ministerul educaȚiei naȚionale universitatea...

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI

SPORT DIN BUCUREȘTI

ȘCOALA DOCTORALĂ

Titlu

RELAȚIA DINTRE INDICII ANTROPOMETRICI, CALITĂȚILE

MOTRICE ȘI COMPONENTELE TEHNICE, PENTRU ATAC ȘI

APĂRARE, ÎN JOCUL DE BASCHET LA JUNIORII NIVEL II (14 – 16

ANI)

REZUMAT

TEZĂ DE DOCTORAT

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC,

PROF. UNIV. DR. MARINESCU GHEORGHE

DOCTORAND

WALEED ADNAN KHAFEEF

BUCUREȘTI

2019

RELAȚIA DINTRE INDICII ANTROPOMETRICI, CALITĂȚILE MOTRICE ȘI COMPONENTELE TEHNICE, PENTRU ATAC ȘI APĂRARE, ÎN JOCUL DE BASCHET LA JUNIORII NIVEL II (14 – 16 ANI)

1

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI

SPORT DIN BUCUREȘTI

SECRETARIAT DOCTORANZI

D-lui/D-nei

.............................................................................................................................

Vă facem cunoscut că, în data de .……...................orele ………………..

în sala .................................................................................................. ...............

a Universității Naționale de Educație Fizică și Sport din București, va avea loc

susținerea publică a tezei de doctorat de către:

D-ul ALOGAILI WALEED ADNAN KHAFEEF

Cu titlul:

RELAȚIA DINTRE INDICII ANTROPOMETRICI, CALITĂȚILE

MOTRICE ȘI COMPONENTELE TEHNICE, PENTRU ATAC ȘI

APĂRARE, ÎN JOCUL DE BASCHET LA JUNIORII NIVEL II (14 – 16

ANI)

în vederea obținerii titlului de Doctor în Știința Sportului și Educației Fizice.

În conformitate cu H.G. nr. 681/2011, art. 39 (3) privind conferirea

titlurilor științifice în România, vă trimitem rezumatul tezei de doctorat, cu

rugămintea de a comunica în scris observațiile dumneavoastră pe adresa:

Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport, strada Constantin

Noica, numărul 140, sector 6, București și de a participa la susținerea publică a

teze

RECTOR, SECRETAR ȘEF UNEFS,

Prof. univ. dr. Florin PELIN Ing. Silviea CONSTANTINESCU


1

CUPRINS TEZEI

CUPRINS I

LISTA TABELELOR VII

LISTA FIGURILOR XIII

INTRODUCERE 1

PARTEA I 3 ASPECTE TEORETICE SI CONCEPTUALE

3

CAPITOLUL 1 4 Motivarea alegerii temei, gradul de actualitate, etapele cercetării 4

1.1 Motivarea alegerii temei 4

1.2 Gradul de actualitate 4

1.3 Etapele cercetării

5

CAPITOLUL 2 7 2.1. Evoluția jocului de baschet pe plan național și internațional 7

2.2. Evoluția jocului de baschet din punct de vedere al componentei antrenamentului - pregătire

fizică 9

2.3. Evoluția jocului de baschet din punct de vedere al componentei antrenametului tehnico-tactic

12

2.3.1. Tehnica jocului fără minge 12

2.3.2. Tehnica jocului cu minge 13

2.3.3. Tactica jocului de baschet 16

2.3.3.1. Tactica individuală 17

2.3.3.2. Tactica colectivă

19

CAPITOLUL 3 24 3.1. Efortul fizic și capacitatea de efort 24

3.2. Capacitatea de performanță 26

3.3. Sistematizarea eforturilor 27

3.4. Caracterizarea efortului specific

30

CAPITOLUL 4 33 Particularități morfo-funcționale, motrice și psihice ale juniorilor (14-16 ani) 33

4.1. Particularități morfo-funcționale 33

4.2. Particularități motrice ale jocului de baschet 35

4.2.1. Viteza 35

4.2.2. Forţa 38

4.2.3. Rezistența 40

4.2.4. Mobilitate 42

4.2.5. Agilitatea 43


2

4.2.6. Capacitățile coordinative 43

4.3. Particularități psihice

45

CAPITOLUL 5 47 Relația de cauzalitate între indicii antropometrici, calitățile motrice și componentele tehnice

necesare susținerii fazelor de atac și apărare în jocul de baschet – juniori 14-16 ani 47

5.1. Antropometria 47

5.2. Calitățile motrice generale și specifice 51

5.2.1. Calități motrice – aspecte generale 51

5.2.2. Calitățile motrice – aspecte specifice 52

5.3. Factorii antrenamentului în conexiune cu obiectivul urmărit prin titlul tezei 53

5.3.1. Pregătirea fizică 53

5.3.2. Pregătirea tehnică 56

5.3.3. Pregătirea tactică

57

CAPITOLUL 6 59 Concluzii și elemente de noutate desprinse din partea teoretică 59

6.1. Concluzii desprinse din partea teoretică 59

6.2. Elemente de noutate desprinse din partea teoretică 60

PARTEA a II-a 63 CUNOAȘTEREA RELAȚIILOR DE CAUZALITATE DINTRE INDICII ANTROPOMETRICI,

CALITĂȚILE MOTRICE ȘI COMPONENTELE TEHNICE CARE AMELIOREAZĂ FAZA

DE APĂRARE ȘI DE ATAC, LA JUCĂTORII DE BASCHET DIN IRAK, JUNIORI II (14 –16

ANI) CERCETARE PRELIMINARĂ 63

CAPITOLUL 7 63 Organizarea și desfășurarea cercetării preliminare 64

7.1. Probleme desprinse din cercetare 64

7.2. Premisele cercetării preliminare 66

7.3. Obiectivele cercetării preliminare 66

7.4. Scopul cercetării preliminare 67

7.5. Sarcinile cercetării preliminare 67

7.6. Ipotezele cercetării preliminare 67

7.7. Perioada, locul și subiecții cercetării preliminare 67

7.8. Metode de cercetare 69

7.8.1. Studierea literaturii de specialitate 69

7.8.2. Observația dirijată 70

7.8.3. Experimentul pedagogic constatativ cu o singură variabilă Analiza traseului (path analysis);

AMO 70

7.8.4. Metoda măsurătorilor antropometrice 74

7.8.4.1. Măsurarea perimetrului coapsei 74

7.8.4.2. Măsurarea perimetrului brațului 74


3

7.8.4.3. Măsurarea lăţimii umerilor 75

7.8.5. Probe calitățile motrice 76

7.8.5.1. Probe specifice în apărare și atac 76

7.8.5.1.1. Proba nr.1 - pentru evaluarea viteza de deplasare 30 m 76

7.8.5.1.2. Proba nr.2 - pentru evaluarea Forţă -Viteză musculatură abdominală 76

7.8.5.1.3. Proba nr.3. -pentru evaluarea Forța-Viteză musculatură brațe 76

7.8.5.1.4. Proba nr.4. - pentru evaluare mobilitate coxo femorale 76

7.8.5.2. Probe specifice în atac 77

7.8.5.2.1. Proba nr .1 - Dribling cu schimbare de direcție 77

7.8.5.2.2. Proba nr. 2 - Pasarea mingii cu ambele maini, de la piept 78

7.8.5.2.3. Proba nr.3 - Aruncarea la coş din dribling 80

7.8.5.2.4. Proba nr.4 - Aruncări la coş din săritură de la semidistanţă (2 puncte) 80

7.8.5.2.5. Proba nr.5 - Probă specifică pentru atac 81

7.8.5.2.6. Probă specifică jocului de baschet în apărăre 89

7.8.6. Teste 90

7.8.6.1. Testul nr.1 pentru evaluarea fortei explozive (Sargent) 90

7.8.6.2. Testul nr.2 pentru evaluarea agilității (Zig - Zag) 91

7.8.6.3. Testul nr.3. Queens College pentru evaluarea consumului maxim de oxigen (VO₂ max)

93

7.8 .7. Indicatori statistico - matematici 93

7.8.8. Metoda grafică 96

7.8.9. Analiza și interpretarea rezultator 97

7.8.9.1. Efecte directe 97

7.8.9.1.1. Măsurători antropometrice 100

7.8.9.1.3. Componentele tehnice 108

7.8.9.2. Efecte indirecte 109

7.8.9.2.1. Măsurători antropometrice 111

7.8.9.2.2. Calități motrice 114

CAPITOLUL 8 157 Concluzii și elemente de noutate 157

8.1. Concluzii teoretice 157

8.2. Concluzii desprinse din cercetarea preliminară 158

8.3. Elemente de noutate 159

8.4. Cercetare experimentală preliminară 160

8.4.1. APĂRARE 160

8.4.2. ATAC 162

PARTEA a III-a 164 DEMERSUL OPERAŢIONAL AL CERCETĂRII PROPRIU-ZISE ȘI PLANUL PENTRU

DEZVOLTAREA JOCULUI DE BASCHET LA JUNIORI, ÎN IRAQ 164

CAPITOLUL 9 165

Demersul operaţional al cercetării propriu-zise 165 IV


4

9.1. Metodologia de lucru 165

9.2. Analiza și interpretarea rezultator 170

9.3. Comparație între grupul de experiment și grupul de control – rezultate obținute la testarea

inițială 189

9.4. Comparație între grupul experimental și grupul de control – rezultate obținute la testarea

finală 198

9.5. Program de antrenament pentru jucătorii de baschet din Irak juniori II (14– 16 ani) 208

CAPITOLUL 10 232 Concluzii și elemente de noutate 232

10.1. Concluzii desprinse din cercetare - componentele tehnico-tactice 232

10.2. Concluzii desprinse din cercetare – calitățile motrice 233

10.3. Concluzii desprinse din cercetare 235

10.4 Concluzii finale 236

10.5. Elemente de noutate și limitele cercetării 237

CAPITOLUL 11 239 Diseminarea rezultatelor cercetării 239

BIBLIOGRAFIE 241

ANEXE 250


5

INTRODUCERE

Baschetul este un joc sportiv colectiv, care face parte din categoria

mijloacelor de perfecționare a dezvoltării fizice şi a aptitudinilor de mişcare ale

oamenilor, reprezintând o formă de manifestare cu caracter ludic a exercițiului

fizic. Practicarea jocului de baschet contribuie la formarea şi perfecționarea

unor mişcări coordonate, la formarea capacității de angrenare rapidă în tempoul

şi ritmul activităților sociale. Baschetul este unul dintre cele mai răspândite

sporturi de echipă din lume; se caracterizează prin finețea, precizia și fantezia

exercițiilor tehnice și tactice, prin talia înaltă și calitățile fizice deosebite ale

sportivilor.

Deoarece procesul de selecţie al sportivilor este considerat în principal ca

un proces economic utilizat de multe ţări pentru a-și dovedi eforturile de a

obţine cele mai bune rezultate, este, de asemenea, util să se investească în

eforturi umane în acest domeniu. Prin urmare, compoziţia şi formarea acestor

specificaţii şi capabilităţi le oferă de obicei celor care sunt responsabili de

procesul de selecţie o şansă de a obţine un jucător care are abilitățile şi

potenţialul de a ajunge la nivelele superioare, iar pregătirea sportivilor de a

participa la competiții este cel mai important proces, centrat pe mai mulţi

factori, cum ar fi selectarea copiilor talentaţi în jocuri sportive în general şi

baschet în special.

Astfel, testele au fost utilizate pentru a măsura realizările unui jucător şi

pentru a determina capacităţile şi eficienţa de care dă dovadă individul în

domeniul sportului nostru. Măsurătorile sunt o chestiune de mare importanţă,

deoarece acestea studiază fenomenele în mod individual pentru a înţelege,

explica şi prezice relaţiile existente între variabile, precum şi pentru a cunoaște

natura acestor relaţii şi direcția tendințelor. De asemenea, persoanele însărcinate

de evaluarea obiectivă a rezultatelor trebuie să o utilizeze pentru a asigura o

resurgență a jocului de baschet.

Calitatea jucătorilor de baschet nu este limitată la rezistență, în ciuda

importanței acesteia, însă îmbunătățirea acesteia este legată de îmbunătățirea

caracteristicilor fizice.

Din toate cele de mai sus, rezultă necesitatea studierii măsurătorilor

antropometrice, fizice, motorii și funcționale, precum şi contribuția directă sau

indirectă a acestora la ridicarea nivelului abilităților de performanță, ca funcție a

selecției tinerilor în baschet.


6

PARTEA I

ASPECTE TEORETICE SI CONCEPTUALE

CAPITOLUL 1

Motivarea alegerii temei, gradul de actualitate, etapele cercetării

1.1 Motivarea alegerii temei

Din experienţa mea ca antrenor de baschet, consider că se impune

necesitatea creării unui şablon pentru selectarea jucătorilor juniori, deoarece

mulţi antrenori aleg jucătorii prin metode tradiţionale, negândite, constatând

ulterior că au pierdut mult timp şi bani din cauza unei selecţii greşite. În

baschetul modern şi în special în SUA este nevoie de programe de formare

moderne, sofisticate, pentru ca jucătorul să ajungă la cele mai înalte standarde în

pregătirea sa, în cel mai scurt timp posibil și de o mai mare concentrare asupra

procesului de selectie înainte de crearea programelor de formare.

Neaplicarea metodei previziunii în selecția jucătorilor conform calităţilor

corporale şi a mişcărilor corpului a condus la selectarea unor jucători fără

aptitudini în atac și apărare. De asemenea, „nu ne putem permite să pierdem

niciun talent care se maturizează târziu, așa cum se întâmplă de exemplu în

fotbal, unde majoritatea jucătorilor din echipa națională au ziua de naștere în

primele 3 luni ale anului.”1

Această problemă trebuie luată în considerație prin studiu şi analiză, în

special la vârsta de 14-16 ani pentru juniori, perioadă caracterizată prin

creşterea rapidă şi apariţia diferențelor dintre sexe, fiind o perioadă de pregătire

a campionilor, astfel că aptitudinile tinerilor ajung la cel mai înalt nivel prin

mișcare şi dezvoltare, iar calitățile fizice deservesc capacitatea motrică.

1.2 Gradul de actualitate

Baschetul este considerat unul dintre cele mai importante jocuri din lume,

în general, dar în Irak este considerat al doilea joc popular după fotbal.

Competitivitatea pe teren este acerbă, rapiditatea jocului crește în fiecare an, iar

provocările pe care le ridică selecția, antrenarea și perfecționarea jucătorilor

devin din ce în ce mai greu de gestionat în lipsa utilizării unor instrumente

adecvate, fundamentate științific. Această dinamică își lasă amprenta asupra

dezvoltării fizice, tehnice, tactice, mentale a jucătorilor, asupra strategiei întregii

echipe.

1 Triemstra, H.G., (Martie 2013). Individual Concept for a Power Forward (Position 4). Fiba Europe Coaching

Certificate.


7

Este important să se introducă în antrenamente un program de formare

care să țină cont de nevoile reale ale jucătorului și ale echipei, în funcție de

analiza și viziunea formatorului, pornind de la testele și analiza statistică a

rezultatelor acestora și rezultând în crearea unui set de exerciții, similare celor

din jocurile oficiale, astfel încât jucătorul să continue să depună un efort

proporțional cu cel depus in timpul meciurilor.2

Din aceste motive, în cercetarea mea am încercat să găsesc cele mai

importante relații dintre indicii antropometrici, calitățile motrice și

componentele tehnice în jocul de baschet, în atac și apărare, precum si impactul

direct dintre ele. În baza datelor și a relațiilor cauzale obținute în urma

desfășurării celor două experimente, am stabilit un program actualizat de

pregătire a juniorilor irakieni jucători de baschet, pentru o perioadă de

antrenament desfășurat special înaintea competițiilor.

1.3 Etapele cercetării

Etapa

Activităţi

Indicatori de evaluare Perioada

Documentare

teoretică

Studierea literaturii de

specialitate şi

interdisciplinară;

Discuţii cu specialiştii

domeniului, privind

tema supusă cercetării;

Raport de cercetare nr. 1

-Aspecte teoretice și

conceptuale cu privire la

realizarea temei de

cercetare;

30.05.2016

Până în

30.03.2017

Studiu preliminar

Stabilirea premiselor şi

ipotezei de lucru a

studiului preliminar;

Evaluarea nivelului de

relațiilor dintre indicii

antropometrici, calitățile

motrice și componentele

tehnico-tactice (atac) la

jucătorii de baschet -

subiecţii

studiului preliminar;


relațiilor dintre indicii


- Studiu preliminar cu

privire la cunoașterea /

testarea relațiilor dintre

indicii antropometrici,

calitățile motrice și

componentele tehnice

(atacul) la jucătorii de

baschet din Irak Juniori

II (14 – 16) ani

Studiu preliminar cu

privire la cunoașterea /

testarea relațiilor dintre

indicii antropometrici,

calitățile motrice și

componentele tehnice

(apărarea) la jucătorii de

basch

30.03.2017 –

17.09.2017

2 Mohsen, T., Naji, W., (1974). Scientific foundations in the training of football and its basic elements. Ed

Arqaf Press, Baghdad, p.158.


8

antropometrici, calitățile


tehnico-tactice (apărare)

la jucătorii de baschet -

subiecţii studiului

preliminar;

t din rak juniori II (14 –

16) ani

Demersul

operational al

cercetării propriu-

zise și planul pentru

dezvoltarea jocului

de baschet la junior,

în Iraq


dezvoltare al calitățile

motrice și componentelor

tehnico-tactice în cadrul

testării iniţiale şi finale;

Elaborarea programelor de

pregătire, centrate pe

dezvoltarea calităților


tehnico-tactice;

Prelucrarea şi interpretarea

statistico-matematică a

rezultatelor la probele de

evaluare a calităților


tehnico-tactice la grupa

experimentală;

Redactarea concluziilor

teoretice şi experimentale,

precum şi a recomandărilor

practico-metodice;


– Stabilirea uni program

de pregătire, în baza

relațiilor dintre calitățile

motrice și compon ntele

tehnico-tactice,

identificat în studiul

inițial;

02.10.2017 –

07.02.2018

Evaluarea

proiectului

Susţinerea proiectului în

faţa comisiei de

îndrumare

Experiment pentru

dezvoltarea calitățile


tehnico-ta

tice (atac și a

ărare) la jucătorii de

baschet di

Irak Juniori

II

(14 – 16) ani

2018

-

2019


9

CAPITOLUL 2

Jocul de baschet modern – caracteristici și tendințe de dezvoltare

2.1. Evoluția jocului de baschet pe plan național și international

Istoricul baschetului în Irak

Se menţionează că jocul de baschet a pătruns în Irak la mijlocul anilor

douăzeci ai secolului trecut și anume în 1925. În acest proces, prezenţa preoților

şcolilor iezuite a jucat un rol important şi nu trebuie să omitem să atragem

atenţia și asupra rolului lui Badie Osseiran, un cetățean libanez, care a militat în

domeniul cunoaşterii irakiene (Ministerul Educaţiei) pentru a introduce atât

baschetul, cât şi voleiul în Irak.

În 1944, după ocuparea Iraqului de către forțele britanice, Ministerul

Educației a reușit sa înființeze o echipă de jucători de baschet. Aceștia au

așteptat o perioadă mai mare pentru a concura cu omologii lor internaționali,

prima participare externă făcându-se în Siria și Liban, la câteva meciuri amicale,

fapt ce a marcat înființarea Ligii Irakiene de Baschet. Prima participare a

Irakului la Jocurile Olimpice a avut loc la Londra, în 1948. În acelaşi an, Irakul

a primit aprobarea din partea FIBA pentru a forma la Londra prima Federația

Irakiană de Baschet.3Aceasta a fost una dintre cele mai importante participări

din istoria baschetului iraqian modern, un rol important în acest sens avându-l

profesorul Akram Fahmy.

