mircea flonta - darwin si gandirea evolutionista.pdf

7/18/2019 Mircea Flonta - Darwin si gandirea evolutionista.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/mircea-flonta-darwin-si-gandirea-evolutionistapdf 1/335



DARWIN ŞI GÂNREA EVOLUŢIONISTĂ



DARWN Ş GÂNDREAEVOLUTONSTĂ

•·ditor: Mrcea FlnaLaurenţu SacuVrgl Irache

di

tr



Editra Pelican este dvzue aSotăţii Eoogse „No A"

Descrierea CIP a Biblioteci Naţionale a RomâneDARWN Ş GÂNIREA EVOLUŢONSTĂ. Simpozion nenaonal 2009 ; Bucueşti)

Dawin şi gândirea evoluţionistă : simpozion inenaţonal :Bucueşti, 20-2 noembe 2009 ed.: Mcea Fona auen SacuVigi odache. - Gugiu Peican 2010

BblogSBN 978-973-199315

Flonta, Mircea (ed.) Sacu, Lauenţu (ed.; Iodache, Vig (ed)

7 (420) DawinCh7827

929 DawnCh

*2-222

Coperta:

Redacor:Layot

aueniu Sacu (foo)Consann Vca (desin)Consann StoenescuGabel Ionescu

părt în România de SC DESKOP PUBLISHING SRL

�;:

E

-

0726-22.9



Cuprins

lll 7

ICAN /�ul astăzi tria sinrgică evluţiei .. 15

POPSC!/ mleculară n prspectiva vluţinistă 26

ÂV itatea bilgiei ca tiinţă Crdnatele disptmlgic aspra terii evluţiei . . .. . . . . . 41

a FLONTA ea spcilr, ca paradigmă a cercetării naturii .. . 62

l IORDACH\·strcţia biectelr prductive din

igina Spciilr .. ........ 75

naRoxana GRIGORUaia dintr evlţie i selcţia naturală n strctura

gumentatiă a Originii specir 109rcea DUMITRUMte i limbaj n cntxt vlţinist 126

hal Rad SOLCANarwin şi prgramle d crceae di ştiinţele umane 140



MhalValentn CERNEA, Rad Bogdan SZKAICătre undamentare a triilr bazate pe mna

invizibilă prin explicaii darwiiste în ş tiinele sciale 155

Contantn STOENESC

Prgresul în ştiinţă şi elimiarea slctivă a teriirPriectul unei epistemlgii evluiniste laKarl R Ppper 173

Dragoş BÎGUdelul evlinist al dzvltării cnaşterii ştiinţiice

la Thmas Kuhn 203

Olea JOJAAltrism versus egism din prspectivă evlu inistă 225

Ion COJOCARUDarwin şi vluţia gndirii raţinaliste asupra lumii 240

Larenţ STAICUD ce n n plac Darwin? Teria vlii şi mitul

dzvrăjirii lumii 261

Cln SĂPLĂCANTlgia dpă arwin vlui i craţie

280

Rober ha POPESCUPat i accptat c advărat darwinisml d către

instituiile religias? 296

Octavan BUDADarwin şi mdicina rmnească incursiune istrică 308



Prefată

ma ede a Originii speciilr, cartea r cre deea evo- ormelor v a căătat o fundamentare şinfcă, a părt dra n noembre 1859 Char dacă ntere blcul a

�L nl neobşnt eda a eat n a are n ontemoran a bănt inflena covârştoare e care o exerta de formlate entr rma dată n aceată lcra tât ara dezvoltăr ştne natr, cât ş ara orentă gândr oamenlor ntr. Extă mlt că e care oate ă n evdenă neătatea acete oere eocale cele

rmează, vom nfăşa nele dintre eleO modaltate interetă de a caractera otvele dom-ante care ş n ecetea apra cltur nor epoc torcen dhotole ş dcontntăle tuate n rml plan altene ş al reflece acea trade a gândr occdentale eare o inagreaă antchtatea greacă, dcontntatea nda-entală pare ă f fot cea dintre lmea materaă, lmea en-

blă ş lmea rtul lmea intelgblă Conturrle e aot traate c ntenă deja n dalogr ale l Platon. Dhotoma materert domnă n egală măra colatca ş nceturle gândr modee Dalml carte oate f vătdret tematarea teztă a acete ooz o Locke, n -t deoebt de realt ş lcd credea ş el că nl din otla-

tele gândr floofce ete acela că matera n oate rodcemintea rul În cartea a IVa a Eselui asupra intelectuluimensc, Loce revine mere apra de că n lcr necgetăor n va ptea genera o fină cgetătoare. Căc ne etetot atât de pobl ă conceem că matera necgetătoarengră ar tea prodce vreodată o fnă intelgentă, care



8 Darwn ş gândrea ev l ţnsă

mcl, r el nş, ar tea rodce matea" Dcoo detot ce derţea de Decarte a de Locke mar etafzcen a ecolelor XVIII ş XIX a ocott dret ceva de a e

nţele c granţa dtre matere ş rt ete na abolt Se amntm de ceea ce nea Kant dere lmea enblş lmea ntegbl a Hegel dere ceea ce dearte matera de rt Ş teml de teologe atral al reverendlWllam Paley, e care Darn aprofndae temenc entexamene, ca tdent n teologe la Cambrdge, e rjnea e

pozţa c n prc al ord ext doar n rt, n nmatere Prn rmare, lmea ve, care ete actv acet rnc, ar releva lcrarea rtl

Fr contete dconttatea e care o rereznt aarţa lmbajl artclat a gândr abtracte ş a conştnţe dee, ştnţa darnan a p n evdenţ faptl c toate for-mele veţ contte n lanţ contn decendenţa comnc modfcr nclzd ş oml acet lanţ rn provoca-rea pe care a reprezenato pentr dalml tradţonal oeral Darn a nagrat ş o no epoc a gândr În era pre-daran lanţl fnţe mergea de la Dmneze la mteaoml cobora apo n matera amorf ş fârşea n dezordneş n hao Cel ţn n partea nferoar a lanţl, teora l

Darn a nverat aceat orde de la matera anorganc lavaţ ş apo la mnte ş la proect Cel care gândeşte prtdaran ete gre evte conclza c mea oml noate f docat de o anmt organzare a creerl, careee rodl evolţe bologce tot aşa cm vaţa ete pro-dl ne nmte organzr a molecelor Altfel p c

mntea ete n rod al evolţe îndelngate formelor vdea lng tore laete noatreGândrea ştnţfc floofc ş teologc a remţ t ac-

tl ştnţe darnene drept n de o amlo e ş d o rofnzme fr recedent Ce ma calfcaţ cecet t etatora no aradgme e care o rereztă ntde acord n aceat prvnţ Co t ercan



9

el Dennet cra, n 1995 Dacă ar f ă ofer n rem en ea ma bnă dee e care a avo ceva cândva laş da l , nantea l Neton, a Ente ş a orc C o

gră lovtră, deea evolţe pr elecţa natrală a n t tărâml veţ efcaţe ş copl, c tărâml a ş tmpl, caze ş efectl, mecanml ş legce Iar Et Mayr, renmtl cercetător al evolţe care at nmt ş Darl ecoll XX", cra n tma a carte,e a aărt n 2004, atnc când atorl e mne o tă

e an Mă ndoec ntradevăr că vrena dn marle deerr ale zc anlor 1920 a avt o mare nflenţă apraândr oml de rând Staţa ete nă dfertă c Origineaeciir a l Dar Nc o altă carte, c exceţ Bble, n at n mact ma mare ara gândr modee

Pe calea dechă de Dar dtanţarea de dalmltadţonal a nfăptt treptat rtro tă de repozţonăr reorentăr n toate acele dcle ntelectale care ntaectate de conderarea nterdeendenţelor ş nteracţnloromplexe dte determtele bologce ş cltrale ale com-ortament dvdl ş ale veţ comntăţlor omeneşt.r delmtarea mltană aţă de redcţonml dr careromovează topa centtă a ne explcaţ pr fzcoch

mce a veţ ş a oml ş de deologle care văd n om oţă modelaă în întregme de medl ocal de o anme cl-tră ş edcaţe gândrea darnană încrajează cercetareaattdnlor ş dpozţlor de comortare ale fţe manerept exerăr ale nor predpozţ care ţ de programl ge-etc al pece D aceată erectvă, o ma bnă nţelegere

deve poblă prntro mbare adecvată a abordăr gene-ce c o abordare ecologcă n enl cel ma larg al expreen eţă c o abordare cltrală Ete egală mără păgb-tor ă n e ţă eama de roll anmtor artclartăţ gene-tce n condţonarea performanţelor a frmtăţlor meca ş de roll exercţl ş al ambanţe afectve în dezvolta-rea dvdl



10 Darwin şi gândirea evoţionsă

Precu oae celelale fne v, oul ee proraa e-nec, dar e ee proraa penr aş pea devola apu-dnle prn învare, exercu ş cooperare De oporunle

pe care le oer abana depnde ce ane va f acualaîn fecare ca dn poenalle cuprne înrn ue pro-ra enec Coporarea ş creaa an ee eernaaâ boloc, câ ş culural Nu are en nreb care dn-re coponene are, în enere, o nflen a are Deer-narea ponder fecrea dre ele ş a neracnlor n fecare

ca în pare cade în arcna cercer Cerceor n deacord c înerarea enec a pece ee de aşa naur încâconfer ndvlor ş counlor o enor lexblae încoporare Deernul boloc rd al coporr oa-enlor ee un pnc de vedere de ne n Mebr norcoun dfere aconea foare dfer, nu deoarece înree ar exa deoebr enece porane, c deoarece ab-

ana n care rec, produc ş creea ee fer xplcaaenec ş explcaa culural a coporr oaenlor nu n-r în conflc Abele rebue fe explorae cu conecvenpenru a obe o îneleere câ a adecva Cercerle debologe a evolue po ş rebue explce cu au câşafnele oeneş capacaea de a conu rad clurale,

de a elabora repreenr ş credne reloae ş orale lenu vor puea explca în ş connul aceor credne eo aâ de lp de perpecve de a cua o explcae enec a ceea ce deoebeşe area dverae de codur oraleae coecvlor dn peca hm spis, ca ş a cua o ae-enea explcae a deoebrlor dnre creale lor poece au

ucale n cb, pare cu oul reonab c de nda cecde de acord c ex valor orale unverale, peraveorale recunoce în oae counle oeneş, aceea preac o explcae care ne de caracerc propr pecen enera

Mule evolu ş conrovere dn dcplne cu un ne-uroşnele, eoloa, anropoloa culural, poloa ş



I 1 1

ologia eoluionistă etica eidenţiază o conştiinţă tot tă a distincţiei şi totodată a îpetirii dintre actoi < >ci şi culturali conştiinţă stiulaă şi potenţată de acea

·tare a gândirii pe care a inaugurato apariţia Originii ncecând să degaeze orala cae poate fi despinsă ccesee şi eşecuile unor prograe de cerceare inspra de ealizările din doeniul biologiei eoluţiei întro areate de discipline un cunoscut filosof al bioogiei scria re- · Selecţia biologică a produs creieul dar creieul a pus

şcae un puternic proces ce poate contracara presiunileiei biologice. Mintea este ai ult decâ un dispoziti u a genera copotaentele pe care lea faoriza seec-\ ologică. Ea este baza unui proces de seleie sui generis,it prin popriile sale ăsur ale adecării şi ale ransi eeditare Selecia naturală dă naştere unui proces de see care pluteşte ibe" (Elliot Sobe Philsphy Bilgy,

ond Ediion 2000, p. 220)*

Voluul de faţă cuprinde o colecie a lucrăilor repezene pezenate n cadrul sipozionului inteaţional Dr- evluţi speciilr i gândire evluţinist Spozionul a

oganizat de Faculatea de Fiosofie i Facuatea de Biolo- ale niersităii din Bucuei c ocazia plinirii a 150 de de a apariţia Originii speciilr Counicările susinue nrul sipozionului au acoperit o arie foarte lagă de ee când n atenia publicului unele dine cee ai iporan dezbateri iiae odaă c apaiia lucrării onuenale a Caes Dawin O recee în reisă aunită a fiecăuidiu n pae ar fi o ntreprindee redundană inând seaa aptul că cititou se poate edifica cu priire la connutul rărilor consuând rezuatul care însoete fiecare ex Me- însă senalae câea dtre trăsăturile ipoante careidualizează prezentul olu. n priul ând se poatene că diersiaea subiectelo abodae de autori efecă



1 2 Darwin şi gândirea evoţionsă

diersiatea disciplinelor asupra cărora teoria eoluţiei i dez-voltările ei ulerioare iau pus aprenta în od senificatifilosofia tiinţei istoria ideilor psiologie filosofia inii is

toria tiinţei filosofie socială i filosofie polică edicină ietică n acest sens parcurgerea texelor grupate în olu îipoae oferi citioruui o perspecă critică de ansablu asupra stadiului acual al unora dtre cele ai iportante cer-cetări de inspiraţie sau de orientare eoluţionistă din acestediscipline Se poae spune ără a exagera că un aseenea turde rce

teoreic constiie o noutate pe piaţa de carte din o-ânia n pofida fapului că în ltii ani opera lui Darwinisoria i ipacul ideior darwiniste au capat atenţia edilorineecuale de la noi i a publicului larg i au ost subiecuai ultor dezbaeri pubice publicaţiile dedicate cercetăriloreoluţionise sunt încă oarte rare

n al doiea rând oluul oferă pe lângă o perspeci-

ă acuală asupra disciplinelor iinţifice i filosofice care aureacţiona consrucv a eoria lui Darwin i o analiză criticăa teelor i poziţiilor teoretice în urul cărora se poară asăzicele ai aprinse dezbaeri. Dnre acesea eriă ainite ur-ăoarele răsăurile orignale ale lucrării lui Darwin care auindiidualizao în rapor c cercetările din epocă i au siu-

ato în roul de paradigă eoretică pentru cerceărie din bi-oogie specifcul arguenai al teoriei darwiniene ipaculeoriei eoluţiei asupra iziunilor filosofice i religioase des-pre ue reaile dintre diferiele scipline biologice în lui-na nucleului eoretic oferit de teoria lui Darwin alternaielede reconsrucţie raţională a eoriei eouţiei care iar perieaceseia săi definitieze conribua la aurizarea bioogieica iinţă apicaie odelului eouţionis a arii problea-tice din afara bioogiei propriuzise i ciar interpretări ae te-oriei darwiniene care pun în uină erilitatea sa explicaivăpenr recuperarea unor concepte teoreice neeoluţionise

Tote acese răsăuri ne îndrepăţesc să speră că parcur-gerea cărţii de faă le a oferi aât specialitilor cât i cititorilor



I 13

r nteresaţi de evolu ţie i de progresu cerceărior ele i doeniile conexe o experienţă prota biă iw u De aseenea speră le va înlesni i înţelegerea

re la portanţa dialogului constant dtre tiinţe i - Aa cu au senalat nenuăraţi autori în decursul < < > 0 e ani care au recut de la apariţia lucrării Originea cartograerea i înţelegerea luii ii nu nuai că -Le coaborarea atenă între disciplinele tiinţice i < osoce ci ciar ipune această cooperare ca o condiie

·

ră n elaborarea unor teorii coerente i senicative < · t progresu cunoaerii noastre despre lue. Poind de r lui Darwin aceasă regulă etodologică sa accentu- n ealizările continuaorilor săi care au pus bazele teorieice a eoluiei cu a fost einentul biog Teodosius < >ansky i arcează în od srălucit cele ai iporan < • tribuţii din biologia secolului douăzeci

EditriiBucureti, 00



Darwinismul astăzi -

teoria sinergică a evoluţiei

D BUCNProfesor onoriic a Universiăii din Paris

Doctor de Stat n Ştinţe Natae

Doctor de Sat n Liere şi tiine Umane de la Sorbona

În acest text, termeul desemnează descrierea şi explicaţia ştiinţifică a evoluţie vieţii pe pământ. Drept contribuţie la

ezvoltarea darwinismuui teora siergică a evoluţie evidenţiază

acţunea selecţiei la toate ivelurile de itege ale sistemelor vi

începând cu cel al moeculelor ş celulelor. Organsmele idivduae

populaţiile, speciile, biocenozee ecosistemee reprezintă tot atâtea

iveluri la cae acţonează selecţia n cadul exlcativ mai larg ecare îl crează teoria snegcă a evoluţiei selecţia naturală ş aiicială

a darwinismulu clasic ni se făţşează drept un caz particular da

eseţal Bognoseologa o teorie a cunoaşteri bazaă pe etologia

comparată a speciio - eeztă o cometae fiească a teoiei

sinergce a evoluţei

Cuvânt înainte

Din pragul acesei conferine consacrată aniversărior anu- Darwin 200 de ani e la naşterea genialului savant şi 0 de ani în aces noiebrie 2009 de la publicarea cării sale

daentale Originea speciilor" adresez o cordiaă urareror participanior la eoluia evoluţionisuluiVivat crescat foreaEvoluţia este fapt şiinific confirat însă darwinisul

eren întrebuina spre a o caracteriza este o eorie esen dinaică şi nicidecu o dogă îpietrită Astfel darwi-



16 Dansml asz - ea sn egc a evle

cunoaşterii biologice trecduse de la teoria sintetică la teora sinergică a eouiei.

Teoria sinergică a evoluţieiTeoria sergică a Eoluiei a elaborato încă din perioa-da cercetărilor din oânia în anii 195060 ai secolulu pre-cedent şi a dezoltao n decadele urătoare în Occidentprezentâno n uliple articole counicări internaionaleşi cări publicae n Frana şi raduse n ule alte ări Se

nalaă în diconare de repuaie ondială (arousse oberHacete) această eorie copletează şi bogăeşe darwinisul eonsrând selecia ulipolară la toate nielee eintegrare ale siseelor ii şi ndeosebi la nielul genotipic.

Selecţia genotipicăCercetărie de radiogeneică pe care lea eectuat încă

din ipul ailor de după 1950, ca ânăr student la Bucureşi potria dogeor fase ale unui Lâsenko faoritu dictato-rilor soieici Salin şi Hruşcio au confira efectl leta aunor doze ari de radiaii Or o astel de consaare iplică oselecie ultipolară a niel genoipic adiaiie naturale auproocat desigur dea lungul ipurilor nueroase utai

Este foare probabi că unee perioade de axiă iradiere (da-orate unor fenoene extraeresre sau ciar teresre) ntâniteîn decursu erelor geologice să fi dus la o rapidă odificarea luii ii. Multe dintre acese odificări au dus la apariiaunor fenoene neiabie care au dispărut n procesul de seecie naturală Dar o pare dinre aceste utaii au fos inte-

grate şi au constitui uguri ai eoluiei speciilor."

Forele geneic neiabile ustrează selecia ulipola-ră genotipică care poate fi faorabilă ori efaorabilă supraieirii organiselor Izolarea bioogică are la bază actori

D Bin Bogdn tugen Biologie generală, genetc ş amelorare DBet 969 p 220



JC AN 1

I ncompaibilitate genetică dată de deranarea 1 ) · oral al eiozei restructurările croozoi ptibilitatea nucleocitoplasatică nondisunca

>ozmir"2. n aceeaşi carte de sinteză n care pentru1' tă n ţările din iperiul soiezat este stigatizatătl·„ e a speciaţiei prin salturi dialectice propoăduită de ,k ca să ofere câre arxisleninisulu se sublini- că o dată influenţa seecţiei la nivel genotipic cd ) le parenale au genouri desăârşit neoooage ciar

na di specii este poliploidă aces caz conugarea >ozoilor nu se poae ace repartiţia lor a poli nu seI > ace gaei au un nuăr diferit de croozoi şi suntTli"3

uns la Paris n 1969, cu prileul unui congres ineaţi0 unde a da urare initaiei de a răâne n Occident tâlni adesea afiraii dogatice ciar şi la personali

disse cu preiul Nobel ca de pildă grupul diriat de es Mood. Asel aces saant sa nşela priind iiorul cetărilor de inginerie genecă n propriul său doeniu bigia oeculară nrun arcol publicat n reisa La Nou-e eue Fraaise" initula Hasard ncessi e logiue I ian a ridica poria unor afiraii făcute n

tea sa Le Hasard e a ncessi" deonsra că aseriu-n după care scara icroscopică a genouui inerzice acu ără noiaă penru otdeauna ( jmis, n extul francez)nipulări oleculare ae parioniuui erediar ese fără n-diaă de prisos rucât depăşeşte tele de unoaşere pere rebie să şi le ipună un o de şiinţă Şi adăuga De să ne ăie sub picioare raura iiorlui Nici un raiona-en alabi nu ne obligă Dporivă"

Ibdem, p. 254 Ibdem, p 289 enis Buian Hasad ncessi e logque du vvan, a Nouele Ree Franse aris 1971 p. 81 >s Jaes Monod Le Hasad e P_�L eil 1970, p 180



18 Darwnismul astăzi - teoria snergică a evouţiei

Înradevăr selecia multiolară genotipică s adeveritpredicivă câţiva ani ai târziu în 1974, duă această con-troversă manipulărie genetice au înceut în laboratoare

De atunci şi ână acu geniul genetic sau ingineria genei-că sa dezvolat în bioteologii binecunoscute cărora teoriasinergică a evoluiei le conferă un cadru teoreic explicaiv

În discuiile avue la congrese inernaionae şi la întâlnirişi corespondenţe personale cu Ernest Mayr şi Julien Huxley care sau afla printre creatorii teoriei sintetice a evoluie amîncerca să le prezint n

numaiînseăatea seleciei naturale

şi artificiae la nivel genotiic dar şi semnificaia macromuta-iei pe care seza lor ca şi darwinismul clasic au ignorato.Dawin însşi califica asfe de saltaii" spors" adică une de joc al eemenelor natrale fără imortanţă evolutivă.

Or încă de la mutaionismul unui Maupertuis şi mai alese la eoria muaionistă elaboraă de Hugo de Vries rolul

acromutaiilor era deja subliniac mut înaine de saltaţio-nismul" paleonooguli şi vulgarizaorului aerican SehenJay Gould Goud accentuează rolul sataiilor" dar poeştede la o bază geneică alsă carei invalidează eoria atribuindmacromutaiile unor aşazise acumulări canitaive în genomcare ar produce salturi" evouive: În Uniunea Soviecă deexemu oamenii de

iinţă presco ormaie prin care i-

losofia . este oare dferiă; faimoasele egi dialectice ( . . . ) faco referină expliciă la aceasă noiune de punctuaie. Ee vor-besc de exemplu desre ransformarea cantităţi în caliae"6Prinro asfel de afiraie eronată Gould parcă ajunge vrândnvrând un fel de discipol înârzia a sovieicuuiLâsenko care afirma că acumulărie canitative recând în sal-

turi calitaive predicate de dogmee marxisteniniste ar ro-duce o meamoroză a speciilor în ciuda adevărului şiinific cel mai eemenar: grâul sar ransforma" în secară sau orz se-cara n buruieni ovăzu n graminee săbatice . "Transmuaia"

6 Stephen Jay Gould Le pauce du Pnd . es gr ndes nigmes de l'volution,Paris Grasset 1982 p 78



JC N 19

l o ş până a rasee de vac, aşteptân- · o pn aracteree doândte n edu soa • ms a ouu nou sovet

l e aeaţ condanate de ştnţă ş store par să• ş superste nzţor oscurantste, ae or • o ând deooga ş puterea potcă or să dcteze sau eze doge ofae fără să ţnă seaa de experen • · se zue pe încercare de proare sau de eroare în• a potezeor nţae Dearasată de eansu ge-

l atrut de Goud sataţe", teora snergcă recu- >t� tât rou croutaţor (gence) ş acroutaţor zoce) ca atera de ază pentru seecţa upoa d e atrue aceeaş cauze de hazard acdenta

cţa multpolarăeţa utpoară se zue pe consaarea experen

t sta seecţe operează n afară de nveee arătate în su casc ş n eora sntetă ş a ate paere de are a ssteeor v Astfe, un organs vu repreznă o ure de cro ş de acrosstee Prnre crossee: oecuee de are se oupă ooga oecuară ş · l ce fac oectu genetc ase, agoerae în ţesutur

ane în cadru corpuu veutoareor. Cea de otă ră organsu u e însuş a o răsrue nre crosste care î acătesc ş acrossteee care î ngoează ne or utpe Dnre acrosseee oogce se cade ă popuaţe ş spece, ocenozee, ecosseee ş, n Bosfera

Darwnsu casc ca ş eora snetcă se ocupă deţa natraă a neu acrossteeor oogce ş, înde-• , de paeru ndzor n adru une popua ntegratee oogce. Teora snergcă a evouţe peacă nsă de aa upoară genopcă a nve oecuar ş ceuar

Seecţa upoară naturaă ş arfcaă genopcă este aă de genu genec ş de apcae sae oeoogce.



