ministerul educaŢiei al republicii moldova · 2017-03-15 · 1. introducere în tehnica...
TRANSCRIPT
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA IPÎ Institutul de Ştiinţe Penale şi Criminologie Aplicată
Catedra Ştiinţe Juridice şi Securitate Criminologică
APROB rector interimar al
Institutului de Criminologie dr. Octavian Bejan
______ _______________ 2014
CURRICULUM UNIVERSITAR la disciplina
TEHNICA LEGISLATIVĂ
Autor: IACUB Irina, doctor în drept Anul de studii: 2014-2015 Evaluare: examen Puncte-credite: ___ Specialitatea: Drept COORDONAT la şedinţa Comisiei ştiinţifico-didactice a Catedrei de Ştiinţe juridice şi securitate criminologică _______ _______________________________ 2014 Preşedinte al Comisiei, _____________________________________________
COORDONAT la şedinţa Catedrei de Ştiinţe juridice şi securitate criminologică
proces-verbal nr._______ din ______ ___________________ 2014 Şef al catedrei
V. Guţuleac, dr., prof. univ. ___________________________________
Chişinău, 2014
~ 2 ~
I. PRELIMINARII
1. Sub aspect didactic:
a) Locul disciplinei în cadrul planului de învăţămînt
Tehnica legislativă şi întocmirea actelor normative este o disciplină facultativă în
învăţămîntul juridic superior, fiind citită doar în unele instituţii de profil. În pofida
acestui fapt, ea reprezintă o disciplină indispensabilă procesului de formare a unui
viitor jurist.
Recunoaşterea Tehnicii legislative ca disciplină ştiinţifică este cerută de realitatea
juridică din ţară, de actuala criză a dreptului şi a autorităţii instituţiilor publice. Ea este
chemată să propună soluţii pentru simplificarea, armonizarea şi sistematizarea
legislaţiei, pentru elaborarea unor norme juridice care să se impună cu uşurinţă în
mediul social, graţie calităţii lor marcate de claritate, necesitate socială, aplicabilitate şi
exigibilitate.
Problematica cursului a fost elaborată în baza legislaţiei în vigoare, a literaturii
juridice de specialitate autohtone şi străine şi a practicii în domeniu.
Scopul cursului constă în transmiterea studenţilor a unui volum de cunoştinţe
privind esenţa şi particularităţile legislaţiei ca sistem şi ansamblul regulilor după care se
desfăşoară procesul elaborării legilor şi a actelor normative subordonate legii, precum şi
a procedurii de adoptare, respectiv, aprobare a acestora, sistematizare şi actualizare a
legislaţiei.
b) semnificaţia formativă
Scopul elaborării prezentei programe rezidă în sistematizarea materiei, ordonarea
principalelor subiecte în vederea facilitării predării coerente şi clare a cursului
studenţilor facultăţii de drept şi tinerilor specialişti din domeniu încadraţi în cîmpul
muncii.
Elementele structurale ale programei sunt dedicate studierii noţiunilor de bază ale
Tehnicii legislative ca ramură de drept, ştiinţă şi disciplină didactică, a obiectului,
metodelor, izvoarelor şi conţinutului acesteia.
2. Sub aspect metodologico-aplicativ
Cursul este destinat să contribuie la dezvoltarea la studenţi a discursului juridic în
sensul exprimării corecte şi fluente, dezvoltării gîndirii critice şi capacităţilor de analiză
şi interpretare a actelor normativ-juridice.
Programa pune accentul pe acele noţiuni şi instituţii ale materiei, care au menirea
să stimuleze interesul studenţilor faţă de profesia de jurist şi procesul de formare
profesională. Respectiv, tematica este formulată astfel încît să stimuleze gîndirea
independentă a studenţilor, interesul pentru cunoaşterea problemelor din activitatea
practică, să dezvolte preocuparea pentru studiul individual sistematic.
Orele planificate pentru lucrul de sine stătător al studenţilor (elaborarea de
referate, eseuri, rezumate, articole) au menirea de a completa informaţia transmisă în
timpul prelegerilor, de a aprofunda cunoştinţele studenţilor şi a dezvolta deprinderi
practice de lucru individual în procesul de însuşire a disciplinelor juridice.
