acesta!” — mi-a trecut prinminte. „Un om atât de simplu!Cu neputinţă!”.

Am dat să mă întorc. Darn-am reuşit să-mi dezlipescbine privirea când, pentru adoua oară, am simţit că însuşiHristos stă alături de mine.

Din nou mi-am călcat pe

inimă… şi din nou am văzutacelaşi chip, semănând cutoate celelalte, cu aceleaşitrăsături obişnuite, deşinecunoscute.

Mi s-a făcut deodată frică— şi mi-am venit în fire. Abiaatunci am înţeles că numai unasemenea chip — aidomatuturor celorlalte chipuriumane — poate fi cel al luiHristos.

Decembrie 1878

Traducere de Leonte IVANOV

1 Poemul reflectă un episoddin biografia lui I.S. Turgheniev,şi anume vizita pe care acesta i-oface lui Nekrasov, aflat pe patulmorţii, la Petersburg, în 1877.

В 2018 г. ознакомимрусскоговорящую диаспору

Румынии с творчествомрусских поэтов и писателей

и отметим:

● 200-летие со днярождения ИванаТургенева (28 октября (9ноября) 1818, —1883 uУмер в 1883 г. 03.09. — 135лет со дня кончины.Стихотворения в прозе;

● 100-летие со днярождения АлександраСолженицына (11 декабря1918-3.09.2008); 100/10 —В 2018 году 11.12.исполняется 100 лет содня рождения (1918 г), а03.09. — 10 лет со днясмерти (2008 г.). ПоэтСолженицын;

● 80 лет со днярождения ВладимираВысоцкого (25.01.1938) —поэт, музыкант, актёр,исполнитель собственныхпесен.

DIN LITERATURA RUSĂDIN LITERATURA RUSĂI.S. TURGHENIEV (1818-1883)

EVGHENI VODOLAZKIN, „AVIATORUL”EVGHENI VODOLAZKIN, „AVIATORUL”(editura Humanitas) -(editura Humanitas) -

Bestseller Bookfest 2017Bestseller Bookfest 2017(Traducere și note de Adriana Liciu)Autorul bestsellerului internațional Laur,

Evgheni Vodolazkin, revine cu o povestecopleșitoare despre memorie și vină, despre oiubire atât de puternică, încât învinge haosul șichiar moartea. Aviatorul a fost finalist laprincipalele premii literare din Rusia și acâștigat, în 2016, Bolșaia Kniga — Premiul aldoilea.

Innokenti Platonov, protagonistulromanului, fără a fi în realitate aviator,săvârșește un zbor extrem între începutul șisfârșitul secolului XX, devenind obiectul unui experiment întreprins într-unlagăr cu destinaţie specială. Născut în 1900, el este îngheţat în azot lichid lamijlocul anilor ’20, iar în 1999, deja în altă lume, este dezgheţat. Trezit dinsomnul experimentului pe un pat de spital, memoria lui Innokenti pare a fitabula rasa. În încercarea de a-și reconstitui istoria personală, el începe, lasfatul doctorului său, să noteze într-un jurnal frânturi haotice de amintiri:chipuri, imagini, întâmplări. Treptat, apar Petersburgul din primii ani aisecolului XX, copilăria, școala și întâia iubire, Revoluţia din 1917 și, în sfârșit,lagărul. Odată cu ieșirea din spital, pe Innokenti îl așteaptă o viaţă nouă, în carepoate să iubească iar și să redescopere lumea. O lume unde el, așa cum o aratăși propriul său nume, este un Candide — însă unul care se simte responsabil șipentru cele trăite, și pentru cele netrăite, tema vinovăţiei aducând în Aviatorulecouri dostoievskiene.

Prof. univ. dr Virgil ȘOPTEREANU - 90

Pe 23 iunie 2017, înSala de Consiliu aFacultății de Limbi șiLiteraturi Străine,Universitatea dinBucurești, se vorîntâlni foști colegi dela Catedra deFilologie Rusă,apropiați, masteranzi,studenți pentru a îl

omagia pe profesoruluniversitar doctor Virgil Șoptereanu.Împlinește 90 de ani! La mulți ani, domnuleProfesor, și multă sănătate!Activitatea științifică a profesorului universitardoctor Virgil Șoptereanu de la Universitateadin București s-a desfășurat pe parcursul acinci decenii, fiind tipărite cu semnăturadânsului studii de literatură și lingvistică dindomeniul slavisticii.Este autor a peste douăzeci de volume de studiiși antologii consacrate literaturii ruse. A fostcoordonator de doctorate, fiind unul dintrereputații rusiști din România. În anul 2007, colega de catedră - profesoruluniversitar doctor Antoaneta Olteanu a scoscartea In honorem Virgil Șoptereanu, dedicatăatunci aniversării a 80 de ani de la naștere.

ZORILENr. 6-7 (295-296)/2017Из истории русских-липованИз истории русских-липован 15

Leonte IVANOV

Întâiul „descălecat” alortodocșilor de rit vechi (II)

Documentul de maijos vine încompletarea

Jurnalului arhimandrituluiFilaret Stavrepoleos,publicat în numărul precedental publicației „Zorile”. Eladuce câteva datesuplimentare privitoare laarestarea grupului destaroveri din orientarea „fărăpreoți”, ce se stabiliseră laSocola, întemeind acolo unmic schit.

Eși, 30 iulie 1858

Înalt Preasfinției SaleMitropolitul Prințipatului

Moldavei etc. etc. etc.

Conform Notei din 26 Iulie№ 1870 ce subscrisul au avut

onoare a adresa ÎnaltPreasfinției Voastre, și acumavine a vă supune la șciințăurmătoarele:

Mai mulți lipoveni, întrecare este Ivan Kosmin1 șiUlian Nazarovski2, s-au fostarestat în luna maiu. —

Ivan Kosmin, ce-și zici șiIosif, este subprepus că și-arlua titlul de Vlădică, oscrisoare, nișce icoane și osumă bani monedă rusascăgăsăt[e] între lucrurile sale,precum și patenta în care săzice că Kozmin estenegoțitoriu, când el estecălugăr, ari întemeieprepusul; prin dragomanulacestui consulat3 s-audeclarat că titlul de negoțiantdat lui Kozmin este din cauzaunei greșăli făcută de cătrăun amploiat a[l] acestuiconsulat, așadar prepusul ces-au născut din cauzatitulației de negoțiant trebuesă pice, mai cu samă că elsingur n-au tăgăduit că estecălugăr, purtănd chiar strailede călugăr, astfeliu șiprepusul pentru moneda ce s-au găsăt la el, monedarusască este foarte în curs.Deci toate aceste nuîncredințază că ari ave vreorălație cu acei ce sănt deacea religie în Rosia. Ear cătsă atinge despre icoane, dupășciința ce subscrisul au luat,sănt tot de acele ce să găsăscîn bisăricile ortodoxe, și

cărțile sănt de acele ce aufost în Rosia înainteareformației făcute de Petrucel Mare. —

Însă Departamentul dinlăuntru în urmarea unuiDecret a[l] Dicasterieivroește a egzila pe IvanKozmin și Ulian Nazarofski;o asămine urmare este cuatăta mai gravă în priivire căasupra lor nu este decăt unprepus; căci Ivan Kosmin estede o sectă de lipoveni ce săntașezați în Prusia, suferiți înRosia și chiar în Moldova, elnu este de secta de lipoveniscopiți, așadar prepusul ceeste asupră-i nu merită maimult decăt a i se facecunoscut, ca să să opriascăde la orice lucru ce ari pute ficontra bisericei ortodoxe, și anu face propagandă, oprindu-să totodată de orice faptăcare ari da supoziție că ar fivlădică. —

Deci, bazarisăndu-mă peverbala înțălegire ce am avutonoare a ave, viu și acuma amă adresa dreptei giudecățiși moderației ÎnaltPreasfinției Voastre, rugăndu-vă să binevoiți a poroncirătragerea ordinului dat încontra lui Ivan Kozmin ceeste călugăr, eșit dintru omănăstire nu departe di lagranița Rosiei, aproape deNikolaeken în Prusia, și, dacăîn ace mănăstire ari ficălugări primejdioși bisericeiortodoxe din țara mejieșă, nuari fi suferiți.

Totodată, rog pe ÎnaltPreasfinția Voastră a ordonade a să da lui Ivan Kozmincărțile și icoanele sale și sănu mai fie supărat, căt să vamărgini în urmarea de maisus, și, dacă este asupracărților și dogmei lor vre unprepus, Consulatul săîndatoreșce a cere informații,și pănă atunce în unire cuautoritatea locală să lepăstreze sub pecete pănă șinu va fi nici un prepus. —

Căt să atinge pentru UlianNazarofski, a căror egzilareearăș este ordonată, el nueste decăt un muncitor înslujbă la Ivan Kozmin, de acărue soartă să împărtășășce.Rog pe Înalt PreasfințiaVoastră a ordonanesupărarea și a lui.Consulatul va pune îndatorire

numiților a să mărgini înegzercițiul religiei lor potrivitsectei lor4.

[Semnătură indescifrabilă]

Un alt schit al lipovenilordin orientarea „fără preot” afost întemeiat și a funcționato vreme la Tichilești, înjudețul Tulcea. Există maimulte surse care certificăexistența acestui locaș. Astfel,în Monografie SfinteiEpiscopii a „Dunării deJos”, alcătuită de AnghelConstantinescu5, schitul emenționat printreașezămintele monahaledesființate, „în locul schituluiaflându-se o leprozerie cupeste 20 de leproși”.„Ilustrațiunea română” din1938, găzduiește și ea unreportaj despre leproșii dinTichilești, printre care erau și„lipoveni, printri cari lepra esocotită ca o pedeapsădivină”6. Povestea acestui

schit (în unele atestari,mănăstire) este deosebit deinteresantă, cu atât mai mult,cu cât adevărul se împleteșteadesea cu legenda.

Dar, despre acest schit, înurmătorul număr al „Zorilor”.

1 În manuscris, numele aparesub două forme: Kozmin șiKosmin.

2 Ortografiat și Nazarofski. ÎnJurnalul arhimandritului Filaret,apare sub numele de IulianLazarovici.

3 Este vorba de ConsulatulGeneral al Austriei la Iași.

4 O rezoluție la această notăinformativă va fi dată pe 13august 1858: dicasteria urma „săobserve îndeaproape celecuprinse” în adresă și să leconfrunte „cu actele cepăstrează”, comunicândrezultatul printr-o anaforă aarhiereului de Stavrepoleos,Filaret.

5 București, 1906, p. 345.6 Și leproșii noștri vor avea un

spital, în „Ilustrațiunea română”,nr. 39 din 21 septembrie 1938.

DIN ISTORIA RUȘILOR LIPOVENI DIN ROMÂNIADIN ISTORIA RUȘILOR LIPOVENI DIN ROMÂNIA

На Международной конференции «Русский мир:настоящее и будущее», которая состоялась 21июня 2017 года в г.

Москве в ГосударственнымКремлёвском Дворце (Малыйзал) фонд «Русский мир»отметил своё десятилетие,подводя итоги проделанной задесять лет работы принялучастие и председатель ОРЛРСилвиу Феодор.Президентский указ осоздании фонда был подписанв июне 2007 г. с цельюукрепления позиций русскогоязыка и культуры в России иза рубежом.

Община русских-липован Румынии и редакция ЗОРИ впоследние годы разработали несколько проектов иоргазизовали и с помощью фонда национальныйшкольный конкурс «Фестиваль русской поэзии», детскийи молодёжный конкурс «Фестиваль духовныхпеснопений», международный научный симпозиум«Культура русских-липован в национальном имеждународном контексте», национальныйвоспитательный проект «Русский язык в Румынии»,предназначен для учителей и преподавателей русскогородного языка и учеников русских-липован из Бухареста ииз несколько уездов, где в румынских школах они имеютвозможность изучать по 3-4 урока в неделю свой роднойрусский язык.

Напоминаем, что фонд поддерживает проектырусского языка и продвижения русской культуры в мире.С 14 по 17 июля 2017 г. Десятый фестиваль русскойпоэзии в Румынии будет проходить в Яссах с поддержкойфонда «Русский мир».

РУССКИЙ МИРРУССКИЙ МИР

„Biserica Lipovenească din Iași” „Biserica Lipovenească din Iași” de pe o carte poștală din sec. XIXde pe o carte poștală din sec. XIX

16 ÇÎÐÈ № 6-7 (295-296)/2017ПерсоналияПерсоналия / / PersonaliaPersonalia

Svetlana MOLDOVAN

Pe 16 iulie 2017 seîmplinesc 80 de anide la nașterea (în

1937), în Carcaliu, județulTulcea, a profesoruluiuniversitar doctor AndreiIvanov.

După absolvirea în anul1954 a Școlii Pedagogice culimba de predare rusă dinBucurești, Andrei Ivanov aurmat în perioada 1955-1959cursurile Facultății de Limbi șiLiteraturi Străine -Universitatea București, secțiaLimba și Literatura Rusă.După 4 luni de profesorat laȘcoala generală din TudorVladimirescu, județul Galați, arevenit, pe 1 ianuarie 1960, laUniversitatea din București,chiar la Catedra de Limbarusă, de această dată foștiiprofesori devenindu-i colegi.

A funcționat la Catedra deLimba rusă ca preparator(între 1960-1970), asistenttitular (1971-1978), lector(1978-1992), conferențiar(1992-2001), profesoruniversitar (2001-2005),predând studenților cursulpractic de Limba rusă,Gramatica comparată alimbilor slave, Limba rusăcontemporană (Fonetică,Fonologie), Dialectologiarusă, Etnologia rusă, Istorialimbii ruse literare,Onomastică rusă și generală,Rolul ortodoxiei ruse îndezvoltarea limbii ruseliterare. A predat și cursulpractic de limba rusă la secțiiși lectorate ale Facultăților deFilozofie, Drept, Chimie,Fizică și Istorie din București.

În 1977 a susținut teza dedoctorat cu tema Genulgramatical în limba rusă.Graiurile divergente,elaborată sub îndrumarea prof.

univ. dr Ecaterina Fodor,teză cu referire la graiurilerusești (lipovenești) dinRomânia.

În cei 45 de ani deactivitate în învățământulsuperior, profesorul AndreiIvanov a condus numeroaselucrări de licență, lucrăripentru obținerea graduluididactic I, ore de practicăpedagogică. A publicat,individual și în colaborare,diverse manuale didacticeuniversitare, cursuri pentrustudenți, compendii despecialitate, articole și studii,traduceri, dicționare.

Este autorul volumelor:- Categoria gramaticală a

genului în limba rusă.Graiurile divergente,Tipografia UniversitățiiBucurești, 1988;

- Ghid gramatical. Limbarusă. Tabele gramaticale.Morfologie, Editura Junior,București, 1997;

- Limba rusăcontemporană. Fonetică.

Schimbări fonetice.Fonologie. Ortoepie. Grafie.Ortografie. Derivare, cursuniversitar, EdituraUniversității București, 1998;

- Verbele de mișcare înlimba rusă, EdituraUniversității București, 2000;

- Limba rusă cu și fărăprofesor, Editura Kriterion,București, 2002, manualapărut cu sprijinul financiar alComunității Rușilor Lipovenidin România (CRLR) șireeditat în 2007 la Editura„C.R.L.R.” din București;

- Ghid de conversațieromân-rus, Editura Niculescu,București, 2003, lucrareapărută cu sprijinul financiaral CRLR;

- Dicționar religios rus-român, Editura Bizantină,2003, editat cu sprijinulfinanciar al CRLR. Pentruacest dicționar fără precedentîn lexicografia contemporanăa primit Premiul UniuniiScriitorilor din România lasecțiunea Literatura în limbarusă.

Împreună cu FeodorChirilă, Siegfried Wolf șiRomeo Chivescu, a publicat,cu sprijinul financiar alCRLR, Dicționarul tematicrus-român. Termeni șisintagme (vol. I-II, EdituraArarat, București, 1998, 800pag., din care aproximativ 250de pagini i-au aparținut), iarîmpreună cu Ivan Evseev șiFeodor Petuhov, în 1996, totcu sprijinul CRLR, a editat înlimba rusă Cununa anului.Calendar popular și creștinde rit vechi (Editura Ararat,

1996, 344 pag.).Deși profesor al celor mari

- studenții, Andrei Ivanov nui-a uitat nici pe cei mici,tipărind în 1994, în limba rusă,o culegere de povești și basmerusești cu un studiuintroductiv și glosar decuvinte rare și necunoscute,fiind prima carte editată deCRLR, la Editura Ararat, Ivanmen’šoj - razumom bol’šoj(„Ivan mezin - de minteplin”). Cartea a fost recenzatăîn „Zorile”.

A tradus în limba românăproză de Nikolai Nosov(Născocitorii, Editura Raduga- Moscova, Ion Creangă -București, 1987) și Pădureaiepurașilor. Povești belarusede Maxim Valoșka, EdituraExcelsior, Timișoara, 1999.

Împreună cu soția,scriitoarea PassionariaStoicescu, a tradus în limbaromână doi din „greii”contemporani ai poeziei ruse:Bella Ahmadulina (Luminăși ceață, Editura Univers,1983, 142 pag., edițiebilingvă) și Vladimir Vîsoțki(Nerv, Editura Univers, 1992,140 pag.).

De asemenea, totîmpreună, au tradus mai multecărți de basme pentru copii:Mica-Fărâmica (proză),Editura Malîș - Moscova,Editura Ion Creangă -București, 1982; Cerbul alb(proză), Editura Progress,Moscova, Editura Ion Creangă- București, 1982; Filipcafeciorașul (proză), EdituraJunațtva - Minsk, Editura IonCreangă - București, 1986;

Pana lui Finist Șoimanul(proză), Editura Raduga -Moscova, Editura Ion Creangă- București, 1987;Preafrumoasa Vasilisa(basme rusești), EdituraFundației Culturale Române,București, 1993.

În colaborare cu FeodorChirilă a elaborat manualebine documentate șistructurate, în limba rusă,pentru elevii ruși lipoveni carestudiază în școală limba rusăca limbă maternă: Culegere detexte literare pentru eleviiruși lipoveni, clasele II-IV,Editura Didactică șiPedagogică, București, 1997(ediția a II-a), 217 pag.;Culegere de texte literarepentru elevii ruși lipoveni,clasele V-VIII, EdituraDidactică și Pedagogică,București, 1997 (ediția a II-a),519 pag.

Feodor Chirilă, AndreiIvanov și Valentina Jerceasunt autorii manualului deLimba și cultura rusă pentruelevii ruși lipoveni, claseleIX-XII, Editura Didactică șiPedagogică, București, 1996(ediția I), 464 pag., carecuprinde și numeroasemateriale despre staroveriiruși.

În 1993 a publicatîmpreună cu Feodor Chirilăși Theodor OlteanuProbleme de dialectologie.Graiurile rusești lipoveneștidin România (EdituraUniversității București).

A publicat articole, studiiși recenzii în revistele despecialitate: „Studii șicercetări lingvistice”, „AnaleleUniversității București. Limbiși literaturi străine”, „Foneticăși Dialectologie”,„Romanoslavica”, „Problemede rusistică și lingvisticăgenerală” și altele.

A fost membru alAsociației Slaviștilor dinRomânia și al AsociațieiInternaționale a Profesorilorde Limba și literatura rusă(Международнаяассоциация преподавателейрусского языка илитературы- МАПРЯЛ).

În perioada studenției șidupă aceea a făcut

80 DE ANI DE LA NAȘTEREA PROFESORULUI80 DE ANI DE LA NAȘTEREA PROFESORULUIUNIVERSITAR DOCTOR ANDREI IVANOV (1937-2005)UNIVERSITAR DOCTOR ANDREI IVANOV (1937-2005)doctor în filologie, dialectolog, lingvist, traducător, publicist, membru fondator al CRLRdoctor în filologie, dialectolog, lingvist, traducător, publicist, membru fondator al CRLR

FAnulAnul 2004. 2004. LaLa decernareadecernarea PremiuluiPremiului UniuniiUniunii ScriitorilorScriitorilor

17Nr. 6-7 (295-296)/2017ПерсоналияПерсоналия / / PersonaliaPersonalia ZORILE

parte din echipa de înot aUniversității din București,participând la diversecampionate universitare deînot și realizând frumoasetimpuri la probele 100 mkrawl individual și 4x100mixt.

A fost șeful Comisiei deexaminare la edițiile din anii1997 (de la Brăila) și 2003 (dela Oradea) ale Olimpiadeinaționale de limba rusă calimbă maternă, organizate deMinisterul Educației șiCercetării în colaborare cuCRLR.

A audiat cursurile de varăde limbă rusă la Moscova(Universitatea „Lomonosov”și Institutul de Limba rusă„A.S. Pușkin”) în anii 1963,1968, 1977, 1996; cursurile devară de limbă bulgară la Sofia(Bulgaria) în 1972, iar în 1990cursurile de vară de limbămacedoneană de la Skopje(Macedonia). A prezentatreferate și comunicări ladiverse manifestări științificedin țară și străinătate (Rusia,Germania). La edițiile I și IIIale simpozionului științificinternațional al CRLR Culturarușilor lipoveni în contextnațional și internațional asusținut referate ce i-au fostpublicate în cele două volume-culegeri, editate cu sprijinulfinanciar al CRLR (a făcutparte și din colegiile deredacție ale celor douăvolume).