În perioada 16 iunie - 8 august 1980, Liga de Baschet din Irak a

desfășurat primele jocuri ale cluburilor Ligii din prima divizie, cu participarea a

14 echipe (Iraqi Army Club, Al Karkh Sports Club, Police Sports Club, Mosul

Club, Al Bahri Club - Al Basrah City, Hala Club - Babylon City, Fatwa Club -

Mosul City, Club Al Amana, Rafidain Club - Diwaniyah City, Al Nahda Club,

Diwaniyah Club - Diwaniyah City, Algeria Club - Nasiriyah City, Adhamiya

Club și Babylon Club), reprezentând diferite regiuni din Irak, câștigând clubul

Iraqi Army, care a acumulat 24 de puncte, Al Karkh Sports a fost pe locul al

doilea, la o distanță de două puncte și Police Sports Club pe locul al treilea4.

3 http://forum.kooora.com/f.aspx?t=6432065

4https://ar.wikipedia.org/wiki/%D8%AF%D9%88%D8%B1%D9%8A_%D9%83%D8%B1%D8%A9_%D8

%A7%D9%84%D8%B3%D9%84%D8%A9_%D8%A7%D9%84%D8%B9%D8%B1%D8%A7%D9%82%D9%

8A


11

CAPITOLUL 3

Aspecte generale și specifice cu privire la capacitatea de efort și

performanță în jocul de baschet

3.1. Efortul fizic și capacitatea de efort

Capacitatea de efort fizic este, din punctul nostru de vedere, o formă de

manifestare energetică virtual posibilă, în sensul termenului englezesc

"capability" (Oxford Dictionary: "undeveloped or unused faculty", spre

deosebire de corespondentul englezesc "capacity"). În sens figurativ, analogia

cu o incintă ocupată de un conţinut energetic imaginar este tolerată.5

3.2. Capacitatea de performanță

“Performanța este dependentă de capacitatea totală a jucătorului, de

sistemul bio-psiho-social rezultat al perfecționării funcțiilor executorii,

regulatorii, ale subsistemelor morfologic, fiziologic, informațional, decizional,

psihoreglator. “6

3.3. Sistematizarea eforturilor

Obținerea performanței se obține prin antrenament, compus din eforturi

mari ca volum, intensitate și complexitate, organismul atletului adaptându-se în

mod voit la acestea.

Sistemul aerob

Sistemul fosfagenelor

Sistemul anaerob lactic

3.4. Caracterizarea efortului specific

Baschetul este un joc sportiv caracterizat pe de o parte prin relaţii de

opoziţie (între atacanţi şi apărători), iar pe de altă parte prin relaţii de colaborare

(între jucătorii aflaţi în atac sau între cei aflaţi în apărare). Această caracteristică

generează la nivelul sportivilor comportamente sociomotorii particulare şi

complexe, în acelaşi timp.

5 Gagea, A.,(2010).Tratat de cercetare științifică în educație fizică și sport.Ed Discobolul, București, p.265.

6 Ghițescu, I.G., (2007). Aspecte teoretice și conceptuale ale pregătirii juniorilor în baschet. Ed.MATRIX

ROM, București, p.10.


11

CAPITOLUL 4

Particularități morfo-funcționale, motrice și psihice ale juniorilor (14-16

ani)

4.1. Particularități morfo-funcționale

În stadiile incipiente ale dezvoltării anatomice, este absolut necesar ca

programele de dezvoltare sportivă sa fie proiectate în jurul perioadelor critice

de adaptare accelerată la formare. Aceste perioade de dezvoltare reprezintă

momentul când copiii sunt pregătiți și capabili să dezvolte abilități

fundamentale în domeniul sportului, abilități cum ar fi alergarea, săriturile și

aruncarea. În plus, aceștia își pot îmbunătăți viteza, agilitatea și echilibrul.

Copiii care nu își dezvoltă abilitățile și calitățile motrice până la vârsta de 12

ani, este puțin probabil să iși atingă ulterior potenţialul maxim.7

4.2. Particularități motrice ale jocului de baschet

Baschetul a evoluat într-o perioadă în care diferitele domenii de fitness

devin esențiale pentru un sportiv care vrea să meargă mai departe în sport.

Condiționarea fizică vizează îmbunătățirea sistemelor energetice și a sistemului

muscular al corpului. În calitatea sa, antrenorul trebuie să poată identifica

domeniile esențiale de fitness care se referă direct la baschet. Următoarele

elemente identifică patru componente de fitness relevante pentru baschet: forța,

viteza, rezistența, flexibilitate.8

4.2.1. Viteza

4.2.2. Forţa

4.2.3. Rezistența

4.2.4. Mobilitate

4.2.5. Agilitatea

7 Athletics Canada • Long Term Athlete Development,(2003) Editors Maxine Morrison, National Coaching

Institute, Victoria David Weicker, Stellar J Consulting Group, Inc. p.1. 8 http://www.fiba.basketball/wabc

http://www.fiba.basketball/wabc


12

CAPITOLUL 5

Relația de cauzalitate între indicii antropometrici, calitățile motrice și

componentele tehnice necesare susținerii fazelor de atac și apărare în jocul

de baschet – juniori 14-16 ani

5.1. Antropometria

Figura 5. Axe de referință

5.2. Calitățile motrice generale și specifice

5.2.1. Calități motrice – aspecte generale

Calităţile motrice se referă la acele „însuşiri ale organismului,

concretizate în capacitatea de efectuare a acţiunilor de mişcare, cu anumiţi

indici de forţă, viteză, rezistenţă și îndemânare."9

5.2.2. Calitățile motrice – aspecte specifice

Jocul de baschet este un joc extrem de dinamic, în care se îmbină

combinațiile precise de mânuire a mingii cu viteză și accelerație (atât cât

permite terenul), forța, agilitatea, îndemânarea jucătorului.

5.3. Factorii antrenamentului în conexiune cu obiectivul urmărit prin titlul

tezei

5.3.1. Pregătirea fizică

Pregătirea fizică se referă la activitățile care dezvoltă structura morfo-

funcțională a organismului și prin care se urmărește creșterea capacității de

efort și dezvoltarea coordonării eficiente a mișcărilor.

5.3.3. Pregătirea tactică

În cadrul pregătirii tactice, antrenorul urmărește să dezvolte capacitatea

de a colabora a juniorilor, în scopul valorificării la maxim a fazelor de atac sau

apărare. Folosindu-se de demonstrații și explicații, sportivii execută acțiuni

colective și / sau individuale, cu sau fără adversar.

9 Şiclovan, I. (1979). Teoria Educației fizice și sportului. Editura Sport - Turism, București, p.148.


13

CAPITOLUL 6

Concluzii și elemente de noutate desprinse din partea teoretică

6.1. Concluzii desprinse din partea teoretică

Baschetul a fost descris ca fiind un sport foarte exigent din punct de vedere

fizic , necesitând jucătorilor să repete frecvent acțiuni de o intensitate ridicată,

combinate cu perioade scurte de recuperare.10,11

În consecință, jucătorii de

baschet trebuie să fie bine pregătiți fizic, având un nivel optim de putere

explozivă, agilitate și putere anaerobă.12

Determinarea profilului antropometric al sportivilor a devenit unul dintre

obiectivele fundamentale în cadrul diferitelor studii în domeniu13

, iar profilul

antropometric al jucătorului de baschet s-a dovedit a fi un factor cheie

determinant în procesul de selecție și nu doar ca predictor al performanței. În

cadrul acestui proces, înălțimea a fost variabila care a determinat în mod

tradițional poziția pe teren a fiecăruia dintre jucători, cei mai înalți ocupând

poziții centrale și apropiate de coș.14

A rezultat evoluția regulilor și a

fundamentelor tehnice și tactice în baschet.

Jocul de baschet presupune, în general, aproximativ aceeași succesiune

de mișcări: sprint, întoarceri, porniri, schimbare de direcție către diverse

unghiuri, sărituri verticale, folosirea forței explozive. În pregătirea fizică a

juniorilor jucători de baschet, se pune accentul pe încălzire, în timp ce

exercițiile pliometrice, necesare pentru dezvoltarea forței explozive, vor fi

efectuate cu intensitate mai scăzută, deoarece atleții sunt în creștere. Intervalul

de vârstă de 14-16 ani este ideal pentru dezvoltarea vitezei, detentei, forței și

rezistenței.

Juniorilor care au deja o bună viteză, flexibilitate, agilitate, le vine mai

ușor să își perfecționeze partea tehnico-tactică, concretizate și finalizate în

nenumărate combinații ale mișcărilor specifice jocului de baschet, executate cu

precizie și eficiență, fiecare jucător găsind imediat o rezolvare inteligentă

situațiilor din fazele de atac sau apărare. Concomitent,

10

Ben Abdelkrim, N., El Fazaa, S., & El Ati, J. (2006). Time-motion analysis and physiological data of elite

under-19-year-old basketball players during competition. British Journal of Sports Medicine, 41, 69-75. 11

McInnes, S.E., Carlson, J.S., Jones, C.J., & McKenna, M.J. (1995). The physiological load imposed on

basketball players during competition. Journal of Sport Science, 13, 387-97. 12

Apostolidis, N., Nassis, G.P., Bolatoglou, T., & Geladas, N.D. (2004). Physiological and technical

characteristics of elite young basketball players. Journal of Sports Medicine and Physical Fitness, 44, 157-163. 13

Dezman B, Trninic S, Dizdar D., (2001). Expert model of decision-making system for efficient orientation

of basketball players to positions and roles in the game-empirical verification. Collegium Antropol; 25(1): 141-

152. 14

Sallet P, Perrier D, Ferret JM, Vitelli V, Baverel G., (2005). Physiological differences in professional

basketball players as a function of playing position and level of play. J Sport Med Phys Fit; (45): 291-295.


14

Alegerea temei de cercetare a fost motivată de dezvoltarea ştiinţifică

modernă, care a inclus diverse domenii ale cunoaşterii umane în general şi a

celei sportive în special, precum și de evenimentele sportive, care au beneficiat

de o mare parte din progresul ştiinţei în diferite jocuri, inclusiv baschet,

determinând profesioniștii din acest domeniu, care se află în căutarea unor

soluţii eficiente pentru problemele sportului, să utilizeze metode ştiinţifice în

antrenamente. Astfel, stabilirea relației de cauzalitate dintre indicii

antropometrici, calitățile motrice și componentele tehnice ale jocului de baschet

pentru juniorii de 14-16 ani este de maximă importanță în perfecționarea

pregătirii fizice și psihice a acestora, în abordarea modului de învățare a

acțiunilor, combințiilor și deprinderilor specifice acestui joc, în creșterea

nivelului de preformanță.

6.2. Elemente de noutate desprinse din partea teoretică

Ar trebui copiii să ridice greutăți? Acesta este unul dintre subiectele cele

mai controversate privind antrenarea juniorilor. În trecut, majoritatea experților

erau împotriva acestui tip de exerciții. Cu toate acestea, rapoarte recente au

arătat că incidența leziunilor din timpul antrenamentului nu este mai mare la

copii decât la adulți. Mai mult, aceste studii au arătat că cele mai multe dintre

aceste leziuni au fost minore și nu au interferat cu procesul de creștere la

adolescenți (Benton 1983; Brady, Cahill, & Bodnar, 1982; Gumbs 1982; Ryan

& Salciccioli, 1976, citați de Kenney, W.L, Wilmore, J.H., Costill, D.L., (2011))

sau preadolescenți (Sewall & Micheli, 1984; man et al., 1986, citați de Kenney,

W.L, Wilmore, J.H., Costill, D.L., (2011)). O observație interesantă în acest

sens este aceea că preadolescenții pot fi mai rezistenți la aceste leziuni decât

adolescenții (Micheli, 1988b, citați de Kenney, W.L, Wilmore, J.H., Costill,

D.L., (2011)). În concluzie, nu doar că juniorii pot participa la antrenamente ce

implică exerciții de ridicare a greutăților, dar pot câștiga mult de pe urma lor, iar

posibilitatea de vătămare corporală și deteriorarea osoasă permanentă sunt la fel

de scăzute pentru copii și adolescenți, cât și pentru adulții care le practică.15

Pornind de la aspectele punctate mai sus, aspecte pe care se pune accent

în antrenamente, toți jucătorii de baschet de astăzi, mai înalți și mai rapizi, au

dezvoltate atât abilitatea de dribbling, cât și pe cea de a efectua pase lungi și

înscrieri de 3 puncte. Atleții își creează individual avantajele în atac ( 1x1 și

2x2), iar apărarea a devenit colectivă, cu accent pe spațiul în teren ocupat de

fiecare echipă. Atleții sunt mult mai versatili decât în trecut, putând să joace pe

orice poziție este necesar. În antrenamnte, antrenorii nu mai sunt interesați doar

de rezultatele care pot fi obținute în competițiile imediat următoare, ci, mai

ales, de performanța jucătorului pe termen lung.

15

Maglischo, E.W., (1993). Swimming even faster. Mayfield Publishing Company, California, pg 260.


15

PARTEA a II-a

CUNOAȘTEREA RELAȚIILOR DE CAUZALITATE

DINTRE INDICII ANTROPOMETRICI, CALITĂȚILE

MOTRICE ȘI COMPONENTELE TEHNICE CARE

AMELIOREAZĂ FAZA DE APĂRARE ȘI DE ATAC, LA

JUCĂTORII DE BASCHET DIN IRAK, JUNIORI II (14 –

16 ANI)

CERCETARE PRELIMINARĂ


16

CAPITOLUL 7

Organizarea și desfășurarea cercetării preliminare

7.1. Probleme desprinse din cercetare

7.2. Premisele cercetării preliminare

În prezenta lucrare, am pornit de la premisa că actualul sistem de

antrenament necesită schimbare și dezvoltare din punctul de vedere al metodei

de antrenament utilizate. Urmărim astfel să descoperim câteva relații și

influențe importante între variabilele antropometrice, calitățile motrice și

abilițătile tehnice, folosind teste și măsurători, fapt ce ne va ajuta să schimbăm

modul în care se desfășoară antrenamentele și va facilita dezvoltarea

abilitățillor defensive și ofensive a jucatorilor de baschet .

Acest capitol descrie metodologia de lucru, subiecții studiului,

instrumentele specifice de cercetare care conferă fiabilitate și valabilitate

studiului, etapele, metodele statistice utilizate în prelucrarea datelor

și concluziile. Studiul a fost efectuat pe 60 de jucători, în Centrul Național

pentru Dezvoltarea Talentului Sportiv la Baschet în Al Diwaniyah, Irak, pentru

a găsi cele mai importante relații directe și indirecte, în atac și apărare. Lucrarea

s-a bazat pe cele mai importante surse științifice existente, studii literare

anterioare și experimente științifice cu același subiect. Rezultatele din acest

capitol vor fi folosite în adoptarea unui program de antrenament, prezentat în

cea de a treia parte a lucrării, obiectivul fiind acela de a dezvolta calitățile

tehnico-tactice ale jucătorului și de a îmbunătăți nivelul acestei discipline

sportive.

7.3. Obiectivele cercetării preliminare

Obiectivele cercetării preliminare se referă la:

cunoaşterea celor mai importante relaţii între caracteristicile

antropometrice, calităţile motrice și componentele tehnice, care conduc la

creşterea nivelului de însușire a tehnicii și tacticii specifice juniorilor de 14-16

ani;

cunoaşterea relaţiei directe şi indirecte a variabilelor antropometrice,

calităţile motrice și componentele tehnice în fazele de apărare și atac;

consolidarea modelului de cauzalitate al componentei de apărare și

atac prin variabilele antropometrice şi calităţile motrice.


17

7.4. Scopul cercetării preliminare

Cercetarea are ca scop identificarea relațiilor dintre indicii

antropometrici, calitățile motrice și componentele tehnice, în apărare și atac, la

jucătorii juniori II (14 – 16) ani de baschet din Irak.

7.5. Sarcinile cercetării preliminare

Sarcinile cercetării preliminare constau în:

culegerea și sistematizarea informațiilor aferente temei de cercetare,

oferite de literatura de specialitate;

evaluarea inițială a nivelului de dezvoltare - model de selecție pentru

faza de apărare și atac ;

selectarea, ordonarea și obiectivizarea mijloacelor specifice în baschet,

în vederea utilizării lor în teste pentru antropometrie;

stabilirea relației dintre calitățile motrice și componentele tehnico-

tactice la jucătorii de baschet de 14-16 ani ;

evaluarea finală a rezultatelor testelor antropometrice, calităților

motrice și componentelor tehnico-tactice la jucătorii de baschet;

centralizarea, întabelarea, analiza și interpretarea datelor obținute

pentru toate variabilele;

verificarea relațiilor directe și indirecte la toate variabilele;

alegerea probelor și testelor pentru măsurătorile antropometrice;

alegerea testelor;

cunoaşterea celor mai importante relaţii între caracteristicile

antropometrice pentru apărare și atac în jocul de baschet.

7.6. Ipotezele cercetării preliminare

1. Apărarea și atacul în jocul de baschet se bazează pe relaţii cauzale,

directe și indirecte, între variabile antropometrice, calități motrice și abilități

tehnice.

7.7. Perioada, locul și subiecții cercetării preliminare

Perioada desfășurării experimentului

Experimentul s-a desfăşurat în condiţii naturale (în sala de sport) în

cadrul antrenamentului de baschet pentru jucători. Cu tematică din baschet, se

respectă structura antrenamentului, urmărind ipoteza de lucru propusă.

Apărare: cercetarea s-a desfășurat în perioada 02.08.2017 – 02.09.2017

și a cuprins 3 etape:


18

Etapa nr.1 - A cuprins perioada dintre 02.08.2017 - 08.08.2017. În această

etapă s-au urmărit:

stabilirea eşantionului (60 de jucători experimentați) ;

testarea iniţială şi măsurătorile antropometrice la jucătorii de baschet (3

măsurători la care au participat cei 60 de jucători experimentați,

împărţiţi în mod egal în trei grupe).

Etapa nr.2 - experimentală (propriu-zisă) - a cuprins perioada dintre

10.08.2017 – 20.08.2017 :

testarea calităților motrice la jucătorii de baschet. Aceasta etapă a

presupus 3 teste și 4 probe.

Etapa nr.3 – experimentală (propriu-zisă) - a cuprins perioada dintre

22.08.2017 – 02.09.2017 :

testarea inițială pentru evaluarea abilitățlor tehnice la jucătorii de baschet.

Această etapă a inclus o probă pentru apărare – aruncarea mingii către

adversar.

Atac: cercetarea a avut loc în perioada 05.09.2017 - 17.09.2017 și

experimentul a cuprins o etapă:

Etapa nr. 1 – experimentală (propriu-zisă) - a cuprins perioada dintre

05.09.2017 – 17.09.2017:

testarea inițială pentru evaluarea abilitățlor tehnice la jucătorii de baschet.

Această etapă a inclus 5 probe.

Notă : testele și măsurătorile antropometrice au fost supravegheate de un

grup de specialişti din universitatea AL Qadisiyah și nu numai, care au

experienţă în domeniul temei alese.

Locul de desfăşurare şi resursele materiale

Experimentul s-a desfăşurat în sala de sport a Universității AL

Qadisiyah, din municipiul Al Diwaniyah. Dotarea sălii de sport cu materiale

didactice este adecvată realizării cerinţelor programei de antrenament la

disciplina baschet, iar înregistrarea și prelucrarea rezultatelor obţinute şi

interpretarea acestora a fost făcută la aceeași universitate.

Subiecţi

Subiecţii experimentului au fost jucătorii din echipele “Centrului

național pentru dezvoltarea talentului sportiv la baschet” din municipiul Al

Diwaniyah și “Echipa educațională pentru juniori” din AL Diwaniyah. În

cercetare au fost incluşi 60 de jucători, cu vârste cuprinse intre 14 și 16 ani.

