ministerul mediului, apelor Și pĂdurilor · fiscale a unor venituri la bugetul fondului pentru...
TRANSCRIPT
1
MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
NOTĂ DE FUNDAMENTARE
Secţiunea 1 - Titlul proiectului de act normativ
Ordonanţă de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea unor prevederi din OUG nr.
196/2015 privind Fondul pentru mediu
Secţiunea a 2-a: Motivul emiterii actului normativ
Promovarea acestui proiect de act normativ este determinată în principal de:
- necesitatea clarificarea cadrului legislativ necesar pentru asigurarea îndeplinirii de către România a
obiectivelor politicii UE în materie de deşeuri și politici de mediu;
- identificarea și implementarea unor modalități eficiente de impunere în sarcina operatorilor economici
responsabili care să stimuleze îndeplinirea obiectivelor anuale de valorificare sau incinerare in instalații de
incinerare cu recuperare de energie, a deșeurilor de ambalaje statuate prin Directivele U.E. și să evite
penalizarea României (”infringement”) ca urmare a nerealizării obligațiilor asumate ca stat membru prin
Tratatul de aderare;
- necesitatea corelării prevederilor O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, care fac
trimitere la dispozițiile O.G. nr. 92/2003, privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările
si completările ulterioare, cu modificările și terminologia introdusă prin Noul Cod de procedură fiscală,
reglementat prin Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, act normativ intrat în
vigoare la data de 1 ianuarie 2016;
- armonizarea prevederilor O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, cu dispozițiile noului Cod
fiscal reglementat prin Legea nr. 227/2015 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal, cu modificările și
completările ulterioare, act normativ intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2016 și clarificarea naturii
fiscale a unor venituri la bugetul Fondului pentru mediu;
-implementarea în regim de urgență a prevederilor O.U.G. nr. 5/2015 privind deşeurile de echipamente
electrice şi electronice, act normativ prin care s-a îndeplinit obligația României de a transpune în legislația
națională Directiva 2012/19/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4 iulie 2012 privind
deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE), având în vedere faptul că o întârziere în ceea ce
priveşte respectarea obligaţiei de comunicare a măsurilor de transpunere poate atrage înaintarea la Curtea
de Justiţie a Uniunii Europene de către Comisia Europeană împotriva României a acţiunii în constatarea
neîndeplinirii obligaţiilor, în temeiul art. 258 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;
- - art. 260 alin. (2) şi (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, conform căruia răspunderea
României pentru încălcarea obligaţiilor de transpunere a Directivei 2012/19/UE se poate concretiza atât în
plata unei sume forfetare, stabilită pentru România la 1.740.000 de euro, cât şi a unor penalităţi cu titlu
cominatoriu, cuprinse între 2.000 şi 124.0000 de euro/zi de întârziere, care se vor calcula de la termenul de
transpunere, respectiv 14 februarie 2014,
2
- faptul că deşeurile de echipamente electrice şi electronice reprezintă unul dintre domeniile-ţintă care
trebuie reglementate, iar, ca o consecinţă imediată a neadoptării măsurilor stabilite prin prezentul act
normativ, sunt afectate, pe de o parte, interesele şi obiectivele politicii de mediu privind conservarea,
protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, precum şi a sănătăţii umane, iar, pe de altă parte,
neîndeplinirea condiţionalităţii ex-ante 6.2 pentru Programul operaţional Infrastructură mare 2014 - 2020,
luând în considerare faptul că aceste elemente vizează interesul public, constituind situaţii de urgenţă şi
extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată.
1. Descrierea situaţiei
actuale
Administraţia Fondului pentru Mediu este instituţie publică aflată în
coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, finanţată integral
din venituri proprii, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările
ulterioare.
Conform prevederilor art. 3 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Administraţia
Fondului pentru Mediu are, în principal, următoarele atribuţii: urmăreşte
constituirea şi gestionarea Fondului pentru mediu; întocmeşte bugetul de
venituri şi cheltuieli; analizează, selectează şi finanţează programe şi
proiecte pentru protecţia mediului; urmăreşte şi controlează implementarea
proiectelor şi programelor finanţate din Fondul pentru mediu; finanţează
lucrări destinate prevenirii, înlăturării şi/sau diminuării efectelor produse de
fenomenele meteorologice periculoase la lucrările de gospodărire a apelor;
elaborează ghidurile de finanţare aferente categoriilor de proiecte şi
programelor pentru protecţia mediului, finanţate din Fondul pentru mediu.
Potrivit noului Cod de procedură fiscală reglementat prin
Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare,
Administrația Fondului pentru Mediu este inclusă în categoria organelor
fiscale care administrează creanțe fiscale, în accepțiunea art. 1 pct. 30 din
acest act normativ. Potrivit art. 1 alin. 2 din noul Cod de procedură fiscală,
intrat în vigoare la data de 01.01.2016, administrarea creanţelor fiscale este
definită ca reprezentând ”oricare din activităţile desfăşurate de organele
fiscale în legătură cu:
a) înregistrarea fiscală a contribuabililor/plătitorilor şi a altor subiecte
ale raporturilor juridice fiscale;
b) declararea, stabilirea, controlul şi colectarea creanţelor fiscale;
c) soluţionarea contestaţiilor împotriva actelor administrative fiscale;
d) asistenţa/îndrumarea contribuabililor/plătitorilor, la cerere sau din
oficiu;
e) aplicarea sancţiunilor în condiţiile legii”.
În actuala formă a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu
modificările şi completările ulterioare, Administraţia Fondului pentru
Mediu nu este definită explicit ca organ fiscal și nici nu sunt prevăzute
atribuții specifice unui organ fiscal, ceea ce poate da naștere la controverse
și poate genera conflicte de natură litigioasă cu privire la sfera de aplicare a
Codului de procedură fiscală în administrarea veniturilor la bugetul
Fondului pentru mediu.
Conform prevederilor art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a
3
Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Administraţia
Fondului pentru Mediu încasează taxele de la operatorii economici
utilizatori de noi terenuri pentru depozitarea deşeurilor valorificabile, în
limitele prevăzute în anexa nr. 2. Aceste prevederi au fost modificate prin
art. I pct. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 31/2013 pentru modificarea şi
completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind
Fondul pentru mediu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 553 din 30 august 2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 384/2013, prevederi ce ar urma să intre în vigoare la data de 1 ianuarie
2017. Modificarea taxei prevazută la art. 9 alin. (1) litera c) s-a impus în
vederea instituirii unui instrument fiscal de mediu pentru penalizarea
activităţii de eliminare prin depozitare a deşeurilor, în scopul creşterii
gradului de colectare separată, sortare şi valorificare a deşeurilor
valorificabile.
Conform reglementărilor actuale, este prevăzută o contribuţie de 2 lei/kg
aplicată pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de ambalaje,
respectiv anvelope uzate declarate ca valorificate, datorată de către
operatorii economici autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de
gestionare a respectivelor deşeuri şi cantităţile constatate de
Administraţia Fondului ca fiind valorificate. În forma actuală, nu se face
trimitere la obiectivele prevăzute de legislaţia în vigoare, nu este impusă
obligaţia declarativă şi un termen scadent pentru aceasta, astfel încât
operatorii economici autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de
gestionare a respectivelor deşeuri nu au obligația nici de a calcula și nici de
a înregistra în evidențele contabile și fiscale contribuția datorată Fondului
pentru mediu. Prin urmare, se impune modificarea contribuției și stabilirea
unei obligații fiscale în sarcina operatorilor economici autorizaţi pentru
preluarea obligaţiilor anuale de gestionare a deșeurilor de ambalaje și a
anvelopelor uzate, stabilirea termenului de declarare și de virare a
obligaţiilor datorate. Prin prezentul proiect de act normativ se urmăreşte
înlăturarea dificultăţilor întâmpinate în ceea ce priveşte stabilirea şi
aplicarea contribuţiei reglementată la art. 9 alin. (1) lit. v) din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
În prezent nu există prevederi legale clare prin care să se implementeze
în mod eficient Directivele U.E. și responsabilitățile și obligațiile statuate
prin diverse acte normative cu privire la regimul juridic al bateriilor și
acumulatorilor și al deșeurilor de baterii și acumulatorilor portabili, ori în
domeniul deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.
Astfel, potrivit prevederilor art. 7 din Hotărârea Guvernului nr.
1132/2008 privind regimul bateriilor și acumulatorilor și al deșeurilor de
baterii și acumulatori, cu modificările și completările ulterioare,
producătorii de baterii şi acumulatori portabili trebuie să realizeze, până la
data de 26 septembrie 2016, rate minime de colectare de 45% .
De asemenea, prin art. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
5/2015 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, începând
cu data de 1 ianuarie 2016 producătorii de EEE sunt obligaţi să realizeze
ratele de colectare minime calculate ca raport procentual între masa totală a
DEEE colectate în anul respectiv, calculate ca raport procentual între masa
totală a DEEE colectate în anul respectiv şi masa medie a cantităţii totale
4
de EEE introduse pe piaţă în cei 3 ani precedenţi.
