mircea dimitriu - o istorie comentata a miscarii legionare_fragm

8/8/2019 Mircea Dimitriu - O Istorie Comentata a Miscarii Legionare_fragm

1/64

OISTORIE COMENTATAMISCRII LEGIONARE, 1927-1999

-DISCUTIECUMIRCEADIMITRIU-

(fragmente din volumul " Miscarea Legionara intre adevarsi mistificare " de Liviu Valenas, Ed. Marineasa, 2000)


2/64

Nota:Acest interviu constituie materialul primar pentru volumul citat mai sus, care aduce o serie decompletari si revizuiri la informatiile prezentate aici.

Istoria Miscrii Legionare reprezint un subiect extrem de interesant pentru istorici, mai ales c este unteren nc nedefrisat. Este simptomatic n acest sens, c la o dezbatere organizat de TVR, n 16.01.91,asupra asa numitei rebeliuni legionare din 21-23 Ianuarie 1941, nu a luat parte (alturi de moderatorulemisiunii) dect istoricul Dan Amedeo Lzrescu, restul istoricilor romni refuznd s participe. DupDecembrie 1989 s'ar fi putut aborda de ctre istoriografia romneasc istoria Legiunii, dar, s'a evitattratarea acestui subiect delicat. Nu este o surpriz, istoricii romni nu au dorit si nu doresc s abordezesubiecte delicate, precum perioada regimului carlist (1938-1940), personalitatea lui Carol al II-lea,guvernarea lui Ion Antonescu si chiar istoria regimului comunist din Romnia. Refuzul de a abordaastfel de subiecte pare s-i dea dreptate aceluiasi Dan Amedeo Lzrescu, care declara n 1991, "c n

perioada comunist istorigrafia romneasc a fost cea mai slab din tot Estul Europei, fiind si n urmaAlbaniei"...

Ascunderea adevrului nu serveste la nimic bun, cci asa cum spunea Nietzsche, "Toate adevrrilecare sunt tinute n tcere devin otrvitoare"... Dup 1989 s'a scris foarte mult despre MiscareaLegionar, dar fie c s'au reluat tezele din timpul regimului comunist ( n lucrarea "Mihai Moruzov siServiciul Secret de Informatii al Armatei Romne", Bucuresti, 1997, istoricul SRI Cristian Troncot,vorbeste despre Legiune ca despre o "miscare ultranationalist, terorist"), fie abund o memorialisticlegionar, care a adus multe precizri si detalii care lipseau, dar care, inerent, este partizan. n acesteconditii nu este de mirare c singura lucrare serioas apartine unui istoric strin, spaniolul FranciscoVega ("Istoria Grzii de Fier", Barcelona, 1988), republicat n Romnia, dup 1990, n mai multeeditii, n prestigioasa editur "Humanitas". Nu este pentru prima dat, cnd istoricii strini i depsesc

pe cei romni, n tratarea unor aspecte din Istoria Romniei...

Abordarea unui subiect din istoria modern a Romniei nu poate fi fcut dect fie apelnd la

consultarea arhivelor, fie recurgnd la memorialistic. Majoritatea documentelor, care privesc istoriaMiscrii Legionare se afl ns n prezent n arhiva Serviciului Romn de Informatii, ca atare ele nu ne-au fost accesibile (nu au fost accesibile nici pentru istoricul Francisco Vega...). Tratarea istoriei MiscriiLegionare trebuie depolitizat, fr patimi inutile. n aceast situatie singura solutie, care ne-a mairmas, a fost recurgerea la mrturiile unor persoane, care au avut un rol conductor n MiscareaLegionar. Actualmen- te persoana cea mai ndrepttit s vorbeasc, din interiorul Legiunii, despreLegiune, este fr ndoial MIRCEA DIMITRIU, care dup 1993 (moartea lui Horia Sima) a preluat n

bun parte prerogativele conducerii Miscrii Legionare.

Mircea Dimitriu, aflat n Miscarea Legionar nc din 1928, dublat de o memorie prodigioas si de oevident cultur, a fost un interlocutor pasionant. Tinem s-i multumim si pe aceast cale. Multumirilenoastre se ndreapt si spre d-nii Iulian Neamtu, Constantin Trlea, Dr. Dionisie Ghermani, Dr. NicolaeStroescu-Stnisoar, Wilfried H. Lang si Nicolae Moranciu, care ne-au pus la dispozitie un vastmaterial documentar, care a fcut posibil structurarea ntrebrilor noastre. Amplul dialog purtat (ncare noi nu ne-am permis s modificm rspunsurile interlocutorului nostru), credem c reprezint omodest contributie la cunoasterea istoriei Romniei moderne, mai ales c pentru prima dat se vor afladate despre o perioad mai putin cunoscut a Legiunii, cea de dup 1945. Din aceast cauz, credem cdifuzarea acestui material pe "Internet", va servi n primul rnd istoricilor romni si strini.

Liviu Vlenas

2


3/64

Cuprins

I. NCEPUTURILE MISCRII LEGIONARE (1927-1933) Nunta de la Crng Cine era CorneliuCodreanu? Constituirea Centrului Studentesc Legionar Timisoara Tabra de munc dela CarmenSylva

II. LEGIUNEA NTRE ANII 1933-1937 Casa Verde Propagand legionar prin Banat Asasinarea luiI.G.Duca ntlnirea dintre Corneliu Codreanu si Alexandru SafranIII. MISCAREA LEGIONAR SCOAS DIN NOU N AFARA LEGII, 1938-1940 Atentatul mpotrivalui Stefnescu-Goang ncep disensiunile n Legiune Asasinarea lui Armand ClinescuComandamentul de Prigoan

IV. LEGIUNEA REINTR N POLITIC - 1940 Colaborarea cu Mihail Moruzov Participare laguvernul Ttrescu Rsturnarea lui Carol al II-leaV. STATUL NATIONAL LEGIONAR, 1940-1941 Legiunea guverneaz mpreun cu Ion Antonescu

Eugen Cristescu, dusmanul Legiunii Profesorul Ion Zelea Codreanu pretinde sefia Legiunii Asasinateledela Jilava, Strejnic si Snagov Puciul din 21-23 Ianuarie 1941VI. EXILUL DIN GERMANIA SI GUVERNUL DELA VIENA Internati n lagre de concentrareGuvernul dela VienaVII. COLABORAREA CU STATELE UNITE SI FRANTA Legiunea din nou pe drumuri Colaborare cu

Biserica Romano-Catolic Tribunalul International dela Nrnberg si Miscarea Legionar Legionariisunt parasutati n RomniaVIII. EXILUL CONTINU, 1954-1989 Organizarea Miscrii Rpirea lui Traian Puiu Atacarea

Legatiei Romniei din Berna Moartea preotului Vasile Zprtan Sciziunea se accentueazpagina 3 IX. LEGIUNEA REVINE N ROMNIA Tatonri dup Decembrie 1989 Uniunea DemocratCrestin "Noua Romnie Crestin" si Partidul "Pentru Patrie" Serviciul Romn de Informatiicontraatac Diversiuni organizate de Securitate

X. DUP MOARTEA LUI HORIA SIMA - 1993 Moartea lui Horia Sima Majadahonda Moartea luiAureliu Rut Romfestul 1998 Obiectivul Miscrii Legionare

3


4/64

I.NCEPUTURILE MISCRII LEGIONARE (1927-1933)

Nunta de la Crng

Liviu Vlenas.: - D-le Mircea Dimitriu, nainte de a porni lunga noastr discutie despre istoria MiscriiLegionare, v-as ruga s v faceti o scurt prezentare.Mircea Dimitriu.: - Sunt nscut la 13 martie 1913 la Panciu, n fostul judet Putna, din printi romni, de

profesie viticultori. Mi-am fcut liceul, mai nti la "Unirea" din Focsani, apoi la "Gheorghe Lazr" dinBucuresti si l-am terminat la "Papiu Ilarian" n Tg.Mures, unde am luat si diploma de bacalaureat. Amurmat, din 1932, Politehnica din Timisoara, pn in 1938, cnd n urma prigoanei dezlntuit mpotrivaMiscrii Legionare de ctre Carol al II-lea, am fost nevoit s m refugiez n Germania. Dup un an de

practic ntr'o fabric, m'am nscris la Politehnica din Berlin-Charlottenburg, lund-o dela nceput,nereusind s obtin recunoasterea anilor studiati la Timisoara. Concomitent, am urmat cursurile dela"Aussenwissenschafliche Fakultt". n timpul guvernrii Antonescu-Sima, am rmas la Berlin, unde amcondus grupul de legionari, care se mai afla acolo. Aflnd de decizia lui Hitler, de a-l sprijini peAntonescu contra noastr, am plecat la Bucuresti spre a da alarma. Am ajuns tocmai n ajunul puciuluilui Antonescu din 21-23 Ianuarie 1941. Fiind urmrit n vederea arestrii, m'am ascuns cteva luni nRomnia, apoi am reusit s fug din tar, ajungnd din nou la Berlin. Aici nefiind internat, ca majoritatealegionarilor, am putut s m ocup de legtura dintre legionarii nc liberi din tar si Horia Sima, care erainternat. n acelasi timp mi-am putut continua studiile, dar pe care nu le- am mai terminat, din cauzaarestrii mele de ctre GESTAPO, n 1942, cnd eram n vizit la Paris. Am aflat ulterior c arestareamea s'a produs la ordinul personal al lui Ribbentrop. La Paris am fost ncarcerat n nchisoarea"Cherche-Midi", transferat nu dup mult timp la Spandau, apoi la sediul GESTAPO-ului din Berlin, peurm internat, mpreun cu restul studentilor legionari din Berlin, n lagrul de concentrare delaBuchenwald. Dup eliberarea din lagr, la 23 August 1944, am luat parte la Guvernul dela Viena,

prezidat de Horia Sima. n urma capitulrii Germaniei, m'am refugiat n Bavaria, unde am lucrat caslug la un tran, numai pentru mncare si adpost. Am ajuns apoi n Italia, la Roma si Aversa, unde eraun lagr britanic pentru refugiati. De acolo am fost trimis de Horia Sima la Salzburg, ca s coordonezactivitatea legionarilor din Austria si Germania Occidental, unde se organizaser, mai peste tot,"Comitetele romnesti".

Avnd sprijinul organizatiilor caritative ale Bisericii Romano-Catolice, precum si ntelegereaautorittilor locale, aceste comitete au ajutat, acele timpuri, mii de refugiati din Romnia, oferindu-le un

prim adpost, hran gratuit si ajutndu-i s ajung mai departe n Vest, ori s-si gseasc un loc demunc. Cnd franco-americanii au propus Miscrii Legionare o colaborare ofensiv, pe plan militar, am

primit ordin de la Horia Sima, s m ocup, mpreun cu dr. Mircea Musetescu, de conducerea, dinpartea Miscrii Legionare, a acestor operatiuni. Dup sfrsitul colaborrii cu franco-americanii, m'amangajat n Germania Occidental, ntr'o fabric de aparate de radio si apoi ntr'una de masini unelte, mainti la planificarea productiei si ulterior n departamentul electric. Dup ce am iesit la pensie, cu osum modest, dar suficient unui trai decent, am fost nsrcinat de Horia Sima cu conducereaSecretariatului General al Miscrii Legionare din afara trii. Ulterior mortii lui Horia Sima, o adunarede cadre legionare a desemnat un Grup de Comand pentru Miscarea Legionar din afara Romniei,

fiind si eu numit ca membru n acest organ si care caut, n ciuda piedicilor de comunicare, s-si acordepozitiile si actiunile cu Miscarea Legionar din tar, ambele fiind o unitate de nedesprtit. n MiscareaLegionar am primit gradul de comandant-ajutor n 1935, cel de comandant n 1952 si cel decomandant-general-ajutor n 1954.

L.V.: - Acest "Grup de Comand" al Miscrii Legionare din Exil, din cte persoane este format?M.D.: - Grupul a fost format initial din patru persoane, ns dup mbolnvirea grav a lui FaustBrdescu (care a revenit n Romnia, fiind ngrijit de familie) am rmas trei persoane, la Paris, DumitruCretu si Filon Verca, iar n Germania, la Stuttgart, persoana mea.

L.V.: - Dup 1989, ati mai revenit n tar, chiar numai pentru o scurt vizit?M.D.: - Nu, din motive familiare.

4


5/64

L.V.: - Cum ati ajuns d-le Dimitriu s faceti parte din Miscarea Legionar?M.D.: - Totul a pornit dela faptul c am asistat la nunta lui Corneliu Codreanu, din data de 13 Iunie1925. Dup aceea am luat legtura cu Frtia de Cruce "Victoria" din Focsani, fiind ajutat n acest sens side fratele meu, membru al Frtiei de Cruce, mai mare dect mine cu patru ani. Din aceast Frtie deCruce fceau parte si Iordache Nicoar, Victor Chirulescu, Dric Atanasiu. Pe urm am ajuns s activezntr'o alt Frtie de Cruce, unde eram fotograful ei, mpreun cu Traian Cotig, Gheorghe Serban, StanSerban, Zanetti. Asta se ntmpla n 1928.