~ 3 ~
II. OBIECTIVELE DISCIPLINEI
La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
- conştientizarea de către studenţi a rolului prioritar al legii în sistemul actelor
normativ-juridice ale statului;
- însuşirea regulilor şi particularităţilor procesului de elaborare a legilor şi a
actelor normative, de sistematizare, unificare şi coordonare a legislaţiei, de modificare,
completare şi abrogare a actelor legislative şi normative.
La nivel de aplicare:
- dezvoltarea deprinderilor de întocmire a actelor legislative şi normative;
- formarea capacităţilor profesionale de interpretare şi apreciere a coerenţei
textelor de acte legislative şi normative.
La nivel de integrare:
- dezvoltarea capacităţilor de identificare a factorilor ce pot contribui la
simplificarea, armonizarea şi sistematizarea legislaţiei în vederea sporirii eficienţei ei
juridice şi sociale;
- dezvoltarea abilităţilor de utilizare a cunoştinţelor din materia Tehnicii legislative
în procesul de însuşire a altor disciplini juridice.
III. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Codul
discipli-
nei
Anul de
studii
Semestrul Nr. de ore Evaluarea Responsabilul de
disciplină F/Zi F/R Nr. de credite
Forma de evaluare P S P S
IV I 32 28 20 8 Examen I. Iacub
PROGRAMA ANALITICĂ
MODULUL 1. Introducere în tehnica legislativă
Noţiuni generale despre tehnica juridică. Evoluţie. Tehnica legislativă ca ramură
de drept şi disciplină juridică. Conţinutul tehnicii legislative. Izvoarele tehnicii
legislative. Rolul tehnicii legislative şi a juristului în procesul de creare a dreptului.
MODULUL 2. Legislaţia: noţiune, structură şi exigenţe
Conceptul legislaţiei şi valoarea acesteia pentru relaţiile sociale. Structura
legislaţiei. Actul normativ. Criteriile calităţii legislaţiei. Lacunele şi erorile în drept.
MODULUL 3. Legiferarea. Norme de procedură
Conceptul şi esenţa legiferării (procesului legislativ). Principiile de bază ale
legiferării. Etapele procesului de elaborare a actelor legislative.
MODULUL 4. Conceptualizarea juridică
Conceptualizarea juridică. Procedeele tehnice de conceptualizare juridică.
Definiţiile. Clasificările. Construcţiile juridice. Prezumţiile. Ficţiunea.
~ 4 ~
MODULUL 5. Redactarea actelor normative
Cerinţele de conţinut ale actelor normative. Redactarea actelor normative.
Modalităţi şi procedee de formare a conţinutului actelor normative. Limbajul actelor
normative. Regulile lingvistice de întocmire a actelor normative. Logica actelor
normative.
MODULUL 6. Arhitectura actelor normative
Arhitectura actului normativ. Titlul actului normativ, formula introductivă şi preambulul. Partea dispozitivă a actului normative. Anexele şi formula de atestare a autenticităţii actului.
MODULUL 7. Sistematizarea actelor normative
Consideraţii generale cu privire la sistematizarea actelor normative. Principiile
sistematizării actelor normative. Formele de sistematizare a actelor normative. Regulile
de sistematizare a actelor normative. Evidenţa actelor normative.
MODULUL 8. Actualizarea legislaţiei (evenimentele legislative)
Modificarea şi completarea actelor legislative. Derogarea şi abrogarea actelor
legislative. Rectificarea şi republicarea actelor legislative. Armonizarea legislaţiei cu
Acquis-ul comunitar.
DISTRIBUIREA ORIENTATIVĂ A ORELOR
DUPĂ TIPURILE DE ACTIVITATE
Frecvenţă la zi (total ore – 60; prelegeri – 32; seminare – 28)
Frecvenţă redusă (total ore – 28; prelegeri – 20; seminare – 8)
Nr. TEMA Prelegeri Seminare
F/zi F/r F/zi F/r
1. Introducere în tehnica legislativă 4 2 4
2. Legislaţia: noţiune, structură şi exigenţe 6 2 2 1
3. Legiferarea. Norme de procedură 4 2 4 1
4. Conceptualizarea juridică 2 2 2
Evaluare curentă nr. 1 2 1
5. Redactarea actelor normative 4 2 2 1
6. Arhitectura actelor normative 4 4 4 1
7. Sistematizarea actelor normative 4 2 2 1
8. Actualizarea legislaţiei (evenimentele legislative) 4 4 4 1
Evaluare curentă nr. 2 2 1
Total: 32 20 28 8
~ 5 ~
IV. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI
Obiective de referinţă Conţinuturi
I. INTRODUCERE ÎN TEHNICA LEGISLATIVĂ
să cunoască noţiunea tehnicii juridice, istoria apariţiei şi evoluţiei acesteia; să cunoască noţiunea tehnicii legislative şi coraportul dintre tehnica juridică şi tehnica legislativă; să distingă tehnica legislativă ca ramură de drept şi disciplină juridică (obiect de studiu, metodologie); să explice regulile generale de tehnică legislativă; să identifice izvoarele tehnicii legislative; să argumenteze valoarea practică a tehnicii legislative şi rolul juristului în aplicarea şi respectarea normelor tehnicii legislative.