7.8. Metode de cercetare.

7.8.1. Studierea literaturii de specialitate


19

7.8.2. Observația dirijată

7.8.3. Experimentul pedagogic constatativ cu o singură variabilă Analiza

traseului (path analysis); AMOS

Dezvoltată de Sewall Wright, analiza direcției este o metodă utilizată

pentru a determina dacă da sau nu un set multivariat de date neexperimentale se

potrivește cu un model cauzal particular (a priori). Cu alte cuvinte, se urmărește

identificarea interdependențelor dintre variabile, precum și a celor mai

importante căi implicate în estimarea unui rezultat, bazându-se pe un sistem de

ecuații liniare.16

Termeni utilizați în modelele de analiză a traseului :

1. Variabile externe și variabile interne :

2. Valori reziduale:

3. Variabile intermediare:.

4. Efect direct (relație de cauzalitate directă):

5. Efect indirect (relație cauzală indirectă):

AMOS

Numele, AMOS, este un acronim pentru "Analysis of Moment

Structures", respectiv “Analiza structurilor de moment”. Un aspect interesant al

AMOS este că, deși dezvoltat în cadrul interfaței Microsoft Windows,

programul permite cercetătorilor să aleagă din două moduri complet diferite de

specificații ale modelului. Folosirea uneia dintre abordări, AMOS Graphics,

permite lucrul direct din instructiunile ecuației. Având în vedere (a) gama largă

de instrumente de desen disponibilă, (b) faptul că toate acestea au fost elaborate

cu atenție folosindu-se de convenții SEM și (c) ușurința și viteza cu care poate

fi formulată o diagrama, se pare că majoritatea cercetătorilor vor opta pentru

abordarea grafică AMOS pentru analize. "17

7.8.4. Metoda măsurătorilor antropometrice 18

7.8.4.1. Măsurarea perimetrului coapsei

7.8.4.2. Măsurarea perimetrului brațului

7.8.4.3. Măsurarea lăţimii umerilor

7.8.5. Probe calitățile motrice

7.8.5.1. Probe specifice în apărare și atac

16

Wuensch, K. L., (2016). An introduction to path analysis. Retrieved from

http://core.ecu.edu/psyc/wuenschk/MV/SEM/Path.pdf 17

Byrne, B. M., (2001). Structural Equation Modeling With AMOS, EQS, and LISREL: Comparative

Approaches to Testing for the Factorial Validity of a Measuring Instrument: Basic concepts, applications, and

programming.

18

Cordun, M., (2009). Kinantropometrie. Editura CD PRESS, București, p. 35-37.

http://core.ecu.edu/psyc/wuenschk/MV/SEM/Path.pdf


21

7.8.5.1.1. Proba nr.1- pentru evaluarea viteza de deplasare 30 m 19

7.8.5.1.2. Proba nr.2- pentru evaluarea Forţă -Viteză musculatură abdominală20

7.8.5.1.3. Proba nr.3- pentru evaluarea Forța-Viteză musculatură brațe 21

7.8.5.1.4. Proba nr.4- pentru evaluare mobilitate coxo femorale

7.8.5.2. Probe specifice în atac

7.8.5.2.1. Proba nr .1 - Dribling cu schimbare de direcție

7.8.5.2.2. Proba nr. 2 - Pasarea mingii cu ambele maini, de la piept22

7.8.5.2.3. Proba nr.3 - Aruncarea la coş din dribling23

7.8.5.2.4. Proba nr.4 - Aruncări la coş din săritură de la semidistanţă (2

puncte)24

7.8.5.2.5. Proba nr.5 - Probă specifică pentru atac25

7.8.5.2.6. Probă nr .6-specifică jocului de baschet în apărăre

7.8.6. Teste

7.8.6.1. Testul nr.1 pentru evaluarea fortei explozive (Sargent)26

7.8.6.2. Testul nr.2 pentru evaluarea agilității (Zig - Zag) 27

7.8.6.3. Testul nr.3. Queens College pentru evaluarea consumului maxim de

oxigen (VO₂ max) 28

7.8 .7. Indicatori statistico - matematici

Media aritmetică (M)

eroare standard (SE.) – reprezinta standardul cu care se poate abate de

la media fiecare din valorile individuale .

Coeficientul de variabilitate (C.V.%) Indicatorul Chi spuare X2:

DF = (p(p+1))/2-(Number of model parameters )

DF = gradul de libertate,

P = numărul variabilelor din model.

Indicatorul IFI IFI (Incrimental Fit Indices):

Indicatorul Comparative Fit Index(CFI)

19

Moanță, Alina ., (2002). Aspecte noi și contribuții privind îmbunătățirea metodologiei de realizare a

pregătirii fizice cu influențe în pregătirea tehnico-tactică în baschetul feminin. Teză de doctorat ,p.268. 20

Moanță A.D., (2002), Aspecte noi și contribuții privind îmbunătățirea metodologiei de realizare a pregătirii

fizice cu influențe în pregătirea tehnico-tactică în baschetul feminin, p.268, Teză de doctorat. 21

Moanță A.D., (2002), Aspecte noi și contribuții privind îmbunătățirea metodologiei de realizare a pregătirii

fizice cu influențe în pregătirea tehnico-tactică în baschetul feminin, p.268, Teză de doctorat. 22


pregătirii fizice cu influențe în pregătirea tehnico-tactică în baschetul feminine. Editura UNEFS, p.269. 23 Moanță, Alina ., (2002). Aspecte noi și contribuții privind îmbunătățirea metodologiei de realizare a

pregătirii fizice cu influențe în pregătirea tehnico-tactică în baschetul feminine. Editura UNEFS, p.269. 24


pregătirii fizice cu influențe în pregătirea tehnico-tactică în baschetul feminine. Editura UNEFS, p.269. 25

http://www.frbaschet.ro/regulamente/Probe_si_Norme_de_control_2012.pdf 26

Mackenzie, B., (2005). 101 performance evaluation tests.Ed, ECIV 7 EP London, p.128. 27

Mackenzie, B., (2005). 101 performance evaluation tests. London, ECIV 7 EP, p.59. 28

Mackenzie, B., (2005). 101 performance evaluation tests. London, ECIV 7 EP, p.31.

http://www.frbaschet.ro/regulamente/Probe_si_Norme_de_control_2012.pdf


21

7.8.8. Metoda grafică

7.8.9. Analiza și interpretarea rezultator

7.8.9.1. Efecte directe

APĂRARE: Apariția efectelor directe între variabilele antropometrice,

calitățile motrice și componentele tehnice în apărarea în situația aruncării

mingii de către adversar

Efectele directe dintre variabilele studiului sunt date de trecerea relațiilor

cauzale unidirecțional, fapt generat de variabilele independente pe variabilele

dependente, ceea ce înseamnă că variabilele independente sunt determinate de

diferite variabile dependente și se poate spune că acestea au efect asupra liniei

de conectare între o variabilă și o altă variabilă.

Valoarea specifică numită Pasă este determinată de o anumită direcție și

coeficientul reflectă diferența cauzată de variabila independentă asupra

variabilei dependente, în plus față de faptul că direcția determină importanța

relativă a variabilelor incluse în model printr-un număr de efecte directe și

indirecte ale acestor variabile.

Rezultatele înregistrate în tabel pentru efecte directe standardizate

Tabelul nr.4 prezintă efectul direct dintre calitățile motrice, măsuratori

antropometrice și componentele specifice tehnice asupra variabilei dependente

„Apărarea în situația aruncării mingii de către adversar”. În partea verticală a

tabelului este prezentată valoarea efectului. Indiferent dacă variabilele de

semnal sunt negative sau pozitive, partea orizontală a tabelului prezintă

variabilele independente și fiecare pătrat colorat din tabel reprezintă variabilele

dependente; pătratele care au valoarea (/) indică faptul că nu există efecte

directe între variabilele de studio.

Tabelul 4. (Centralizator). Efectele directe standard ale tuturor variabilelor -

apărare

M P B

TA Zig-

zag

MLU MPC PF-V

brațului

PF TR

vo2

max

PVT

30 M PFV

abdomen

TFE

Sargent

PF-V

brațului 0.054 0.085

PF 0.008 0.081 .

TR vo2 max 0.318 0.162

PVT 30 M 0.099 0.051


22

PFV

abdomen 0.037 0.034

TFE

Sargent 0.048 0.045 0.282

P Apărarea -0.147 0.251 -0.026 -0.171 0.020

Se observă că avem o Relație pozitivă reprezentată de relația direct

proporțională prin care o variabilă crește odată cu creșterea variabilei

partenere.

Apar și Semnalele negative pentru o relație inversă, în sensul în care

creșterea unei variabile este invers proporțională cu descreșterea variabilei

partenere.

ATAC: Apariția efectelor directe între variabilele antropometrice,

calitățile motrice și componentele specifice tehnice la proba specifică atac

Rezultatele înregistrate în tabel pentru efecte directe standardizate

Tabelul nr.5 prezintă efectul direct dintre calitățile motrice, măsuratori

antropometrice și componentele specifice tehnice asupra variabilei dependente

probă specifică ataclui, iar în partea verticală a tabelului este prezentată

valoarea efectului. Indiferent dacă variabilele de semnal sunt negative sau

pozitive, partea orizontală a tabelului prezintă variabilele independente și

fiecare pătrat colorat din tabel reprezintă variabilele dependente, iar pătratele

care au valoarea (/) indică faptul că nu există efecte directe între variabilele de

studio.

Tabelul 5. (Centralizator). Efectele directe standard ale tuturor variabilelor –

atac.

V D

30 M

M P C FL

M LU M.P.B R

VO2

F V A

F E S A Z-Z F V B A.C.D D S D A C S

2

P M P

R VO2

0.029

F V A

0.278

F E S -0.064

0.312

A Z-Z 0.207

F V B

-0.098

A C D

-.124 -0.206

-0.056

-0.050


23

D S D

0.180

A C S 2

-0.208

0.003 0.404 0.121

P M P

-0.123

0.300 0.013 0.175

P S C

. 0.118 -0.119

-.0181

-0.190

7.8.9.2. Efecte indirecte

APĂRARE

Efectele indirecte ale variabilelor reflectă prioritatea cauzală a

variabilelor dependente și independente. Procesul de construire a modelului

cauzal necesită o teorie științifică pentru a determina prioritatea cauzală.

Datorită variabilelor și utilizarii cronologiei accidentelor în scopul obținerii

relațiilor de cauzalitate între variabile și a posibilității de a ordona variabilele de

căutare în ordine cronologică și cauzală, este posibilă prezicerea efectului

variabilelor anterioare asupra variabilelor ulterioare, ceea ce înseamnă că

variabilele independente sunt secvențiate în efectul lor asupra variabilelor

dependente, astfel încât variabila dependentă este determinată de diferență mai

mult decât variabila anterioară.

Variabilele au o relație care este indirectă pe măsură ce săgeata apare din

circumferința șirului variabil spre variabila salt și apoi la variabila punctuală

pașnică.

În tabelul nr.11 sunt prezentate datele obținute. Ele prezintă efectul

indirect al calităților motrice, măsurătorilor antropometrice și componentelor

specifice tehnice asupra variabilei dependente Apărarea împotriva aruncării

mingii de către adversar.

Tabelul 11. (Centralizator) Efectele indirecte standard ale tuturor variabilelor -

apărare.

M P B

TA Zig-

zag

MLU

MPC

PFV

braț

PF

P VT 30 M 0.004

PFVabdomen -0.011 0.005

FE Sargent 0.002 0.004 -0.090 0.046

P Apărare -0.009 0.008 -0.006 0.001 0.001 -0.001


24

ATAC

În tabelul nr.12 sunt prezentate datele pe care le-am obținut. Ele prezintă

efectul indirect al calităților motrice, măsuratorilor antropometrice și

componentelor specifice tehnice asupra variabilei dependente Probă specifică

atac.

Tabelul 12. (Centralizator) Efectele indirecte standard ale tuturor variabilelor -

atac.

V D 30 M

M P C FL

M LU M.P.B R VO2 F V A

F E S A Z-Z F V B

A C D . -0.002 -0.028 . . . . . .

A C S 2 0.001 -0.026 0.151 . . . . . . .

P M P . . . . -0.017 . . . . .

P S C -0.015 0.004 0.009 -0.057 0.001 -0.024 -0.001 -0.080 -0.028 -0.033

Tabelul 17. Analiza și discuția rezultatelor folosind regresia matematică

(centralizator) – apărare.

N

Variabile

independente

Efectul Variabile

dependente

V R

standardizate

Estimate SE C.R.

Nivelul de

semnificaț

ie 0.05

1

Măsurarea lățimii

umerilor

Test

Rezistență

VO₂max (step

test)

-0.318 -0.678 0.259 -2.617 0.00

2

Test

Rezistență VO₂

max (step test)

Testul

forței explozive

(Sargent)

0.282 0.425 0.190 2.238 0.02

3 Proba Mobilitate

Apărarea în

situația aruncării

mingii de către

adversar

0.251 0.143 0.070 2.041 0.04

4

Proba

Forță Viteză

musculatură

abdomen

Apărarea în


mingii de către

adversar

-0.171 -0.105 0.076 -1.392 0.16

5

Măsurarea

perimetrului

coapsei

Test

Rezistență VO₂

max (step test)

0.162 0.315 0.236 1.336 0.18

6

Proba

Forță Viteză

musculatură braț

Apărarea în


mingii de către

adversar

-0.147 -0.102 0.085 -1.195 0.23


25

7

Măsurarea

perimetrului

brațului

Proba Viteza de

transmitere 30 M 0.099 3.777 4.912 0.769 0.44

8

Test Agilitate -

Barrow (zig-zag)

Proba Forță

Viteză

musculatură braț

0.085 0.460 0.703 0.654 0.51

9 Test Agilitate -

Barrow (zig-zag)

Proba Mobilitate 0.081 0.537 0.857 0.626 0.53

11

Măsurarea

perimetrului

brațului

Proba Forță

Viteză

musculatură braț

0.054 0.092 0.219 0.417 0.67

11 Proba Mobilitate

Proba Viteza de

transmitere 30 M 0.051 0.945 2.384 0.397 0.69

12

Măsurarea

perimetrului

coapsei

Testul forței

explozive

(Sargent)

0.048 0.142 0.369 0.385 0.70

13

Proba Forță Viteză

musculatură braț

Testul forței

explozive

(Sargent)

0.045 0.094 0.261 0.360 0.71

14

Măsurarea lățimii

umerilor

Proba Forță

Viteză

musculatură

abdomen

0.037 0.064 0.237 0.273 0.78

15

Test Rezistență

VO₂ max (step test)

Proba Forță

Viteză

musculatură

abdomen

0.034 0.027 0.111 0.244 0.80

16

Proba Viteza de

transmitere 30 M

Apărarea în


mingii de către

adversar

-0.026 -0.001 0.004 -0.212 0.83

17

Testul forței

explozive (Sargent)

Apărarea în


mingii de către

adversar

0.020 0.007 0.041 0.164 0.86

18

Măsurarea

perimetrului

brațului Proba Mobilitate 0.008 0.016 0.267 0.061 0.95

Valoarea standard a variabilelor independente vs variabilele dependente:

ESTIMATE : Valoarea greutății de regresie;

SE : Eroarea standard pentru greutatea de regresie;

C.R. :Valoarea calculată ;

P : Nivelul de semnificație (acceptabil daca P < 0.05);

V R standardizate : Valori de regresie standardizate;

: Efectul.

Cel mai important lucru arătat în tabelul 17 este greutatea regresiei, care

este semnificativă în relația dintre variabile (caracteristicile antropomorfe și

motorii și apărarea împotriva aruncării mingii pentru jucătorii juniori de

baschet, conform modelului) sau, cu alte cuvinte, care lasă fiecarei variabile a

efectului trecerea într-o altă variabilă, o trecere liberă și reflectă, astfel,


26

semnalele negative pentru o relație inversă, în sensul că creșterea este invers

proporțională și acest lucru este valabil pentru fiecare dintre ele.

RELAȚII CU SEMNALE NEGATIVE ÎN APĂRARE

Măsurarea lățimii umerilor cu Rezistență VO₂ max step test (-0.318);

Forță Viteză musculatură abdomen cu “ Apărarea în situația aruncării

mingii de către adversar “ (-0.171);

Forță Viteză musculatură braț cu “ Apărarea în situația aruncării mingii de

către adversar “ (-0.147);

Viteza de transmitere 30 M cu “ Apărarea în situația aruncării mingii de către

adversar “ (-0.026).

RELAȚII CU SEMNALE POZITIVE ÎN APĂRARE

Rezistență VO₂max (step test) cu Testul forței explozive (Sargent) (0.282);

Mobilitate cu “apărarea împotriva aruncării pentru jucătorii juniori de

baschet“ (0.251);

Măsurarea perimetrului coapsei cu Rezistență VO₂ max (step test) (0.162);

Măsurarea perimetrului brațului cu Viteza de transmitere 30 M (0.099);

Agilitate - Barrow (zig-zag) cu Forță Viteză pentru braț (0.085);

Agilitate - Barrow (zig-zag) cu Mobilitate (0.081);

Măsurarea perimetrului brațului cu Forță Viteză musculatură braț (0.054);

Mobilitate cu Viteza de transmitere 30 M (0.051);

Măsurarea perimetrului coapsei cu Testul forței explozive (Sargent) (0.048);

Forță Viteză musculatură braț cu Testul forței explozive (Sargent) (0.045)

Măsurarea lățimii umerilor cu Forță Viteză musculatură abdomen (0.037)

Rezistență VO₂ max (step test) cu Forță Viteză pentru abdomen (0.034);

Testul forței explozive (Sargent) cu “apărarea în situația aruncării mingii de

către adversar“ (0.020);

Măsurarea perimetrului brațului cu Mobilitate (0.008).

De asemenea, avem o relație pozitivă reprezentată de următoarele relații

în creșterea variabilă a celeilalte variabile. Creșterea în greutate indică mărimea

efectului variabilei în Măsurarea lățimii umerilor și acest lucru arată care

dintre mărimile de impact a fost cel mai mult utilizată. Metoda standard de

greutăți face posibilă compararea dimensiunii efectului și, așa cum se arată în

tabelul de mai sus:

1. se pare că cea mai mare dimensiune de impact a fost Măsurarea lățimii

umerilor în Rezistență VO₂ max, prin valoarea nivelului de semnificație (0.00)

mai mică de 0.05. Indicele de mărime a efectului indică un efect mare, valori de

regresie standardizate (-0.318) și CR valoarea calculată T (-2.617);

2. de asemenea, avem o relație pozitivă reprezentată de Rezistență VO₂ max în

Testul forței explozive, prin valoarea nivelului de semnificație (0.02) mai mică

de (0.05.) Indicele de mărime a efectului indică un efect mare, valori de regresie

standardizate (0.282) și CR valoarea calculată T ( 2.238);


27

3. de asemenea, avem o relație pozitivă reprezentată de Mobilitate în “apărarea

în situația aruncării mingii de către adversar“ prin valoarea nivelului de

semnificație (0.04 ) mai mică de (0.05.) Indicele de mărime a efectului indică un

efect mare, valori de regresie standardizate (0.251) și CR valoarea calculată T (

2.041);

4. de asemenea, avem o relație negativă reprezentată de Forță Viteză

musculatură abdomen în “apărarea în situația aruncării mingii de către

adversar“ prin valoarea nivelului de semnificație (0.16 ) mai mare de 0.05,

valori de regresie standardizate (-0.171) și CR valoarea calculată T (-1.392);

5. de asemenea, avem o relație pozitivă reprezentată de Măsurarea perimetrului

coapsei în Rezistență VO₂ max prin valoarea nivelului de semnificație (0.18)

mai mare de (0.05), valori de regresie standardizate (0.162) și CR valoarea

calculată T (1.336);

Tabelul 19. Corectitudinea estimărilor efectelor directe, indirecte și totale ale

modelului cauzal pentru apărare în jocul de baschet. Chi pătrat

2

Grade de

libertate

Nivel de

probabilitate IFI CFI

Chi -2

Gradul de

libertate

X2 / df

380.835 37 0.003 0.921 0.642 10.292

Tabelul 20. Analiza și discuția rezultatelor cu ajutorul regresiei matematice –

atac.

Nivelul de

semnif.