20 Dansml asz ea snegc a evlţe

Manpuăre ngnee genetce sunt dea capae să ntroducă gene sau car croozo în aterau genouu,în aoratoaree de specatate Dar o astfe de seecţe geno-

tpcă ce se petrece în nteroru patronuu eredtar se întâneşte dntotdeauna în natură este vora de o seecţenaturaă care enă, datortă factoror eta genotpurenevae înantea procesuu casc a seecţe naturae ps înevdenţă de Darwn

Prvnd genetca în una teore noastre găs o sere de

fapte care o confră pe depn; în afară de etatatea unorgene despre care a scrs a înante care enă pririgenotpure evae a exstă ş o seecţe ceuară care,de pdă ş înre atee tează fenoenu de popode, în-ruct gature eredtare nu se pot utpca pă a un nu-ăr nfnt de croozo De aseenea, seeca utpoarăgenotpcă ese ncopată c anute rdăr îndepărta-

e între spec ş genur producând fe oartea n geren festertatea rzor

Un caz speca în cadr teore noastre î ocupă ş teratooga: se pot întân destu de rar onştr" genec proător evoutv, dar de cee a ute or onştr negatv carese nasc condaaţ să oară rapd înante de orce ntervenţe

a seece naturae casce, întrcât nu sunt va nc car încee a une condţ pose de edu atA sunat în rândure precedente exstenţa cro ş

acrossteeor u v ă arătă ac un taou a pas-c prvnd negrarea ssteeor astfe, dfere paere, nveeş etae ae osfere apar în agne ca o sere de sarcofage

egptene connute unee întratee în caeree ortuare aepradeor Această sere de sstee rcate a oate nve-ee: oecue ceue, organse popuaţ ş spec oogcepână a are ordne ş încrengătur ce copun Bosfera seacătueşte prn seece a eeenteor nţae



JI< /N 21

snercă a evolue ş seleca multpolarăx,, z ă

Ant seecţe generazată pe care o nu utpoa

1 · şoară a fecare nve de ntegrare ae ssteeor v1, ţees, întrun od specfc fecăru etaj oogc suc- 1 ega seectvă generazată cuprnde în cp evdent ' naturaă ş artfcaă cască a darwnsuu, « âne nsă un caz partcuar, dar esenţa Astfe, seecţatipolar perte eaorarea une teor goae evoutve

·

aoeşte ncdecu darwnsu casc ş teora snte- ·. dar e copetează, pasândue ntrun cadru expcatv11. g ş a adaptat cunoştnţeor doândte n evouţol conteporan Întrun taou genera, teora snergcă ţe îngoează ş depăşeşte teora sntcă ş darw- casc, ntrucât este îogăţă de noe date ae oo euare ş oecuare, cu uguree său de vârf genu

cTeora sergcă, spre deosere de darwnsu casc ş

d eora sntetcă pe care e confră în nuceu or vaa 1Lă că seecţa utpoară nu se efectuează nua a nve enotpuror ca seecţa naturaă sexuaă ş arfcaă I peroada şnţfcă anteroară dar de aseenea, a n

Il oecar ş ceuar a genotpuu această seecţe a în deraţe nu nua croutaţe gence c ş acrouile croozoce care, de pdă în fenoenu de etata ung să constue o preseecţe genotpcă care pcă unodro adcă o cazare seectvă nţaă a procesuu · utv acest fe teora snergcă perte eaorarea unecepţ goae ş dnace a evouţe întrun cadru ava cu noe descoperr ae ooge actuae punând înumn ş procesu de dezvotare a cunoaşter n speca gce cu care se ocupă ognoseooga pe deasupra teora stră oferă o ază teoretcă sodă ş seecţe artfcae · ctată a nve oecuar ş ceuar de către genu genetc ,gânduse astfe a otenooge coneporane



22 Dansml asz - tea snegc a evle

Toria sinerică generală şi biognoseoloiaOrtodrou un eren şnţfc nou eaorat spre a

eva nasu egat de noţunea de ortogeneă" pcă

o devotare a veţ ş cunoaşter în eandre, reuând dn-tro dnacă proastă, ajungânduse astfe a Bognoseoo-ge, o teore actuaă a unu procesus cogntv de dscernătcrtc

Bognoseooga această nouă teore a cunoaşter pe carea eaorato, se înteeaă pe etooga coparată a specor

oogce prntre care Hoo copetând crtcsu foso-fuu Kant n una cunoştnţeor ştnţfce doândte în epoca conteporă nerpreate în eora snergcă a evouţe.

Patronu genec a fecăre spec oogce este reu-tau une adaptăr evoutve ce, potrvt eore snergce, estedaoraă seecţe utpoare care cee cro ş acrou-taţe eredtare Traju acestor utaţ efectat a toate etajee

organseor v asgură trecerea de a eora naturaă sto-rcă a specor oogce a eora genecă Astfe, accden-tee eredare care se reveă psteriri adecvate unor stuaţde edu sun conservate de seecţa utpoară ş ntegra-te esre genetce, repreentând cadru nţa fără de care nuese posă nc o acţe uteroară

Bognoseooga corată înro sore ş foofe natura-ă a cunoaşter poae să constae uree ntegenţe uaneîn devoarea sa pe scara anaă, graţe etooge coparate ş socoooge dar fără să se oprească a un reducţo-ns srât ş rgd Raporure copexe dntre osferă şgnossferă se afă nro evouţe snergcă în aceaş p con-

vergentă ş paraeă A se onsult Dens Buin Biognosologie. Evoluion e vouion de la cona-isance Pis Kim 99 o te pulită în eli timp în e iţie iingă lBueti Ed All 99 Ş de semene de eli to 'pope du vivanPis FisonRoe 200 (popeea lumii vii Ed CD Pess Bueti 20048 Denis Bin La Rvoluio d lvoluion Pris PUF 989 n me peml Aademiei Fnee 989 A se onslt de semene de eli toOdiseea Biosfeei Beti Ed CD Pess 2009



·" ICAN 2

a utpoară oogcă efectuată a oate nveee tgae a ssteeor v ş găseşte preungrea sa nat o seece utpoară generazată n oate doene

o a o, dar ş n verge urătoare ae spauu so 1 I potc, cutura ş ştnfc a unversuu cunoaşer

a seecvă ese însă dferenată potrvt ecăre verg e uate în consderaţe, n funce de edu care var fecare caz în parte În doenu ştnţe ş cunoaşter ce de pdă, ce ş are descoperr ce pot as

prn anaoge cro ş acroutaor se poate vor n progres, care însă e pedca ut prea adesea de oe dogatce, ntrucât tru seece este asgurat decare experenaă care perte recere de a aretpu„.1bilit dea a un neotp epsteoogc a precs

Seeca utpoară nu pcă însă o evoue undaen

î doen dn spaţu artstc terar, cutura, regos or c a oenr De exepu, nu se poate vor de progres c în poeze, scuptură sau pctură or în cazu toog �i credneor regoase Versure Iade ş Odse răârecute, ca ş draaturga unu akespeare sau uceafă I poetuu Enescu or aada carpatcă a More. a fe

e antctă grecoatne, or cee eaorate de Mcea<> ca ş pcture unu eonardo da Vnc nu pot f depăşt tp cât patronu genetc a spece răâne nesc t ndcă zvorăsc dn străfundure creatoare ae nutu '! uan În sc, tenca ş odatăţe de exprescă pot vara în funcţe de epoc ş stua socae ş 1cd i dferte care ş afă o seece utpoară speccă

Evolutia evolutionismului Toate teore ştnce prntre care darnsu c

, u oc esea evouează prnro seece upoară 1 or experentae ş conceptuae aungând, asfe ţa ognoseoogcă dn ce ce a precsă ăs



24 Dansm/ asz ea snegc a evlţe

posuu ş dn ce în ce ma aptă să cuprndă osfera ş sănfuenţee uea înconurătoare

Eouţa eouţonsuu peacă de a teora agstraă

a saantuu Darwn atacată de oscurantsu ş de dogasu de toate cuore , dar care sa pus n cercureştnţfce deotate datortă eaorăr ş actuaăr seecţenaturae ş artfcae

Teora snergcă a eouţe care pune n ună acţuneaseecţe naturae ş artfcae a toae neee ssteeor

începând cu oecuee genotpuu ş aungând a ntreagaosferă pcă o seecţe utpoară partcuară ş gene-raată care ogăţeşte ş actuaeaă darwsu ţnândseamă ş de cee a o descoperr ae ştnţe ş tehncconteporane De pdă, precu a arătat anteror seecţamutpoară a neu genopc a da o aă predctă ş ex

pcaă genuu genec ş otehnoogorFără să urească ncdecu ertee excepţonae aeustruu naturas Darwn ş snteee darwnsuu eao-rate uteror, dporă, teora snergcă repretă o eouţeseecă a eouonsuu care arată că această ştnţă se afăîntro fecundă deotare creaoare Însă, dn păcae, nu este

nut sau redund precu sar cere să fe în seecţa u-tpoară a deor întrun edu raona să ant că spredeosere de esansee ş dogasee de toate cuor-e ace, arxsennste or regoase dnaca teororeouţonste aate pe fapte concrete, prentă un ertaode epseoogc n upta necontentă penru ertatea

ştnţe ş cunoaşter

BBOGRAFEDe aceaş a

Bl ge geneală, genecă amelae, în cbrare c BgdanSgen Bcreş d Ddaccă ş Pedaggcă 969



N 25

1 · / ; t d l'vlutinnim n Fnc Paris, PUF, aă e Perre han

yk Pars, PUF 988 1 \0/ vtin Pars, PUF, 989 Preaă d Prre

wu traduere: Breşi, Eta Şnă, 994)10/ Evlutin t vlutin l cnninc, Pars, Km,

993 traduere Breşt, Eira , ede bingvă,993)

• t thi vlutinnit Paris, Masson, 997 1 i bilgi. Nin nill Paris, Larosse, 997

traer Breş, Uners Encopeic, 200; Poro,

tura irc e eores, 2002) vivn. L'vluin l biph l vt l'hmm

ars, Frson-Rohe, 2003 tracere: Bcreşi, Ed Dress, 2004)

/ ; l' vluin Pars, Eipses, 2008 racere Breş,E D Press, 2009)

11 n lhii l pn bilgiqu, Pars, Eipses, 2008



Biia mecuaă

n ersectiva evluţinistăOv POPSCUUnieraea Babeş-Boy

I de Booge a cademe Rome

Bioogi oecul s ius n dou jutte secoului XXe

c o nou bode entu studu ogniselo vi O cunotee ndetu nivelului olecul ognzii bioogice dic geneloote ete deducee cee ce se etece nivel de ceul nive de ognis n oid uteo conunti teoetice cuevoluont bioog oecu us l dsoz cesto nstuente exceione Atunc când studul enoeneo evoluonstese ezu sectee ooogice boog oecul unzto cntitte considebi de dte exeentle vind otenele cz nucec Totu bioogii oecu tebuie s edesoeecoextte bogi uusee ui v evouont tebues dote concetele i nstuentee boogei oecue n cestcontext covegen nte biolog oecu i teoile evouie v unu din evenentee tnce undentle le ei juti

secoluu XXle

Organse odcate genetc, terape gencă, conare ge-ncă, conare de organse, genocă, proteocă, transcrp-tocă sunt noun care de a e de 30 de an se aă

centru aene ope puce Intervenţa drecă asuprapatronuu genec dvdua a deven posă, n pr-u rând, daortă bioogiei moecuare. Booga oecuarănu ese o dscpă nouă sri sensu c a degraă o nouăodatate de a percepe viu ca deţinător şi transmiţător deinformaţie Booga oecuară a apărut în pra juăa



1 POPESCU 27

ă croooge, oce, ofzcă, seză reazaă en ş cşt Contruţa acestora a fos, n prncpa, ptuaă, dar nu treue nazată nc contruţa e-

ogcăOriginea speciior sau Despre originea speciior ( On he of speies by mens of nul selion or The presei- oued es in he sruggle of le) pucaă de Charesl{rt DARWN a ondra 24 noere 859) este praere credă a evouţiei bioogice uan ş ndepen

t de Darn,Afred Russe WALLAC

expră aproxt aceeaş de. Este evdent că Dar nu a descopertţa ş nc nu a prezentat pra descrere coerenă a evo- ţ e Ideea că uea ve reue să aă o sre aparţne urge Louis Lecerc conte de BUFFN ş Jean-Baptiste LARCK (secou a VIIIea). aarck, în Phiosophie Zoolo- 809) a propus pentru pra dată că toată uea ve a ază o transforare progresvă, ergând de a spu opex Totuş, în concepţa u aarck, evouţa se a ză pe tendţa înnăscută spre perfecţune a organseor o dee acceptaă pentru o gândre raţonaă Dar ost pru care a ofert o exraordară age, raţonaă rguentaă, penru orgea întreg dverstăţ a u v

I run sgur strămoş comun (ommon nesor). Motoruăr ese seecţia naturaă Vzunea sa despre evouţa v a fos sufcent de copetă ş convgătoare pentru fuenţa profund gândrea ajorăţ naturaştor în par- ar ş a oaenor de şţă precu ş a pucuu educa, genera mi RACVŢĂ 18681947) în 1927 referduse vouţie şi probemee ei afra: Dacă nea ţea srctd tăăcrea acestor vore ar treu înradevăr, să vă vor-bsc de Unversu întreg ş de fţarea u, căc noţiunea de•uţie domină istoria orişicărui fenomen pe care i-a fost omenirii ca să- înţeeagă. . Noţunea de evouţe nu ese poteză, nc teore, este o consatare de fap este una d cee a sgure ş fundaentae doândr ae ştţe ş



28 Blga mlecla pespcva evlnst

cnsttuie îmeun cu nciiul cnseăi enegie cea made e cmaă din estea atât de geu agnistă a menide ai" Astfel, cecetaea biogică din ultmi 150 de an a

„eoluat" n acest cadu ceat de deile u Dawin ş Wallaceuântul „eluie" nu a fost ntdus decât ma tâiu Da-win în edia a VIa a căii sale riginea speciior dn 1872allace n culegeea de cnfeie ntitlată Dainism, dn1889) Pncialele idei ale lu Dawn agumeate cu deexeimentale au fost

1 Actele suanatuale ale Ceatului sunt incmatblecu ceea ce se obseă şi se cnstată eximental în natuă.

2 Toate fmele de ia au eluat dn unul sau câteatiui de ogansme

3 Seciile eoluea dn aieti eexstente n nte-mediul selecei natuale.

4 Aaiia une secii este tetat şi de lungă duată.5 Taxni sueioi genui famili etc ) elueaă n

aceleaşi mecanisme mlcate în eoluia seciilo6 Cu cât asemănăile nte taxoni sunt mai ma cu atâ

mai mult aceşt taxni sunt mai aiai în eoluie şicu atât mai ecentă este degena l de ultimu stă-

moş cmun numit n eent utimu stămoş comununiversa (Ls Uniersl ommon nesor UCA).7 Extincia este n imul ând eultatul cmetiiei n

tesecfice8 Înegisile geologice sunt incomlete absena fome-

lo intemediae de taniie nte seci şi taxonii sue-

ioi se datoea beşelo n cunoştnele noaste.ay 1988 1991) constată c dac se cmaă cuântul„dawsm cu cnnutul ci riginea speciior se oateface disncia nte cnci cncete seaate

elua ca atae teia stmşului comun gad ualismul



OPESC 29

ultilicaea secl eleca natuală

I a lu Dawin d egile lsă" în secal în-

ule mai de etebate a fst elată n ultm d n Astfe au fst dentificate genuile: Pndehys 1 u taniţia" eşti/amfben fmă temedaă nte c usenoperon ş amfbanul Anhoseg) Pederpes en na" amfiben/etebate teeste ntemeda înteni ima acatic d Denianu Suei ş teta

ctmuii) Thnxodon entu taniia" retile/mami

ptle asemănătae mamfee cae etă caactee de etie şi mamfee) ş Shelnhropus det stămş al• el/ameni mde cel mai miti hmid af• emănăt maimuţel un mac de caactee imite·ătae cimanel ş caactee hmide deiate)

e asemenea ostulatul stămşului cmun a fost eifi-• nto multitude de date mleculae. această i tibuţia biolgiei mleculae a fst substanţială

Tebuie meninat însă că iiunea lui Dawn nu ae la genetica deaece mecansmele eedităii eau încă ne-• scute Nci Daw şi nici Walace nu şiau cum se tans t aacteee Gregor MNDL este cel cae a înees şi

nstat cum fncioneaă eeditata 1866) D ăcatedel şi eultatele sale au aştetat" să fie edescoeite la utul secolului a l XXlea

in unct de edee istic se distg tei etae în de ea teoiei modee a elue

1 Dainismu2 Neodainismu Teoria sinteticăDainismu ncee în 1859 cu Daw şi Wallace

I ece Daw a accetat inciiul lamacian al moşi caaceelo doândite ca susă de aiabilitate gcă această etaă oate fi numită şi eoada amac inWallace



J Blga mlecla pespecva evlns

Neo-dainismul sau teia dawinstă extisă" estem\ de zoologu ş citlgul geman Auut WSSNN () În 892 Weissma baânde pe date

exprimental, a espins pibilitatea tansmiteii eeditae acraclo obâ ca mecaism al eluţiei şi a pstlatcă ouc ecmbinaea) sexuală ceeaă în eca genai uă ppuaţie aiabiă de diii Î cntuaselecţia natală acţneaă asupa acetei aiabilităţi ş detemă cusul schbăil elutie Wallace a adeat ttal

la aceste pincipii chia înate de a publicate de Weiss-man şi lea tegat în catea a Dawsmul 1889) În ceeace pieşte piţa lgului şi embilgului gean rntHACL 18341919) lucuie nu sunt la fel de clae. Ade-ea Haecel ete cnideat a ft cel mai eminent dawnian d ţaa sa deaece chia d 1862 el sa declaa adept alcncluiil la cae a ajun Dawin în riinea specior Nu

a încetat nicidată să e clame pata al natalistluiengle şi să apee teia eluiei Tuşi examinae atentăa peei sale n special a Morfooiei enerae 1866) sca-e în eidenţă fapul că gândiea a e încie nt tadiţiefate îndepătată de Daw Deşi a acceptat ideea selecţieinatale pe cae fleşte ca agument în faaea matei

alimui Haecel a adptat în ealitate iiune a eluţi-ei mai apiată d anumite puncte de edee de cea a luiamac

Teoria sintetică înceaă date expeimentae fi-ate de genetcă itematică şi palentlgie Tia steticăa eluţiei au sinteza neoarwinistă nu tebuie cnfnda

tă cu nedawiimul au teia nedawit. Stabilieafndamentel genetce ale euţnismuui a fst un pce lent la cae au cntibuit genetcienii şi matematcienii:Rona A FSHR John BS HALDAN şi Sewa WRGHT În anii 30 ai secluli al XXlea a imu nuă dis-ciplă enetica popuaţior, imulta cu apaiţia eieistetice a eluiei baată mai ales pe date expeimentale



OESCU 1

cepte teetice fuiate de cecetaea ştiţifică n d ul genetcii Această etapă a deltăii eluţinismului numită şi darwinism bazat pe enetică Spe desebi

n e Dawi teia sintetică a eluţi espge eedtateacteel dbândite enotipu este independent de fep Picipalii cntibuti ecunscuţi de majitatea spe şti în istia bilgiei au fst natualistul/geneticianuldosius DOBZANSKY (007), atas l/sstema t MAYR (02005) gl Juius S UXLY 77), plentg Geore G SMPSON (02184),g Behard RNSC (1000) ş tnstC edyard SBBNS (1062000). Dbhansy şi Simpn pestigiul l au impus teia sintetică a eluţiei „Piata temelie" a teiei sitetice ete cnsideată ctea lui Dbnsy Genei nd he Oriin of Speie. Detaea teieitetice a eluţiei peă clectiă a aut un l fndamen

în „lansaea" bilgiei mleculae Picpiile de baă aleiei sitetice au fst1 nităţie eluţiei sunt popuaţiie de gansme.2 Vaiabiitatea genetică şi fentpică în pulaţile de

plante şi animale ete pdusă pi recombinare enetică ca eultat al epduceii exuale şi al mutaţiil laîntâmpae.

3 ea mai iptantă fţă cae mdeleaă cuul elu-ţie fentiice este seecţia naturaă

4. Speciaţia e deneşte ca etaă în pceul eluţieiSpeciaţia aoparică, eluţa degentă a ppulaţilcae unt late gegac una de alta este pbabilla igiea mult pecii de aimale Ttuşi speciaţia

simpatică, peciaţe ndependentă de ilaea gega-că ete dedită la plantele supeae necte peştişi păăi

ranziţie în evouţia popuaţiior unt de bicei tep-tate pecile n elueaă dn aetăţ peexistentepntun pce lent ş menţn în ecae etapă adaptă-le l pecce.