Conform dispoziţiilor art. 9^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006,
cu modificările şi completările ulterioare, Administraţia Fondului reţine
garanţia datorată de către producătorii de echipamente electrice şi
electronice, respectiv de organizaţiile colective, în cazul neîndeplinirii
obligaţiei de finanţare a colectării, tratării, valorificării şi eliminării
nepoluante a deşeurilor de electrice şi electronice la sfârşitul perioadei de
garantare, iar sumele rămase neutilizate după un an de la împlinirea
perioadei de garantare se constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu.
Articolul 9^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu
modificările şi completările ulterioare, a fost reglementat ca urmare a
prevederilor din Hotărârea Guvernului nr. 1.037/2010 privind deşeurile de
echipamente electrice şi electronice, act normativ care a fost abrogat odată
cu intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2015
privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice. Prevederile
O.U.G. nr. 5/2015 conțin dispoziţii contradictorii cu cele reglementate în
actuala formă a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, justificându-
se astfel, modificarea în regim de urgență, în vederea corelării cu noile
reglementări în domeniul deşeurilor de echipamente electrice şi electronice.
Categoria de venituri la bugetul Fondului pentru mediu provenite din
contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate, prevăzută la 9 alin. (1)
lit. ţ) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi
completările ulterioare, a fost reglementată în vederea asigurării aplicării
Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii
energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
Astfel, prin art. 12 alin. (1) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea
sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de
energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare se statuează
că:
„(1) Până la data de 15 aprilie a fiecărui an, ANRE stabileşte pentru fiecare
furnizor şi pentru fiecare din producătorii care au obligaţia de a achiziţiona
certificate verzi gradul de îndeplinire individuală a cotei anuale obligatorii
de achiziţie de certificate verzi pentru anul calendaristic precedent, pe baza
informaţiilor privind numărul de certificate verzi achiziţionate şi energia
electrică consumată/livrată pentru consum (...)”.
Prin art. 12 din același act normativ se legiferează obligațiile care incumbă
Administraţiei Fondului pentru Mediu, precum și destinația sumelor
încasate:
”(…)
(2) Furnizorii, precum şi producătorii prevăzuţi la art. 8 alin. (1) care nu
realizează cota obligatorie anuală sunt obligaţi să plătească contravaloarea
certificatelor verzi neachiziţionate Administraţiei Fondului pentru Mediu la
valoarea de 110 euro pentru fiecare certificat neachiziţionat, calculată în lei
la valoarea medie a cursului de schimb stabilit de Banca Naţională a
României pentru luna decembrie a anului precedent.
(…)
5
(5) Administraţia Fondului pentru Mediu emite facturi de încasare a
obligaţiilor de plată care decurg din aplicarea alin. (2) în termen de 10 zile
de la data înştiinţării emise de ANRE cu privire la operatorii economici
debitori şi sumele datorate de aceştia.
(6) Suma rezultată din aplicarea prevederilor alin. (5) este utilizată de
Administraţia Fondului pentru Mediu în vederea finanţării investiţiilor în
producerea de energie din surse regenerabile de către persoanele fizice care
realizează capacităţi energetice cu putere instalată de până la 100 kW.
(…)”.
Potrivit acestor dispoziții legale, Administraţia Fondului pentru Mediu
emite facturi de încasare ca urmare a „înştiinţării” emisă de Autoritatea
Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, însă în practică s-a
constatat că, în lipsa unui titlu de creanţă şi a unui titlu executoriu corelativ,
este extrem de dificilă încasarea la bugetul Fondului pentru mediu a acestei
categorii de venituri, nefiind aplicabile prevederile fiscale.
Obligativitatea emiterii unor facturi ca modalitate de încasare a unor
venituri la bugetul Fondului pentru mediu, contravine prevederilor
art. 319 alin. (6) din Legea nr. 227/2015 din 8 septembrie 2015 privind
Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora:
”(6) Persoana impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare
beneficiar, în următoarele situaţii:
a) pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate;
b) pentru fiecare vânzare la distanţă pe care a efectuat-o, în condiţiile
prevăzute la art. 275 alin. (2) şi (3);
c) pentru livrările intracomunitare de bunuri efectuate în condiţiile
prevăzute la art. 294 alin. (2) lit. a) - c);
d) pentru orice avans încasat în legătură cu una dintre operaţiunile
menţionate la lit. a) şi b).”.
În raport cu prevederile noului Cod de procedură fiscală reglementat
prin Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, se
impune clarificarea regimului juridic al acestei categorii de venituri la
bugetul Fondului pentru mediu, în sensul includerii în sfera ”creanțelor
bugetare care sunt asimilate creanțelor fiscale” administrate de AFM, în
aplicarea art. 2 alin. 2 lit. c din actul normativ menționat.
Prin urmare, soluția legală care trebuie transpusă în actualul proiect de
act normativ este următoarea: contravaloarea certificatelor verzi
neachiziţionate se face venit la bugetul Fondului pentru mediu şi reprezintă
venituri de natură bugetară cărora trebuie să li se aplice regimul juridic al
impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi al altor sume datorate bugetului
general consolidat, reglementat prin Codul de procedura fiscala, aprobat în
prezent prin Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
La art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu
modificările şi completările ulterioare, se stauează regimul juridic al
contribuțiilor, taxelor, penalităților și altor sume ce constituie venit la
bugetul Fondul pentru mediu, prin trimitere la dispozițiile O.G. nr.
92/2003, privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările si
completările ulterioare. Prin Legea nr. 207/2015 cu modificarile si
completarile ulterioare, a fost reglementată o nouă variantă a Codului de
procedură fiscală, ale căror dispoziții au intrat în vigoare la data de 1
ianuarie 2016. Drept urmare, pentru a se asigura un cadru legislativ actual
clar cu privire la natura și regimul juridic al contribuțiilor, taxelor,
6
penalităților și altor sume încasate de la contribuabili sau plătitori la
bugetul Fondului pentru mediu, dar și pentru a se asigura terminologia
introdusă prin acest act normativ, se impune corelarea în regim de urgență
cu noile prevederi ale Codului de procedură fiscală, astfel încat să se
clarifice regimul juridic al veniturilor la bugetul Fondului pentru mediu,
prin includerea acestora în categoria creanțelor fiscale dar și în scopul
evidențierii calității de organ fiscal a Administrației Fondului pentru
Mediu, care desfășoară inclusiv activități specifice de administrare a
creanţelor fiscale, astfel cum sunt acestea prevazute la art. 1 alin. 1, pct. 2
din Legea nr. 207/2015, cu modificarile si completarile ulterioare:
„a) înregistrarea fiscală a contribuabililor/plătitorilor şi a altor subiecte ale
raporturilor juridice fiscale;
b) declararea, stabilirea, controlul şi colectarea creanţelor fiscale;
c) soluţionarea contestaţiilor împotriva actelor administrative fiscale;
d) asistenţa/îndrumarea contribuabililor/plătitorilor, la cerere sau din oficiu;
e) aplicarea sancţiunilor în condiţiile legii;”
Potrivit dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 privind
registrul comerţului, republicată, cu modificările ulterioare, pentru
operaţiunile efectuate, oficiul registrului comerţului percepe taxe şi tarife
stabilite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a
Ministerului Finanţelor Publice.
Având în vedere regimul juridic al veniturilor la Fondul pentru mediu,
se impune reglementarea ca, prin excepţie de la prevederile mai sus
menţionate, Admninistrația Fondului pentru Mediu să beneficieze gratuit
de informaţiile furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi
oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale.
Potrivit actualelor reglementări, sursa veniturilor o constituie taxele şi
contribuţiile plătite de către poluatori, destinaţia acestora fiind, conform
prevederilor art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu
modificările şi completările ulterioare, finanţarea proiectelor şi
programelor-pilot şi a următoarelor categorii de proiecte şi programe pentru
protecţia mediului:
c) gestionarea deşeurilor;
x) îmbunătăţirea utilizării eficiente a energiei în clădiri;
z) managementul deşeurilor cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Conform art. 47, alin. 2, litera a) din cadrul OUG nr. 195/2005 privind
protecția mediului, Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului a
organizat monitorizarea radioactivităţii mediului pe întregul teritoriu al
ţării, prin intermediul Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității
Mediului (RNSRM). Având în vedere importanța strategică a activității
desfășurate de RNSRM, furnizor național de date de radioactivitatea
mediului și responsabil cu asigurarea avertizării / alarmării factorilor de
decizie naționali și a Comisiei Europene în domeniul nuclear, se propune
modificarea art. 13 alin. (1) litera z), permițând astfel programului de
monitorizare a radioactivității mediului să se încadreze în categoria
programelor eligibile a fi finanțate de către Fondul pentru mediu.
Propunerea este în concordanță cu prevederile HG nr. 600/2014 privind
aprobarea Strategiei naţionale de securitate şi siguranţă nucleară, Anexa 1 -
art. 19 aliniatul (3), literele g) și k), art. 20, aliniatul (5), litera b), art. 25,
7
aliniatul (3), literele a) și b).