L.V.: - Erati foarte tnr atunci, aveati n fond numai 15 ani...M.D.: - Da, eram elev de liceu... ntre timp n orselul meu, Panciu, era un vechi legionar, NeculaiVoinea, cu care, n vacante, fceam marsuri mpreun, ne duceam de pild la Soveja, unde aveam o

baz foarte solid n persoana fratilor Blan (trei frati foarte bogati din sat). Ajuns la Bucuresti, la liceul"Gheorghe Lazr", am cutat un contact cu Miscarea Legionar, dar nu l-am putut realiza, am gsit nsun alt contact, la buletinul "Anti-iudeo-masonic" al doctorului Vasile Trifu, unde impreun cu VasilePrjescu si Toma Petrescu, lucram n redactia acestei publicatii, n strada Lipscani...

L.V.:- Fiindc v-ati referit la nunta lui Corneliu Codreanu, dac vreti s descrieti acest eveniment, maiales c nu mai exist filmul acestei nunti (pelicula a fost distrus la putin timp din ordinul Partidului

National Liberal aflat la guvernare)...M.D.: - Este greu acum s-mi amintesc toate detaliile, au trecut de atunci 74 de ani... Nunta luiCodreanu s'a desfsurat la Crng, la vreo trei km de Focsani, asistenta era format din cteva zeci demii de persoane (unii au apreciat cifra ntre 80.000 si 100.000...). Corneliu Codreanu mpreun cutnra sa sotie Elena, si-au fcut aparitia ntr'un car tras de boi, bine decorat. Eu aveam atunci numai 12ani, eram elev de liceu n clasa a doua, stteam la margine, mpreun cu nc un prieten si ne uitam cumare curiozitate. Nunta era organizat n aer liber, era var si vreme foarte frumoas. Atunci l-am vzut

prima dat pe Corneliu Codreanu...

L.V.:- Ce impresie v'a fcut Corneliu Codreanu?M.D.: - Un tnr voinic, mbrcat n hainele lui traditionale, adic n port bucovinean. Era un tnrnalt, cu o privire care fascina. Avea evident un fel de magnetism. Ulterior a devenit si mai vizibil

aceast atractie pe care o difuza n rndul tinerilor, n rndul maselor. Cine l ntlnea, era foarteimpresionat de el...

Cine era Corneliu Codreanu?

L.V.: - Magnetismul, charisma personal a lui Corneliu Codreanu, s fie o explicatie, sau una dinexplicatii, pentru ce Miscarea Legionar, dela 7 membri a ajuns n 13 ani la peste 800.000 de membri?M.D.: - Nu as spune asta. Mai degrab ideile lui, pe care le-a promovat cu mult perseverent, au dus laaceast evolutie numeric a Miscrii Legionare.

L.V.: - Istoricul Dan Amedeo Lzrescu, membru si al conducerii actuale al PNL, a afirmat, la 16Ianuarie 1991, ntr'o emisiune televizat (realizat de Vartan Arachelian): "Corneliu Codreanu nici

mcar nu a fost romn"... Este adevrat acest lucru?M.D.: - Este bine c puneti aceast ntrebare, ca s putem lmuri lucrurile. Aceast insinuare nu estedeloc nou, reia teze mai vechi. Insinuarea apare si n mai 1938, din gura procurorului militar Ionescu,n procesul intentat lui Corneliu Codreanu, din ordinul lui Carol al II-lea. Procurorul militar RaduIonescu a spus atunci "Ce vroia s afle aici Corneliu, fiul lui Zelinzki si al Elizei Brauner"? "Ce vroia safle omul care ducea o actiune de ntelegere cu organizatii strine"? Rspunsul pe care l-a dat avocatalui Codreanu, Lizeta Gheorghiu este urmtorul: "Tatl lui Corneliu Codreanu, Ion Zelea Codreanu sitrage obrsia dintr'o familie de rzesi moldoveni din satul Ighesti, din tinutul Storojinetului dinBucovina. Tatl acestui Ion Zelea Codreanu se numea Neculai Zelea, numele de Zelea provenind dinamintirea mbrcmintii de lupt a ostasilor moldoveni. Numele de Zelea nu se pstrase ns de-a lungulanilor. Dup anul 1785 Bucovina a trecut sub administratie austriac, devenind un simplu district alGalitiei, iar acest nume de Zelea, a fost schimbat de autorittile din administratie si armat n Zelinski,schimbare pe care o fceau toate stpnirile strine, cu popoarele minoritare din statul lor, ca si n

5


6/64

Ungaria, Miklos pentru Nicolae, Istvn pentru Stefan etc. Limba romn nu mai era acceptat nicierin Bucovina, iar religia ortodox era combtut cu energie, polonezii din Galitia fiind romano-catolici.Dar dac, n acest fel, schimbarea numelui era relativ usoar, n schimb religia ortodox nu mai putea fischimbat cu aceeasi usurint.

De obicei, cnd numele era schimbat, religia ortodox rmnea nscris si prin autentificarea ei se puteaface cu certitudine si consemnarea originii romne. n aceste conditiuni, tatl lui Corneliu Zelea

Codreanu a ajuns s fie numit Ion Zelinski, dar originea sa romneasc era certificat de un act debotez, n limba romn, precum si de religia ortodox, exclusiv romneasc, n care se fcuse botezul.Mai mult dect att, ca o confirmare sigur, certificatul de botez al lui Ion Zelinski are si vizaconsulatului romn din Cernuti. Ori pentru a obtine o astfel de parafare, nu se puteau adresa dect ceide origine romn. n familia lui Ion Zelea Codreanu toti antecesorii au fost pdurari, asa c alturi de

pronumele de Ion, mai era trecut alturi, pe acte, acel de Pduraru, care indica ocupatia. Deci tatl suera nregistrat Neculai Zelinski-Pduraru. Acesta ia n cstorie pe romnca Maria Anticu si aceastadevine mama lui Ion Zelea Codreanu. Purtnd numele de Ion Zelinski-Pduraru, acesta se cstorestecu Eliza Brauner, care era romnc de religie ortodox, iar nasul la cununia lor a fost A.C.Cuza. n1902 familia Ion Zelinski-Pduraru trece n Moldova romneasc, iar aici Ion Zelinski Pduraruconsider c este cazul s-si modifice numele dup datina strbun si ca urmare devine Ion ZeleaCodreanu. Aceasta este ntreaga ambiant, care explic numele de Zelinski si transformarea sa n Zelea,iar aceluia de Pduraru n Codreanu. Toate aceste date amintite fac dovada c n privinta tatlui, poate fiurmrit originea curat romneasc din mosi strmosi, modificrile de nume aprnd n mod artificial,

prin interventiile unor autoritti strine. nainte de mplinirea vrstei de trei ani, Corneliu ZeleaCodreanu nu mai avea nimic comun cu numele de Zelinski, nume care nu a fost dect un artificiu, ca sialte nume impuse de cei pe care mprejurrile i fcuser stpni peste unele provincii romnesti".

L.V.: - Istoricul spaniol Francisco Vega, n teza sa de doctorat "Istoria Grzii de Fier" (publicat laBarcelona n 1988), sustine ns "c mama lui Corneliu Codreanu era o nemtoaic bavarez, de religieromano-catolic"...M.D.: - Probabil c Francisco Vega a dorit s fie obiectiv, dar s'a informat din surse complet gresite!Sotia lui Ion Zelea Codreanu, Eliza Brauner, este fiica romncei Marita Srghii si a romnului ortodox,

dup mam, Costache Brauner. Acest Costache Brauner este fiu al romncei Cernea si al lui AdolfBrauner de origine german bavarez. Asadar, toti antecesorii lui Corneliu Zelea Codreanu sunt romni,cu exceptia unui strbunic al mamei, Adolf Brauner, care era un german desnationalizat. Aceastanaliz a genealogiei lui Corneliu Zelea Codreanu trebuie ncheiat cu cele spuse in 1938 de avocataLizeta Gheorghiu: "Comparati acum adevrul cu mistificarea si veti socoti ct miselie s'a vrsat si semai vars asupra Miscrii Legionare, cci mi se pare o miselie s lovesti pe un strnepot, cu aceleasiarme, pe care le-au inventat strinii mpotriva strbunicului"!

L.V.: - Este o boal mai veche la romni, de a gsi diverse origini strine persoanelor antipatizate(Mihai Eminescu era "srb", Caragiale "grec", sau chiar "ultimul fanariot", Iuliu Maniu "papistas",Regele Mihai "neamt" si asa mai departe...). Iar multi din Vechiul Regat i considerau si i consider peromnii ardeleni "unguri", sau "vnduti ungurilor"...

M.D.: - La data de 29 Noiembrie 1918, primarul liberal al orasului Cernuti, Marmeliuc a fcut ocaracterizare pentru Ion Zelea Codreanu si care a fost publicat n organul de propagand "GlasulBucovinei". Iat textul despre Ion Zelea Codreanu: "Unul din cei mai intransigenti idealisti ai neamuluinostru, nenduplecat n nici o ntorstur a vremii si luptnd fr rgaz si fr sovire pentru drepturileclasei trnesti, din rndurile creia s'a ridicat si al crui port curat, ca sufletul trnimii, l poartmereu, a sosit ieri la Cernuti, pentru a se bucura de fericirea trisoarei sale la a crei realizare acontribuit o viat ntreag. Mnat de zborul sufletului su romnesc, a prsit la 1898 orasul Suceava, alcrui elev a fost si de atunci nu a mai clcat pe pmntul Bucovinei, pn n clipa cnd glasul puternical gliei bucovinene si-a chemat fiii din toate prtile, ca s ia parte la srbtoarea izbvirii sale.

Ion Zelea Codreanu a venit ca biruitor, are mngierea duioas a lupttorului drz, care si vedemplinit ideea pentru care a purtat un steag ce nu l-a plecat nimnui si niciodat. Maiorul romn,

6


7/64

viteazul decorat de attea ori n asprimea glorioas a frontului, tranul, fiu al acestor plaiuri, vine astzila noi". Iat cine a fost tatl lui Corneliu Zelea Codreanu.

L.V.: - Apelativul de "cpitan" dat lui Corneliu Codreanu, de unde provine?M.D.: - Corneliu Codreanu nu avea un grad militar de cpitan. El participase, ca voluntar, cu multeroism, la campania din 1916 a primului rzboi mondial. Fcuse liceul militar dela Mnstirea Dealuluisi a luat parte la trecerea Carpatilor si la dezrobirea Ardealului. Cnd ns a nceput retragerea din

toamna anului 1916, comandantul regimentului l-a trimis acas, fiind prea tnr (17 ani) pentru Front,cu toat rugmintea lui de a continua lupta. Spiritul de ordine si disciplin, obtinute n aceast perioadl-au caracterizat n ntreaga lui scurt viat. Ion Mota, n cutarea unei denumiri, alta dect "sef", odenumire usor ridicol ("Hei sefule"...), i s'a adresat primul cu titulatura de "Cpitan", adic"Cpetenie", urmat apoi de toti din Legiune.

Constituirea Centrului Studentesc Legionar Timisoara

L.V.: - Acest prim contact, vizual, pe care l-ati avut la Crng-Focsani, n 1925, cu Corneliu Codreanu,v-a marcat drumul n viat?M.D.: - Nu as putea spune... Eram atunci mult prea tnr. Ulterior ns, contactul cu Frtiile de Cruce,cu prima si mai ales cu a doua, unde avnd si un aparat fotografic, fceam fotografii n sedintele pe carele tineau, iar ulterior, n marsurile executate mpreun cu Neculai Voinea n judetul Putna si n special

pe Valea Susitei, nspre munti, sunt acelea, care m'au determinat din ce n ce mai mult n aceastdirectie. Dup terminarea liceului, la Tg.Mures, am revenit acas, nu mi-am putut continua studiile, dincauz c printii mei nu mai aveau mijloacele financiare necesare, fiind loviti si ei de criza economicmondial, declansat n 1929. n aceast perioad, am adncit activitatea legionar, alturi de acelasi

Neculai Voinea. n anul urmtor m'am dus la Timisoara la Politehnic, unde, dup ce n prealabiltrecusem pe la sediul Miscrii Legionare din Bucuresti (am luat dela Corneliu Codreanu autorizatia de-aface un cuib legionar la Politehnica din Timisoara), am nfiintat primul cuib la Politehnica din orasul de

pe Bega. Corneliu Codreanu mi-a dat si un om de contact n judetul Timis-Torontal, profesorul IlieGhenadie, care era un legionar cunoscut la Centru. Deci n toamna lui 1932 am nfiintat la Timisoara

primul cuib legionar, care ulterior a crescut la vreo sase cuiburi, care au constituit Centrul Studentesc

Legionar Timisoara, pe care l-am condus pn am plecat din Romnia, n 1938.