32 Blga mlecla în pespecva evlns

6 Macroevouţia, apaiia de taxni supeii speciei eten pces gadat gadual) pas cu pas cae nu este decât extaplae a microevouţiei iginea asel a

ietăil şi peciil) Macroevouţia se cupă cu ceeace sa ntâmlat cu mult tip n umă implicând scaede timp gelgice) cu elaiile dite specii famili ş lumui cu iginile atât ale gupuil maje ni deganisme cât şi ale genel şi familiil de gene pecum şi cu elaia dinte gaime şi mediu cum a fi

mflgia şi ilgia) Microevouţia sudiaă e nlabat e n natuă pceele şi mecanismele bilgice utiliân ca mdele exeimentale ganismeledin ilele nate. Înte acetea de atenie desebităse bucuă geneaea iversităţii enetice şi difeite aspecte ale eleciei. Pentu dieitatea genetică cele maiimptante unt mutaţiie cae cupind mutaii puncti-

fme inei şi deleii duplicăi de gene cnesii degene eaanjamente cmmale şi tanfeul intalde mateial genetic Pentu elecie exită cntinuitatede la seecţia neativă a seecţia pozitivă, cntinuitateaiguată de mutaile neute blema fundamentalăete umătaea n ce măuă miceluia mecai-

me şi pcese cuncute) pate exlica maceluiaepecti ceea ce a petecut n tecut Ete aapeunanim acceptat faptul că mecaimele miceluieiunt necesae pent elue da sunt ele ae suci-ente

Tebuie meninat că la nceputuile ale teia intetică

a baa fate mult pe date binute cu mdele expeientae eucaite Ultei a dat atena cuenită şi pcaitel n ncecaea de a deduce cum a apăut şi nceput iaaşi cum sa ajuns la epduceea sexuală icgaimelepcaite ganisme unicelulae apăute n Ahaic En alPecambianului) acum 35 miliade de ani unt cele maiabundene temeni de bimasă) şi cu iversitate ecooică



OSCU 33

deabilă icganismele se epduc asexual pn bnară, da un l fate imptant ae transfe orzon de nfoaţe enetcă

Pin unicaea iiunii asupa lumii ii teia sintetică acuajat" specialiştii n bilgie mleculaă în speana l a descifa mecanismele fndamentale ale funcţinăii şi'căii unei iine ii Anul 159 este cnsideat dept data d teia sintetică a eluiei adptă fma sa denitiă cu ia celebăii centenaului căi Ornea specor, la hi

n dup nu 2000 ce şase „ahitecţ" ai teieittice Dbnsky 1937 ay 2 Huxy 92 Ssn 4 ensch 97 Stebns 1950) li se pt aătua Wof-stl{EIF, hmas JNKR ş Uwe OSSFLD

În ciuda declaaiil niiale ale fndtil bilgei m-lae „cnflictul" cu autii teiei sintetice n special cu bhansky Huxley şi ay nu a putut eitat Specialiştii bilgie mleculaă iau să „deplasee" studiul fenme eluie de la niel de ndid sau ppulae la nie- mleculel cmpnente această situaie „educeea"lgiei la chiie şi ică putea anula tate eftuile e u iniştil cae se stăduiau să facă din bilgie ştiinţă au nmă unicată chia un mdel pentu alte ştiinţe Atunci

bhansky a lansat celeba faă: „Niic n bilgie nu aens decât în lumina eluţiei" O cnfuntae asemănătae da de mai mică amla

sa cnstatat n anii 70 ai seclului tecut de data aceas- nte bilga mleculaă „educnistă" şi alte diciplinelgice Abdaea educţinistă denea eluia în temeni „dicăi ieesibile ale cmpiiei genetice a ppula-l" şi se cncenta pe nielul gentipic al ganiăii unuiganism. Dimptiă natualiştii deneau eluia ca „suc-siune gadată de mdificăi inclusi ale dieicăii speci-) şi se cncenta pe fentip ay de ecae dată a atas enia că inta selecţiei este întegul ganism. Este fate cla modcăre enomce ieesibile sunt abslut necesae



34 Bga mlecla n pespecva evlns

pent eluţie da acestea tebuie xate şi n acelaşi timppepetuate n ppulaţii pin mecanismee selecţiei natualeselecţia natuală acţineaă la nielul schimbăl fentipice

induse de aceste mdicăi genmiceTtuşi n ciuda acet cnfuntăi teetice bilgia m-lecuaă a „fiat eluţiniştil instumente excepţina-le. Atunci când studiul fenmenel eluţiniste se eumastict la aectele mflgice bilgia mleculaă a pus ladisiţie canttate cnsideabilă de date expeimentale pi

nd teinele şi ultei macmleculele de acii nucleiciPimul eultat cncet a ft cnmaea aiabilităţii genetice n cadul aceleiaşi pecii fenmen a căui existenţă a fstanticipată de Dbhansy.

Vaiaţiile beate n majitatea l eau fate pbabilneute şi „căpau" de elecţia natuală. În acet cntext geneticianul japne Motoo KIMU a ppus în 1968 un mode

neutru a evouţiei, cae făă a antidawinit minialieaă lul eecţei eluţe Dawin nsuşi a ugea că unelensuşii mflgice a putea neute din punctul de edeeal elecţei. În anii 60 pecialiştii n bilgie mleculaă aucntatat că n timp ce cmpiţia n nucletide difeă fatemult de la ecie bacteiană la lta cmpiţia î amiacii

aiaă mult mai puţin. Aceata a cntituit gemenele neutalităţii la niel mleca Agumentaţia lui Kimua a baat peduă beaţi rată nată a substituţiior de aminacii şi cantitate mare de poimorsme la difeite ganisme Dacă ată apximati nifmă a ubttuţiil de aminacii esteextaplată la genmul mamifeel atunci ata de subtituţii

nucletidice ntun genm deine de câtea sute de i maimae decât etiaea baată e selecţia dawită pitiăAstfe teoria neutră (neutraă) a evouţiei amă că maeamajitate a mdicăil în cuul eluţiei la niel mleculasunt iniţiate şi pduse de deia aleatie a muaţiil neutedin punct de edee al elecţiei şi nu de elecţa dawinităAceată teie explică fate bine duă caacteitici pincipale



v OESCU 35

ţiei mlecuae cnstanţa au unifmtatea atei de c şi „cnseatismul" mdului de eluţie limitat stângei n cntadcţie eidentă cu eluţia fen-

nde ata este aabilă ia mdul este ptunist. Uniatea apaentă a ate de eluţie pate fi exemplicată na din hemglbna umană atnci când este cm cu cea de la gilă cal şi cap u cât impul de di nţă este mai appiat cu atât difeenţele n secenţa de i acii snt mai mici şi ines În ceea ce pieşte „cn

tismul cu cât „cnstângeile sunt ma putece cu

luţia este mai „eduă De exemplu histna IV ae ai edusă ată de eluţie n timp ce ptenele bilae a mai idicată ată de eluţie. „nstângile" selecti- eiă din necesitatea cnseăi stuctuale şi funcţinale. ul hitnei IV „cnstângele sunt atât de puteice căape nci substituţie de amnaci nu este pemisă. Pen teinele bilae „cntângeile" unt fate labe şitic ice substituţie de aminacii este peă n cusul uţiei Pentu alte ptene „cnstângeie" se stueaă n- aceste duă exteme De asemenea n eluţa ADNuli· . 1 • nstată acelaşi lucu Regiunle necdicatae e mdică p cmpaati cu egiunle cdcatae. În ea neută

luţe atele de schmb sunt funcţe smlă a ate detaţie neută Pentu a explica elaţa nte aa de eluţiei cntânge" tea neuă aumă că anume mutaţi ni sunt upue la cntângei" mutaţi electi neute) nI i p ce aea majtate datită efecel „dtcte neie) unt elminate dint ppulaţie. Ttuşi elecţia natuă nu pate cha aşa de mplă ş n pate acţna dupănciul ttul sau nmic. aces cntext a apă teoraroape neutră (neutraă) a evouţiei ce suţine că mutaţiilederline ntemedae) cae din punct de edee al efecte se itueaă la lita dnte mutaţiile „electate" ş mutaţiileeute unt ttuşi fate iptante la nel mlecla Oaliă ecentă (2002), baată pe date genmice demnsteaă



36 Blga mlecla în pespecva evlns

că selecia pitiă este iplicată n elua pteinel aDroophl şi ate specii. Aceasta mpeună cu alte eultate nusunt cmpaibile cu teia neută a eluiei şi feă dei

pentu existenţa seleciei natuale la niel mlecula.vouţia moecuară, utiliaea datel mleculae pentustudiul icăi aspect al eluiei este n peent abdaestandad ajitatea studiil piid elua speciil existente şi unele piind speciile dispăute de cund utilieaădate mlecuae Descpeiile bilgiei mleculae pt fi nţe

lese numai ntun cntext eluinist da şi ecipc bilgia mleculaă este de imptaă fundamentală pentu teiaşi pactica euiei

Datele mleculae puse la dispia specialiştil n e-luie au peis nte altele

deteminaea calitatiă şi cantitatiă a aiabilităţiigenetce n şi ntre ppulai

mdelaea eluei macmlecule mdelelea);

descpeiea mecanismel implicate n ceşteea ca-litatiă şi catitatiă a infmaiei genetce n tim;

idenicaea egiunil cnseate cu iptanăncinaă din secenţele de ADN;

abdaea eenimentel cae a utut duce la fmaea imel celule ii nelegeea aaiei şi deltăii ganismel mul-

tcelulae eoeo); demnstaea natuii ptuniste a euiei pin ab-

sena att a pefecunii ct şi a unui scp pe temen

lung nelegeea iginii şi eluiei mului.De asemenea iptea iginii sibitice a celulel euca-

ite se baeaă pe cmpaaea aciil nucleici şi pteineldi difeite cmpatimente celulae. Pblema oriinii vieţiisa tansfmat pnd după lansaea ipteei unei lumii iipe baă de AN cae a pecedat lumea ie actuală n cae



v POESCU 37

ele de ADN şi pteiele sunt espnsabile de funcţi lae). Înt astfel de lume ANul a fi fst şi eină fmaiei genetice şi cataliatul eaciil bchimice

n anii 80 ai secluui tcut bichimiştii cnsideu că pteiele cunscute ca enime catalieaă tate e chimice nt celulă Ttuşi Thomas CCH şi Sidney/lMAN au pimit Pemiul Nbel himie 1989) pentu că mntat dependent unul de altul că mlecue mici N numite ribozme, pt aina la fel ca enzimee

n peent la 150 de ani de la publicaea căiiOriinea

or şi la 50 de ai de la cnslidaea sintezei modee,inismul se cnfuntă cu nuă pcae majă şi elaşi tmp cu perspectiva unor noi descoperiri concep- e. Dacă stea mdeă pate decisă ca dawinismI amentat pe genetică" atunci nua etapă nu pate decâtuţionism bazat pe enomică În niembie 2009 n e

0 nLine be GOD), guau 1131 de genmui plet secenialiate şi alte 5024 de piecte genmice nlae (111 pentu Arhe 3491 pentu Beri 1222 pen- ukryo şi 200 de metagenmui)

Viiunea lui ay dee eluinism a peentă dacă nu fate eident ncă muli ani de acum ncl.

ceea nt nuă etapă mai pui dependentă de iiunea ay a sibilă numai atunci când m aea nuăie a eluţiei cae a n ttalitate mleculaă baată pemică şi bilgia itemică O altfel de bilgie biooia temică evouţionistă, a pemite cecetaea eluiei n spa- fentipic încpând n acelaşi timp pcesele mlecula- ale eedităii În cnfmitate cu iiunea lui ay aceasta demnta pe de pate cum educinimul piede te şi pe de altă pate cum elecia natuală meleaă atâtma cât şi cmptamentul ganismel Ttuşi studiile denmică eluţnită demnsteaă că selecia natuală nu'e dminantă cantitat ea este numai una di fţele caedeleaă eluţia unui genm n timp ce cesee cae nu



8 Blga mlecla î pespecva evlţns

plă adaparea sunt mult mai importante deât sa onsi-erat până aum. Genomica comparativă evidenţază o diveate umitoare a proeeor evolutive fapt inimagiabi pâă

c Pe ngă mutaţle puntforme, ehvaente u modiăile nntezimale desrse de Darwn evoluţia genomiălude ontrbuţ majore datorate duplării genelor şi ge-omurilor deleţ extise u ipliarea pierder de gene saude grupur de gene, tranferul orizontal de gene şi de regiungenomie, dferte tpur de rearanjări genome şi nu în ul

tul rând teraţuni ditre genomuri şi diverse elementeenete mobe Contribuţia majoră a transferului orizontal deene şi a dferteor elemente genetie mobile la evouţia geno-ui nu nuai ă ubmnează i har demoează efetivrezonabiul onet de Arbore a Vieţii De aeea o desrie-e orespunzătoare a evoluţei, are să evidenţieze arateruldinam şi retiular neeită un onet mut mai ompexoneptul de reţea sau Pădure a Veţi ontând din arbori,tfişuri iane şi bneînţee trunhiuri şi rengi moarte. Con-orm oneptuu dezoltat de Michae LINCH (2007) prn-ipalee partiularităţ ae genouui nu unt odelate prnadaptare prn proee evoutve aeatorii e esenă de-ind de itenitatea seeţie de eurare are, la rându său

este determiaă de măriea efetvă a populaţiei şi de rata detaţe a organeor repetive Nu extă o tendnţă fermăa eoluţe în dreţa reşter compexităţii enomice Com-exitatea genouror euarioteor mutielulare evoluează a o adatare ae agă ompextatea oganzaţionalăş nţonală ma egrabă a un ndrom genom auzatd

e neenţa eeţe de puriare în opulaţie mii neleodiări genomie aumuate prn proese neutre sunt apoerutate pentru nţi biologie are mpreună ontrbuieîtradevăr a evoluţa organimeor omplexe atât di punt vedere strutura ât şi fnţona Dipotrivă, genomurileopate ale proarotelor şi ae unor euariote unielulare artea să e modeate pri amelorarea efeivă, în opuaţii



J V o POESCU 39

' I ar a sevenţelor puţi dăunătoare. Dovezile aumul 1 ajutorul geomiii evolutive sunt suiete petru a . fa eesitatea unor modiări ale sintezei modere De

1 ea au ost identiate mai multe regu smple dar ater universal î evoluţia genomurilor. Astel distribu-i ariată a ratelor de evoluţie seture de gene ortoge ferite geomuri distribuţia dimesiunilor familiior de paraoge, orelaţa egativă dtre niveul de exprimare „ a de evoluţie a sevenţei unei gene date dar şi alte rela

\ variabile importante apar drept aratersti orgnale sale ale evoluţe Simpltate astora sugerează ă ele ost modeate prin proese ndamentale de evoluţie la el mple mai degrabă deât pr seleţia penu nţi spe- Modele simple de evoluţie are nu mpliă adaptareate pe datele urnizate de genomia evoutvă ş biologa

miă expliă uele d aeste arateristi univerale şionstrează ă o nouă sinteză a evouţonmului este în- devăr posbilă î anii are vin Modarea unor dogme ş ipii ndamentale ale evoluţionismuui î luma deso rilor genomii omparative (deoperi orelate u ee biologia evoluţionistă a dezvoltării şi booga sitemiă) deveni o neestate aută î vitorul apropiat Noua aborda a mult mai radiaă faţă de teza modeă omparativ atitudinea sinteze moderne faţă de darwimu ai

BBLOGAFE � eiro LB, Lava G, Qach H, Pai , Qiaa-Mrci L, Natu-

al eletion ha diven population dfeentiation in modenhuman a Geet, 4 340-345, 2008

\oi V, „ Dawinian evolution in the light of genomi ceiccid Reearch, 37 1011 1034, 2009

mar S, iipki , „oleula phylogeny eontution ccopeda of Life Sciece (ELS) Joh Wie ad So, Ltd,Chicheer, 2008 doi: 101002/9780470015902a0001523pb2



40 Bga meca î pespecv evţnst

Kucea a KJ Th dern ther l! tn: epn th auwienchafen 6, 004

Lync , The Orgin Gen Archtctre, Sinaue ociae,Sundeland, , 007

ay , T hlh blg n vl-t aad Uniei Pe adge a 988

ay One l h Drwn n delt thht avad Unvei , abde,a . 99

orange M, tire d l blg olclir, diion de la Dcouvere Pai, 1994

Oa T,"

Mllr volton nrly ntrl thery", în Enycopedao Lie Science (ELS), Jon Wiey and Son, Ld, ceer, 2008 doi 10 1002/978047001902a0001801pub3

Penny D, Molc lr evoltn: ntrdction ", în Encyclopedia oLie Scence (LS), Jon Wiey and Son Ld icee2008. do 10.1002/9780470015902a0001701pub2

Popecu O, L ocl biologi lelr n volţionm ", cademica,XX (219220), 2528, 2009

Racovă , Cgetări volţonite (edie îngrij iă de GeogeRacoviă), Edura cademiei Române, Bucuei, 1993

Rdle M,"

Modrn Drin. They're proving hi gni nd indinghi error", Naional Geograpic, 5, 5673, 2009

Scmi S,"

ckl, n drinin llnd? ", R Bioogie, 33110118, 2009

Subn N, Tabin , arro S,"

Dp hoology nd th origin ofvolionry novelty ", Naure, 457, 818-823 2009

Sern DL, Orgogozo V gntc voltion prdictbl? Science,33, 746751, 2009

Takaaa N,"

Molclr volton netrl thory", în ncycopedia oLie Sence (ELS), on Wiley and Son, Ld, iceer,2008. doi 10.1002/9780470015902a0001800pub2



Sularitatea bioloiei ca ştiinţă.

ordonatele disputei epistemo

loice asupra teoriei evouţiei1

PÂRVUUnveaea din Bucuei

Sudiul propune o perspectivă de interpretare a "singularităţi" episteologice a teore evouţe n care se argumentează că o asemenearetenţie se poate justifica numai dacă se demonsrează că aceastăeorie are statutul de matrice generaă a unu amplu pogram fundamenal n ştiinţă; numai atunci se poate arăta că ea ee conveibilănrun mode de gândie originar ieductibi. Această jusficae nueste nsă realizabă recugând doar a argumente fosofice generale

au la anaze conceptaemetateoretice c ea presupune aât oeconstcţe teorecă mentă să pnă n umină forma profundă aeoei ş să evdenţeze potenţialu ei pentu generalizăr viitoarecâşi coreativ matuzaea structurală a ştinţe propriuzse boogaevouţonstă

La elebrarea lu Charles Darw a opere lu, "Origi peiilor prinseleţi nurl su peeure rselor forize p penru exisenţ" (1859) vo înera să prezint teva eţ asupra semnaţe losoe a teore evoluţe pr'eţe naturală Nu va f vorba de o analză de detalu a une

bleme partulare, ma degrabă de formularea unor o-onate generale ale une asemenea analze, a unu modelerpretatv are ar putea ontrbu la sstematzarea delor a perspetvelor de abordare a teore evoluţe prezente în

icl relit în cdr priectli pistemlg tiinţei i mngementll oterii" innţt de CNCSS prin lnl nţnl de cecete, dere



42 Sngatatea ge c şnţCdnaee dspe epsemgce aspa ee evţe

tu fosofia tiinţi, i n partiular, d fosofa bioog, , vtu, a o mai advată intrprtar pistmoogi5 agm darwinist n tiinţă

fţii p ar voi prznta mai jos au ost provoatd tura lurărilor lui Est Mayr ar argumntau uniita-ta mtodoogiă atorii voluţii si a biologii vouţionistn gnr Puntul par al studiului mu l rprzintădouă obsrvai importt p aastătmă a lu Ernst Mayronsidrat, unori, Darwinu solului XX"

Au fost nsari 100 d ani pntru a apria n mod om-plt ă shma onptuală a ui Darwin rprzntă ramntun nou sisem loso" (Mayr 1964)

Ca u nu nţlg st d i mai mulţi flosoiai tiinţi onsidră ă problml losoii tinţi pot i r-zolvat p al logiă Argumnt lor intrmabil aratăă aasta nu st a mai ună al d a ajung a o soluţi

Abordara logiă în ilosoa tiinţi a ondus la o prsptvă ronată n ilosoia biologii, aa ă tiinţa ar o stru-tură uniă, xmpliiată d iziă, i o mtodologi unitarăAasta st un obstao nu numai n nţlgra unor problm ilosoi gnrat d biologi, dar i n lariiara suluibiologiei iinţ în omparaţi u at tiinţ (Mayr 2004 x)

Daă prima obsrvaţi a ost onirmată istori, Origi

ne speiilor d onsidrată gnraoar a unu nou mod dgndr u valnţ gnral tiinţă i ilosoi, a doua parxtrm d disutailă, puţn în măsura în ar a ar sug-ra rnunţara n ilosoia tiinţi, n partiulr în ilosoia bi-ologii, la mtoda analizi logi i a ronstruţi raţionala onstruţiilor torti sau a proitlor mtodoogi al

tiniCl două obsrvaţii xtrm d provoativ a lui Mayrnstă o dsuţi ritiă a ondiţiilor în ar o ralizartinţiiă, orit d rmarabilă ar apăra a în omunitatasavanţilor, ar i o smniiaţi ilosoiă

Prima ondiţi st sugrată d însui titu studiului dfaţă st vorba dspr aratrul original, singular, autonom



1 · l { V 43

rcd tb la ale tpur de onsruţe teoretă a aele tnţfe n azul de faţă, de a arguenta sngu- I eoretă etodologă a bologe evoluţonste,

btatea e a patteul epsteolog a tinţe new la odelul expaţe forulat prn reonstruţa strutur arguentatve a aeste paradge las

nţe natur. ste eea e susţne u ută insstenţă r n lurărle sale de filosofia bologe.

doua onde este a aea realzare tinţfiă să fe

a orginală, fundaenaă, să foruleze o teo pentru un aplu progra de eetare n tinţă, enţe de generalzare progresvă de extdere dinoo enul inţa, o teore fundaentală fudaţonală de U

ă ne vo ondue după experenţa storă a dezvol- tinţe, n speal a fiz, vo putea ntâ teor ex

de elaborate ateat, u o strutură oplexă u oase apaţ (eana analtă, eletroagnetsul axwell, eletrodinaa uantă et) dar are nau fost derate reevte filosofi Lururle se repetă u prvre e aspete ale tinţe experente, etodoog, teoree shb, alte teor ut a puţin artulate oneptual

etodolog, grevate ută vree de o sere de problee erpretare, au generat nesfârte ontroverse filosofie, re ntând un vertabl laborator pentru no ntreprinder fiofilosofie foruăr ateatve nterpretăr gener- onstruţi oge, generazăr teorete et ute ta, n sens eana lasă, fiza statstă, teora relatvtăţ,

H a uantă, teora uantă a âpulu loul ere- i metafize onteporane, u sublina AShony), ologa relatvstă, teorle atuale ae oplextăţ ganzăr et. Să fie oare faptul ă aeste onstru te e nau rezolvat anute problee fundaentale res bl pentru atenţa filosofiă e se aordă n aest az utea vorb doar de probleee lor filosofie, nu de



44 Sngl ologe ca şnţCdnaee dpe epsemlgce apa ee evţe

elevanţa lor osofcă La o altă prve asupra lucrurlor, ceeace ne apare ca deosebt de senfcatv este faptl că de ase-menea teor, de nu au rezolvat unele problee de organ-

zare conceptală sau etodologce, ele au generat un nou stlde construe no etodolog cu valenţe generalzable, deaceea expereţa lor poate f regândtă la velul arlor categor de gândre

xeplele pe care lea ctat de eor sau prograetnţfce care au avut un are pact flosof conduc spreun răspuns a coplex senfcaţe flosofcă au n prulrând teorle fundaentale (care reprezntă î acela tp edl cercetăr fundaţonale) ale tne, pe care se consttue ar prograe de cercetare, cu arhtectur coplexe, cuodur orgnale de artculare nteă (structur arguentat-ve) de corelare cu experenţa

Aseenea aple prograe tnţfce ună rele-

vanţa flosofcă fe prn propunerea unor no etode de cercetare, cu valene generale, fe prn ntroducerea unu stl deconstrucţe teoretă sau a unu patte arguentatv nou, ora une rela de un gen specal cu experena sau experentarea tnfcă Orcare ar f locul une aseenea ntervenţflosofce a unu progra tfc, o condţe sine non asenfcaţe lu flosofce o reprezntă caracterul lu org-

nar, are plă atât reductbltatea lu la alte teorcadruale tţe la alte paradge etodologe, cât capactateal de a ofer un od de gândre general, nteeetor pentruo nouă structură arguentatvă n tnţă Faptl că o teoresupune ercetăr un nou doenu al realtăţ nu asgurăautoat o portanţă flosofcă entru aceasta, noutatea tre-

bue să se anfeste la nvelul construcţe teoretce sau aletodologe arguentatve entu a dobând o relevanţă f-losofcă aoră teore trebue (re)constrută până la a deveno teore fundaentală /fundaţonală, o teorecadru cu aplepotenţaltă constructve

evennd la prograul darwnan, la trada tnfcădarwnaă, ute observa un od de a se autoprezenta