1. Noţiuni generale despre
tehnica juridică. Evoluţie.
2. Tehnica legislativă ca ramură
de drept şi disciplină juridică.
3. Conţinutul tehnicii legislative.
4. Izvoarele tehnicii legislative.
5. Rolul tehnicii legislative şi a
juristului în procesul de creare
a dreptului.
II. LEGISLAŢIA: NOŢIUNE, STRUCTURĂ ŞI EXIGENŢE să cunoască noţiunea de legislaţie; să înţeleagă particularităţile legislaţiei ca sistem; să explice rolul legislaţiei în reglementarea relaţiilor sociale; să distingă categoriile actelor normative; să explice ierarhia şi clasificarea actelor legislative; să înţeleagă criteriile calităţii legislaţiei; să pătrundă în esenţa lacunei şi a erorii în drept; să distingă cauzele apariţiei şi formele lacunelor; să cunoască căile eliminării lacunelor.
1. Conceptul legislaţiei şi
valoarea acesteia pentru
relaţiile sociale.
2. Structura legislaţiei.
3. Actul normativ.
4. Criteriile calităţii legislaţiei.
5. Lacunele şi erorile în drept.
III. LEGIFERAREA. NORME DE PROCEDURĂ
să cunoască conceptul legiferării; să distingă procesul legislativ de procedura
legislativă; să cunoască principiile legiferării şi rolul lor în
elaborarea legilor; să identifice etapele procesului legislativ; să cunoască particularităţile: planificării activităţii legislative; înaintării iniţiativei legislativei; elaborării proiectului de lege; expertizei, aprobării şi examinării proiectului de lege; promulgării legilor; publicării, înregistrării şi intrării în vigoare a legii.
1. Conceptul şi esenţa legiferării
(procesului legislativ)
2. Principiile de bază ale
legiferării
3. Etapele procesului de
elaborare a actelor legislative
IV. CONCEPTUALIZAREA JURIDICĂ
să înţeleagă esenţa conceptualizării juridice;
să cunoască esenţa şi semnificaţia definiţiilor
juridice;
să identifice construcţiile juridice;
să distingă prezumţiile şi ficţiunile;
să cunoască rolul axiomelor şi a excepţiilor.
1. Conceptualizarea juridică
2. Procedeele tehnice de
conceptualizare juridică
Definiţiile. Clasificările
Construcţiile juridice
Prezumţiile. Ficţiunea
~ 6 ~
V. REDACTAREA ACTELOR NORMATIVE
să cunoască cerinţele de conţinut ale actelor normative, precum: legalitatea, oportunitatea, temeinicia, eficienţa, actualitatea, stabilitatea, economicitatea;
să cunoască regulile de redactare a actelor normative;
să distingă stilul normativ; să caracterizeze terminologia juridică şi
vocabularul juridic; să caracterizeze limbajul juridic şi principiile
acestuia; să cunoască logica actului legislativ;
1. Cerinţele de conţinut ale
actelor normative
2. Redactarea actelor normative
3. Modalităţi şi procedee de
formare a conţinutului actelor
normative
4. Limbajul actelor normative
5. Regulile lingvistice de
întocmire a actelor normative
6. Logica actelor normative
VI. ARHITECTURA ACTELOR NORMATIVE
să cunoască arhitectura actului normativ; să identifice părţile constitutive ale legii; să distingă elementele de structură şi procedeele de
sistematizare a conţinutului actelor legislative.