L.V.: - Cum se fcea, practic, constituirea unui cuib legionar?M.D.: - Se poate afla citind "Crticica sefului de cuib". La Timisoara se afla atunci o mare cantitate demembri ai partidului lui A.C.Cuza. De asemenea comunistii si simpatizantii lor, erau numerosi. Eraumulti studenti din Basarabia, dintre care foarte multi de origine rus. La Timisoara se ddeau cu

precdere burse pentru studentii din Basarabia. n aceast mare de studenti, care n majoritate erauafiliati LANC-ului (Liga Aprrii National Crestine) lui A.C.Cuza si dup cteva luni de zbateri, amgsit ctiva camarazi, ctiva prieteni, chiar din anii superiori dela Politehnic (cu 4-5 ani mai mari dectmine), care nclinau spre Codreanu, dar nu erau activi. Astfel era biatul profesorului Brileanu delaCernuti (era student n anul IV, eu fiind atunci n anul preparatoriu), altul era Gheorghe Dragomirescu.Trebuie s spun c eu am introdus la Timisoara un sistem de organizare, care diferea de cel prescris de

publicatiile legionare. Fcusem un cuib central, compus din sefii cuiburilor, iar fiecare din acest cuibcentral devenea seful garnizoanei, prin rotatie, timp de o lun. Eu eram seful cuibului central.

L.V.: - n terminologia legionar ce se ntelege prin "garnizoan"?M.D.: - Totalitatea legionarilor dintr'un centru oarecare. Garnizoana la care m'am referit era cea aCentrului Studentesc Legionar Timisoara. n felul acesta, fiecare dintre sefii de cuib primea

posibilitatea de a conduce ntreaga garnizoan timp de o lun, sub supravegherea sefului de cuibcentral, care eram eu. Activitatea noastr consta din marsuri de propagand prin judetul Timis-Torontalsi ulterior n judetele Severin si Caras. ns mai aveam si alte activitti. Centrul Studentesc LegionarTimisoara a luat parte la o tabr de munc, care construia un cmin studentesc n Cluj. n anul urmtoram luat parte, cu studentii legionari din Timisoara, la tabra de la Carmen Sylva, care era condus

personal de Corneliu Codreanu. Acolo construiam un dig de piatr, de aprare contra valurilor.

7


8/64

L.V.: - Miscarea Legionar, a fost acuzat, printre altele, c ar fi fost o miscare (grupare) paramilitar,avnd si o uniform specific (cmas verde cu centur si diagonal). De unde aceast cmas verde?M.D:: - Miscarea Legionar nu a fost niciodat "paramilitar"... Uniforma (cmas verde cu centur sidiagonal) a fost o necesitate, pentru a deosebi Legiunea de cuzisti, care aveau cmsi albastre si deformatiunile lui Gheorghe Brtianu, care purtau cmsi galbene. Ulterior Corneliu Codreanu i-a acordato semnificatie de simbol legionar. Culoarea verde n sine provenea dela culoarea ierbii proaspete de pe

plaiurile romnesti, nu era o "inovatie" de "import".

L.V.: - Ideea c Miscarea Legionar ar fi o grupare militar provenea si dela denumirile specifice nLegiune...M.D.: - Cnd Codreanu si ceilalti au ales la nchisoarea Vcresti pe Arhanghelul Mihail, ca patron,singura denumire potrivit cu misiunea pe care o avea Arhanghelul cu ostile ceresti, care se lupta cuDiavolul - misunea pe care Codreanu si ceilalti (care erau cu el la nchisoare) si-au asumat-o, nu puteafi alta dect una cu rezonant de lupt. "Legiune" deci, nu partid, asociatie, grupare etc., care nu indicaunimic. Termenul de "garnizoan legionar" este lipsit de orice semnificatie militar, putnd fi foarte

bine nlocuit cu "grup legionar", dar traditia oblig... n rezumat, nimic nu indic, c MiscareaLegionar ar fi fost vreodat o grupare paramilitar, care ar fi functionat dup regulamente militare, saucvasi-militare.

Tabra de munc dela Carmen Sylva

L.V.: - Cum decurgea viata pentru legionarii n tabra dela Carmen Sylva (actuala Eforie Sud, iar pevremea lui Dej "Vasile Roait") ?M.D.: - Stteam n corturi, pe malul mrii. Tabra era condus personal de Corneliu Codreanu, care seocupa ndeaproape de educatia legionarilor, care veneau de pe tot cuprinsul trii, n schimburi de 2-3sptmni. Tabra dura toat vara, deci trei luni, dar participantii se schimbau. n fiecare sear neadunam n jurul unui foc de tabr, unde Cpitanul n picioare, explica,

pagina 9 punea ntrebri sau rspundea la ntrebri.

L.V.: - Cti luau parte la tabra dela Carmen Sylva?

M.D.: - n jur de 150 de persoane pe "schimb". Tabra dela Carmen Sylva a fost organizat ani de-arndul, fr ntrerupere. Acolo am avut ca participanti si multi studenti polonezi, din organizatianationalist polonez ABC. Mncarea se fcea n comun, erau tot felul de negustori din Constanta si dinBucuresti care ne donau alimentele, iar camaradele noastre gteau. Acolo se afla si Nicoleta Nicolescu,care era sefa organizatiei legionare de femei si care era deseori "indignat", c rolul femeilor n Miscarenu este suficient de subliniat. Nicoleta Nicolescu dorea ca femeile legionare s fie lupttoare, si nu sfie "la cratit"... ntr'adevr femeile si fetele, care erau n organizatia condus de Nicoleta Nicolescu aufost niste eroine, au rezistat la schingiuri, unele au fost aruncate n crematoriu de vii, cum s'a ntmplatn final si cu Nicoleta Nicolescu. Dup ce a fost arestat de autorittile carliste, n 1938, Nicoleta

Nicolescu a fost torturat, violat si apoi trezit din nesimtire si constient, a fost aruncat n flcrilecrematoriului... S revin ns la tabra dela Carmen Sylva. Cpitanul era prezent incontinuu, trei luni,vara, n aceast tabr, el revenea la Bucuresti abia dup terminarea ei. Eu am venit cu aproximativ 10

insi de la Timisoara, n 3-4 corturi si mncam la cazan, seara ascultam prelegerile lui Codreanu, iar ntimpul zilei lucram la dig. Se mai fceau si marsuri n regiune, cu cntece.

L.V.: - Care erau temele prelegerilor tinute de Corneliu Codreanu?M.D.: - Vorbea despre principiile Miscrii si rspundea la ntrebrile care i se puneau. ntrebrile serefereau la diverse chestiuni, cum ar fi problema evreiasc, rolul femeii n societate si n Miscare, ce sentmpl dac Cpitanul este asasinat...

L.V.: - Ce s'ar fi ntmplat dac Corneliu Codreanu ar fi fost asasinat, ceea ce s'a si ntmplat?M.D.: - Cpitanul a cerut s fie rzbunat! Iar cei care erau prezenti au jurat s'l rzbune...

8


9/64

L.V.: - De ce a cerut s fie rzbunat? n fond rzbunarea nu este ceva crestinesc...M.D.: - Pentru c n toat istoria Neamului Romnesc, toti marii fptuitori au czut prin trdare! Asa aczut prin trdare Mihai Viteazu, asa a czut Tudor Vladimirescu, prin trdare au czut si Horea, Closcasi Crisan... Cpitanul era de prere c trebuie s se termine, odat si odat, n istoria neamului nostru cutrdarea!

L.V.: - La romni trdarea este o boal cronic veche, pn si Nicolae Ceausescu a fost trdat de

"tovarsii" si de "lupt"...M.D.: - Toat Istoria Romneasc este plin de trdri!

L.V.: - Ati amintit c la Carmen Sylva, Corneliu Codreanu vorbea despre "chestiunea evreiasc" dinRomnia. Concret, ce v spunea Codreanu, la Carmen Sylva, n aceast problem?M.D.: - Tin minte, c n August 1936, la Carmen Sylva, la ntrebarea, de ce Miscarea Legio- nar estempotriva evreilor, Cpitanul a rspuns: "Solutia legionar a problemei evreiesti n Romnia este sus detot, n conducerea statului si const n totala incoruptibilitate a guvernantilor si din perfecta aplicare alegilor. Cnd vor constata c nu mai au pe cine corupe si nu mai sunt romni de vnzare, evreii vor

prsi teritoriul nostru din proprie initiativ si de nimeni constrnsi"... Ca o parantez peste timp, asa s'antmplat n anii 1950- 1960, cnd Dej a luat msuri contra nomenclaturii comuniste evreiesti. Atuncinomenclatura evreiasc, vznd c nu mai poate face "afaceri" sub Dej, a emigrat n Israel... Codreanu amai continuat: "Iar dac vor mai rmne evrei dornici s triasc n pace cu noi si capabili de munccinstit, productiv, cu att mai bine pentru ei si pentru Romnia"... "Deci cu att mai bine pentru noilegionarii" a conchis Codreanu. Aceasta era pozitia la care ajunsese Codreanu la maturitatea sa si aMiscrii.

L.V.: - Care era vrsta si provenienta social a celor care luau parte la tabra dela Carmen Sylva?M.D.: - Toate vrstele, absolut toate vrstele, chiar si mosnegi... Erau elevi, studenti, oameni de 30-40de ani si erau si oameni de peste 70 de ani.

II. LEGIUNEA NTRE ANII 1933-1937

Casa Verde

Liviu Vlenas.: - Fiindc ati condus d-le Dimitriu Centrul Studentesc Legionar Timisoara, cam ct lasut, n perioada interbelic, din studentimea trii, era legionar?Mircea Dimitriu.: - Studenti legionari propriu zisi erau cam 15-20 %, iar simpatizanti nc vreo 30-40%, restul studentilor erau cu totul neangajati politic, n afar de cuzisti (care se aflau n special laTimisoara) si comunisti (n majoritate tot la Timisoara).

L.V.: - Cum se manifestau acesti studenti comunisti?M.D.: - Se manifestau exclusiv n clandestinitate.

L.V.: - Nu exista si o studentime liberal si national-trnist?M.D.: - Exista, dar era slab reprezentat numeric. La Timisoara aveam ceva studenti liberali.

L.V.: - Din cte stiu, ati mai luat parte pe un santier de munc legionar, la Bucuresti, la construireaviitorului sediu al Miscrii Legionare, asa zisa "Cas Verde"...M.D.: - Da, am participat la acest santier, mai precis spus, la facerea crmizilor necesare pentru CasaVerde. Acest santier era condus personal tot de Corneliu Codreanu. Eu aveam o grup de aproximativ15 studenti camarazi din Timisoara si trei sptmni am fcut crmizi. La facerea crmizilor, lucracot la cot cu noi si generalul Zizi Cantacuzino-Grnicerul, care avea peste 70 de ani...

L.V. Din ce fonduri si pe ce teren s'a construit aceast "Cas Verde"?

9


10/64

M.D.: - Terenul a fost donat de o persoan, care fcea parte din organizatia "Prietenii MiscriiLegionare", mncarea necesar pe santier era druit de negustori din Bucuresti, care erau fie legionari,fie simpatizanti ai Miscrii.

L.V. Pn la urm ce s'a ntmplat cu "Casa Verde"?M.D.: - Dup ce a fost construit, la putin timp a fost ocupat abuziv de guvernul condus de ArmandClinescu, pe urm am reluat-o n 1940. n curtea casei, ntr'un mausoleu au fost depuse osemintele lui

Corneliu Codreanu, tot acolo odihneau, din 1937 si Mota si Marin.

L.V.: - Care a fost soarta acestui mausoleu si a "Casei Verzi"?M.D.: - Comunistii au spulberat mausoleul... Iar Casa Verde a fost nationalizat de comunisti, care audat-o n administrare CFR-ului, care a deschis acolo birouri.

L.V.: - Miscarea Legionar nu a fcut diligente, dup 1989, pentru recptarea acestui imobil?M.D.: - Miscarea Legionar actualmente nu este recunoscut juridic n Romnia. Se stie c legeaelaborat n 1991, de Ion Iliescu si neocomunistii din jurul lui, interzice orice activitate legionar... Dinaceste motive Miscarea Legionar nu a putut s fac nici o cerere pentru retrocedarea Casei Verzi. Suntns informat, c un frate al lui Corneliu Codreanu, care mai este n viat, Ctlin Codreanu, ar fi fcuto cerere pentru a primi Casa Verde napoi, dar nu a primit-o pn acum si sunt de fapt putine sperantes o primeasc dela actualul regim Constantinescu.