Potrivit Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, art. 8, alin (3),
analizarea cazurilor de incertitudine referitoare la caracterizarea şi
încadrarea deşeurilor este efectuată de către Laboratorul de referinţă din
cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, situație în care
laboratorul trebuie să își dezvolte competențele atât în domeniul
determinărilor de laborator, cât și în cel al caracterizării și încadrării
deșeurilor. În acest sens, se propune completarea art. 13 alin. (1) cu o nouă
literă, litera aa), conform căreia programul de evaluare, caracterizare și
încadrare a deșeurilor se încadrează în categoria programelor eligibile a fi
finanțate de către Fondul pentru mediu.
Conform prevederilor art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, „Fondul pentru
mediu se utilizează pentru finanţarea proiectelor şi programelor-pilot şi a
următoarelor categorii de proiecte şi programe pentru protecţia mediului.”,
fără însă a fi reglementată şi modalitatea în care se pot finanţa proiectele şi
programele-pilot. Astfel, prin prezentul act normativ se propune
completarea art. 13 cu un nou alineat, alineatul (1^1), conform căruia
proiectele şi programele-pilot pentru protecţia mediului să se aprobe prin
hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale competentă
în domeniul proiectului sau programului, cu avizul autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului.
Conform art. 13 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu
modificările şi completările ulterioare, categoriile de beneficiari şi
metodologia de finanţare care prevede analiza, selectarea, aprobarea,
implementarea proiectelor şi/sau programelor pentru protecţia mediului
prevăzute la alin. (1), cu excepţia celor prevăzute la lit. d), m), o), p), t) şi
v), se stabilesc prin ghidul de finanţare aferent fiecărui program sau proiect,
care se elaborează de Administraţia Fondului şi se aprobă prin ordin al
conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi
schimbărilor climatice, iar, potrivit alin. (5), categoriile de lucrări şi/sau
proiecte pentru protecţia mediului care se pot finanţa conform prevederilor
alin. (1) lit. m), o), p), t) şi v), precum şi sumele destinate finanţării acestora
se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului şi schimbărilor climatice. Potrivit
dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. d), Fondul pentru mediu se utilizează pentru
finanţarea proiectelor şi programelor din domeniul protecţiei resurselor de
apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi
staţii de epurare, și, potrivit dispozițiilor alin. (4^1), proiectele selectate
pentru a fi finanţate şi sumele alocate pentru fiecare proiect selectat
conform prevederilor alin. (1) lit. d) se aprobă prin ordin comun al
ministrului mediului şi schimbărilor climatice şi al ministrului dezvoltării
regionale şi administraţiei publice. Având în vedere că lit. d) este
reglementată ca excepție la art. 13 alin. (4), în prezent nu este instituită
modalitatea prin care se stabilesc categoriile de beneficiari şi metodologia
de finanţare.
Conform prevederilor art. 2^1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a
8
Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, bugetul de venituri
şi cheltuieli al Fondului pentru mediu şi al Administraţiei Fondului pentru
Mediu se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii
publice centrale pentru protecţia mediului. Totodată, conform dispozițiilor
art. 3 al aceluiași act normativ, Administraţia Fondului este instituţie
publică cu personalitate juridică, finanţată integral din venituri proprii, în
coordonarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. Potrivit
prevederilor art. 13 alin. (7) și (8), finanţarea proiectelor aprobate se
realizează în baza contractelor de finanţare anuale sau multianuale, iar
sumele rămase neutilizate la sfârşitul anului se reportează în anul următor,
fiind utilizate cu aceeaşi destinaţie. Potrivit prevederilor art. 47 alin. (8) şi
(9) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi
completările ulterioare, virările de credite bugetare de la un capitol la alt
capitol al clasificaţiei bugetare, precum şi între programe se pot efectua, în
limita de 20% din prevederile capitolului bugetar, aprobate prin legea
bugetară anuală la nivelul ordonatorului principal de credite, şi, respectiv,
de 10% din prevederile programului, cumulat la nivelul unui an, care
urmează a se suplimenta, cu cel puţin o lună înainte de angajarea
cheltuielilor, cu acordul Ministerului Finanţelor Publice.
Conform prevederilor art. 14 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare: „Nu sunt
consideraţi eligibili solicitanţii proiectelor depuse de Administraţia
Fondului pentru Mediu, care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către stat şi
către Fondul pentru mediu, precum şi cei care sponsorizează activităţi cu
efect negativ asupra mediului.”
11 În cazul proiectelor de
acte normative care
transpun legislaţie
comunitară sau creează
cadrul pentru aplicarea
directă a acesteia
2. Schimbări preconizate
Capitolul 2 din O.U.G. nr. 196/2005
Administrarea Fondului pentru mediu
Prin prezentul proiect de Ordonanţă de urgență a Guvernului se
urmăreşte modificarea şi completarea unor prevederi din Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru
asigurarea îndeplinirii atribuţiilor Administraţiei Fondului pentru Mediu în
ceea ce priveşte activitatea de administrare a creanțelor fiscale, respectiv
evidența, stabilirea, controlul, colectarea veniturilor la Fondul pentru
mediu.
Prin art. I pct. 1 şi 2 se propune modificarea şi completarea prevederilor
art. 3 alin. (3), având în vedere faptul că este necesară o clarificare nu
numai a regimului juridic al veniturilor din care se constituie Fondul pentru
mediu, dar și o detaliere a atribuţiilor Administrației Fondului pentru
Mediu în calitate de organ fiscal, în scopul creșterii predictibilității normei
9
fiscale, și pentru asigurarea conformării contribuabililor/plătitorilor la
Fondul pentru mediu, cu efecte directe asupra încasărilor.
Prin art. I pct. 3 se propune modificarea prevederilor art. 5 alin. (1) lit.
d), respectiv schimbarea componenţei Comitetului de avizare, având în
vedere dispozițiile art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul
administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor
acte normative, potrivit cărora se înfiinţează Ministerul Energiei,
Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, prin preluarea
activităţilor şi a structurilor de la Departamentul pentru Energie.
Capitolul 3 din O.U.G. nr. 196/2005
Veniturile Fondului pentru mediu
Prin art. I pct. 4 se propune modificarea contribuției reglementată la
art. 9 alin. (1) lit. a), având în vedere că, în contextul legislației actuale,
operatorii economici colectori de deșeuri metalice feroase și neferoase
constituie, declară și virează o contribuție de 3% din valoarea de vânzare a
bunului destinat dezmembrării, la momentul achiziției de la deținători.
Aceeași obligație fiscală este instituită și la vânzarea deșeurilor metalice
obținute din procesul de dezmembrare.
Prin art. I pct. 4 se propune modificarea în regim de urgență a contribuției
reglementată la art. 9 alin. (1) lit. c), având în vedere faptul că un tarif redus
pentru depozitarea deşeurilor nu stimulează activitatea de colectare separată
şi valorificare a acestora, iar, în conformitate cu Directiva nr. 2008/98/CE
a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind
deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, România, în calitate de stat
membru al Uniunii Europene, are obligația de a îndeplini următoarele
obiective:
- să atingă, până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare
şi reciclare de minimum 50% din masa totală a cantităţilor de deşeuri, cum
ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere şi, după
caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri
sunt similare deşeurilor care provin din deşeurile menajere;
- să atingă, până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare,
reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de
umplere rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale,
de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite
din activităţi de construcţie şi demolări;
- sa atingă un obiectiv de 60% de valorificare a deşeurilor de
ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională;
- sa atingă, anual, o cantitate colectată de 4Kg/locuitor de deşeuri
electrice;
- să colecteze separat biodeşeurile în vederea compostării şi fermentării
acestora.
În prezent, în România, depozitarea deşeurilor se realizează atât în
depozite conforme dar şi neconforme, acestea din urmă având perioada de
funcţionare până în anul 2017, data de la care devin neoperabile, activitatea
de depozitare a deşeurilor fiind sistată.
Totodată, precizăm că în Raportul Special nr. 20/2012 referitor la
“Finanţarea acordată în cadrul măsurilor structurale pentru proiectele de
10
infrastructură de gestionare a deşeurilor municipale contribuie cu
eficacitate la îndeplinirea de către statele membre a obiectivelor politicii
UE în materie de deşeuri”, Curtea Europeană de Conturi trasează
Recomandarea nr. 3 lit a) pct. (iii), potrivit căreia statele membre U.E. ar
trebui ”să introducă măsuri de ordin economic în gestionarea deșeurilor cu
scopul de a stimula prevenirea producerii de deșeuri și reciclarea, în special
prin perceperea unei taxe pe eliminarea deșeurilor, prin aplicarea unor
sisteme de plată în funcție de cantitatea de deșeuri produsă și prin
instituirea altor tipuri de stimulente în cadrul tarifelor plătite de
gospodării”.
Potrivit rezultatelor studiului referitor la aplicarea instrumentelor
economice pentru îmbunătăţirea managementului deșeurilor, elaborat în
februarie 2012 de către Bio Intelligence la solicitarea Comisiei Europene,
au rezultat următoarele concluzii:
• În prezent 19 state membre au introdus taxe pentru eliminarea prin
depozitare a deșeurilor municipale nepericuloase care variază între 3 şi
107.49Euro/tona.
• Costurile totale cu eliminarea sunt cuprinse între 17.5 şi 155.5 Euro
/tona
• Există o legătură între nivelul ridicat al taxei (şi al costului total de
eliminare) şi cantitatea totală de deșeuri depozitată.