1. Arhitectura actului normativ 2. Titlul actului normativ, formula
introductivă şi preambulul 3. Partea dispozitivă a actului
normative 4. Anexele şi formula de atestare
a autenticităţii actului
VII. SISTEMATIZAREA ACTELOR LEGISLATIVE să cunoască esenţa, cauzele şi semnificaţia
reexaminării şi sistematizării actelor legislative; să cunoască subiecţii şi etapele sistematizării; să identifice principiile sistematizării actelor
legislative; să cunoască formele de sistematizare: codificarea,
încorporarea şi consolidarea; să distingă procedura şi regulile tehnico-juridice ale
codificării, ale incorporării şi ale consolidării; să înţeleagă noţiunea şi semnificaţia evidenţei
actelor normative.
1. Consideraţii generale cu
privire la sistematizarea actelor
normative.
2. Principiile sistematizării
actelor normative.
3. Formele de sistematizare a
actelor normative.
4. Regulile de sistematizare a
actelor normative.
5. Evidenţa actelor normative.
VIII. ACTUALIZAREA LEGISLAŢIEI (EVENIMENTELE LEGISLATIVE) să cunoască conceptul şi esenţa modificării şi
completării actelor normative; să distingă formele modificării şi completării şi
regulile de operare a acestora; să pătrundă în esenţa şi să argumenteze semnificaţia
derogării şi efectul acesteia. să cunoască efectul, funcţiile şi formele abrogării; să identifice condiţiile de formă şi de fond ale
abrogării; să înţeleagă necesitatea şi particularităţile rectificării; să cunoască specificul şi efectele republicării. să analizeze noţiunea de acquis-ul comunitar şi de
armonizare.
1. Modificarea şi completarea
actelor legislative
2. Derogarea şi abrogarea actelor
legislative
3. Rectificarea şi republicarea
actelor legislative
4. Armonizarea legislaţiei cu
Acquis-ul comunitar.
~ 7 ~
V. SUGESTII PENTRU ACTIVITATEA INDIVIDUALĂ A STUDENŢILOR
Forme de realizare
Subiecte Modalităţi de
evaluare
Referate Eseuri Comunicări
Rolul tehnicii legislative în procesul de elaborare a dreptului
Principiile, subiecţii şi etapele procesului legislativ
Regulile lingvistice de întocmire a actelor legislative
Limbajul şi logica actelor legislative
Terminologia şi vocabularul juridic
Regulile de modificare şi completare a actelor normative
Redactarea actelor normative
Semnificaţia şi particularităţile sistematizării actelor normative
Armonizarea legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia comunitară
Prezentarea la seminare, mese rotunde şi conferinţe ştiinţifice. Publicarea articolelor ştiinţifice
Studii de caz Analiza conţinutului actelor normative Elaborarea proiectelor de acte normative
Prezentarea la seminare
VI. PLANURILE SEMINARIILOR
Seminarul nr. 1
Introducere în tehnica legislativă
1. Noţiuni generale despre tehnica juridică. Evoluţie.
2. Tehnica legislativă ca ramură de drept şi disciplină juridică.
3. Conţinutul tehnicii legislative.
4. Izvoarele tehnicii legislative.
5. Rolul tehnicii legislative şi a juristului în procesul de creare a dreptului.
Subiecte de evaluare:
definiţi noţiunea tehnicii juridice, expuneţi istoria apariţiei şi evoluţiei acesteia;
definiţi noţiunea tehnicii legislative şi identificaţi coraportul dintre tehnica juridică şi tehnica
legislativă;
explicaţi esenţa tehnicii legislative ca ramură de drept şi disciplină juridică;
explicaţi regulile generale de tehnică legislativă;
identificaţi izvoarele tehnicii legislative;
argumentaţi valoarea practică a tehnicii legislative şi rolul juristului în aplicarea şi
respectarea normelor tehnicii legislative.
Seminarul nr. 2
Legislaţia: noţiune, structură şi exigenţe
1. Conceptul legislaţiei şi valoarea acesteia pentru relaţiile sociale. Structura legislaţiei.
2. Actul normativ.
3. Criteriile calităţii legislaţiei.
4. Lacunele şi erorile în drept.
~ 8 ~
Subiecte de evaluare:
definiţi noţiunea de legislaţie;
expuneţi particularităţile legislaţiei ca sistem;
explicaţi rolul legislaţiei în reglementarea relaţiilor sociale;
distingeţi categoriile actelor normative;
explicaţi ierarhia şi clasificarea actelor legislative;
precizaţi criteriile calităţii legislaţiei;
expuneţi esenţa lacunei şi a erorii în drept;
distingeţi cauzele apariţiei şi formele lacunelor;
identificaţi căile eliminării lacunelor.