1 ' \ l { V J 4

1 · lic şi isfi n- iing ţ a e ale pro . di a cnaii n aza ia a onsrue, el na a n onfor u eodologia sandard, find

„ lă apliare a unor prnp sruur arguenave " ra (vez D Depew, BH Weber 1995) Prograul lui win se nsrie asfel n lisa nueroaselor iăr eodo » ( ' a odelulu newonan (Hue, Ada Sh, John > Jaes Hutton Kan, Maxwell, Tolsoi a) Aâ Dar a ales n orespondenţă, â i uni savanţi i filosofi n

dn vreea lui (Alfred ussell Wallaeî

nuea pe > w Newon of Naral Hsory, ar s Haekel îl on a Newon of Bology, he new Newon) au subla i eodologă a prograulu eorei evoluţe

> pă o lungă evoluţe soră nsă, uni bolog onepo a forula arguena deea auonoe, orgăţ gulară eoree s epseologie a nţe evoluţe

v i ayr 2004)n ele e urează nu vo nera să răspund la nrebarea u adevăra orgală, redubilă, sngulară siuaţa eo- ă a bologe evoluţonse?, doar să d âeva oor-ae sau repere eaeoree ale arguenăr sgularăţ ) a paradge evoluonse, are near pere o

rdare anală a nregulu oplex de problee presupu ( e aeasă ezăCu sa arguena în favoarea aesor parularăţ ale

evoluţe sau ale prograulu evoluţons n bologe, ularăţ are ar pere rdarea generalăţlor aese ' la puerea flosofiulu, onverrea lor n prp ale sse flosofi sau ale unu odel eodolog?

ue dsge n aeasă arguenare a ule pur, sau onexe de ereare sau analză le depdnţalene de doparaer afaţ nro eraune d : progresele reale ale ereăr bologe, iplând nţal onsrua eoreă de pr nvel n doenul b ge modalăle de foralzare sau de reprezenare



46 Sngaaea bge c şnţdnaee dspe epsemgce aspa ee evţe

metateoet a teorlor din acest domenu Nua consdera-rea acestor oente n echlbrul lor reflexv ne va permtecarfcr epsteologce relevante

Dup opia ea, nvelurle sau contextele de cecetare a singulartţ epstemologce a paradge darwnene atinţe sunt urtoarele

Nveul 1 acela al examin pulu de eore care coes-punde teore evoluţe, sau care a fost inodusde ea î practca tnţfic

Nvelul 2 al progrmulu drnn de erere (programulteoretc al bologe evoluţonste) Nvelul 3 al bologe dsplnă eoreă cu structur

dualLa aceste nvelur ale cercetr problee specfculu

epstemologc al bologe evoluţonste teele vor fi rela-tv dstncte, de tercorelate Astfel, scheat, lucrurle ar

putea fi prezentate astfel: la nvelul 1 tema doinant esteautonoa logă a teore evoluţe ; la nvelul 2, cercetarease deplaseaz ma degrab asupra meodologe constucţeprograulu darwinan asupra structur argumentatve ademersulu evoluţonst ; î fine, la nvelul abordr dscpl-nare a paradgme evoluţonste, cercetarea speccul abordr

evoluţonste vzeaz, î prpal, reductbltatea onologăa ssteelor dace evolutve la alte tpur de organzare arealtţ fizce

Teoria evouiei ca tip ditinct de teoeLa acest nvel al abordr eea ce se afl n dscuţe este

speficul teoe darwnene rolul coponentelor e, legleî deternarea funcţlor esenţale ale teoretzr n genereexplcaţa ş predcţa Dar, eea ce este extre de portantla acest nvel "elementar al analze, este s corel rspun-surle posble la problea unctţ teoretce/etodologea booge cu modaltţle de econstrucţe etateoretc, deformalzare a teore evoluţe n funcţe de aceste modaltţ



1 / l < V 47

area se va nuanţa, va pune aente pe aspete dferte darwnene et Ne vo opr asupra a două odele ete onepţa standard ş abordarea seantă

zează, de fapt, două tpur de axoatzare, respe ă tpur de artulare teoretă a unu nuleu abs ul pe lna deonstraţe (prooftheoretal) ş altul odelelor stutur abstrate (seant approah) \ odaltăţ de artulare eoretă a paradge (vz odulară a teorlor ş onstruţa grupalteoretă) nu

ăst până aum aplaţ l teorle din bologe elente analze ale axoatzăr teore evoluţe d tva odelulu standard al teorlor a ofert ary V s ntro sere de stud a ăror tenţe expltă fost

e spefiul redutbl al teoretzăr n bloge, u a de a podue nu doar de vag despre strutura de vă a teore sau despre funţle e, axoatzăr efet

teore evoluţe eurgând la aseenea reonstruţ ate, onsderă Wllas, pute dede statutul eto al teore evoluţe

Wllas a onstrut pentru pra oară o aseenea ată a teore evoluţe ( Wllas 190) ş apo a exa n lua e problea spefităţ etodologe sau

eologe a aeste teor Aeastă abordare a fost pre ă ş extnsă de A osenberg n onografia sa onsarată tur ştţe bologe (osenberg 1984). Conepţa ep standard, subaentă axoat lu Wllas, reprez- orle a ulţ de enunţur nhsă faţă de relaţa de' enţă logă, având drept oponente struturale esen-\ n alu (sste foral) ş o terpretare onstrută pr n l de orespondenţă Aeastă onepţe etateoretă a ) ută de JD Sneed perspetvastată asupra te i având vedere faptul ă strutura logă onutul ş etodologa verfiăr sunt deternate exlusv pe de de onseţă logă. ste vorba de sitat nu nl evtăr terpretăr seante, de aborarea logă



8 Sngaaea bge c şnţădnaee dpe epsemlgce aspa ee evţe

( ateatcă, aşa cu cere concepţa seantcă a teorlor)a sttur teoror ş a etodooge asocate acestora.

aportată a acest forat" a teoor, teoa lu Darwn

era snguarzată a degrabă negatv" (opper, Sart şa)prn faptu că ea nu se confora acestu dea etateoretc, nspecal odeluu deductvnoologc (HepelOppee)a expaţe ş predcţe teoretce

O snteză a odulu cu era consderat statutu teoretcal booge darwnene este prezentată de Wlas n felu

urător (Was 1980 38386): teora evouţe nu are leg (Sart) onceptee aceste teor voează standardee defnţe

(eckner); teora evouţe nu este axoatzabă (eckner) teora evouţe nu face predcţ fasfcabe (Scrven,

Sart)

teora evouţe se bazează pe expcaţ teeoogcecare voează fora deductvnooogcă a expcaţe(Hepe)

teora evouţe face ape a expcaţ naratve care nurespectă aeaş ode standard a expcaţe (Goudge)

deea centraă a u Darwn, ş poate ş ntreaga sa teore

este doar o tautooge (Waddngton) Aşa u arată Was sa răspuns a toate aceste crtc,uate n parte, da ncă nu sa auns a o depnă nţeegerea structur care a condus a aceste obecţ" Astfe, la (a) sarăspuns nvocnduse faptu că referenţ teore evouţe suntspece(sau ate enttăţ a ar) a degrabă decât orga-nsee ş pr foruarea expctă a unor eg evouţonste(Wlas) a (b) sa arguentat că spee nu sunt uţc ndvdua (Ghsen, Hu) ( c) a căzut prn construcţa unepre axoatzăr, deş parţae, a teore evouţ (Was)( d) a fost respnsă n ute feur, dar n od speca prezentarea une ul de predcţ ae teore (Was) . . n fne,la (g) sa răspuns astfe pretenţa că supraveţurea ceu a



' R 49

este doar o tautologe, scre M Wllas (Wlams S 36), a fost nfraă pr reazarea faptulu că crcular ( a fost cauzată de tactca legtmă de a efn un termen

v al teore prn popretatea asertată despre el nruna xomele teore (Wllas) ş prn deea că adaptablta- se un concept de p popensune, ar propensunea de a ( ma ulţ uraş este cauzal legată de caracerstca or sulu ş a edulu (l&Beatty, Brandon) "

ezuând această analză Wllams conche Atunc

fuul generat de această spută se va îprăşta va en clar că structura teore evoluţe este aceea a une te i axomatce deductve, cu explcaţ deductvnoolog- predcţ falsfcable" (Wlas 190 36). ar, nsstăarea, deş aceste crtc au fost respnse, nu este nutl săr ectă aspra factorlor care leau generat ş, astfel, asupra eurlor aparenţe de specfctate reductblă a teoretză r i n bologe, înţelegerea lor fnd portantă pentru a ner orta la preten aseănătoare n alte doen ale ştnţe.ste crtc au putut f pezentate numa luânduse n con-erare o foră atură ştnţfc a teore evoluţe, după respngerea lor sa nteeat, la rdul e, pe o atu-e structurală a teore De aceea, dn această dspută pu

trage învăţănte epsteologce prvnd relaţa dntre ructură atură ş una atură a unu doenu (36) ţă, aceşt factor deternanţ pentru opna asupra dfe- ţe teore evoluţe faţă de odelul standard al structur ş ncţlor toror sunt (1) ea este o teore ncplet elabo , cu legle ş conceptele de bază nsufcent înţelese (2) nctăţle, nc procesele la care se referă teora nu sunt drect erenţable c sunt a degrabă nferate. Nu contraargutele generale sau o analză conceptuală n sne au persăşrea acestor crtc, c o schbare radcală de gândren zată prn trecerea de la gândrea esenţalstă la gând- n teren de populaţ", schbare sublnată nsstent de ayr Dar această etafzcă a teore evoluţonste, departe



50 Sngaaea ge ca nţdnaee dspe epsemgce aspa ee evţe

de a o zoa etoolog e ştnţa odeă a natur, a lar-a strutura e logă, elâdu trăsăturle ogoeoologe proleate ş, prn aeasta, a subsuato vzun

standard asupra teoretzăr Astel a event evdent aptul ănvoarea araterulu speal al eore evoluţe nu reprezntăeâ o „trăsătură a aturtăţ e ş, astel, ea nu are no ontrbuţe la losoa ştnţe sau aă ea are vreo aseenea ontrue, aeasta ar onsta a egraă n extnereaaeste reprezentăr etaze orete a teore ature ş ueleente are să a n onserare shărle are se prountro teore prn treerea e de la aza e aturtate teoretăla ea e teore dedutvă axoată norală (394)

A este neesară o observaţe la o analză a aentă,deş onsderată de M.Wllas doar o varantă semoraă a une axoat standard, onstrţa axoată a teoreevouţe propusă de ea rereztă a degraă o ateatza

re ui generis a teore, o oralzare ateată are nu esteeesarente ltată de ondţle odelulu standard ş areeste esenţalente „răspunzătoare pentr „eetele e eto-dologe

Analzele loge ş onstrţle axoate ale luM Wllas ş generalzarea lor epsteologă nu au dus la oonuze dentvă asupra statutlu teore evoluţe e ln-

gă dsuţle rte generate de aeastă perspetvă (Kther,ESoer) au apărt ş propuner de axoatzare sau oralzare a teore evoluţe n alt adru etateoret. „Elerareade sngulartatea etodologă a teore darnene nu se poate reaza, în aeastă aordare, prntro axoatzare eetvăonor odeluu standard al teorlor, pr reonstrţa

e ntrun „orat etateoret alteatv, onepţa sean-tă asupra teorlor („seat approah), are să pună nevdenţă strtura undaentală a teore ş să rezolve on-troversele „sustanţale prvnd legle, enttăţle, proesele şuntăţle evoluţe

ropunerea de a „apta onţnutul ş strutura logă ateore evolue n etateora nută „onepţa seantă



'/ VU 51

or" a fos făută de Beatty, Brandon, P Thop E A loy şa Abordarea standard onepea teorle a e e propozţ organzate prn dervare logă dntro

e e postlate fundaentale, altfel spus, a o enttatel stă onstân dntro ulţe de propozţ nhsă faă aţa e onsenă logă, defntă n loga de ordnul Teora, n aeastă reonsrue forală, onţe postu eorete (axoele sau legle generale) ş regul de ores enţă (avân a foră logă defn explte, propoz euere bondţonale, ssteme nterpretatve et) prn

eren eoret dobânes o senfate epră prn area lor u voabularul de observae onepţa setă teorle sunt lase e odele abstrate sau atea are satsfa axoele sau legle fundaentle (de fapt, o tră efntă prtru predat de ordn superor) ş le ă astfel o nterpretare Modelele, ş de teora, nu sunt

tăţ ngvste, enttă abstrate are satsfa o stru ateată Legle sunt defnte, n varanta struturalstă onepe seante, a aele lase de oele are satsfa1 aţle fundaentale ale teore Interpretarea teore nu se sttue deutv, pr lasa de onsene loge orula n teren de observae, prn zoorfsul ntre ode · teore ş ssteele epre Aestea ură nu aparţ

efnţe teorete, sunt asertate pr poteza teoretă,t poteze extrateorete (Gere)P. Thopson arguentează pe larg n artea sa ( Tho

on 18) deea ă aele rt are au ost adresate teore lu e ( are se reereau la legle, predle, explale te e) pot f depăşte pr onsderarea teore evoluţe n a

l etateoret al onepe seante a teorlor ş astelt poate restabl araterul ştţf al aeste teor De asenea, onepa seantă a teorlor adue arfăr ş n1 zul altor aspete ale teore evoluţe are păreau problea e ostrea odelelor teore nante de a şt daă ele aulaţe epră, faptul ă teora evoluţe nu este o sngurăore o teore a unor dsplne n nteraune et



52 Sngaaea ge caşnţ

dnaee dspe epsemgce aspa ee evoluţ

JAeastă stratege nterpretatvă, are se reea n s nţa

la respgerea obeţe ă teora evolţe n are leg a generalzăr epre nversale ş de aeea nu e o eore bonJ

de voâdse deea ă, n vznea seantă, teorle nonţ geeralzăr epre nversale, a ntâpnat, la rândul e, o sere de obeţ Astfel, M rshefsky (99), Sloep,W va derSteen a argentat ă pr aoptarea onepţeseante n se rezolvă problea leglor bologe (pr deplasarea aentl e la leg la odele) ş ă aeastă aborare

n explă adevat folosrea odelelor n bologe ş n noferă o explaţe forală a onfrăr teorlorDolo de problea aptăr adevate a partlar

tăţlor teore evolţe ntrn adr etateoret ş de dejstfarea forală a orgnaltăţ e strutrale, alţ atorau evdenţat „dvergenţele e etodologe ea este esenţalstatstă, propune n alt tp de explaţe bazat pe eans

me, teatzează n reglartăţ epre n tp de fenomen atral et Sa propus ş deea ă teora l Darwn areo strtră logă a argentelor, o foră de argentareorgală, aşantl Mods Darw (. Sober 999), areonstă n prnpl de ferenţă are atorzează onlza ădoă spe a străoş on daă, pr observaţe, se arată

ă ele snt slare (similri ergonesr) Aelaş prpue onsderat de alţ ator n a o reglă de nferenţă adând n nou „eal al ord naturale (n sensl l StTol), dfert de prpl plentd are a doat gândrea flosofcă asupra genrlor natrale, lusv opera lG Cver

Stctura arguentativă sau arhitectura teoretică a prograului ştiinifc darwinian

Stablrea tpl de teore, evental a stattl e de teore fundaentală, lur neesar pentr a atrb n genereo senfaţe flosofă, n se poate fae prn analza e a onserare exlsv teora n se, zolată de ontextl de



/H VU 53

e în care ea uncţoneaă eectv de rolu pe are ea î un aplu progra de cercetare În genere, lecţa eps gă a ne teor ştnţfce nu poate f degajată doar

ala e locaă, c ea necestă exanarea loculu ş a e întro untate a aplă de construcţe a ştnţe, un m teoretc fundaenta. De aceea, în mod iresc, nvelu or a eetăr specfculu teore evouţe ese acea a r prograuu darwan

lteratura consacrată acestu nvel nterpretatv, probe

ecctăţ teoretăr darwnene este preentată, ater i , e ca o probleă a arhtectur prograuu teoretc, fe a ceş propune să evdenţee a degrabă structura entatvă" a Originii Speiilor nee abordăr sunt nte e de aseenea de tradţa storcă de cercare ţată de , recostrută după odeu kuhnan al artcuăr pa me".

Cee ma secatve reconstrucţ ae deersuu arguatv darwanau fost propuse de Mayr, MJS Hodge,v Sntonen, A Sober M Ruse, Thagard h Ktcher, son şa. Structura etodoogcă generaă sau stratega ar entatvă a Originii Speiilor au fost reconstute în teren >de ca un ca partcuar a odeluu potetcodeductv

i ţe ş a expcaţe deductvnooogce (M. Ghsel, use) acest sens, teora darwană conţe un nuceu uctv dn care se pot derva numeroase sanţe partcu Cu a subat însă DA Recker (997), adepţ aceste onstcţ u se baeaă pe un sngur ode a expcaţ ooogcdeductve (odeu deductv, odeu statstc,deu reevanţe statstce etc) ş nu foruleaă constrân dentce pentru evauarea arguenteor În pus,acest gen• reconstrucţe negeaă faptu că Darw se baeaă nua p arguente deductve, c ş pe nueroase procedeeuctve ş aaogce În pus, aceste reonstrucţ se poate ecta faptul că nuceu deductv, forulat de Darw în ceul capto a Originii Speiilor ar trebu să conţă leg



4 Snglaaea lge ca şnţ�dnaele dspe epsemlgce aspa ee evl

geneale coor patternul nomologcdeduct al explcaţeceea ce nu s afă în acord cu pretenle epstemologce allu Darwn, petru a nu a orb de dculăţle nocate d

analele conteporane ale calcăr preselor arguentu lu Darw ca leg eprce generale Thagad reconstrueşte arguentul lu Darw ca u

ca partcular de ferenţă la cea a bună eplcaţe, unucontextuala, baat pe crter explcte de deternare a cele a bune explca" (Thagard 1978) Deş această aner

de reconstrcţe ferenţală" a arguentulu lu Darwn ar faoarea sa deea lu Darw că selecţa naturală ca mecasm al eoluţe organce explcă cel a bne (eentual

-

raport cu alteatele creaţonste), ea nu dă seaa de structura ternă a teore lu Darw ş de relaţa e cu edenţemprcă În succesunea odurlor de a proecta structura teoret

ăr darwene snt de antt ş încercărle de a reconsdera cadrl concepe seatce a teorlor arguentul eoluţeprn selecţe naturaă ( Floyd şa) e scurt, Orgne Spelor nu se baeaă pe leg în sensu de generalăr eprcunersale c pe o strctură conceptuală care este conectată cdatele eprce pr odele aşanutele stor agat

e de care orbea Darw altă ordne de de, reaarealu Darw este consderată exeplară pentru un nou tp dexplcaţe teoretcă eplcaţa uncatoare pr recurenţa unupatte arguentat (h Ktcher)

Tuturor acestor odaltăţ de reconstrucţ a structurarguentate a prograulu darwnan, propus În OrgneSpelor

l sa reproşat că înţeleg structura arguentată şetodologa teore darwene nu pr exanarea drectăa practc teoretce ş etodologce coplexe a lu Darwnş a odulu cum sa consttut tradţa storcă ş arhtecturarogramulu oluţonist c pr subsuarea teore eoluţe la odele etateoretc preconcepute, care ar nduce asupraconstrucţe etodologce a teore eoluţe doscrale



55

ş ogce propr acestor reconstrucţ artfcale sul " p cate ale ştnţe reale De aceea sunt nteresante e de a da seama altfel decât prn aplcaţa unor con

! etateoretce standard ale teorlor de partculartăţe d ogce ale teore darwene Se mpune astfel anala oogcă de tp contextual a metodologe darwene, pe or prncp explcte ale anale, care să permtă ca cţa să e hstorcally accurate and phlosophcally (M Hodge, 12 461) În această drecţe propune

M Sntonen (10), este de a consdera că argumentl wn are do paş (sau conţne două argumente ndepen l 1 · t c ) , un argument scurt, care stableşte exisenţ selecţe e ş un argument lung", care stableştesuienţ ei ex / / pentru un vast domenu de fenomene S Hodge I s< reconstrueşte mult ma complex argumentul darw I pă el, Darw a construt, pentru selecţa naturală, tre

ţi sau caur emprce dstncte ş tre argumente toate < at de dealul explcatv general al cauelor adevăra reale" er us) prmul este un argument ce stableş enţ seecţe ca un proces caual ce se petrece lumea ală; al dolea veaă dere selecţe naturale ca me

capabl să producă, să adaptee ş să dversce spe

< ; l trelea veaă capactatea e de a produs realmente I e care trăesc acum sau cele despre care avem mărtur c de a responsable (responsibiliy) pentru acestea În le sale Hodge a lustrat cu texte d Darw acest trplu ent avoarea selecţe naturale, ş a dcat concepţ 1 odologce contemporane autorulu teore evoluţe care

cau în dferte contexte dealul metodologc al ştţe

onene (yell, Herschel, Red ş.a) Această anală stor e mportantă, concepţa lu Hodge, pentu că orcât de sar elaborat pr modelele matematce, pr genetca elană sau pr bologa moleculară, în bologa evoluţ persstă î mare măsură aceeaş structură a cercetă xstă, desgr, unele probleme asupra denţa selecţe



Sngaaea ge ca şnţCdnaee dspe epsemgce aspa ee evţ

dar dncolo de acestea ave aceeaş lase de proble rce pe care lea deternat Darwn prvnd: exstenţ selecţe, consecţele ş capactăţle e ş asupra realărlo

e din trect Aceste ulţ de problee eprce desdrect d echea preocupare prvnd înteeerea mprc"

ş forţa explcatvă deternată de deea cauelor adevărate(Hodge 992463). Ceea ce este iportant de senalat în cauaceste ulte anale, Hodge acceptă că nua exanarea storcă a paradge arguentatve darwnene, ără a degaj1tpul constrcţe teoretce (pe care autorul îl dentică cu acela al une teor cauale probablste) nu poate da seaa d

concdenţa fore actuale a teoretăr evoluţonste, do

nată de aceleaş preocupăr de evdenţă eprcă ş justficarexplcatvă cu odelul orgar al lu Darwn C alte cuvnteatât abordarea storccontextuală cât ş cea logc reconstrutvă dacă vor să dea seaa de structura constantă a teoretăr

evoluţonste trebue să a ca sste nterpretatv ipul geerde eorie naugurat de Darw Acesta soldareaă prntrstructură de proe devenrea storcă cu fora ctuala teoretăr, putând astfel să dea seaa de partculartăţlconceptuale ş etodologce ale întreg dscple ştnţfice abologe evoluţonste

Teoria evoluţiei şi stctura disciplinară a iologiein ult nvel la care se poate dscuta statutul epsteo

logc al teore evoluţe este acela al bologe ca dscplă te-oretcă Dsputa în jurl sgulartăţ sau a autooe teoreevoluţe se duce acu î terorul aceste dscple ca întreg, ş ea veaă dualtatea etodologcă a bologe DupăMayr, bologa conteporană conţe a ute subdoe-n sau a ulte tpur de prograe fundaetale, nuterespectv booga ecanstă, funcţonală ş bologa evoluţonstă sau storă Dferenţele dtre acestea sunt ultple, elevând aspecte esenţale ale construcţe nterpretăr ş evaluăr epsteologce ale construcţlor sau prograelor entru