L.V.: - Fiindc ati pomenit de familia lui Corneliu Codreanu, ce s'a ntmplat cu sotia lui Codreanu,dup asasinarea acestuia, n pdurea Tncbesti, n noaptea de 29 spre 30 Noiembrie 1938?M.D.: - Ea a fost lsat o vreme n pace, mai ales c a reusit s se ascund n Ardeal, undeva n MuntiiApuseni si de acolo a reusit s fug n Ceho-Slovacia, mpreun cu fetita pe care o adoptase CorneliuCodreanu (sotii Codreanu nu au avut copii). Fetita adoptat, Ctlina, era fetita unor rude. mpreun cuCtlina, d-na Codreanu a ajuns la Praga, de unde a comunicat la Berlin, lui Ciorogaru, unde se gsescsi c doresc s fie ajutate s ajung la Berlin. Eu am fost trimis la Praga ca s le aduc la Berlin. Amreusit s o aduc pe d-na Codreanu si pe fetit din Ceho-Slovacia, cu cteva ore nainte ca trupelegermane s ocupe complet Cehia (Boemia si Moravia), la 15 Martie 1939. Elena Codreanu a rmas n

continuare la Berlin, a fost primit cu toat condescendenta de grupul nostru, Horia Sima, Papanace siceilalti.. n 1940, dup ce Horia Sima a reusit s fac un guvern cu Antonescu, d-na Codreanu a revenitn tar. S'a bucurat atunci de toate onorurile si s'a stabilit la Husi, n casa printeasc. Dup puciul luiAntonescu, acesta a ncercat s o acuze de anumite nereguli, care tineau de codul penal, dar s'a doveditn final c acuzatiile nu erau fondate, asa c a fost lsat n pace. A rmas n pace doar pn au venitcomunistii la putere, care au arestat-o, doar pentru c fusese sotia lui Codreanu... Dup ce a fosteliberat, a trit la Bucuresti pn la moartea ei, survenit n 1994.

L.V.: - Ce viat ulterioar a avut fiica adoptiv a lui Codreanu, Ctlina?M.D.: - Au auzit c este inginer la o firm n Cluj si nu a avut de suferit din partea Securittii, care s'aconvins repede c nu reprezint nici un pericol pentru regimul comunist.

Propagand legionar prin Banat

L.V.: - Cnd l-ati cunoscut pe Horia Sima?M.D.: - Horia Sima mi-a fost recomandat de la Bucuresti, n 1932, ca sef al judetului Severin. Am luatcontact cu el. Noi, Centrul Studentesc Legionar Timisoara, aveam obligatia s ajutm judetele dinBanat n propaganda electoral si n general n toate activittile de propagand (de pild marsuri). CndHoria Sima a ajuns seful regiunii Banat, a devenit un fel de superior al meu. Ce fel de om era HoriaSima? In primul rnd trebuie s spun c era o persoan foarte inteligent. n al doilea rnd, era foartendrznet, care nu avea nici o fric de moarte. Se bga unde era pericolul mai mare n luptele cu

jandarmii, se expunea total.

L.V.: - Se poate face o paralel ntre Corneliu Zelea Codreanu si Horia Sima?

10


11/64

M.D.: - Trebuie s spun c Horia Sima abia ulterior, spre maturitate si-a dezvoltat ntreaga sapersonalitate. Sarcinile lui pn n 1940 au fost destul de reduse, sef de judet si sef de regiune... n oricecaz, ntre Codreanu si Horia Sima a existat o mare deosebire. Corneliu Codreanu era un vizionar si uneducator, care a creat o ideologie, iar Horia Sima era o personalitate nclinat spre fapte, era unrealizator, dac vreti. Niciodat Horia Sima nu a pretins s-l nlocuiasc pe Corneliu Codreanu!

L.V.: - Dup aceast parantez, s revenim la activitatea din Centrul Studentesc Legionar Timisoara. n

marsurile de propagand prin judet, cu ce mergeati, cu trenul?M.D.: - Cu trenul si pe urm pe jos, prin sate.

L.V.: - Prin satele din Banat, n acei ani, cum erati primit?M.D.: - Aveam n sate, ciocniri permanente cu jandarmii. Personal am fost de mai multe ori arestat.Ciocnirile cu jandarmii aveau loc invariabil la intrarea n sate (unde ei ne asteptau), acolo ne bteam cuei... Btile erau din cauza faptului c jandarmii vroiau s ne aresteze, iar noi nu doream acest lucru(...). Cu bti sau fr bti, ajungeam pn la urm n centrul satului, iar lumea ncepea s ni se alturenou. n aceast situatie, fie c jandarmii ne lsau n pace, fie c continuau s ne agreseze, dar avndsuficienti camarazi, rezistam pe pozitii...

L.V.: - Dar de unde stiau jandarmii c trebuia s ajungeti ntr'un sat oarecare?M.D.: - Erau informati de dinainte! De multe ori jandarmii ne asteptau n gri, unde stiau c trebuie scoborm din tren. Ca s le dejucm planurile, sream din tren, nainte ca trenul s ajung n gar...Trebuie s spun c organizatia judetean Timis-Torontal a Miscrii Legionare avea n rndurile sale unmare numr de ceferisti, inclusiv mecanici de locomotiv. Vorbeam n prealabil cu ei, si ei ncetineaumersul trenului acolo unde noi vroiam s srim din tren, ca s-i evitm pe jandarmi. Dup aceea plecam

pe jos si intram n sat sau n oras, prin partea opus la care ne asteptau jandarmii... Trebuia s uzm detot felul de siretlicuri ca s ne putem face propaganda necesar...

L:V.: - Ati fost si arestat d-le Dimitriu n acei ani?M.D.: - Desigur! Si nu odat... Am fost arestat de nenumrate ori, nici nu mai tin minte numrularestrilor. De obicei eram tinut n arest cteva zile, cam 3-4 zile. n 1933 am fost s strng semnturi

pentru alegerile parlamentare din acel an. M'am dus ntr'un sat, de unde era originar Ilie Ghenadie, carela ora aceea era seful organizatiei legionare a judetului Timis- Torontal. Acolo am nceput s strngsemnturi de la rudele lui, pentru propunerile la Camera Deputatilor. La un moment dat primarul atelefonat la Timisoara, "c este atacat, este baricadat, legionarii iau cu asalt primria"... Erau toate

bazaconii, nici gnd nu aveam de asa ceva, nimeni nu ameninta primria din comuna Secusici. Asa cne-am trezit din nou cu jandarmii (condusi de un maior), veniti n mare vitez, cu un camion delaTimisoara. Am fost din nou arestat... ns dup ce s'a lmurit cu adevrata situatie, maiorul de jandarmia spus "c toat alarma este fals, dar pe dumneata nu te pot lsa aici, trebuie s te iau la Timisoara".Am avut deci transportul "gratuit" napoi la Timisoara, n camionul cu jandarmii. Pe drum, tot vorbindde una alta, i-am spus: "D-le maior, o s ai ghinion dac nu m lasi n pace"... Si ntr'adevr, se fcusenoapte, era o ploaie torential, niste drumuri desfundate si s'a stricat camioneta. A trebuit s rmnemntr'un sat, maiorul m'a luat cu el ntr'o camer la un ungur. Am dormit deci o noapte cu el n aceeasi

camer (cu dou paturi), rechizitionat dela o familie de unguri si la un moment dat, maiorul dejandarmi mi-a spus: "Uite ce este, am stirea c nu o s puteti face nimic, Duca o s v vin de hac"...

Asasinarea lui I.G.Duca

L.V.: - Peste putin I.G.Duca avea s scoat n afara legii Garda de Fier...M.D.: - La care eu am ntrebat: "Cum l cheam? Duca?, atunci o s se duc"... Maiorul de jandarmi m'acontrazis imediat, "Nu o s se duc, st bine pe picioare"... Pe urm am ajuns la Timisoara, am fost tinutla Comandamentul Jandarmeriei cteva ore si apoi mi-a dat drumul, pentru c nu m putea acuza denimic! S'a ntmplat apoi atentatul contra lui Duca, comis pe data de 29 Decembrie 1933. Imediat auvenit s m aresteze, ns eu eram deja diprut dela 10 Decembrie 1933...

11


12/64

L.V.: - n fond dv. ce legtur ati avut cu atentatul contra lui I.G.Duca?M.D.: - Nici o legtur. Absolut nici o legtur! Am reusit s fug din Timisoara si am plecat n tar. Amfost dat n urmrire general pe toat tara, ca si "complice" la acest atentat! Cnd s'au mai linistitlucrurile, la vreo patru sptmni, m'am prezentat, mpreun cu un avocat, la politia din Focsani.Imediat am fost arestat si cu lanturi la picioare, nsotit de doi jandarmi, am fost trimis la Bucuresti. M'audus la Siguranta General, pe bulevardul Protopopescu, m'au bgat ntr'o celul si m'au tinut cteva zileacolo cu un jandarm, la usa deschis. Dup aceea am fost luat la anchet. ntre timp sosise la Siguranta

National rezultatul perchezitiei, care mi se fcuse la cminul studentesc din Timisoara unde locuiam.n acea camer aveam doar un dulap si un cufr... Eu fcusem nainte niste ncercri, de a pune nisteversuri pe muzic. n acest scop fcusem o schit de iambi si de trohei. Erau cteva foi de hrtie n total.sta era actul de acuzare! Conspirasem la atentat, cci utilizasem un "limbaj secret"!... Pn la urm amreusit s explic ofiterului de Sigurant care m ancheta, c nu era vorba de niciun "limbaj secret", devreun cifru sau cod, erau doar iambi si trohei. Pe urm am fost trimis, tot cu escort, la Timisoara, undeera chestor Ovidiu Gritta. Acolo, m'au tinut vreo dou zile, ns decizia dela Siguranta General de laBucuresti, era s fiu eliberat, din cauz c nu s'a gsit nimic mpotriva mea. Gritta a venit la mine si mi-a spus, "Ai scpat nemernicule, criminalule, ai scpat de data asta, dar te prind eu alt dat"... "Altdat" fusese la 10 Decembrie 1933. Noi, studentii din Timisoara, fceam n fiecare an, la 10 Decembrie,un pelerinaj la biserica din cartierul Fabrik. Ziua de 10 Decembrie era ziua studentimii, a generatiei dela1922. La 10 Decembrie 1922 s'a realizat unitatea centrelor studentesti din tar, sub conducerea luiCorneliu Codreanu si Ion Mota. Aceast zi a fost srbtorit de studentii din Romnia, n fiecare an,

pn n momentul n care Carol al II-lea a instalat dictatura. La aceast dat de 10 Decembrie 1933Duca a dizolvat Miscarea Legionar si n timpul noptii au fost arestati peste 20.000 de legionari.Studentii legionari din Timisoara erau nc liberi si am participat la pelerinajul traditional la biserica dincartierul Fabrik. Cnd am ajuns n dreptul Prefecturii de Politie, am fost arestat... Atunci, toat coloanade studenti, erau vreo 400 de studenti, au nconjurat Prefectura de Politie si au nceput s strige s fiueliberat.

L.V.: - Acest demers a avut succes?M.D.: - La Prefectura Politiei am gsit alti legionari, pe Constantin Stoicnescu, care acum era seful

judetului Timis-Torontal, pe Ilie Ghenadie si nc alti ctiva insi. Cum studentii strigau incontinuu s

fiu eliberat, seara, m'au dus la poarta Prefecturii si mi-au dat drumul. n momentul acela eu am sidisprut!... Pe urm s'a dat ordin s fiu din nou arestat, pentru complicitate la atentatul comis mpotrivalui Duca, numai c eu nu am mai fost gsit... Aceste lucruri s'au repetat aidoma si peste patru ani. n1938, Carol, prin instalarea dictaturii sale din 12 Februarie, a interzis studentilor si functionarilor

publici s mai fac politic, cu mentiunea c aceast dispozitie, deja se aplica, de facto, sudentilor, dinDecembrie 1937. Cu toate acestea, noi, studentii legionari, mpreun cu muncitorii legionari dinTimisoara, am organizat o manifestare de protest mpotriva acestei msuri. Totul s'a desfsurat n

perfect ordine si fr incidente. A doua zi am aflat c Parchetul Militar a emis un nou mandat dearestare mpotriva mea. Atunci am disprut din nou, cutnd adpost la fosti colegi n Bucuresti si n

provincie. Fat de prigoana care se anunta, m'am gndit s prsesc tara, dar nu eram nc hotrt s facacest pas, plin de consecinte. Cnd ns am fost vizitat de tatl meu si cnd mi-a spus c "un evreu, cucare fusese asociat ntr'o afacere, i spusese, c sus de tot s'a decis distrugerea Miscrii Legionare", orice

ndoial mi s'a spulberat!... Fiind bolnav de tuberculoz, o nchisoare mai prelungit ar fi nsemnatpentru mine moartea. Am nceput s-mi organizez fuga si am reusit s trec n Polonia si de acolo nGermania, stabilindu-m la Berlin. Era n data de 8 mai 1938.