• Există o corelație aproape lineară între costurile totale de depozitare
şi procentajele de deșeuri municipale care sunt reciclate şi compostate în
Statele Membre; Statele Membre în care se plătește mai mult pentru
depozitare au un procentaj mai ridicat de reciclare şi compostare.
Potrivit scenariului analizat în cadrul studiului, dacă în toate statele
membre s-ar aplica o taxă de depozitare de cel puțin 40 Euro/tonă, care să
redirecționeze deșeurile spre reciclare, compostare şi incinerare, cantitatea
de deșeuri redirecționata ar creşte în anul 2025 cu 226% comparativ cu anul
2008.
Având în vedere cele mai sus prezentate, instituirea acestui
instrument fiscal de mediu, gradual, începând cu anul 2016, care să
penalizeze activitatea de eliminare finală prin depozitare, va conduce la
creşterea cantităţilor de deşeuri valorificate, dezvoltarea industriei de
reciclare prin creearea de investiţii şi atingerea obligaţiilor asumate de
Romania prin Tratul de aderare.
Prin art. I pct. 4 se propune modificarea contribuției reglementată la
art. 9 alin. (1) lit. v), fiind necesară clarificarea cadrului legal care să
permită recuperarea prejudiciilor cauzate bugetului Fondului pentru mediu
în situația în care operatorii economici autorizaţi pentru preluarea
obligaţiilor anuale de valorificare a deșeurilor de ambalaje, respectiv de
gestionare a anvelopelor uzate nu ating țintele corespunzătoare clienților
pentru care au preluat responsabilitatea în domeniul gestionării deșeurilor
de ambalaje şi a anvelopelor uzate.
Prin art. I pct. 5 se propune completarea la art. 9 alin. (1) cu lit. w),
respectiv instituirea unei contribuții în cuantumul prevăzut în anexa nr. 3 la
prezentul proiect de ordonanță de urgență, datorată de operatorii economici
care introduc pe piaţa naţională echipamente electrice și electronice, pentru
diferenţa dintre cantităţile de deșeuri de echipamente electrice și electronice
corespunzătoare obligaţiilor anuale de colectare prevăzute în Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 5/2015 şi cantităţile efectiv colectate. Această
soluție legislativă ține cont de recomandările Curții Europene de Conturi,
11
dar și de soluțiile exprimate în studiul realizat de Bio Intelligence la
solicitarea Comisiei Europene, și asigură implementarea Directivelor U.E.
transpuse în O.U.G. nr. 5/2015. Se reține faptul că deşeurile de
echipamente electrice şi electronice reprezintă unul dintre domeniile-ţintă
care trebuie reglementate, iar ca o consecinţă a neîndeplinirii măsurilor
stabilite prin acest act normativ, sunt afectate interesele şi obiectivele
politicii de mediu privind conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii
mediului, precum şi a sănătăţii umane.
In prezent, obligațiile producătorilor de deșeuri de echipamente electrice
și electronice nu sunt fiscalizate, aceștia având numai responsabilitatea de:
- înscriere într-un registru gestionat de Agenția Națională pentru Protecția
Mediului;
- de raportare statistică a cantităților introduse pe piață și a celor colectate;
- de constituire a unei garanții care să asigure colectarea deșeurilor de
echipamente electrice și electronice la sfărșitul ciclului de viață al acestora
în situația în care respectivii producători nu mai funcționează.
Instituirea unei obligații de natură fiscală va avea efecte imediate asupra
scoaterii producătorilor din zona gri (cei care nu se inscriu în Registrul
producătorilor), asigurîndu-se astfel identificarea cantităților reale de
echipamente electrice și electronice introduse pe piața națională, ceea ce va
conduce la creșterea sumelor colectate cu titlul de garanții sau de timbru
verde destinate acoperirii costurilor pentru colectarea, tratarea și eliminarea
deșeurilor de echipamente electrice din piață, creându-se asfel un cadrul
legislativ favorabil investițiilor în capacitatea de colectare și de tratare.
La determinarea cuantumului acestei contribuții la Fondul pentru mediu,
s-au avut în vedere informaţiile furnizate de organizațiile colective
autorizate în temeiul Ordinului nr. 1225/721/2005 al ministrului mediului şi
gospodăririi apelor şi ministrului economiei şi comerţului privind aprobarea
Procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în
vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de
colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente
electrice şi electronice, cu modificările și completările ulterioare, respectiv:
- costurile anuale (lei/bucată) estimate pentru colectarea, tratarea,
eliminarea tuturor categoriilor de DEEE;
- nivelul maxim al cheltuielilor estimate pentru colectarea, tratarea,
eliminarea DEEE, care se ridică la valoarea 14,3 lei/kg și nivelul mediu de
3,35 lei/kg;
- tarifele percepute în anii 2012, 2013, 2014 în forma „timbrului verde”, de
către organizațiile colective de la operatorii economici care introduc pe
piaţă echipamente electrice şi electronice;
- valorile unitare de gestionare de referință pentru fiecare categorie de
echipamente electrice și electronice (stabilită în conformitate cu prevederile
OM 1441/2011 privind stabilirea metodologiei de constituire și gestionare a
garanției financiare pentru producătorii de echipamente electrice și
electronice) raportată la greutatea medie a fiecărei categorii.
12
Prin art. I pct. 5 se propune completarea art. 9 alin. (1) cu lit. x),
respectiv instituirea unei contribuții de 5 lei/kg de baterii și acumulatori
portabili, datorată de operatorii economici care introduc pe piaţa naţională
baterii și acumulatori, pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de
baterii și acumulatori portabili corespunzătoare obligaţiilor anuale de
colectare, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1132/2008, cu
modificările și completările ulterioare, şi cantităţile efectiv colectate, având
în vedere necesitatea asigurării îndeplinirii de către operatori economici a
obligaţiilor privind colectarea, tratarea, reciclarea şi eliminarea deşeurilor
de baterii şi acumulatori. La determinarea cuantumului acestei contribuţii
au fost avute în vedere informaţiile furnizate de organizațiile colective
autorizate în temeiul Ordinului nr. 1225/721/2005 al ministrului mediului şi
gospodăririi apelor şi ministrului economiei şi comerţului privind aprobarea
Procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în
vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de
colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente
electrice şi electronice, cu modificările ulterioare, respectiv:
- costurile anuale (lei/bucată) estimate pentru colectarea, tratarea,
eliminarea deşeurilor baterii şi acumulatori;
- tarifele percepute în anii 2012, 2013, 2014 de către organizațiile colective
de la operatorii economici care introduc pe piaţă baterii şi acumulatori.
În analiza efectuată, s-a avut în vedere inclusiv faptul că tarifele percepute
de respectivele organizaţii colective au caracter discreţionar, fiind stabilite
pe criterii pur comerciale. La stabilirea cuantumului final s-a urmărit în
primul rând asigurarea unei taxări în cazul bateriilor şi acumulatorilor cu o
greutate mică, astfel încât contribuabilii să fie responsabilizaţi şi stimulaţi
fie către mecanisme de colectare individuale, fie către mecanisme de
colectare organizate de operatori autorizaţi.
Prin art. I pct. 5 se propune completarea art. 9 alin. (1) cu lit. y),
respectiv intituirea unei contribuții în cuantumul prevazut în anexa 3 la
prezentul proiect de ordonanță de urgență, datorată de operatorii economici
autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor anuale de colectare a deșeurilor de
echipamente electrice și electronice, respectiv a unei contribuţii de 5 lei/kg
de baterii și acumulatori, datorată de operatorii economici autorizaţi pentru
preluarea obligaţiilor anuale de colectare a deșeurilor de baterii și
acumulatori portabili, plata făcându-se pentru diferenţa dintre cantităţile de
deşeuri corespunzătoare obiectivelor anuale stabilite de legislația în
vigoare, şi cantităţile efectiv colectate în numele clienților pentru care au
preluat obligațiile. Legislația europeană și actele normative de transpunere
a acestora prevăd ținte anuale pentru deșeuri de echipamente electrice și
electronice, deșeuri de baterii și acumulatori şi, cu toate acestea, până în
prezent, numai pentru organizațiile de transfer pentru deșeuri de ambalaje
și anvelope uzate au fost reglementate obligaţii.
Prin art. I pct. 6 se propune modificarea art. 9^1, în vederea corelării
acestuia cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2015
privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice.
Prin art. I pct. 8 se propune completarea art. 10 cu patru noi alineate,
alineatele (3^1), (3^2), (3^3) și (3^4), respectiv: instituirea în sarcina
operatorilor economici prevăzuți la art. 9 alin. (1) lit. v) și y) a obligaţiei de
a declara semestrial, până la data de 25 a lunii următoare semestrului de
13
raportare, cantităţile de ambalaje, anvelope, echipamente electrice și
electronice, respectiv baterii și acumulatori introduse pe piaţa naţională şi
cantităţile de deşeuri de ambalaje valorificate, cantităţile de anvelope uzate
gestionate, cantitățile de deșeuri de echipamente electrice și electronice
colectate, respectiv cantitățile de deşeuri de baterii și acumulatori portabili
colectate în numele clienților pentru care au preluat obligațiile și
modalitatea de stabilire a sumelor prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. ş) și ț).