A fost membru încomitetul de inițiativă privindînființarea Comunității RușilorLipoveni din România șimembru fondator al acesteia.A fost primul președinte alacestei organizații etnice, între1990-1992. În perioada 1992-1997 a fost redactor-șef alperiodicului „Zorile” alCRLR, publicând peste 50 dearticole cu caracter etnic șicultural. La inițiativa domnieisale, în 1993 a avut loc primulsimpozion științificinternațional al CRLR Culturarușilor staroveri în contextnațional și internațional(Tulcea, 1-4 octombrie 1993)– fiind și unul dintre cei careau elaborat și îngrijit aparițiaprimului volum – culegere decomunicări științifice (EdituraArarat, 1996, 206 pag.). Înperioada 2000-2005 a fostmembru al Comisiei de editarecarte a CRLR.

În periodicul bilingv

româno-rus „Zorile” alComunității a publicatnumeroase materiale, unelesemnate cu pseudonimele A.Panamariov sau A. Mihei:Comunitatea Rușilor Lipovenidin România și Limba noastrăîn nr. 1/1990; Graiurile ruselipovenești - nr. 2-3/1992;Simbolică. Clopotul - nr. 3-4/1993; „Publicul - Presa -Puterea” - nr. 5/1993;Renașterea tradițiilor - nr. 6-7/1993; Tradiții populare -Obiceiuri. Datini - nr. 8/1993;Sunt păcătos, părinte! șiNecaz în moștenirea culturalăa rușilor lipoveni. Cu obiserică mai puțin - nr. 1-2/1994; Cuvânt de deschiderela Simpozionul științificinternațional al CRLR, ediția Ide la Tulcea - nr. 3-4/1994;Relații economice româno-ruse. Din activitatea Comisieiinterguvernamentale - nr. 6-7/1994; Cum trăiesc rușiilipoveni (Tulcea, Pătlăgeanca,Periprava, Sfiștofca) șiÎmbrăcămintea tradiționalărusă - Căciulile. Cât de grea,ești căciulă a lui Monomah? -nr. 9-10/1994, coautor;Expoziție și în apărareacredincioșilor de rit vechi.„Cuvântul Adevărului” - nr. 9-10/1994; Cum trăiesc rușiilipoveni (Carcaliu) - nr. 11-12/1994, coautor; Terente(interviu cu Fănuș Neagu) șiScurtă istorie a calendarului -nr. 9-10/1994; Casa luiDumnezeu. Blasfemie și Prilejde cunoaștere interetnică.Festivalul portului popular alminorităților naționale - nr.1/1995; Un eveniment fărăprecedent - Primul simpozionnațional al etniei rușilorlipoveni - nr. 1/1995, coautor;La Ambasada FederațieiRuse. Întâlnire cureprezentanții mass-media;Vizita delegației parlamentareîn Federația Rusă; În interesul

oamenilor de afaceri. Cameraromâno-rusă de Comerț șiIndustrie - nr. 2/1995; Nu facepe stăpânul în casa altuia - nr.2/1995, coautor; SărbătoareaPaștelui - nr. 3/1995; Viațaspirituală. Oaspete din Rusia;Zilele scrisului și ale culturiislave în Republica Moldova;Rușii lipoveni - oameni deafaceri (RIVMAR Tulcea) - nr.4-5/1995; Teze de doctorat.Filip Ipatiov studiază trecutulși prezentul rușilor lipoveni -nr. 6/1995; Rusia azi. Vremuritulburi - nr. 7/1995, coautor;Obiceiuri. Tradiții - Păgîn,spurcat - nr. 8/1995; Cumtrăiesc rușii lipoveni (Vaslui,Dumasca, Focuri); MihailMarinescu - nr. 9/1995,coautor; Cum trăiesc rușiilipoveni (Târgu Frumos,Lespezi, Todirești) - nr.10/1995, coautor; Cum trăiescrușii lipoveni (Brătești,Plopana, Tisa) - nr. 11/1995,coautor; Din activitateadomnului deputat PetruSuhov; Quo vadis, Rusia? - nr.12/1995, coautor; „Zorile”,șase ani de existență - nr.1/1996; Un importanteveniment științificinternațional. Conferința de laMoscova despre credincioșiide rit vechi - nr. 1/1996,coautor; Alegerile locale nusunt o simplă formalitate;Tradițiile popoarelor; Aparițiieditoriale; Păstrareaidentității etnice a lipovenilor;Învățarea limbii ruse ca limbămaternă - nr. 2/1996; Cumtrăiesc rușii lipoveni(Bordușani); Alegerile localela Carcaliu; SăptămânaBrânzei la Pisc-Brăila - nr.3/1996; Cronica bisericească;La prefectura județuluiTulcea; Pentru o mai bunăcunoaștere reciprocă - nr.4/1996; Pentru o imagine anoastră corectă; Comunitatearușilor lipoveni din București;

Ședința Consiliului CRLR;Delta Dunării în atențiasporită a Guvernului - nr.5/1996; Predarea limbii ruseca limbă străină; Sărbătoareade stat a Federației Ruse - nr.6/1996; Comunitatea RușilorLipoveni înainte de Conferință- nr. 6/1996, coautor; Culturarușilor lipoveni, o componentăa existenței lor; Sfințireabisericii Sf. Nicolae dinSuceava; Tinerii sportivilipoveni, campioni; Grupulvocal feminin din Slava Rusă,oaspetele Consulatului rus dinConstanța - nr. 7/1996;Unitate în diversitatea deopinii? - nr. 8/1996; Cumtrăiesc rușii lipoveni (ChiliaVeche, Mila 23) - nr. 8/1996,coautor; Confesiunilereligioase ortodoxe -Credincioșii de rit vechi dinlume - nr. 10/1996; Rusia, azi.Note de călătorie; Oameniinoștri de afaceri - nr. 11-12/1996; Legea e lege, chiardacă e bisericească;Seminarul internațional„Cultura rușilor lipoveni încontext național șiinternațional”, ediția a II-a,Suceava - nr. 1/1997;Deputații ruși, în România -nr. 2/1997; Sarichioi, azi.Îmbinarea tradiționalului cumodernul; Escrocherie - nu vălăsați păcăliți!; ExpozițieArmata rusă - argumentemuzeistice - nr. 3/1997; Cumtrăiesc rușii lipoveni -Schismă în Biserica Ortodoxăde Rit Vechi; Oaspeți de laMoscova - nr. 4/1997;Olimpiada Națională la limbarusă ca limbă maternă - nr.5/1997; Consfătuireaprofesorilor de limba rusă calimbă maternă; Cum trăiescrușii lipoveni (Sarichioi) - nr.6/1997; Bilingvismul rușilorlipoveni - nr. 7/1997;Scrisoare deschisă către elevii

ruși lipoveni; Programeșcolare de limbă rusă calimbă maternă - nr. 8-9/1997;Prof. univ. dr. Ivan Evseev - la60 de ani - nr. 10/1997.

Referințele biografice aleprofesorului universitar doctorAndrei Ivanov au apărut în:

- Album aniversar 50 deani de la înființarea ȘcoliiPedagogice cu limba depredare rusă din București(Editura Kriterion, București,2000, autori: Ivan Evseev,Svetlana Moldovan, IvanVitizov, p. 28);

- în Zorile (nr. 6/2001,2/2005);

- Kto est’ kto vsovremennoj rusistike.(Who’s Who in RussianLinguistics), redactori: I.Karaulov, A. Mustaioki,Moscova - Helsinki, 1994, p.106;

- Comunitatea rușilorlipoveni, ghid de prezentareîntocmit de SvetlanaMoldovan (Editura Ararat,București, 2004, pp. 160-164);

- Angara Nyiri, Scriitoriruși. Eseuri biografice - I,Editura Bizantină, București,2004, pp. 251-253

- Raza de soare deasupraCarcaliului (Луч света надселом Каркалиу) – un volumin memoriam Andrei Ivanov,editat de PassionariaStoicescu și SvetlanaMoldovan (București, editura„C.R.L.R”, 2007).

Dialectologul și lingvistulAndrei Ivanov a plecat dintrenoi pe 16 februarie 2005 și afost înmormântat în satulnatal, Carcaliu, jud. Tulcea,unde se află și o placă înmemoria profesoruluiuniversitar, dezvelită în 2007,în prezența soției - PassionariaStoicescu și a fiului lor- Alin Ivanov.

Cu Ivan Evseev (dreapta), în Delta DunăriiCu Ivan Evseev (dreapta), în Delta Dunării +

De la stânga la dreapta: De la stânga la dreapta: Andrei Ivanov, Mihail Marinescu și familia PolicovAndrei Ivanov, Mihail Marinescu și familia Policov

18 ÇÎÐÈ № 6-7 (295-296)/2017ПерсоналияПерсоналия / / PersonaliaPersonalia

Родился Андрей Иванов 16июля 1937 г. в селеКаркалиу (Камень)

Тульчинского уезда и умер тоже 16 -в феврале 2005 г. в Бухаресте. Былпохоронен в родном селе, гденаходится и каменный обелиск,установлен Общиной в 2007 г., накотором на мемориальноймраморной доске увековеченыданные о профессоре. В 2017 годуОбщина русских-липован Румынииторжественно отметит 80-летие содня рождения профессора АндреяИванова в Каркалиу в присутствииего жены писательницеПассионария Стойческу Иванов.

По окончании в 1954 г.Бухарестской педагогической школыс преподаванием на русском языке,Андрей Иванов поступил вБухарестский университет нафакультет иностранных языков илитератур, отделение Русскогоязыка и литературы и завершилобучение в 1959 г. Пораспределению был направленшкольным преподавателем в селоТудор Владимиреску уезда Галаць,где проработал лишь 4 месяца,затем вернулся на кафедру Русскогоязыка и литературы Бухарестскогоуниверситета, где работаллаборантом (1960-1970),ассистентом (1971-1978), лектором(1978-1992), доцентом (1992-2001) ипрофессором (2001-2005). За 45 летуниверситетской преподавательскойдеятельности Андрей Иванов читалстудентам лекции и вёл семинарыпо сравнительной грамматикеславянских языков, по русскойфонетике и фонологии, по русскойдиалектологии, этнологии, поистории русского литературногоязыка, по русской и общейономастике и лекции о ролирусского православия в развитиирусского литературного языка;руководил дипломными работами идиссертациями студентов. Он

преподавал также практическийкурс русского языка и на другихфакультетах Бухарестскогоуниверситета: философском,физическом, химическом,историческом и юридическом.

В 1977 г. А. Иванов защитилдокторскую работу на темуГрамматическая категория рода врусском языке. Дивергентныеговоры, под руководствомпрофессора-доктора ЕкатериныФодор. В этой работе впервые былоуделено главное внимание анализуговоров русских-липован Румынии.

Стремясь к углублению ирасширению своих знаний, АндрейИванов участвовал на летних курсахпо русскому языку в 1963, 1968,1977 и 1996 гг. в Университете им.Ломоносова и в институте им.Пушкина в Москве, по болгар скомуязыку в Софии (Болгария) в 1972 г.и македонскому языку в 1990 г. вСкопье (Македония).

Андрей Иванов является авторомнескольких учебных пособий икниг:

- Грамматическая категория

рода в русском языке.Дивергентные говоры (типографияБухарестского университета, 1988);

- Грамматический справочник.Русский язык. Морфология(издательство Жуниор, Бухарест,1997);

- Современный русский язык.Фонетика. Фонология. Орфоепия.Орфография (типографияБухарестского университета, 1998);

- Глаголы движения в русскомязыке (типография Бухарестскогоуниверситета, 2000);

- Limba rusă cu și fără profesor(Русский язык с и безпреподавателя), издательствоКритерион, Бухарест, 2002, книга,

вышедщая при финансовойподдержке Общины русских-липован Румынии (ОРЛР) ипереиздана Общиной в 2007 в своёмиздательстве „C.R.L.R.”;

- Ghid de conversație român-rus(Русско-румынский разговорник),издательство Никулеску, Бухарест,2003, разговорник, опубликованныйпри финансовой поддержке ОРЛР;

- Русско-румынскийрелигиозный словарь, изд.Бизантинэ, Бухарест, 2003; словарь,содержащий религиознуюправославную терминологию вышелпри финансовой поддержке ОРЛР, иавтор его был удостоен в 2004 г.премии Союза Писателей Румынии,по отделению Литературанациональных меньшинствРумынии, Андрей Иванов не являясьчленом Союза. Этот словарь неимеет аналогов и прецедентов вРумынии.

В 1994 г. А. Иванов опубликовалсборник русских сказок Иванменьшой - разумом большой(издательство Арарат, Бухарест) -это была первая книга, изданная

Общиной русских-липованРумынии, ставшая толчком дляОРЛР в её стремлении приобщитьдетей русских-липован читать иговорить на родном языке вусловиях, когда интенсифицируетсяпроцесс ассимиляции. Затем, вместесо своими коллегами по кафедреФеoдором Кирилэ, ЗигфридомВольф и Ромео Кивеску, сфинансовой помощью Общины,выпустил в 1998 г. Русско-румынский тематический словарь(тома I-II, издательство Арарат,Бухарест), из которого им былинаписаны 250 страниц из всех 800.

Совместно с Иваном Евсеевыми Феодором Петуховым напечатал

на русском языке, также прифинансовой поддержке ОРЛР,Месяцеслов. Православный старо -обрядческий и народный календарьна круглый год (издательствоАрарат, Бухарест, 1996) –своеобразный календарь, в которомприводятся по дням имена главныхсвятых (и их этимологии), главныенародные обряды и веро ва ния,факты истории, фольклора русскихстарообрядцев и т.д.

А. Иванов постоянно уделялвнимание художественномупереводу. Так он перевёл нарумынский язык прозу талантливогороссийского писателя НиколаяНосова (Născocitorii, издательствоРадуга, Москва - Ион Крянгэ,Бухарест, 1987) и сказки МаксимаВалошки (Pădurea iepurașilor.Povești belaruse, издательствоЕксчелсиор, Тимишоара, 1999).

Вместе с женой, поэтомПассионарией Стойческу, перевёлна румынский язык стихи БеллыАхмадулиной (Lumină și ceață,издательство Универс, 1983, 142стр., с параллельным румынским ирусским текстами) и ВладимираВысоцкого (Nerv, издательствоУниверс, 1992, 140 стр.), а такженесколько книг для детей младшеговозраста: - Mica-Fărâmica(издательство Малыш, Москва –Ион Крянгэ, Бухарест, 1982); Cerbulalb (издательство Прогресс, Москва- Ион Крянгэ, Бухарест, 1982);Filipca feciorașul (издательствоЖунацтва, Минск – Ион Крянгэ,Бухарест, 1986); Pana lui FinistȘoimanul (издательство Радуга,Москва - Ион Крянгэ, Бухарест,1987); Preafrumoasa Vasilisa(издательство Румынскогокультурного фонда, Бухарест, 1993).

Был членом АссоциацииСлавистов Румынии иМеждународной Ассоциациипреподавателей русского языка иЛитературы (МАПРЯЛ),председателем экзаминационнойкомиcсии Национальной олимпиадыпо родному русскому языку (в 1997г. – в Брэиле и в 2003 г. – в Ораде).Волновал его всегда и вопроспреподавания родного русскогоязыка для детей русских-липован, ивместе с Феодором Кирилэ иВалентиной Жерча издал Русскийязык и русская культура, учебникдля учащихся русских-липован IX-XI классов лицеев и учительскихсеминарий (Editura Didactică șiPedagogică, Бухарест,

АНДРЕЙАНДРЕЙ ИВАНОВИВАНОВ – 80 – 80 ЛЕТ СО ДНЯ РОЖДЕНИЯЛЕТ СО ДНЯ РОЖДЕНИЯдоктордоктор филологическихфилологических наукнаук, , профессорпрофессор, , диалектологдиалектолог, , лингвистлингвист,,

переводчикпереводчик, , публицистпублицист, , членчлен--основательоснователь ОРЛРОРЛР (1937-2005)(1937-2005)

80 80 ЛЕТЛЕТ СО ДНЯ РОЖДЕНИЯСО ДНЯ РОЖДЕНИЯ

ANDREI ANDREI IVANOV IVANOV (16 iulie 1937 - 16 februarie 2005)(16 iulie 1937 - 16 februarie 2005)

******АНДРЕЙАНДРЕЙ ИВАНОВИВАНОВ

(16 июля 1937 г. - 16 февраля 2005 г.)(16 июля 1937 г. - 16 февраля 2005 г.)

F

АндрейАндрей ИвановИванов ии ИванИван ЕвсеевЕвсеев - 80 - 80 летлет сосо днядня рождениярождения

LUCALUCA

AAîmplinit 3 ani pe 19 iunie2017. La începutul luniimai 2017, după internarea

la camera de urgență a Spitalului„Grigore Alexandrescu” din capitală,o veste cutremurătoare paraliza,lăsând fără cuvinte colegi, cunoștințe,prieteni, rude. Băiețelul colegeinoastre Adriana Urduban, după oserie de analize, ecografii, CT, fusesedepistat cu tumoarea renală Wilms,nefroblastom, un tip de cancer renalrar, care afectează în special copiii.Din luna mai, Luca a trecut pe tratament cu antibiotic, ulterior fiindtransferat la IOB Fundeni, unde s-a reconfirmat diagnosticul detumoare renală bilaterală. Acolo a început chimioterapiapreoperatorie, conform protocolului internațional pentru tumoareaWilms. După tratament, ecografiile arată că tumorile reacționează.Este foarte important ca tumoarea să scadă pentru a se puteainterveni chirurgical.

Operația, dar și tratamentul de după intervenție sunt extrem decostisitoare. Părinții au nevoie de 100.000 de euro pentru a-l ajutape Luca să se însănătoşească, sumă necesară pentru o intervențiechirurgicală - nefrectomie totală sau parțială, tratamentpostoperatoriu, chimioterapie, radioterapie, analize, spitalizareacopilului și a mamei.

Putem, împreună, să-i facem copilăria mai frumoasă lui Luca!Fiecare cât poate, dar, împreună, să îi dăm putere lui LUCA sălupte și să câștige, să-şi redobândească zâmbetul şi copilăriafericită!

URDUBAN LUCA – titular cont umanitarURDUBAN LUCA – titular cont umanitarRO82RNCB0484154567960001 (cont RON)RO82RNCB0484154567960001 (cont RON)

RO55RNCB0484154567960002 (cont EURO)RO55RNCB0484154567960002 (cont EURO)Swift: RNCB RO BUSwift: RNCB RO BU

Banca: Banca Comerciala RomanaBanca: Banca Comerciala RomanaBd. Regina Elisabeta nr. 5 sector 3 Bucuresti cod 030016Bd. Regina Elisabeta nr. 5 sector 3 Bucuresti cod 030016

CONT PAYPAL: CONT PAYPAL: urduban@yahoo.comurduban@yahoo.comPuteți să donați 2 euro prin SMS, la numărul 8828, Puteți să donați 2 euro prin SMS, la numărul 8828,

trimițând textul „LUCA”.trimițând textul „LUCA”.DONAȚI pentru LUCA!DONAȚI pentru LUCA!

19Nr. 6-7 (295-296)/2017ПерсоналияПерсоналия / / PersonaliaPersonalia ZORILE

2002). А также, в соавторстве с Ф.Кирилэ, напечатал два сборника текстовдля II-IV и V-VIII классов Culegere detexte literare pentru elevii ruși lipoveni(Editura Didactică și Pedagogică, Бухарест,1997).

Опубликовал ряд статьей и рецензий врумынских журналах по специальности(„Studii și cercetări lingvistice“, „AnaleleUniversității București. Limbi și literaturistrăine“, „Fonetică și Dialectologie“,Romanoslavica“, „Probleme de rusistică șilingvistică generală”).

В студенческие годы был членомкоманды по плаванию Бухарестскогоуниверситета, участвуя в некоторыхуниверситетских состязаниях сотличными результатами.

Сразу после декабрьской революции1989 г. Андрей Иванов вошёл в составинициативного комитета поформированию Общины, являясь членом-основателем этой этнической организации

русскоязычной диаспоры Румынии. C 1992 по 1997 гг. он был главным

редактором двуязычной (румыно-русской)публикации «Зори» ОРЛР, первогопечатного органа Общины; кромеруководства газетой он лично опубликовалв ней более 50 статьей по вопросам этносаили русской культуры. Объездил все сёлаи города с русскоязычном населениемРумынии, записывая на диктофонхарактеристики говоров русских-липован,готовя к печати сборник диалектальныхтекстов, оставшийся, к сожалению, впроекте. В 1993 г., вместе с ФеодоромКирилэ и Теодором Олтяну, напечаталВопросы диалектологии. Русско-липованские говоры в Румынии (Problemede dialectologie. Graiurile rusești lipoveneștidin România), издательство Бухарестскогоуниверситета.