0.05

C.R

SE

ESTIM

ATE

V R

standardiza

te

Variabile dependente

Efectul

Variabile independente

N

0.02

2.310

0.024

0.0555

0.404

ARUNCĂRI LA COŞ

DIN SĂRITURĂ

FORȚA EXPLOZIVĂ

(SARGENT)

1

0.02 2.183 0.229 0.5 0.312

FORȚA EXPLOZIVĂ

(SARGENT)

MOBILITATE

2

0.04 1.899 0.054 0.102 0.300

PASA

MĂSURAREA LĂȚIMII

UMERILOR

3

0.04 1.767 0.172 0.303 0.278

FORȚĂ- VITEZĂ

MUSCULATURĂ

ABDOMEN

VITEZĂ 30 M

4

0.17 1.348 0.019 0.026 0.207 AGILITATE MOBILITATE 5

0.24 -1.154 0.040 -0.046 -0.208

ARUNCĂRI LA COŞ

DIN SĂRITURĂ

MOBILITATE

6

0.19 -1.299 0.089 -0.116 -0.206

ARUNCAREA LA

COȘ DIN DRIBLING

REZISTENȚĂ

VO2 MAX

7

0.25

-1.150

0.696

-0.801

-0.190

PROBĂ SPECIFICĂ

ATAC

PASĂ

8

0.29 1.055 0.038 0.04 0.175

PASĂ

FORȚĂ- VITEZĂ

MUSCULATURĂ BRAȚ

9

0.33 -0.967 0.529 -0.512 -0.181 PROBĂ SPECIFICĂ

ATAC

ARUNCĂRI LA COŞ

DIN SĂRITURĂ

11


28

0.34 0.944 0.014 0.013 0.180

DRIBBLING CU

SCHIMBARE DE

DIRECȚIE

MOBILITATE

11

0.40 -0.831 0.812 -0.675 -0.124 ARUNCAREA LA

COȘ DIN DRIBLING

VITEZĂ 30M

12

0.42 0.793 0.022 0.017 0.118

PROBĂ SPECIFICĂ

ATAC

ARUNCAREA LA COȘ

DIN DRIBLING

13

0.45 -0.753 0.024 -0.018 -0.123 PASĂ MOBILITATE 14

0.49

0.689

0.305

0.21

0.121

ARUNCĂRI LA COŞ

DIN SĂRITURĂ

AGILITATE

15

0.54 -0.602 0.257 -0.155 -0.098

FORȚĂ- VITEZĂ

MUSCULATURĂ

BRAȚ

MĂSURAREA

PERIMETRULUI

BRAȚULUI

16

0.55 -0.594 1.698 -1.009 -0.119 PROBĂ SPECIFICĂ

ATAC

DRIBBLING CU

SCHIMBARE DE

DIRECȚIE

17

0.67 -0.421 0.498 -0.21 -0.064 FORȚA EXPLOZIVĂ

(SARGENT)

MĂSURAREA

PERIMETRULUI

COAPSEI

18

0.70 -0.375 0.390 -0.146 -0.056 ARUNCAREA LA

COȘ DIN DRIBLING

FORȚA EXPLOZIVĂ

(SARGENT)

19

0.74 -0.330 4.986 -1.644 -0.050 ARUNCAREA LA

COȘ DIN DRIBLING

AGILITATE

21

0.85 0.184 2.412 0.444 0.029

REZISTENȚĂ VO2

MAX

MĂSURAREA

PERIMETRULUI

COAPSEI

21

0.93 0.080 0.056 0.005 0.013 PASĂ

MĂSURAREA

PERIMETRULUI

BRAȚULUI

22

0.98 0.017 0.044 0.001 0.003 ARUNCĂRI LA COŞ

DIN SĂRITURĂ

FORȚĂ- VITEZĂ

MUSCULATURĂ

ABDOMEN

23

Cel mai important lucru arătat în tabelul de mai sus este greutatea de

regresie, care este semnificativă în relația dintre variabile (caracteristicile

antropomorfe și motorii și apărarea împotriva aruncării mingii pentru jucătorii

juniori de baschet, conform modelului) sau, cu alte cuvinte, care lasă fiecarei

variabile a efectului trecerea într-o altă variabilă, o trecere liberă și reflectă,

astfel, semnalele negative pentru o relație inversă, în sensul că creșterea este

invers proporțională și acest lucru este valabil pentru fiecare dintre ele.

1. Avem o relație pozitivă reprezentată de următoarele creșteri de relații în

creșterea variabilă a celeilalte variabile - creșterea în greutate influențează

mărimea efectului variabilei în săritură și aceasta arată care dintre mărimile de

impact a fost cel mai mult utilizată. Metoda standard de greutăți face posibilă

compararea dimensiunii efectului și, așa cum se arată în tabelul de mai sus, se

pare că o mare valoare de impact a fost a forței explozive (Sargent) în aruncarea

la coș din săritură. Acest lucru pare să fie în concordanță cu realitatea pentru

aruncarea la coș prin valoarea nivelului de semnificație de (0.02), mai mică de

(0.05). Indicele de mărime a efectului indică un efect mare, valori de regresie

standardizate (0.404) și CR valoarea calculată T (2.310).


29

2. De asemenea, avem o relație pozitivă reprezentată mobilitate cu forța

explozivă (Sargent) prin valoarea nivelului de semnificație (0.02), mai mică de

(0.05). Indicele de mărime a efectului indică un efect mare, cu valoarea de

regresie standardizată (0.312) și CR valoarea calculată T (2.183).

Este de asemenea cunoscut faptul că înălţimea joacă un rol represiv în

îmbunătăţirea mobilitate în baschet. Acest fenomen este mult mai intens în

timpul adolescenţei, obiect al acestui studiu. Factorii de creştere la vârsta de 15

ani prezintă schimbări rapide care influenţează întrucâtva rezistenţa VO2 max,

muşchii şi mobilitate (O`Neil & Michei, 1988) 29

. În mod special în baschet

acest fenomen pare să joace un rol mai mare, după cum apare din rezultatele

prezentului studiu.

3. De asemenea, avem o relație pozitivă reprezentată de măsurarea lăţimii

umerilor cu pasa, prin valoarea nivelului de semnificație (0.04) mai mică de

(0.05). Indicele de mărime a efectului indică un efect mare, valoare de regresie

standardizată (0.300) și CR valoarea calculată T (1.899).

4. De asemenea, avem o relație pozitivă reprezentată de viteză 30m cu forță-

viteză musculatură abdomen, prin valoarea nivelului de semnificație (0.04) mai

mică de (0.05). Indicele de mărime a efectului indică un efect mare, cu valoarea

de regresie standardizată (0.278) și CR valoarea calculată T (1.767).

5. De asemenea, avem o relație pozitivă reprezentată de mobilitate cu agilitate

prin valoarea nivelului de semnificație (0.17) mai mare de (0.05), valoarea de

regresie standardizată (0.207) și CR valoarea calculată T (1.348).

Tabelul 22. Corectitudinea estimărilor efectelor directe, indirecte și totale ale

modelului cauzal pentru atac în jocul de baschet.

Chi pătrat

2

Grade de

libertate

Nivel de

probabilitate

IFI CFI Chi -2

Gradul de libertate

X2 / df

212 82 1012 0.823 0.706 20463

Variabile dependente - Probă specifică atac

În tabelul nr.51 sunt prezentate rezultatele obținute de către sportivii

participanți la acest test, cu media aritmetică egală cu 14.23 și abaterea standard

egală cu 2.47, diferența dintre procentul cel mai mare și cel mai mic este

29

O’Neil, B.D., Micheli, L.J., (1988). Overuse injuries in the young athletes. Clinics Sports Med.;7(3):56-62. 29

Garefis, A. A., Galazoulas, C., Tsitskaris, G., (2009). A comparative study for flexibility and jumping ability

between young basketball and soccer players.


31

cuprinsă între (9 – 20 puncte), Coeficientul de variație 17.37%. Acest rezultat

indică o omogenitate mică (Coeficientul de variație este cuprins între 10 și 20) .

Tabelul 51. Probă specifică atac

Indicatori statistici Valori calculate

Validat 60

Nevalidat 0

Media aritmetică 14.23

Mediana 14.5

Abaterea standard 2.47

Valoarea minimă 9

Valoarea maximă 20

Coeficientul de variație 17.37%

Variabile dependente - Apărarea în situația aruncării mingii de către

adversar pentru jucătorii juniori de basche

În tabelul nr.53 sunt prezentate rezultatele obținute de către sportivii

participanți la acest test, cu media aritmetică egală cu 17.23 și abaterea standard

egală cu 1.90, diferența dintre procentul cel mai mare și cel mai mic este situată

între (14 – 21 SEC), Coeficientul de variație 11.07%. Acest rezultat indică o

omogenitate mică (Coeficientul de variație este situat între 10 și 20).

Tabelul 53. Variabilele independente, în cele două experimente în apărare și

atac

Indicatori statistici Valori calculate

Validat 60

Nevalidat 0

Media aritmetică 17.23

Mediana 17

Abaterea standard 1.90

Valoarea minimă 14

Valoarea maximă 21

Coeficientul de variație 11.07


31

CAPITOLUL 8

Concluzii și elemente de noutate

Demersul operațional al prezentei lucrări constă în realizarea unui studiu

referitor la cunoașterea / testarea relațiilor dintre indicii antropometrici,

calitățile motrice și componentele tehnice (în apărare și atac) la jucătorii

juniori de baschet din Irak (14 – 16) ani. Studiul este îndreptat spre verificarea

unor ipoteze ale cercetării: apărarea și atacul în jocul de baschet se bazează pe

relaţii cauzale directe și indirecte între variabile antropometrice, calități motrice

și abilităti tehnice.

8.1. Concluzii teoretice

APĂRARE

Ipotezele cercetării se referă la:

Antropometrie. La selectarea jucătorilor de baschet, antrenorii trebuie să țină

cont de măsurătorile fizice. Se pare că cel mai mare impact l-a avut Măsurarea

lățimii umerilor în Rezistență VO₂ max, prin valoarea nivelului său de

semnificație (0.00) mai mică de (0.05). Astfel, indicele de mărime a efectului

indică un efect mare.

Calitățile motrice . Rezistență VO2max este cea mai importantă dintre toate

abilitățile necesare în apărare în jocul de baschet . De asemenea, avem o relație

pozitivă reprezentată de Rezistență VO₂ max în Testul forței explozive, prin

valoarea nivelului de semnificație (0.02) mai mică de (0.05.) Indicele de mărime

a efectului indică un efect mare

Calitățile motrice. Mobilitate este cea mai importantă dintre toate abilitățile

necesare în apărare în jocul de baschet. De asemenea, avem o relație pozitivă

reprezentată de Mobilitate în “Apărarea în situația aruncării mingii de către

adversar“, prin valoarea nivelului de semnificație (0.04) mai mică de (0.05).

Indicele de mărime a efectului indică un efect mare.

Componentele tehnice . Componentele tehnice .În programul de antrenament

al jucătorilor de baschet, antrenorii trebuie să acorde o atenție deosebită

dezvoltării abilităților prin utilizarea în mod special a exercițiilor de Mobilitate

, Forță Viteză ,și Rezistență VO2max acestea având mare impact asupra jocului

de baschet.

ATAC Ipotezele cercetării se referă la:


32

Antropometrie. La selectarea jucătorilor de baschet, antrenorii trebuie să țină

cont de măsurătorile fizice, în special de Măsurarea lățimii umerilor, aceasta

având impact asupra pasei date de la piept.

Măsurarea lățimii umerilor, are iarăși un efect direct asupra pasei date

de la piept, valoarea calculată pentru P = 0.04 fiind mai mică decât pragul de

semnificație (p = 0.05).

Calitățile motrice . Forței explozive (Sargent) este cea mai importantă dintre

toate abilitățile necesare în atac în jocul de baschet . De asemenea, avem o

relație pozitivă reprezentată de Forței explozive (Sargent) în Aruncări la coș din

saritură , prin valoarea nivelului de semnificație (0.02) mai mică de (0.05.)

Indicele de mărime a efectului indică un efect mare.

Calitățile motrice . Viteză este cea mai importantă dintre toate abilitățile

necesare în atac în jocul de baschet . De asemenea, avem o relație pozitivă

reprezentată de Viteză 30 m în Forță - viteză musculatură abdomen , prin

valoarea nivelului de semnificație (0.04) mai mică de (0.05.) Indicele de mărime

a efectului indică un efect .

Calitățile motrice. Viteza este importantă și necesară în toate abilitățile

ofensive în jocul de baschet.

Componentele tehnice . În programul de antrenament al jucătorilor de baschet,

antrenorii trebuie să acorde o atenție deosebită dezvoltării abilităților la

sărituri, Mobilitate și Viteză prin utilizarea exercițiilor de sărituri verticale și

orizontale, acestea având impact important asupra aruncării la coș din săritură.

8.2. Concluzii desprinse din cercetarea preliminară

Concluzia desprinsă din cercetarea preliminară indică faptul că :

- ipoteza este validată/confirmată în apărare (valoarea nivelului de

probabilitate 0.003 este mult mai mică decât pragul de semnificație p = 0.05) ;

- ipoteza este validată/confirmată în atac (valoarea nivelului de probabilitate

0.02 este mult mai mică decât pragul de semnificație p = 0.05).

Astfel:

- se pare că cea mai mare dimensiune a impactului a avut-o forța explozivă

(Sargent) în aruncarea la coș din săritură. Acest lucru pare să fie în

concordanță cu realitatea referitor la aruncarea la coș, deoarece valoarea

nivelului de semnificație (0.2) este mai mică de 0.05 (indicele de măsurare a

efectului indică un efect mare) ;

- avem o relație pozitivă reprezentată de mobilitate forței explozive (Sargent),

prin valoarea nivelului de semnificație (0.02) mai mică de 0.05 (indicele de

măsurare a efectului indică un efect mare) ;

- avem o relație pozitivă reprezentată de măsurarea lăţimii umeriilor în pasă,

prin valoarea nivelului de semnificație (0.4) mai mică de 0.05 (indicele de

măsurare a efectului indică un efect mare) ;


33

- avem o relație pozitivă reprezentată de Viteză in forță - viteză musculatură

abdomen, prin valoarea nivelului de semnificație (0.4) mai mică de 0.05

(indicele de măsurare a efectului indică un efect mare).

8.3. Elemente de noutate

În prezentul procesul de cercetare, împărțit în două etape, am urmărit

dezvoltarea unui model, pentru a eficientiza procesul de selecţie ştiinţifică a

jucătorilor de baschet, care să se încadreze în profilul conturat mai sus. Acesta

se bazează în principal pe studii de caz efectuate asupra jucătorilor de baschet

de 14-16 ani; este o statistică ce depinde de relaţii directe şi indirecte, ţinând

cont de variabilele: aptitudini fizice, măsurători antropometrice, tactică şi

tehnică. Astfel, s-a descoperit că în relaţia directă, una din variabile şi una din

abilităţi va avea o pondere mai mare în cadrul antrenamentelor, în timp ce

dezvoltarea şi formarea, ca relaţie indirectă, nu influenţează aptitudinile de

baschetbaliști ale juniorilor. Cele mai importante relații, cu efecte relevante, au

fost folosite în etapa următoare, etapă care se referă la elaborarea unui program

de antrenament avansat, bazat pe metode statistice moderne și care, prin

exactitatea princiilor de urmat, ne va ajuta să economisim timp și bani.

Astfel, după finalizarea testelor şi măsurătorilor, folosind analiza

statistică a programului SPSS și AMOS pentru toate variabilele (al), am obţinut

relaţii directe şi indirecte care îl vor ajuta ulterior pe antrenor în procesul de

selecţie şi în alegerea corectă a jucătorilor buni şi cărora li se prevede un viitor

în baschet.

Prin folosirea, ca element de noutate, a indicatorilor matematici (Chi 2),

a programului AMOS și a metodei “Analiza traseului” (Wright. S) pentru a

determina daca “da“ sau “nu“ un set multivariabil de date neexperimentale se

potrivește cu un model cauzal particular (a priori) (Regresia Multiplă în

Cercetare Comportamentală, 1982), experimentul conceput în prezenta lucrare

devine un alt element de noutate în cercetările cu privire la selecția și analiza

jocului de baschet la juniori.


34

8.4. Cercetare experimentală preliminară

8.4.1. APĂRARE

Figura 61. Modelul cauzal aferent variabilelor antropometrice, calităților

motrice și tehnicilor de apărare împotriva Aruncării mingii de către adversar,

pentru jucătorii juniori de baschet

Măsurarea

perimetrului

brațului

Test

Rezistență

VO₂ max

(step test)

Măsurarea

lățimii

umerilor

Test

Agilitate -

Barrow

(zig-zag)

Proba

Mobilitate

Proba

pentru

Forță

Viteză

musculatur

ă abdomen

Testul forței

explozive

(Sargent)

Proba Forță

Viteză

musculatură braț

Proba

“ Apărarea în

situația

aruncării

mingii de

către

adversar“ Proba Viteza

de transmitere

30 M

Măsurarea

perimetrului

coapsei

0.045

-0.318

-0.026

0.162

0.085

0.081

0.251

-0.147

0.099

0.045

0.051

0.020

0.034

0.282

-0.171

0.037

0.054

0.008


35

8.4.2. ATAC

Figura 62. Modelul cauzal aferent variabilelor antropometrice, calităților

motrice și tehnicilor de atac pentru jucătorii juniori de baschet.

Test

Agilitate

Test forța

explozivă -

Sargent

Test

Rezistență

PROBĂ

SPECIFICĂ

ATAC

Măsurarea perimetrului

brațului

Probă

Mobilitate

Măsurarea perimetrului

coapsei

Măsurarea

lățimii

umerilor

Proba

Viteză

Probă F.V

musculatură

Abdomen

Probă Forță

Viteză musculatură

braț

Probă

Pasa

Probă

Dribbling

Probă

Aruncări la

coş din

săritură

2 pct

Probă Aruncări la

coş din dribbling

-0.190

0.180

0.278

-0.124

-0.050

0.121

0.312

-0.208

0.207

0.404

0.003

-0.181

-0.056

-0.119

0.181

-0.206 0.029

-0.098

0.013

0.300

-0.123

0.17

5

-0.064


36

PARTEA a III-a

DEMERSUL OPERAŢIONAL AL CERCETĂRII

PROPRIU-ZISE ȘI PLANUL PENTRU DEZVOLTAREA

JOCULUI DE BASCHET LA JUNIORI, ÎN IRAQ


37

CAPITOLUL 9

Demersul operaţional al cercetării propriu-zise

9.1. Metodologia de lucru

Premisele studiului

Acest capitol include procedurile folosite în cercetare, stabilirea

eșantionului de cercetare, a locului de desfășurare a cercetării, metoda de

efectuare a cercetării, instrumentele utilizate în cercetare, etapele și perioada de

timp pe parcursul căreia s-a desfășurat experimentul, metodele statistice

utilizate în prelucrarea datelor și concluziile.

Etapa a început cu selecția a 20 de jucători ai Centrului Național pentru

Dezvoltarea Talentului Sportiv la Baschet în Al Diwaniyah, Irak, urmată de

împărțirea lor în două grupuri, grupul de experiment și grupul de control. S-a

pornit de la premisa că, în baza corelațiilor obținute și prezentate în partea a

doua a acestei cercetări și aplicate grupului de experiment în cadrul unui

program avansat de antrenament, desfășurat pe parcursul unui mezociclu de 10

săptămâni, Calitățile motrice și abilitățile tactice și tehnice ale jucătorilor de

baschet s-au îmbunătățit substanțial.

Obiectivele studiului

1. Să pună accentul pe instruirea jucătorilor juniori de baschet folosind

metode de antrenament moderne.

2. Proiectarea unui program de antrenament avansat depinde de cele mai

importante calități ale mișcării, necesare jucătorului, fapt demonstrat de

rezultatele celor două experimente anterioare, în atac și în apărare, prezentate în

partea a doua a cercetării.

Scop

Scopul urmărit a fost acela de a identifica impactul programului de

antrenament implementat asupra dezvoltării Calitățile motrice și abilităților

tehnice și tactice ale jucătorului junior de baschet (14-16 ani), în Irak.