L.V.: - Revenind la atentatul comis mpotriva lui I.G.Duca, pe peronul grii Sinaia, de legionarii IonCaranica, Doru Belimace si Nicolae Constantinescu, cine l-a ordonat? L-a ordonat personal chiarCorneliu Codreanu? Sunt si variante c n spatele atentatului ar fi fost chiar Carol al II-lea, s fieadevrat?M.D.: - Atentatul mpotriva lui I.G.Duca a fost un act spontan. I.G.Duca a dizolvat Garda de Fier, n

plin campanie electoral! Peste 20.000 de legionari au fost arestati si schingiuti, 7 legionari au fostasasinati (Virgil Teodorescu, Constantin Nit, Nicolae Blianu, Toader Toma, Gheorghe Bujdi si Sev.Frdea), toate publicatiile legionare au fost interzise, iar sediile Miscrii Legionare, nchise si devastate.Indignarea legionarilor a fost imens si mai multe grupuri, necunoscute Sigurantei, au luat initiativa de

12


13/64

a-l pedepsi pe Duca, cu att mai mult cu ct se bnuia c si Cpitanul ar fi fost asasinat, legturile cuBucurestiul fiind total ntrerupte. Personal cunosc dela Petre Fleschin, c a fcut parte dintr'o grup delegionari din Sibiu si care a fost foarte deceptionat c altii au fost mai rapizi... De altfel la procesul din17 Martie - 5 Aprilie 1934, s'a putut constata, fr dubiu, c ntre conducerea Miscrii Legionare sigrupul Nicadorilor (Constantinescu, Belimace si Caranica) n'a existat vreo comunicare. Despre alegatiac Regele Carol al II-lea cu Eugen Cristescu ar fi organizat atentatul contra lui Duca, am luat si eucunostiint dintr-o brosur scris n Iunie 1983 de Serban Milcoveanu - la acea dat, cel putin, agent al

Securittii - dar consider c este una din fabulatiile lui, pentru care este unanim cunoscut.

L.V.: - Practic deci, de peste 60 de ani, triti in Exil?M.D.: - Nu chiar de 60 de ani, ci de 58 de ani, cci am revenit n tar, cu 4-5 zile nainte de data de 21Ianuarie 1941, data puciului lui Antonescu.

ntlnirea dintre Corneliu Codreanu si Alexandru Safran

L.V.: - n 1937 a avut loc o ntlnire absolut uluitoare, Corneliu Codreanu s'a ntretinut mai multe orecu cel care avea s devin, trei ani mai trziu, Rabin Sef al Romniei: Alexandru Safran!... Aveti datedespre ce au discutat cei doi atunci?M.D.: - Este adevrat c a avut loc aceast ntlnire, n 1937, la sediul Miscrii Legionare, Casa Verde.Corneliu Codreanu l-a primit pe Alexandru Safran, cel care peste trei ani avea s fie seful spiritual altuturor evreilor din Romnia Mare. ntlnirea, precizez acest lucru, a avut loc la cererea viitorului RabinSef! Corneliu Codreanu si Alexandru Safran au fcut un schimb de vederi, de preri, si-au expus

personal, cu sinceritate ideile si crezul lor. Putem cunoaste acum ce au discutat, chiar din cartearabinului Safran "MARX A FOST ANTISEMIT", aprut la Ierusalim, n 1979. Scrie Rabinul SefAlexandru Safran: "Vorbeam de peste dou ceasuri. Nu era o discutie de cabinet, ci s'au amestecat aicidurerile lumii (...). Adevrurile lui si ale mele, ardeau, chinuiau gnd si suflet, cersindu-si rspunsuri,argumente, pentru a ne desprti ca prieteni. l vd cum se ridic, mi ntinde mna si-mi spune: Am avuto mare plcere de ntlnirea noastr. Nu stiu dac am rezolvat problemele, dar am nvtat frme dintaina nfinit a credintei. Eu nu am venit s provoc ur sau rzbunare. Mi-e sufletul curat. Nu stiu dactoti legionarii gndesc ca mine. Dac un evreu a fost lovit ori jignit pe plan moral, iart-i pe rufctori.

Ei nu sunt dect oameni, poate chiar buni crestini. Nu pe omul superior ncercm noi s-l slefuim, ci peomul-om... Am plecat. Am cntrit mult ultimul su rspuns. Am vzut n trirea lui un nceput delogic. Apoi a venit tvlugul. Codreanu a fost ucis din ordinul lui Carol al II-lea, n 1938. Nu stiu dacam procedat bine, rednd aceast convorbire cu Corneliu Zelea Codreanu. Am vrut s se vad ideileunui conductor politic, care a pltit cu viata pentru convingerile sale, trgnd dup el mase nsetate siele dup o buctic de dreptate"... Aceste amintiri ale Rabinului Sef Alexandru Safran cred c ne dau oimagine asupra adevratelor sentimente ale lui Corneliu Codreanu fat de poporul evreu.

L.V.: - Dar atunci de ce este permanent caracterizat Miscarea Legionar ca "antisemit", sau chiar"mnctoare de evrei"?M.D.: - Miscarea Legionar a fost incontinuu calomniat, actiune care continu cu aceeasi intensitate siacum, n 1999. Se poate deduce usor dac Legiunea a fost antisemit sau nu, dac ne referim la cele

spuse de Corneliu Codreanu n tabra de la Carmen Sylva: "Solutia legionar a problemei evreiesti nRomnia nu sunt persecutiile, exproprierile si masacrele, cum ar fi foarte usor, dar este foarte ru. Eaeste sus de tot, n conducerea statului si const n totala incoruptibilitate a guvernantilor si din perfectaaplicare a legilor. Cnd vor constata c nu mai au pe cine corupe si nu mai sunt romni de vnzare,evreii vor prsi teritoriul nostru din proprie initiativ si de nimeni constrnsi". Codreanu a maiadugat: "Iar dac vor mai rmne evrei dornici s triasc n pace cu noi si capabili de munc cinstit,

productiv, cu att mai bine pentru ei si pentru Romnia"... Pot aduce nenumrate dovezi, fapte istoricecare nu mai pot fi reinterpretate, c Miscarea Legionar nu i-a prigonit pe evrei. Astfel, n timpulStatului National Legionar, ntr'o perioad cnd Germania era atotputernic n Europa, comandantullegionar Radu Gyr, n calitatea de director general al Teatrelor, a autorizat nfiintarea teatrului evreiescBaraseum n Bucuresti (teatru care functioneaz si n prezent, cu mentiunea c n timpul comunismuluia purtat denumirea de "Teatrul Evreiesc de Stat"), fapt unic n spatiul influentat de Germania! Desigurc nemtii au protestat cu hotrre mpotriva deciziei de a nfiinta n 1940 acest teatru evreiesc, dar

13


14/64

Miscarea Legionar nu a tinut cont absolut deloc de aceste proteste. n Ianuarie 1996, ntr'un interviuacordat publicatiei "Totusi iubirea", profesorul Raul Sorban - cettean de onoare al statului Israel -spune c Letitia Popa din Turda, desi legionar, a condus grupuri de evrei, prin Turda, clandestin laBucuresti, ca s-i scape de holocaustul, care li se pregtea n Ardealul de Nord (aflat sub administratieungureasc) , fr a cere vreo rsplat... Astfel de fapte nu au fost izolate, si alti legionari i-au ajutat peevrei, cnd s'a pus problema s fie exterminati de germani.

III. MISCAREA LEGIONAR SCOAS DIN NOU N AFARA LEGII, 1938-1940

Atentatul mpotriva lui Stefnescu-Goang

Liviu Vlenas.: - Fiindc facem acum o parantez mai larg n trecutul Miscrii Legionare, cine a stat nspatele atentatului comis la 27 Noiembrie 1938, la Cluj, mpotriva rectorului Universittii "RegeleFerdinand" Stefnescu-Goang? ntrebarea este justificat, mai ales c unii legionari au afirmat ulterior,c acest atentat (n care a fost rnit grav rectorul Universittii) a constituit pictura care a umplut

paharul lui Carol al II-lea, care s-a decis atunci s-l suprime pe Corneliu Codreanu, mpreun cu alti 13camarazi...Mircea Dimitriu.: - Comandantul legionar din Cluj, Vasile Andrei, a lsat posterittii niste rndurifoarte importante, care lmuresc culisele acestei actiuni. Astfel, comandantul Vasile Andrei neagcategoric afirmatiile mincinoase ale preotului Stefan Palaghit, n a sa "Istorie (tendentioas) a MiscriiLegionare", si anume c ar fi dat personal ordinul de executare al rectorului Stefnescu-Goang. VasileAndrei spune c nu a primit un astfel de ordin si nici nu l- a dat! De fapt Vasile Andrei era arestat ncdin data de 17 Noiembrie 1938 si detinut la nchisoarea militar din Cluj. In privinta a ceea ce urma sse ntmple, pe data de 27 Noiembrie 1938, Vasile Andrei a fost nstiintat abia cu o zi nainte, lavorbitor, de ctre camaradul Aurel Srcianu, unul din cei doi studenti care urmau, a doua zi, s-l

pedepseasc pe rectorul Stefnescu-Goang. Vasile Andrei, care mprtea celula cu nc 75 de camarazilegionari, i-a istorisit, ce urma s se ntmple a doua zi afar, doar doctorului Victor Apostole- scu. Auurmat cele cunoscute. La o sptmn ns, a fost adus n celul profesorul Gheorghe Veres (care si-aschimbat ulterior numele n Gheorghe Voicu) si care i-a spus c doctorul Vucu, trimis special din

Bucuresti, cu ordinul expres ca executarea lui Stefnescu-Goang s nu aib loc, a ajuns prea trziu laCluj...

L.V.: - Bnuiesc c ordinul si contraordinul de lichidare a lui Stefnescu-Goang fusese dat de HoriaSima. n fond de ce trebuia "pedepsit" Stefnescu-Goang?M.D.: - Este fals. Horia Sima a aflat de aceast intentie si a cutat s'o mpiedice, trimitnd pe doctorulVucu cu acel ordin, care ns din pcate a ajuns prea trziu! Studentul n filozofie Ioan Pop, principalulautor al actiunii de pedepsire a lui Stefnescu-Goang, i-a mrturisit lui Vasile Andrei, n lunile

petrecute mpreun n celula sa, de condamnat la moarte, "c pe Stefnescu-Goang era hotrt s-l pedepseasc cu mult timp nainte, c pedepsirea lui Stefnescu-Goang doar coincidea cu dorintasuperiorilor si locali, c nu a primit un ordin expres n aceast privint si oricum ar fi fcut aceasta norice conditii, pentru c pedepsirea lui Stefnescu-Goang era o datorie ctre sufletul curat al tineretului

ardelean". Era notorie "preocuparea" rectorului Stefnescu-Goang pentru studente, de care abuza oride cte ori putea. Aceste apucturi i-au adus pedepsirea. Ioan Pop, nainte de a fi executat, a mai spus:"Noi am rezistat 1000 de ani maghiarilor pentru c sufletul ne era curat, iar tolerarea celei mai trivialeimoralitti, concretizate n Stefnescu-Goang, ar fi ntinat cei 1000 de ani de curtenie sufleteasc"...Cert este c eliminarea lui Stefnescu-Goang de la conducerea universittii clujene era un imperativ,

pentru toat studentimea clujean, n toat perioada 1930-1938.

L.V.: - Atentatul contra rectorului Stefnescu-Goang apare, n lumina acestor dezvluiri, mai degrabca o initiativ personal, desi este cert c s'a bucurat de aprobarea Legiunii. Acest atentat, comis la Cluj,

pe 27 Noiembrie 1938, nu l-a determinat totusi pe Carol al II-lea s hotrasc lichidarea ntregiiconduceri a Miscrii Legionare, dou zile mai trziu?M.D.: - Legiunea n'a aprobat acest atentat, cum am artat deja, iar Carol a luat decizia nc din timpulvizitei sale la Londra din Noiembrie 1938, cel putin asa sustine diplomatul Vardala, dela Legatia

14


15/64

Romniei din Londra, martor fiind la o convorbire ntre Carol al II-lea si ministrul Romniei la Londra,Viorel I.Tilea. n plus, dup ntlnirea ulterioar cu Hitler, Carol s'a asigurat c actiunea sa de suprimarea conducerii Miscrii Legionare, n frunte cu Cpitanul, nu va avea consecinte externe serioase.

ncep disensiunile n Legiune

L.V.: - nc din anii '30 au nceput divergente puternice n Miscarea Legionar, cum s'au nscut ele,

care a fost cauza lor?M.D.: - Dac dizidenta s'a manifestat pe fat ceva mai trziu, divergentele dintre noi au aprut nschimb mult mai devreme. Diferentele de vederi s'au manifestat, imediat dup moartea Cpitanului, maiales ntre Horia Sima si Constantin Papanace. Aceste diferente de vederi erau legate de strategia pe caretrebuia s o urmeze pe viitor Legiunea, dup arestarea lui Corneliu Codreanu. n grupul refugiat laBerlin, ntre anii 1938-1940, Horia Sima si Constantin Papanace, au colaborat totusi foarte strns. Seuitaser divergentele, Horia Sima avea ca misiune legturile cu Romnia si reorganizarea MiscriiLegionare n tar, n timp ce Constantin Papanace avea conducerea grupului din Berlin. n acest scopHoria Sima s'a dus de 4-5 ori n tar, nainte de cderea lui Carol al II-lea. Horia Sima reusise s creezeo filier de trecere clandestin n Romnia, prin Banatul iugoslav. Aceast filier era utilizat si deHoria Sima personal, dar si de alti legionari, printre care si multi intelectuali. Trebuie s fac acum o

parantez mai lung. Sub presiunea succeselor germane pe toate fronturile, Carol a crezut, gresit dealtfel, c Miscarea Legionar este sprijinit de nemti si din cauza asta a cutat s se mpace cuMiscarea. La sugestia Elenei (Magda) Lupescu, Carol l-a ales, pentru o viitoare colaborare, pe Vasile

Noveanu. Tatl lui Noveanu fusese evreu botezat, trecut la religia crestin. Noveanu era un tip foartemaleabil, nu era tipul de lupttor. Carol s'a gndit s-l fac pe el seful Miscrii. L-a scos din lagr si l-achemat la Palat, avnd mai multe ntlniri cu el. Noveanu pe de alt parte, n urma acestor ntlniri laPalat cu Carol, a obtinut eliberarea din lagr a lui Radu Mironovici si a altor fruntasi ai Miscrii. nurma acestei "autoritti" de a-i scoate pe legionari din lagre, Carol, ct si Noveanu, credeau c n acestfel Noveanu se va impune ca sef al Legiunii... Noveanu era asistat de un alt fruntas legionar, AugustinBidianu (care fusese sef legionar de judet).