Seminarul nr. 3
Legiferarea. Norme de procedură
1. Conceptul şi esenţa legiferării (procesului legislativ).
2. Principiile de bază ale legiferării.
3. Etapele procesului de elaborare a actelor legislative.
Subiecte de evaluare:
definiţi conceptul legiferării; precizaţi distincţia dintre procesul legislativ şi procedura legislativă; expuneţi principiile legiferării şi rolul lor în elaborarea legilor; identificaţi etapele procesului legislativ;
precizaţi particularităţile: planificării activităţii legislative; înaintării iniţiativei legislativei;
elaborării proiectului de lege; expertizei, aprobării şi examinării proiectului de lege;
promulgării legilor; publicării, înregistrării şi intrării în vigoare a legii.
Seminarul nr. 4
Conceptualizarea juridică
1. Conceptualizarea juridică.
2. Procedeele tehnice de conceptualizare juridică.
- Definiţiile.
- Clasificările.
- Construcţiile juridice.
- Prezumţiile.
- Ficţiunea.
Subiecte de evaluare:
precizaţi esenţa conceptualizării juridice;
expuneţi esenţa şi semnificaţia definiţiilor juridice;
identificaţi construcţiile juridice;
precizaţi distincţia dintre prezumţii şi ficţiuni;
identificaţi rolul axiomelor şi a excepţiilor.
~ 9 ~
Seminarul nr. 5
Redactarea actelor normative
1. Cerinţele de conţinut ale actelor normative.
2. Redactarea actelor normative.
3. Modalităţi şi procedee de formare a conţinutului actelor normative.
4. Limbajul actelor normative.
5. Regulile lingvistice de întocmire a actelor normative.
6. Logica actelor normative.
Subiecte de evaluare:
identificaţi cerinţele de conţinut ale actelor normative, precum: legalitatea, oportunitatea,
temeinicia, eficienţa, actualitatea, stabilitatea, economicitatea;
identificaţi regulile de redactare a actelor normative;
expuneţi esenţa stilului normativ;
caracterizaţi terminologia juridică şi vocabularul juridic;
caracterizaţi limbajul juridic şi principiile acestuia;
expuneţi logica actului legislativ.
Seminarul nr. 6
Arhitectura actelor normative
1. Arhitectura actului normativ. 2. Titlul actului normativ, formula introductivă şi preambulul. 3. Partea dispozitivă a actului normative. 4. Anexele şi formula de atestare a autenticităţii actului.
Subiecte de evaluare:
precizaţi arhitectura actului normativ; identificaţi părţile constitutive ale legii;
distingeţi elementele de structură şi procedeele de sistematizare a conţinutului actelor
legislative
Seminarul nr. 7
Sistematizarea actelor normative
1. Consideraţii generale cu privire la sistematizarea actelor normative.
2. Principiile sistematizării actelor normative.
3. Formele de sistematizare a actelor normative.
4. Regulile de sistematizare a actelor normative.
5. Evidenţa actelor normative.
Subiecte de evaluare:
precizaţi esenţa, cauzele şi semnificaţia reexaminării şi sistematizării actelor legislative;
identificaţi subiecţii şi etapele sistematizării;
identificaţi principiile sistematizării actelor legislative;
~ 10 ~
precizaţi formele de sistematizare: codificarea, încorporarea şi consolidarea;
distingeţi procedura şi regulile tehnico-juridice ale codificării, incorporării şi consolidării;
expuneţi noţiunea şi semnificaţia evidenţei actelor normative.
Seminarul nr. 8
Actualizarea legislaţiei (evenimentele legislative)
1. Modificarea şi completarea actelor legislative.
2. Derogarea şi abrogarea actelor legislative.
3. Rectificarea şi republicarea actelor legislative.
4. Armonizarea legislaţiei cu Acquis-ul comunitar.
Subiecte de evaluare:
definiţi conceptul şi precizaţi esenţa modificării şi completării actelor normative;
distingeţi formele modificării şi completării şi regulile de operare a acestora;
precizaţi esenţa şi argumentaţi semnificaţia derogării şi efectul acesteia.
expuneţi efectul, funcţiile şi formele abrogării;
identificaţi condiţiile de formă şi de fond ale abrogării;
argumentaţi necesitatea şi particularităţile rectificării;
precizaţi specificul şi efectele republicării.
analizaţi noţiunea de acquis-ul comunitar şi de armonizare
VII. EVALUAREA ÎNSUŞITEI LA DISCIPLINĂ
Realizarea cursului „Tehnica legislativă” presupune:
acumularea cunoştinţelor conform programei,
formarea deprinderilor și priceperilor de aplicare a cunoștințelor,
schimbarea comportamentului la studenţi.