Sarcinile studiului Sarcinile au constat în:

studiu privind nivelul de practică, înainte și după programul

experimental;

discutarea rezultatelor studiului;

proiectarea unui program de antrenament;

propunerea unor soluții generale și specifice în pregătirea juniorilor.

Ipotezele studiului


38

1. Există diferențe statistice semnificative între grupul de experiment

și grupul de control, în beneficiul grupului de experiment.

2. Programul de antrenament folosit în acest capitol are un impact

semnificativ asupra dezvoltării Calitățile motrice și abilităților tehnice și

tactice ale jucătorului junior de baschet (14-16 ani), în Irak.

Locul, perioada, etapele și subiecții studiului

Experimentul s-a desfășurat în orașul Al Diwaniyah, Irak, în perioada

25/11/2017 - 01 / 02 / 2018. Studiul a fost structurat în două etape:

PARTEA a III-a

Pre-test - 16 /noiembrie 2017

Conceperea unor programe de antrenament - 25/11/2017 - 01/02/2018

Testul final - Februarie 07/02/2018 - studiu asupra efectelor aplicării

programelor.

Testul preliminar al părții a III–a s-a efectuat pentru membrii eșantionului

principal de cercetare, la data de 16/11/2017, după ce au fost confirmate toate

instrumentele, echipa de asistență, calendarul și dispozitivele care urmează să

fie utilizate după testul final în programul de antrenament.

Programul de antrenament

După efectuarea testelor anterioare (atac și apărare), colectarea datelor

referitoare la variabilele de studiu, completarea modelului cauzal, identificarea

tipurilor de corelații, directe și indirecte și calcularea coeficientului de analiză a

traseului, au fost identificate variabilele independente. Referitor la variabilele

care influențează direct variabilele dependente, în atac și apărare, urmează a se

determina care dintre acestea va avea cea mai mare pondere în volumul

exercițiilor. Programul de antrenament este elaborat pornind de la argumente

științifice și este bazat pe studiile efectuate anterior, referitoare la desfășurarea

jocului de baschet, luând în considerare vârsta și pregătirea fizică a membrilor

eșantionului, în scopul obținerii celor mai bune rezultate.

Grupul de control a utilizat în antrenamente programul pregătit de

antrenor.

Desfășurarea programului de antrenament

Programul de antrenament s-a desfășurat pe durata unui mezociclu de 10

săptămâni, cu 5 unități de antrenament pe săptămână (microciclu).

Totalul unităților de antrenament a fost de 50, pe o perioadă de 70 de zile.

Timpul de odihnă a fost de 20 de zile.

Perioada zilnică de antrenament a fost cuprinsă între 90 și 120 de minute.

Folosirea în antrenament a metodei distribuțiilor.

Testul final al experimentului a fost efectuat la 07/02/2018 și s-au asigurat

aceleași condiții ca în cazul testului preliminar.


39

Subiecții cercetării finale

În a doua etapă, 20 de jucători ai "Centrului Național pentru dezvoltarea

talentului sportiv la baschet" - Al Diwaniyah au fost selectați ținând cont de:

- vârstă (14 – 16 ani);

- poziția ocupată pe teren

și împărțiți în două grupuri a câte 10 jucători: primul grup este grupul de

experiment, cu antrenorul Zain, celălalt grup este grupul de control, cu

antrenorul Ali (tabelul 55). În fiecare grup se regăsesc:

- 2 jucători fundași;

- 4 jucători pe extreme;

- 4 jucători - pivoți.

Tabelul 55. Subiecții cercetării finale

Program de antrenament Jucători Grupuri

25/11/2017 -

01/02/2018

Programul de antrenament pregătit de

cercetător

10 Experiment

25/11/2017 -

01/02/2018

Programul de antrenament pregătit de antrenor 10 Control

Metode de cercetare

1. Studierea surselor, referințelor științifice și a literaturii de specialitate;

2. Interviuri individuale;

3. Observația dirijată;

4.Experimentul pedagogic constatativ cu două variabile (grupul de control și

grupul de experiment);

5.Indicatori statistico-matematici:

6.Metoda grafică;

7.Analiza și interpretarea rezultatelor.

măsurătorile și testări pentru Programul de antrenament

Calitățile motrice:

forță musculatură brațe 20 sec;

forță – viteză musculatură abdomen 20 sec;

alergare 800 m;

săritura în lungime de pe loc;

Mobilitate;

agilitate;

Competențe specifice jocului de baschet:

proba de recuperare;

proba de mișcare în apărare;

driblingul;

pasa;

aruncarea liberă;


41

aruncarea la coș de 3 puncte;

aruncarea la coș de 2 puncte.

9.2. Analiza și interpretarea rezultator

1. Proba de recuperare a mingii

Grupa de experiment

Datele obținute denotă un progres real, astfel că, de la testarea iniţială

unde media este de 25, grupa obține la testarea finala o medie de 28.7.

Diferenţa între media de la testarea iniţială și cea de la testarea finală este de

3.7, prin valoarea nivelului de semnificație (0.000) mai mică de 0.05. La

testarea iniţială Abaterea standard este de 1.333 și obține la testarea finală

1.159; T-test este de 24.22, ceea ce întăreşte faptul că programul propus de noi a

produs efecte ameliorative asupra dezvoltării calității alergare de recuperare

(tabelul 56).

Tabelul nr. 56. Mediile obținute de cele două grupe la proba de recuperare

RECUPERARE

(SEC)

GRUPA EXPERIMENT GRUPA CONTROL

TI

(SEC)

TF

(SEC)

TI

(SEC )

TF

(SEC)

MEDIE 25 28.7 24.8 25.7

SD 1.333 1.159 1.229 1.059

CV 5.3% 4% 5% 4.1%

T-TEST 24.22 3.857

P 0.000 0.003

Analiza comparativă între grupe la proba de Recuperare scoate în evidență un

progres semnificativ statistic de 0.000 în favoarea grupei experiment față de

grupa control.

Grupa control

La grupa control, datele înregistrate la alergarea de Recuperare denotă un

progres real, astfel că, de la testarea iniţială, unde media este de 24.8, grupa

obține la testarea finală o medie de 25.7. Diferenţa dintre cele două medii este

de 0.9, valoarea nivelului de semnificație (0.003) mai mică de 0.05. La testarea

iniţială, abaterea standard este de 1.197 și obține la testarea finală 1.567; T-test

este de 3.857 (tabelul 56).

Comparația între grupe scoate în evidență faptul că la proba de recuperare

rezultatele au valoare ridicată la testarea finală în favoarea grupei experiment,

(Figura 63).

Figura 63. Mediile grupelor experiment și control la proba de recuperare


41

Tabelul nr. 57. Mediile obținute de cele doua grupe la proba de

mișcare în apărare.

MIȘCAREA ÎN APĂRARE (SEC )

GRUPA EXPERIMENT

GRUPA CONTROL

TI (SEC )

TF (SEC )

TI (SEC )

TF (SEC)

MEDIE 16.5 18.6 16.1 16.5

SD 1.840 0.966 1.449 1.433

CV 11.1% 5.1% 9% 8.6%

T-TEST 5.161 1.809

P 0.000 0.103

Figura 64. Mediile grupelor experiment și control

la proba de mișcare în apărare.

Tabelul nr. 58. Mediile obținute de cele două grupe la proba de

alergare-dribling.

DRIBLINGUL

(SEC)

GRUPA

EXPERIMENT

GRUPA

CONTROL

TI

(SEC)

TF

(SEC )

TI

(SEC )

TF

(SEC)

MEDIE 5.473 5.268 5.563 5.49

SD 0.356 0.353 0.247 0.284

CV 6.5% 6.7% 4.4 5.1%

T-TEST 4.828 3.524

P 0.000 0.006

5.1

5.2

5.3

5.4

5.5

5.6

EXPERIMENT

- TI

CONTROL TI

EXPERIMENT

- TF

CONTROL TF

EXPERIMENT - TI

CONTROL TI

EXPERIMENT - TF

CONTROL TF


la proba de alergare-dribling

Tabelul nr. 59. Mediile obținute de cele două grupe la proba de pasă.

PASĂ

(SEC )


TI (SEC

TF (SEC

TI (SEC)

TF (SEC

MEDIE 17.4 18.6 16.7 17.3 SD 0.516 1.074 1.251 1.159

CV 3% 5.7% 7.4% 6.7% T-TEST 4.129 3.674

P 0.002 0.005

0246

8

10

12

14

16

18

20

EXPERIMENT

- TI

CONTROL TI

EXPERIMENT

- TF

CONTROL TF

EXPERIMENT - TI

CONTROL TI

EXPERIMENT - TF

CONTROL TF


la proba de pasă Tabelul nr. 60. Mediile obținute de grupe la proba de aruncare liberă

ARUNCA

RE

LIBERA

(PUN )


TI

(PUN )

TF

(PUN )

TI

(PUN )

TF

(PUN )

MEDIE 5.3 7.1 5.6 6.1

SD 0.948 1.286 0.966 0.875

CV 17.9% 18.1% 17.2% 14.3%

T-TEST 6.194 3

P 0.000 0.014

0

1

2

3

4

5

6

7

8

EXPERIMENT

- TI

CONTROL TI

EXPERIMENT

- TF

CONTROL TF

EXPERIMENT - TI

CONTROL TI

EXPERIMENT - TF

CONTROL TF

Figura 67. Mediile grupelor experiment și control la

proba de aruncare liberă. 6. Proba de aruncare la coș de

3 puncte


42

Tabelul nr. 61. Mediile obținute de grupe la proba de aruncare

la coș de 3 puncte

ARUNCAREA

LA COȘ DE 3

PUNCTE

(PUN )

GRUPA

EXPERIMENT

GRUPA

CONTROL

TI

(PUN )

TF

(PUN)

TI

(PUN )

TF

(PUN )

MEDIE 5 6.2 5.1 6

SD 1.247 1.316 1.100 0.942

CV 24.9% 21.2% 21.5% 15.7%

T-TEST 4.810 5.013

P 0.000 0.000


proba de aruncare la coș de 3 puncte

ARUNCAREA

LA COȘ DE 2

PUNCTE

(PUN)

GRUPA

EXPERIMENT

GRUPA

CONTROL

TI

(PUN)

TF

(PUN )

TI

(PUN )

TF

(PUN)

MEDIE 5.8 7 5.5 6.1

SD 1.032 0.942 0.971 0.567

CV 17.7% 13.4% 17.7% 9.3%

T-TEST 4.129 3.674

P 0.002 0.005

Tabelul nr. 62. Mediile obținute de grupe la proba de aruncare

la coș de 2 puncte


proba de aruncare la coș de 2 puncte

FORȚĂ

BRAȚE 20

(SEC)

GRUPA

EXPERIMENT

GRUPA CONTROL

TI

(SEC)

TF

(SEC)

TI

(SEC)

TF

(SEC)

MEDIE 13.9 16.2 14.1 14.7

SD 1.449 1.229 1.197 1.567

CV 10.4% 7.5% 8.4% 10.6%

T-TEST 10.77 2.713

P 0.000 0.023

Tabelul nr. 63. Mediile obținute de grupe la proba de forță

musculatură brațe 20 sec


proba de forță musculatură brațe 20 sec

VITEZĂ 20

M

(SEC )

GRUPA

EXPERIMENT

GRUPA

CONTROL

TI

(SEC )

TF

(SEC )

TI

(SEC)

TF

(SEC)

MEDIE 2.625 2.495 2.747 2.772

SD 0.170 0.117 0.145 0.146

CV 6.5% 4.7% 5.3% 5.3%

T-TEST 5.211 1.795

P 0.000 0.106

Tabelul nr. 64. Mediile obținute de grupe la proba de alergare

viteză 20 m


proba de alergare viteză 20 m


43

Tabelul nr. 65. Mediile obținute de grupe la proba de forță

viteză musculatură abdomen 20 sec

FORȚA

VITEZĂ

ABDOMEN

20

(SEC)

GRUPA

EXPERIMENT

GRUPA

CONTROL

TI

(SEC)

TF

(SEC )

TI

(SEC )

TF

(SEC )

MEDIE 15.6 16.6 13.9 14.1

SD 1.349 1.173 1.286 1.449

CV 8.6% 7% 9.2% 10.2%

T-TEST 6.708 0.5144

P 0.000 0.619


proba de forță viteză musculatură abdomen 20 sec

Tabelul nr. 66. Mediile obținute de grupe la proba de alergare

800 m

ALERGARE

800 M

(M)

GRUPA

EXPERIMENT

GRUPA

CONTROL

TI

(MIN )

TF

(MIN )

TI

(MIN)

TF

(MIN )

MEDIE 2.467 2.352 2.491 2.477

SD 0.0346 0.033 0.049 0.051

CV 1.3% 1.4% 2% 2%

T-TEST 37.420 0.540

P 0.000 0.602


proba de alergare 800 m

Tabelul nr. 67. Mediile obținute de grupe la proba de săritura în

lungime de pe loc sm.

SĂRITURA

IN

LUNGIME

DE PE LOC

( SM)

GRUPA

EXPERIMENT

GRUPA

CONTROL

TI

( SM)

TF

(SM )

TI

(SM )

TF

(SM)

MEDIE 184.5 200.7 179.9 192

SD 12.094 7.303 8.075 7.363

CV 6.5% 3.6% 4.5% 3.8

T-TEST 6.057 5.323

P 0.000 0.000


proba de saritură în lungime de pe loc.

Tabelul nr. 68. Mediile obținute de grupe la proba de Mobilitate

FLEXIBILITATE

(SM )

GRUPA

EXPERIMENT

GRUPA

CONTROL

TI

(SM )

TF

(SM )

TI

(SM )

TF

(SM )

MEDIE 8.7 9.9 7 7.3

SD 1.888 1.663 1.247 0.823

CV 21.7% 16.7% 17.8% 11.2%

T-TEST 6 1.152

P 0.000 0.278


proba de Mobilitate


44

Tabelul nr.69. Mediile obținute de grupe la proba de agilitate

AGILITATE

(SEC )

GRUPA

EXPERIMENT

GRUPA

CONTROL

TI

(SEC )

TF

(SEC )

TI

(SEC )

TF

(SEC)

MEDIE 8.674 8.212 8.784 8.641

ABATEREA

STANDARD

0.271 0.181 0.248 0.194

CV 3.1% 2.2% 2.8% 2.2%

T-TEST 6.810 5.076

P 0.000 0.000


proba de agilitate

9.3. Comparație între grupul de experiment și grupul de control – rezultate

obținute la testarea inițială

Proba de forță musculatură brațe 20 (sec)

La testarea iniţială pentru grupe, media aritmetică M la grupul de experiment

este (13.9) mai mică decât media la grupa de control (14.1). Abaterea standard

este (1.449), coeficientul de variabilitate este 10.3%, eroarea standard este

(0.458).

Abaterea standard la grupa control este (1.197), coeficientul de

variabilitate este 8.4%, eroarea standard este (0.378).

Comparație între grupe indică avantajul grupei experiment, care la

testul “T” obține valoarea de -0.336 și are un progres mai mare, diferenţa între

mediile celor două grupe fiind semnificativă statistic la p = 0.74, mai mare decât

0.05 (Tabel 70).

Tabelul 70. Comparație între grupurile experiment și control, la proba de forță

musculatură brațe 20 (sec), pentru rezultate obţinute la testarea iniţială

FORȚĂ BRAȚE 20 (SEC) GR

EXPERIMENTALĂ

GR

CONTROL

MEDIE 13.9 14.1

SD 1.449 1.197

SE 0.458 0.378

CV 10.3% 8.4%

T-TEST -0.336

G L 18

P 0.74


45

Tabelul 71. Comparație între grupurile experiment și control, la

proba de alergare de recuperare (sec), pentru rezultate obţinute

la testarea iniţială

RECUPERARE

( SEC)

GR

EXPERIMENTALĂ

GR

CONTROL

MEDIE 25 24.8

SD 1.333 1.229

SE 0.421 0.388

CV 5.3% 4.9

T-TEST 0.349

G L 18

P 0.73

Tabelul 72. Comparația între grupurile experimental și control, la proba

de mișcare în apărare, pentru rezultate obţinute la testarea iniţială

PROBA DE

MIȘCĂRII ÎN

APĂRARE

GR

EXPERIMENTALĂ

GR

CONTROL

MEDIE 16.5 16.1

SD 1.840 1.449

SE 0.582 0.458

CV 11.1% 9%

T-TEST 0.54

G L 18

P 0.59

Tabelul 73. Comparația între grupurile experiment și control, la

proba de alergare-dribling, pentru rezultate obţinute la testarea

iniţială

DRIBLINGUL

( )

GR

EXPERIMENTALĂ

GR

CONTROL

MEDIE 5.473 5.563

SD 0.356 0.247

SE 0.112 0.078

CV 6.5% 4.4%

T-TEST -0.656

G L 18

P 0.52

Tabelul 74. Comparația între grupurile experiment și control, la proba de

pasă, pentru rezultate obţinute la testarea iniţială

PASĂ

GR

EXPERIMENTALĂ

GR

CONTROL

MEDIE 17.4 16.7

SD 0.516 1.251

SE 0.163 0.395

CV 3% 7.4%

T-TEST 1.635

G L 18

P 0.11


proba de aruncare liberă, pentru rezultate obţinute la testarea

iniţială

ARUNCA

RE

LIBERA

GR

EXPERIMENTALĂ

GR

CONTROL

MEDIE 5.3 5.6

SD 0.948 0.966

SE 0.3 0.305

CV 5.4% 17.2%

T-TEST -0.701

G L 18

P 0.49

Tabelul 76. Comparația între grupurile experiment și control, la proba de aruncare la coș de 3 puncte, pentru rezultate obţinute la testarea iniţială

ARUNCA

REA LA

COȘ DE 3

PUNCTE

gr

experimentală

gr

control

MEDIE 5 5.1

SD 1.247 1.100

SE 0.394 0.348

CV 24.9% 21.5%

T-TEST -0.19

G L 18

P 0.85


46


proba de aruncare la coș de 2 puncte, pentru rezultate obţinute la

testarea iniţială

ARUNCAREA LA

COȘ DE 2

PUNCTE

GR

EXPERIMENTALĂ

GR

CONTROL

MEDIE 5.8 5.5

SD 1.032 0.971

SE 0.326 0.307

CV 17.7% 17.6%

T-TEST 0.669

G L 18

P 0.51

Tabelul 78. Comparația între grupurile experiment și control, la proba

alergare viteză 20 m, pentru rezultate obţinute la testarea iniţială

VITEZĂ

20(M)

GR

EXPERIMENTALĂ

GR

CONTROL

MEDIE 2.625 2.747

SD 0.170 0.145

SE 0.054 0.045

CV 6.4% 5.2%

T-TEST -1.72

G L 18

P 0.103


proba de forță viteză musculatură abdomen 20 sec, pentru rezultate

obţinute la testarea iniţială

FORȚA . VITEZĂ

ABDOMEN

20 (SEC)

GR

EXPERIMENTALĂ

GR

CONTROL

MEDIE 15.6 13.9

SD 1.349 1.286

SE 0.426 0.406

CV 8.5% 9.2%

T-TEST 2.883

G L 18

P 0.010


alergare 800 m, pentru rezultate obţinute la testarea iniţială

ALERGAR

E 800(m)

GR

EXPERIMENTALĂ

GR

CONTROL

MEDIE 2.467 2.491

SD 0.034 0.049

SE 0.010 0.015

CV 1.3% 1.9%

T-TEST -1.263

G L 18

P 0.2


proba de săritură în lungime de pe loc, pentru rezultate obţinute la

testarea iniţială

SĂRITURA

IN LUNGIME

DE PE LOC

GR

EXPERIMENTALĂ

GR

CONTROL

MEDIE 184.5 179.9

SD 12.094 8.075

SE 3.824 2.553

CV 6.5% 4.4%

T-TEST 1.000

G L 18

P 0.330


Mobilitate, pentru rezultate obţinute la testarea iniţială

FLEXIBILITATE

(SM)