L.V.: - Cu toate acestea, nici Noveanu si nici Bidianu nu au reusit n final s se impun n fruntea

Miscrii Legionare, de ce?M.D.: - Acesti oameni nu aveau simpatii n rndul Miscrii. n primul rnd pentru c nu fcuser nimicdeosebit (n afar de administrarea unui judet)! Pe de alt parte, celulele legionare reorganizate nRomnia de Horia Sima dela Berlin, erau loiale lui Horia Sima. Strnea si admiratie faptul c HoriaSima trecea clandestin granita romno-iugoslav, de cte ori vroia, fr s aib fric, c va fi prins deautorittile carliste... n urma unei astfel de treceri, probabil, Horia Sima a organizat si pedepsirea luiArmand Clinescu!... Spun probabil, pentru c nu cunosc detalii.

Asasinarea lui Armand Clinescu

L.V.: - n privinta asasinrii lui Armand Clinescu, la 21 Septembrie 1939, lucrurile nu sunt clare nicipn in ziua de astzi. Cert este c Horia Sima nu a explicat niciodat, n mod clar, cine a dat ordinul de

lichidare a lui Armand Calinescu, cine a stat n spatele actiunii. Dac a vorbit, a vorbit oarecumambiguu, totusi, nu a negat faptul c s'ar fi declarat de acord cu eliminarea fizic a lui ArmandClinescu. Care este adevrul?M.D.: - Dac Miscarea Legionar nu reactiona n niciun fel mpotriva lui Armand Clinescu, ERAPOLITIC DESFINTAT! S nu uitm c Armand Clinescu era ASASINUL Miscrii Legionare, dinordinul su fuseser asasinati Codreanu, nicadorii si decemvirii, cu alte cuvinte asasinase conducereaMiscrii. Iar acei legionari care erau n lagre si nchisori, erau pentru Miscare pierduti si asa... Pentrumotivul, c ori trebuiau s batjocoreasc memoria Cpitanului, prin declaratii colaborationiste (ca s

poat iesi afar), ori aveau soarta de a fi omorti, asasinati... Un caz tipic este cel al lui Ilie Grneat siMile Lefter, care au iesit din lagrul dela Vaslui, numai dup ce s'au dezis de Corneliu Codreanu...Drept rsplat, Carol l-a numit pe Grneat avocat la Frontul Renasterii Nationale (FRN), formatiunea

politic a lui Carol al II-lea, l-a obligat s mbrace uniforma FRN. Restul legionarilor din lagr au rmaspermanent cu aceste exemple de lasitate ale celor doi, Grneat si Lefter... Strns cu usa, Carol ncerca

15


16/64

s capteze bunvointa Germaniei, cednd n toate domeniile, cu exceptia aliantelor pe care le avea cuFranta si Anglia, la care nu vroia s renunte nici n ceasul al 12-lea. n speranta, c dac colaboreaz cuMiscarea, nemtii nu se vor atinge de tronul su, el i-a gsit initial, asa cum am mai spus, pe Noveanu siBidianu, ca "purttori" ai acestei "desprinderi" de trecut... Carol a esuat n aceast manevr, pentru clegionarii din clandestintate, cei din lagre si din grupul de la Berlin nu au fost de acord. n aceastsituatie, Carol a jucat ultima sa carte fat de Miscarea Legionar, a cerut grupului de la Berlin s vin ntar si s colaboreze cu el. ns nici Horia Sima, nici Constantin Papanace, nu erau de acord s vin n

tar si s colaboreze cu Carol. La prima delegatie trimis de Carol la Berlin, Horia Sima si Papanace aurspuns, "Dac, Carol renunt la alianta cu Franta si Anglia si trece de partea Axei, atunci ei se rentorcin Romnia"... Carol nu a fost multumit de acest rspuns si dup o lun a trimis din nou o delegatie. Laaceste parlamentri, a reusit s se introduc n discutii Constantin Stoicnescu, care era mpotriva uneicolaborri cu Regele si n orice caz, Stoicnescu urmrea ca Horia Sima si Papanace s nu fac concesii

prea mari. Delegatia s'a rentors la Bucuresti, cu o luare de pozitie scris din partea lui Horia Sima siPapanace. Papanace cerea si el alipirea Romniei la politica Germaniei, dar pozitia lui marca o diferentfat de Horia Sima, Papanace oferea, unilateral, renuntarea la violent din partea Miscrii Legionare.Acest lucru era o contradictie a ceea ce, mpreun cu Horia Sima, se plnuise: rsturnarea lui Carol!Toat munca lui Horia Sima de pn atunci vizase tocmai acest obiectiv, organizarea unei revolutii nRomnia, pentru rsturnarea lui Carol.

L.V.: - Din ce spuneti dv. rezult implicit, c Horia Sima a trimis personal n tar echipa de "prahoveni"condus de avocatul Miti Dumitrescu, ca s-l asasineze pe Armand Clinescu, pe 21 Septembrie 1939...M.D.: - Horia Sima, ct si Papanace, au stat de vorb, personal, la Berlin, cu Miti Dumitrescu, restulechipei lui Miti Dumitrescu se afla in tar. Este evident c att Papanace, ct si Horia Sima, au aprobatactiunea pe care o proiecta Miti Dumitrescu! Cert este, c ulterior, n lagrul de la Berkenbrck,Papanace i-a fcut un elogiu impresionant lui Miti Dumitrescu. Papanace a spus atunci; "Prin

pedepsirea lui Armand Clinescu, Miti Dumitrescu si prahovenii si au salvat Miscarea Legionar deladisparitie"... Cpitanul nsusi ceruse s fie rzbunat, dac ar fi fost lichidat de autorittile carliste si totilegionarii au apreciat n 1939 c pedepsirea lui Armand Clinescu era si o datorie politic si moral aLegiunii...

Comandamentul de Prigoan

L.V.: - Adversarii lui Horia Sima au afirmat tot timpul, "c Horia Sima era un epigon jalnic alCpitanului"... Cu alte cuvinte Codreanu era contrapus lui Horia Sima si Horia Sima lui Codreanu, ces'a urmrit prin aceasta?M.D.: - Nicolae Iorga a spus foarte bine odat, "Dac vrei s distrugi o hait de cini, mpusc cinelecare este fruntas"... Cnd Codreanu a condus Miscarea, a fost tinta tuturor atacurilor, de toate felurile(c este un venetic, c fabric bani falsi la Rsinari etc.). Pe urm atacurile s'au revrsat asupra lui HoriaSima, mai ales c el era lipsit de experienta conducerii. El s'a pomenit mpins de evenimente n frunteaMiscrii, datorit curajului, perseverentei si a abnegatiei totale, care i-au surprins pe toti fruntasiilegionari, mai mult sau mai putin descurajati.

L.V.: - Tocmai asta i s'a reprosat lui Horia Sima, c a ajuns n fruntea Miscrii Legionare fr a fi omulcel mai potrivit pentru aceasta...M.D.: - Nu a fost nimeni altul! Pot s v spun pe scurt, cum a ajuns Horia Sima n aceast functie. CndCodreanu a fost arestat, s'a format aproape imediat un Comandament de Prigoan. Acest comandamenta fost mereu schimbat, pentru c tot timpul politia aresta pe cineva din el. Horia Sima nu avea fisier laSigurant si din aceast cauz se putea misca mai liber prin tar. Horia Sima primise sarcina sreorganizeze infrastructura n tar, din legionarii rmasi nearestati. Acestia doreau s se fac ceva, maiales c Codreanu se afla dup gratii. S se fac ceva era si opinia lui Horia Sima si a lui AlexandruCantacuzino, care era si el n acest Comandament de Prigoan. n opozitie cu opinia lor, era ConstantinPapanace, care era de prere "C nu trebuie fcut nimic, legionarii trebuie s stea linistiti, pentru caltfel viata Cpitanului este n pericol"... Dintr'o scriere a lui Papanace (cartea se cheam "FrCpitan") reiese clar c aceast pozitie de "liniste" a fost, ulterior, lansat chiar de Sigurant, pentru cas nu se produc "o reactie" la asasinarea plnuit a Cpitanului...

16


17/64

L.V.: - S fi lucrat, constient, sau inconstient, Constantin Papanace pentru Sigurant?M.D.: - Nu, deloc! Papanace a explicat convingtor, c pozitia sa se baza pe grija legat de soartaCpitanului.

L.V.: - Cum vedea Horia Sima aceast "revolutie"?M.D.: - Cum a vzut-o si dup aceea. A vzut-o exact cum s'au si ntmplat lucrurile la 3 Septembrie1940...

L.V.: - Gheorghe Barbul, secretarul generalului Antonescu, a afirmat, intr'o discutie mai lung purtatcu subsemnatul, la 24 Octombrie 1994, "C legionarii erau destul de slabi n Septembrie 1940 pentru a-lrsturna singuri pe Carol, dar Antonescu si anturajul su au exagerat deliberat pericolul legionar, fortalegionarilor, pentru a-l speria pe Carol si n felul acesta s-l oblige n final s plece". "Nu aveaimportant cum pleca, de ce pleca, important era s plece", a afirmat Gheorghe Barbul n 1994...M.D.: - Realitatea este putin alta. Este posibil, c fortele legionare, care fuseser decimate de Carol n1938-1939 (s ne aducem aminte de mcelul din 21-22 septembrie 1939, cnd au fost executati sumarn ntreaga tar 252* de legionari nevinovati, aproape toat elita Miscrii), s nu fi fost att de

puternice, ca ele singure s-l poate rsturna pe Carol. ns, nu trebuie uitat, toat tara dorea plecarea luiCarol... Vreau acum s revin la momentul discutiilor de la Berlin, cu a doua delegatie sosit acolo.Horia Sima si Papanace avuseser n vedere crearea unor echipe legionare n tar, care s ia legtura cucadre din armat, n vederea rsturnrii lui Carol. Acest plan era o creatie comun a lui Horia Sima siPapanace. Delegatia a plecat napoi n tar, dar ntre timp, Horia Sima trimisese 47 de legionari,clandestin, n tar, ca s organizeze revolutia anticarlist. Conducerea acestei actiuni trebuia s o preia,

personal, Horia Sima. Dar cnd s plece, tot clandestin, Horia Sima n tar, Papanace s'a opus, "Nu, nutrebuie s pleci, am promis lui Carol c ncetm orice actiune contra lui"... Horia Sima nu a vrut srenunte n niciun fel la planul su si i-a spus lui Papanace, "C el a crezut c promisiunea de liniste datde Papanace emisarilor lui Carol, era o diversiune, pentru a acoperi actiunea lui n tar".