Mecanismul după care funcționează aceste contribuții este următorul:
producătorii care introduc pe piața națională, fie din producție proprie, fie
din achiziții externe, ambalaje, anvelope, echipamente electrice și
electronice sau baterii și acumulatori portabili, au obligația de a îndeplini obiectivele anuale de valorificare, gestionare, respectiv de colectare deșeuri
de ambalaje, anvelope uzate, deșeuri de echipamente electrice și
electronice, deșeuri de baterii și acumulatori, individual sau prin tansferul
responsabilității.
Producătorii sunt responsabili și declară la Fondul pentru mediu
cantitățile introduse pe piață și cantitățile valorificate/gestionate/colectate
pe fluxuri de deșeuri individual și/sau prin transfer. Pentru diferența dintre
obiectivele stabilite de lege și cele efectiv realizate, se plătesc contribuțiile
stabilite de lege.
Prin urmare, producătorii vor datora sume de plată la Fondul pentru
mediu numai în cazul neîndeplinirii obiectivelor în mod individual, precum
şi în cazul în care nu raportează întreaga cantitate de ambalaje către
organizațiile de transfer de responsabilitate, pentru cantitătile neraportate.
Organizațiile de transfer preiau responsabilitatea îndeplinirii obiectivelor
anuale pentru clienții lor. Prin noua reglementare, organizatiile de transfer
au obligația de a declara la Fondul pentru mediu cantitățile raportate ca
introduse pe piață de clienți și cantitățile pe fluxuri de deșeuri
valorificate/gestionate/colectate în numele acestora. Prin urmare, aceste
organizaţii vor avea la Fondul pentru mediu obligaţii de plată numai în
cazul neîndeplinirii obiectivelor preluate de la clienți, pentru cantităţile
declarate de către aceştia.
În prezent, Administratia Fondului pentru Mediu stabilește
cuantumul obligației fiscale prevăzute la art. 9 alin. 1 lit. ș) din OUG
196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată prin Legea nr. 105/2006,
cu modificările și completările ulterioare, în baza informațiilor furnizate
anual de M.M.A.P. respectiv:
- situația operatorilor şi operatorilor de aeronave care nu au restituit
certificate de emisii de gaze cu efect de seră în condiţiile legii,
numărul de certificate nerestituite de fiecare dintre aceştia;
- alte documente relevante.
Prin art. IV din Hotărârea Guvernului nr. 204/2013 pentru
modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 780/2006 privind
stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu
efect de seră, s-a stabilit:
”Penalitatea prevăzută la art. 28 alin. (1) din Hotărârea Guvernului
nr. 780/2006, cu modificările şi completările ulterioare, creşte anual în
conformitate cu indicele european al preţului de consum.”.
Având în vedere cele de mai sus, în situația în care atât producătorii
cât şi organizațiile de transfer îşi îndeplinesc obligațiile legale, nimeni nu
va avea obligaţii de plată la bugetul Fondului pentru mediu.
14
Prin art. I pct. 7, 9, 10 şi 22 se propune stabilirea termenului de
declarare și de virare a obligaţiilor datorate pentru contribuţiile
reglementate la art. 9 alin. (1) lit. a) - e), i), j), p), q), s), ș), ț), v), w), x) și
y) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006 și se aduc precizări legate
de modul de calcul al taxelor și contribuțiilor la Fondul pentru mediu.
Prin art. I pct. 9 se propune instituirea reglementării ca, pentru
contribuţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. ţ), reprezentând contravaloarea
certificatelor verzi neachiziţionate, achitată conform prevederilor art. 12
alin. (2) din Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, Administraţia Fondului pentru Mediu să emită
decizie, în baza înştiinţării emise de ANRE cu privire la operatorii
economici debitori şi sumele datorate de aceştia. Totodată, prin art. II alin.
(2) se propune abrogarea alin. (5) al art. 12 din Legea nr. 220/2008 republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Această soluție
asigură conformitatea cu prevederile noului Cod de procedură fiscală
reglementat prin Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările
ulterioare și ale noului Cod fiscal rglementat de Legea nr. 207/2015, cu
modificările și completările ulterioare, acte normative care au intrat în
vigoare la data de 1 ianuarie 2016.
Prin art. I pct. 11 se propune modificarea art. 12 alin. (1) - (3), astfel
încât să se asigure actualizarea cu prevederile noului Cod de procedură
fiscală, reglementat prin Legea nr. 207/2015, cu modificarile si
completarile ulterioare, care au intrat în vigoare începand cu data de 1
ianuarie 2016, astfel încât să se prevină generarea unor conflicte de natură
legislativă între normele Codului de procedură fiscală și normele aplicabile
în domeniul creanțelor fiscale datorate bugetului Fondului pentru mediu.
Prin art. I pct. 12, la art. 12, alineatul (3^2) se modifică și va
avea următorul cuprins:
”(3^2) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (3), nu se datorează
dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru sumele prevăzute la art. 9
alin. (1) lit. k), m) - o), r), ş) și ț)”. Conform art. 2 alin. 1 lit. h) din Legea nr. 220 din 27 octombrie 2008,
republicată, pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei
din surse regenerabile de energie, cu modificările și completările ulterioare,
certificatul verde reprezintă titlul ce atestă producerea din surse
regenerabile de energie a unei cantităţi de energie electrică. Certificatul se
poate tranzacţiona, distinct de cantitatea de energie electrică pe care acesta
o reprezintă, pe o piaţă organizată, în condiţiile legii.
Potrivit art. 12 din același act normativ:
(1) Până la data de 15 aprilie a fiecărui an, ANRE stabileşte pentru
fiecare furnizor şi pentru fiecare din producătorii care au obligaţia de a
achiziţiona certificate verzi gradul de îndeplinire individuală a cotei
anuale obligatorii de achiziţie de certificate verzi pentru anul calendaristic
precedent, pe baza informaţiilor privind numărul de certificate verzi
achiziţionate şi energia electrică consumată/livrată pentru consum, potrivit
prevederilor de la art. 8 alin. (1).
(1^1) ANRE stabileşte în termen de 45 de zile de la încheierea fiecărui
trimestru, pentru trimestrul precedent şi pentru fiecare operator economic
care are obligaţia achiziţiei de certificate verzi, pe baza numărului de
15
certificate verzi achiziţionate şi a energiei electrice facturate clienţilor
finali sau autofurnizată, gradul de îndeplinire a cotei anuale obligatorii de
achiziţie de certificate verzi pentru trimestrul precedent.
(2) Furnizorii, precum şi producătorii prevăzuţi la art. 8 alin. (1) care
nu realizează cota obligatorie anuală sunt obligaţi să plătească
contravaloarea certificatelor verzi neachiziţionate Administraţiei Fondului
pentru Mediu la valoarea de 110 euro pentru fiecare certificat
neachiziţionat, calculată în lei la valoarea medie a cursului de schimb
stabilit de Banca Naţională a României pentru luna decembrie a anului
precedent.(…)
Prin natura sa, obligația stabilită în sarcina furnizorilor şi a producătorii așa
cum sunt prevăzuți la art. 8 alin. 1 din Legea nr. 220 din 27 octombrie
2008, are un caracter sancționator iar generarea de accesorii în sarcina
operatorilor responsabili ar reprezenta o dublă penalizare. Pe de altă parte,
impunerea acestei obligații de către Administraţia Fondului pentru Mediu
este condiționată de primirea de la ANRE a înștiințării la care face referire
art. 28 alin. 5 din această lege, în condițiile în care în legea de reglementare
a regimului certificatelor verzi, nu sunt stabilite termene limită de furnizare
a informațiilor respective în sarcina ANRE.
Prin art. I pct. 13 se propune introducerea unui nou alineat la articolul
12, respective alineatul (8), prin care Administrația Fondului pentru Mediu
este exclusă de la plata serviciilor oferite de Oficiul Național al Registrului
Comerțului, cu privire la informaţiilor oferite şi/sau copiile
simple/certificate de pe înregistrările efectuate în registrul comerţului şi de
pe actele prezentate, precum şi certificatele constatatoare eliberate.
Având în vedere necesitatea maximizării eficienței în administrarea
contribuţiilor, taxelor, penalităţilor şi a altor sume ce constituie venituri ale
Fondului pentru mediu, respectiv ale bugetului general consolidat, prin
prezentul proiect de act normativ se impune reglementarea unui regim
derogatoriu în favoarea instituției noastre de la prevederile Legii nr.
26/1990 privind registrul comerțului, republicată, cu modificările și
completările ulterioare. Această excepție asigură concordanța cu
prevederile art. 343 din Legea nr. 207/2015 privind Codul pde procedură
fiscală, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora:
”Organele fiscale sunt scutite de taxe, tarife, comisioane sau cauţiuni pentru
cererile, acţiunile şi orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea
administrării creanţelor fiscale, cu excepţia celor privind comunicarea
actului administrativ fiscal”.