GR

EXPERIMENTALĂ

GR

CONTROL

MEDIE 8.700 7.000

SD 1.888 1.247

SE 0.597 0.394

CV 21.6% 17.8%

T-TEST 2.375

G L 18

P 0.029


proba de agilitate, pentru rezultate obţinute la testarea iniţiala

AGILITA

TE

(SEC)

GR

EXPERIMENTALĂ

GR

CONTROL

MEDIE 8.674 8.784

SD 0.271 0.248

SE 0.086 0.078

CV 3.1% 2.8%

T-TEST -0.944

G L 18

P 0.358


47

9.4. Comparație între grupul experimental și grupul de control – rezultate

obținute la testarea finală

Tabelul 84. Comparația între grupurile experiment și control, la proba de forță

musculatură brațe 20 sec, pentru rezultate obţinute la testarea finală

FORȚĂ BRAȚE 20 SEC GR EXPERIMENTALĂ GR CONTROL

MEDIE 16.2 14.7

SD 1.229 1.567

SE 0.388 0.495

CV 7.5% 10.6%

T-TEST 2.382

G L 18

P 0.028


recuperare (sec), pentru rezultate obţinute la testarea finală

RECUPERARE SEC GR EXPERIMENTALĂ GR CONTROL

MEDIE 28.7 25.7

SD 1.159 1.059

SE 0.366 0.335

CV 7.5 % 4.1 %

T-TEST 6.04

G L 18

P 0.000


mișcare în apărare (sec), pentru rezultate obţinute la testarea finală

PROBA REA MIȘCĂRII DE

APĂRARE SEC

GR

EXPERIMENTALĂ

GR

CONTROL

MEDIE 18.6 16.5

SD 0.966 1.433

SE 0.305 0.453

CV 5.1 % 8.6 %

T-TEST 3.841

G L 18

P 0.001


alergare-dribling (sec), pentru rezultate obţinute la testarea finală

DRIBLINGUL SEC GR EXPERIMENTALĂ GR CONTROL

MEDIE 5.26 5.49

SD 0.353 0.284

SE 0.111 0.090

CV 6.7 % 5.1 %

T-TEST -1.545

G L 18

P 0.14


48

Tabelul 88. Comparația între grupurile experiment și control, la proba de pasă

(sec), pentru rezultate obţinute la testarea finală

PASĂ SEC GR EXPERIMENTALĂ GR CONTROL

MEDIE 18.6 17.3

SD 1.074 1.159

SE 0.339 0.366

CV 5.7% 6.6%

T-TEST 2.6

G L 18

P 0.01


aruncare liberă (sec), pentru rezultate obţinute la testarea finală

ARUNCARE LIBERĂ SEC GR EXPERIMENTALĂ GR CONTROL

MEDIE 7.1 6.1

SD 1.286 0.875

SE 0.406 0.276

CV 18.% 14%

T-TEST 2.032

G L 18

P 0.05


aruncare la coș 3 puncte (sec), pentru rezultate obţinute la testarea finală

ARUNCAREA LA COȘ DE

3 PUNCTE (SEC)

GR EXPERIMENTALĂ GR CONTROL

MEDIE 6.2 6

SD 1.316 0.416

SE 0.416 0.298

CV 21.2% 6.9%

T-TEST 0.391

G L 18

P 0.70


aruncare la coș 2 puncte (sec), pentru rezultate obţinute la testarea finală

ARUNCAREA LA COȘ DE

2 PUNCTE (SEC)

EXPERIMENTALĂ CONTROL

MEDIE 7 6.1

SD 0.942 0.567

SE 0.298 0.179

CV 13.4% 9.2%

T-TEST 2.586

G L 18

P 0.01


49


alergare viteză 20 m, pentru rezultate obţinute la testarea finală

VITEZĂ 20 M GR EXPERIMENTALĂ GR CONTROL

MEDIE 2.495 2.747

SD 0.117 0.145

SE 0.037 0.045

CV 4.6 % 5.2 %

T-test -4.262

G l 18

P 0.000

Tabelul 93. Comparația între grupurile experiment și control, la proba de forță

viteză musculatură abdomen 20 sec, pentru rezultate obţinute la testarea finală

FORȚĂ VITEZĂ

ABDOMEN 20 SEC


MEDIE 16.6 14.1

SD 1.173 1.449

SE 0.371 0.458

CV 7 % 10%

T-TEST 4.239

G L 18

P 0.000


alergare 800 m, pentru rezultate obţinute la testarea finală

ALERGARE 800 M GR EXPERIMENTALĂ GR CONTROL

MEDIE 2.35 2.47

SD 0.033 0.051

SE 0.010 0.016

CV 1.4 % 2 %

T-TEST -6.492

G L 18

P 0.000


săritură în lungime, pentru rezultate obţinute la testarea finală

SĂRITURA IN LUNGIME

DE PE LOC SEN


MEDIE 200.7 192

SD 7.303 7.363

SE 0.11 2.328

CV 3.6% 3.8%

T-TEST 2.131

G L 18

P 0.04


51


Mobilitate, pentru rezultate obţinute la testarea finală

FLEXIBILITATE SEN


MEDIE 9.9 7.3

SD 1.663 0.823

SE 0.525 0.260

CV 16.7% 11.2%

T-TEST 4.43

G L 18

P 0.000


agilitate, pentru rezultate obţinute la testarea finală

AGILITATE SEC


MEDIE 8.212 8.641

SD 0.181 0.194

SE 0.057 0.061

CV 2.2% 2.2

T-TEST -5.103

G L 18

P 0.000

9.5. Program de antrenament pentru jucătorii de baschet din Irak juniori

II (14– 16 ani)

Acest program este conceput special pentru jucătorii de baschet din Irak

juniori II (14– 16 ani). Durata programului se întinde pe o perioadă de șaptezeci

de zile, respectiv 10 săptămâni, cu cinci zile de antrenament și două zile de

repaus.

Pentru fiecare sesiune de antrenament, se disting trei părți:

Partea preliminară:

Încălzire;

Stretching;

Partea principală:

Exerciții de viteză forță;

Exerciții de rezistență anaerobă;

Exerciții de viteză;

Exerciții de componente tehnico-tactice;

Partea finală:

Cooling-down.


51

Microciclul nr.1 Durata antrenamentului: de la 25/11/2017 până la 01/12/2017

Prima zi 25/11/2017

Periodizarea unității de antrenament este de aproximativ 100 – 120 minute,

intensitate 45 % joasă și conține exerciții bazate pe greutatea corpului. Acest

program are ca scop dezvoltarea vitezei-forță și rezistenței (anaerobe+

aerobe).

Partea preliminară

Atletul va începe cu: Încălzirea timp de 10 minute (5 minute cu minge).

Atletul va continua cu: Stretching pentru 10 min, exerciții pentru încălzirea

musculaturii și articulațiilor angrenate în efort.

Partea principală

Exerciții de viteză forță cu intensitate 40 %

Exercițiul 5 de recuperare a mingii:

În funcție de timpul specificat în programul de pregătire 20Х4, pauză

între seturi de 60 sec și pauză între exerciții de 90 sec (tabelul 98).

Exercițiul 6 forță – viteză musculară brațe 20 sec :


între seturi 60 sec și pauză între exerciții 90 sec (tabelul 98).

Exercițiul 7 viteză-forță pentru picioare:



Exercițiul 8 forţă -viteză musculara abdominală:



Exercițiul 9 forță - viteză musculară brațe:



Exercițiul 19 forța - viteză musculară brațe - exerciții pentru contracția

concentrică a muscularii. Tracțiunile sunt un test excelent pentru

evaluarea puterii de tragere în sus a corpului.



Exerciții de rezistență (anaerobă + aerobă) cu intensitate 50%

Exercițiul 14: Jucătorul pornește exercițiul stând pe linia de start; la

semnalul antrenorului, jucătorul pornește rapid în dribbling.

În funcție de timpul specificat în programul de pregătire 2Х2, atletul

are pauză între repetări 1:1, pauză între seturi 45 sec și pauză între

exerciții 60 sec (tabelul 98).

Exercițiul 15: Atletul se deplasează din partea dreaptă spre partea stângă

a terenului, în afara arcelor de 3 puncte, pentru a obține punctajul din

afara zonei (trei puncte) pe distanța de 15 m.


52




Exercițiul 20: Jucătorul se deplasează în trei locuri.




Exercițiul 21: Fiecare jucător are două mingii și se deplasează și

driblează în toate direcțiile indicate de antrenor timp de 30 sec.




Exercițiul 22 : Pista de alergare - 8 min. Această acțiune continuă într-un

timp limitat în cadrul programului de antrenament timp de 8 min.

Partea finală

Pentru exercițiile de cooling-down, sportivul efectuează 5 minute de mers

ușor.

A doua zi 26/11/2017

Periodizarea unității de antrenament este de aproximativ 110 - 120 minute,

intensitate 60% scăzută și conține exerciții bazate pe greutatea corpului. Acest

program are ca scop dezvoltarea componentelor tehnice și tactice și a vitezei-

forță.

Partea preliminară

Atletul va începe cu: Încălzire timp de 10 minute (5 minute cu mingea).

Atletul va continua cu: Stretching pentru 10 min - exerciții pentru încălzirea

musculaturii și articulațiilor angrenate în effort.

Partea principală

Exerciții care cuprind componente tehnice și tactice cu intensitate 80 %

Exercițiul 1 presupune 6 poziționări pe teren (figura 81).

În funcție de timpul specificat în programul de pregătire 3Х1, perioada

de antrenament este de 60 sec, pauza între seturi 60 sec și pauza între


Exercițiul 2 presupune patru jucători (figura 81).




Exercițiul 3: 3X3 atac și apărare (figura 81).




Exercițiul 4: Echipa este împărțită în trei grupuri (figura 81).


53

În funcție de timpul specificat in programul de pregătire, exercițiul

durează 2 min (tabelul 99).

Exercițiul 16: jocul de pase (figura 81).




Exerciții de viteză-forță cu intensitate 40 %

Exercițiul 5 de recuperare a mingii (figura 81).


are pauză între seturi 60 sec și pauză între exerciții 90 sec (tabelul 99).

Exercițiul 6: forță - viteză brațe 20 sec (figura 81).



Atletul își coboară corpul până când coatele fac un unghi de 90° și apoi

extinde brațele pentru a reveni la poziția de pornire.

Exercițiul 7: viteză-forță pentru picioare (figura 81).


are pauză între seturi 60 sec și pauză între exerciții 90 sec ( tabelul 99).

Exercițiul 8: forţă-viteză musculară abdominală (figura 81).


are pauză între seturi 60 sec și pauză între exerciții 90 sec ( tabelul 99).

Exercițiul 9: forță - viteză musculară brațe (figura 81).



Exercițiul 19: forță - viteză musculară brațe în exerciții pentru contracția

musculară concentrică (figura 81). Tracțiunile sunt un test excelent al

puterii de tragere în sus a corpului.



Partea finală


ușor .

A treia zi 27/11/2017


intensitate 80% de intensitate medie și conține exerciții bazate pe greutatea

corpului. Acest program are ca scop dezvoltarea componentelor tehnice și

tactice și a vitezei.

Partea preliminară

Atletul va începe cu: Încălzirea timp de 10 minute (5 minute cu mingea).




54

Partea principală

Exerciții care cuprind componente tehnice și tactice cu intensitate 80 %

Exercițiul 1 presupune 6 poziționări pe teren (figura 18).




Exercițiul 2 presupune patru jucători (figura 81).




Exercițiul 3: 3X3 atac și apărare (figura 81).




Exercițiul 4: Echipa este împărțită în trei grupuri (figura 81).

În funcție de timpul specificat în programul de pregătire, exercițiul se

efectuează timp de 2 min (tabelul 100).

Exercițiul 16: jocul de pase (figura 81).


are pauză între repetări 30 sec, timp de antrenament 6 sec, pauză între

seturi 60 sec și pauză între exerciții 120 sec (tabelul 100).

Exerciții de viteză cu intensitate 80% Exercițiul 10: Alergare viteză 10m înapoi și 20m înainte (figura 99). Toți

jucătorii stau într-o singură linie și li se dă semnalul de pornire. Jucătorii

încep să se deplaseze înapoi 10 metri și apoi se întorc și se deplasează cu

viteză 20 de metri înainte.




Exercițiul 11: Mișcarea laterală (figura 81).


de antrenament este de 17 sec, pauza între repetări 30 sec, pauza între

seturi 45 sec și pauza între exerciții 90 sec (tabelul 100).

Exercițiul 12: Deplasarea în direcții diferite (figura 81).




Exercițiul 13: Alergare - viteză pe 30 m (figura 81).


de antrenament 4.5 sec, pauza între repetări 30 sec, pauza între seturi

45 sec și pauza între exerciții 90 sec (tabelul 100).

Exercițiul 17: Valul sau forma cifrei 8 (figura 81). Exercițiul presupune 5

jucători, mingea fiind la jucătorul din mijlocul atleților, dispuși pe teren


55

sub forma unui val sau sub forma cifrei 8; atletul înscrie și revine (figura

81).




Partea finală


ușor.

A patra zi 29/11/2017


intensitate 65% - intensitate medie și conține exerciții bazate pe greutatea

corpului. Acest program are ca scop dezvoltarea vitezei și rezistenței

(anaerobe).

Partea preliminară




Partea principală

Exerciții de viteză intensitate 80 % Exercițiul 10: Alergare viteză 10m înapoi și 20m înainte (figura 101).

Toți jucătorii stau într-o singură linie și li se dă semnalul de pornire. Ei

încep să se deplaseze înapoi 10 metri, apoi se întorc și se deplasează cu

viteză 20 de metri înainte.


de antrenament este de 60 sec, pauză între seturi 60 sec și pauză între


Exercițiul 11: Mișcarea laterală (figura 81).


de antrenament este de 17 sec, pauză între repetări 30 sec, pauză între


Exercițiul 12: Deplasarea în direcții diferite (figura 81).




Exercițiul 13: Alergare viteză pe 30 m (figura 81).



seturi 45 sec și pauză între exerciții 90 sec ( tabelul 101).

Exercițiul 17: Valul sau cifra 8 (figura 81). Exercițiul presupune 5

jucători, mingea fiind la jucătorul din mijlocul atleților, dispuși pe teren


56

sub forma unui val sau sub forma cifrei 8; atletul înscrie și revine (figura

81).




Exerciții de rezistență (anaerobă) intensitate 50%

Exercițiul 14: Jucătorul pornește exercițiul stând pe linia de start; la

semnalul antrenorului, jucătorul pornește rapid în dribbling.

În funcție de timpul specificat în programul de pregătire 2Х2, pauza

între repetări este 1:1, pauză între seturi 45 sec și pauză între exerciții 60

sec (tabelul 101).

Exercițiul 15: Atletul se deplasează din partea dreaptă spre partea stângă

a terenului, în afara arcelor de 3 puncte, pentru a obține punctajul din

afara zonei (trei puncte), pe distanța de 15 m.



sec (tabelul 101).

Exercițiul 20: Jucătorul se deplasează în trei locuri.



sec (tabelul 101).

Exercițiul 21: Fiecare jucător are două mingii și se deplasează și

driblează în toate direcțiile indicate de antrenor timp de 30 sec.



sec (tabelul 101).

Partea finală


ușor.

A cincea zi 30/11/2017

Periodizarea unității de antrenament este de aproximativ 80-90 minute,

intensitate 100% - foarte mare și conține exerciții bazate pe greutatea corpului.

Acest program are ca scop dezvoltarea componentelor tehnice și tactice și

corectarea erorilor Tabelui 102 .

Partea preliminară



musculaturii și articulațiilor angrenate în efort.

Partea finală


ușor 5 min


57

Sesiunile se vor desfășura pe perioade diferite de timp (între 90 și 120

minute), intensitatea exercițiilor va varia, la fel și volumul acestora și perioadele

de repaus.

Se va trece prin acest program treptat, de la o săptămână la alta, schimbând

nivelul de intensitate de la inferior la superior; la fel pentru volum, numărul de

exerciții și nivelul de dificultate; se vor utiliza, de asemenea, de-a lungul

programului, în diferite etape, greutatea corporală sau greutățile libere.

Astfel, vom avea:

Microciclul nr.1: viteză-forţă 40%, componentele tehnice și tactice 80%, viteză

50%, rezistență anaerobă 50% (Figurile 77, 78, 79,80);


55%, rezistență anaerobă 55% (Figurile 77, 78, 79,80);

Microciclul nr.3: viteză-forţă 40% , componentele tehnice și tactice 80%,

viteză 50%, rezistență anaerobă 50% (Figura 77, 78, 79,80);


60%, rezistență anaerobă 60% (Figura 77, 78, 79,80);

Microciclul nr.5: viteză-forţă 55 %, componentele tehnice și tactice 95%, viteză




Microciclul nr.7: viteză-forţă 55 %, componentele tehnice și tactice 95% ,

viteză 65%, rezistență anaerobă 65% (Figura 77, 78, 79,80);

Microciclul nr.8: viteză-forţă 60 %, componentele tehnice și tactice 100%,

viteză 70%, rezistență anaerobă 70% (Figura 77,78, 79,80);

Microciclul nr.9: viteză-forţă 55 %, componentele tehnice și tactice 95%, viteză


Microciclul nr.10: viteză-forţă 60%, componentele tehnice și tactice 100%,

viteză 70%, rezistență anaerobă 70 % (Figura 77, 78, 79,80).

Pentru exercițiile de cooling-down, sportivul efectuează 5 minute de mers ușor.


58

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

40 45 4050 55 50 55 60 55 60

01020304050607080

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Viteză Forță pentru 10 săptămâni, cu intensitate de la 40 - 60

%

Series1 Series2

Figura 77. Intensitatea unității de antrenament pentru 10 săptămâni (mezociclu) pentru Viteză – Forță.

8085

80

9095

9095

10095

100

50

60

70

80

90

100

110

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Componentele tehnice și tactice pentru 10 săptămâni, cu

intensitate de la 80 - 100 %

Series1 Series2

Figura 78. Intensitatea unității de antrenament pentru 10 săptămâni (mezociclu) pentru Componentele tehnice și

tactice

8085

80

9095

9095

10095

100

50

60

70

80

90

100

110

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Viteză pentru 10 săptămâni, cu intensitate de la 80 - 100 %

Series1 Series2

Figura 79. Intensitatea unității de antrenament pentru 10 săptămâni (mezociclu) pentru Viteză.

5055

50

6065

6065

7065

70

30

40

50

60

70

80

90

100

110

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Rezistența (anaerobă) pentru 10 săptămâni, cu intensitate de la

50 - 70 %

Series1 Series2

Figura 80. Intensitatea unității de antrenament pentru 10 săptămâni - Rezistență (anaerobă)


59

CAPITOLUL 10

Concluzii și elemente de noutate

10.1. Concluzii desprinse din cercetare - componentele tehnico-tactice

Proba de recuperare: diferenţa între mediile de la testarea iniţială și

testarea finală este de 3.7, prin valoarea nivelului de semnificație (0.00), mai

mică decât 0.05, ceea ce întăreşte faptul că programul propus de noi a produs

efecte ameliorative asupra dezvoltării abilității de recuperare. Comparația între

grupe scoate în evidență faptul că dezvoltărea abilității de recuperare creşte la

testarea finală în favoarea grupei experiment, demonstrând că programul propus

de noi este eficient şi a produs modificări favorabile, net superioare valorilor

inițiale.

Proba de mișcare în apărare : diferenţa între mediile de la testarea

iniţială și testarea finală este de 2.1, prin valoarea nivelului de semnificație

(0.00) mai mică decât 0.05, ceea ce întăreşte faptul că programul propus de noi

a produs efecte ameliorative asupra dezvoltării mișcării în apărare. Comparația

între grupe scoate în evidență faptul că această dezvoltare se remarcă la testarea

finală în favoarea grupei experiment, demonstrând că programul propus de noi

este eficient şi a produs modificări favorabile, net superioare valorilor inițiale.