Schimbări de comportament la studenţi:
concentrarea asupra elementelor esențiale ale fenomenelor;
formarea unei atitudini raționale și de căutare a soluțiilor la probleme;
formarea orientării spre obținerea de sine stătătoare a cunoștințelor;
cultivarea spiritului de argumentare a opiniilor și de discutare civilizată a
problemelor;
aspirație spre o reușită superioară și încredere în capacitatea de a reuși.
Forme de evaluare: evaluare formativă (permanentă); evaluare sumativă
(periodică și finală), folosite sub formă îmbinată.
Tehnici de evaluare: chestionare, lucrări scrise și teste.
Sistemul de evaluare a rezultatelor obţinute de studenţi prin studierea cursului
include participarea studenţilor la dezbateri, la elaborarea unor referate pe anumite
probleme ale conţinutului tematic.
Evaluări sumative periodice (testări curente):
Evaluarea nr. 1 – în temeiul temelor nr. 1-4;
Evaluarea nr. 2 – în temeiul temelor nr. 5-8.
~ 11 ~
Evaluarea sumativă finală se va desfăşura sub forma unui examen. Biletul de
examinare va cuprinde trei subiecte, care vor fi formulate reieşind din obiectivele
generale ale disciplinii şi, îndeosebi, din obiectivele de referinţă. Nota de la examen
constituie 40% din nota finală, iar 60% revin notei medii acumulate la seminarii și
evaluările curente.
Condiț ii de admitere la evaluarea finală:
- lipsurile de la prelegeri au fost prelucrate prin posesia conspectelor;
- lipsurile de la seminarii au fost prelucrate prin demonstrarea însușirii materiei
(scrisă sau verbală, prin expunerea materiei, întocmirea referatelor etc.);
- notele negative de la seminarii au fost corectate.
Studentul care a primit note la peste 50% din seminarii a căror medie este mai
mare de nota 9 (nouă) este eliberat de la examinarea finală cu nota medie, care
constituie media aritmetică a notelor obținute la seminarii și la evaluările curente. Nu se
iau în considerare notele obținute ca urmare a prelucrării lipsurilor de la seminarii.
Participarea la o reuniune științifică instituțională poate să echivaleze cu
prelucrarea lipsurilor de la unele seminarii. Posibilitatea este determinată în funcție de
toate circumstanțele (motivul lipsei, atitudinea studentului, nivelul de însușire a altor
teme etc.), inclusiv conduita studentului.
VIII. SUBIECTELE PENTRU EVALUAREA FINALĂ (EXAMEN)
1. Noţiunea şi evoluţia tehnicii juridice 2. Tehnica legislativă ca ramură de drept şi disciplină juridică 3. Coraportul dintre tehnica juridică şi tehnica legislativă 4. Conţinutul tehnicii legislative. Regulile generale de tehnică legislativă 5. Izvoarele tehnicii legislative 6. Valoarea practică a tehnicii legislative 7. Conceptul şi valoarea legislaţiei ca sistem 8. Structura şi conţinutul legislaţiei. Ierarhia şi clasificarea actelor legislative 9. Criteriile calităţii legislaţiei 10. Lacunele şi erorile în drept 11. Esenţa şi distincţia dintre categoriile de legiferare, proces legislativ şi procedură
legislativă 12. Principiile de bază ale legiferării 13. Etapele procesului legislativ 14. Elaborarea ştiinţifică şi elaborarea tehnică a proiectelor de acte legislative 15. Iniţiativa legislativă şi elaborarea proiectului de lege 16. Expertiza şi avizarea proiectului de lege 17. Promulgarea, publicarea, înregistrarea şi intrarea în vigoare a legii 18. Regulile de redactare a actelor legislative. Stilul normativ. 19. Limbajul actelor normative: terminologia juridică şi vocabularul juridic 20. Conceptualizarea juridică şi procedeele acesteia 21. Regulile logice de redactare a actelor legislative 22. Elementele de structură şi procedeele de sistematizare a conţinutului actelor
legislative 23. Rexaminarea şi sistematizarea actelor normative
~ 12 ~
24. Codificarea şi procedura desfăşurării acesteia 25. Evenimentele legislative 26. Modificarea şi completarea actelor legislative 27. Abrogarea, rectificarea şi republicarea actelor legislative
IX. BIBLIOGRAFIE
Surse normative:
Constituţia Republicii Moldova, din 29.07.1994. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 1 din 18.08.1994.