Профессор Андрей Иванов участвовалс интересными рефератами исообщениями во многих научныхнациональ ных и международныхмероприятиях, в том числе, и на двухмеждународных симпозиумах Общинырусских-липован; два последних рефератавключены в сборники, посвящённыемероприятию (Культура русских-липован

в национальном и международномконтексте, том 1 - издательство Арарат,Бухарест, 1996; том 3 - издательствоКритерион, Бухарест, 2001; он же вошёл ив состав редакционных коллегий этих двухсборников). Всего два месяца не дожилпрофессор до проведения четвёртогонаучного симпозиума ОРЛР, инициаторомкоторого он был, организовав в 1993 г.первый симпозиум в городе Тульча.

Доктор филологических наук АндрейИванов был первым председателемОбщины русских-липован Румынии (сапреля 1990 и до апреля 1991 г.), являясь иодним из основателей ОРЛР, а с 2000 г. по2005 г. был членом Комиссии ОРЛР поизданию книг.

В двуязычной газете Общины «Зори»,главным редактором которой был с 1992 г.по 1997 г., опубликовал много интересныхстатьей о своём этносе, некоторые из нихпод псевдонимами А. Панамариов и А.Михей.

Биографические данные лингвиста идиалектолога Андрея Ивановаопубликованы в:

- юбилейном альбоме 50-летие со дняоснования Бухарестской Педагогическойшколы с преподаванием на русском языке(издательство Критерион, Бухарест, 2000,авторы составители: Иван Евсеев,Светлана Молдован, Иван Витизов, с. 28);

- в газете ЗОРИ (№ 6/2001, № 2/2005); - Кто есть кто в современной

русистике, pедакторы: Ю. Караулов, А.Мустайоки, Москва - Хельсинки, 1994, с.106;

- в справочнике Община русских-липован, автор-составитель СветланаМолдован (издательство АРАРАТ,Бухарест, 2004, с. 160-164);

- в книге Ангары Нири, Русскиеписатели. Биографические эссе - I,издательство Бизантинэ, Бухарест, 2004, с.251-253;

- в книге Raza de soare deasupraCarcaliului (Луч света над селомКаркалиу; редакторы-составители:Пассионария Стойческу, СветланаМолдован; издательство „C.R.L.R.”,2017 г.) и др.

Светлана МОЛДОВАН

МОЯ ЗВЕЗДАМОЯ ЗВЕЗДА

Давно смотрел на млечный путь

Я сын Земли. И жаждал яДавно познать его всю сутьИ нашу тайну бытия.

И вот я двери отворяюВ его далёкие миры.Твёрдо, смело я шагаю,Переступив Земли черты.

Путём иным теперь идуЯ, человек, о ты, Земля!И у Вселенной на видуСреди светил шагаю я.

Я неизведанной тропойОдин по космосу иду.Я – властелин, посланец

твой,Тут разрушаю тишину.

Его просторы я пройдуИ в ширь и в даль. И на путиБыть может, встречу я звезду Звезду надежды и любви.

Я назову её «Земля»И воплощу свои мечты.Водой наполню я моряИ разведу на ней сады.

(1990 г.)

EErofeirofei IVANOV / IVANOV / ЕЕрофейрофей ИВАНОВИВАНОВ(10 X 1930 - 1 XI 2007)(10 X 1930 - 1 XI 2007)

Пассионария СтойческуПассионария Стойческу Иванов,Иванов, Алин и Андрей ИвановАлин и Андрей Иванов

20 ÇÎÐÈ № 6-7 (295-296)/2017ИсследовательскиеИсследовательские экспедицииэкспедиции //

Expediții de cercetareExpediții de cercetare

Светлана ИНИКОВА

Вконце мая 2017 годазавершилась моя поездка кстарообрядцам Румынии.

За 50 дней я проехала страну с юга насевер, посетив места проживаниярусских-липован в Добрудже,Молдавии и Буковине. Безусловно,такая масштабная научная экспедициябыла бы невозможна безорганизационной помощи Общинырусских-липован Румынии (ОРЛР): еёцентрального офиса в Бухаресте иофисов на местах, поэтому, преждевсего, я хочу принести словаблагодарности всем тем, кто помогмне приехать в Румынию иосуществить задуманный планпоездки, кто провожал и встречалменя, селил в благоустроенныхофисах или принимал у себя дома.Также я хочу поблагодарить всехстарообрядцев, кто, несмотря на своюзанятость, уделял мне время, делилсясвоими знаниями и воспоминаниями.Впечатлений и материалов за 50 днейнабралось много, излагать ихпоследовательно нет необходимости,потому что они войдут вподготовленную коллективом авторовиз Москвы, Одессы, Кишинёва,Бухареста книгу.

Желание завершить этот солидныйнаучный труд было главнымдвигателем всей поездки. Все авторы,принявшие участие в создании книги,не новички в изучении старообрядцевРумынии; у каждого есть статьи,посвящённые этой тематике. Книгазадумана как историко-этнографическое исследование: в нейесть исторические разделы,касающиеся наиболее значимыхисторических событий в жизнистарообрядцев, и разделы,посвящённые их материальной идуховной культуре (семейные обряды,одежда и жилище, повседневнаярелигиозная жизнь сельского прихода,монастырей и т.д.). В ходе работы надпроектом появилась необходимостьразвить некоторые темы и ввестиновые разделы, например,посвящённые религии.

К сожалению, в каждомнаселённом пункте я была всего по 4–5 дней. У такой стремительноймаршрутной экспедиции есть и свойплюс: она даёт возможность вкороткий срок сравнитьстарообрядческую культуру в разныхрегионах и выявить культурныеособенности в каждом из них.

КУЛЬТУРНЫЕ ОСОБЕННОСТИКУЛЬТУРНЫЕ ОСОБЕННОСТИИ РАЗЛИЧИЯИ РАЗЛИЧИЯ

Различие в культуре русских-липован Добруджи, Молдавии

и Буковины связано как с тем, чтозаселялись эти регионы разными

группами старообрядцев,приезжавшими из разных частейРоссии, так и с тем, что до созданияРумынского государства эти группыжили на территории разныхгосударств: Турции, Дунайскихкняжеств (в Молдавии и Валахии) и вАвстро-Венгрии, существенноразличавшихся по территориально-административному устройству иприродно-климатическим факторам.

В Буковине русские-липоване,имевшие очень мало земли,изначально были вынужденызаниматься земляными работами,разъезжая по городам и сёлам Австро-Венгрии, а также торговлей, частопокидая свои селения, контактируя ссоседними народами. Им раньше, чемдругим старообрядцам, пришлосьподчиниться требованиям государстваи принять школьное образование,регистрацию рождений, браков,смертей, службу в армии. Буковинскиерусские-липоване оказались болеесклонные к заимствованиям вповседневном быту, чем другиестарообрядцы. Заимствования изрумынской и немецкой культурыможно найти в их одежде и различныхпраздничных обрядах. Процессассимиляции ныне там идёт болеевысокими темпами, чем в Добрудже.

Русские-липоване Добруджи,входившей в Османскую империю,оказались позднее вовлечены вмежэтническое общение, они строжесоблюдали религиозные предписанияи запреты. Кроме историческогофактора, лучшее состояние русскойэтнической культуры и языка вДобрудже, по сравнению с Буковинойи Молдовой, можно объяснить ещё итем, что в Добрудже (за исключениемДельты Дуная) селения русских-липован до сих пор многолюдны,несмотря на то, что за последниедесятилетия часть населения выехалана заработки. Чем многолюднее село,тем больше носителей культуры иязыка, тем легче сохранить своюэтничность.

РУССКИЙ ЯЗЫКРУССКИЙ ЯЗЫК

Сохранение русского языка –это самая острая проблема

сегодняшнего дня. С развитиемтелевидения, Интернета, учащением иуглублением повседневных контактовс соседями, родной русский язык длядетей и молодёжи превратился виностранный. Даже в селенияхДобруджи, где на улице ещё частозвучит русская речь, дети и молодёжьговорят по-румынски. Чем дальше ксеверу, тем реже в обыденной жизниможно услышать русское слово. ВБуковине даже люди старшегопоколения, начав говорить по-русски,переходят на румынский язык, потомучто так им легче, привычнее. Отказ отповседневного использованиярусского языка неизбежно приведёт котказу и от церковно-славянского.Чтение богослужебных текстов длянекоторых клирошан, особенномолодых, уже превратилось вмеханическое, неосмысленноепроизнесение непонятных слов. Мнеизвестна ситуация, когда для человека,принимающего участие в церковнойслужбе, часть богослужебных текстовбыла записана румынскими буквами,поскольку он не знает ни русского, ницерковнославянского языка. ХотяОбщина русских-липован очень многоделает для сохранения русского языка,в этом процессе совершеннонеобходимо участие Церкви, однако уменя создалось впечатление, чтопоследняя пока не везде проявляетзаинтересованности и стремления ксотрудничеству в этом вопросе.

СОХРАНЕНИЕСОХРАНЕНИЕТРАДИЦИОННОЙ КУЛЬТУРЫТРАДИЦИОННОЙ КУЛЬТУРЫ

И ЯЗЫКАИ ЯЗЫКА

Религия является могучимкультурообразующим

фактором, формирующим не толькодуховную, но и материальнуюкультуру. В то же время, она являетсяи главным стимулом к бережномусохранению традиционной культуры и

языка. Именно благодаря крепкойВере и авторитетной Церкви русским-липованам удавалось на протяжениидлительного времени сохранять своюкультуру, свой особый жизненныйуклад. Однако надо отметить, что внастоящее время в эпохуглобализации и то, и другое несколькопошатнулось. Это признают и самистарообрядцы, указывая на то, чтоцеркви наполняются верующимитолько по большим годовымпраздникам, что многие пренебрегаюттребованиями, предъявляемымисвященниками к верующим(например, соблюдение постов,ношение бород мужчинами и длинныхволос женщинами и т.д.). Падениерелигиозности – а это характерно длявсех христианских стран – заметно ипо опустевшим кельям окололипованских церквей, некогданаселённых богомольнымистарушками, и по опустевшиммонастырям.

ЖИЗНЬ СОВРЕМЕННЫХЖИЗНЬ СОВРЕМЕННЫХОБИТЕЛЕЙОБИТЕЛЕЙ

Внашей будущей книге естьглава, посвящённая

монастырям, их повседневной жизни,проблемам, с которыми встречаютсяих обитатели, и мне было оченьинтересно воочию взглянуть на жизньсовременных обителей. С этой цельюя посетила женские и мужскиемонастыри в Славе Русской уездаТульча и Мануиловке/Маноля уездаСучава.

Даже беглый взгляд насовременные монастыри позволяетговорить, что монашеская жизнь длясовременных людеймалопривлекательна, а те, кто идёт вмонастыри, не всегда правильнопонимают смысл монашества и беруткрест не по силам.

Мужской скит около Пятра Нямцсильно выделяется на этом общемфоне запустенья и упадка своейстрогой жизнью иследованием монастырскому

НЕСКОЛЬКО СЛОВ О МОЕЙ ЭКСПЕДИЦИИ В РУМЫНИЮНЕСКОЛЬКО СЛОВ О МОЕЙ ЭКСПЕДИЦИИ В РУМЫНИЮ

Изготовление свечей вмонастыре преподобного Паисия

(около Пятра Нямц)

Исполнение духовных стихов на свадьбе(молодая и её родные), Мануиловка

F

21ZORILEуставу, написанному ещё инокомПавлом Великодворским. Какая-тоособенно благоговейная атмосфера, вкоторую попадаешь там, оставляетчувство соприкосновения с чем-товозвышенным, далёким отсуетливости и прагматичности нашейсовременной жизни.

Мне очень хотелось побывать вУспенском монастыре в Славе Русскойи увидеть могилу выдающегосястарообрядческого епископаСлавского Аркадия(Шапошникова). Еп. Аркадий сыгралвыдающуюся роль в судьбедобруджинских старообрядцев в1850–1860-е гг. и в целом в судьбебелокриницкой иерархии. Обладаябольшим умом и умея обойтипротивника и добиться своих целей,Аркадий получил прозвище«бородатая лисица». Имея высокийсан, он отличался строгоймонашеской жизнью, показываяпример прочим инокам. Его келейникописывал занятия владыки: «…передсмертию за месяц безмерно и вышесилы и не по его летах и здоровьиработал вместе со мною. В лесу рылкамни недели три, а пищу употреблялсуровою и весьма мало». Стремясьувидеть могилу еп. Аркадия, япочему-то представляла, что это местоупокоения неординарного человекадолжно и выглядеть как-то особенно.И действительно, вместо обычногохолмика и креста – каменная плита ибольшой камень-валун. По преданию,сохранившемуся в монастыре, еп.Аркадий сам принёс его в монастырьи велел положить на могиле. Можетбыть, он выбрал и принёс его именнотогда, когда работал в лесу со своимкелейником. Посещение этого местаоставило у меня в душе чувство, что япобывала на могиле давно умершего,но очень близкого мне человека. Еп.Аркадию и его ближайшему другуОсипу Гончарову – личности яркой итоже неординарной, – сыгравшемубольшую роль в историистарообрядчества, в книге будетпосвящён целый раздел. Хотяпоследнее время о Гончаровеписали и в «Зорях», и в«Китеж-граде», но новыедокументы, извлечённые изроссийских архивов,существенно дополнятбиографию и образ этогочеловека.

НА ХУТОРЕНА ХУТОРЕ

ММне ничего не былоизвестно о

«беспоповцах» Хутора (ныне р-нгорода Брэила). Встречи с ними яждала и немного волновалась,наслушавшись рассказов об ихнежелании общаться спосторонними. Знакомствооказалось очень интересным, и яполучила от них и о нихобширную информацию. Когда-то,

ещё до создания белокриницкойиерархии, они, как и нынешниебелокриницкие и новозыбковскиестарообрядцы, были беглопоповцами,т.е. принимали перешедших встарообрядчество из ортодоксальнойцеркви попов. Не признавшиебелокриницкую иерархиюбеглопоповцы (предкиновозыбковцев) продолжалипринимать приезжавших из Россиисвященников, а эти (хуторские)перестали и стали молиться в часовнепод руководством дьяков. Видимо,часовенными были и те«беспоповцы», которые жили вБорще. В обрядовой одеждесовременных часовенных Хутора досих пор сохраняются архаическиечерты, которые давно уже утраченыостальными старообрядцами. Однаконовая эпоха, наступившая в Румыниипосле её вступления в Европейскийсоюз, наложила сильный отпечаток ина жизнь часовенных Хутора: ихмолодёжь также поехала за границу назаработки и летом во дворахрусскоговорящих дедушек и бабушекбегают привезенные на отдыхразноязыкие внуки, не знающиеничего по-русски.

ИКОНОПИСНАЯ ТРАДИЦИЯИКОНОПИСНАЯ ТРАДИЦИЯ

Меня очень интересовалаиконописная традиция

русских-липован. Я началазнакомиться с ней ещё в 2010 г. итеперь имела возможностьпродолжить это знакомство.Утверждения некоторых учёных-липован, что их иконописнаятрадиция уходит корнями в глубокуюдревность, чуть ли не к АндреюРублёву, далеки от истины. Местнаяиконопись у румынскихстарообрядцев появилась довольнопоздно и сильно отошла от старинныхобразцов по стилю, колориту,тематике икон, приобретянеповторимое своеобразие, которое вней ценно и особенно интересноисследователям. В церквах и в домахещё много икон из

России, но это не значит, что онипривезены 300 лет назад. Их вовторой половине XIX века привозилииз России торговцы, иногда самииконописцы, и «выменивали»(продавали) старообрядцам. Многоикон в качестве пожертвованияприсылали российские старообрядцы,особенно когда после созданиябелокриницкой иерархии началосьбурное строительство церквей.Российские старообрядцы, не имеявозможности строить церкви у себя,очень поощряли их строительство натерритории Румынии. Много помогалэтому архиеп. Московский Антоний(Шутов). Он очень хотел, чтобы вТульче (в то время это Турция) былапостроена церковь УспенияБогородицы, и лично от себя решилсделать туда вклад – заказатьхорошую икону. О. Гончаров, скоторым Антоний состоял впереписке, попросил прислать икону«Церковь», о которой никто вДобрудже не слышал. Это, очевидно,была икона «Церковь Христова» или,как её ещё называли «Корабль веры» –символическое изображениехристиан, собравшихся на корабле,кормщик на котором сам И. Христос, ана берегу, за бортом, осталисьразъяренные еретики разных мастей.К лету 1868 г. архиеп. Антонийдействительно вместе с книгами ииконами для Успенской церквиприслал в Тульчу эту икону. В 1940-егг. Успенская церковь, которую частоподтапливало, разрушиласьокончательно. Престол её находится вИоанно-Богословской церкви, ноикона «Церковь», которую я искала вовремя поездки, бесследно исчезла.Возможно, она и сейчас стоит в чьём-нибудь доме, незримо связываяпрошлое российских и румынскихстарообрядцев. Если она сохранилась,буду рада получить об этом известие.

СВЯЗЬ ПОКОЛЕНИЙСВЯЗЬ ПОКОЛЕНИЙ

Япродолжила изучатьрыболовство на Дунае,

которым занималась ещё в 2010 г.Сегодня эта отрасль хозяйства в

упадке и, возможно, скоро,кроме главы в нашей

книге, отнеё ничего

неостанется.

Ушли впрошлое

многиерыболовецкие

методы: однизапрещены, а

другие уженерентабельны.

Рыбалки жалуютсяна сокращение

уловов, различныепрепоны, которые

затрудняют добычу исбыт рыбы. Проблемой

для меня стали поиски людейстаршего возраста, ещё способныхрассказать о прошлом промысла, ознаниях, которыми обладали прежниепоколения рыбаков. Это же самоеможно сказать и о сельском хозяйстве.Ушли из жизни крестьяне, успевшиепохозяйствовать единолично досоздания коллективов. Сменапоколений – совершенноестественный и закономерныйпроцесс, но каждое уходящеепоколение уносит с собой частьзнаний и умений, накопленных ихпредшественниками. В современнойжизни в силу научного и техническогопрогресса, эти знания оказалисьникому не нужны, их некому передать.Ну, зачем, например, знать, чтопредвещают рыбаку «играющие» нанебе тучи, если можно простопослушать прогноз погоды.Изменились сортасельскохозяйственных культур и,соответственно, сроки их посадки, итеперь не надо садиться на землю исобственным телом определять,согрелась ли она для сева.Хранителями этих знаний былистарики, и уважение к ним,характерное для традиционногообщества, отчасти было основано наэтой их важной социальной роли.

Молодёжь и дети сейчас малообщаются со старшим поколением,рассказы которого о прошлом длялюдей нынешнего времени сталинеинтересны. Телевизор, а сейчас ещёи компьютер, вытеснили семейныебеседы долгими зимними вечерами, окоторых вспоминали моисобеседники. Вроде бы всё этозакономерно и нормально, но дажетакое малое изменение в домашнемукладе неизбежно ведёт к разрывусвязи поколений, тем более что теперьих представители говорят на разныхязыках.

Приведенными примерами я хочупоказать, насколько сложен иювелирно тонок общественныйорганизм, в котором даже малоеизменение ведёт к самымнепредсказуемым, часторазрушительным последствиям. Япогрешу против истины, если скажу,что знаю рецепт, как в современныхусловиях да ещё в иноэтничномокружении сохранить свой язык икультуру. Бороться со средствамимассовой информации, пытатьсяостановить процесс глобализациипросто бессмысленно, но вот помнитьо том, кто ты, и знать о своих корнях –необходимо, чтобы устоять средисоблазнов и искушений современнойэпохи. И я очень надеюсь, что нашакнига о старообрядцах Румыниисохранит на своих страницах то, чтотак быстро уходит из жизни ипревращается в прошлое, и, можетбыть, хотя бы кому-то она поможет непотерять себя в водоворотенового времени.

Слева направо: иконописец о. Михаил –священник Иоанно-Богословской церкви, г. Тульча и

иконописец Георгий Павел, с. Сарикёй +

Nr. 6-7 (295-296)/2017ИсследовательскиеИсследовательские экспедицииэкспедиции / / Expediții de cercetareExpediții de cercetare

22 ÇÎÐÈ

Анна ДИНУЦАнна ДИНУЦ

ГГоворить о роли русскогоязыка, как объединяющего,невозможно без того, чтобы

не сказать об алфавите, о кириллице.Помним, что русский был языкоммеждународного общения в СССР, что вдостаточной степени сохраняется ипоныне. Произведения талантливыхписателей и поэтов, кинематографистовиз самых разных республик СоветскогоСоюза становились часто известны вмире благодаря их переводам нарусский. Вспомним хотя бы казахаЧингиза Айтматова, литовцаЭдуардаса Межелайтиса, ЭмиляЛотяну из Молдовы.

Не зря одна из древнейших нынесуществующих культур в мире –армянская, основана на алфавите, науважении к нему, возведенном вмаксимум. Народ, язык, речь безписьменности, без алфавита, как река вжаркой, сухой пустыне. Обязательнопропадает. Растворяется в окружающихего этносах, как в песках. В северномПричёрноморье в IV веке до РождестваХристова образовалось Скифскоегосударство. Но сложность в изучениискифской культуры в том, что скифы неимели своей письменности и не смоглипередать будущим поколенияминформацию о своём образе жизни, обисторических событиях своегогосударства. Благодаря письменности донас дошло большое количестволитературных памятников ДревнейГреции.

Причём существенно, что утратаязыка приводит к утрате Веры. В этомсмысле ярким примером могут быть изападные славяне, которых историческиподмяла под себя католическая Церковь.Они утратили и кириллицу, и, ксожалению, Православие.