/ {V 57

epara Mayr opune delor teatce dn ştnţele ica ole prcp generale ae bologe funcţonale gândrea gcă ersus gândrea n teren opuaţilor deters

versus întâplare, variabltate ş aleator reducţons eergenţă ş autoorganiare leg unversale ersus te specal doenu botc (selecţa, specaţa, ilogena, etţa, bodverstatea, ecosiste, funcţe, adaptabltate).

to forulare sugestvă . Mayr prentă astfel prof ologe evoluţonste ca ştnţă storcă „ [Bologa evo

! stă este foarte dfetă de ştnţele exacte pr ssteul ceptal ş prn etodologe a are dea face, areă, cu feoene unce, cu ar dsparţa dnoaurlor, ea oaenlo, orgnea noutăţlor evolutve, explcareanţelor ş a rturlor evoluţie explcarea dverstăţ orce Nu exstă nc o cale petru a explca aceste fenoene leg . . xpermentele sunt de aseenea necorespună

e pentu a obţne răspunsur la probleele evoluţe . Înl n lor a fost ntrodusă n bologa storcă o noă etodă

stcă, aceea a nrţiunilor isorie a fel cu î forarealor, oul de ştnţă începe cu o conjectură ş î testeaădtatea (pr experent) în bologa evoluţonstă ould i · ştţă construeşte o naraţune storcă, pe care o testea

! r valoarea explcatvă Bologa evoluţonstă este o 'esissensh" (Mayr 2004).Întro celebră dspută cu St.Weberg, unul dtre fc

plcaţ în prograul stadard al teorei partculelor1 entare, Mayr a apărat decs reductbltatea tipulu decaţe al bologe evoluţonste la patternul subsuărctve la leg generale, consderândul pe acesta d ură prese drectă a reducţonsulu teoretic ş etodologc. ult, consderând că bologa funcţonală are dea face cu ou gen de obecte ale cercetăr, fenoenele naturale de eosebtă coplextate tpul de explcaţe adecvat acestora „ cel care recurge a degrabă la ecanse decât la leg< erale (ve s D.B. Barros 2008). Bologa evoluţonstă nu



58 Snglaaea lge ca şnăI

dnaele dspe epsemlgce aspa ee evle

explică (preice) eveniente naturale ci fenoene ca organiări dinaice coplexe fenoene emergene (esenţial fiind,pentru Mayr, fenoenul odificării adaptatve a speciilor) . Bi

ologia evoluţonistă sau istoriă presupune o gândire o lstă,n localdeterinistă, pentru a putea explica autoorganiareaşi proprietăţie eergente specifice luii vii. Coplementaitatea celor două oduri ale ştiiţei se poate preenta, dupăMayr, şi astfel dacă biologia evoluţionistă este relevant uai pentru eocosos, fiica, la rândul ei nu a contribi cu

niic la înţelegerea luii organiceDacă o uificare a biologiei autonoe u fiica, sau n adrul inte al biologiei, depăşirea acestui „Mayian gap" dntre cele două rauri sau tipuri de teorii, biologia molecularăşi teoria sintetică a evoluţiei, pare puţin pobabilă (deşi, dpăunii autori maturiarea structurală a biologiei actuale a pus nevdenţă convergenţa tpurlor disciplinare ale biologiei ntro

articulare coerentă a diferitelor oduri de explicaţie veiM Morange 2009), acest fapt sar datora preenţei în celedouă doenii a unor tpuri de obiecte şi obiective ale cercetării diferite, precu ş o deosebire a modului cu se ealeaă funcţiile esenţiale ale teoretiării, explicaţia şi predicţa,recursul la două paradige ale expliaţiei, cea noologică şi

cea caualecanistă. În felul acesta sa ăscut o aplă dispută episteologică în biologie cu privire la capacitatea ecaniselor de a îlocui legile naturii ca teeiuri ale explicaţieiştiinţfice. Dicolo de relaţia ei cu siuaţa actuală a biologiei,această dispută a devenit ua iportantă şi pentru filosofiagenerală a ştiinţei, ea viând structura teoriilor şi principiile

explicaţei şi, în od deosebit, natura unui progra fundaental (sau a „fundaentalului") ştiinţă Acesta este referenţalul unei exainări posible a unicităţii" episteologicea unei disciple.

entru ca teoria selecţiei naturale să dobâdească acest rolde expresie a fundaentalului" în cadrul disciplinar al biologiei conteporane ar trebu, ca şi în caul altor discipline



59

I l t ă se denească în teren general ca o teoreca0 I . aentală ş fundaţonală în acelaş tp O teore a evoluţe sar putea consttu pe două că Prim

t Chosky", dn lngvstcă), prn ruurlzre teo e a evoluţe, adcă prn transforarea e întro teore dentă prntro structură ateatcă ce poate ad m e ultple na dntre condţle aceste transforăr multă vreme în desfăşurare n cadru unor progra aşanutuu darwsm generalat sau abstract \

modaltate presupune trasorarea prncplor teo ecţe î costrânger defntor pentru un predcat de superor sau transformarea ue axoatc potetcode" l ' f e întruna structurală Această schbare reprentă o k a uu proces de transforare a teore ca ata, nu doar entare a e întrun alt foralsm etateoretc În prul o asemenea eore se eangajeaă ontologc î caul teo ucleare a bologe este vorba de elberarea evoluţe" de ut obect" deternat ca unc doenu de dscurs ca" de baă a selecţe naturale este aceeaş ndferent nttăţle asupra cărora se exerctă presunea selectvă. O a tednţă se poate întâl în tentatvele actuale de apreta utnvelar selecţa naturală, sau, convers, de a de

stra ndependenţa ecanslu evoluţe de un anut i de realtate bologcă În al dolea oent se consttue o ctură de prncp cu senfcaţe generală, care să condu artcularea treptată a unor doen de realta te ca aplcaţ enţonate ale nucleului teoretc general.

O a do odaltate (odelul Montague) ar f repreen de încercarea de a constru drect teora evoluţe ca o teoreerală în en memi se caută prcp de tp structuralaranţ structural) pornd de la legle teore selecţe, reulate ateatc, altfel spus se trece de la ecuaţ la gru de transfrăr subacent care defneşte o structură Ş îeastă drecţe exstă un punct de plecare eent, ecuaţa G rce ş odul genos în care a încercat acest autor



60 Sngatatea ge ca ştnăCdnatee dspte epstemgce aspa tee eve�

enigai să deineasă oraaeai eoria eouţieirie şi preena n prul său eoriu Seeion as oarane inenţa prograulu său a a newaheaial

reaen o seleon În general (rie 1970: 520) Anaogiaexpliiă u eora aeaiă a ounării araă aniera arde ese oraliaă dire naura absraă a prinipuuseleţei naurale.

se posbilă o sneă a elor două odaliăţi eeua oeore oralsruurală a nseşi ondţlor de posibiae al

organăr evoluve? Cu o aseenea nrebare depăş său ul doenul releţilor aesu sudu

BBGRAFCares Darwn [859] 964 On he Oiin of Species Cabdge,

M Harvard nversy Press

Barros, D B, 8 Naura Seecon as a Mecanism, Philosophof Science 363

Depew, D, BH.Weber, 995 Dawinism Evolvin Ssem Dnamicsand he Genealo of Naual Selecion Cabrdge, Badford& MIT Press.

Ersefsy, M, 99 Te Semanic pproac o Evouonary Bo-ogy, Biolo and Philosoph 6: 598

Hodge, M, 977 Te Srucure and Sraegy of Darwn's Longrguen, Biish Jounal fo he Philosoph of Science 3746

Hodge, M., 989 Darwin's Teory and Darwin's rgumen, ÎnMRuse (ed ) , Wa he Philooph of Biolo Is Essas Dedicaed o David Hull Dordrec, Kuwer, 638.

Loyd, E, 988 he Sucue and Conmaion of Evoluiona heoNedw Yor, Greenwood Press

Mayr, E., 964 Preface o Cares Darwin, Oiin of SpeciesMayr, E 4 Wa akes Biolo Unique ? Consideaions on he

Auonom of a Scienific Discipline Cabridge M Cambridge niversy Press

Morange, M., 9 ricuaing Dfferen Modes of Expanaon Te Presen Boundary În Bioogica Researc În



· '/HVU 61

A Barberousse et al (eds . ), Mapping the Fu u re of Biolo gy,Berl i n, Springe.

1 • C 970, Selec d Cvarance, Nae, 7 05I ·' · erg, A l The

S cre of Biologica[ Science, Cabdge MA,

Cam bdge Uvesy Pess : 1 „ M . , 975, Cales Daw's Thery f Evl: A Aalysis,

Jo al o he Hitory o Biology, vl 8, ; 29-41 1 e, M, 1 990, Daw's Lg ad Sh Ages, Philoophy

of Sciee, 57 67689.·

o i i r E, 999 Mds Daw, Biology and Philoophy, 4, 253-78

1 d, P , 9 7 8 , e B e s t E x l a a , C e a f h e

hey C ce, Jo al of Philoophy, 75 7-9I s, , 989, The Structre of Biologica[ Theoie, lbay,

Uvesty f ew Yk Pess\V , M, 1998, Die ch tektr der Synthee. Enttehgnd Philo-

ophi de odrne Evoltion theoie, Bel, W de Gyer\ V m s , MB , 1 970, Ded u cg he Cseqences f Evl

A Mahea ca l del, Jornal of Theoretical Biology, 9:

343-385.\V s B, 973, he Lgica! Status f he Thery f Natual Se-

lect ad Other Evlut ary Ctrverses, Î M.Bunge(ed), he Methodologcal Unity of Science, Drdrecht, Redel

\ I ms, MB. , 1 980, S i l a rites and Differences between Evluta y Theory an he Theres Physcs, Philosophy ofScience PSA 980 vl . 385396

\ V m s MB, 198, I l gy a Dfferet Type f Science? În Pragmatism and rose, Trnt, iversty f Trnt Press.



Origiea seciio ca paradimă

a cercetării naturii

Fovesaea d Bceş

este o opeă ştţfcă exemplaă cae augueazo ouă tadţe de cecetae O tadţe opusă sub multe aspecte

atât tadţe teologe atuale cât ş abodă lamackee. upezetate ş aalzate te motve dectoae ale gâd cae dstaceastă tadte,gâdea populatoală, gâdea pobablstă ş gadualsmul aş

a cum pot f desp

1se ele d textul căţ lu Daw.

I d � t n sensu ogar a terenu u o pr gm es e un aatilar exepar. Atun ând vorb despre eretareanaturi, prdgmle deseneaă reaiăr şiinţiie are onţîntro oră predoant tată un ansablu de repreenăr

despre natura ş araterstiile enoeneor supse est-gaţe. Aseenea repreentări ipliă onseinţe privtoare laerţele desrieri ş explaţei aptelor la ntrebările legite

ş portante pentru eretător preu şi la ondiţie pe aretrebuie să le ndepleasă răspunsurle are or i apreiatedrept satsăătoare Cartea lu Darw a repreentat o nouăparadigă a eretăr naturii

Ca paradgă a eretări Orgne spelor poate i ara-terată prn raportare ş ontrast u două alte paradige

paradga oerită de lurărle de teooge naturaă n areiţee v sunt văute drept realarea unu proiet ş para-dga repreentată de Flozo zoolog a lui aark areonsdera toate araterstle organselor a ind odelate de ondţle abianţei araterare posblă a eea ea realat Darw este urătoarea: trăsătur ale iţelor v



f LONTA 63

1 ·te penru ondiţie de iaţă n are răies sunt ex 1 . fără a reurge a proiet şi a proietan preu ş a a ă toate aaţie de atere ae organiseor sunt

sri a neoi ae adaptări ondiţiie une anute h e O asemenea reaiare nu a deenit u putinţă doar 1 1 dunarea e noi apte pn sisteaiarea ş generaia a a pess moiări inoparab mai prounde e o preaere raiaă a unora dn etorii are oren

ândirea eretătoruui Darwn a peiat nu o dată ă

1 e agumentarea eii ă speiie nu au ost reate n

eparat şi ientiiarea seeţiei naturae drept prinpa- or a apariţiei şi disprţie speor au ost do obie 1 · e nedesărţit ste oai eea e reaieaă prnpiu ei naturae redea Dawin Daă om ădea de aord ă a este proea n aţa ăreia a stat e atuni nu ne va i · să nţeegem ă ea nu a putut i souţionată urând ă ătători te ae eretăii naturii Găsrea soţei a devenit ' ă doar printro eorientare a gândiri Aparţa Originii / onstituie nu din aee evenente are susţin air ă ştinţa oeă a naurii a reaiat uneori ari pro e u nuai datorită auuăr ontinue de inoraţi i _ oduerii unor noi iagin unor noi repreentăr u pr-

· la natură a ondiţiie desrierii şi expiaţe e şinţie · e ehivaeaă u inaugurarea unu nou tp de gândre iă Intreaga arguentare din Originea speiilor se spri e aea reorientare are a avut o prin odiiarea unor ţi drectoare ae ercetăr Se poate spne totodată că guentee sae Darwn a urărit să avoree aepta estor sporţii

i preenta ş dsuta tre orentări ae gândr are on- etări darwiniene un proi nou orgina popuaţions 1 sus esenţaisu probabisu ersus deterinsu 1 i gradasu ersus sataţonsu n prinpa ee

Originii speiilo atatea de noă paradgă a ere- l ur



·.1wuilo ca paadgm a cecet nat

„ \ - n u aea viune asupra realităţ ) T � tu genu şi e oneră o dem o opulaţonaă este entrată p

· d k ia populaţionaă eea e este pa w eeaş măsură realitate şi însemnătat < t omun indilor. Atenţia egală aordat t ăr ş eosebrior adue prmul plan al rir ţ umea vie i se înăţişeaă eretătorui ei drep m Clasiărle aea segmentare a realuui în aseparate are răspunde anumitor nterese teoretie şi prat

ale eretătorlor nu reletă graniţe şi delimitări nete are aexista în mod real. Finţele v pe are e apropie asemănărş le despart derenţe onsttue un lanţ între erigie ăuaexistă tranţ. na din temee are reine osedan în artealu Darwin este aeea ă dstţa dinte arietăţi şi spei esttot atât de relatvă a ş dstinţile dintre indii şi varietăţi

ogia attudni lu Darwin nu este greu de întrevăutMaterialul asupra ărua opereaă seleţa sunt variaţile in-dviduale De natura araterstior pe are e onferă aestvaraţi organismelor depind şansele dierite ae indivilor dea supraveţu ş de aşi transmte araterele urmaşlor Seeanaturală ae posbilă aumularea onnuă a araterstlor

c valoare adaptavă prin gradai suesive deea seleţi-e naturae nu putea să apară deât în mintea unui eret-tor are sa eberat de vunea esenalistă ş a adaptato pea populaţonală Numai raportândune a aeastă shmbarede perspevă vom putea nţelege de e ui Darwn ia atrasaenţa aptu ă între indv are onstituie o populaţe vorexista întotdeauna deosebr semniiatie în eea e prveşteadaptarea la ondţe abanţei în are trăes ar daă ind-vidualtatea ş dverstatea sunt releante în aest el pentrusupraveţure ş reproduere atun reultă ă populaţile deiinţe vi sunt realtăţ în ontnuă shimbare

Origine speiilor poate i itită urmărind ma multe irenu dintre aestea este ă toate iinţele v de la ele ma



r FLONTA 65

are la ele mai omplee fiinţe e are e apropienări şi e despart ierenţe exprmate de asiiăre sis ii onstiuie un anţ între verigile ăruia există rani

e spus eisă tranitii n numai între aretătle unea ' ' eiaşi speii i în egală măsură între speii genuri fami dine ş.amd

ormularea eii seeţii nturale nu ar fi ost aşadar po ără aoptarea aeei presupoţii a ontinuităţii are

separabiă e puntul de edere popuaiona În ulti· pagini ae ărţi aeastă presupoiţie primeşte următoa omulare otriit puntuu de edere ă spele nu sunt arietăţi uterni pronunţate iar eare speie a exstat ntâ a vaietae utem înţelege de e nu se poate trage ie de demaraţie între speii despre are se presupune ă ost produse prin ate speiale de reaţie şi arietăţi des are se amie ă au os produse prin legi seundare" win 1957 p 373374) aborare popuaţională ne în- ·ărteaă as fe în mod iremeiab de onepţia potrt ă· speiie sun prousul unor ate de reaţie separae

În gânirea deterministă lasiă are pe vremea lui Dar- era idenită u gândrea ştiinţiă în genere erau posi doar două abordări ale reaţie organsmelor u ambianţa

are trăies e organsmele sunt proietate pentru o anu ă ambianţă e partiulartăţie morologie şi de ompor- le sunt imprimate în mod diret aua organismelor de ateristiile aeste ambanţe. Deja observaţile ăute de win n timpul ălătoriei sale în jurul um u prre la dis uţa geograiă a plantelor ş anmalelor iau atras atenţiara mpasulu la are se ajungea rmând aeste abordăr ondiţii de sol şi de lmă oarte asemănătoare eretăto identiiă spei dn ele mai derite ş nvers onstată ă eaşi speii prosperă în ambanţe derte Darwin a găsit ândrea probablstă resursele neesare pentru a ae aţă ultăţlor pe are le întâmpnau expliaţile naliste şi de · inste



66 Originea speclo ca paradgmă a cercetării naur

bservaţle prlejuite atât e prata resătorlor dlante şi de anale ât şi ele ăue n natură eidenţiaă nd are proin din aeiaşi părinţ şi răes n aeeaş

abianţă preintă un spetru lar e araţ ale arat r oSunt ariaţii pe are Darwin lea aiiat drept nedeintesau ntâpătoare. Cee ai te dintre ee sunt deaantajoase sa neutre din puntu de edere a neesităţor dadaptare ale indiviior nele ai puţine oeră nsă aantajadaptatve Desoperirea desivă penru ormuarea prin

pulu seleţe naturae a ost aeea ă şansa de a supaieţuş de aşi transite raerele a aelor exeplare are prentă araţi de aratere u aore adapttiă va i din unde edere probabilst ai are Drep onseinţă asemenearatere se vor putea aentua de a o generaţie a alta

Alte observaţi el puţin la el de iportante a ost e privitoare le dsproporţa uraşă ditre nuărul germenilor ş

al iinţelor are se nas şi a elor are supraieţues şi ajunsăş transtă arateree Ce are releteaă asupra aptuuă n ieare spee ş aretate se nas ult ai ulţi ndvdeât pot să supraveţuasă ş a pune od res ntrebarea are anue este eansu prin are sunt aleşi supraeţuitori Răspunsu lui Darwin a ost: seleţa naturaă. Atenţia

aordată enoenul suprapopulaţe la ondus pe Darwla nţelegerea seiaţei ş nseătăţ pe are o are elinarea neloasă a unui nuăr uriaş de exeplare din ieanouă generaţe şi anue a eor are sunt a puţin adaptaţSupraveţuirea celor ai bie adaptaţi se realieaă nsă ua a tendinţă a va reţine atenţa eretătorulu are estnlinat să gândeasă probabst şi nu deterinst Aele var-aţi ntâplătoare ale araterelor are oeră anuitor indvavantaje n eea e prveşte adaptarea la ondiţi de liă şi dsol n prvinţa găsr hrane sau a apărări de duşa a găsri unor parteneri petru reproduere sau a ngrijr uraşlor nu le asgură suesu doar o probabiltate ai are dea aea sues n toate aeste priinţe. Supraeţuirea elor ai



I ONTA 67

I · l taţi se realieaă a tendinţă statstă întrun grup tor de indii are sunt în ompetiţe pentru supra r ş reproduere

eul expiaţiei ariniene a originii speiilor este u ele tre aitoe ale ărţii ritoare la araţia în sta I ală la lupta pentru existenţă şi la seleţia naturală sau eţuirea elor mai aţi se intereasant de reţinut ă la aparţia imei edţi a ărţii şi ână în ilele noas ritii ai teoriei au sootit ă o obieţie drobitoare ar a ă ele mai imitoare aaptăr pe are e întâlnim la în natură nu pot să ie prousul întâmpări. Darwin

nătorii teoriei nu au airmat însă niodată aşa eva apariţia unor noi aretăţ ş speii rept n proes în şi rimul as produerea ariaţei este în mare mă

dependent de neestăţile de adaptare ae organisme � în aest sens întâmplăto Al doilea pas aorarea

ilor mai bine aaptaţi în lupta entru supraveţure şi duere se realieaă însă pintro orelaţie probabilisti unoaşterea rouui ariaţiior ndividuale faoriată de rea populaţională şi atenţia deosebită aordată ompe q entru supraveţuire ş reproduere între exempare ale aş spei sau varietăţi au ondus aşadar pe Darwin la

a lui desoperire prinipiul seeţei naturale. ată o or e are pune în evidenţă oreaţia intimă dintre motve- e au orientat gândrea lui Darwn în elaborarea une no ' igme a eretării naturii Datortă aeste upte (upta u exstenţă nm M F) araţle orât de mi ş n nt de aua are lea prooat daă sunt de vreun olos ilor dintro speie în relaţiie lor inint de omplexe u · organisme ş u ondiţle iie de viaţă vor ontribui a · inerea unor asemenea indii şi or i în general moşte · e desendenţ Aeşt desendenţi la rândul lor vor avea să ma mare de supravieţuire deoaree din mulţimea dini a orăre spei are sunt năsuţ perod numai un r mi poate supraveţui. Aest prnpu prin are ore



68 Orgnea spec ca paradgm a cercer natA

araţe neînsemnată daă este olostoare se păstreaă anumi seleţe naturală pentru a suinia egăura li utrea de seleţonare a omulu." (Darwin 1957 p 84)

erspetva shiţată în aeste rănduri adue în rimnul atenţe apte are seseră până atun adesea treute ederea de naturalişti deoaree ee îl ontrariau pe orie oserator al naturii a ărui gândre aea o orientare etermnstă sau inalistă ste orba de aele observaţi are arată

varia asemănătoare pot apărea a iinţe are trăies ond

ţ oarte dierite ş vers ă ariaţi oarte derte se podua organsme are trăies în ondiţ u totul asemănătoare Şde asemenea de observaile are edenţiaă apt ă uta pentru exstenţă va i de reguă mai seeră înre inapropa între e pr onstituţie şi obieiuri adiă nre dii aeleiaş varietăţ sa spe preum şi între speilaeluiaşi gen deât între genuri derite de iaţuitoare Toataeste apte sunt aduse în entrul atenţiei ş apătă o depnsemiiaţe doar dn perspetva pe are o deshide gânirepopulaţonaă ş probablstă ste aea perspetiă ae vavora ş observarea aptulu ă adaptări impresionane alonsttuţei ş omportăr organismelor la ondiţiile amiaţe în are trăes sunt totuş mperete Ceea e înseamnă

organsmele v nu sunt n pe departe atât de bine adaptatpe ât ar i trebut să e daă ee ar i ost reate anume pentondţ determinate de vaţă sau daă strutura lor ar osmodelată în od determinist de ătre aeste ondţi. Tomaadaptarea une perspectve populaţonale ş probabistie eplă de e lu Darwin au atras atenţa o mare dersitate d

apte are au săpat elor a mulţ din olegi lui naturaliştxstă ulte spe ale ăror onsttuţie ş strutură nu sunbine adapatate meduu în are trăies. Întâm bunăoarăriste u degete lungi are trăes în âneţe în lo să răiasîn maştin sau ioănitoare în regiuni u oarte puţni opaare se hrănes u rte sau prind insetele bor entra nu mai orb de gâşte u poare palate are trăies p