Capitolul 4 din O.U.G. nr. 196/2005
Destinaţia Fondului pentru mediu
Prin art. I pct. 14 se propune modificarea denumirii categoriei de
proiecte prevăzută la art. 13 alin. (1) lit. p), în sensul de a se crea cadrul
legal în vederea finanţării de lucrări destinate prevenirii, înlăturării şi/sau
diminuării efectelor produse nu numai de fenomenele meteorologice
extreme, ci şi de alţi factori vătămători, în condiţiile legii. Necesitatea
modificării art. 13 alin. (1) lit. p) este legată de includerea în categoria de
lucrări ce se finanţează, pe lângă refacerea lucrărilor distruse ca urmare a
fenomenelor metereologice, şi a lucrărilor distruse ca urmare a pagubelor
produse de factorii vătămători specifici lucrărilor de împădurire,
reconstrucţie ecologică şi gospodărire durabilă a pădurilor, definite în
16
Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 766/2007 pentru
aprobarea Normelor metodologice privind modul de prevenire, constatare,
evaluare şi aprobare a pierderilor provocate de fenomene meteorologice
periculoase şi de alţi factori vătămători fondului forestier naţional,
vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier naţional şi obiectivelor
instalate în acestea.
Prin art. I pct. 14 se propune modificarea denumirii categoriei de
proiecte prevăzută la art. 13 alin. (1) lit. u), ţinând cont de faptul că prin
această categorie de program se urmăreşte îmbunătăţirea calităţii mediului
prin înlesnirea transportului mai puţin poluant. Astfel, obiectevele
programului vizează aglomerările urbane, respectiv diminuarea efectelor
poluării aerului asupra mediului şi sănătăţii populaţiei, cauzate de emisiile
de gaze de eşapament de la autovehicule, precum şi încadrarea emisiilor în
valorile-limită admise la nivel european, pentru aerul ambiental.
Prin art. I pct. 14 se propune modificarea denumirii categoriei de
proiecte prevăzută la art. 13 alin. (1) lit. x), având în vedere faptul că, în
conformitate cu “Strategia Naţională a României privind Schimbările
Climatice 2013 – 2020”, Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică și
cu Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25
octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor
2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și
2006/32/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr.
315 din 14 noiembrie 2012, problematica consumului de energie electrică
și termică se pune la toate tipurile de utilizatori/consumatori și la toate
formele de consum a energiei, nu numai în cadrul clădirilor.
Prin art. I pct. 15 se propune modificarea art. 13 alin. (1) litera z),
permițând astfel programului de monitorizare a radioactivității mediului să
se încadreze în categoria programelor eligibile a fi finanțate de către Fondul
pentru mediu. Propunerea este în concordanță cu prevederile HG nr.
600/2014 privind aprobarea Strategiei naţionale de securitate şi siguranţă
nucleară, Anexa 1 - art. 19 aliniatul (3), literele g) și k), art. 20, aliniatul
(5), litera b), art. 25, aliniatul (3), literele a) și b). Conform art. 47, alin. 2,
litera a) din cadrul OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului,
Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului a organizat
monitorizarea radioactivităţii mediului pe întregul teritoriu al ţării, prin
intermediul Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității Mediului
(RNSRM). Având în vedere importanța strategică a activității desfășurate
de RNSRM, furnizor național de date de radioactivitatea mediului și
responsabil cu asigurarea avertizării / alarmării factorilor de decizie
naționali și a Comisiei Europene în domeniul nuclear.
Având în vedere faptul că la art. 13 alin. (1) lit. c), categoria de proiecte
„gestionarea deșeurilor” include categoria de proiecte „managementul
deşeurilor cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, prevazută la lit.
z) a aceluiași alineat, prin art. I pct. 13 se propune eliminarea categoriei
prevazută la litera z) și redenumirea cu propunerea mai sus enunțată.
Prin art. I pct. 16 se propune completarea art. 13 alin. (1) cu o nouă
literă, litera aa), conform căreia programul de evaluare, caracterizare și
încadrare a deșeurilor face parte din categoria programelor eligibile a fi
finanțate de către Fondul pentru mediu. Potrivit Legii nr. 211/2011 privind
17
regimul deșeurilor, art. 8, alin (3), analizarea cazurilor de incertitudine
referitoare la caracterizarea şi încadrarea deşeurilor este efectuată de către
Laboratorul de referinţă din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia
Mediului, situație în care laboratorul trebuie să își dezvolte competențele
atât în domeniul determinărilor de laborator, cât și în cel al caracterizării și
încadrării deșeurilor.
Prin art. I pct. 17 se propune completarea art. 13 cu alin. (1^1),
deoarece este necesară reglementarea modalității în care se pot finanţa
proiectele şi programele-pilot din veniturile Fondului pentru Mediu, astfel:
„(1^1) Proiectele-pilot şi programele-pilot pentru protecţia mediului
prevăzute la alin. (1), precum şi sumele destinate finanţării acestora, se
aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale
competentă în domeniul proiectului sau programului, cu avizul autorităţii
publice centrale pentru protecţia mediului.”
Prin art. I pct. 18 se propune modificarea art. 13 alin. (2) cu privire la
modalitatea de aprobare a finanţării programelor şi proiectelor din
categoriile prevăzute la alin. (1) al aceluiaşi articol, având în vedere
necesitatea corelării acestor dispoziţii cu acelea prevăzute la art. 13 alin. (4)
şi (5).
Prin art. I pct. 19 se propune modificarea art. 13 alin. (4) prin
eliminarea prevederilor referitoare la exceptarea lit. d), astfel: „(4)
Categoriile de beneficiari şi metodologia de finanţare care prevede analiza,
selectarea, aprobarea, implementarea proiectelor şi/sau programelor pentru
protecţia mediului prevăzute la alin. (1), cu excepţia celor prevăzute la lit.
m), o), p), t) şi v), se stabilesc prin ghidul de finanţare aferent fiecărui
program sau proiect, care se elaborează de Administraţia Fondului şi se
aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru
protecţia mediului.” Având în vedere că lit. d) reglementată la art. 13 alin.
(1) este prevăzută ca excepție la art. 13 alin. (4), este necesară instituirea
modalității prin care se stabilesc categoriile de beneficiari şi metodologia
de finanţare pentru această categorie de programe și proiecte.
Prin art. I pct. 20, se propune introducerea reglementării ca, prin
derogare de la prevederile art. 47 alin. (8) şi (9) din Legea nr. 500/2002, cu
modificările şi completările ulterioare, conducătorul autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului să aprobe prin ordin efectuarea de virări
de credite de angajament şi credite bugetare cu cel puţin o lună înainte de
angajarea cheltuielilor, cu acordul Ministerului Finanţelor Publice. Având
în vedere faptul că finanţarea proiectelor aprobate se realizează în baza
contractelor de finanţare multianuale, iar pe parcusul execuției bugetare
poate apărea necesitatea suplimentării creditelor de angajament sau
creditelor bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificaţiei bugetare,
precum şi între programe,
Prin art. I pct. 21 se propune modificarea art. 14 alin. (1) în vederea
clarificării sintagmelor „proiectelor depuse de administraţia Fondului
pentru mediu” şi „care sponsorizează activităţi cu efect negativ asupra
mediului”, astfel: „(1) Nu sunt consideraţi eligibili solicitanţii proiectelor
depuse la Administraţia Fondului pentru Mediu care nu şi-au achitat
18
obligaţiile fiscale către stat şi către Fondul pentru mediu, precum şi cei care
au fost condamnaţi pentru infracţiuni împotriva mediului.”
Capitolul 6 din O.U.G. nr. 196/2005
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Prin art. I pct. 23 se propune modificarea anexei nr. 1 din Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare,
referitoare la taxa pentru emisiile de poluanţi în atmosferă, datorată de
operatorii economici deţinători de surse staţionare a căror utilizare
afectează factorii de mediu, având în vedere necesitatea corelării
prevederilor acesteia cu dispoziţiile Legii nr. 278/2013 privind emisiile
industriale, care stabileşte în anexa nr. 2 lista substanţelor poluante în aer.
Astfel, au fost introduse categorii de poluanţi în atmosferă care nu se taxau
anterior: monoxid de carbon, clor şi compuşi ai clorului, fluor şi fluorului,
arsen şi compuşi ai arsenului, azbest şi cianuri, policlorodibenzodioxine şi
policlorodibenzofurani. S-a luat în considerare diferenţierea cuantumului
taxei aplicate pentru Sox si Nox în raport de CO, iar taxa pentru acestea a
fost actualizată cu Indicele Preţurilor de Consum de 158,36 şi a rezultat o
valoare a taxei aferentă Sox si Nox de 0.063 lei/kg. Referitor la punctul 12
din anexă, având în vedere că în anul 2013 cantitatea de emisie totală
națională estimată a fost de 0,205 kg, a fost stabilit cuantumului taxei
pentru aceşti compuşi la 40 lei per gram. La stabilirea cuantumului final a
acestei contribuţii la Fondul pentru mediu s-a urmărit în primul rând
asigurarea unui nivel astfel încât contribuabilii să fie responsabilizaţi şi
stimulaţi să participe activ în scopul reducerii emisiilor de poluanţi în
atmosferă.