------------------------ * Repartitia celor 252 de legionari executati fr judecat n zilele de 21-22Septembrie 1939 este urmtoarea: Bucuresti: 10, Spitalul Militar Brasov: 7, Lagrul dela MiercureaCiuc: 44, Penitenciarul Rmnicu Srat: 13, Lagrul dela Vaslui: 31, jud. Durostor: 3, jud. Timis-

Torontal: 3, jud. Caliacra: 3, jud. Gorj: 3, jud. Constanta: 4, jud. Putna: 3, jud. Vlcea: 3, jud. Lpusna:3, jud. Bacu: 3, jud. Mehedinti: 3, jud. Arges: 3, jud. Cluj: 2, jud. Bihor: 2, jud. Roman: 1, jud. Vaslui:1, jud. Brila: 2, jud. Caras: 3, jud. Neamt: 3, jud. Olt: 3, jud. Flciu: 3, jud. Teleorman: 2, jud. Ialomita:3, jud. Dmbovita: 3, jud. Dorohoi: 3, jud. Turda: 3, jud. Blti: 3, jud. Brasov: 4, jud. Mures: 3, jud.Hotin: 3, jud. Cernuti: 3, jud. Severin: 3, jud. Slaj: 1, jud. Ciuc: 3, jud. Tighina: 3, jud. Nsud: 3, jud.Cetatea Alb: 3, jud. Tecuci: 3, jud. Muscel 2, jud. Covurlui: 3, jud. Soroca: 3, jud. Arad: 3, jud.Maramures: 3, jud. Iasi: 3, jud. Hunedoara: 3, jud. Orhei: 3, jud. Romanati: 2, jud. Suceava: 1, jud.Buzu: 1, jud. Trei Scaune: 2, jud. Botosani: 3, jud. Satu-Mare: 2, jud. Cmpulung: 3 si jud. TrnavaMic: 3. Din aceast list, 6 legionari au fost asasinati ulterior datei de 22 Septembrie 1939, ns ordinul

pentru executarea lor a fost dat de autorittile carliste n data de 21 Septembrie 1939. n general,cadavrele legionarilor executati, au fost lsate 2-3 zile n aer liber, pentru a servi ca exemplu... - notaL.V.

Aceasta a fost nceputul unor mari disensiuni si dezacorduri ntre cei doi! Cert este c Horia Sima nu aputut fi oprit, cci l asteptau n tar oamenii trimisi deja de el dela Berlin. Dac renunta, vesnic ar fipurtat anatema de las si fricos, iar "Revolutia" nu ar fi avut loc, cu toate consecintele nefaste ce ar fiavut loc.

IV. LEGIUNEA REINTR N POLITIC - 1940

Colaborarea cu Mihail Moruzov

Liviu Vlenas.: - Revenind la anul 1940, ce s'a ales din intentia lui Horia Sima de a merge n tar si de aprelua personal conducerea operatiunilor contra lui Carol?

17


18/64

Mircea Dimitriu.: - Horia Sima, cu toat opozitia lui Papanace, a ajuns, clandestin (tot prin filieraiugoslav) n Romnia, dar, de data aceasta, a fost arestat si transportat la Bucuresti, la sediul SiguranteiGenerale. Dup cteva sptmni, Horia Sima a fost dus la Niky Stefnescu, care era seful Sigurantei.

Niky Stefnescu a nceput s-i explice, "C in situatia deosebit de grea n care se afl Romnia(Germania amenint cu cedarea Ardealului la unguri, Bulgarii vor Cadrilaterul si Silistra, iar Rusia

preseaz continuu n Est) se impune colaborarea tuturor fortelor politice cu Carol, inclusiv legionarii".Cu alte cuvinte Niky Stefnescu a tatonat ca s vad dac Horia Sima este dispus s colaboreze cu

Carol. De jure Horia Sima era condamnat la moarte (sentint dat n contumacie, cnd Horia Sima erala Berlin), ca atare se astepta s fie executat n orice moment. Horia Sima si-a dat seama c singura sasans ca s ias viu din inchisoare si s poat apoi organiza rsturnarea lui Carol, era ca el s accepte,formal, o colaborare cu Carol... Ulterior l-a vzut si pe Mihail Moruzov, seful Serviciului Secret deInformatii al Armatei Romne (SSI). n final Horia Sima a fost primit n audient de Carol. Acesta i-acerut lui Horia Sima ca toti legionarii s se nscrie n noul su partid pe care-l preconiza, Partidul

Natiunii (creat oficial abia pe data de 21 Iunie 1940). Horia Sima si-a dat seama c aceast propunere id posibilitatea s actioneze liber sau relativ liber. I-a spus lui Carol, c nu-i poate convinge pelegionari s se nscrie n acest nou partid, dect dac vorbeste personal cu ei, iar pentru aceasta trebuies aib libertate de miscare, s actioneze liber... Carol a fost de acord si Horia Sima a putut actiona nlibertate. n timpul pregtirilor pentru revolutia anticarlist, vine dela Berlin printele Palaghit, trimisde Papanace, cu un manifest, care s fie tiprit si mprstiat prin tar. n rezumat acest manifest denuntaactiunea lui Horia Sima si pregtirea revolutiei legionare... Noroc numai c preotul Palaghit a putut ficonvins s renunte la rspndirea manifestului de ctre nsusi paracliserul lui (care nu era legionar), carentmpltor l-a citit, mpedicndu-se astfel o nou catastrof pentru Miscarea Legionar.

L.V.: - Ajungnd la episodul arestrii lui Horia Sima n 1940 si ale tratativelor duse cu el la Sigurant,tratative la care a participat si Mihail Moruzov, s'a afirmat constant ulterior, de diverse persoane sicercuri, inclusiv de unii legionari, "c Horia Sima, Constantin Stoicnescu, Traian Borobaru, RaduMironovici si Mile Lefter au lucrat pentru Moruzov, fiind agenti n slujba lui", fapt ce ar fi explicat siasasinatele dela Jilava din 26/27 Noiembrie 1940, inclusiv lichidarea lui Moruzov... Ct adevr exist naceste acuze?M.D.: - ntrebarea este bine venit, cci lucrurile trebuiesc odat si odat lmurite, mai ales c acest

episod a fost continuu (inclusiv n prezent) speculat, dup 1948, de ctre Securitate. Securitatea aconstruit un ntreg roman pe seama relatiilor dintre Horia Sima si Moruzov, n scopul compromiterii luiHoria Sima n ochii legionarilor si a obtine astfel destrmarea Miscrii Legionare. Asupra acestuisubiect trebuie struit, mai ales c starea actual a Legiunii se datoreaz n bun msur acestei miestreoperatiuni a Securittii. n realitate lucrurile stau cu totul altfel. Cnd Horia Sima a ajuns n 1940 ncelula Sigurantei, si-a vzut pe de o parte toate planurile sfrmate, iar pe de alt parte, si asteptaexecutia. Dar cnd a fost dus la Niky Stefnescu, a vzut sansa, care-i permitea nu numai s-si salvezeviata, dar mai ales care i permitea s-si duc planurile la ndeplinire, adic izgonirea lui Carol de peTron. Cnd a fost dus si n fata lui Moruzov, a avut certitudinea c totul va depinde de abilitatea lui.Horia Sima si-a dat seama c va trebui s joace poker cu Moruzov, a acceptat acest joc, convins c areasul lui n mnec... Acest poker cu Moruzov era ns un joc periculos, cea mai mic greseal nsemnamoartea si totul ar fi fost pierdut. Trecut prin sita Moruzov-Ghelmegeanu- Urdreanu, el a ajuns la

Carol, care i-a cerut, dup mai multe ore de discutie, s intre n guvern si s fie ajutorul lui ntr'un partidnou, ce urma a fi creat, Partidul Natiunii, n care trebuiau s fie adusi toti legionarii. Horia Sima aacceptat, dar a obiectat: "Dup toate cele ntmplate, legionarii sunt reticenti si va trebui s-i aduc rnd

pe rnd la Bucuresti, pentru a sta cu ei de vorb si a-i convinge s intre n noul partid al lui Carol"...Carol a nteles situatia, a fost de acord si l-a nsrcinat pe Moruzov s patroneze si s finanteze actiunea(aducerea si cazarea a sute de legionari n Capital provocnd inerente cheltuieli) si binenteles, s o sisupravegheze. Horia Sima, ajutat de Stoicnescu si Borobaru s'a pus pe lucru, fr s piard ctusi de

putin din ochi planul propriu, care trebuia realizat acum sub ochii suspiciosi ai lui Moruzov si aiSigurantei. Horia Sima, care a obtinut si eliberarea tuturor legionarilor din nchisori, a "convins" pemulti legionari s se nscrie n viitorul partid al lui Carol, dar cu legionarii de mare ncredere pregtea n

plus, "ora X", ziua n care trebuia rsturnat Carol. n timpul acestor pregtiri, cade ns, ca o lovitur detrznet, ordinul de concentrare la regimentele din provincie pentru Horia Sima, Borobaru siStoicnescu, dar inexplicabil, si pentru Radu Mironovici si Mile Lefter, care nu erau initiati n planul lui

18


19/64

Horia Sima. Toti acestia, trebuiau, n termen de trei zile, s se prezinte la unittile lor militare, n cazcontrar i astepta Tribunalul Militar!

L.V.: - Cine credeti c a stat n spatele acestei actiuni?M.D.: - Noi am bnuit serviciile secrete britanice, prin ofiterii din Statul Major. Prin ndeprtarea luiHoria Sima si a celorlalti din Capital, se dorea mpiedicarea lui Carol de a ajunge la o ntelegere cuLegiunea si binenteles cu Germania. n orice caz, Horia Sima s'a vzut confruntat n vara lui 1940 cu o

problem n plus, care putea s duc la prbusirea ntregului su plan. Horia Sima si-a dat seama, csingura solutie era s-i cear, prin Moruzov (care era patronul actiunii), Regelui s intervin. Suveranula evitat ns s se confrunte direct cu puternicul Stat Major al armatei (ordonndu-i pur si simplu sanuleze ordinele de concentrare) si a gsit o solutie abil, cerndu-i lui Moruzov s comunice StatuluiMajor "c cei cinci (Horia Sima, Stoicnescu, Borobaru, Lefter si Mironovici) sunt mobilizati pe loc, ncadrul Serviciului Secret de Informatii, cu misiuni speciale" (...) si s-i angajeze pe cei cinci, pro forma,n Serviciul Secret de Informatii (SSI)", ca s poat continua activitatea, de nfiintare a partidului nou,Partidul Natiunii. Pentru Horia Sima si colaboratorii lui, esential era s rmn n Capital si de aceea afost de acord cu orice fel de solutie, cci numai astfel si putea realiza planul, acela de a-l ndeprta peCarol de pe Tron. "Angajarea" lor n Serviciul Secret de Informatii al lui Moruzov a fost luat n seriosnumai de Mile Lefter, care nefiind initiat, mergea regulat la "serviciu", fiind surprins c numai el singurse duce, c st ntr'un birou gol si nu primeste nimic de fcut... n aceasta a constat "faimoasa""colaborare" a lui Horia Sima cu Mihail Moruzov. Cert este c prin "mobilizarea pe loc n SSI", HoriaSima a reusit s organizeze revolutia legionar dela 3 Septembrie 1940. O alt acuzatie care decurge totdin "angajarea" lui Horia Sima n SSI, este aceea c Moruzov l-ar fi propulsat pe Horia Sima laconducerea Miscrii Legionare n 1940. Nimic mai absurd! Este nevoie de mult rea credint pentru a

putea stlci astfel o realitate att de evident. Horia Sima n'a ajuns la conducerea Miscrii Legionare,numai pentru c a fost ajutat s rmn n Capital, ci pentru c a fost singurul dintre fruntasii legionarirmasi n viat, care riscnd totul, a avut curajul, tenacitatea si iscusinta de a actiona n interesul uneiMiscri Legionare aproape n agonie, redndu-i ncrederea si aducnd-o n pozitia de a fi factor dedecizie n politica trii, tocmai cnd aceasta se afla ntr'un moment critic pentru suveranitatea ei.