Proba de dribling: diferenţa între mediile de la testarea iniţială și testarea

finală este de -0.205, prin valoarea nivelului de semnificație (0.00) mai mică

decât 0.05, ceea ce întăreşte faptul că programul propus de noi a produs efecte

ameliorative asupra dezvoltării abilității de dribling. Comparația între grupe

scoate în evidență faptul că aceasta abilitate se manifestă la testarea finală în

favoarea grupei experiment, demonstrând că programul propus de noi este

eficient şi a produs modificări favorabile, net superioare valorilor inițiale.

Proba de pasă: diferenţa între mediile de la testarea iniţială și testarea

finală este de 1.2, Prin valoarea nivelului de semnificație (0.002) mai mică decât

0.05, ceea ce întăreşte faptul că programul propus de noi a produs efecte

ameliorative asupra dezvoltării abilității de a efectua pase. Comparația între

grupe scoate în evidență faptul că aceasta dezvoltare creşte la testarea finală în


eficient şi a produs modificări favorabile, net net superioare valorilor inițiale.

Proba de aruncare liberă: diferenţa între mediile de la testarea iniţială și

testarea finală este de 1.8, prin valoarea nivelului de semnificație (0.000) mai



61

efecte ameliorative asupra dezvoltării mișcării de aruncare liberă. Comparația

între grupe scoate în evidență faptul că această dezvoltare se manifestă la

testarea finală în favoarea grupei experiment, demonstrând că programul propus

de noi este eficient şi a produs modificări favorabile, net superioare valorilor

inițiale.

Proba de aruncare la coș de 3 puncte : diferenţa între mediile de la

testarea iniţială și testarea finală este de 1.2, prin valoarea nivelului de

semnificație (0.000) mai mică decât 0.05, ceea ce întăreşte faptul că programul

propus de noi a produs efecte ameliorative asupra dezvoltării mișcării de

aruncare la coș de 3 puncte. Comparația între grupe scoate în evidență faptul că

această dezvoltare se manifestă la testarea finală în favoarea grupei experiment,

demonstrând că programul propus de noi este eficient şi a produs modificări

favorabile, net superioare valorilor inițiale.

Proba de aruncare la coș de 2 puncte : diferenţa între mediile de la



propus de noi a produs efecte ameliorative asupra dezvoltării mișcării de

aruncare la coș de 2 puncte. Comparația între grupe scoate în evidență faptul că

această dezvoltare se manifestă la testarea finală în favoarea grupei experiment,



10.2. Concluzii desprinse din cercetare – calitățile motrice

Proba de forţă musculatură braţe 20 sec: diferenţa între mediile de la



propus de noi a produs efecte ameliorative asupra dezvoltării forţei - braţe.

Comparația între grupe scoate în evidență faptul că această dezvoltare se

manifestă la testarea finală în favoarea grupei experiment, demonstrând că

programul propus de noi este eficient şi a produs modificări favorabile, net

superioare valorilor inițiale.

Proba de alergare viteză 20 m: diferenţa între mediile de la testarea

iniţială și testarea finală este de -0.13, Prin valoarea nivelului de semnificație

(0.00) mai mică decât 0.05, ceea ce întăreşte faptul că programul propus de noi

a produs efecte ameliorative asupra vitezei pe 20 m. Comparația între grupe

scoate în evidență faptul că această dezvoltare se manifestă la testarea finală în


61



Proba de forță - viteză musculatură abdomen 20 sec : diferenţa între

mediile de la testarea iniţială și testarea finală este de 1, prin valoarea nivelului

de semnificație (0.00) mai mică decât 0.05, ceea ce întăreşte faptul că programul

propus de noi a produs efecte ameliorative asupra forței - viteză abdomen 20

sec. Comparația între grupe scoate în evidență faptul că această dezvoltare se

manifestă la testarea finală în favoarea grupei experiment, demonstrând că

programul propus de noi este eficient şi a produs modificări favorabile, net

superioare valorilor inițiale.

Proba de alergare 800 m: diferenţa între mediile de la testarea iniţială și

testarea finală este de -0.115, prin valoarea nivelului de semnificație (0.00) mai


efecte ameliorative asupra dezvoltării acestei calități motrice. Comparația între

grupe scoate în evidență faptul că această dezvoltare se manifestă la testarea

finală în favoarea grupei experiment, demonstrând că programul propus de noi

este eficient şi a produs modificări favorabile, net superioare valorilor inițiale.

Proba de săritură în lungime de pe loc sm: diferenţa între mediile de la



propus de noi a produs efecte ameliorative asupra dezvoltării săriturii în

lungime de pe loc. Comparația între grupe scoate în evidență faptul că această

dezvoltare se manifestă la testarea finală în favoarea grupei experiment,



Proba de Mobilitate: diferenţa între mediile de la testarea iniţială și

testarea finală este de 1.2, prin valoarea nivelului de semnificație (0.00) mai


efecte ameliorative asupra dezvoltării flexibilității. Comparația între grupe

scoate în evidență faptul că această dezvoltare se manifestă la testarea finală în



Proba de agilitate: diferenţa între mediile de la testarea iniţială și testarea

finală este de -0.462, prin valoarea nivelului de semnificație (0.00) mai mică

decât 0.05, ceea ce întăreşte faptul că programul propus de noi a produs efecte

ameliorative asupra dezvoltării agilității. Comparația între grupe scoate în


62

evidență faptul că această dezvoltare se manifestă la testarea finală în favoarea

grupei experiment, demonstrând că programul propus de noi este eficient şi a

produs modificări favorabile, net superioare valorilor inițiale.

10.3. Concluzii desprinse din cercetare

Concluzia desprinsă din cercetarea propriu-zisă indică faptul că :

- ipoteza conform căreia programul de antrenament folosit în acest capitol are

un impact semnificativ asupra dezvoltării abilităților tehnice și tactice ale

jucătorului junior de baschet (14-16 ani), în Irak, este validată/confirmată;

- ipoteza conform căreia există diferențe statistice semnificative între grupul de

experiment și grupul de control, în beneficiul grupului de experiment, este

validată/confirmată.

Rezultatele acestui studiu, obținute folosind programul AMOS, au oferit o

cunoaștere exactă și detaliată a celor mai relevante calități fizice necesare

jucătorului în baschet.

Acest program a oferit un acces rapid la cunoașterea celor mai importante

relații dintre calitățile coordinative și abilitățile jucătorului de baschet, aflat în

ofensivă și în defensivă.

În trecut, cercetătorul sau instructorul s-au bazat pe predicțiile personale

în alegerea jucătorului potrivit sau în punctarea aspectelor importante necesare

programului de formare. În unele cazuri, antrenorul constată că a ales ca fiind

relevante calități nesemnificative în care dezvoltarea jucătorului este slabă sau

lentă sau că există calități mai importante și o dezvoltare mai rapidă a

jucătorului și accesul la performanța optimă, dar aspectul respectiv a fost

ignorat de către antrenor.

În experimentul inițial în atac ne-am bazat pe evidențierea calităților

importante și necesare în cunoașterea celei mai influente părți a ofensivei. Am

obținut importante relații directe între aceleași calități și între calități și abilități

ofensive în baschet. Pentru a juca baschet la cel mai înalt nivel de performanță,

este necesar ca atletul să prezinte, la rândul său, un nivel ridicat de fitness fizic

și mental. Programul de antrenament pe care l-am conceput poate fi utilizat cu

ușurință de antrenorii juniorilor jucători de baschet.


63

10.4 Concluzii finale

Concluziile desprinse din cercetarea propriu-zisă indică faptul că:

Motivația de a realiza acest studiu asupra jucătorilor de baschet din Irak a

pornit de la faptul că există probleme importante în programele de

antrenament, fapt reflectat în dezvoltarea deficitară a abilităților motorii și

a calităților tehnico-tactice ale jucătorilor, la vârsta luată în discuție.

Obiectivul meu, și în calitate de antrenor de baschet, a fost acela de a

ajuta antrenorii în procesul de selecție a jucătorilor și în implementarea

unor programe adecvate de antrenament;

Am reușit să obținem și să evidențiem, prin intermediul indicatorilor

statistic-matematici, rezultate relevante provenite din analiza relațiilor

cauzale directe și indirecte, rezultate care vor ajuta antrenorii să dezvolte

abilitățile jucătorilor de bachet atât în atac (tabelul 20 și fig. 62), cât și în

apărare (tabelul 17 și fig. 61 - partea a doua a cercetării);

Ipoteza conform căreia programul de antrenament folosit în acest capitol

are un impact semnificativ asupra dezvoltării abilităților tehnice și

tactice ale jucătorilor juniori de baschet (14-16 ani), în Irak, a fost

validată/confirmată;

Ipoteza conform căreia există diferențe statistice semnificative între

grupul experiment și grupul control, în beneficiul grupului experiment, a

fost validată/confirmată, fapt evidențiat de nivelul pragului de

semnificație acceptabil obținut în cadrul tuturor testelor (14 teste), prag

care s-a situat sub valoarea de 0,05 (tabelele 56 - 69);

Ipoteza a fost validată/confirmată în apărare (valoarea nivelului de

probabilitate 0.003 este mult mai mică decât pragul de semnificație p =

0.05 - Tabelul 18);

Ipoteza a fost validată/confirmată în atac (valoarea nivelului de

probabilitate 0.02 este mult mai mică decât pragul de semnificație p =

0.05 - Tabelul 21);

Rezultatele acestui studiu, obținute folosind programul AMOS, au oferit

o cunoaștere exactă și detaliată a celor mai relevante calități fizice,

necesare atletului în jocul de baschet;

Acest program a oferit un acces rapid la cunoașterea celor mai importante

relații dintre calitățile coordinative și abilitățile jucătorului de baschet,

aflat în ofensivă și în defensivă;


64

În trecut, cercetătorul sau instructorul s-au bazat pe predicțiile personale

în alegerea jucătorului potrivit sau în punctarea aspectelor importante

necesare programului de formare. În unele cazuri, antrenorul constată că a

pus accent în mod eronat pe calități nesemnificative, fapt ce a determinat

ca dezvoltarea jucătorului să fie slabă sau lentă și că există calități mai

importante, ce permit accesul la performanța optimă, însă aspectul

respectiv a fost ignorat de către antrenor;

În experimentul inițial în atac, ne-am bazat pe evidențierea calităților

importante și necesare în cunoașterea celei mai influente părți a ofensivei.

Am obținut importante relații directe între aceste calități și între calități și

abilități ofensive în baschet.

În apărare

Experimentul a arătat că există variabile independente (măsurarea

perimetrului coapsei, măsurarea lățimii umerilor, agilitate (zig-zag),

măsurarea perimetrului brațului) care influențează restul variabilelor

analizate (figura 61);

Experimentul a arătat că există variabile independente (testul forței

explozive – (Sargent), forță-viteză musculatură abdomen, viteza de

transmitere 30 m) care influențează în mod direct Apărarea în situația

aruncării mingii de către adversar (figura 61).

În atac

Experimentul a arătat că există variabile independente (măsurarea

perimetrului coapsei, măsurarea lățimii umerilor, mobilitate, măsurarea

perimetrului brațului, proba viteza de transmitere) care influențează restul

variabilelor analizate (figura 62);

Experimentul a arătat că există variabile independente (pasarea mingii cu

ambele mâini de la piept, aruncarea la coș din dribbling, aruncări la coş

din săritură de 2 pct, dribling cu schimbare de direcție) care influențează

în mod direct proba specifică în atac (Atacul în baschet) (figura 62).

10.5. Elemente de noutate și limitele cercetării

Din cercetare reiese că acest studiu este primul de acest fel din Irak în care

s-a folosit programul AMOS pentru a descoperi relațiile (directe și

indirecte) și impactul pe care îl are performanța ofensivei de baschet asupra

celor mai importante variabile (indicii antropometrici, calitățile motrice și


65

componentele tehnice ); rezultatele experimentului au făcut posibilă

proiectarea unui program avansat de antrenament.

Din cercetare reiese că acest studiu este primul de acest fel din Irak în care

s-a folosit programul AMOS pentru a descoperi relațiile (directe și

indirecte) și impactul pe care îl are performanța atacului în baschet asupra

celor mai importante variabile (indicii antropometrici, calitățile motrice și

componentele tehnice și tactice); rezultatele experimentului au făcut

posibilă proiectarea unui program avansat de antrenament.

Programul de antrenament conceput s-a bazat pe rezultatele statistice

obținute în urma celor două experimente anterioare, în atac și apărare.

Pornind de la această cercetare, formatorii și antrenorii pot adopta

rezultatele obținute pentru dezvoltarea unui program de antrenament pe

grupe de vârstă.

Timpul alocat cercetării a fost insuficient ; pentru a putea obține rezultatele

scontate cercetare ar fi trebuit să dureze mai mult

Anumiți Jucători implicăți în cercetare au suferit accidentari ; acest aspect

contribuind la perturbarea activității de cercetare

Lipsa unei săli cu dotărilor moderne ; în cercetare au fost implicați 60 de

sportivi iar de multe ori baza materială a fost insuficientă .

Pentru ca la finalul cercetării sa obținem rezultatele dorite considerăm că ar

fi trebuit implicați mai mulți specialiști pe parcursul desfășurării cercetrii ;


66

BIBLIOGRAFIE

1. Al-Abdali Al-Malki, F.A.O., (2012). Modeling the relations between the entries of the

learning of statistics and the skills of critical thinking and academic achievement of the

students of Umm Al-Qura University in Makkah. Unpublished Master Thesis, Faculty of

Education - Department of Psychology, Saudi Arabia,

2. Achim, S., (2005), Planificarea în pregătirea sportivă. București, ANS, Școala Națională

de Antrenori.

3. Alberts, D.S., (2011). The agility advantage – A survival guide for complex enterprises

and endeavors. CCRP, Washington.

4. Allawi, M.H., (1986). The science of sports training. Dar Al Maaref Press, Egypt,

5. Al-Bishtawi, M.H., Al-Khawaja, A.I., (2005). Principles of Sports Training. Dar Wa'el

For Publishing, Jordan,

6. Abu Alaa , A F., Nasr El Din., A., (1993). Fiziologia de fitness. Cairo, Al Fitr

Publishing House,

7. Abu Alaa, A F., (1998). Biological Sport and Health Sport. Ed Dar al fikr Publishing

House, Cairo,

8. Al-Omari, O.A., (2004). Building a causal model to study the impact of organizational

loyalty, job satisfaction and work pressure on organizational performance and

effectiveness. Kingdom of Saudi Arabia, Umm Al Qura University Journal of

Educational, Social and Human Sciences, bookbinder 16, First issue,

9. Abdul Rahman, A., (1999). Medicina Sportivă. Trad.Mosul,

10. Allen, M.S., Greenless, I. y Jones, M. (2013). Personality in sport: A comprehensive

review. International Review of Sport and Exercise Psychology, 6 (1),

11. Al Kilani, H.A., (2000). Physiological bases of sports training. Kuwait.

12. Al-Madamegha, M.R.I., (2008). Field application theories and methods of sports

training. University House for Printing, Publishing and Translation,

13. Al Mola, M.M., (1999). Pregătire fiziologie de fotbal - Antrenarea - curriculum. Planuri.

14. Amer, K. J., (1997). Teste fiziologice și măsurători în domeniul sportului. Kuwait.

15. Apostolidis, N., Nassis, G.P., Bolatoglou, T., & Geladas, N.D. (2004). Physiological

and technical characteristics of elite young basketball players. Journal of Sports Medicine

and Physical Fitness, 44,

16. Arbuckle, J.L., (2012). 21 Amos Development Corporation - User’s Guide. USA,

17. Armstrong, N., Welsman, J. (1997). Young people and physical activity. Oxford

University Press.

18. Athletics Canada • Long Term Athlete Development,(2003) Editors Maxine Morrison,

National Coaching Institute, Victoria David Weicker, Stellar J Consulting Group,

19. Balyi, I., Way, R., (September 2011). The role of Monitoring Growth in Long Term

Athlete Development. Canadian sport for life.

20. Bakker, F.C., Whiting, H.T. y Van Der Brug, H. (1993). Psicología del deporte.

Conceptos y aplicaciones. Madrid: Morata.


67

21. Baqir, R.J., Mohammed, A.H. The preparation of basketball teams. Baghdad

University, Presses of the Ministry of Higher Education and Scientific Research,

22. Barham, M.A., (1995). Modern Gymnastics Encyclopedia, Skills - Education - Training

- Measurement and Evaluation. Al Fiker Publishers & Distributors, Aman,

23. Barnett, L.M., Van Beurden, E., Morgan, P.J., Brooks, L.O., Beard, J.R. (2008).

Does children motor skill proficiency predict adolescent fitness? Medicine and Science

in Sports and Exercise, 40(12),

24. Ben Abdelkrim, N., El Fazaa, S., & El Ati, J. (2006). Time-motion analysis and

physiological data of elite under-19-year-old basketball players during competition.

British Journal of Sports Medicine, 41,

25. Bishop, D., (2007). Analiza performanței: ce este și cum poate fi integrată în procesul de

antrenament. București, ANS, INCS, Seria Biblioteca antrenorului.

26. Byra, M., (1985). Antrenarea îndemânării și rezistenței. București, CNEFS, CCEFS,

Sportul de performanță.

27. Byrne, B. M., (2001). Structural Equation Modeling With AMOS, EQS, and LISREL:

Comparative Approaches to Testing for the Factorial Validity of a Measuring Instrument:

Basic concepts, applications, and programming.

28. Bompa, T., (1990). Theory and methodology of training. Kendall / Hunt Publishing

Company, Yowa.

29. Bompa, T.O., (2001). Teoria și metodologia antrenamentului - periodizarea. Editura

TANA, București,

30. Bompa, T.O. (2002). Teoria si metodologia antrenamentului. Editura. Ex. Ponto,

C.N.F.P.A. Bucuresti pg.

31. Bompa, T.O., (2003). Performanţa în jocurile sportive. Teoria şi metodologia

antrenamentului. Ed. Ex Ponto, Bucureşti,

32. Borms, J., (1984). Importance of flexibility in overall physical fitness. I.J.P.E., XXI,

33. Bota, C., (2002). Fiziologie generală: aplicații la efortul fizic. București, Ed. Medicală.

34. Canal, M., (2005). La souplèsse. Elsevier, Journal de Traumatologie du Sport, nr. 22.

35. Carter, J.E.L., Ackland, T.A., Kerr, D.A., Stapff, A.B., (2005). Somatotype and size of

elite female basketball players. Journal of Sports Sciences, 23(10) : 1057-106.

36. Cârstea, Gh., (2000). Didactica educaţiei fizice. A.N.E.F.S., Bucureşti,

37. Chan, F., Lee, G., E., Kubota, C., &Allen, C., (2007). Structural equation modeling in

rehabilitation counseling research. Rehabilitation Counseling Bulletin, ,

38. Christos K., (2004). Effect of plyometrics training on running performance and vertical

jumping in pre pubertal boys. Human Performance and Coaching Laboratory,

Department of Physical Education and Sport Sciences, Aristotle University of

Thessaloniki, Thessaloniki, Greece. J. Strength Cond. Res. 20(2):441^45. 2006

39. Cirla, L., (2005). Aspecte privind dezvoltarea capacităților coordinative la sportivii

înotători de nivel III. București, ANEFS, Revista Discobolul nr.2.

40. Colibaba-Evulet, D., Bota, I., (1998). Jocuri sportive, Teorie și metodică. București, Ed.

Aldin.


68

41. Colibaba, E.D., Şufariu, N., (2005). Dimensiunile efortului în baschet. Ştiinţa Sportului,

42. Cordun, M., (2009). Kinantropometrie. București, Ed. CD PRESS,

43. Cotman, C. W., & Berchtold, N. C., (2002). Exercise: a behavioral intervention to

enhance brain health and plasticity. Trends in neuroscience, 25(6),

44. Creţu, T. (2009). Psihologia vârstelor. Ediţia a III-a. Iaşi, Polirom.

45. Damian, G.C., (2018). Strategic management and methodological guidelines on futsal

team training. (Rezumat Teză de doctorat). U.Transilvania, Brașov.