FLONA 69

ş se aşaă doar rareori pe apă atralist are gân oaţona ş proabilis n a surprns de aseme onsatări nii de aeea ă aătr de instinte e ne apar

admirabile ot întâlnite nu puţine instinte neade- din punt de edere adatav n artea lui Darwin a mult spaţiu desrieri nor fapte de aes gen Sele urală poae romoa adaptări are vor sugera exsten

oietui doar aelui obserator are nu a găs alea e H e a o epiaţie altenatiă Celui are nţelege modul

e se oeeaă tâmaea ariaţile indiidae de a e ae oeră aantaje adaptatie u neesitatea pro ea a tendinţă a elor mai bine adaptaţi a i lar ă dapare imeretă are asigră totşi supraieirea şi derea anmito indiii ntro anumită ambianţă este ln suiienă Multe speii sun destl de ine adaptate a popua ământ o ungă perioadă de tim ără a

area lor să atingă aele standarde nalte a ăror satisae aşteptată de ei are ed ă ea surine drept reultatl ări unui proiet sau a aaităţii ambianţe de a modela uţia şi omportarea organismelor în aşa e înât aestea

easă î mod optm supraieţirii şi reprodueri lorn at vetor a gândirii lui Darwin ăruia i se poate atr-

n ro hotărâtor în genea ideii seleţei natrale a ost alsmul aeastă orientare a gândr pot i disti ă re presupoţa ă proese e pot i obserate t sunt esenţiale pentr a nţelege eea e sa petreut ora veţi şi presupunerea ă aeastă store este reul- nsumării unor shmbăi lente are sau desăşurat ale uraşe de timp Releţia îndelungată a lu Darwi a seleţe artiale a aut un rol mportant în onig aest mot entral al gândiri sale Daă aptl lup tru exstenţă ae evdentă promoarea a tendinţă a estlor aelor exemplare are au şansa ea ma mare raveire atn va i ires să ne ntrebăm are vor i a tele pe termen lung ale aţunii aeste tendinţe ţâd



70 Ognea spec ca paadgmă a ceceă na

seaa de ceea ce se poate năţa cercetând pracce crescătoror de plante ş anale Iată un pasaj care nfăţşează odu cu sau desfăşurat gândurle autouu n această prnţă jDacă oul poate obţne ş a obţnut n od sgur rezutatportante prn jloacele sale etodce sau nconştente dselecţe oare ce nu ar f n stare să ealzeze selecţa naturaăOul poate acţona nua asupra caracteeor extee ş vz�ble; natura nu se snchseşte de aparenţe decât n ăsurn care sunt folostoare ocăre fnţe Ea poate acţona asu

pra ocău organ ntern asupra orcăre ubre de deoserconsttuţonală asupra ntegulu ecans al eţ. O selecţoneaă nua n teresu său natura numa n nteresuogansulu pe care l păstrează . . n natură cee a uşoardeosebr de structur sau de consttue pot nc na balanţa fnechlbrată a lupte pentu aţă putând astfel să se păstrezeCât de tecătoare sunt dornţele ş eforturle ouu! Câ dscurt este tpul pe cae l are Ş prn uare cât de sărăcăoase or f eultatele obţnute de el faţă de cele aculatde natură n cursul peroadelor geologce! Ş atunc ne a pute oae a că produsele natur sunt a bne «exprate»n ceea ce peşte caracterele lor decât podusele ouu!; căele sunt nfnt a bne adaptate la cele a coplexe cond

ţ de aţă ş că poartă ntutotul pecetea une ăestr ula desăâşte Vorbnd etaforc se poate spune că selecţa natuală cerceteaă ctc zlnc ş ceas de ceas n ntreagalue cele a uşoare aaţ respngândule pe cele dăunătoae păstrândule ş acuulândule e toate cele folostoareea lucrează n tăcee ş pe nesţte oriând şi oriunde i e ofe

r prilejul la perfecţonarea fecău ogans n legătură cucondţle sale organce ş neogance de aţă . (Darn 1957,pp 9798.)

Dan ea conştent că acest od de a pr lucurle afost nspat de falararea sa cu pncple drectoare alegând şnţfce a entoulu său geologul Charles LelEl a afat că explcarea orgn speclor pn acuularea



H • a LONA 7

tă a unor ici ariaţi a fi supusă acelorai obecţii car st forulate a nante potra explicaţie date d

store geologice a păântlui

acă o ziune gradualistă asupra istorie naturii acene pe care Darin a nsuto n priul rând sub na opere tţfice a lu Lell a faorzat descoperire piulu selecţie naturae se poate spune pe de altă parte aduals repreztă o consecinţă necesară a recunoa selecţie naturae drept prncpalul factor cauza a căru \ne a dus la aparţia unor no speci la dsparţa altora fer te ere geologce Ş aceasta deoarece selecţia natural oate acţona decât lent treptat Iar dacă se adte că se a naturaă este n priul rând esponsablă_ pentru sch e care au arcat storia ieţ rezultă că ' această stori nregstează saltur

ntro erinologe ai recentă punctul de edere expu

rigie peiilor este că croeoluţa acuularea n nor ci araţ ad aptate repreztă cheia pentu gerea acroeoluţei a apariţe disparţiei speciilo gerea lu Dar a fost că selecţa naturală nu poate ac a decât n od lent treptat n acest sens pentru el gra lsu i princpul selecţiei naturale au fost separabil

ic nu la preocupat ai ult decât să răspundă obiecţi potria gradualsulu susţute de lpsa a nenuărat g nteredae docuentele fosle ca de ndoel• prire la aloarea adaptată a forelor cipente rud tare ale unui nou ogan. Reeca lui Darin a fost acee• un rudent cât de splu i perfect al ochulu poat• aantaje adaptatie ceea ce a faoza supraieţuire ulţirea diizlo care l posedă Selecţia a poodaţii cât de ic spre un organ ai coplex care tde s ducă o iagne ai dstctă deoarece fiecare d acestdaţi a oferi posesorilo o a are ansă de supraieţu Dacă adite că c bunătăţri cu aloare adaptat acuulat n perioade lung de tp atunci rezultatul l



72 Ognea spec ca paadgmă a cecetă natj

care se ajunge nu n se a părea a tor decât cel pe carl pot obţne nueroase generaţ de eseraş şi ngner carlucrează la bunătăţea une unelte sau a unu ecans

Pentu Darn gradualsul era aşadar nseparabl dexplicaţa orgn specilor prn seecţa naturală Arguentând n od stăuitor potria acelor cercetător care naditeau că organe atât de coplcate cu este ochu unoieţutoare sar f putut foa prntrun nuăr foarte are

d

gradaţ succese ntnse pe o lungă peroadă de tp Da�

n scra Dacă sar putea deonstra că exstă reun org

1

coplex care nu sa putut foa pn odifcărnu roas

succese şi uşoare teora ea sar prăbuşi cu totul Darn

J

pot găs nic un aseenea fapt (Darn 1957, p 164) n cu

l

da une pes nţiale contrare selecţa natuaă poate explica foarte bne apaţa stadlor nţale ale unor stuctufolostoae ogaselor de exeplu dezoltaea une ap

rudentae ai nante ca ea să poată f folosită de posesoue pentu zbor Ca tendnţă cele a c odfcăr folosioare ale caracteelo de exeplu a lungi gâtulu grafelor saa pcoaelo antlopelor oferă exeplarelo care e posedă şansă n plus de a supraeţu cu deosebre atunc când lupta pentu exstenţă dnte ndz aceleaşi spec sau are

tăţ este foate dură o atunci când au loc schbăr relatbuşte n abaţa fzică Aceeaş obseraţe se poate face nlegătuă cu nueroasele fore de etis. Presupunâncă datortă ariaţlor ntâplătoae exeplare dntro anută spece de nsecte or seăna pn culoare sau foră cuobecte dn edul n care trăesc sau or aea caracterstc

de copotae care ngreunează percepeea lor de către prădăto cae se hănesc cu ele nu este deloc greu să nţelegede ce aseenea caracterstic o f pooate de selecţe ş seor accentua dea lungul generaţlo O coparaţie pe careDar nu a făcuto ce drept da cae ae daul să scoatăn edenţă lna raţonaentulu său este cea cu unca artstulu a poetului sau a copoztoulu. Perfecţunea une



v LONA 73

opere ne poate nduce o reprezentae nadecată asuprarăr creatoruu e Află nsă uneor că la fora finaă• re ne presonează atât de puternic sa auns aba prin

ţile reprezentate de nueroasee arante nterediare l de pefecteCa parigă a cercetări Orge peilor oferă o or

e deen descrer ş expcţe uturor faptelor scute cu pve a stora eţ pe păânt Această oren ' este aă n pu rân e pincpu selecţei naturale

prncpu are se sprină pe acee ote le gândir pe• a ncerc să e caractezez sub nuee de populaţio proabs ş grauals Aşanuta teoe sntetcăi ouţe care căpătat contur care a jlocu secoluluiI t a marcat trmf epln a padige darnene Eaâne ş astăz pradga onantă n rândurle cercetăto eoue Totoată n utmee decen cercetător cunos

ca Nles Elrege Stephen Ja Goul Rchard Leontn ş\ sau dstanţat e une n presupozţiile care au orentat direa atouu Oiginii peiilor. Char dacă ei preferă să se iteze n prmu rând nu de Darn c de ace cercetări rientare darnsă ortodoxă pe care nuesc dai fundentalşt sau ultradarnişti. Ceea ce se pune

scuţe este gaualsul darinian (explcaţa stabilită peclor n nterae ndelungate de tip ca ş apariţia de > spec n peroae scurte de tip nu a fost o teă a lui n) oiprezenţa selecţe naturae considerată dept o dţie nu nua necesară dar ş suficentă a oluţiei spe r ca ş ponderea deosebită acodată de Darin explicaţi oluţe prin nteracţuni dntre organise în defaoarea 'or schibă ae abanţei care sunt studate de fizcieni şti şi geologi

Discuţii a recente sugerează între altele urătoarea raţie cu prre la princpile explcaţe apariţe şi diţiei speclor n ndelungata istorie a păântulu n car u Darn sa urărit n priul rând explcarea acelor



74 Ognea spec ca paadgmă a cecetă nat

caracterstici ale finţelor ii care sugerează obseratouu cele au fost proiectate de către o inteligenţă superară Centrarea atenţie pe eenmente majore dn storia fzcă a planet

noaste eeniente ca dstugerea uno ecossteme ş dezoltarea altora a putea conduce la elaborarea une teori ma cuprinzătoare a eoluţiei ieţ decât cea care a fost propusă Origine peilor

BBLOGRAFEChaes Dawi Ognea peclo pn elec naal au paeaelo favozae în lupa penu exe Ed Acadeiei Bcrei 1957.



Reconstucta oecteo

uctve n „Onea pec o"

Vg ORDCHvesaea di Bcei

m făcu o anaă a exuu dawnan prn care am idenifica cepuri de obiecte prodcve sun asociae imbajuui eeoogic uiza

„Orignea speciio" şi prin ce fe de propreăţ obsevabie obiec sun ee caracerzae de Darwin. Pe baza rezaeor anaizeuae ş foosind un se de presupoiţi cu privre a �e nseamnă obec a cnoaşteri şinţifice am reconsrui sucra formaă abeceor producve care po suferi seecţe şi am dervat din ee

eeae obiece prodcve idenificae n O cra econsruă a obiecteo prodcve care po suferi seecţie perme definreaermenu scop", asoca mpici mbaui eeoogic Dawnan (şricăru imbaj eeoogic dn eorii ştnţifce despre prodcţe nauraă umană, evoţonse sa nu) prin ermen cae se refeă sric apropreăţ obsevabe obeciv n aces fe ermen scop" esemina ca ermen pmv neobecv prezen impci no eoeespre obece prodcve ş ese consoda caraceru şnţc tare

e eore dawnene

1. Introucerembjul folost de Dan n The orgn of speces b

s of natural selecton (acron OS; Darn 1999 )

1 I ctăr dn ces e m c dpă dţ şs, ersine în l , nglă, dspnbă nin în cdr prc Genberg Am ăct

mpie înt pm dţe ş edţ şs, e căre rtt n e' ' c ci, ără cnst dren mjre în c priş r mb llgc, d ernţ mprtnte iind n spc în c prşte epcitr

·



76 Recnstrcţa becter prdctve dn „ Orgnea Specr'este teleoogc Ceea ce este denumt cu sntagma lmbteleologc" n OS este un mbaj espre producţa bologc(prn care se dscută selecţa naturală) poducţa umană

economcă organzaţonală (prn care se dscută selecţa artfcală). Darn să facă apel la enttăţ care au scopur şla explcaţ care fac apel la scopur n ctc nepretenos aspune char că e face apel la astfe de ettăţ teleologce Dascopurle nu sunt un tp de enttăţ care corespund crterlotar ale cunoater tţfce (comuncarea ntersubec testarea ntersubectă) nu sunt enttăţ obecte Dacnoţunea de scop ar f de nedespărţt de fondu teore luDarn atunc teora sa nu ar f ştnţfcă

Strateg argumentate pentru a susţne carcteruştnţfc a eoluţonsmulu n faţa aceste crtc pot f1) să arătăm că deş teora darnană asumă exstenţunor enttăţ cu scop procesele cercetate sunt ndependentontc de aceste scopur ş n acest sens obece; se poat

face aceasta apelând la o teore erarhcă de organzareobectelor producte dar nu om urma această stategac deoarece menţnerea termenulu scop a f compatbl(cel puţn reorc) cu nterpretăr nenaturalste ale eoluţe; 2) să nlocum explcaţle prn scop aparent sau eal c�

explcaţ naturalste ş 3) să defnm scopul făcând apel I�

enttăţ obecteA doua stratege argumentată este urmată de Ma

(2004), o autortate n domenul bologe eoluţonsteMar naturalzează scopul aparent (teleonom proceor behaor) prn apel la programe genetce scopul rea(purposve behaor n thnkng organsms) prn apel l

funcţonarea sstemulu neros al organsmelor superoare

Dn rţini d spţ n m rem ci dbtere cr c jr tege insce s de nd dn etee Drwin Ce nterespt cnslt crăre trir Lenn (199, Ghsin (994, Mhnr Bnge (1997 Shrt (2002, Myr (2004, Fnt (20103 nt (2008 74 n cptl



f 1 i ORDACHE 77

/ eastă abordare 1) se acceptă că enttatea teleonoică · eră o enttate care u are scop n mod real dar pare e se acceptă că organismee care gândesc au scop n

ea 2) ermenul teleonoe ne jută să e mină rolul i a noţun de scop dn maju tinţfc al boogie smeor care nu gândesc de defniţa teleonoe prin gma ca cum ar ae scop contnuă să facă ape laenu scop prn acastă utizare a termenulu nu face să spunem că avem n parae cu explcaţa tnţfcă

1 1

cauze naturae o explicaţe pctă n lmbaj coun scop) nereentă tnţfc nteroară storc cele fce 3) nu aem o reducere ontcă naturalstă a scopului n avem o expcaţe a faptuu că putem explica n aj coun prn ape a scop aparent

n acest text urmez a rea stratege compeentară cu ustrată a sus prn pozţa u Mar şi construesc o

. e defnonaă pentr elnarea conceptului de scop n re ş n partcula dn dscrsurle eoluţioniste Poarta

trare pe care a a eso pentru rezolarea acestei proble ste analza senfcaţe Leg creşteri cu reproducere < R The w of Gowh wih Reproduion6) enţonată de > . in n OS

upă ce a preczat ce nţelege prin natură legi (natura „ ! > acţunea produsu agregat al multor leg naturale1 1 egle sut succesun asocier de eenente ctatul 1 elul dn Anexa 1 )7 a defnt speca n od pragatc

I ' nt ru rdcr ntc le scplr rl prn pl l ncnre ss-

cgnt ş limitl csr s de rdche (29. r imprtnţă pentr scpl nst de c dcă cesă „leg" r mi , cnsidrtă lege ntr dpă sndrdl cntemprn (My· nt 21

ntinr mă i rer l ctt dr nmerc d empl (1 (24 ec; n tet cmentrile ăct l cr citt în prte Ctrl nerst

· l ttl le ml pe cre le c c ş în cntinr pt t a bell dn neă în cr m rdnt ctt dn OS dn perspct 1 ăr LCR pe cre prpn în ces



78 Recnscţa bece pdcve dn Ognea Spec(2, 3) a aătat că legle naturi trebue să expce poucţe fore no (4) şia preczat pozţa n ce peşte aparţa forelor orgnare (5), Darin enunţă n OS ase e

ae natur responsable pentu aparţa forelor no Lege creteri cu eproducere arabltatea o Rată e cretenuercă atât de are ncât duce la Lupa pentr exstenţ n consecinţă la Seecţa naturală care a ându e ducla Dergenţa caracterelor Extncţa foelor a puţbunătăţite Tot ce a afă n od dec dn text despr

LCR este că trebue nţeeasă n contextu econoe atur nu doar ca tipar de araţe a boase nuăru d ndz (7), nţele ncercând să ocupe un oc e deconoa natur A putea consdera n acord c def ţleglo dată de Darn că LCR spune că toae organsecresc i se reproduc dar aceasta este o splă pate a defnţ organselo şi n plus a răâne neclar n acestă saţde ce Dan spune că legle care susţn forarea e speciintre cae se afă LCR sunt coplexe puţn cunoscut(4). Pute obsea nsă că LCR n fora spă asuatai sus nu asgură trecerea de la cretere cu repoducela lupta pentru exstenţă care ulteror stă la baza seecţeLupta pentu existenţă nu are sens dacă organsee pur ş

siplu cesc se eproduc c doar dacă fac acest ucru folosind esuse cae sunt ltate care nd ltate uc Ilupta oganiselo pentu aceste resuse Ne pute aşteptaaşadar ca noaţ suplentare d espre senfcaţa LCn OS să obţine anaizând n detalu libaul teleoogfolost de Darn

8 Dn perspect eclge cnmprn „cre" (nş cgc n msn cnsdrte c prsene, bee c ee se mă dtă c crspc. Dr ici n m prpn să l ctitte detlr tre drwinn deci n i m cmnt s d drne ă de cnşr i



t 1 � i l ORDACHE 79

MetoăAând un set de presupozţ cu pre la cm poate

rcterzat un obect a cunoater ştnţfce a făcut o

ză textuală a lbajulu teeoogic darinan dn OS econstrut pe baza rezultateor analize textuae obec producte asumate de Darn n această ucrare r n am defnt termenu scop (n genere ş n partcuar e e prent de creş ee cu reproducere surprns de LCR) snd ezuta tee econstucţe

resupoz a de a ca e pec este că un obect al unaer ţfce este cracterzat pn n mode de oserae a propretăţor (dă statutu de

obserare a propretăor obectuu) _2 un mode structa a ssteuu de proetăţ (

2 u stttu onologic de ndduare a obectulu)3 unu sau ma mule modele de nestgare a leglor

caracterstce obectelor indduate prn odelul odeu de obserare ce structural de a punctele 1 2(modee de nestgre a eglor dau statutu epistemcal oectulu)

Prn ode structual nţeeg un dscurs teoretic tiinţfic prmat sau nu n lbaj ateatic) creat pentru a ca

erz reaţie dntre proprietăţle obserate l cărui ent este structura obectuui tnţfic Pr dscurs teo I ic tinţfc nţeleg ceea ce este acceptat ca atare de către• untatea oamenlor de tnţă dntrun anuit doenu plnar Structura la care se referă odelul structural · a punctul 2 este de acela tip ontc cu ropretăţle rate la punctul 1 (materale sau entale). Sensul ter uu structură folosit aic este dferit de cel a tere structură dn nterpretarea structuralstă a teoror fice (Pâru 2000), fnd a proape de cel al terenulu

ctură din teora ssteelor Spre deosebre de teora elor apcată obectelor materale unde structura des

' epric este copatibilă cu un reals tare structura



80 Recnstcţa becte pdcve dn Ognea Spec/

pe cae o ae n edee ac ese doar un refeen accesbndec pnto consucţe eoecă aând dep sop delaea elaţe dne popetăţle obseae Obeu e

nu ese doa suctua, c ese setu de popretăţ obsea stuctua. Modeele 1 2 pe aactezarea obecteal (n ltee ea suu odes enţona), a oe3 pe cea a uno obece apaene, eodologce, pn are escecea un obecul eal Obecul eal asguă sablae coeenţa eoe, a obectele apaente (dfeele oel

nţce de sudee a obeculu ea) asgură scbaepeecţonaea eoe nu unc obec ea po coespuna ule obecte eodoogce. n sensul pe cae l tlzăac obectul eal ese un obec naeoec, n un obeabsolut eal, ndependen de eoe de ale dscsu cae este oulat odelu de obseae a popeăţo.