Без русского алфавита не было быни Чехова, ни Пушкина, ни Толстого,ни Достоевского, которымивосхищаются многие, в том числе ииностранцы. А мы ведь знаем, что вклад

русской культуры в мировую огромен. Ив этом велика роль кириллицы. Учителяи священнослужители несут этодрагоценнейшее наследие нашихпредков следующим поколениям вшколах и храмах. Как ценно, чтобыживой язык, как Богом благославенныйисточник, сохранялся в семье ипередавался из поколения в поколение.Их вклад в этот процесс неоценим.

РУССКИЕ СТАРООБРЯДЦЫ

Одно из чудес сегодняшнегомира, чудес света это то, как

русские старообрядцы, так давновынужденно покинувшие Родину,сумели сохранить язык своих предков,веру, алфавит, образ мышления,культурную традицию. Удивительно то,что сейчас любовь к родному,материнскому языку вновьвозрождается, причём стараниямистарших, у детей и подростков. Именноэто помогает сейчас старообрядцам изсамых разных стран Латинской Америкив их возвращении на Родину, вЦентральную Россию, в ЮжнуюСибирь, на Дальний Восток, наСеверный Кавказ. Тут столь уместныслова поэта Анны Ахматовой: «И мысохраним тебя, русская речь, /Великое русское слово. / Свободным ичистым тебя пронесём, / И внукамдадим, и от плена спасём / Навеки!».

Святые учителя славянскиестремились к уединению и молитве, но вжизни постоянно оказывались напередовых позициях — и когдаотстаивали христианские истины передмусульманами, и когда взяли на себявеликий просветительский труд. Ихуспех иногда выглядел как поражение,но в результате именно им мы обязаныобретением славянской письменности.«Бог сотворил и ныне в наши годы —объявив буквы для языка вашего — то,чего не было дано никому после первыхвремён, чтобы и вы были причислены квеликим народам, которые славят Богана своём языке… Прими же дар,ценнейший и больший всякого серебра, излата, и драгоценных камней, и всегопреходящего богатства», — писалимператор Михаил князю Ростиславу.

КИРИЛЛ И МЕФОДИЙ

Русский народ был крещён ещё вте времена, когда наши предки не

считали себя христианами — в девятомвеке. На западе Европы наследникиКарла Великого делили франкскуюимперию, на Востоке укреплялисьмусульманские государства, притесняяВизантию, а в молодых славянскихкняжествах проповедовали и трудилисьравноапостольные Кирилл и Мефодий— подлинные основатели нашейкультуры.

История деятельности святыхбратьев изучена со всевозможнойтщательностью: сохранившиеся

письменные источники многократнопрокомментированы, и учёные мужиспорят о деталях биографий идопустимых интерпретациях дошедшихсведений. Да и как может быть иначе,когда речь идёт о создателях славянскогоалфавита? Однако же до сих пор образыКирилла и Мефодия теряются заобилием идеологических построений ипросто выдумок.

Кирилл — младший и по возрасту, ипо иерархическим званиям — до концажизни был просто мирянином имонашеский постриг с именем Кириллпринял только на смертном одре.Мефодий же, старший брат, былправителем отдельной областиВизантийской империи, настоятелеммонастыря и закончил жизньархиепископом. И всё же традиционноКирилл занимает почётное первоеместо, и его именем назван алфавит —кириллица. Всю жизнь он носил другоеимя — Константин, и ещё почтительноепрозвище — Философ.

Константин был чрезвычайноодарённым человеком. «Быстрота егоспособностей не уступалаприлежанию», — житие, составленноевскоре после его кончины, неоднократноподчёркивает глубину и обширность егознаний. Переводя на язык современныхреалий, Константин Философ былпрофессором столичногоКонстантинопольского университета,очень молодым и перспективным. В 24года (!) он получил первое важноегосударственное задание — отстаиватьистинность христианства перед лицоминоверцев-мусульман.

Для Византии доктриной былохристианство. Укрепление ираспространение Православиявоспринималось императорской властьюкак первостепенная государственнаязадача. Поэтому, как пишетсовременный исследователь кирилло-мефодиевского наследия А.-Э. Тахиаос,«дипломата, вступавшего в переговорыс врагами или „варварами”, всегдасопровождал миссионер». Такиммиссионером и был Константин.Поэтому так сложно отделитьсобственно просветительскую егодеятельность от политической. Толькоперед самой смертью он символическисложил с себя государственную службу,приняв монашество. «Более я не слуга ницарю, ни кому-либо другому на земле;только Богу Вседержителю был и будуво веки», — напишет теперь ужеКирилл.

Хазарские иудеи оспаривалиБоговоплощение и ставили в винухристианам несоблюдениеветхозаветных предписаний. ОтветыКонстантина — яркие, образные икраткие — если и не убеждали всехоппонентов, то, во всяком случае,доставляли полемическую победу,приводя слушающих в восхищение.

Переговоры закончились в целомудачно, хотя хазарское государство и нестало христианским, каган позволилжелающим креститься. Были иполитические успехи. И ещё одноважное попутное событие. По дорогевизантийская делегация заехала в Крым,где около современного Севастополя(древний Херсонес) Константин отыскалмощи древнего святого папы РимскогоКлимента. Впоследствии мощисвятителя Климента братья передадут вРим, чем дополнительно расположат ксебе папу Адриана. Именно с Кирилла иМефодия начинается особое почитаниесвятого Климента у славян — вспомнимвеличественную церковь в его честь вМоскве недалеко от Третьяковскойгалереи.

ПЕРВЫЙ АЛФАВИТ —ГЛАГОЛИЦА. НАЧАЛО

СЛАВЯНСКОЙ КУЛЬТУРЫ

862 год. Исторический рубеж. Вэтом году моравский князь Ростиславпосылает письмо византийскомуимператору с просьбой прислатьпроповедников, способных наславянском языке наставить егоподданных в христианстве. ВеликаяМоравия, включавшая в то времяотдельные области современной Чехии,Словакии, Австрии, Венгрии, Румыниии Польши, уже была христианской. Нопросвещало её немецкое духовенство, ивсе богослужение, священные книги ибогословие были латинские, для славяннепонятные.

У славян не было письменности. Ноне сам факт отсутствия буквпредставлял главную проблему. У нихне было отвлечённых понятий ибогатства терминологии, котороеобычно складывается в «книжнойкультуре». Высокое христианскоебогословие, Писание и богослужебныетексты надо было переложить на язык,не обладавший к тому никакимисредствами.

Константин снова призвал напомощь брата, были привлечены идругие сотрудники. Это был своего роданаучный институт. Первый алфавит —глаголицу — составили на основегреческой тайнописи. Буквысоответствуют буквам греческогоалфавита, но выглядят по-другому —настолько, что глаголицу часто путали свосточными языками. Кроме того, длязвуков, специфических для славянскогонаречия, были взяты еврейские буквы(например, «ш»).

Дальше переводили Евангелие,выверяли выражения и термины,переводили богослужебные книги.Объём переводов, осуществлённыхсвятыми братьями и их непосредствен-ными учениками, был весьмазначителен — ко времени крещенияРуси уже существовала целаябиблиотека славянских книг.

РЕЧЬ БЕЗ ПИСЬМЕННОСТИ, БЕЗ АЛФАВИТА, РЕЧЬ БЕЗ ПИСЬМЕННОСТИ, БЕЗ АЛФАВИТА, КАК РЕКА В ЖАРКОЙ, СУХОЙ ПУСТЫНЕКАК РЕКА В ЖАРКОЙ, СУХОЙ ПУСТЫНЕ

Кирилл и Мефодий F

№ 6-7 (295-296)/2017ДеньДень славянскойславянской

письменности и культурыписьменности и культуры

23ZORILEВпрочем, деятельность

просветителей не могла ограничитьсятолько научно-переводческимиизысканиями. Предстояло научитьславян новым буквам, новому книжномуязыку, новому богослужению. Особенноболезненным был переход на новыйбогослужебный язык. Неудивительно,что духовенство Моравии, следовавшеедо того немецкой практике, воспринялоновые веяния в штыки. Выдвигалисьдаже догматические аргументы противславянского переложения служб, такназываемая триязычная ересь, будто быс Богом можно говорить только на«священных» языках: греческом,еврейском и латинском.

Догматика переплеталась сполитикой, каноническое право сдипломатией и властными амбициями— и в центре этого клубка оказалисьКирилл и Мефодий. ТерриторияМоравии находилась под юрисдикциейпапы, и хотя Западная Церковь тогдаещё не была отделена от Восточной, наинициативу византийского императора иконстантинопольского патриарха (аименно такой статус имела миссия) всеже смотрели с подозрением. Немецкоедуховенство, тесно связанное сосветской властью Баварии, видело вначинаниях братьев осуществлениеславянского сепаратизма. Идействительно, славянские князья кромедуховных интересов преследовали игосударственные — свойбогослужебный язык и церковнаянезависимость значительно укрепилибы их положение. Наконец, папанаходился в напряжённых отношениях сБаварией, и поддержка оживленияцерковной жизни в Моравии против«триязычников» вполне укладывалась вобщее направление его политики.

Политические противоречия дорогостоили миссионерам. Из-за постоянныхинтриг немецкого духовенстваКонстантину и Мефодию дваждыприходилось оправдываться передримским первосвященником. В 869 году,не выдержав перенапряжения, св.Кирилл скончался (ему было всего 42года), и его дело продолжил Мефодий,вскоре после этого рукоположенный вРиме в епископский сан. Мефодийскончался в 885 году, пережив изгнание,оскорбления и заточение,продолжавшееся несколько лет.

Преемником Мефодия стал Горазд, иуже при нём дело святых братьев вМоравии практически заглохло:богослужебные переводы былизапрещены, последователи убиты илипроданы в рабство; многие сами бежалив соседние страны. Но это был не конец.Это было только начало славянскойкультуры, а значит, и русской культурытоже. Центр славянской книжностипереместился в Болгарию, потом вРоссию. В книгах стала использоватьсякириллица, названная так в честьсоздателя первого алфавита.Письменность выросла и окрепла.

Совсем немногие народыудостоились чести иметь свойсобственный алфавит. Это понималиуже в далёком девятом веке.

ФИЛЬМФИЛЬМ

Фильм Код Кирилла. Рождениецивилизации рассказывает о

появлении славянской азбуки -кириллицы - и о том, как Россия заняламесто лидера восточно-христианскойкириллической цивилизации.

Великие святые Кирилл и Мефодийсоздали универсальный принцип -каждый народ достоин того, чтобыузнать Слово Божие на своём родномязыке. И сейчас этот принциппродолжает воплощаться в жизнь. Вфильме рассказывается о том, как набазе кириллицы создаются азбуки дляпрежде бесписьменных языков народовРоссии. А русский православныйсвященник - современный преемникКирилла и Мефодия - приезжает насобаках в юрты и учит камчатскихкоряков читать Евангелие, напечатанноекириллицей по-корякски.

Что спасло русскую азбуку? Какполучилось, что среди всех народовЕвропы только славяне получили многовеков назад национальный алфавит? Как

отразилось на национальномсамосознании всех славян то, чтоБиблию они узнали на своём родномязыке, а не на латыни или греческом?Как Россия спасла своих братьев покириллице от 400-летнего османскогоига? Какая борьба вокругкириллического алфавитаразворачиваются в современном мире?Перейдёт ли Украина на латинскийалфавит?

Съёмки фильма проходили в России,Греции, Стамбуле, Риме, Крыму, Чехии,Хорватии, на Камчатке. В фильмепринимают участие: митрополитИларион, член-корреспондент РАНВладимир Алпатов, член-корреспондентРАН Борис Флоря, профессор МГУАндрей Кибрик и другие.Режиссёр: Александр Бруньковский(https://russia.tv/brand/show/brand_id/43887).

РУКОПИСНАЯ ТРАДИЦИЯРУКОПИСНАЯ ТРАДИЦИЯ..СТАРООБРЯДЧЕСКАЯСТАРООБРЯДЧЕСКАЯ

ЛИТЕРАТУРАЛИТЕРАТУРА

Старообрядческие рукописные ипечатные книги, возникшие по

причине утилитарной нужды, стали, по

сути, единственным продолжениемдревнерусской литературной традиции.

Старославянская азбука, какой еёсоздали Кирилл и Мефодий, послеязыковой реформы Петра Великогоосталась в ходу только в церковныхписаниях, однако старообрядцыпродолжали пользоваться ей и в быту.Тюмень с округой в середине XVIIвека занимали территориюсовременного областного центра,Тюменского и Ялуторовского районов,Тугулымский район Свердловскойобласти и часть территории Курганскойобласти. Здесь жили старообрядцы.Старопечатных книг, изданных дораскола, было не так много, остальноепришлось переписывать от руки. Такзародилась мощная утилитарнаярукописная традиция, в каждой общиневозникли свои библиотеки. То, чтопринято считать светской русскойлитературой с её речевым запасом,оборотами речи, с обращением к героюреальному, а не вымышленному,выросло как раз из старообрядческойтрадиции. Пример - «Житие

протопопа Аввакума, им самимнаписанное». В XIX веке в одной изсеверных деревень его обнаружилиучёные.

Таким живым русским языком спросторечными оборотами в XVII векедо Аввакума никто не писал. Болеетого, писать о себе житие было вообщене принято. Сочинения зауральскихстарообрядцев в полном объёме былиоткрыты только в 80-90 годы XX века.Инициатором этого стал историк,сотрудник Сибирского отделения РАННовосибирского АкадемгородкаНиколай Покровский, который с 60-хгодов организовывал ежегодныеэкспедиции в Сибирь и на Урал. В 80-егоды зарождаются археографическиецентры в Екатеринбурге и в Тюмени.Лабораторию археографии на базеТюмГУ в 1986 году возглавил СергейТуров.

Под его руководством проводилисьэкспедиции по многим районамТюменской, Свердловской, Курганскойобласти. Коллекция древних рукописейи книг, сформированная по итогамработы историков, хранится вуниверситетском музее археологии и

этнографии. Одним из уникальныхпамятников старообрядческойлитературной традиции из коллекцииТюмГУ является певческая рукописьсередины XIX века, так называемаярукопись на крюках — виддревнерусской нотной записи, покоторой исполнялись песнопения вовремя богослужений.

Небольшая книжечка, которуюавтор, некий Степан ОсиповичБородулин, заботливо подписал своимименем и украсил виньеткой, — канонза единоумершего, по которому онпоминал своих родителей. Такиетексты — доказательство продолжениярусской допетровской традиции в быту,той самой, от Кирилла и Мефодия.

Уникальность этих рукописныхпроизведений — не только всохранении древнерусских традиций.Старообрядческая литература отражаетбыт, взгляды и представления о мире. Внастоящее время рукописнаястарообрядческая традиция вТюменской области прекратилась, ноона ещё теплится в Саянах, в дальнихскитах на Енисее и Алтае.

В Русской Православной Церквипамять равноапостольныхпросветителей славян чествуется с XIвека. Древнейшие службы святым,дошедшие до нашего времени,относятся к XIII веку. В наши днибратьев Кирилла и Мефодия широкопочитают не только в славянскихстранах, они канонизированы иЗападной, и Восточной церквями.

Установленный церковью деньпамяти Кирилла и Мефодия - 24 маяпо новому стилю - отмечается сейчас вРоссии как государственный праздник,причём единственный, которыйявляется одновременно игосударственным, и церковным.Празднуют его от Камчатки доКалининграда, грандиозный концерттрадиционно проходит в этот день наКрасной площади. Объявлен этот деньнациональным праздником и вБолгарии. В России их именаминазывают библиотеки, улицы городов,учебные заведения, всевозможныелитературные, общественные и дажеполитические организации.

В Москве на Старославянскойплощади установлен памятникКириллу и Мефодию. В 1998 годуСлавянским фондом России былаучреждена Международная премияимени Кирилла и Мефодия. В 2002году город Воронеж сталВсероссийским центром празднованияДней славянской культуры иписьменности.

Община русских-липован Румынииотметила день памяти Кирилла иМефодия в Черкезской Славе уездаТульча в воскресенье 28 мая 2017 г. врамках круглого стола, посвящённогоэтим двум создателям старославянскойазбуки. Мероприятие День славянскойписьменности и культуры (Деньсвятых Кирилла и Мефодия)состоялось в Культурном центрерусских-липован селенияСлава Черкезэ.

В Черкезской Славе, на круглом столеВ Черкезской Славе, на круглом столе«День памяти Кирилла и Мефодия»«День памяти Кирилла и Мефодия»

+

Nr. 6-7 (295-296)/2017ДеньДень славянскойславянскойписьменности и культурыписьменности и культуры

24 № 6-7 (295-296)/2017НовыеНовые книгикниги / /

Apariții editorialeApariții editorialeÇÎÐÈ

Dumitru BALAN

Paginile volumului „ZiuaPoeziei” reunesc versurireprezentative pentru lirica

rusă din cea de-a doua jumătate a

secolului trecut, tălmăcite de reputatapoetă şi prozatoare PassionariaStoicescu, în perioade diferite, cucolaborarea cadrelor didactice de laCatedra de filologie rusă aUniversităţii din Bucureşti, AndreiIvanov, Aneta Dobre, MihaelaMoraru, Gheorghe Barbă şiDumitru Balan. Antologia de liricărusă contemporană a apărut în lunaiulie 2017 la Editura „C.R.L.R.”, cusprijinul financiar al Comunității, șiacest volum în limba română va fioferit elevilor participanți la ediția a X-a a concursului național „Festivalulpoeziei ruse” de la Iași (14-17 iulie2017), organizat sub egidaMinisterului Educației Naționale șiCercetării Științifice.

Cei șapte autori ruşi selectaţi învolum sunt exponenţiali pentruprincipalele orientări ale poeziei rusecontemporane, a cărei primă„descătuşare” a început să se producă,nu fără inerentele şi conservatoarelecontestări din partea dogmaticilorputerii oficiale, în perioada„dezgheţului” hruşciovist.

LIRICĂ RUSĂLIRICĂ RUSĂCONTEMPORANĂ ÎN STRAIECONTEMPORANĂ ÎN STRAIE

ROMÂNEŞTIROMÂNEŞTI

Evgheni Evtuşenko, AndreiVoznesenski, Robert Rojdestvenski,Bella Ahmadulina aparţinconvenţional generaţiei „şaizeciştilor”care prin poezia lor (dupăimpresionantul „secol de argint” de lasfârşitul veacului al XIX-lea şiînceputul veacului al XX-lea), o poezie„în gura mare” (după titlul omonim alunui celebru poem maiakovskian), opoezie a „estradei” (în sensul abordăriiîndrăzneţe a problemelor actualităţii, însensul impactului colosal în rândulcititorilor şi spectatorilor de larecitaluri), au mutat locul întâlnirilor

cu auditoriul din spaţiul restrâns alcenaclurilor literare în mari pieţe (deexemplu, Piaţa „Maiakovski” dinMoscova), în imensele săli alepalatelor de cultură şi sport, în arenesportive cu zeci de mii de locuri. S-acreat o nemaivăzută atracţie a poeziei,au crescut fulminant tirajele cărţilor delirică. Boomul poetic s-a extins pe operioadă de aproape trei decenii, cu unmoment de vârf în anii 1960.

Evgheni AlexandroviciEvtuşenko s-a născut nu în 1933, ci la18 iulie 1932 şi nu în localitatea Zima,ci în oraşul Nijneudinsk, din regiuneaIrkutsk. Mai târziu, familia lui s-atransferat la Moscova. În 1938, părinţiis-au despărţit, tatăl AlexandrRudolfovici părăsindu-şi soţia, dupăarestarea socrului. În 1941, viitorulpoet a fost evacuat în localitatea Zima,la bunica sa. Când mama a venit înZima, l-a trecut pe fiu pe numele său şia schimbat în certificatul de naştereanul 1932 cu 1933 (aceasta pentru a nufi nevoită să procure pentru Evgheniun permis special pentru întoarcerea laMoscova); în 1944, mama şi fiul aurevenit în capitală. Debutul poetic areloc în 1949. Se remarcă treptat nu doarca poet, ci şi ca prozator, eseist,publicist, traducător, regizor de film,actor şi fotograf. Dintre numeroaselesale volume de poezii (în unii aniapăreau şi câte două sau trei cărţi)semnalez selectiv: Al treilea omăt(1955), Făgăduiala (1957), Mărul(1960), Tandreţe (1962),Hidrocentrala Bratsk (1965), Drumulnumărul unu (1972), Poetul în Rusiae mai mult decât poet (1973), Auzultatălui (1975), Mulţumesc (1976),Poporul de dimineaţă (1978), Punctulde sprijin (1981), Din locul meu debaştină (1983), Mama şi bomba cuneutroni (1986), Vântul de mâine(1987), Ultima încercare (1988),Draga mea, dormi... (1989), Nu-sanii: Lirică de dragoste (1993),Lacrimi târzii (1994) etc. În 1995 apublicat o impunătoare antologie depoezie rusă din secolul XX, intitulatăStrofele veacului.