Prin art. I pct. 24 se propune modificarea şi înlocuirea anexei nr. 2 din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările
ulterioare, cu anexa 2 la prezenta ordonanţă.
Prin art. I pct. 25 se propune introducerea anexei nr. 5 la O.U.G. nr.
196/2005, conținând contribuția pentru deșeurile de echipamente electice și
electronice reglementate pe parcursul perioadei de tranziție (până la data de
14.08.2018). Introducerea anexei este motivată astfel, de faptul că, potrivit
prevederilor art. 17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2015
privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, începând cu data
de 1 ianuarie 2016 producătorii de EEE sunt obligaţi să realizeze ratele de
colectare minime calculate ca raport procentual între masa totală a DEEE
colectate în anul respectiv, calculate ca raport procentual între masa totală a
DEEE colectate în anul respectiv şi masa medie a cantităţii totale de EEE
introduse pe piaţă în cei 3 ani precedenţi.
Prin art. II alin. (1) al proiectului de act normativ se propune ca
prevederile art. 9 alin. (1) lit. c), w) şi x), art. 10 alin. (3^1), art. 11 alin. (2),
art. 12 alin. (2^1), precum şi anexa nr. 2 din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea
nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost
modificate şi completate prin prezenta lege, să intre în vigoare la data de 1
19
iulie 2016.
Prin art. II alin. (2) al proiectului de act normativ se propune ca
prevederile art. 9 alin (1) lit. y), art. 10 alin. (3^2) şi art. 11 alin. (2^3) din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările
ulterioare, astfel cum au fost modificate şi completate prin prezenta lege, să
intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2019.
Prin art. III al proiectului de act nrmativ, având în vedere propunerile
mai sus menționate, se impune abrogarea prevederilor art. I pct. 6 lit. c),
art. I pct. 21, precum şi prevederile art. II alin. (1^1) din Ordonanţa
Guvernului nr. 31/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 30 august 2013,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 384/2013.
De asemenea, din aceleași considerente, la data intrării în vigoare a
prezentei ordonanțe de urgență se abrogă alineatul (5) al articolului 12 din
Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii
energiei din surse regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 743 din 3 noiembrie 2008, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
3. Alte informaţii Nu au fost identificate.
Secţiunea a 3-a: Impactul socio-economic al proiectului de act normativ
1. Impactul macroeconomic Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
11. Impactul asupra mediului
concurenţial şi domeniului
ajutoarelor de stat
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
2. Impactul asupra mediului
de afaceri
Proiectul de act normativ are impact pozitiv asupra mediului de afaceri:
- stimularea investițiilor în domeniul colectării selective, stațiilor de
sortare și tratare, capacităților de colectare și valorificare;
- implicarea unei categorii mai mari de operatori economici în eforturi
durabile de protecție a mediului și de gestionare a fluxurilor de deșeuri;
- colectarea unor fonduri pentru susținerea unor proiecte dedicate
mediului (creșterea capacităților de colectare selectivă la sursă, stimularea
populației de a preda deșeuri de echipamente electrice și electronice,
respectiv de baterii și acumulatori etc.);
- reducerea „economiei” gri în domeniul echipamentelor electrice și
electronice;
3. Impactul social Proiectul de act normativ are impact social imediat și pe termen lung.
Pe termen scurt, operatorii economici care devin contribuabili prin
modificările propuse în prezentul proiect vor încerca să recupereze
costurile prin mărirea prețurilor. Astfel, proprietarii/ administatorii de
depozite conforme vor recupera taxa de depozitare de la operatori, care la
rândul lor le vor recupera prin creșterea tarifelor de salubrizare percepute
unităților administrativ-teritoriale.
Pe termen lung, impactul este unul pozitiv și de durată, prin reducerea
cantităților de deșeuri, implicarea mai multor operatori economici pe
fluxul de colectare/valorificare/tratare al deșeurilor, toate acestea ducând
la creșterea calității mediului înconjurător, cu efecte benefice asupra
20
sănătății umane.
4. Impactul asupra mediului Propunerile de modificare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006,
cu modificările şi completările ulterioare, vor avea efecte pozitive asupra
mediului pe termen mediu și lung, dupa cum urmează:
- reducerea cantităților de deșeuri de echipamente electrice și electronice,
respectiv a deșeurilor de baterii și acumulatori prin instituirea unor
intrumente fiscale de penalizare a producătorilor care nu își ating țintele
de colectare stabilite de legislația europeană și de actele de transpunere în
legislația națională;
- creșterea capacităților de colectare, valorificare, tratare și eliminare prin
extingerea răspunderii extinse a producătorilor și asupra organizațiilor
colective de transfer, care preiau responsabilitatea atingerii obiectivelor de
valorificare, gestionare sau colectare pe fluxurile de deșeuri (deșeuri de
ambalaje, anvelope uzate, deșeuri de echipamente electrice și electronice,
deșeuri de baterii și acumulatori);
- reducerea cantităților de deșeuri eliminate final prin depozitare, creșterea
gradului de colectare selectivă la sursă și dezvoltarea capacităților de
sortare și valorificare prim impunerea unei taxe de depozitare, cu atât mai
necesară cu cât 01 ianuarie 2016 este data la care intră în vigoare
liberalizarea transportului deșeurilor în interiorul Uniunii Europene, în
conformitate cu prevederile art. 63 alin. (5) din Regulamentul (CE) nr.
1013/2006 a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 iunie 2006
privind transferurile de deşeuri, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene nr. L 190 din 12 iulie 2006, iar lipsa unui astfel de instrument
fiscal poate duce la creșterea alarmantă a cantităților de deșeuri eliminate
prin depozitare
5. Alte informaţii Trebuie avut în vedere că toate contribuțiile la care se aduc modificări nu
sunt contribuții fixe stabilite ca procent fix din valoare sau greutate, ci
sunt intrumente fiscale penalizatoare care generează sume de plată numai
în cazul neîndeplinirii obiectivelor de valorificare deșeuri de ambalaje,
gestionare anvelope uzate, colectare deșeuri de echipamente electrice și
electronice, respectiv colectare deșeuri de baterii și acumulatori portabili.
Respectivele obiective sunt stabilite prin directive europene, transpuse
toate în legislația națională prin acte normative în vigoare și au caracter
obligatoriu pentru toți producătorii de ambalaje, anvelope, echipamente
electrice și electronice și baterii și acumulatori.
În acest context, plecând de la premisa că toată lumea respectă legea,
îndatorire consfințită de Constituția României (art. 16 alin. 2), impactul
economic este practic inexistent, întrucât este greu de presupus că toți
operatorii economici implicați își neglijează obligațiile legale.
Contribuțiile generează sume de plată numai pentru acei operatori care
din diferite motive sunt în imposibilitatea, indusă voit sau conjuctural, de
a nu își realiza obiectevele proprii sau preluate de la clienți.
Secţiunea a 4-a: Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt,
pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)
1. Modificări ale veniturilor
bugetare, plus/minus, din care:
a) buget de stat, din acesta:
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
21
(i) impozit pe profit
(ii) impozit pe venit
b) bugete locale:
(i) impozit pe profit
c) bugetul asigurărilor sociale de
stat:
(i) contribuţii de asigurări
2. Modificări ale cheltuielilor
bugetare,plus/minus, din care:
a) buget de stat, din acesta:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii
b) bugete locale:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii
c) bugetul asigurărilor sociale:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
3. Impact financiar, plus/minus, din
care:
a) buget de stat
b) bugete locale
4. Propuneri pentru acoperirea
creşterii cheltuielilor bugetare
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
5. Propuneri pentru a compensa
reducerea veniturilor bugetare
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
6. Calcule detaliate privind
fundamentarea modificărilor
veniturilor şi/sau a cheltuielilor
bugetare
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
7. Alte informaţii
Modificarea contribuției reglementată la art. 9 alin. (1) lit. a) nu va
avea impact bugetar asupra bugetului Fondului pentru Mediu.
Modificarea contribuţiei reglementată la art. 9 alin. (1) lit. c) va avea
impact bugetar pozitiv semnificativ asupra bugetului Fondului
pentru Mediu, deoarece cantitatea de deşeuri eliminată prin
depozitare este mare, acesta neavând rol de a încuraja valorificarea
deşeurilor şi scăderea cantităţilor eliminate prin depozitare. În
vederea stabilirii impactului financiar asupra bugetului Fondului
pentru mediu, apreciem că la nivel naţional cantitatea de deşeuri
generată este de 5.085.082 t, iar indicele de scădere a cantităţilor de
deşeuri eliminate este progresiv, crescând anual datorită valorii taxei
şi responsabilizării colectorilor de deşeuri/autorităţilor publice locale
care vor implementa sisteme de colectare/sortare a deşeurilor în
vederea creşterii gradului de colectare a deşeurilor şi reciclarea
acestora. Apreciem că, anual, cantităţile de deşeuri eliminate prin
depozitare vor scădea cu 10% în anul 2016, cu 22% în anul 2017 şi
cu maxim 37% în anul 2018, faţă de anul 2011. Astfel în anul 2016
se vor reduce cantităţile de deşeuri depozitate cu 508.508 t, în anul
2017 cu 1.118.718 t., iar în anul 2018 cu maxim 1.881.480 t.