Pentu analza texuală a oos edţa a 6a a lucră

n oat eleconc, cae oeă aclăţ de căuae Ten chee căutaţ au ost poducton, good (ca sbsan, bne al une enăţ, da n expes ca good fo) goal, pupose, eans (jloace, d a n eans oeans o, c), serce, aaon, naual

s l con

(n ocuenţele n elaţe cu teen cu plcaţ teleologce)

ness (n ocuenţe asocate cu teen aneo ) 9 Exempe: 1 Obietele eologie onepute a opi ie n u snt obieeale obee metodologe O zonă delmată tidmensionl pe supaapămntulu este un obet metodologi (eosistem în limba moden „ pao natue n lmbau di Ognea specilo pin ae se măete (pidsetzae spaţotempoală unoaeea nu obect ea eoogi oganizape multpe săspao empoale 2 otaatea oganismee gpate înt

speie taxonomă este un obie metodolog pn ae se disetzeazmulmea tutuo ogansmelo în edeea înţelege poeseo de eouţia ogaismelo ae au lo în aeai obet onolog eolog oganzat pmutple săispao tempoae a în pimu exemplu (n exstă n obiet e„spee nta pentu toate obetee metodologe „speie toma datoteoluei bologe Modelul eahei de sseme („nested hieaheseooge model pseudoeaie de obee de medi (odahe i oab 010 01 sunt modele metodologie alteate pentu aat iza �

sstemuu eoogi planea eal



J WCHE 81

ultate Anliz txtă ul in nexa 1 inlud 55 d e itate din „ Oiginea

f " sotat n funţie de temnul pentu ae sunt t La pimee itate neam efet n intoduee, pe l dsutăm mai jos

tm hi ste el e pouţie, ae pesupune t p e d oiete ae pou Dawin nu le explii pe aestea in umă, nsă putem stali in utilizaea ui a pod ă Dawi asumă umătoaele tipui de e poutive

emele n ae ae lo seleţia natuală i, pin extensie,oganzaţiile umane (8) Femele podu ae, vaietăţi(fome ologe de ipul vaietăţilo)

na a poue fome, speii, a i omul (9) Dawineuoat ă limajul implă o pesoniiae a natuii

(1) Dvestatea natuă (8) este ezutatul net alspaţ e i exiţiei fomelo ( 10) Podueea speiiose fae pi suesiunea geneaţilo de oganisme iseleţie natuaă (11), aa um ea a vaietăţio domes-tie se fae pi seeţia atiiiaă (12)

pă ţile in auă pou ome noi, ia păţie dfeitegeogafi, lmat au poduse difeite (13)

speiile podu („poeate" eng noi speii (14), siuaţeapaent n otadiţie u statutu pu metodologi aspeilo (2,3 )

oganismee podu păi ale o i oiete ae susţinpoduţia geneaţie umătoae (5) Podusu epodutiv a oganismeo este mijo penu supavieţurea

speio (16) oganismele podu i păţi ae o ae susţin difetesopui patiulae difeite de e de etee u epoduee (sopui nstumenae, 17)

ada obietee poduive expte n OS sunt oga1 mee, speie i natua sau păţi ale ei Saa de spaţu: imp ae euie aeasă pentu osevaea poduţiei



82 Recnstcţa becte pdcve dn Ognea Spec

difeă de a un oie a atul: pate din oganism i din ilul e dezvoltae al unui oganism, oganism nteg i ide devoltae al unui oganism, populaţie de oganisme

saa de timp a speiaţie, onă geogafiă mae (ontinenape, et) sau nteaga supafaţă teestă i saa de timp evouţiei pe temen lung

Nu toate a ese oiete podutive sunt aateizate dsop apaent expit sau impliit:

există ne, i impii sop, al ogansmelo (23), uese sopul de apăae (24) i ate sopui oiute (31)toate susţinând eteea u epoduee (suzisenţ26, eee 30, autofetiliae 25) Da sopuile nstumenae ale oganismeo sunt doa ap aete a i ua fi sopui (25)

există ine, i impii sop, a omuniăţio oga iatde oganisme, um sunt ainele (22)

exisă ne al speiei (9) Da inee speiei pae să unu apaent, a i um a exisa (20, posilă menţionasnguaă a pesonifiăii speiei) Binele speiei („sopu ei) pae să fie menţieea ei pe duată â mai mae tim (supavieţuiea, 21)

naua n u ae sopui, da n ea ae o umăiea unosou geneae pe difeie ăi, de unde divesitatefoate mae a fomelo (18)

Au sopui apaen, aada, oganismee (sopui instmenae, oinuie, ae susţin sopul de eee u epduee), omunităţie oganizate de oganisme i speiile Îâeva aui se afimă explii ă sopuile nstumentaae ogansmeo sun a i um („ as if ") a f sopui Ce

puţin ntun az pae să existe o astfe de afimaţie i îau sopuu speio.Există un numă mae de afimaţii expiite u pivi

a mijoae (ae impii seves uno sopui apaente)Am vău ă n âteva situaţii se afimă ă ogaismele su

Nu am ăt o eeae texuală ompletă penu aeasă sitaie



O R D A C H E 83

ae pentu speii, eea e susţine ideea ă speiile au apaent nsă maea majoitate a oate numeoaselo

măi de aest tip se efeă la mijloaee ae susţin

ile oganismelo Puem dentifia umătoae tipu uaţii : nstumente pentu om (27) mijoae, esuse extee pentu oganism (26) entităţi ae funizează sevii din exteio oganismuui

(de ex tanspotă pole, 28)

entităţi ae funizeaz seviii din inteio oganismului (29) entităţ ae sn esuse itene pentu o ganisme

(nutienţii 30)in analiza limajului teleologi din OS ezuă ă sopul

nt al oganismeo, pin anaogie u sopuie omuui, e i atins pin folosiea uno mijloae (oiete maeiale

e epeită esuse sau ae unizează seviii) din exe l ogaimeo i din ineiou oganismeo Tipuie 'ne i extee de mijloae se difeenţiază n funţie de de osevae ee intene au saă mai miă deâ ea a

ismelo (păţie lui), ia ee exene au saă mai mae ea a oganismelo (stailiea aateuui de esusă al

oet exten se poate fae doa osevând atât oie , ât i oganismul ae l olosete, dei osevând a ă mai mae eât a oganismuui)

ontinuae să vedem ae ese eaţia dine aiaţie i aele neesae oganismuui esusele intene, păţie ee ae sufeă vaiaţie (31 ) Vaiaţiile au auze nu sunt păoae (32) i sunt datoate unei foţe inene (33),

\•să eeie la oţe intee este unica de acest el neesenţală eoei· ene O menţionăm ma mult ca pe o cuioziate Dain nu ae o

i a poblema cauzelo aiabltăţi pe cae o onstată ca ap da nu xpla



84 Recnstcţa becte pdcve dn Ognea Spec/0

ae expliă nsă doa vaiaţii mii, nu modiiăi stutua]majoe (33) .

Seleţia natuală se ae pe aza sopuio apaente a

oganismeo i susţine sopu apaent a speiio (35) Exiso tendinţă de peeţionae n sensu unei mai une adapăn uma seleţiei nauae, da ea este ontigentă (u exisăege a pogesuui) (35) Seeţia se fae pe aza supavieuireui ae este mai oivit (36), pin eiminaea idiviziae sunt mai puţin potiviţi (37) Nu ni se spune exp iit

nseamnă e mai potivit Temenu ae denumete „fapde a i adevat, potivi", itness, apae doa de două oi OS n ima ouenţă se efeă a poivie pentu un sinstumenta susuma eeii u epoduee ( 44), iadoua oaă apae u efeire a ideea oastă suietivă pivie a fap de a fi poivit n apo u un fapt de a potivit oieiv, a oganismeo n nauă (55, putem av

o idee, o epeenae, despe aptu de a i poivit, anu eue neapăa să oinidă u e găsim n umea vie siuaţii auae)

Puem aa mai mue umăind ouenţee uvântuJit" (adeva, poivi) i ae atoa din amiia s, „fies„ed" (3854) Exisă o vaiaţie a potiviii (39, 47), de a

ese egaă poduţia de speii noi i oadaptăie Ne amim ă vaiaţia avea o a niveu păţio, dei fitnessteuie să eete opeăţi ae esuseo intene a

2 Aeasă enţă ea absolu neesaă penu analogia dne seleţa afiială ea auală. Dn pespetiă ontempoană sa puea spune aeasa a dus la eliminaea dn dsusl inţfic al lu Dan a eenalel

meansme ae nu ţn de aiaţi mi aodaea une impotanţe exageamodfiălo gaduale3 „es Sensul geneal a temenului „finess este de apatate defi adeat pott Am optat penu pot deoaee temenl „adesugeează emoog egalatea îte ele două păţ aflae în nteaţe biologa eoluţosă fiess (potea este un temen teni o popeuantfiabilă a oganismuu ae efletă suesul lu epodu în anmondiţi de mediu sau a une populaţi a poiie medie a ogansmeomponene



1 : i l ORDACH E 85

smui (38, 39) n apot sopue finale apante p aviţure i epoduee (40), sa u sopui apae te eiae nstumentae n veeea sopuu fna o

muu (1, 44, 48) Vaaa păţio afetează potrivea 1 ), potviea ete ân vaaţiie fa a păie să fie tie pent atngeea sopuio (42) Potiviea depinde ompoamentee ogasmuu d strtua genelă ametu pă o 43) Potva epide i de esusee e ae ogasmu, meu exten poate să s pot

ă n fete gae (5 6, 49) Vaai e ae du a ea potrvr petr sop stumeta fuenţează tate seţe doa n mte iumstanţe, ând n

pioare t sopu stmeae (50, 51) adu ve e a o generaţia a a ta u ete daă , n anum t

1 1 mstanţ u există ompetţe (52, 54 se păstează n nt fome vei) Cretera gaduu d e potive de a o

aţe la ta poate nsemna eges a panuui de oga e, exstă oa o potrvi re eatvă, u aso ută (53, 54)

a in ă potrve este un temen heie pentu seeţia aă, a aeasta este todusă pin anaogie u seeţia i aă, ezută ă potiviea teue să fe un temen eie tu seeţia atiaă Dsp sensu aestui temen

zu seeţei atifiiae u exstă nii o menţiune n OS.inte oetee podtive dawiniene di OS doa o- mee i un oiet neexpiiat asoia seeţiei atiiiae uei seeţe, tmp e despe spei i naua sau păţi LÎ nu sun ovezi textuae că sunt unităi ae seecţiei

3.. Rconstrucţia obictlor prouctiv21 becte productve cre pot suer secţen oie (a unoaeii tiinţifie) poduiv i" ae

ă seetie este un sstem de forma(Pi, I, d, I' Gi, Mre\, Mrel' S, Mob) nde:ropretăţe ae teuie osevate sunt:



86 Recnstcţa becte pdcve dn Ognea Spec/

Pi, o popetate sau un set de popietăţi cae descipoducţia obiectuu i, cu i de la a n, unde n esmăimea populaţiei i n � 2

Ii, un set de popieăţi obsevabile a scăi (spaţitempoae sau doa tempoale) mai c decât scarmaximă a obectuu apaent teeologic i

G un set e popetăţ obsevabie a scaa maximăobiecuui apaent teeoogic i

I' setui de popetăţi obsevabe a scăi a mecât scaa maximă a obiectelo apaete teeoogicj, cu j de a 1 a n excusv i

G un set de popietăţi a scaa maxmă a obecteapaent eleoogice j

Mre\ un set de popetăţi elaţionae ae edui îapot cu obectu apaent teeoogic i (medu „sbiectv" a obecuui apaent teeoogic caacteiz

din pespectva observatouui iinţific)Melj sun seui de popietăţi eaţonae ae meduîn apot obiecee apaent eeoogce j, de 1 aexcusv i.

M0b sun popietăţi intinseci i eaţonae ae meduobiecteo apaen teeoogice, excusiv Mrel (medi„obiectiv" a obecuo apaene eeoogice caa

teia d pespectiva obsevaouu inţiic)S este structur ssteuu de proprietăţ caacteiab ă pnun mode stucua decompoab nto ege oducte de tipu P L(I G. I G. Me _ Me) si mode stucuae ae uno entităţi de medu de tpu pn case eaţionează Meli' Mel _ i M0b Cupae submodeeode producţie i de meu se face la niveu Me Cupaemodeeo sucuae ae ma muto obecte poducve sface a niveu P i Mel (P sau o popeae egată pnu

4 Pet obecteproductiv făă copetiie legea de podcie s

edce la P = fI

,

MrelJ De exepl pent odelaea podcide boasa a platelo a se edea Seppelt 3, captoll .



: O R D A C H E 87

stuctua a unei entităţi de mediu de P dintun c este n at obiect)

Untt ptnţă scţ ste un sistm (P I G,

\ S) (sistem de ezvotae, Iodahe 2009)i pentu a avea oc se ecţie, sunt ndep nite umătoa 1 · cnţ:

cod de f t d e : mu de via ţ a uni tă i opotenţia e a seecţiei ste t

codt d cupl o tc _ s _ să nu fie decupate

sp ţotempoa a sa timp a xistenţei unităţiosecţie, aică să catezez obite din mediu caedin pespctiva obsevatou ( ) sunt aceeai pen-tu toate ogasmee, sa sut ăi a unui obiectd e u compex afate n egăt ă a scaa de timp aexisten i unităio seecţie

cond e pn e Să existe peuie obiectu ontoogic

poduciv Poae există penue tun obiect ontoo-gic poductiv aă eaţia fuconaă dinte P i

incude zoe de optim a anumite vaoi ae undepin zonă de optim nţeege zona cu vaori maxieae P pe duata poducţiei Penuia exstă ( ,,upta

astă spr înte obetu din medi n rae obiet apaent · omi ş obi din med aatet de obseato, ae pae ntă denttă o ste nesă pentu a ptea nude înte popietăe te pnt seeia natuă (onom ş sgestiio dainiene şi al " ea cogntă ognismeo, în a ceor speoae: popieti ° nae ae obici dn mediu pentu oganism o depinde ş de mo cognit a ogansmi pentu obet dn medu, a peomana în 1 modei ognti în sistem neona pote aia înte ogansme

, , ace a popieăe eaonae ae obecti dn medi aă de oga 1 deite să e deite a dacă din pespecta obseatoui obietee I 1 d sunt idente. · oogie de exemp tpie sunt une orme de tip aenă (ao 1 e eaizăi aabiei „sop mate de pato maxma, opot 1 de toeană u maxim înadat de aori mci a aenă şi exess

1 oxiitate (eaiae maximă onstantă mtă de scădee dinoo de mit pag a aiabiei independente Din onsideente de spa nu· : \t ăm ai disuia.



88 Recnstcţa becte pdcve dn Ognea Spec/�

pentu exisenţă" se dă) atunci când vaoe Me nu afă n ona de optim.

conda de arablae Să existe vaiabiitate a valo

o I sau/i Gi sau/i Me astfe ncât vaoi e Pi fie difeite (adică vaoie itnessu să ie difeiteAceastă condiţie este necesaă pent sora

ităţi

t

seecţiei după PiÎn absenţa condiţiio pentu seecţie i eimnn coniţ

n � 2 avem un obiect poductiv n genee , c pecizae1că acesa nu se imieaă a fomaizaea e ma sus, esnecesaă i specificaea empiică a proprietăţior, confo�modeului d e obsevae.

Obiecu apaent eeoogic "i" este obec imbcomun (de exempu oganism, fermă, poict) i este o para modeuui de obsevae a caaceisicio obiectuui rductiv "i " obţiu pin apicaea uno limie spaţae i/sa

empoae nete onei n cae po i obsevate popietăţiPi, Ii, Gi

Scopu unui obiec aparent teeoogic "" este o epetae în limbaj comun (neeoeic) a uei poprietăţi sau unui un se de propieăţi cae desciu poducţia obiectuontoogic poductiv "i" din a căui mode de observare a

pae. Pobema imbajuui eeoogic din OS este o pobmă neteoeică, iar semniicaţia sa nu are impicaţii asupstatutuui tiiţiic a eoiei schiţate n OS

Deivaea obiecteo poducive cae sueă seecţia naaă sau ariicaă din modeu genea de mai sus se poatface pin stipuae adecvaă a tipuio e popieăţi Dexemplu n OS popieăţie I coespund esuseo inenoganismuui, poprieăţie G popietăţio fenotipice gbae ae oganismeo, popietăţie P biomasei i număuui de descendenţi, ia propietăţie Me esuselo exen

7 În imbaj iosoi eibnizian obetu podu în genee ese epezenaeceoae monade în monada pope



I O R DAC H E 89

gaismeo Legea ceteii cu epoducee petu isme n genee ecostuită d OS ese u ca pat l u a modeuu sucua S

Potiea ca opiate a obiectuui poductiv ste a ine vaiaia uno popeti pin cae caacteizămuca ezutat aciea uni ttăi i aiaia uno eă r cae caacteiză esusee ecesae pet a acune Poviea s pe ineva de timp sp o ei pe oe cae ae oc poducia (cicu

a ccu c) au e tape din acest cicu iva e ea ( ocaă) s o eficieă a poduciei tapă Po ia g oba t o ficacite (ef ic ienă " otaitaea succesi o etae) Dacă succesiunea eo posibie n ese iaă ci avem o eea de etape ibie cu umeoase amcaii maxiizarea potiviii

(a eceei) poate s u ucă i a o maximiae a aci i

Di puc de veee eistemic obiectu ontoogic po ti v atua es e i scet zat pe baza a di feie modele · ah i de siseme sa pseuoieahii de siseme, Iodache oab 20) obiece apaete (etodoogice, modee) imte spaioempoae ee (păi di nauă n imbaj wi a, popua ii, biocenoe, ecosisteme, ec) Din con ete e spai u mai evotăm ideea, ci ne imiăm âteva obsevaii egate de cacuaea gaduui de poi " nto oduaizae epistemică fizicaisă a unităio cei potiviea este apotu dine ieiie productive

tăie de esuse din obiectu apaent eeoogic in ·tigat Poriviea devine adimensionaă no inepe educionisă (cae auce vaiabiele de caacteizae odciei a aceeai unitate de măsuă cu vaiabiele de cteizae a esuseo de exempu unităi enegetice u de substană n educionismu fizic n seecia natuaă,



90 Reosţa obeeo podve d „ Ogea Sp/o

au uniăţ monetare n reducţonimul ca n elecţieconomică)

n ca intereant ete atunci când obecte apaet tee

oogice dierte interacţioneaă. Seecţia artfcaă poateinterpreată aât din perpeciva umană, ca elecţie a unopoiece intrumentale care nclud n ele obecte roductvnaturale cu rol de mijloace interne, cât dn perpectvorganimelor, ca elecţe pentru creterea reproduceren condiiile preenţe n mediul lor a unor obecte extern

umane care po retriciona atât creere cât reproduceren funcţie de anumte caractere ae organmeor prn paarea or nrun medu artfical Prmul mod e ntepetareaociat exprimării că omu produce rae vaetăţ tă baa peoniicării naurii darwinene n enu că ar pocpeci, ca i cum natura ar ave a proiecte ntrumentale cară eveacă unor proecte a organiaţiei gobale a ua

322 Ob ruv r nu sufr slcţPărie dn naură (ecoteme n imbajul tinţc actu

a) i naura darwiniană ca anambu de obiecte productv( ecoeră n imbajul acua ) unt modele pentru nvetigaeobieceor proucve cuplate au decuplate. D econtruciq

noară reuă că exprimarea că părţile dn nară au naturproduc ceva ee doar metaorică (o peronificare a naturicum recunoae i Darwin). Organimele din peci diferipeci sun roduse n naură, dar natura, ca obiect eptemic, nu are trucra unui obiect productiv Productvtatebioogică nu aarţine ca propretae iemeor ecologc

moduariae paţiotempora, ci ee o caraceritică tric8 Cu aest mod de intoduee a gaduui de potiie (fitnessuu) mmai există is de iuaitate în expiaea moduui de aţiune a seeţiei aianta standad seeţia natuaă ae o pin supaieţuea eor mapotriiţi sau suesu maxim epodti a eui mai pott ia gad dpotie eati î staiim osend pe ei ae au supaieţuit sau pe eae au aut ei mai muţi desendenţi



" ORDACHE 91

tă ţor potenţ ale ale seecţe Ceea ce este caractersc temelor i ao obecte care modeăm poducţia laţ comtăţ ) su mecasmee de ceere a

c ivăţ bo ogce cmae a uniăţlo po enţale ale ţie pn reaţi na inespecfc (dnre care cele ompeiţe nsoţă de selecţe nauraă sun doar un ca c) Sat eps emic al obeceo prodcve nu ese , i uţn mpora ec ce oo ogic d punc de vedere c deoece caaceea scu obecelo epise (ecosseme c) ccuaţe enege subsanţei n. ea ese s ngu ca e accesb peru a descie iinţific mee oucve Aceasa u nseam nsă că obecee emce (meo ogce) s n eae aeoec sens a e are ca obee pocve n aceasă ecsrucţe uee n jur cie o de demae a eaăţi lor n popeăţio emege e ae o ec nu ma au obiec

n ce pvee caraceu poducv a specor rebuie pim rân că ese peenă n OS o omonimie nre

i ermeni eţ spece cu va oae logcă (nu puem conce w opa e ogansme din aceea spece fără un concep• cao e secie) i specie ca ansamblu de indivii1 crei gupaţ pe baa concepuu de specie (disince

ă de Mayr 2004 cân dscută proema spece) Ca er produciv coform OS a avea speca, scopu aparen menţereea nu număr câ ma mare de dvi dro e n condţii variable de meu Di perspeciva inernă ( >S endnţa e ceere a nmui de indivi ese reul legi a reia, aă de creee numercă mare Aceasă ese dependeă de LC, raa crescuă find asiguraă epoucere Legea raei mar spune că un organism inde. ă câ ma mu ţi descendenţ, ceea ce nseamnă impici

i organism poe avea ma mulţi descendeni Dec LC ie să ncudă a niveul reproduce posibiliaea onică i număr mae de descendenţ a unui sngu organism, u a i compab ă cu legea raei mari LC ese cea care



92 Reosrcţa obeeor prodve d „Orgea Spe/o

asigură n teoria da rwniană cupaju ontic dintre conceptde organism i ce de ansambu de orgasme impcit sibiitatea tendinţe de menţinere a unui număr cât mai mar

de indivi ntro popuaţie n condţi varabie de mediDirecia privi egiaă a schimbăi obiectuui epistemic saceui rea format din organisme n sensu meniner un

număr cât mai mare de organisme este reutatu unor egae naturi caracteristice oragnsmuui, nu un scop a ansambuui de organisme Scopu aparent a pecio (bie

specior) se reduce n structura argumentatvă internă a Oa scopu aparent a organismeor Ca n cau păţior dinatură se poae spune ce mut că n spece sunt produsorganismee, nu că speciie produc organsmee, cu atâmai puin că produc speci noi (adică grupuri de organismcasificate episemic de observator n speci o)

DiscuţiiAdecvarea reconstrucţiei de mai sus poate f testată

apcarea ei a ate obiece productve decât cee boogcecum sun cee socioeconomice sau cee mentae (interpretâcreaia ineectuaă ca o producie de dei) n ca particaeste producerea OS, ca ansambu de idei mintea u Darw

i ca obiect cutura Pornind de a informaţiie mo dorganiare a or din Fonta (200 se poae argumeta că producerea OS n minea ui Darwin a avut oc printrun procede seecie a unor proiecte de expicare tiinţifică a fapteodin naură care impică atât muaii ae teorie expicatve câi muaii ae moduui de caracteriare a apteor (schmba

rea ochearior gândirii") Pe baa informaţiior din aceeasursă se poate de aseemenea argumenta că acceptarea teoriedin OS ca obiect cuura n timp a avut oc prntro seecţi

9 Poate i un obect eal cum este o popuaţe a unei speci biologice sesul Mayr (4) sa poate i doa n obect epistemic gup de ogansmcare nu a elaţii ntapopulaţionae suiciente ca să asigure itegraltatepopaţiei espectie sau n agment dinto popuaţe ca obect rea.