În afara numeroaselor poeziiapărute în presa literară româneascămerită o menţiune specială cele douăvolume de versuri Poezii (1974), întraducerea lui Ion Covaci şi VictorGh. Frunză, şi Mierea târzie (2007),în traducerea lui Ştefan Dimitriu. Aufost tălmăcite în limba română şiromanele sale Iagodnâe mesta (1981),sub titlul Dulcele ţinut al poamelor(pentru această traducere, realizată în1983, Mircea Aurel Buiciuc a fostdistins cu Premiul Uniunii Scriitorilor)şi Să nu mori înainte de moarte(1993), tradus de acelaşi ŞtefanDimitriu. În anul 2007, Evtuşenko afost decorat de către preşedinteleRomâniei, an în care poetul a vizitat

pentru a doua oară ţara noastră. Amurit la 1 aprilie 2017, în Statele Uniteale Americii, fiind înmormântat înRusia.

Robert Ivanovici Rojdestvenski(născut la 20 iunie 1932, în satulKosiha din ţinutul Altai şi decedat la20 august 1994 la Moscova, după ocomplicată operaţie pe creier efectuatăla Paris) a trecut treptat de la poeziamilitantă, angajantă, din volume caDrapelele primăverii (1955),Bulevardul în derivă (1959), Insulenelocuite (1962), Recviem (1963),Raza de acţiune (1965), Radarulinimii (1971), Vocea oraşului (1977),la o poezie cu tentă filosoficăgeneralizatoare, de o mai mareprofunzime şi laconism ca, deexemplu, în volumele Acest timp(1976-1982) şi Prietenilor (1982-1985). Multe poeme au fost puse pemuzică, devenind cântece de marepopularitate (Te rog, măcar pentruscurt timp..., E dulce poama, Anii mei– bogăţia mea, Sună-mă, sună...precum şi cântecele pentru filmulserial TV Şaptesprezece clipe ale uneiprimăveri). A primit, în 1979, Premiulde Stat pentru volumul Două sute şizece paşi.

În limba română a văzut luminatiparului volumul Poezii (1976), întraducerea poeților GheorgheTomozei şi Valeriu Bucuroiu. Altepoezii au apărut în reviste literare dinBucureşti şi provincie. Am avutfericita ocazie, ca timp de douăsăptămâni, să-l însoţesc pe poetîmpreună cu soţia sa, criticul literarAlla Kireeva, în vizita ce-auîntreprins-o în anii 1980, la Bucureşti,Constanţa şi în Delta Dunării (amrealizat cu acest prilej un ampluinterviu în care poetul s-a referit şi lasecretele compunerii textelor poeticepentru cântece). Muzicalitatea versuluirăzbate şi din tălmăcirea poeziei Aniimei - bogăţia mea, în varianta propusăde Passionaria Stoicescu – Cântecdespre ani. Celelalte poezii traduse audinamică interioară şi o ritmică maiconsonantă cu versul maiakovskian.

Bella Ahatovna Ahmadulina(născută la 10 aprilie 1937 laMoscova) a publicat primul volum depoezii Struna în 1962. Alte volume dereferinţă din creaţia poetei sunt Lecţiilede muzică (1969), Versuri (1975),Lumânarea (1977), Viforul (1977),Taina (1983), Livada (1987) şi Odatăîn decembrie (1996). Întâlnim laAhmadulina precum şi la Evtuşenko,Voznesenski sau Rojdestvenski aceeaşitemă iradiantă a prieteniei, aceeaşicutezanţă lirică şi nesupunere în faţadogmelor, aceeaşi expresivitatemaximă a cuvintelor şi a metaforelorinedite, caracteristică, de altfel, şipoeziei Marinei Ţvetaeva. În acelaşitimp, prin filigranul stilistic şi o uşoară

arhaizare a ţesutului poetic,Ahmadulina se situează pe coordonateneopuşkiniene, e mai apropiată deimpresionismul tânărului Pasternak.Ciclul de poezii ahmaduliene traduse emai cuprinzător (numără douăsprezecepiese), el fiind extras din volumul:Bella Ahmadulina, Lumină şi ceaţă,în româneşte de Passionaria Stoicescuşi Andrei Ivanov, cuvânt înainte dePassionaria Stoicescu, Bucureşti,editura Univers, 1983.

Deşi critica literară a asociat-o, nude puţine ori, cu trioul Evtuşenko-Voznesenski-Rojdestvenski, la carechiar poeta se racorda în plan estetic,resimţind vădite consonanţe şi afinităţinecircumstanţiale (o perioadă, în plancivil, ea a fost soţia lui Evtuşenko),opera sa are o anumită specificitate,unde livrescul, ţesut din imanenţarealităţii imediate concubinează iscusitcu vizionarismul ego-ului lirico-emoţional al autoarei.

Nikolai Mihailovici Rubţov(născut la 31 ianuarie 1936 în satulEmeţk din regiunea Arhanghelsk şi

decedat la 19 ianuarie 1971, după ceiubita lui, în timpul unei certe aprige,după un chef bahic, într-o clipă denebunie, l-a sugrumat) a avut ocopilărie zbuciumată, care şi-a pusamprenta asupra evoluţiei ulterioare apoetului. În 1937, părinţii lui N.Rubţov se mută în satul Niandoma dinregiunea Arhanghelsk, apoi în 1941 înVologda, loc îndrăgit de viitorul poet,unde ulterior îi va cunoaşte şi se vaîmprieteni cu importanţi scriitori ruşica Alexandr Iaşin, Victor Astafiev,Vasili Belov ş.a. În timpul războiului îimor mama şi două surori mai mici,tatăl plecat pe front dispare fără urmă,iar micuţul Nikolai va fi trimis laorfelinatul din satul Nikolsk dinregiunea Vologda, unde se va afla pânăla vârsta de 14 ani, perioadă cureverberaţii emoţionale puternice înlirica poetului.

Rubţov, care se compara cu un lupsinguratic, a peregrinat multîn scurta-i viaţă, curmată

„ZIUA POEZIEI”„ZIUA POEZIEI”

F

Nikolai Mihailovici RubţovNikolai Mihailovici Rubţov

25ZORILENr. 6-7 (295-296)/2017НовыеНовые книгикниги / / Apariții editorialeApariții editoriale

brusc la 35 de ani (n-a ajuns măcar nicila fatidica cifră, atinsă, de exemplu, dePuşkin şi Maiakovski), dar se vaîntoarce cu emoţia adolescentuluiîndrăgostit şi nostalgic în Vologda,după ce destinul îl purtase pe drumurilungi şi locuri diverse: la Riga, undenu este primit la Şcoala de marină,deoarece nu împlinise încă 15 ani, laTotma, unde se înscrie la Şcoalatehnică de silvicultură, în Arhanghelsk,unde a fost ajutor de fochist, laKirovsk (regiunea Murmansk, Siberia),unde devine elev la Şcoala tehnică deminerit, apoi la Leningrad în 1955, deunde va fi recrutat în armată şirepartizat la flota din Marea Nordului;la demobilizare, în 1959, se întoarce laLeningrad (aici va lucra ca fochist,lăcătuş, apoi oţelar la uzina „Kirov”),unde îşi va alcătui primul volum deversuri Valuri şi stânci (textdactilografiat, publicat postum), laMoscova, unde intră la Institutul deLiteratură „M. Gorki”, absolvit în 1967cu o lucrare de licenţă ce va deveni, înacelaşi an, celebrul volum de poeziiSteaua câmpurilor (cu doi ani maiînainte îi apărea la Arhanghelsk,placheta Lirică).

La următoarele două volumeantume, şi acestea editate cu maregreutate, Sufletul păstrează(Arhanghelsk, 1969), Larma pinilor(Moscova, 1970) poate fi asociat şivolumul Flori verzi, pregătit de poet şiapărut în anul morţii sale, moarte acărei dată a pronosticat-o cu exactitate:„Voi muri la gerul Bobotezei” (într-adevăr, după stilul vechi alcalendarului creştin ortodox rus,respectat în Biserica Rusă şi azi,Rubţov a decedat la Bobotează).

Un volum de poezii cu titlul Steauacâmpurilor a apărut la Bucureşti, înanul 1980, în tălmăcirea şi prefaţa luiIoanichie Olteanu. În anul 2009 aapărut cartea Peregrinul. NikolaiRubțov (Editura Tehnopress), carecuprinde 90 de poezii în traducereaLiudmilei Bejenaru din Iași.

Poezia ultimilor ani de viaţă ai luiRubţov, dominată de spectruldespărţirii, de teama însingurării, deeternul zbucium interior în faţaiminentei morţi, contrastează evidentcu versurile debutului, când minunatanatură rusă inocula eroului liric unoptimism stenic, de invidiat, precum înSteaua câmpurilor.

Bulat Şalvovici Okudjava s-anăscut la 9 mai 1924 la Moscova,decedat la 12 iunie 1997, într-un spitalmilitar de lângă Paris şi înhumat lacimitirul Vagankovo din Moscova.

Cu o adolescenţă zbuciumată (în1937, tatăl, activist de partid estearestat şi executat, iar mama – închisăîn lagăr), Bulat, la vârsta de 17 anipleacă voluntar pe front, de unde va fidemobilizat de-abia la sfârşitulrăzboiului, în 1945; în anul 1947, lagara din Tbilisi îşi va întâmpina mama,eliberată din lagăr, după zece ani de

detenţie.La editurile moscovite îi apar

volumele de poezii Insulele (1959),Toboşarul vesel (1964), Generosulmartie (1967), iar peste hotare, întreanii 1964 şi 1986, îi sunt editate înlimba rusă 13 cărţi de poezie şi proză.Pe la începutul anilor 1970 este„sfătuit” să nu mai apară în public, pescenă, cu popularele sale cântece.Tăcerea cantautorului va dura până pela începutul anilor 1980. În acestrăstimp, se dedică aproape în totalitateprozei, preponderent prozei istorice. În1981, Okudjava reîncepe să scriepoezii şi, implicit, o serie de cântece.Încheiaseră deja conturile cu lumeaaceasta doi străluciţi barzi, Galici şiVîsoţki. Cântece precum Aristocratuldintr-o curte de pe Arbat, Corbul,Cântec liric de pirat, Cântec despredrumul lung se bucură de un succesdeosebit. Noile cântece ale luiOkudjava dobândesc o anumită tentăpolitică, sunt mai direct raportate larealitatea imediată. Chiar şi versurilededicate altor timpuri au văditătransparenţă subtextuală. Atunci cândOkudjava cânta despre „imperiulroman din vremea decadenţei” cepăstra „ordinea de fier doar înaparenţă”, toţi înţelegeau despre ceimperiu este vorba. Chiar şi multepoezii, nepuse pe muzică de autor, au oasemenea melodicitate şi simplitate aprofundelor meditaţii, încât pot uşordeveni texte accesibile pentru cântec.

Spre sfârşitul vieţii, într-un noucontext social-politic, a beneficiatbinemeritat de recunoştinţacontemporanilor, a fost decorat cuordine şi medalii, a devenit Laureat alPremiului de Stat, doctor onorific înştiinţe umaniste, cetăţean de onoare aloraşului Kaluga, a primit numeroasepremii literare ş.a.m.d.

În 1998 s-a deschis în orăşelulscriitorilor de la Peredelkino (regiuneaMoscova) casa-muzeu „BulatOkudjava” şi a fost înfiinţat premiulliterar „Bulat Okudjava”.

În România s-au bucurat de un largsucces romanul Călătoria diletanţilor,în româneşte de Nicolae Iliescu(Bucureşti, 1985) şi Cântecul esenţial.Versuri, în româneşte de PassionariaStoicescu şi Dumitru Balan, prefaţăşi note de D. Balan (Bucureşti, 1987).În volumul de faţă (cu un cuvântintroductiv de Dumitru Balan) au fostselectate 12 poezii reprezentativepentru diferite perioade de creaţie, 11texte poetice fiind, în acelaşi timp, şicântece remarcabile.

O popularitate deosebită au avut şicontinuă să aibă cântecele luiVladimir Vîsoţki; cu ani în urmăTeatrul de Operă din Bucureşti amontat spectacolul Odiseea Vîsoţki,jucat cu casa închisă şi în prezent.

Actor de teatru şi cinema,cantautor, poet şi prozator, VladimirSemionovici Vîsoţki s-a născut la 25ianuarie 1938 la Moscova şi a decedat,

în acelaşi oraş, la 25 iulie 1980. Întimpul vieţii n-a putut să-şi vadăpoeziile tipărite în volum, cu toatediligenţele făcute de prietenii săi,scriitori importanţi pe lângăconducerile diferitelor editurimoscovite, în schimb postum, în 1981,a ieşit de sub tipar volumul Nerv,numeroase alte cărţi de poezie în aniiurmători, precum şi opere alese îndouă, cinci şi chiar în şapte volume,nemaiţinând cont de zecile demonografii, culegeri de articole şimărturii despre originalitatea poetului-cântăreţ şi talentul debordant alactorului de teatru şi cinema.

După angajarea sa la Teatrul de laTaganka, în 1964, teatru pe care nu-lva părăsi până la moarte, Vîsoţki, înafara rolurilor de compoziţie jucate pescenă, va susţine, mai ales în afaracapitalei, numeroase spectacole, undeîşi va interpreta propriile sale cântece.

În vara anului 1965, Vîsoţki a

cunoscut-o pe actriţa de teatru şicinema Marina Vlady (cetăţeanăfranceză de origine rusă) pe care o valua de soţie la 1 decembrie 1970(ambii erau deja la a treia căsătorie),moment benefic în biografia luiVîsoţki, obligat să-şi modifice modulde viaţă dezordonat, să renunţe lanesfârşitele escapade şi la chefurileprelungite.

În timpul vieţii, de exemplu, spresfârşitul deceniului al şaptelea, în presaoficială a apărut un şir întreg dearticole în care era contestată nu numailatura artistică a textelor compuse şicântate de Vîsoţki, ci şi aşa-zisa „lipsăde înalt conţinut ideologic, de adevăratspirit civic”. Chiar şi la moartea sa (lafuneralii au participat mii de oameni),oficialităţile au manifestat intoleranţăfaţă de memoria poetului, astfel,directorul cimitirului Vagankovo a fostdemis din funcţie, deoarece a permisca Vîsoţki să fie înhumat peimportanta alee de lângă intrareaprincipală.

Datorită Marinei Vlady a fostsalvată din ghearele cenzurii şi,normal, de la distrugere, moştenirea

literară a lui Vîsoţki şi transmisăArhivei Centrale de Stat pentruLiteratură şi Artă. Astăzi, există înMoscova, nu departe de Teatrul de laTaganka, un impunător edificiuurbanistic, unde îşi are sediul Muzeul„V. Vîsoţki” şi Centrul de Studiere aOperei lui V. Vîsoţki. Aceastăimportantă instituţie, subvenţionată deMinisterul Culturii, organizeazăperiodic conferinţe ştiinţifice şisimpozioane (cu participareinternaţională), editează cărţi, reviste,pliante, fotografii, toate, bineînţeles,consacrate memoriei celui care arevigorat, în fosta Uniunea Sovietică,glorioasa tradiţie în care au excelat, înperioada interbelică (e adevărat, înafara graniţelor ţării), AlexandrVertinski şi Piotr Leşcenko.

În România numele lui Vîsoţki aînceput să devină cunoscut de prin anii1980, întâi în mediul filologicuniversitar, apoi şi în presa literară.

Evenimente editoriale majore l-auconstituit apariţia, în 1992 a volumuluiNerv. Versuri, în traducerea semnatăde Passionaria Stoicescu şi AndreiIvanov, cu prefaţă şi note dePassionaria Stoicescu şi, mai târziu, în1997, a volumului Tăcere albă,antologie şi traducere de DoinaAntonie-Constantinescu (cuprinzândpoezii, amintiri şi articole despreautor). Merită menţionată aici şitălmăcirea în limba română a cărţiisoţiei lui Vîsoţki, Marina Vlady,Vladimir sau zborul întrerupt(Bucureşti, 1993).

Prezentul volum se încheie cuversurile marelui prozator rus, laureatal Premiului Nobel pentru literatură(1970) Alexandr Isaevici Soljeniţîn(născut la 11 decembrie 1918, laKislovodsk, decedat la 4 august 2008,Podmoskovie).

Poeziile Prin două gratii, Năvalăde-ţi e scrisul - taci!..., Rusia?, Poeţiai Rusiei! Singur în durere..., Cincimartie, Cuvânt de despărţire şiTriumvirilor, tălmăcite inspirat dePassionaria Stoicescu şi GheorgheBarbă, prezintă mai mult un interesistorico-literar, marcând etapapremergătoare adevăratului debut,precum şi temeritatea civică aviitorului contestatar al tabuurilortotalitare şi în primul rând alinterdicţiei exprimării libere a sloveipoetice. Soljeniţîn deplânge soartapoeţilor dispăruţi prematur.

Corolarul simbolic al evaluăriirealei valori a creaţiei poeţilor incluşiîn prezentul volum îl poate constituistrofa finală din poezia lui Soljeniţîn,scrisă în 1953, Triumvirilor: „Ca totce-a rodit a mea pană / să fie-ntrubine, nu-n rău./ ... De-a fost sau n-afost truda-mi vană,/ o ştie doarDumnezeu.”.

Lectura textelor poetice propuse învolumul „Ziua Rusiei” sper să fie nudoar instructivă, ci şi atractivă,captivantă. +

Vladimir Semionovici VîsoţkiVladimir Semionovici Vîsoţki

26 ÇÎÐÈElena PANFILOVElena PANFILOV

MMușenița – mozaicde etnii și cultereligioase – este

o comună model dinBucovina, în ceea ce priveștebuna conviețuire a etniilorconlocuitoare. Aici, trăim îndeplină înțelegere români, rușilipoveni, ucraineni și polonezi.De multă vreme am înțeles căpe aceste meleaguri încă semai păstrează urmele viețuiriiși ale conviețuirii strămoșilornoștri. Într-o armonie unică, seîmbină în Țara Fagilor,Bucovina, diversitateaimpresionantă de locuri,oameni și tradiții culturale,fiind o vatră păstrătoare a unorvalori spirituale și materialeunice prin specificul lor.

Călăuzite de concepția șiconvingerea că etniilecomunei noastre aumentalități, tradiții, maniere decomunicare și colaborarediferite, cadrele didactice aleȘcolii gimnaziale din Baineț,în parteneriat cu PrimăriaMușenița și Comunitatealocală a rușilor lipoveni dinClimăuți, județul Suceava,prin proiectele și activitățilederulate, au venit înîntâmpinarea înțelegeriiexistenței unui trecut comun șiau insistat pentru învățareacorectă a acestei lecții.

Pe parcursul anului școlar2016-2017, Școala Gimnazială- Baineț a derulat proiectuleducativ ,,Cu voi alături,nimic nu poate da greș!”.Obiectivul general alproiectului a vizat participareaactivă a familiei și aautorităților locale la educareacopiilor, prin implicareaacestora în activități formale șinonformale propuse de școală.Proiectul a cuprins o paletălargă de activități, dintre careenumerăm: ,,Să învățăm ceeste toleranța!”, ,,Împreunăsuntem mai buni!”, ,,Aceștiasuntem noi”, ,,Promoveazăregiunea în care trăiești!”.

DIALOGDIALOGINTERCULTURAL LAINTERCULTURAL LA

CLIMĂUȚICLIMĂUȚI

CCea mai apreciată afost activitateacultural-artistică

,,Mușenița – buchet de valorimulticulturale”, care s-aconcretizat într-un festivalinteretnic, desfășurat într-ofrumoasă zi de duminică, pe21 mai 2017. Prin aceastămanifestare dedicatădialogului intercultural, noi,

cadrele didactice ale acesteișcoli, am dorit să fructificămuna dintre marile valori alezonei noastre: diversitateaculturală, o resursă ce trebuiesă fie promovată și valorizată.

Am dorit să aducem și peaceste plaiuri, departe delumea dezlănțuită, un crâmpeide frumusețe, de culoare, deexuberanță, să le demonstrămcopiilor, tinerei generații căavem tradiții valoroase, iaracest festival s-a dorit a fi unminunat exemplu deprezentare și cunoaștere aelementelor culturale, depunere în valoare a tradițiilorspecifice zonei și tuturorlocuitorilor comunei noastre.

Ca simbol al activității, amales Matreoșka – un etalon alfrumuseții, al fertilității și alprosperității.

La o manifestare dedicatădialogului intercultural,cuvintele de ordine au fost, defapt, valorile pe care am doritsă le promovăm: tradiție,toleranță, prietenie, echilibru,sinceritate, încredere,libertate, empatie, altruism.

Și cum orice manifestareculturală de acest gen este unprilej de prezentare acântecelor, dansurilor șiportului tradițional, salaCăminului cultural din

Climăuți s-a dovedit a fineîncăpătoare pentrumulțimea de invitați, oameniai locului sau oaspeți deseamă.

Spectacolul a fost dechisde gazdele acestei manifestări.Prima care a urcat pe scenă afost Valentina Cernovschi,frumoasa interpretă de muzicăpopulară din satul Baineț. Aredoar 10 ani și este elevă aColegiului de Artă ,,CiprianPorumbescu” din Suceava.Valentina a interpretat ofrumoasă doină și douăcântece din repertoriul ei. Auurmat apoi grupurile de eleviai școlii din Baineț, care auinterpretat cântece și dansuriale comunităților etnice cărorale aparțin: grupul „Luminița”al polonezilor din satulVicșani, coordonat deprofesoara Mirela Ionuță,grupul „Veselka” alucrainenilor din localitateaVășcăuți, coordonat deprofesoara Carmen Crîșmarși grupul „Zelionaia vișenka”al rușilor lipoveni dinClimăuți, coordonat deprofesoara Elena Panfilov.