Obligaţiile de plată ale proprietarilor sau după caz administratorii de
depozite pentru deşeurile inerte şi nepericuloase la Bugetul Fondului
pentru mediu vor fi de cca. 406.807 mii lei în anul 2016, 475.937
mii lei în anul 2017 şi 384.432 lei în anul 2018. Din sumele astfel
22
colectate, Administraţia Fondului va finanţa proiecte şi programe
pentru protecţia mediului, inclusiv închiderea depozitelor de deşeuri
neconforme.
Modificările contribuţiilor reglementată la art. 9 alin. (1) lit. v) și
y) vor avea impact bugetar pozitiv mediu anual asupra bugetului
Fondului pentru Mediu în cuantum de 2.500.000 lei.
Având în vedere faptul că toate contribuțiile la care se aduc
modificări generează sume de plată numai în cazul neîndeplinirii
obiectivelor de valorificare deșeuri de ambalaje, gestionare anvelope
uzate, colectare deșeuri de echipamente electrice și electronice,
respectiv colectare deșeuri de baterii și acumulatori portabili,
impactul bugetar va fi pozitiv doar în cazul nerealizării obiectivelor,
astfel:
- Reglementarea contribuţiei prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. w) va
avea impact bugetar pozitiv mediu estimat anual asupra bugetului
Fondului pentru Mediu în cuantum de 4.700.000 lei.
- Reglementarea contribuţiei prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. x) va
avea impact bugetar pozitiv mediu estimat anual asupra bugetului
Fondului pentru Mediu în cuantum de 180.000 lei.
Modificările contribuţiei reglementată la art. 9 alin. (1) lit. b),
respectiv a anexei nr. 1 la Ordonanaţa de urgenţă a Guvernului nr.
196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, vor avea impact
bugetar pozitiv mediu anual asupra bugetului Fondului pentru
Mediu în cuantum anual mediu estimat de circa 74.000 mii lei.
În cazul exceptării Administraţiei Fondului pentru Mediu de la
plata taxelor către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului pentru
furnizarea informaţiilor şi/sau copiilor simple/certificate de pe
înregistrările efectuate în registrul comerţului şi de pe actele
prezentate, precum şi a certificatelor constatatoare că un anumit act
sau fapt este ori nu este înregistrat, are un impact semnificativ
asupra bugetului Administraţiei Fondului pentru mediu, având în
vedere faptul că, potrivit prevederilor art. 7 din Ordonanaţa de
urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările
Fulterioare, cheltuielile curente şi de capital ale Administraţiei
Fondului se asigură din limita a 5% din veniturile acestuia. Impactul asupra bugetului general consolidat este absolut
nesemnificativ, având în vedere că Administraţia Fondului pentru
Mediu achită anual către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
suma de 135.000 lei, ceea ce reprezintă 0,00000056% din PIB.
Modificarea introdusă la art. 13, alin (1) litera z) va avea ca efect
preluarea din bugetul anual al Fondului pentru Mediu a unei sume
medii estimate de 10.000.000 lei, respectiv pe termen lung de
50.000.000 lei.
Modificarea introdusă la art. 13, alin (1) litera aa) va avea ca
efect preluarea din bugetul anual al Fondului pentru Mediu a unei
sume medii estimate Fondului pentru Mediu în cuantum de
2.000.000 lei, respectiv pe termen lung de 10.000.000 lei.
Secţiunea a 5-a: Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare
1. Măsuri normative necesare pentru a) - Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor
23
aplicarea prevederilor proiectului de act
normativ:
a) acte normative în vigoare ce vor
fi modificate sau abrogate, ca urmare a
intrării în vigoare a proiectului;
b) acte normative ce urmează a fi
elaborate în vederea implementării noilor
dispoziţii.
nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al
contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu,
cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordonanţa Guvernului nr. 31/2013 pentru modificarea
şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 384/2013;
- Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr.
658/2006 pentru aprobarea modelelor formularelor
utilizate în domeniul colectării creanţelor la Fondul pentru
mediu, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr.
549/2006 pentru aprobarea modelului şi conţinutului
formularului "Declaraţie privind obligaţiile la Fondul
pentru mediu" şi a instrucţiunilor de completare şi
depunere a acestuia, cu modificările şi completările
ulterioare.
11 Compatibilitatea proiectului de act
normativ cu legislaţia în domeniul achiziţiilor
publice:
a) impact legislativ - prevederi de
modificare şi completare a cadrului normativ
în domeniul achiziţiilor publice, prevederi
derogatorii;
b) norme cu impact la nivel
operaţional/tehnic - sisteme electronice
utilizate în desfăşurarea procedurilor de
achiziţie publică, unităţi centralizate de
achiziţii publice, structură organizatorică
internă a autorităţilor contractante.
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
2. Conformitatea proiectului de act normativ
cu legislaţia comunitară în cazul proiectelor
ce transpun prevederi comunitare
3. Măsuri normative necesare aplicării directe
a actelor normative comunitare
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii
Europene
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
5. Alte acte normative şi/sau documente
internaţionale din care decurg angajamente
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
6. Alte informaţii Nu au fost identificate.
Secţiunea a 6-a: Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ
1. Informaţii privind procesul de consultare cu
organizaţii neguvernamentale, institute de
cercetare şi alte organisme implicate
Proiectul de act normativ nu a necesitat un astfel de
demers.
2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu
care a avut loc consultarea, precum şi a
modului în care activitatea acestor organizaţii
este legată de obiectul proiectului de act
normativ
Proiectul de act normativ nu a necesitat un astfel de
demers.
3. Consultările organizate cu autorităţile
administraţiei publice locale, în situaţia în care
Proiectul de act normativ nu a necesitat un astfel de
demers.
24
proiectul de act normativ are ca obiect
activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile
Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind
procedura de consultare a structurilor
asociative ale autorităţilor administraţiei
publice locale la elaborarea proiectelor de acte
normative
4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor
interministeriale, în conformitate cu
prevederile Hotărârii Guvernului nr. 750/2005
privind constituirea consiliilor interministeriale
permanente
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
5. Informaţii privind avizarea de către:
a) Consiliul Legislativ
b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
c) Consiliul Economic şi Social
d) Consiliul Concurenţei;
e) Curtea de Conturi.
A fost avizat de Consiliul Legislativ.
6. Alte informaţii Nu au fost identificate.
Secţiunea a 7-a: Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de
act normativ
1. Informarea societăţii civile cu privire la
necesitatea elaborării proiectului de act
normativ
În vederea respectării prevederilor Legii nr. 52/2003
privind transparenţa decizională în administraţia publică,
republicată, proiectul de act normativ a fost postat pe
pagina internet a Ministerului Mediului, Apelor şi
Pădurilor, la adresa www.mmediu.ro, în vederea
consultării.
2. Informarea societăţii civile cu privire la
eventualul impact asupra mediului în urma
implementării proiectului de act normativ,
precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii
cetăţenilor sau diversităţii biologice
Proiectul de act normativ nu a necesitat un astfel de
demers.
3. Alte informaţii Nu au fost identificate.
Secţiunea a 8-a: Măsuri de implementare
1. Măsurile de punere în aplicare a proiectului de
act normativ de către autorităţile administraţiei
publice centrale şi/sau locale, înfiinţarea de noi
organisme sau extinderea competenţelor
instituţiilor existente
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
2. Alte informaţii Nu este cazul.
Luând în considerare cele expuse, a fost elaborat prezentul proiect de Ordonanţă de urgență a
Guvernului pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
196/2005 privind Fondul pentru mediu, pe care îl supunem spre adoptare.
MINISTRUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR
Cristiana Pasca PALMER
25
AVIZĂM FAVORABIL:
MINISTRUL DEZVOLTĂRII REGIONALE
ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE
MINISTRUL ECONOMIEI, COMERȚULUI
ȘI RELATIILOR CU MEDIUL DE AFACERI
Vasile Dîncu Costin Borc
MINISTRUL ENERGIEI,
MINISTRUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE
Victor Vlad GRIGORESCU Achim IRIMESCU
MINISTRUL FINANŢELOR PUBLICE MINISTRUL JUSTIŢIEI
Anca Dana DRAGU Raluca Alexandra PRUNA
26
SECRETAR DE STAT,
Corina LUPU
SECERTAR GENERAL ADJUNCT
Ion ANGHEL
DIRECŢIA JURIDICĂ
Director adjunct,
Crsitina Manuela UNGUREANU
DIRECŢIA ECONOMICO-FINANCIARĂ
Director adjunct,
Nicoleta POPESCU
DIRECȚIA GENERALĂ EVALUARE IMPACT
ȘI CONTROLUL POLUĂRII
Director general,
Dorina MOCANU
DIRECŢIA GENERALĂ DEŞEURI, SITURI CONTAMINATE ŞI
SUBSTANŢE PERICULOASE
Director general,
Mihaela FRĂSINEANU
DIRECȚIA GENERALĂ SCHIMBĂRI CLIMATICVE,
Director general,
Mihaela SMARANDACHE
ADMINISTRAŢIA FONDULUI PENTRU MEDIU
PREŞEDINTE,
Dorel TUDOR