Legea privind actele legislative, nr. 780 din 27.12.2001. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 36-38 din 14.03.2002.
Legea privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, nr. 317 din 18.07.2003. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 208-210 din 03.10.2003
Legea privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale, nr. 173 din
06.07.1994. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 1 din 12.08.1994.
Legea pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului, nr. 797 din 02.04.1996. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 50 din 07.04.2007.
Legea privind transparenţa în procesul decizional, nr. 239 din 13.11.2008. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 215-217, din 05.12.2008.
Legea privind procedura publicării şi republicării actelor normative şi a rectificărilor operate în ele, Nr. 92 din 01.04.2004. În: Monitorul Oficial Nr. 64-66 din 23.04.2004.
Hotărîrea Guvernului cu privire la armonizarea legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia comunitară, nr. 1345 din 21.11.2006. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 189-192 din 15.12.2006.
Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea Planului naţional de armonizare a legislaţiei pe anul 2012, nr. 962 din 19.12.2011. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 227-232 din 23.12.2011.
Hotărîrea Parlamentului pentru aprobarea Concepţiei privind cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă, nr. 373-XVI din 29.12.2005. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 13.01.2006, nr. 55
Surse doctrinare:
Avornic Gh. Teoria generală a dreptului. Chişinău: Cartier juridic, 2004.
Avornic Gh. Tratat de teoria generală a statului şi dreptului (în două volume). Vol. I. Chişinău, 2009.
Arseni Al. Drept constituţional şi instituţii politice. Tratat. Vol. II. Chişinău: CEP USM, 2014.
Baltag D. Teoria generală a dreptului şi statului (curs introductiv). Cimişlia: „Tipcim”, 1996.
Conseil d’État Principes de technique législative. Guide de redaction des textes législatifs et réglementaires. 2008.
Ciora C. Simplificarea legislaţiei în scopul accesibilităţii cetăţeanului la norma juridică. În: Drepturile omului, anul XXI, 2011, nr. 3.
Humă I. Teoria generală a dreptului. Bucureşti: Neuron, 1995.
Negru B., Cojocaru V. Tehnica legislativă. Chişinău: Tipografia Centrală, 1997.
Grigore Mihai Tehnica normativă. București: C.H. Beck, 2009.
~ 13 ~
Hanga V. Dreptul şi tehnica juridică. Bucureşti: Lumina Lex, 2000.
Vida I. Manual de legistică formală. Introducere în tehnica şi procedura legislativă. Bucureşti: Lumina Lex, 2000.
Zlătescu V. D. Introducere în legistica formală. Tehnica legislativă. Bucureşti: Oscar Print, 1996.
Popescu S., Ciora C. Necesitatea realizării unei metodologii privind elaborarea unitară a actelor normative, ca fundament pentru un sistem legislativ de calitate şi stabil. În: Analele Universităţii “Constantin Brîncuşi” din Tîrgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, 2010, nr. 3.
Varga A. Constituţionalitatea procesului legislativ. Bucureşti: Hamangiu, 2007.
Кашанина Т. В. Юридическая техника: учебник. Москва: НОРМА, 2011.
Законодательная техника: научно-практическое пособие. Под ред. Ю.А. Тихомирова. Москва: Городец, 2000.
Москалькова Т.Н., Черников В.В. Нормотворчество. Москва: Проспект, 2011.
Чухвичев Д.В. Законодательная техника. Москва: Закон и право, 2006.
Кокотов А.Н. Законодательная деятельность и парламентский законодательный процесс в РФ. В: Российский Юридический Журнал, 2006, № 3.
Выстропова А. В. Парламентское право России. Учебное пособие. Волгоград, 2001.
Поленина С. В. Законотворчество в Российской Федерации. Москва, 1996.