Și nu se putea ca în zi demare sărbătoare să nu ne fiealături partenerii noștri maivechi, care au manifestat odeschidere extraordinară în

ceea ce privește educațiamulticulturală, părinteleMihai Cobziuc, elevi și cadredidactice de la ȘcoalaGimnazială ,,Ion Pintilie” dinMăneuți și Școala Gimnazială,,Jean Bart” din Suceava.

Pentru mulți dintre ceiprezenți în sală, locuitori aiClimăuțiului ori fii ai satului,reveniți pe meleagurile natalepentru a petrece o după-amiază sau poate încă o varăaici, urcarea pe scenă aansamblului „Ramașki” dinlocalitatea Manolea(coordonator – dl. GheorgheMiftode), județul Suceava, areprezentat un moment inedit,spectaculos, încărcat deemoție, muzică și culoare.Momentele artistice oferite ne-au încântat privirea, auzul șisufletul. Atât costumele, cât șiglasurile și sufletelemembrilor ansamblului au fostvesele ca florile de primăvară,iar dansatorii au umplut scena.Momentul de pantomimă astârnit curiozitatea și aplauzelespectatorilor din sală.

Și sărbătoarea nu ar fi fostdeplină dacă nu ne-ar fi onoratcu prezența ansamblul artistic„Solonczanka” din SolonețuNou, județul Suceava. De-alungul timpului, acestansamblu a participat la

diferite festivaluri șiconcursuri, atât la nivelnațional, cât și international,fiind coordonați de profesoaraAna Zelonca. Portul popularal polonezilor este păstrat cusfințenie de secole întregi peaceste meleaguri, atestândindividualitatea șioriginalitatea tradițiilor șiobiceiurilor acestora. Înprezent, ca și în trecut, ladiferite sărbători, concursurisau festivaluri, polonezii suntmândri să-și etalezecostumele.

Spectacolul a fost încheiatde ansamblul „Kolomeika”din Siret. Cu un palmaresimpresionant, invitat să-șiprezinte repertoriul laprestigioase festivalurinaționale și internaționale,ansamblul Kolomeika,coordonat de profesoara ZirkaIanoș, a împletit un repertoriude cântece și dansurispectaculoase. Costumeleimpresionante, diversitatea deinstrumente tradiționale,membri ai ansambluluimarcați de dăruire și abnegațiene vor rămâne întipărite îninimă și pe retină pentru multtimp.

Deși realizarea educațieipentru aprecierea diversitățiieste o problemă destul decomplexă, împreună - școala,familia, comunitatea locală,partenerii educaționali –putem schimba mentalități,atitudini, putem pretinderespect și toleranță de la ceidin jur, căci, după cum afirmaistoricul literar Ion Brezeanu,,Umanitatea nu poateprogresa decât prin păstrareaoriginalității distinctive anaționalităților, prin armonia,nu prin distrugerea lor…Armonia este cu atât maimare, cu cât notele sunt maicomplexe, mai puternice.Dacă diversitatea ar dispărea,concertul n-ar mai aveafarmec”.

MUȘENIȚA – BUCHET DEMUȘENIȚA – BUCHET DEVALORI MULTICULTURALEVALORI MULTICULTURALE

Grupul ,,Zelionaia vișenka” al Grupul ,,Zelionaia vișenka” al Comunității rușilor lipoveni din ClimăuțiComunității rușilor lipoveni din Climăuți

Ansamblul ,,Ramașki” – ManoleaAnsamblul ,,Ramașki” – Manolea

№ 6-7 (295-296)/2017Образование / Образование / ÎnvățământÎnvățământ

27ZORILE

LLa ŞcoalaGimnazială dinSarichioi, județul

Tulcea, Programul naţionalŞcoala Altfel - o săptămânăfără clopoțel s-a desfășurat înperioada 20-26 mai 2017.Conform calendarului, eleviiclasei I A, însoțiți de doamnaînvățătoare Liliana OleaSavin, au efectuat pe 23 mai2017 o scurtă călătorie laTulcea. Prima oprire a fost laMonumentul Independenţei,ridicat în cinstea militarilorromâni, participanți laRăzboiul de Independenţă(1877-1878), pentru a evocareunirea Dobrogei cu

România. Aici, elevii auadmirat panorama oraşuluiTulcea (denumire pe care opoartă de pe vremea luiMircea cel Bătrân, orașsituat pe 7 coline). Fiindsfârşit de primăvară cerul afost fericit și s-a oprit parcădin plâns, iar măiastrul soareși-a făcut apariția în toatăsplendoarea sa.

Încântaţi de bogăţiilenaturii, elevii au ajuns săviziteze şi Muzeul „DelteiDunării” unde și-au imaginato călătorie în paradisul Delteicu toate frumuseţile acesteia.

La Muzeul de EtnografieLa Muzeul de Etnografieşi Artă Populară dinşi Artă Populară din

Tulcea, ca la bunica acasăTulcea, ca la bunica acasă

Foarte încântaţi au fostatunci când au intrat la

Muzeul de Etnografie şi ArtăPopulară unde au fostimpresionaţi de expoziţia ,,Înlumea personajelor dinpoveşti. Copiii au făcutcunoştinţă cu Frumoasa dinPădurea Adormită, Croitoraşulcel Viteaz, Jack şi vrejul defasole, Omul leneş, Filipok(un personaj rusescasemănător cu Hansel şiGretel). După cunoştinţa cupersonajele îndrăgite, copiiiau ţesut la războaie, în timp ceghidul muzeului ofereaexplicaţii despre aceastăveche îndeletnicire aoamenilor. Surpriza acontinuat cu vizita câtorvaodăi specifice etniilor careconvieţuiesc în Dobrogea:aromâni, greci, turci, tătari,ruș lipoveni.

Intrând în odaia ruşilorlipoveni, boboceii clasei I s-ausimţit „ca la bunica acasă”.Au admirat icoanele vechi din

iconostas, au recunoscutportul tradiţional şi chiar aurăspuns la întrebările ghidului.Erau foarte încântaţi de ceeace vedeau pentru că, despretradiţii şi obiceiuri ale ruşilorlipoveni, au învăţat la orele delimba rusă maternă. Nu s-aulăsat duşi din odaie până cândnu au interpretat ,,Oтче наш”şi nu s-au închinat la icoane,conform obiceiului.

Excursia s-a încheiat cu oplimbare pe faleză unde ceimici au fost impresionaţi de,,apa mare, curgătoare”(Dunărea care se împarte întrei brațe înainte de vărsare înMarea Neagră).

Într-adevăr, această

excursie a constituit un mijlocde a intui şi preţui valorileculturale, folclorice şi istoriceale poporului nostru, areprezentat o formă deactivitate extraşcolară în careelevii au avut posibilitatea dea păstra contactul nemijlocitcu lumea vie, au efectuatobservaţii asupra obiectelor şifenomenelor aşa cum seprezintă ele în stare naturală,de aceea, cred că organizareaunor astfel de activităţi trebuiecontinuată, întrucât eleconstituie o latură de seamă aprocesului instructiv–educativ.

Liliana Olea SAVIN,profesor învățământ primar,

O ZI DIN ŞCOALAO ZI DIN ŞCOALA ALTFELALTFEL

Ana GALUS

În cursul zilelor de 23 și24 mai 2017, LiceulTeoretic „Ion Creangă”

din Tulcea, cu sprijinuldeputatului Miron Ignat alCRLR, a organizat, la PalatulParlamentului din București, oexpoziție de desene realizatede către elevi în cadrulproiectului „Mi-e dor de-a taprivire, mi-e dor de tine,mamă!”. La concursulnațional cu același nume auparticipat elevi din 89 de școlidin România, reprezentând 25de județe, două școli dinRepublica Moldova şi o școalădin Ucraina. Mai multe lucrăriexpuse erau semnate de copiiruși lipoveni din Sarichioi,Jurilovca, Slava Cercheză,Tulcea, Constanța și Rădăuți.

Este un eveniment princare sperăm cu toții că vomputea schimba viața miilor decopii care nu au avut șansa dea crește alături de părinții lor.Proiectul educaționaltransfrontalier „Mi-e dor de-ata privire, mi-e dor de tine,mamă!”, demarat acum patruani, a avut și are în continuareun puternic impact atât înrândul copiilor și profesorilor

din România, cât și al celordin Republica Moldova.Activitatea principală a acestuiproiect o reprezintăparticiparea elevilor cu lucrăripersonale la Concursulnațional „Mi-e dor de-a taprivire, mi-e dor de tine,mamă!”. În cadrul acestuiconcurs, elevii care au unpărinte sau ambii părințiplecați să muncească înstrăinătate au avutposibilitatea să-și exprimegândurile, trăirile și emoțiileprin desen, poezie sau săcompună o scrisoare deschisăcătre părinții sau părinteleplecat la muncă în străinătate.Toate aceste materiale primitede la sutele de copii din țară șidin Republica Moldova le-amexpus la PalatulParlamentului.

Proiectul transfrontalier„Mi-e dor de-a ta privire, mi-edor de tine, mama!”, inițiat șicoordonat de către mine, a fostînființat în anul școlar 2013-2014 la Liceul „DimitrieCantemir” din Babadag,județul Tulcea. Inițial, acestproiect a fost unul, relativ,mic, participând 10 școli dinjudețul Tulcea, o scoală dinConstanta şi o școală din

Republica Moldova. Începândcu anul școlar 2016-2017,proiectul a continuat la LiceulTeoretic „Ion Creangă” dinTulcea, fiind în continuarecoordonat de cătresubsemnata.

Au fost realizate maimulte activități pentru eleviicare au părinții plecați lamuncă în străinătate, oferindmodalități alternative depetrecere a timpului liber șivizând dezvoltarealorpersonală. În urmadesfășurării activitățilorcuprinse în proiectuleducațional, au fost consiliațielevii şi tutorii legali aiacestora, pentru a preveniproblemele care apar înfamilie, în mediul școlar,pentru a avea o viață maibună şi pentru a devenicetățeni activi în societate.Astfel, acești copii au fostmai preocupați de dezvoltarealaturii artistice, de activitățisportive desfășurate în aerliber, în general de sănătatealor și au apelat cu mai multăîncredere la sprijinul șiajutorul celor din jur. S-auimplicat în activitatea deprevenire a consumului dedroguri, tutun, alcool,

delicvența în rândul lor.Această activitate a fostîntreprinsă de școala noastrăîmpreună cu partenerii noștri,realizându-se o diagnosticarea stării lor de fapt, cauzată delipsa sprijinului și îndrumareafamiliei.

Proiectul a fost vizat deMinisterul Educației și seregăsește în CAEN(Calendarul ActivitățilorEducative Naționale) 2017,ediția a II-a, Domeniul VIII.Educație civică, voluntariat,

proiecte caritabile, poziția 22.La vernisajul expoziției,

au luat cuvântul - dl deputatMiron Ignat, reprezentantulCRLR în ParlamentulRomâniei, Livia Neculai –expert-inspector la MEN,Anca Stamin de la „Salvațicopiii” - manager de proiect.Mulțumiri domnului deputatMiron Ignat pentrudemersurile făcute în urmacărora am obținut cu titlul degratuitate sala pentru aexpune materialele elevilor.

„Mi-e dor de-a ta privire, mi-e„Mi-e dor de-a ta privire, mi-edor de tine, mamă !”, expoziție dedor de tine, mamă !”, expoziție dedesene la Palatul Parlamentului desene la Palatul Parlamentului

Nr. 6-7 (295-296)/2017Образование / Образование / ÎnvățământÎnvățământ

28 ÇÎÐÈ № 6-7 (295-296)/2017Культурные мероприятия / Культурные мероприятия /

ActivitățiActivități culturaleculturale

„Cei din Comorovca”

În perioada 25-28 mai2017, echipa

comunității noastre, subdenumirea „Cei dinComorovca”, a participat laConcursul național„Diversitatea – o șansă înplus pentru viitor” laMioveni, jud. Argeș,organizat de InspectoratulȘcolar Județean Argeș, subegida Ministerului EducațieiNaționale, în parteneriat cuAsociația „Divers”, unde aobținut Premiul I.

Grupul, pregătit de prof.Neumann Natalia, a fostalcătuit din patru elevi rușilipoveni, care studiază limbarusă maternă (Macarov Ana,cls a V-a, Șc. Gimn. „Alex.Ciucurencu, Andrei Ana, cls.a VI-a și Chitai Cosmin, cls.a VII-a - Șc. Gimn. „NifonBălășescu” și Onofrei Alex-Iulian, cls.a XI-a, Col.D.„Spiru Haret”) și o elevă de laUniunea Turco-Tătară - IonașElif-Nadire, cls. a IX-a, Col.D. „Spiru Haret”.

Pregătirea lor s-a făcut laCentrul Cultural „VicolIvanov” al CRL-Tulcea, dupăun scenariu original alîndrumătorului în care s-apromovat cultura, obiceiurileși tradițiile celor patrucomunități etnice careconviețuiesc în cartierulComorovca din orașul nostru,fapt apreciat de un juriuexigent.

Avem mulțumirea că amfost singura echipă din cele24 prezente, însumând 200 deelevi, care a prezentatspecificul comunității rușilorlipoveni.

„Trăim împreună”

Și anul acestaComunitatea locală a

rușilor lipoveni din Tulceaeste implicată în acțiuni departeneriat cu unele școli șilicee din Tulcea, cum ar fi:

Școala Gimnazială „I.L.Caragiale”, ColegiulEconomic „Delta Dunării”,Liceul Teoretic „GrigoreMoisil”.

În contextul proiectului departeneriat „Trăimîmpreună”, joi, 8 iunie 2017,la ora 18:00, un grup de zeceelevi și cadre didactice dinorașul Silistra (Bulgaria),împreună cu grupul de laLiceul Teoretic „GrigoreMoisil”, însoțit decoordonatorii proiectului:prof. ing. dr AnișoaraIvanov și prof. VioletaIvanov, au vizitat CentrulCultural „Vicol Ivanov” alCRL din Tulcea. Oaspeții aufost întâmpinați cu pâine șisare de către tinerii rușilipoveni ce fac parte dinansamblul de dansuri„Molodțî”. În calitatea meade coordonator al întregiiactivități a Centrului, amprezentat oaspeților bogataactivitate ce se desfășoară înCRL din Tulcea, în special încadrul Centrului Cultural,marcată de cele patruansambluri artistice. Amvorbit despre biblioteca „IvanEvseev” cu cele peste 2000de volume și publicații,despre studiul limbii ruse decătre copiii ruși lipoveni șidespre participarea lor laolimpiadele școlare,

festivaluri de poezie rusă,olimpiade de religie și altele.De asemenea, am subliniatmultietnicitatea municipiuluiTulcea, de contribuția rușilorlipoveni la viața economică șiculturală a orașului Tulcea.

După ce ansamblul decopii de vârstă gimnazială -„Solovei” și tinerii dansatoridin ansamblul „Molodțî” auarătat celor prezenți o partedin bogăția folclorului nostru,oaspeții au vizitat foaierulCentrului, biblioteca în careau admirat și expozițiadedicată Zilei Limbii Ruse,precum și poetului A.S.Pușkin, au studiat galeria deafișe și exponate care redau oparte din activitateadesfășurată în cadrulCentrului, iar de pe tarasaclădirii au admirat o parte dinpanorama orașului.

Oaspeții au fostimpresionați demonumentalitatea clădirii, deactivitatea desfășurată, deospitalitatea arătată.Discuțiile au continuat lângăun platou cu plăcinte -скрутни și diferite băuturirăcoritoare.

În Cartea de Onoare acomunității, oaspeții auconsemnat sentimenteledeosebite cu prilejul vizitei laComunitatea noastră. S-aulegat noi și trainice prietenii

care, poate, vor dăinui pesteani.

Ziua Limbii Ruse

În ziua de sâmbăta, 10iunie 2017, orele de

limba rusă maternă s-audesfășurat în cadrul Centruluicultural „Vicol Ivanov” alCRL-Tulcea pentru a marcacum se cuvine Ziua LimbiiRuse și aniversarea zileimarelui poet rus A.S. Pușkin.

După ce elevii au vizitatexpoziția amenajată înbiblioteca „Ivan Evseev” aCentrului Cultural, care asurprins în mod sugestiv viațași opera autorului romanuluiîn versuri „Evgheni Oneghin”,câțiva elevi au recitat versuridin opera poetului A.S.Pușkin, supranumit Солнцерусской поэзии.

În sala de festivități aCentrului cei prezenți auurmărit pe micul ecran una dincele mai cunoscute povești alelui Pușkin - „Сказка арыбаке и рыбке ”, după carefiecare elev a formulat înlimba rusă câte un enunț,folosind cuvinte reținute dinbasm.

În încheiere, am subliniatîncă o dată valoarea mareluiclasic al literaturii ruse A.S.Pușkin, autorul poemului„Руслан и Людмила”,comparându-l cu poetul

nepereche Mihai Eminescu,autorul cunoscutului poem„Luceafărul”, insistând asupravieții și operei celor doi titani,născuți în aceeași lună.

Ziua Rusiei

În fiecare an, în viațaComunității locale a

rușilor lipoveni din Tulceasărbătorirea Zilei Rusieiprilejuiește bucuria și obligațiade a ne gândi la pământul țăriiunde s-au născut strămoșiinoștri, de a rememora jertfastaroverilor pentru păstrareamoștenirii religioase și, nu înultimul rând, de a ne mândrică aparținem poporului care adat atât de mult culturiiuniversale.

Aceste idei au fostsubliniate la începutulmomentului festiv, dedicatZilei Rusiei în cuvântul său dedl Andrian Ampleev,președinte al CRL din Tulcea,moment ce s-a desfășurat laCentrul Cultural „VicolIvanov” al CRL din Tulcea,duminica, 11 iunie 2017, înfața a peste 100 deconaționali. De asemenea, cuocazia vizitei sale la CosulatulGeneral, în data de 8 iunie2017, dl președinte a transmisși felicitările și urărileConsulului General alFederației Ruse la ConstanțaVladimir Volkov.

La sărbătoarea noastră aparticipat și dl primar almunicipiului Tulcea,Constantin Hogea, care aadresat calde felicităriasistenței, încheindu-șicuvântul cu urarea „Спраздником!”.

Spectacolul prezentat decele patru formații artistice afost un prilej fericit de aîmpleti măiestria artistică atuturor generațiilor ceactivează în cadrulComunității. A debutat cu osuită de cântecepopulare rusești,

DIN ACTIVITATEA CRL-TULCEA

„Trăim împreună”

„Cei din Comorovca”, la concursul „Diversitatea - o șansă în plus pentru viitor” De Ziua Limbii Ruse

F

29ZORILENr. 6-7 (295-296)/2017Культурные мероприятия / Культурные мероприятия / ActivitățiActivități culturaleculturale

DIN ACTIVITATEA ANSAMBLULUI BRĂILEANDIN ACTIVITATEA ANSAMBLULUI BRĂILEAN

PPe 20 mai 2017, gălăţenii au avut parte de o călătorieîn timp, chiar în Grădina Publică. Acolo s-a

desfăşurat a III-a ediţie a manifestării culturale „La pas prinGrădina Publică în Galaţii de altădată”. Evenimentul a fostdedicat împlinirii a 140 de ani de la proclamareaIndependenţei de stat a României, la 9 mai 1877.Manifestarea a fost organizată de Direcţia judeţeană pentruCultură din Galaţi, în parteneriat cu Primăria municipiuluiGalaţi.

Alături de alte minorități naționale, ansamblul ,,TihiiDunai” al rușilor lipoveni din Brăila s-a prezentat în fațapublicului cu un program de cântece și dansuri rusești.Surpriza a constat în faptul că, alături de adulți, au evoluatcopii și tineri etnici.

Seara, după evenimentul din Galați, ansamblul CRL-Brăila a participat la proiectul ,,Noaptea muzeelor” laMuzeul Carol I din Brăila, unde a prezentat un programartistic, impresionând spectatorii și prin frumusețeacostumelor.

L A G A L AL A G A L A ȚȚ II

interpretate de senioarele corului„Lodka”, urmate de cei mai miciartiști, dansatori de 7-9 ani, apoide cei de vârstă gimnazială ce auprezentat un dans tematicmarinăresc, iar perfecțiuneadansului fiind demonstrată încă odată de prestația formației„Molodțî”. În încheiere, corul„Lodka”, pe acordurile cânteculuiKalinka, a acompaniat-o pe tânăranoastră artistă Amelian Diana,laureata a multor concursurinaționale, care și-a demonstratvirtuozitatea prin arcușul vioriisale. Toate momentele artistice aufost aplaudate îndelung de toți ceiprezenți.

Am avut în acest an oaspeți

din Franța și alte zone ale țării,care ne-au felicitat și ne-au uratsă continuăm munca artistică ce odepunem.