L.V.: - Pentru a lmuri mai bine chestiunea colaborrii lui Horia Sima cu SSI, voi reproduce integral un

referat al SSI, datat 31 August 1940, semnat chiar de directorul general Mihail Moruzov: "Dupnapoierea domnului Horia Sima n tar, n urma unor aranjamente luate fat de Forul Conductor alstatului (Carol al II-lea - nota L.V.) s'a ordonat urmtoarele: 1. S fie pus n libertate. 2. S sentreprind prin elemente foste legionare indicate de d-sa si pe rspunderea d-sale, o propagand n tar,rspndindu-se formula: "Credint pentru Rege si n slujba intereselor Trii". n executarea acestuiordin, domnul Horia Sima mi-a prezentat o list de 11 persoane, din 40 cti am cerut, n frunte cu d-sa

pentru a li se clarifica situatia militar si a fi pusi n posibilitatea de a executa aceste ordine. Acestiasunt: Horia Gh. Sima, Augustin Bidianu, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu, Ilie Colhon, MileLefter, Emil Popa, Constantin Stoicnescu, Seman B. Traian, Simion Lefter, Ion I Brsan. n ceea ce

priveste partea juridic, n legtur cu latura penal, s'a hotrt acordarea amnistiei, ceea ce s'a fcut.Pentru aranjarea situatiei militare, Ministerul Aprrii Nationale a ordonat detasarea acestor elemente laCabinet si apoi - n mod secret - repartizati la Serviciul Secret. La prezentarea n serviciul ordonat, am

ndeplinit forma disciplinar, nsrcinnd cu aceasta pe domnul colonel N. Vldescu, fr ca personals-i cunosc sau s vorbesc cu ei, pentru executarea misiunilor pe care s'au angajat pe cuvnt de onoare,iar pentru orice abateri vor primi sanctiuni legale. Paralel cu misiunea de mai sus, acestora li s'a dat sinsrcinarea s culeag informatii, prin legturile ce au n toate straturile sociale, n ce priveste

propaganda comunist, terorist, iredentist. Rezultatul activittii lor se afl consemnat n alturatuldosar. n legtur cu lotul dela Berlin, domnul Ghelmegeanu mi-a spus c este neaprat nevoie ca s seclarifice situatia lor. Cum demersurile fcute nu au dat rezultate, cei vizati, ezitnd a avea contact cuLegatia noastr din capitala Reich-ului, s'au exprimat c singurul element n care au ncredere este celmilitar. Domnul Victor Moldoveanu, secretar general, a apelat la domnul colonel Vorobchievici,atasatul nostru militar dela Berlin, care i-a adunat n jurul su si a reusit s-i aduc la simtmntul deconstiint national, reusind s li se schimbe atitudinea, cu exceptia a trei dintre ei. Profitnd de ocaziavenirii n tar a d-lui colonel Vorbchievici, s'a cerut d-lui Horia Sima s-si dea prerea, ce este de fcutcu grupa separatist. Consftuirea a avut loc la domnul general Coroam. Rezultatul a fost c

19


20/64

separatistii s fie abandonati deocamdat, neprezentnd important, cci nici d-sa nu-i poate convinge.n concluzie: Toat actiunea s'a executat conform ordinelor primite si s'a raportat locului n drept. Estenenteles cum dintr'o actiune ordonat n interes de stat, se interprete- az si se fac deductii. O singurexplicatie poate s fie: Ori ne aflm n fata unei actiuni de provocare, ori de necunoastere a realittilor.n orice caz, trebuie s se ancheteze cu toat severitatea aceste cazuri, s se dea satisfactii pentru ceinevinovati si s se aplice cele mai severe sanctiuni pentru oricare ar fi vinovatul". Acest referat, aflat,

binenteles, n arhiva SRI, fond "d", dosar nr.1, nu ne lmureste pe deplin, n ce a constat concret

colaborarea lui Horia Sima si a grupului su cu SSI, pe linia "culegerii de informatii". Din textulreferatului nu rezult implicit c cei nominalizati ar fi spionat pe alti legionari, doar dac prin "activittiteroriste", am vrea s ntelegem neaprat activitti legionare... Mihail Moruzov mentioneaz ns undosar-anex. Acest dosar, ca si restul documentelor privind colaborarea lui Horia Sima si a grupului sucu SSI, s'a pierdut, sau a fost distrus. Dac materialele informative au fost distruse, nu se stie cnd aufost distruse si de ctre cine... Nu este exclus nici ipoteza, ca aceste dosare s existe, dar din ratiuniobscure, SRI-ul le tine n continuare sub cheie...

M.D.: - Unii au insinuat c documentele la care faceti referire ar fi fost distruse chiar de Horia Sima,sau de Miscarea Legionar, ct timp a fost la guvernare, ntre Septembrie 1940 si Ianuarie 1941. Estefals, dup 6 Septembrie 1940 Serviciul Secret de Informatii a fost tot timpul n mna lui Antonescu,Legiunea nu a avut nici un control asupra SSI, nici n perioada cnd la conducerea SSI era colonelulIoan Nicolaid (6 Septembrie 1940 - 15 Noiembrie 1940) si nici cnd Antonescu l-a nlocuit cu EugenCristescu (15 Noiembrie 1940 - 23 August 1944). Dac documentele au fost distruse, distrugerea nu a

putut fi fcut dect de Eugen Cristescu, sau, mai probabil, dup 1948, de Securitate. Dar este posibil caaceste dosare si documente s se afle si dosite undeva la SRI.

Participare la guvernul Ttrescu

L.V.: - Un episod de asemenea controversat, este intrarea lui Horia Sima n guvernul Ttrescu, pe datade 28 Iunie 1940 si apoi retragerea sa precipitat, dup numai cteva zile, la 8 Iulie 1940. Care a fostmobilul acestor dou actiuni?M.D.: - Din pozitia de subsecretar de stat n guvernul Ttrescu, n care fusese numit fr a fi ntrebat,

Horia Sima a desfsurat o intens campanie de alarmare a personalittilor politice si nepolitice, asuprapericolului din partea Axei, de a da satisfactie revendicrilor Ungariei si Bulgariei, dac Romnia nuiese ct mai urgent din blocul de aliante anti-germane, renuntnd la garantiile engleze si avnd unguvern cu oameni noi, n care Axa s poat avea ncredere. Dup expunerea fcut de Horia Sima luiCarol, guvernul Ttrescu (format la 11 Mai 1940) a fost nlocuit, la 4 Iulie 1940, cu altul, condus deIon Gigurtu si compus din oameni noi, dar si cu doi generali, la Interne si la vicepresedentia Consiliuluide Ministri. Pentru a-i da o oarecare aparent ct mai pro-Ax, Carol a numit, iarsi fr s-i ntrebe,trei legionari, n resorturi guvernamentale de minim important: Horia Sima la Culte si Arte, Noveanula Inventar si Bidianu subsecretar de stat la Finante. Pentru Horia Sima era mult mai putin dect seasteptase dup audienta la Carol, dar a acceptat numirea, n speranta c din interiorul guvernului va

putea influenta politica lui, avnd n vedere c majoritatea ministrilor nu erau adversari ai Axei, cidimpotriv. Dar dup primul Consiliu de Ministri, Horia Sima s'a lmurit, c noul guvern nu va avea

putere de decizie, fiecare ministru trebuind, sptmnal, s prezinte la Palat dosarul cu problemelecurente, iar Carol decidea pn si n cel mai minor caz. Astfel c de fapt nu guvernul, ci Camarilaconducea tara pe o directie anti-german, iar guvernul si mai ales cei trei legionari aveau menirea de aadormi suspiciunile Axei. Miscarea Legionar nu putea accepta acest rol si dup o ncercare disperatde a-l convinge pe Rege de necesitatea urgent de a realiza o schimbare real, care s fie credibil laBerlin si Roma (pentru a mpiedica noi sacrificii teritoriale), ncercare total esuat, Horia Sima a

prezentat la 8 Iulie 1940 primului ministru Ion Gigurtu demisia sa, neurmat ns, dect mult mai trziu,de ceilalti doi legionari, Vasile Noveanu si Augustin Bidianu...

L.V.: - Din perioada cnd Horia Sima a functionat n guvernul Ttrescu, apare o not a SSI, datat 30Iunie 1940. Reproduc prima parte a acestui material: "n anturajul subsecretarului de stat Horia Sima s'adiscutat ieri urmtoarele probleme, care ar fi urmat s fie supuse M.S. Regelui: 1. Formarea unui guverncompus din elemente nationaliste tinere, din miscarea legionar, nazist (partidul lui Stefan Ttrescu -

20


21/64

Pavza de Otel National-Socialist-Fascist - n. L.V.) si gogist, care - sub presedintia sa, sau eventualn extremis, altei persoane desemnate de M. S. Regele, s adopte o politic indicat de mprejurri. 2.Strngerea raporturilor politice si militare cu Germania ct mai grabnic si ct mai adnc ; 3. S se cearBerlinului trimiterea n Romnia a unei misiuni militare, care - mpreun cu autorittile militareromnesti - s studieze si s pregteasc n amnuntime rzboiul mpotriva Rusiei, care crede c nu vantrzia mai mult de o lun sau dou. n legtur cu aceste zvonuri, n cercurile oficiale ale Legatieigermane se afirm c aceasta s'a produs n urma sugestiilor fcute lui Horia Sima de ctre von Ritgen

(...)", arhiva N.I.C., fond P.C.M.- S.S.I., Politica extern a Romniei, dosar nr. 2/1937, f.316-318. Cu ozi nainte, pe 29 Iunie 1940, o alt not a SSI, este semnat chiar de Mihail Moruzov, din care reproducurmtoarele rnduri: "Astzi, subsecretarul de stat Horia Sima, mi-a spus categoric c Germania ar doriun guvern sub presedintia d-sale, ncadrat de personalitti si specialisti (...)", arhiva N.I.C., fond P.C.M.- S.S.I., Politica extern a Romniei, dosar nr.. 2/1937, p.308-309.

Rsturnarea lui Carol al II-lea

L.V.: - Pn la urm cum s'a desfsurat "revolutia" lui Horia Sima?M.D.: - nainte de a aborda acest punct, vreau s fac o mic parantez. La sfrsitul lui August 1940,Horia Sima s'a gndit s-l elibereze, prin fort, pe generalul Antonescu, internat de Carol al II-lea laMnstirea Bistrita. n acest scop a pregtit chiar si o echip care urma s ia cu asalt mnstirea. LuiHoria Sima i era team ca generalul Ion Antonescu s nu mprtseasc soarta lui Corneliu Codreanu sia camarazilor si. Desigur, Horia Sima nu era la curent, c nainte de plnuita sa actiune, nemtii l-auatentionat pe Carol, "ca nu cumva generalul Antonescu s pteasc ceva", fapt ce l-a obligat pe Suverans dea asigurri ferme germanilor, c lui Antonescu nimeni nu-i pune viata n pericol. Actiunea luiHoria Sima nu a mai avut loc, pentru simplul motiv c Regele Carol i-a luat-o "nainte", eliberndu-l el

pe Antonescu, de care acum avea nevoie pentru a-si pstra Tronul. Horia Sima a fost foarte mirat aflndde eliberarea lui Antonescu dela Mnstirea Bistrita si mai ales de chemarea lui la Carol. Abia atunci si-a dat seama prin ce primejdie trecuse n vara lui 1940, cnd aflat la Bucuresti, a vrut s-i ncredintezegeneralului Antonescu (nc neinternat la Mnstirea Bistrita) datele revolutiei pe care o plnuia, adicrsturnarea lui Carol. Din fericire, avnd poate o presimtire, nu i-a spus atunci nimic... Dac i-ar fi spusceva, probabil c Antonescu l-ar fi denuntat lui Carol si revolutia legionar din 3 Septembrie nu ar fi

putut avea loc. Revin ns la ntrebarea dv. Alarmat de informatia c Regele pregteste o nou prigoan,stire coroborat cu destituirea lui Moruzov si a lui Niky Stefnescu, precum si cu aducerea generaluluiAntonescu dela mnstirea Bistrita (Moruzov plecase ntre timp n Italia, la Venetia), pe data de 3Septembrie 1940, Horia Sima si-a pus n aplicare planul, lansnd un manifest si organiznd manifestricontra lui Carol n toat tara. n acest scop au fost mobilizati zeci de mii de oameni. S-au tras si focuride arm, dar violente masive nu au fost. La Brasov si Bod au fost totusi mpuscati cinci legionari, iar laConstanta am avut alte trei pierderi. Carol si ddea foarte bine seama, c o represiune armat masivcontra legionarilor ar fi ridicat toat tara. Se pierduse Ardealul, Basarabia, Nordul Bucovinei si Herta,era n curs si pierderea Cadrilaterului si toate acestea s'au produs fr s se trag un singur glont!... nRomnia era atunci o atmosfer general de ostilitate mpotriva lui Carol si mai ales mpotriva EleneiLupescu si a Camarilei. Desi Horia Sima nu reusise prin actiunea sa de la 3 Septembrie 1940 s-ldetermine pe Carol s plece, actiunea lui a fost totusi scnteia, care a aprins revolta ntregii tri... La

Bucuresti legionarii au organizat o imens demonstratie, din care poate numai un sfert era legionar,restul erau cetteni care erau n opozitie fat de Carol. Imensa multime a debordat apoi n PiataPalatului, s'a urcat chiar pe gardul Palatului Regal, fapt ce a provocat panic lui Carol, care i-a cerutgeneralului Coroam, comandantul militar al Bucurestiului, s trag n multime. La aceast cerere aSuveranului erau prezenti si Antonescu si generalul Mitrea. Coroam, care avea simpatii legionare, i-arspuns, "Majestate, eu nu trag"... Atunci Regele s'a ndreptat spre Antonescu ; "Dar dumneata tragi"?...Antonescu la vremea aceea nu avea n Capital nici un regiment si binenteles nu avea cu ce s trag.Antonescu se gsea atunci la Palat, pentru c Regele credea, n mod gresit, c generalul Antonescu ar fi

prieten cu legionarii, si ca atare, i va putea linisti. Antonescu nu a fost NICIODAT prietenulLegiunii... n orice caz, Antonescu i-a spus lui Carol, "Dac Coroam nu trage, atunci nu trag nici eu"...De fapt refuzul lui Antonescu era oricum inutil, cci nu avea cu ce s trag... n plus militarii stiaufoarte bine, c n conditiile n care nu trseser nici un glonte pentru aprarea teritoriului pie

mircea dimitriu - o istorie comentata a miscarii legionare_fragm

Documents