46. Deiry, M., Amjad, M., (2010). Curriculum and teaching methods of physical education

as to knowledge economy and their practical applications in the twenty first century.

Hamada- Company, Irbid, Jordan.

47. Demeter, A., (1981). Bazele fiziologice și biochimice ale calităților mortice. Ed. Sport-

Turism, București.

48. Dezman B, Trninic S, Dizdar D., (2001). Expert model of decision-making system for

efficient orientation of basketball players to positions and roles in the game-empirical

verification. Collegium Antropol; 25(1):

49. Dosil, L. (2008). Psicología de la actividad física y del deporte (2ª edición). Madrid:

McGraw-Hill

50. Dragnea, A., (1984). Măsurarea şi evaluarea în educaţie fizică şi sport. Ed. Sport

Turism, Bucureşti.

51. Dragnea, A., (1996). Caracteristicile instrumentelor de măsurare şi ale tehnicilor de

evaluare în antrenamentul sportive. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

52. Dragnea, C. A., Mate – Teodorescu, S., (2002). Teoria sportului. București, Ed. FEST,

53. Dragnea, A,Bota, A., (1999). Teoria activităților motrice. București, Ed. Didactică și

Pedagogică.

54. Ebrahim, K., Hallaji, M., (2008). Sport Ability, Basic and Process. Bamdad ketab, Iran

55. Epuran, M., (1995). Psihologia sportului. Editura Fundației "România de Mâine", I,

București.

56. Epuran, M., Holdevici, I., Tonița, F., (2001). Psihologia sportului de performanță.

București, Ed. FEST.

57. Epuran, M., (2005). Metodologia cercetării activităților corporale. Ed. a 2-a.București:

FEST.

58. Everitt, B.S., Dunn, G., (1991). Applied Multivariate Data Analysis. Halsted Press. New

York, NY,

59. Fadel, A., (1999). Sports medicine physiological contemporary issues. Baghdad.

60. Faigenbaum, A., Milliken, L., Moulton, L., Westcott, W. (2005). Early muscular

fitness adaptations in children in response to two different resistance training regimens.

Pediatric Exercise Science, 17(3),

61. Faris, S., Sattar, M. A., Hussein, A., (2014). Limiting standards for some defending

tests against shooting for basketball juniors’ players. Journal of Faculty of Physical

Education-University of Baghdad, 26Nm 2.


69

62. Fattah, A.A., (1997). Sports Training: Physiological Basis. I 1, Dar Al-Fikr Al-Arabi,

Cairo,

63. Fattah El Maghraby, A.H.A., (2003). Effect of specific organizational awareness on

individual motivation for achievement in applied industrial companies of the public

business sector in Al - Dokluha Governorate - research paper. Scientific Journal of

Commerce and Finance, Faculty of Commerce, Tanta University,

64. Fleancu, J.L., (2004). Pregătirea fizică specifică diferenţiată a baschetbaliştilor pivoţi,

vîrsta 15-16 ani, în cadrul ciclului anual de antrenament sportiv : Teza, INEFS R.M.

65. Fox, E., Mathews, D., (1984). Bases physiologiques de l’activité physique. WB,

Philadelphia, Saunders Company.

66. Fox, E.L. et. al., (1993). The Physiological Basis for Exercise&Sport. WCB

Brown&Benchmark pub.U.S.A.,

67. Gagea, A., (2010). Tratat de cercetare științifică în educație fizică și sport. Discobolul,

București,

68. García-Naveira, A., Ruiz, R. y Pujals, C. (2011). Diferencias en personalidad en

función de la práctica o no deportiva, nivel de competición y categoría por edad en

jugadores de fútbol desde el modelo de Costa y McCrae. Revista de Psicología del

Deporte, 20 (1),

69. Garefis, A. A., Galazoulas, C., Tsitskaris, G., (2009). A comparative study for

flexibility and jumping ability between young basketball and soccer players.

70. Ghițescu, G.I, (2002). Baschet exerciții pentru învățarea tehnicii și tacticii individuale.

Ed. Semne, București,

71. Ghițescu, I.G., (2007). Aspecte teoretice și conceptuale ale pregătirii juniorilor în

baschet. MATRIX ROM, București,

72. Ghițescu, I.G., Moanță, A. D., (2005). Baschet – fundamente teoretice și metodice. Ed.

ANEFS, București,

73. Ghițescu, G. I., Moanță, A. D., (2013). Baschet fundamente științifice. Editura Bren

București,

74. Ghițescu, G. I., Moanță, A. D., (2015). Metodica predării baschetului în școală. Editura

Discobolul, București,

75. Guillén, F. y Castro, J. (1994). Comparación de la personalidad en deportistas y no

deportistas, utilizando como instrumento el EPQ-A de Eysenk. Revista de Psicología del

Deporte,

76. Hammad, I., (2001). Modern sports training planning, implementation and leadership.

Cairo, Arab Thought Foundation Publishng House.

77. Harre, D., (1973). Teoria antrenamentului. Ed. Stadion, București.

78. Han. C.C. Organizational size, flexibility and performance: a system dynamics

approach. D.P.A. Tamkang Univ. Taipei.

79. Haci, M.S., (2014). Relationships between acceleration, agility, and jumping ability in

female volleyball players. European Journal of Experimental Biology, 4(1):

80. Hatchell, S., (2006). The Complete Guide to Coaching Girls ‘Basketball,

McGrawHill/Ragged Mountain Pres, USA,


71

81. Hazar, M., (1996). Education with game in physical education and sports, Tutibay

Publishing,Ankara.

82. Hirtz, P., Volkner, H.J. Testul de motricitate sportivă în diagnosticarea calităților de

coordonare. Theorie und Praxis der Korpen-kultur, în Sportivul de performanță, Berlin,

83. Hoyt, A., Rhodes, R., Hausenblas, H. y Giacobbi, P. (2009). Integrating five- factor

model facet-level traits with the theory of planned behavior and exercise. Psychology of

Sport and Exercise, 10,

84. Hrișcă, A., Predescu, T., Dirjan, C., (1985). Baschet la copii și juniori. Sport-Turism

București,

85. Israel, S., Buhl, B., (2000). Posibilități ale antrenamentului sportiv în perioada

pubertară. București, MTS, CCPS, Metodologia antrenamentului, SDP.

86. Jordane, F., Martin, J., (1999). Baloncesto. Bases para el alto rendimiento. Ed. Hispano

Europea SA, Barcelona.

87. Josh, P., Bryan, C., Howat, H. (2012). Relationship of body mass index and fitness

levels among schoolchildren. Journal of Strength and Conditioning Research, 26(4),

1006-1014.

88. Kahribt, R., (1991). Analizele biochimice și fiziologie în antrenamentul sportiv. Basra,

Dar al-Hikma,

89. Kantomaa, M. T., Tammelin, T. H., Ebeling, H. E., & Taanila, A. M., (2008).

Emotional and behavioral problems in relation to physical activity in youth. Medicine

and Science in Sports and Exercise, 40,

90. Kenney, W.L, Wilmore, J.H., Costill, D.L., (2011), Physiology of sport and exercise.

Fith Edition. Human Kinetics, 475 Devonshire Road Unit 100, Windsor, ON N8Y 2L5

800-465-7301, Canada,

91. Killbourne, J., (1986). Conditionarea pentru jucătorii de baschet. USA, The NBA

coaches handbook, Prentice Hall Inc.

92. Latash, M.L., (2008). Synergy. Oxford University Press, New York.

93. Lieber, R. L., (1990). Statistical significance and statistical power in hypothesis testing.

Journal of Orthopaedic Research, Raven Press, New York, NY, 8:

94. Mackenzie, B., (2005). 101 performance evaluation tests. London, ECIV 7 EP,

95. Maglischo, E.W., (1993). Swimming even faster. Mayfield Publishing Company,

California,

96. Mahmoud, S., (1999). The reality of scientific research in the Arab world. The magazine

of cultural, University of Jordan, Vol No.(46), Oman.

97. Mahwah, N.J., (2001). INTERNATIONAL JOURNAL OF TESTING. Lawrence Erlbaum

Associates, .,

98. Manno, R., (1987). Calități de coordonare în sportul de performanță. Scuola dello sport,

Roma, 3,1, nr. 261.

99. Manno, R., (1996). Bazele teoretice ale antrenamentului sportiv. Ed. Revue E.P.S., 1992,

tradusă de C.C.P.S., S.D.P. 371-374, Bucureşti.

100. Marinescu, G., (2003). Natație, efort și antrenament. Ed. Bren, București.


71

101. McInnes, S.E., Carlson, J.S., Jones, C.J., & McKenna, M.J. (1995). The

physiological load imposed on basketball players during competition. Journal of Sport

Science, 13,

102. McNally, B., (1993). Timpul și spațiul în antrenamentul în circuit în baschet.

București, MTS, CCPS, FR Baschet nr. 341.

103. Mihăilescu, N. (2006). Management Marketing Legislație în activitatea sportivă.

Editura Universității din Pitești.

104. Moanță, A. D., (2002). Aspecte noi și contribuții privind îmbunătățirea metodologiei

de realizare a pregătirii fizice cu influențe în pregătirea tehnico-tactică în baschetul

feminin. Teză de doctorat,

105. Moanță, A. D., (2005). Baschet - metodică. Ed.ALPHA MDN, Buzău,

106. Moanță, A. D., (2005). Baschet – pregătirea copiilor și juniorilor. Ed. Moroșan,

București,

107. Moanță, A. D., (2009). Baschet pregătirea copiilor și juniorilor. Editura Moroșan

București,

108. Mohsen, T., Naji, W., (1974). Scientific foundations in the training of football and its

basic elements. Arqaf Press, Bghdad,

109. Mufti, I. (2001). Modern sport Training, Planning - Application - Leadership . Ed Dar al fikr

Al arabi publishing Cairo

110. Nabila, A.R., Fikri, S., (2004). Sport Training System, Philosophical - Educational -

Psychological - Physiological - Biomechanical – Management. Floor 1, Dar Al Fikr

Publishing House, Cairo,

111. National Health and Nutrition Examination Survey. (2007). Westat.Ine 1950 Research

Boulevard, MD 20850,

112. National Health and Nutrition Examination Survey. (2007). (N.H.A.N.E.S).

113. Neamțu, M. (2005). Tehnica probelor atletice și metodica probelor atletice. Brașov,

OMNIA U.N.I. SAST.

114. Necham, N., (1976). Exerciții pentru elemente fundamentale și aruncări la coș. FR

Baschet, Buletin informativ.

115. Negulescu, C., Popescu, Florentina, Moanta, Alina Daniela, Preda, C., (1996).

Metodica învăţării şi perfecţionării tehnicii şi tacticii jocului de baschet, Editura ANEFS,

Bucureşti.

116. Netolitzchi, M., (2002). Calitățile mortice în baschetul feminin. Ed. Printech,

București,

117. Nicu, A. (1992). Antrenamentul sportiv modern. Ed. Editis, Bucureşti.

118. Niculescu, M., (2002). Metodologia cercetării științifice în educație fizică și sport.

București, Ed. ANEFS.

119. O’Neil, B.D., Micheli, L.J., (1988). Overuse injuries in the young athletes. Clinics

Sports Med.;7(3):

120. Parlebas, P., (1992). Spațiu, sport și comportamente motrice. București, Sportul la

copii și juniori. C.N.E.F.S., vol. XXII.


72

121. Pedhazur, E. J. (1982). Multiple regression in behavioral research: Explanation and

prediction. New York: Holt, Rinehart and Winston

122. Platonov, N.V. (2015). Periodizarea antrenamentului sportiv. Teoria generală și

aplicațiile ei practice. București: Discobolul.

123. Plisk, S., (2008). Speed, Agility, and Speed-Endurance Development. In: Essentials of

Strength Training and Conditioning, 3rd ed., Edited by T.R.Beachle, and R.W. Earle,

458-485. Champaigh, IL: Human Kinetics

124. Popescu, F., (2012). BASCHET Curs în tehnologie IFR. Editura Fundaţiei România

de Mâine, București,

125. Predescu, C., (2009). Fiziologia sistemelor funcționale vegetative. București, Ed.

Moroșan.

126. Predescu, T., Ghițescu, G., (2001). Baschet – pregătirea echipelor de performanță.

București, Ed. Semne.

127. Predescu, T., Moanță, A. D., (2001). Baschetul în școală. Instruire – învățare.

Editura Semne, București.

128. Radwan, M.N., (1998). Methods of measurement of physical effort in sport. Cairo,

F1, Book Publishing Center.

129. Rhodes, R. y Pfaeffli, L. (2012). Personality. En E.O. Acevedo (Ed), The Oxford

handbook of exercise psychology. New York, NY: Oxford University Press.

130. Rhodes, R. y Smith, N. (2006). Personality correlatos of physical activity: a review

and meta-análisis. British Journal of Sports Medicine, 40 (12),

131. Mohammed Samir, S .E, ., (2000). Physical effort. Ed monchaat almaaref

.Alexandria

132. Sabău, E., (2002). Fitness la copii. Editura Arvin, București.

133. Sallet P, Perrier D, Ferret JM, Vitelli V, Baverel G., (2005). Physiological

differences in professional basketball players as a function of playing position and level

of play. J Sport Med Phys Fit; (45):

134. Semenick, D.M., (2006). Evaluarea rezultatelor testelor. București, ANS, Seria

Biblioteca antrenorului nr.2.

135. Sharbaji, A.R.M.S., (1981). Multiple linear regression. Ministry of Higher

Education and Scientific Research, University of Mosul, Iraq,

136. Shumway-Cooks, A, Woollacot, M., (2000). Motor control: Theory and practical

applications, Lippincot Williams & Wilkins, Maryland, USA.

137. Simion, G., Amzăr, L. (2009). Știința cercetării mișcării umane. Pitești: Editura

Universității din Pitești.

138. Smith, D., (1981). Basketball. N.J., Prentice Hall Inc.

139. Sopa, I.S.; Anghel, A.M., (2009). Evaluarea indicilor antropometrici şi de

dezvoltare somatică la nivelul învăţământului primar. Bucureşti.

140. Structural equation modeling using AMOS an introduction. (2012). The Division

of Statistics + Scientific Computation, The University of Texas at Austin.


73

141. Şiclovan, I. (1979). Teoria Educației fizice și sportului. Editura Sport - Turism,

București,

142. Tătaru, C., (2005). Perfecționarea aruncărilor la coș. Sibiu, Ed. Alma Mater.

143. Teodorescu, S., (2006). Aspecte privind învățarea acțiunilor tehnico-tactice în

jocurile sportive. București, Revista Discobolul nr.6.

144. Thomas,R., Colab, (1995). Aptitudinile motrice – structură și evaluare. București,

Sportul la copii și juniori, M.T.S. – C.C.P.S.

145. Triemstra, H.G., (Martie 2013). Individual Concept for a Power Forward (Position

4). Fiba Europe Coaching Certificate.

146. Tudor, V., (1999). Capacitățile condiționale, coordinative și intermediare –

componente ale capacității motrice. Ed. RAI, București,

147. Turvey, M.T., (2002). Coordination, American Psychologist, Vol. 45, No. 8,

148. Tüdös, S., (1980). Elemente de statistică matematică. București, Ed. ANEFS.

149. Vasilescu, L., Negulescu, C., Predescu, T., (1992). Baschet. Pregătirea jucătorilor

şi a echipei reprezentative şcolare. Editura ANEFS, Bucureşti.

150. Verkhoshansky, Y.V., (1996). Quickness and Velocity in Sports Movements. New

Studies in Athletics, 11(2-3),

151. Verkhoshansky, Y., (2002). Teoria y metodologia del entrenamiento desportivo. Ed.

Paidotribo, Barcelona.

152. Verhosanski, I., Belotti, P., (2001). Teorie sau practică în învățarea coordonării

motrice. București, MTS, INCS nr.442.

153. Weineck, J., (1992). Biologia sportului. Ed. Vigot, Paris.

154. Whitmore, J. (2008). Coaching pentru performanță. Formare personală,

performanță și scop. București: Editura Publica.

BIBLIOGRAFIE ONLINE

1. http://www.statisticssolutions.com/amos/

2. https://www.tutorialspoint.com/basketball/basketball_overview.htm

3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Baschet

4. http://forum.kooora.com/f.aspx?t=6432065

5. http://www.creeaza.com/familie/sport/Pregatirea-fizica-in-jocul-de-589.php

6. https://ro.scribd.com/doc/31301246/Pregatirea-Fizica-in-Jocul-de-Volei

7. http://cyd.ro/tehnica-jocului-de-baschet

8. https://cyd.ro/tactica-pentru-jocul-de-baschet/

9. http://www.fiba.basketball/wabc

10. http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/Aspecte-metodologice-specifice25.php

11. https://www.google.ro/webhp?sourceid=chrome-instant&ion=1&espv=2&ie=UTF-

8#q=calitatile+motrice

http://www.statisticssolutions.com/amos/

https://www.tutorialspoint.com/basketball/basketball_overview.htm

https://ro.wikipedia.org/wiki/Baschet

http://forum.kooora.com/f.aspx?t=6432065

http://www.creeaza.com/familie/sport/Pregatirea-fizica-in-jocul-de-589.php

https://ro.scribd.com/doc/31301246/Pregatirea-Fizica-in-Jocul-de-Volei

http://cyd.ro/tehnica-jocului-de-baschet

https://cyd.ro/tactica-pentru-jocul-de-baschet/

http://www.fiba.basketball/wabc

http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/Aspecte-metodologice-specifice25.php

https://www.google.ro/webhp?sourceid=chrome-instant&ion=1&espv=2&ie=UTF-8#q=calitatile+motrice

https://www.google.ro/webhp?sourceid=chrome-instant&ion=1&espv=2&ie=UTF-8#q=calitatile+motrice


74

12. https://books.google.ro/books?id=b59iDwAAQBAJ&pg=PA26&lpg=PA26&dq=During+

the+1970s,+path+analysis+became+even+more+popular+and+numerous+papers+were+p

ublished+featuring+path+analytic+methods+in+sociology,+as+well+as+psychology,+eco

nomics,+political+science,+ecology,+and+other+fields&source=bl&ots=v_GGpsCzNa&

sig=ACfU3U3TmGenDr9AVZ1VC6QD0-

p0UpJ9hw&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwiG8M2tte3gAhUklosKHYKgCvUQ6AEwAH

oECAkQAQ#v=onepage&q&f=false

13. http://core.ecu.edu/psyc/wuenschk/MV/SEM/Path.pdf

14. https://www.mobilesport.ch/aktuell/beweglichkeit-stand-and-reach-niveaus-abc/

15. http://www.frbaschet.ro/regulamente/Probe_si_Norme_de_control_2012.pdf

16. https://ar.wikipedia.org/wiki/%D8%AF%D9%88%D8%B1%D9%8A_%D9%83%D8%B

1%D8%A9_%D8%A7%D9%84%D8%B3%D9%84%D8%A9_%D8%A7%D9%84%D8

%B9%D8%B1%D8%A7%D9%82%D9%8A

https://books.google.ro/books?id=b59iDwAAQBAJ&pg=PA26&lpg=PA26&dq=During+the+1970s,+path+analysis+became+even+more+popular+and+numerous+papers+were+published+featuring+path+analytic+methods+in+sociology,+as+well+as+psychology,+economics,+political+science,+ecology,+and+other+fields&source=bl&ots=v_GGpsCzNa&sig=ACfU3U3TmGenDr9AVZ1VC6QD0-p0UpJ9hw&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwiG8M2tte3gAhUklosKHYKgCvUQ6AEwAHoECAkQAQ#v=onepage&q&f=false









https://www.mobilesport.ch/aktuell/beweglichkeit-stand-and-reach-niveaus-abc/

http://www.frbaschet.ro/regulamente/Probe_si_Norme_de_control_2012.pdf

ministerul educaȚiei naȚionale universitatea...

Documents