Aducem calde mulțumirisponsorului principal al acțiunii,dlui Victor Iancu, directorulSocietății „Europolis”, prinamabilitatea căruia am reușit lasfârșitul spectacolului săcontinuăm dialogul în jurulplatourilor încărcate cu produsede patiserie, cântecul nostrutradițional continuând să răsune șiîn foaierul Centrului Cultural alcomunității.

Am împletit bucuriasărbătoririi Zilei Rusiei cuacțiunea caritabilă de a strânge

fonduri pentru ajutorarea miculuiLuca Urduban, copil de trei ani,care suferă de o boalănecruțătoare, reușind să depunemîn contul lui la BCR suma de5333 lei în lei și valută.Mulțumim pe această calepreotului paroh al bisericii„Înălțarea Domnului”, părinteluiIlie (Oprea) pentru aportulsubstanțial la colectarea sumeidepuse și tuturor celor, care aucontribuit la realizarea acesteia.

Dumnezeu să-l aibă în pază peLuca și fie ca viața să-i fie lungăși fericită.

prof. Natalia ROMANOV NEUMANNvicepreședinte CRL-Tulcea

Grădina Publică amunicipiuluiGalați oferă locul

de desfășurare, în ultimii treiani, manifestării culturaleintitulată „La pas prinGrădina Publică în Galaţiide altădată”. Cea de a III-aediţie a continuat și-n acestan să atragă privirilegălăţenilor prin frumuseţeaportului şi rafinamentulgesturilor participanților,parcă date uitării totuși.

Este o acțiune cu impactși amploare, organizată prinimplicarea Direcţiei Judeţenepentru Cultură - Galaţi, înparteneriat cu Primăriamunicipiului Galaţi,Asociaţia „Tinerii şi Viitorul”din Galaţi, cu sprijinulCentrului Cultural „Dunăreade Jos” din Galaţi,Complexul Muzeal de Ştiinţeale Naturii, Teatrul dramatic„Fani Tardini”, ComunitateaElenă din România - filialaGalaţi, Uniunea Ucrainenilordin România - filialele dinGalaţi şi Tulcea, UniuneaRuşilor Lipoveni – filialeledin Galaţi şi Brăila,

ComunitateaMeglenoromânilor dinTulcea, Liceul de artă„Dimitrie Cuclin” din Galaţi,Clubul de dans sportiv„Fantezia”, „PolifonicCvartet” din Galaţi, PalatulCopiilor din Galaţi.

Organizarea uneiasemenea manifestăricultural-artistice a fost oprovocare și pentrucomunitățile locale ale rușilorlipoveni din Galați și Brăila.În Grădina Publică, doamneleși domnișoarele au prezentatcostume de epocă, domniipurtând costume militare saucivile din perioada anilor1877-1878. Spectatorii aufost delectați cu muzică depromenadă, polci, marşuri şivalsurile vremii, dar și cudansurile și cântecelecomunităţilor etnice dinoraşul nostru cosmopolit. Afost savurată berea, braga,precum şi delicioaseleproduse de patiserietradiţionale puse la dispoziţiede firmele din Galaţi, precumşi de comunităţile: elenă,ucraineană și cea ruso-

lipoveană. Spectatorii au fost atrași

de frumusețea costumelortradiționale, de obiectele șisuvenirurile rusești (samovar,harmoșka, linguri de lemn șimatreoșka), preparatele cuspecific pescăresc din artaculinară rusească,prezentarea și distribuirea,alături de ziarele de epocă(TIMPUL), a publicațiilorrușilor lipoveni - ,,Zorile” și„Kitej-grad”.

O acțiune de acest genreprezintă şi un prilej desărbătoare prin care atâtparticipanţii, cât şi publiculevidențiază valori spirituale.

După încheiereaspectacolului, cei prezenți aufăcut o incursiune în istoria,arta şi cultura locală,regională şi naţională lamuzeele gălăţene deschisepână noaptea târziu,deoarece, ca o fericităcoincidenţă, „Noapteamuzeelor” a fost organizatăîn aceeaşi zi.

ACHINFIEV Pentelei,președintele CRL-Galați

De Ziua Rusiei

30 ÇÎÐÈ № 6-7 (295-296)/2017Культурные мероприятия / Культурные мероприятия /

ActivitățiActivități culturaleculturale

11 июня 2017 года вКультурном центре русских-липован в городе Констанцаи вечером в зале гостиницы«Ovidiu» в Мамае (Mamaia)прошли круглый стол иконцерт, посвящённые ДнюРоссии. Мероприятия былиорганизованы Общинойрусских-липован Румынии(ОРЛР).

Председатель ОРЛРСилвиу Феодорпоблагодарил гостей,приехавших в Культурныйцентр в Констанцу отметитьочередную годовщинуРоссии и, кроме негоговорили на круглом столе опразднике, о истории ибогатой русской культуреВладимир Нечаев отГенерального консульстваРФ в г. Констанца,бухарестский профессорФеодор Кирилэ и директорСредней школы при

Посольстве России вРумынии Сергей Журба.

Вечером в залегостиницы «Ovidiu» в Мамаевыступили с русскимипеснями творческиеколлективы русских-липованиз селения Каркалиу –ансамбль «Верба», из городаБрэила – ансамбль «ТихийДунай», из города Нэводарь– «Морские звёзды» и изселения Брэтешть уездаЯссы – ансамбль«Брэтешские лозочки».

Приём в БухарестеПосольства РоссийскойФедерации в Румынии иотдельный приём вКонстанце ГенеральногоКонсульства России длядипломатического корпуса,соотечественников и гостей вчесть Дня России состоялись8 июня 2017 г.

День России празднуетсяежегодно 12 июня. До 2002

года праздник именовалсяДнём принятия Декларациио государственномсуверенитете России. Этоодин из самых «молодых»государственных праздниковв России. 12 июня 1990 годапервый Съезд народныхдепутатов РСФСР принялДекларацию огосударственномсуверенитете России, вкоторой было провозглашеноглавенство КонституцииРоссии и её законов. К томувремени многие республикиСССР уже приняли решениео своём суверенитете,поэтому данный документпринимался в условиях,когда республики одна задругой становилисьнезависимыми. И важнойвехой в укреплениироссийскойгосударственности сталопринятие нового названиястраны – РоссийскаяФедерация (Россия).

(Редакция)

««День России»День России»

ZZiua de 12 iunie esteo zi cu mareînsemnătate pentru

poporul rus, motiv pentru careComunitatea Rușilor Lipovenidin România a organizat masarotundă cu tema „Rusia –cultura materială șiimaterială”, dedicată „ZileiRusiei”. Evenimentul a avutloc pe 11 iunie 2017 la CentrulCultural al CRL-Constanța,unde au fost invitați săparticipe membri aicomunităților locale de rușilipoveni din localitățiledobrogene, dar și ruși lipovenidin nordul țării. De asemenea,au fost prezente cadredidactice, precum și eleviicare au participat la ConcursulNațional de Religie Ortodoxăde Rit Vechi, desfășurat laJurilovca în perioada 9-11iunie a.c. Dezbaterile meseirotunde au fost moderate decătre președintele CRLR,Silviu Feodor, care, îndeschidere, a făcut o scurtăradiografie a deplasării unuigrup de ruși lipoveni înRepublica Buriatia (FederațiaRusă), la Festivalulinternațional al ansamblurilorfolclorice starovere«Раздайся, корогод!».

Despre inestimabilacultură rusă au vorbit și prof.univ. dr Feodor Chirilă,Serghei Jurba, directorulȘcolii Ruse de pe lângăAmbasada Federației Ruse înRomânia, precum șiviceconsulul VladimirNeciaev, secretar III alConsulatului General al Rusieila Constanța.

După masa rotundă, „ZiuaRusiei” a fost marcată larestaurantul hotelului„Ovidiu” din stațiuneaMamaia, unde au continuat sărăsune cântecele rusești-lipovenești, iar participanții auavut ocazia să se cunoască maibine. Muzica a fost oferită decătre ansamblurile folcloricede ruși lipoveni din Brăila,Năvodari, Carcaliu și Brătești.Acordurile harmoșkăi luiPimon Bejenaru aucompletat bucuria serii. Încadrul serii festive,președintele Silviu Feodor i-aînmânat vicepreședinteluiCRL-Constanța, NichiforVorobiov, o diplomă jubiliarăcu ocazia împlinirii frumoaseivârste de 70 de ani. Pentrucontribuția domniei sale îndezvoltarea trainică acomunității locale și a CRLR,

a implicării active în viațagenerației tinere și, îndeosebi,pentru dragostea față de limbamaternă și cultura rusă, dlVorobiov rămâne, cusiguranță, una dintrepersoanele emblematice aleCRLR. Redacția „Zorile”dorește să îi transmită, și peaceastă cale, urări de sănătateși putere de muncă, alături detradiționalul „На многаялета!”.

Menționăm că în anul1990, pe data de 12 iunie, afost semnată Declarațiaprivind suveranitateaFederației Ruse, iar un an maitârziu, la aceeași dată aveauloc primele alegeriprezidențiale libere, în urmacărora câștigător a ieșit BorisElțîn. Prin decret prezidențial,din anul 1994 este sărbătorităca și zi de sărbătoare națională(nelucrătoare), dar dedicatăadoptării declarației desuveranitate de la începutuldeceniului, motiv pentu careera des popular denumită„Ziua Independenței”. Abia înanul 2002 a fost declaratăoficial ziua națională aFederației Ruse și sărbătorităîn toată țara, în special încapitală, prin manifestări deamploare.

Valentin FILAT

ZIUA RUSIEIZIUA RUSIEI

31ZORILENr. 6-7 (295-296)/2017Культурные мероприятия / Культурные мероприятия / ActivitățiActivități culturaleculturale

În data de 25 mai 2017,în comuna Ghindărești,județul Constanța,

sunetul clopotelor anunțasosirea arhiepiscopuluiFlavian, întâistătătoruleparhiei de Slava, centrulreligios de care aparține șicomunitatea locală a rușilorlipoveni din localitateaconstănțeană de pe malulDunării. Ziua călduroasă demai a adunat în fața bisericiiortodoxe de rit vechi un grupmai mare de enoriași veniți săîl întâmpine pe ÎPS Flavian șisă primească binecuvântareaacestuia. Venireaarhiepiscopului s-a datoratsărbătorii „ÎnălțăriiDomnului”, zi de mareînsemnătate pentru întreagacreștinătate și îndeosebi pentruenoriașii din Ghindărești,întrucât „Înălțarea Domnului”este hramul bisericii mari dinlocalitate. Slujba din acest ana fost oficiată de către ÎPSFlavian împreună cu un soborformat din cinci preoți dinlocalitățile: Ghindărești,Carcaliu, Slava Rusă șiCernavodă, precum și unarhidiacon.

Păstrarea tradițiilorcontinuă neîntrerupt înlocalitatea constănțeană, fapt

dovedit și de ansamblurilecare au urcat după-amiaza pescena Centrului cultural alCRL-Ghindărești. Au încântatpublicul, cu repertoriul lorartistic deosebit, ansamblurilelocale: „Matreoșka”(coordonat de educatoareaLenuța Trefil),„Novosiolîciki” (coordonat deprofesoarele Claudia Țacu șiAnfisa Demid), „Novosiolki”(coordonat de președinteleCRL-Ghindărești AnfisaDemid), „Roza” (coordonatde acordeonistul NicuArtion), precum și grupul detineri „Dunaiskie malațî”.Invitați de onoare aievenimentului au fost:ansamblul de copii „Maladaiaverbocika” al ATRLR-Bordușani, jud. Ialomița,ansamblul „Sinicika” dinMila 23, jud. Tulcea,ansamblul „Plai cu dor” alȘcolii gimnaziale „IonCreangă” din Albești, precumși grupul folcloric al Școliigimnaziale din GheorgheLazăr, Constanța.

La evenimentul cultural-artistic a fost prezent șipreședintele CRLR SilviuFeodor, care a subliniat

importanța continuăriipăstrării tradițiilor șiobiceiurilor și a remarcatstrânsa colaborare dintreșcolile gimnaziale „S.A.Esenin” din Ghindărești, „IonCreangă” din Albești și școaladin Gheorghe Lazăr. Deasemenea, le-a urat tuturorcelor prezenți în salătradiționala urare „Спраздником!”.

Valentin FILAT

ZIUA HRAMULUI LA GHINDĂREȘTIZIUA HRAMULUI LA GHINDĂREȘTI

AAnsamblul „Belâierozî” dinSarichioi, județul

Tulcea, este format din tineriruși lipoveni uniți dedragostea și respectul față decultura, obiceiurile și, maiales, față de folclorul etnieinoastre. De doi ani de cândne-am înființat, activitateanoastră constă în a păstra șipopulariza cântece vechiaproape uitate. Venim larepetiții ori de câte ori avem

ocazia, străduindu-ne să neînsușim cât mai multe cânteceși să cântăm pe voci înmaniera transmisă deînaintașii noștri. Cântecelestrăvechi - luciri de stele dinsalba cu doruri și cu bucurii,dar și ax de sprijin și deregăsire al sufletului rusuluilipovean - sunt culese cuatenție și entuziasm de labunicuțele satului Sarichioi.Mai apoi, sunt șlefuite cutandrețe și mândrie, versurile

pătrunzătoare sunt așezate peacordurile armonicăi șibalalaicăi, chitarei și tobeitradiționale. Roadele astfelobținute sunt mândria noastră.Orice cântec străvechi astfelcernut prin mințile și sufletelenoastre este un pas înaintespre conservarea în bună starea folclorului.

Nădejdea noastră este camai mulți tineri săconștientizeze că folclorul seaflă în primejdia de a se pierdeși să depună eforturi pentru a-lculege și conserva, întocmaica și bunicii și străbuniciinoștri.

Mulțumim pentru susțineredoamnei Uliana Mitri, unveritabil rapsod al cânteculuilipovenesc, cu nenumăratebogăţii spirituale de împărţit.De asemenea, îi mulțumimdomnului președinte al CRL-Sarichioi Vitali Finoghen,precum și domnului PimonBejenaru, fără de careactivitatea noastră nu ar fi avutloc.

Alex-Iulian ONOFREI,Sarichioi

„BELÂIE ROZΔ„BELÂIE ROZΔ

Claudia PANTELIE

În perioada 7-14 iunie2017, în SanktPetersburg (Rusia), a

avut loc al X-lea ForumInternaţional pentru Tineret,la care au participat 80 demembri din 44 de ţări la 3secţii: Artă, Jurnalism şiEconomie. Un forum, carepentru mine, personal, a fostacel moment-cheie din viaţăîn care conturul unei ideiprinde viaţă, şi, dacă artrebui să descriuaceastăexperienţăîntr-un singurcuvânt, acelaar fi: magic!

Organizareaa fost maipresus decât ne-am aşteptat, toateactivităţile s-auîmbinat într-unritm armonios şiworkshopurile aufost perfectplanificate pentrufiecare secţie. Eu amparticipat la secţia deArtă. Dovadă dediplomaţie aorganizatorilor a fost chiarprimul master-class pe carel-am avut - „Eticăcontemporană”, coordonat delectorul Ivan Sergheevici.Acesta nu are cursuri doar custudenții dornici ca şi noi sădescopere modurile cele maielegante şi diplomatice de a teadresa, dar care ţine şi astăzilecţii oamenilor de afaceri,membrilor corpurilordiplomatice, parlamentarilor.A fost o adevărată onoare săînvăţăm de la cel mai bun.

Fiecare secţie la forumulinternațional a avut uncoordonator specializat îndomeniul respectiv, care ne-afost alături pe toată perioadaforumului, iar la secţia de artă,lectorul Vasiliev VladimirVeaceslavici ne-a purtat pedrumul artei de la începuturi şipână în prezent, prin galerii deartă și albume. Este incredibilde frumos să iei parte la unproces de descoperire şiaducere la viaţă a uneicapodopere, să vezi cum poţisă faci diferenţa între untablou istoric veritabil şi unfals, să interpretezi gândurileşi trăirile pe care a vrut artistulcu ani în urmă să le transmită.Am analizat tehnici de pictură,

am creionat personalitateaartiştilor prin interpretareamaterialelor folosite pentrutablouri, am analizat lamicroscop picturile şi amparticipat la procesul derestaurare a unor lucrări.Acesta a fost doar începutulunui scurt şi plăcut lanţ demomente încărcate de artă şiexperienţe sociale unice înviaţă.

Dacă la început amîncercat să caut pe cineva caresă aibă aceleaşi preocupări îngrupa mea, am înţeles, în scurttimp, că fiecare dintre noieram deosebiți în felul nostruşi aveam diverse domenii deactivităţi cu un punct comunînsă: iubirea pentru artă.Aceste puncte comune le-amdescoperit şi la cursul deprelucrare a metalului şi derestaurare a metalului demuzeu. Aici am avut ocazia săvăd că florile nu pot luanaştere doar din hârtie, aşacum se întâmplă în atelierulmeu – Maia kartinca, dar şidin metal, şi rezultatul esteuimitor. Deşi nu am avuttimpul necesar să facem ofloare, am avut plăcerea sălucrăm fiecare la câte un cuiautentic, unic şi creat de noi.

Fiecare a primit souvenirpropria creaţie, însă al meu arămas, din păcate, înaeroportul din Istanbul,unde garda de control nu aapreciat la fel ca mineiubirea pentru artă şifrumos.

Am avut şi excursii,concerte, seri de teatru.

Piesa „Fraţii Karamazov” dela Teatrul Masterskaya a durat5 ore, ore în care nu am simţitcum trece timpul, parcă a statîn loc, noi fiind parte dinpovestea lor. După terminareapiesei, am stat de vorbă şi cuactorii şi regizorul, momente

din culise pe care le-amsavurat şi în care am avutplăcerea şi onoarea să adresămîntrebări şi să aflăm secretedin spatele scenei.

Vizitarea muzeului şimonumentului dedicateveteranilor de război a fostmomentul care ne-a readuspuţin cu picioarele pe pământşi ne-a indus o nostalgiecolectivă ce s-a concretizat,câteva ore mai târziu, cureuniunea cu 7 veterani derăzboi la cină. Poveştile lor deviaţă, locul în care ne aflam,poeziile omagiale şi cântecelene-au apropiat mai mult şi ne-

au unit într-o mare familiemultinaţională. Această searădeosebită nu am putut să nu oimortalizez cu câte un cadoudin florile mele din hârtie,pentru veteranii a cărorpoveste va rămâne la fel devie în inimile noastre, ca şitrandafirii mei care nu o sămoară niciodată.

Ceremonia de închidere afost pe măsura artiştilor. Nuputeam să lipsesc din aceastăpoveste şi să o completez cuo coroană de flori de hârtie,ca o încununare pentru toatămuncă ce a fost depusăpentru ca noi să avem aceastăoportunitate de a cunoaşteoameni, pe care poateniciodată în viaţă nu i-am fiîntâlnit. Bineînţeles, această

coroană a rămas cadouorganizatorilor, care şi pesteani o să-şi amintească de o fatăpe nume Claudia, care faceparte din Comunitatea RuşilorLipoveni din România. Oexperienţă atât de intensă, şimarcantă pentru mine, m-afăcut încă o dată să fiu mândrăcă fac parte din Comunitateanoastră de Ruşi Lipoveni, şi,cu această ocazie, vreau sămulţumesc din suflet pentru căexistaţi şi mi-aţi oferit șansa săîmpărtăşesc această mândriecu reprezentanţi ai diasporeiruse din lumea întreagă.

32 ÇÎÐÈFORUM INTERNAȚIONALFORUM INTERNAȚIONALLA SANKT PETERSBURGLA SANKT PETERSBURG

În perioada 17-20 august 2017 va avea loc„ProEtnica - Festival Intercultural Sighișoara,ediția a XV”. Evenimentul este organizat de

către Asociația Centrul Educațional pentru TineretSighișoara în parteneriat cu Departamentul pentruRelații Interetnice (DRI) din cadrul GuvernuluiRomâniei și Consiliul Județean Mureș. Ca în fiecare an,se va desfășura în cetatea medievală din Sighișoara.

Anul acesta, laediția jubiliară, s-aualăturat evenimentuluiparteneri precumUniunea Federală aNaționalităților Europene, Institutul pentru Relații CulturaleExterne din Stuttgart și Ministerul pentru Știință, Cercetareși Cultură al landului Brandenburg din Germania. Așadar,se va discuta despre protecția minorităților naționale peplan european împreună cu partenerii menționați mai sus.

În urma unui concurs de creații organizat pentrudesemnarea afișului evenimentului, ilustrația câștigătoarei-a aparținut etnicei noastre Cristina Petrov din Brăila,studentă a Universității din București, la Facultatea deLimbi și Literaturi Străine. Redacția „Zorile” îi transmitesincere felicitări și succes în proiectele artistice.

CÂȘTIGĂTOAREACÂȘTIGĂTOAREACONCURSULUI DE AFIȘECONCURSULUI DE AFIȘE

PROETNICA 2017PROETNICA 2017

№ 6-7 (295-296)/2017АссоциацияАссоциация молодёжимолодёжи

русскихрусских--липованлипован РумынииРумынии ((АМРЛР)АМРЛР)

33ZORILEAlina FARAPON

În data de 4 iunie 2017,pe teritoriul regiuniiAltai din Rusia, și-a

început activitatea cel de-alIX-lea Forum interațional demanagement al tinerilor dindiaspora rusă (Алтай.Точки Роста – 2017). Laaceastă amplă manifestare,care s-a desfășurat timp de 3zile, au participat 1000 detineri din diferite colțuri alelumii, precum: Finlanda,SUA, Cehia, Italia,Kazahstan, China, România șimulte altele.

Așa cum a devenit deja otradiție, la deschidereaforumului, a participatguvernatorul regiunii Altai,Alexandr Karlin, care le-aurat participanților șiexperților un călduros bunvenit și mult succes peparcursul întregului forum.Dumnealui a mai precizat căîn ziua de azi tinerii au

posibilități nelimitate pentrudezvoltarea personală,dezvoltarea profesională șigăsirea propriului drum înviață.

În cadrul forumului ATP(abrevierea denumiriiforumului) au avut loc cursuri,lecții pentru dezvoltareaprofesională și personală,fiind un start ideal pentruviitorii tineri lideri șiantreprenori.

Faptul că eu am avut partede această unică experiență,participând la mareleeveniment din Altai, sedatorează în mod specialComunității Rușilor Lipovenidin România (CRLR). În Altaiam întâlnit oameni diferiți, darfoarte speciali în felul lor.Unii cu experiențe de viațăunice, cu sfaturi utile pentruviitor, alții cu mai puținăexperiență, dornici de a învățași de a-și găsi drumul în viață.Personal, după Altai, amînceput să văd viața cu totul

altfel față de cum o priveamînainte. Din păcate, cu toțiitindem să vrem de la viațăuneori imposibilul, însă uitămsă apreciem cu adevărat însușidarul vieții.

În mod special, vreau săamintesc de câteva persoanepe care le-am cunoscut laforum, și anume: ElenaAleksandrovna Lebedeva,Elena Ghenadievna Bazinași Tatiana Butina, care m-auprimit cu brațele deschise șimi-au vorbit desprecomunitatea noastră dinRomânia ca despre o parte dinfamilia lor. Pe tot parcursulforumului, Tatiana Butina,expert în relațiile de tineret înregiunea Altai, a avut grijă demine și m-a îndrumat, oricândam avut nevoie.

Pentru această experiențăunică vreau să mulțumescCRLR. Tinerii noștri aunevoie de experiențe de felulacesta, și cu ajutorulComunității este posibil!

Între 26 și 28 mai 2017,s-a desfășurat ediția aXIV-a a Cupei

interetnice „Bucovina 2017”.Anul acesta au participattinerii Comunitații locale arușilor lipoveni din Fălticeni,alături de minoritățile etnicedin Bucovina: ucrainenii dinBălcăuți, polonezii dinSoloneț, romii din Gulea,italienii din Suceava, dar și deinvitații din Cernăuți(Ucraina) și din RepublicaMoldova.

La fel ca în fiecare an,etnicii au participat laconcursuri sportive, iar apoiși-au etalat calităţile artisticetradiţionale prin dans șicântec. Competițiile sportiveau constat în întrecereabăieților într-un turneu defotbal. Fetele au avut parte deîntreceri de tir cu arcul, tirsportiv, badminton și activitățide fitness-aerobic. Dupăamiază, echipele participanteau schimbat domeniulcompetiției, activitățilesportive au fost înlocuite decele culturale. Copiii audemonstrat că sunt buni nunumai la sport, ci și la dans șicântec tradițional. Elevii aufost recompensați cu diplomeși tricouri. Comunitatea localădin Fălticeni a primit o mingepentru a încuraja tinerii să

practice activități sportive încontinuare.

Mulțumim FederațieiRomâne „Sportul pentru toți”și organizatorului local,Asociația județeană „Sportulpentru toți” – Suceava, care aufăcut posibilă desfășurareaactivităților, ComunitățiiRușilor Lipoveni dinRomânia, membrilorcomunității locale și doamneicoregraf pentru sprijinulacordat. Evenimentul a

celebrat „Move Week 2017”(Săptămâna mișcării).

Am spicuit pentru cititoriipublicației „Zorile” câtevapăreri ale participanților:

● Alexandra Ivanov: „Eum-am distrat la CupaInteretnică. Mi-au plăcutfoarte mult jocurile organizate

și voluntarii, care au fostfoarte prietenoși. Am tras cupistolul și cu arcul. Masaoferită a fost delicioasă, iarprogramul artistic mi-a plăcutla nebunie, mai ales cândgrupul nostru a dansat. Vreausă particip și anul viitor!”;

● Caulea Teodora: „M-aimpresionat faptul că fiecareîși reprezenta comunitatea cumândrie. Am învățat lucrurinoi, distrându-ne în acelașitimp. Sper să mai am ocazia

să particip la aceastăactivitate minunată!”;

● Ciprian Iacob: „Și eum-am distrat foarte tare și așmai vrea să particip la o altăactivitate asemănătoare, câtde curând. Pe mine m-a uimitcă participanții vorbeau înlimba lor maternă, foarte

puțini vorbeau între ei înromână. A fost grozav!”;

● Tudor Deleanu: „Mi-aplăcut mult acest evenimentfiindcă a cuprins două laturi:cea sportivă și cea culturală.La partea sportivă, ne-am datsilința și am încercat săcâștigăm măcar un meci defotbal, dar n-a fost să fie. Laproba culturală am excelat, cade fiecare dată. Toata lumea afost bucuroasă!”;

● Ioan Vlasov: „Acest

eveniment a fost diferit față dealtele la care am participat, înspecial prin faptul că s-a pusun accent puternic pediferitele culturi prezente înzona Sucevei. Am învățatlucruri noi despre oameni,despre cultura lor, pe carepoate nu aveam ocazia să îi

cunosc”;● Sava Ioan: „Trebuie să

recunosc că a XIV-a ediție aCupei Interetnice „Bucovina2017” a fost un succes.Alături de reprezentați ai altorgrupuri etnice din țară, amparticipat, cu o reală plăcere,la un campionat de fotbal șialte jocuri sportive. „Sportulrege” a fost tratat de fiecareechipă în parte cu fair-play șiînțelegere dar, în același timp,cu patimă și tenacitate, toțidorindu-și victoria. Sprefinalul manifestării a avut locseara interculturală care, spredeliciul publicului, a fost plinăde momente distractive șiatractive. Prestațiile au fost,evident, pregătite cu mareatenție pentru participarea laacest eveniment. Aș puteadescrie această manifestare cafiind o îmbinare reușită desport și o mică parte dincultura etniilor care au luatparte. Fiind desfășurată subauspiciile „Move Week”(Săptămâna mișcării), Cupa aprovocat tinerii să iasă și săfacă mișcare. Cu siguranță,toată lumea ar avea decâștigat dacă acest tip deactivități ar lua amploare șidacă populația ar fiîncurajată să facă sport”.

Claudia RADION,președinte al ATRL-Fălticeni

ALTAI - 2017ALTAI - 2017

CUPA INTERETNICĂ „BUCOVINA 2017”

Nr. 6-7 (295-296)/2017Asociația TinerilorAsociația TinerilorRuși Lipoveni din România (ATRLR)Ruși Lipoveni din România (ATRLR)

34 ÇÎÐÈÎn ultimii ani, foarte

mulți elevi și studențiromâni au ales să își

continuie studiile pestegraniță. Majoritatea alegVestul, datorită numeroaselorposibilități care li se oferă dinpartea țărilor membre aleUniunii Europene. Foartepuțini aleg calea mai grea șimai puțin cunoscută, a țărilorprecum: China, Japonia, Israelși Rusia. Eu mă număr printrepersoanele care și-au făcutcuraj să studieze în Rusia.Acum 4 ani, am hotărât săplec la Moscova, știind doaralfabetul rusesc și avândcâteva cunoștințe generaledespre această țară. Nu amștiut nicicum la ce măaventurez și nu amconștientizat la câte lucruritrebuia să renunț. Am plecatfără să am vreo așteptare.Acest lucru a fost un pluspentru mine, deoarece toategreutățile de care m-am lovitla început le-am luat ca atare,zicându-mi că este normal săse întâmple, doar nu mai eramîn România. Începutul a fostmai greu, dar lucrurile pe carele-am descoperit aici, trăindîntr-o așa comunitate, mi-audeschis orizonturile pentrutotdeauna.

Când te gândești la un orașcare niciodată nu doarme,evident că trebuie să tegândești la Moscova.Moscova este vie la orice oră,nu ai cum să nu găsești zilniclocuri pe care să le vizitezi,

spectacole la care să mergi,lecții la care să asiști sau să nuduci lipsa expozițiilor. Printr-osimplă plimbare prin oraș, poțidescoperi locații noi care tevor atrage, nu doar prin ce îțioferă, ci și prin arhitecturaclădirilor. Nu cred că se poatecompara acest oraș cu altul dinlume. Deși populația numărăîn jur de 16 milioane delocuitori, neoficial, nici nusimți aglomerația, datorităbulevardelor spațioase.Singura problemă aici estevremea, care nu te prea îmbiela plimbare mereu, dar odatăcu venirea primăverii, poți săpetreci după-amiezile în celemai mari parcuri: Горки Парк,Царицыно-Парк sauВоробьёвы Горы, poți sămergi în croaziere de-a lungulrâului Moscova, să mergi la

cinematografele în aer libersau să participi la orice tip defestival la care te-ai gânditvreodată. Pe lângă acestea,săptămânal poți să încerciceva nou, mâncând într-unrestaurant cu meniu specific.Aici ai o paletă atât de largăde unde poți alege, de labucătăria asiatică până la ceadin America Latină. Nici numai vorbim despre cofetăriileși brutăriile care te încântă cuoferte atât de apetisante,precum: Magnolia, UpsideDown Cake sauFriends&Forever Company.

Un alt lucru care mă facerecunoscătoare pentruexperienţa mea la Moscovaeste Universitatea la careînvăț. Sunt studentă în anulIII, la Relații Internaționale, laprestigioasa universitate

RUDN, cunoscută și subnumele de РоссийскиийУниверситет ДружбыНародов. Este una dinuniversitățile de elită dinRusia, fiind singura din lumecare anual primește studențidin 140-150 de țări. Cu altecuvinte, reprezentăm un globpământesc în miniatură. Esteextraordinar să ai posibilitateade a interacționa cu toți aceștistrăini, să le cunoștiobiceiurile, să le asculțipărerile pe diferite teme și,într-un final, să găseștiasemănări în gândire, deșiproveniți din țări total diferite.La Universitate, datoritădiversităţii umane şi culturale,frecvent avem câte osărbătoare și chiar şi o simplăvizită în corpul principal poatesă te ducă pe meleagurile unei

alte țări. Anual, puținii români,care suntem aici, avem ocaziasă le facem o idee rușilor șistrăinilor despre România,prezentându-le tradițiilenoastre etnografice şi culinare.În 2015, în cadrul Festivaluluitradițiilor populare, ediția aXI-a, împreună cu 13 tineriromâni, am pus în scenăCapra. A fost un adevăratsucces, fiind cel mai apreciatnumăr din acea ediție. Îngeneral, încercăm să realizămproiecte noi, care săpromoveze culturaromânească, pentru că avemcu ce să ne mândrim.

În încheiere, aș vrea săspun că prima meainteracțiune cu frumusețeaculturii ruse a fost prinparticiparea la diferitefestivaluri ale ComunitățiiRușilor Lipoveni dinRomânia. A fost cu adevărat oplăcere să descopăr aceastăcomunitate, care, în ciudatrecerii anilor, a reușit să îșipăstreze tradițiile. Rușiilipoveni au un privilegiu încontinuarea studiilor în Rusia,de care, din păcate, nuîntotdeauna sunt conștienți.Sper ca tinerii ruși lipoveni săfie mândri de moștenirea lor șisă își urmeze visele. Dacăsimțiți o chemare din parteaRusiei, faceți-vă curaj șimergeți la studiu acolo, căcisigur nu veți regreta!

Elena STOIAN, studentă la Moscova

Decizia de a studiaîn Rusia o iafiecare persoană în

parte și poate avea la bază ogamă diversă de motivații.Înainte de a studia în FederațiaRusă, cred că există nișteîntrebări la care un tânăr artrebui să încerce să răspundă,pentru ca pe viitor să fie sigurcă a făcut alegerea corectă.Având în vedere specificulclimatic al Federației Ruse, cuierni mai reci și mai lungidecât în România(temperaturile pot ajunge înfebruarie la -18; -20 de grade),viitorul student trebuie să fiepregătit psihologic pentruacest șoc climatic. Dar, dacăveți trece peste iernile ruseștiîn România, sigur nu veți maiavea probleme pe timpuliernii, veți fi căliți.

Pentru a alege facultateaexistă mai multe clasamente,de exemplu, un clasament

general găsiți aici:http://raexpert.ru/rankings/vuz/vuz_2017/ sau un clasamentîn funcție de salariul pe care îlprimesc absolvenții dupăterminarea studiilor aici:https://students.superjob.ru/rei

ting-vuzov/ekonomicheskie/.Un alt lucru important este castudentul să se intereseze ceprograme oferă facultatea lacare vrea să studieze și cecondiții sunt pentru studenți,cum ar fi: căminul, bursele.

Lucrurile aceasta pot fi aflatede pe situl facultății saucontactând departamentulpentru relații cu studenții.Spun asta deoarece facultățilediferă foarte mult între ele înceea ce privește condițiile din

cămine. Un alt lucru importanteste să verificați dacă diplomape care o veți primi va firecunoscută sau nu înstrăinătate, asta dacă nu avețide gând să rămâneți în Rusiași după terminarea studiilor.

Cred că unul dintre celemai mari avantaje de a studiaîn Rusia este acela de a aveaocazia să înțelegeți mult maibine cultura rusă. Contactuldirect cu realitatea din Rusiavă va da posibilitatea să văfaceți o idee proprie despreRusia, argumentată pe bazaexperienței și observațiilorpersonale.

Faptul că Rusia este o țarăimportantă din vecinătateaRomâniei, presupunenecesitatea de a avea relații pediferite domenii cu aceastățară, iar în interesul ambelorțări este ca aceste relații să fiecât mai bune. Faptulcă veți studia în

DECIZIA DE A STUDIA ÎN RUSIA

O MARE ȘANSĂ - RUSIAO MARE ȘANSĂ - RUSIA

F

Împreună cu ambasadorul României în Rusia, dl Vasile SoareÎmpreună cu ambasadorul României în Rusia, dl Vasile Soare

№ 6-7 (295-296)/2017Asociația TinerilorAsociația Tinerilor

Ruși Lipoveni din România (ATRLR)Ruși Lipoveni din România (ATRLR)

35ZORILE

Сранних лет ямечтала посетитьРоссию,

посмотреть, как люди тамживут, как они общаются,познакомиться лично сними и узнать больше обих великой культуре. Ясчитаю, что моя мечтасвязана с тем, что я самаявляюсь частью русскогонарода, ведь я липованка,родом из Бухареста! Послеокончания Бухарестскогофакультета иностранногоязыка и литературы япоступила в Санкт-ПетербургскийГосударственныйУниверситет (СПБГУ) ирешила дальше учиться нафакультете журналистики.Я вполне довольна своимрешением и оченьсчастлива, что три годамоей жизни я проживу в

этом прекрасном городе,Санкт-Петербурге.

Мне так трудноподобрать нужные слова,чтобы описать этот город,так как я боюсьнеправильно выразиться,поэтому даю слововеликому петербургскомупоэту Иосифу Бродскому,который сказал:«Объясняйте это какхотите, но в Петербургеесть эта загадка – ондействительно влияет натвою душу, формирует её.Человека, там выросшегоили, по крайней мере,проведшего там своюмолодость - его с другимилюдьми, как мне кажется,трудно спутать». Этодействительно так, красотагорода, его величие, егопамятники и дворцы, егонебо, реки и мосты

постоянно меня удивляют инаполняют мою душурадостью. Каждый раз,когда я разговариваю скаким-нибудьпетербуржцем о его городе,вижу в глазах искреннююгордость и любовь ксвоему городу.

Что касается учёбы, то ямогу сказать, что благодарясвоим корням мне удаётсяосваивать без труда всюинформацию, и я уверена,что любой русский-липован, который решитсяприехать в Россию, будетчувствовать себя как рыба вводе. Мои преподавателиникогда не относились комне как к иностранномугражданину, а наоборот, какк русскому! Я считаю, чтоэто вообще очень хорошийпреподавательский подход,потому что так я ощущаю

себя интегрированной врусское общество.

С русскими не труднодружить, особенно когдаони воспринимают тебя так«свою». Они радуются,когда слышат, что вРумынии есть люди,которые говорят на ихязыке и которые разделяютих культуру. Многие из нихс энтузиазмом изъявилижелание приехать вРумынию. Они оченьдружные, открытые иотзывчивые люди. Если утебя возникла проблема,сразу предлагают своюпомощь. Если нужно,покажут направление ипроводят до места. Ониохотно поговорят с тобой ипознакомятся.

В заключение хочуобратиться ко всем, комупредставился случайприехать в Россию, иособенно к молодымлипованам. Не упускайтесвой шанс совершить такоепутешествие! Те чувства иощущения, которые выможете испытать в этойстране, которая междупрочим для нас почти какродная, будут самымисильными. Самое главное,найти в себе силу,храбрость и желание всёэто сделать, а всё остальноене так уж трудно. Как выдумаете?

Александра АВРАМ, студентка СПБГУ

Rusia, vă va da posibilitatea săînțelegeți și partea rusă, să văcreați contacte în Federația Rusăși să reușiți să găsiți acele punctecomune de interes fie îndomeniul economic, cultural,științific sau de securitate, carevor putea forma baza unor relațiibune de vecinătate. Aplicând lastudii de lungă durată, veți aveaposibilitatea să vă creați acesterelații în Rusia și poate chiar șiprietenii.

Din experiența mea, potspune că instituțiile deînvățământ din Rusia au uncaracter variat: există universitățicare încearcă să fie cât maiinovative și să se apropie demodelul universităților dinEuropa, invitând profesori străinifoarte des și având cursuri laalegere, un exemplu ar fi«Высшая школа экономики»,altele au un program deînvățământ în engleză șiprograme de masterat încolaborare cu universitățile dinstrăinătate. Un exemplu este șiuniversitatea la care am studiateu - «МГИМО», dar și instituțiicare au o tradiție și se bazează pefoarte mult pe școala rusă dinacel domeniu. Oferta metodelorși modelelor de învățământîncepe să fie din ce în ce maivariată, iar, în funcție depreferințele fiecăruia, se poategăsi un model care să sepotrivească candidatului.

Datorită istoriei sale, dar șispecificului cultural, Rusia și-acreat în multe discipline un modpropriu de a analiza și a predaaceste discipline, cum se spune, oșcoală. Sunt cunoscute școalarusă de teatru, școala rusă defizică, școala rusă de diplomație,școala rusă de matematică, astadoar ca să dau câteva exemple.Ce presupune această școală? Defapt, este o metodă de a învățaaceste discipline și de a le analizaconform materialelor și lucrărilorspecialiștilor ruși din acestedomenii. Dacă vreți să învățațiîntr-un domeniu în care Rusia erenumită pentru realizările ei, amenumerat mai sus câteva, cel maibine e să învățați acest domeniuchiar în Rusia.

În final, pot să vă spun dinpropria experiență că, dacă vrețisă studiați în Rusia, e importantsă încercați și, dacă vă va plăcea,veți rămâne, dacă nu, puteți să văîntoarceți oricând, dar merită săîncercați această experiență dacăaveți posibilitatea să o faceți.

Cristian Dan TATARU

ЖИЗНЬ И УЧЁБА В РОССИИЖИЗНЬ И УЧЁБА В РОССИИ

Locul I la „Hora ialomițeană”,categoria „Dansuri etnice”

Membrii grupului dedansuri „Maladaia

verbocika” al Asociației TinerilorRuși Lipoveni din România(ATRLR), filiala Bordușani, jud.Ialomița, prin perseverența șidăruirea lor, au câștigat pe 26 mai2017, la concursul „Horaialomițeană” de la Fetești, jud.Ialomița, ediția I, premiul I lacategoria „Dansuri etnice”.

LA ZIUA ORAȘULUI FETEȘTI

La evenimentele dedicate Zilei orașului Fetești, pe 28mai 2017, membrii grupului de dansuri „Maladaia

verbocika” al Asociației Tinerilor Ruși Lipoveni dinRomânia (ATRLR), filiala Bordușani, jud. Ialomița, auoferit publicului un spectacol reușit, de dansuri și muzicărusească.

Alexandru Iacob VOINESCU,vicepreședinte ATRLR-Bordușani

DIN BORDUȘANI...DIN BORDUȘANI...

Nr. 6-7 (295-296)/2017АссоциацияАссоциация молодёжимолодёжирусскихрусских--липованлипован РумынииРумынии ((АМРЛР)АМРЛР)

36 ÇÎÐÈ № 6-7 (295-296)/2017Наш фоторепортажНаш фоторепортаж / /

FotoreportajFotoreportaj

Международный фестиваль-конкурс фольклора

Международный фестиваль-конкурс фольклора

старообрядческих художественных коллективов

старообрядческих художественных коллективов

«Раздайся, корогод«Раздайся, корогод!» (!» (Россия, Россия, 3-5 3-5 июняиюня 2017 2017 гг .).)