I : i ORDACHE 93

eeor organzaţoae care uilzează eoia, părţi ale c z ale sau cae dau seamă d e pofiul ei episec zvotare a acesto afrmaţ o vo face nrun ext viior

n cee de ma ss ar ezta că scura obectuu cv care poae sufer selecţe ese ap cab ă n e do < once dsnce boogc, economccural al minţiI ţia de cercetae cae se descde ese să agumenăm cra omaă a obiecui poducv are ca modele entţ eae" (naturae) câ eniăţ deae (menale)

u 200) că orma egi e poucţe reconstruă n aces

I ese foma geneaă (nvaanvă) admsblă a une legi ae a obeelor poducve (Pv 2009)

5 Cnluzin Ognea speco" po encae extual re

de obece proucve: organisme, spec i naua (sau

ae e) Anaza mbajuui eeoogic dn OS permie nsucţa fomei u oiec pouc v n geere i a unuia i poate su e seecţe n paicua, i perspeciva căruia asmu ese doar u termen a mbajuu comun necesar adru oeluui de observare a propreăţior obieceor ducve oogce Caracerul eoreic a discursuui dar

an u nma că ese submna de mbaju eeoogic, este ssţnu pn fapu că acesa permie conurarea pr e ăţ or srucuri obiecului onologc produciv. · en scop n majul comun nu joacă un ro iinţfc

ora arnană poate i dent n econstucţia făctă >e n apor cu emen cae respecă creriile ar ae oaer tiinţifice

1 uesc Proesoruu Mirea onta pentru obseraţiie critce duse pe forme ae acestui text Cecetarea ale cărei rezutate au fost prete aic s-a desăurat cdu programuu doctora sub coodonarea

sorulu Ie Pru



94 Reorcţa obeeor prodcve d „Orgnea Speco

BBLOGRAFEDawin C „ The Orgn of Speces by means of Ntura Seecton (6

edon) ojec Gutenbeg 999 Eex #2009Flona M. „ Cognto. O ntroducere crtcă în probema cunoaşter

Ed Bucueşti 2008Flonta M „ arwn după arwn. Stud de fozofe a booge " E

Huanitas Bucureş 20 OGhise MT arwn's Language Ma Seem Teeoogca but H

hnkng s nother Matter " î Bology and hlooph9, 1994, pp 489492

Iodache Conceptu genea de evoutie" î n Sacu L (ed toRaţonatate evouţe exporăr fosofce a e ompextăţEd Univesiăţii din Bucuet 2009, pp 831

Io ac he V E Kohe A . Nea goe F G her ghel A concep aframewok for upscang ecoogia! pocese and appication to ectoycohzal ung" în Ra M VamA (editoi) versty and Botechnoogy of ctomycorrhzaSpnge-Veag Bein 2011 pp. 2-299

Lennox J G „Dawin was a teeoogist" în Boogy and Phil s phy

8, 1993, pp 409-423Mahner M Bunge M „oundatons of bphoophy" Spinge-Vea

Bein 1 997May M . „ at makes bo ogy unque ? Consderatons on the autonom

of a scentfc dscp ne " Cambige Unversity essCambdg 2004

âvu I „rhtectura exstene" Ed Humantas Bucueşti 1990âv I incoo de holism şi euţionsm: un nou p de cerceta

funamentală în ştiinee natuii?" în Stacu L (eioRaonatate ş evoue exporăr fosofce ae compextăţE Univesităţ din Bucuti 2009, p p 944

âvu I „Mein Gungedanke st " „ he structura theory orepresentaton as metaphyscs of ttgenstans ractatu

ogcophosophcus" în Synthese 129, 2001 pp 29-274Seppet R. „ ComputerBased nvronmenta Management" Wil y

Weineim 2003Shot T. L. „ arwns concept of fna cause nether new nor trva

în Boog and Phosophy" 17, 2002, pp 323340



ORDACHE 95

An 1

< epte chee i maj teleologc n „Orignea Speciior"C Comentar

So ga t is dffc o v d pesofyg he fi a a ord Nre; bt b atre, oy the egiorggrgate tio d pr c of y raws, nd by aws h seqce of ves sceraied by s" ( 47

I look t tr p b rr y ef spce ve, fo th sk of vce, to st of vretă dvdas cy rbg ch h d

ht t dos o ss y ffr fr h rrty, whch s gv dst ad orct fos. h r vt, g, opr wt r dvd ffrc, s ppd btrry, f cvce sk"(36)

Systemt s w hv oy dcd (ot Cnsrgereht hs w b sy hthr ay fo b petr detfcarea

sffcety costnt d dst ct fro other formor (spci oforms, o be cpabe f ft o; ad f ş vretăţor) sdefb, wheh te d eces b sffcety mpse de efcienamortat to serv s cfc (244)" discs ştntfic.ors, so d ffere fr ech othe, d Legie atii teuiedepde po each ohr comp a să epice poduciamaer he be podced by ws ctg de fome (speciaod s" (p46) veretăi) şi dvesi

The cop ad te ow ws goverg ate foarte mae athe pod ction of vaietes are the sae as fomeo, dar suntfa as w ca jdge, wh the aws whch have compexe i pingoened the prodcton of dstnct spces" coscte (238)



96 Reosrţa obeeor prodve d rgeapecilo

5 Tere s grandeur n this vew of fe with t Forma sau formesevera! powers having bee origay breahed e orginare nu seb the eato into a ew foms o no oe epi că prn evouiead that whst ths panet has goe crcg o c prn creaţie dvi

accordig o the ixed aw of gavity fro so xstă un tip entitatesimpe a begng endess oms ms beautf eatea vie care nuand ms wonderu have been and are beig păru pr s l cţie

evoved" aaă. Coceptde ecţie nauaăpesupne ca pr-mv cocept dentitate vie.

6 hese aws aken n the agest sense beng nţarea g-rowth wth reproducton; Inheritace whch s o cre epcăamost imped by reproducion Vaiabiity from prodcţia spcthe direct and diect action o the coditios of ş d vesitte or. Seie and fom se and disuse a Ratio o Incese iă că di csteso high as to ead to a Stugge o fe and as eg retă î oda conseuence o N atua Seetion entaiing dect producţivergence o Chaacte and the Extinction o dec ee trebue săess impoved foms hus om the war o contreze un ţ rnatre om famine and death the st exated gumetatv costânobect whic we ae capabe of coceiving găor Lga cştriinamey the poduction of the highe animas c prodcere estedi ct foows 246

ri dintre ee7 a oganic beings ae stiving to increase a Lega creşterii cu

a high atio and to seize on evey unoccupied repodcere trebueo ess we occupied pace n the economy o îţeeasă în cot xu

natue (p6 ecooiei aturinu doar ca tipa devariaie a bioase şnumăruui de ndi-vizi pentr că egietrebe să expiceprd cţia foeo

no (p46, nu doavarţ caactereoîn popuaţe ca feo-e independent dece odutiv.

Tebuie pecizat că poiţia u awn în ce pvt rgi va evoa până

a sârşi vie}ii căt una �gostică pentu detai !n aces es

se v d

Font (), speca captou 4 „aw ş cedţa e goas .



I : R D A C H E 97

ou - sbcpitou omet rd ucia maă ductos" (p6) de fome boogce" producto of c breed" ( p5) (se, vrei)

eree sut ssteeoductv .

we woder he, ht Ntue's producos roduse ae Natri ·

ould be fr rer" chacter tha an's sunt foree, spec eductos; h thy shod be inintely better (persoiicarea aped o h s cp codons of f st dă d shou d py br h ap of far higher pctua cnd serks p?" (p8) deş atur

ag 47 ctatu 1 )

' he extco of od or ad th product rocs op > ew d mprod frs r ttey produ ci tăneced toghr" p 73) ee c n

caz rmeor spec-r

pces hv b produced by ordnar oducerea speciornertio od fos hvg bee sppd se face prin sccey new ad imprvd frms of if, he poducts sinea obintă f varato ad he svva of the ttes" (p85) generi or ca ma

e a supravieuceor mai api acondiile de vaă nschimbare

Subcptou CRCUMSTANCES ducia nolorAVOURABLE FOR THE ROUCTION ome organice,OF NEW ORMS THROUH NATURAL specii, ase, în naturăSELCION" (p56) se face pin seleciethe poducto of ew speces through nau natuaă, aa cumeectionş te poducton of new orgaic forms, poducia domesticăhe producton of rces" (p58,59) se face pn seece

artiicaă.arine, errestr, Austal, actc, apine, feite sisteme eco-emperate, etc productions (p78, 93, 94) ogie dn atuă au

!odus

deteWe ca so ar tke prophetic gance into Speciile pocreaăututy as to orete that t w be the common noi speci . ersid widey spead species, beonging to the caea pare amendtărger and donnt groups within each class, doa implcit prnhich wi utiaey prevai and proceate new deiniia speciei (cita-d domiat s c s" 26

tee si3



98 Reosra obeeor prodve d „Orgea Spe/o,

5 the prodction of seed" ( p 7) Prodce PARTHNONSIS.The poducto of geeaţiei ăving ogansm fro upgted eggs or toare, producseeds" (p54) de ogansm v

Pocesu de ceşterecu reprodcee esteuu de producţe,d n tp deosbt dproducere e formpe temen g decătre Natură. ttatea ve este u siteproductv, dar utrsec, c fo osidresurse şi servcterne ş eerecitt l 63 ,

6 owing to advantages gained though natura Podusu repoducseection, suvve from yea to yea by eans of tv a orgaiseots seeds o ova?" (p4) este mijoc petr

scop speciei, desupaveţire în tm]şi este adecvat datoită seectii ntua

7 Fowes an aong the mst beatifu Producere a părţiopoductios o natue" (p unr organisme, we admre the uy wondeu power f scent poducţe părţio

by which he aes of many insects nd thei pentru scop nst-emaes, can we admie the production fr this menta a ogaissinge pupose of thousands f dnes, which ae e orutey useess t the cmunity any othepupose, and which are utimatey saughteedb thei industius and sterie ite?" 3



• >WACE 99

: "I , the ano of Natura o fat saum," Nata n arew every fresh addtio to or kowledge sopr, dar ese· o onfr, s on ths heory tell gble. tatea în ae are see why hroughou aur the same lo urmărrea uorral ed s ganed by a almos nte sopri geeaesiy of meas, fo ever pelary when ătre are onverg aqurd s log iherted, ad strtures nueroase ăi dedy od d i many d ffer ways hav evolie. b dapt fo th sae ga I pposeW an, sort, se why at s prodga thoh ggard ovo Bt why shod be law of ar f eh spes

been dpdy read a a1·

w

l

in

."

(p

23

6)

aural seo a possbl prod ay Exsă be al speediao a spies exvy fo he good (iplitpeia are� other spes ogh hroghou ture sopr, a ăror atin- spei saly aks advtg of, ad ge este bnele ei).fis by h stus of ohers. Bt turalion a ad dos oft prode struurs

the dire juy of oh amls" (p)t eve suh stutures hav ote, s we may assued, b subsquetly take advanagef and sill frhr mod ied, fo h good ofies under ew odtios of l fe" (p 10) may be admd hat t wold proft ani n sp s" (p47)

en i the g vaat ons dd ars, t does Bnele speie este un > foow tha atural seletion would be able bine apaent, este a at on them and prode a strutue whih i um" a exista, dapaenty wold be benefia to the speies" nu exstă în eaitate

I p

l

l

he extinon of speies and of whoe groups Bnee speiei esef pees, whih has played so onspiuous a meineea ei pe

I

t n the histoy o the organi wod, almost duată ât mai mae

vitably folows fo the prinipe o natua de tpetion fo old forms are spplated by newd imrov d forms" (p239)



00 Rcostucţ obcto pouctv „Og Spc/01

1

t may be difficlt, bt we ogt to admire Exstă bn al

te savage nsnctive atred of te qeenbe, conă ilor or-

Iw ic rges er to destroy te yong qeens, gnizat de orga-

Ier dagers, as son as tey are born, or to nse, ar seec

peris erself n te combat for ndobedy între membr

Itis is for te good of te commnity" (p02) coniăior

est spr binleconităi

2 no instinct can be sown to ave been prodced Exstă bine divdfor te good of oter anials, tog anmals l (sop a oranstae advantage of te instincts of oters" (p40) or), i nele

organise sntrsrs sa fnioare de servic i penraltel

24 specia l means of defence may be given trog Orgnsml areeans of sxal seection" (p5) scop de apăra,

ir seleca sexaăsortează în fnci d�mijlocee de apărapentr scopl dapăra

25 How stange tat te polen and stigmatic Scopl orgnslsrface o e same flower, tog paced so este ca cm",cose togete, as if fo te very prpose of aparent, n existăseffetiisation, sold be in so many cass în realitate. Păriemtay seess to eac oter" (p55 organismli snt ave been astonised ow rarey an organ can resrse inerne penbe named, towads wic no transitional gade t atingrea scop-is nown to lead t is certainly te, tat new rior instrmentaeogans appeaing as if created fo some specia apaente în vedereaprpose aey o neve appear i n any being" scopli final apa-(p98 rent de creter cand as ong as te same part as to perform reprodcerediversified wo, we can peraps see wy it

sod remain variabe, tat is, wy natralseection sod not ave preserved o rejectedeac ite deviation of form so carefly aswen te par as to serve for some one speciaprpose" (pn tis aer species e lameae [ ] areedged wit transcent, ardis tisse, as f forcrsin food"



:l IORDACHE 0

s long as e speces contned nder e same Exsă resrse exer-ndons of l fe and profted by smlar means ne pentr orgnsm. sbssence and dence" 48)

as been remarked a a skl f wokmn Resrse smen

t ftng tools nd measres wold fnd t te) adecate nry dffct to make cels of wax of te tre scop nstmentalorm tog ts s effected by a cowd of bees la omorkng n dark " (p32)

\ Now s carcey possbe or nscs to ly xstă e exterom flower o low and not to carry polen ne pentr orgnsme.om one to te hr t he geat good o te

l

n

t

"

(

p

5

5

)

wng of t pengn s of g srce Unele enttă dncng s fn" (p229) srcra ogansme-Now at last w s e fll s of ry pat o lo rnzează serhe lowr" (p98) vc nterne pentr

atngerea sc proracest

t may b sspctd ta t c se of te Exstă resrse nternentrment n te seed s to vo te growt of organsm care oe sedlngs wlst strgglg wt oter plnts losesc scoprlor l

rown vorosl all rond" 46)

n rdmntay orgns nd n ose wc Păre organsmlhave been bt lle specl sd for ny partclar snt esrse ntenerpose" (p78) care seră varvaratons n t sme parts avng bee sn tle pentccmlted by natral nd sxl selcton scopr nstrmenta-nd ts avng been dptd o scondary le ae organsml.exa, and or ordnr ros s" 8)

v terto sometmes spoken as f te Varale ognsme-aratonsso common and mltform wt or a caze n sntrgnc bengs nde domestct on nd n întâmplătoaresser degree wt ose nde ntrewee deo cance Ts of cose s a wolly ncorrectxpesson bt t serves to acknowledge pnly

r gnorane of te case of eac prtclararaton." (70-7 )

at speces ve a cpcty for cange wll Varaile [părţlore dmted by a l eoltonsts bt tere nerne srucur no need, s t seems to me to nvoke any generle ] orgnserna force beyond te tendency to ordnry ml snt datoraterabty" 22)

ne forte nterne



02 Rostuţ obctlo poducv d Og Spc0

3 4 He wo beieves ht some ancient for was Fora su tend nţaransformed sddeny trog an interna! force intrnă organsuor tendency nto, for instance, one urnised exp că doar araiiwit wings, will be most compeled to c, nu odfcăr

assme, in opposition to l anlogy, tat many srtura are.individs vried simltn ous" (p24)

5 natura selection can act ony troug and or Slţ atuală sete good o eac being" ( p9) ace baz scopuntrl seecion, workng for he good of ec ror rganslorbeing" (p96) susţne scopulnd as ntra seection works solely by nd for specilor frrete good o eac being, l l corporeal and mnta l a progrsuu nendowents w l tend to progress towards evoluţ , nunţa ă d�p f ction" (p246) expres end to" .

6 Tit apitoui : NTUR L SELETON Slcţ naurală s

OR THE SURVV OF THE TTES." face p baza nessnatur seection acts by l ife and deat, by te lu dertsrvival of te fttest, nd by te destruction ofte less weftted individs" (p98)

37 we can see, bering in ind tt a l oganic Selecţi na lăbeings e stiving to increse t ig ratio condce l dec-nd to seize on evey noccpied or less well re ogansmor deocpied pce in te economy of ntre, that it un anu tip ois qite possibe for natr seection gdaly sitţi elmnândto ft being to sittion in wic severa! indvz nadecvaogns wod be superlos o seess" (p67) (mi puţn pţ s

fcă fţă situaţei)Seeţi ntralăpote dce a si-pifcea strctriiorgnismlu

8 concde tt for terestri prodctions Prodcţia de seciage contnent e wic s ndegone o este egată deny oscitions of eve, wi ve been te vaiţia ftness-uumost fvorbe for te prodction of mny new organseor.

forms of ife ftted to endre o long time ndto sred widev" 59



il RDACHE 03

ow tough te process of selecton may b, f oadaptărie suntI •b man an do muc by artifcia secton, legae de procesu see no mi o the amount of change to de vraţe a fness- bety ad complexity o te codptatios uului.

ween al organic bings, one w another and er physa conditions of l fe, whch maye been ffctd n e long course of tme ough naure's power o selection, a s by survv o th its." (p59)

vera fams of crustacens ncude a w omponeneecies, possessg an airbreathng ppartus structurae adecvaed fittd o v out o t wat" p96) (fted) scopuui

fna e cretere cur produc r .

thou no raduad inks of stucue, d omponter gld ng hrouh e ar, now connect h strucurale decva-aeops wth t o ncvora, te fied") orhere s no d fculty n supposng tt such lnks scopur nstrumentlormery xstd" (p89) (de plutire pin aerranstional saes between structures fitted for de a ave anumiteery d ffrn abs (p90) compotamente)he commn goose does not sift the watr butuses ts bak xclusvely or tearing or cuttingerbag, fr whc purpose i is so wll fttda i can cop grass closer hn a lmost nyother animl" (p3)

I have calld tis principe, by which each slight Este ft" cel careriation, f useul, is preserved, by the term are variaii utie,atural slcton, n order to m its reltion adică cel care posedăo mans powe of selection But the expression mijoace interne utieoen usd by M Hebert Spence, of the (pentru un scop)urvivl of the Fitest, is more acae, nd is Ft" nu însemnăomeimes eully convenient" (p0) daptat în urm unui

process de seecieci este o proprietatece stă l baa pocesului de seecie



04 Rcostucţ obctlo poducv d Og Spco

4 3 [ . ] and at a petre sould ave te abits Finess-l ţne i dend structre fting it for te l ife of n auk" comportamete ae(p28) organismlui, p

lângă proprietăţ e

părţlor organismului aranametulpărţlor în orgaism(structură).

4 as far as ftness or siing s concerned" (p ) Fitnssul susţie ute various breeds of seep fitted eiter for aumit scop. evacutvated lnd or mountain pasture, wit te este ft dacă esewool of one breed good for oe pupose" (p22) adecva la scop, da

are mijloace potrvite e atingere ascopuui î anumitecondiţii (condiţii decr st r )

45 t woud sufice to eep up te fu number of Ftig" î prviţaa tree, wic lived on an average for tousand mediuu reyears, if a singe seed wee prod uced once in sensu de car se tousnd yers, supposing t tis seed potvete", carewere never destoye and could be ensured to furnzează resurseegeminte n a ftting pace" (p) seviciile extere

necesae 6 et it also be borne in mind ow infnitey Fitness" se referă

compex and cosefttin ae te mutua a adecvare ditreelations of orgnic beings to eac oter nd scop i resursele ito teir pysc condions of ife" (p

)servciie vut ladispoziţiei Nu este popriette intrinse-că, c eţionl ă întetitte cu scop ieităţie vorce aese resursee abiotice si biotice



il RDACHE 05

" ases o ths knd f the vara ton were of a Varale părlor or-cal nature he orgnal form would soon gansmulu afctează supplanted by he modd orm hrough he tnessu puând vval of the ftes" (p52) benece sau nu pen-

tru atngerea scopu-rlor organsmelor înfunce de condleexterne botce abotce. Ftnessmaxm înseamnă posedarea unor păr cucarcerstc cât ma

adecvte ut l zăresurselor externeîn anumte condexternen vedereaatnger scopuunal de cretere cureproducee sau aunor scopu nstru-

mentae acestu scopnal Ftness-ul esteo caracterstcă procsul u de utzae resurselor în vedereatnger scopuror

For nstnce lph De andole has emrked vem ftness tht wnged seds ae never found n futs nvelu l scopurowhch do not open; should explan ths rule by nstumente nuthe mpossblty of seeds grdualy becomng doar celor fnewnged hrugh natural seecton uness the (de cretere epocapsules were open for n ths case alone coud ducere)he seeds whch we l tte better dpted tobe waed by the wnd gan n dvantge overothers less well tted for wde dsp rs!" (p76)



06

49

50

Rcostucţ obctlo poducv d Og Spclo

onseqently, whatever prt of the strcteof the comon progenitor, or of its erlydesendans, becme viable; variations ofthis prt wold, it is highy probable, be taen

dvntage of by natrl nd sexal selection, norder to ft the several places in the econoy ofnate, and liewise to ft the two sexes of thesme species to each oher, or o ft he males otrggle wth other me for the poesion ofthe emales" (p80-8 )

Bt the wde ranging power of freshwatrprodctios cn, thi, n most cases beexplined by their hving become fted, in aae highly se to them, o short ndfeqent migrtions from pond to pond or fomsrea to sream, within their own contres;nd liabiiy to wide dispers! wold followo this cpcity s n most necessyconseqence" (p200)the seeds nd eggs of most lowly oganisedfors being very mte nd bete ftted fordistnt trnsport!" (p208)hid fee of the ngroo, whch are so wel lftted fo bodg over the ope plinsthoseof the climbing efeting oal, eqly welfted fo grspng the bnches of trees(p20Why shod the seps, pets, stamens, ndpistis, i each flowe, thogh ted for schdistict pposes be constrcted on he smeptt n?" (p221

Fitness-l depindede variabil itateapărţ lor strcuralale organsmlor i

entităţile valorice externe (car consitiie econoia natr,inclsive parteneride ex op sau deacelai sex) relvantpentr tingera scoprior de cretere ir rodc re

F tness penru divrse scopri istrmentale. n fncide circmsane,nele pot f priorire, atele nu



1:il IORDACHE 07

he fact of litt le or no mod ficat on havng been Varaţia care cretefced sine the glacia period, wold have finess- pentru nen of some avail against those w ho beleve in an scop insr- nnae ad ncessay aw of dvopent, enta n se trans

t is powress against the doctrne o natra te dacă prioritareecton or the srvival of the fittest, which în raport c scoplps that when variations or indivdal fina de cretereafferencs of a benfica natr happen to ar se, cu reprodcerees wl b preserd b his wll b ffecd (supraeţre) suntny ndr rta favourbl crcustancs" alte scopri instrup05) . enle."Fo nstanc, f th nubr of indvidlxistng n a contry s detrined chiefyhroug dstructon by beasts of prybyxrn or nra prsts, c.s ssoften o be th cas, hen natural slcton w lbe bl to do l itte, or will b greaty rarded, in

.

modiyng any particular sructr or obainingfood" (p )

But wheher t b spcs belonging t o the sam Fitness-l n creteor to a distict cass, whch have yielded her dacă, în anmiteplaces o oher modifed and improvd speces, circumstanţe, na few of th suffee y oen be peserved or există competiţiea long tie, rom bing ftted to soe peculiarline o li f, or from nhabiting soe distant andisolted station, whr they wil l have escapedsevere

com tition" (p74)

"his principle of pservaion, or he survival "Fitest" n în-of the ftest have called natral seection. t seamnă neapărat ile ad s to the improvemt of ea ch cretre i avansa în plan dereaion to it s organc and inorganic conditions organizare, pot aveaof ife and conseqently, n ost cases, to what loc att progresemst be rgrded as an advance in organisation în acest sens, cât iNevertheess, low and siple forms wi long regese, ceea ce conendre if we fited fo hir simple conditions tează find adecvarea

of ife (p69)"maximă în rapotc conspecificii lacondiţiile de vaţăEste n "fittest" eativ, n asot.



08 Rcosucţ obctlo poducv d Og Spclo'

5 Forminifra v not, as insistd on y Dr. F td" pntrurpntr, progrssd in orgnistio sinc vn crr rprodct uran poc for som orgisms wod r în cond ţ simplv to rmain ftd for simp condtions of d vaă, fără progr

i f, nd wat cold ttr td for tis nd în orgnzar.tn ts owy orgnisd Potozo Scojctions s t aov wold ftl to myviw, f i incdd advanc n orgnisation as ancss contingnt ( 8 )

55 Nor og w to marvl if al t contrivncsin nt not, as far as w can jdg,sotly prfct as in t cas vn of tman y or if som of m aornt toor idas of ftnss" (p28)

Ftnss- nu dpnd d rprznărlnoastr sici

dspr c spotriv în gnr, cid uiitata trc-trii inrnă pntrscopl d crtrc rprodc încondiţ l d văfctv al orgnsmi



Relatia dintre evolutie si

selectia naturală În structura

rgumentativă a Oiginii pciiloCorina-Roxana GRIGORIU

Unette n Bcret

Voi încerca, în cele ce urmează să analizez în ln mar structuaagumentatvă dezvoltată de Darwn în spijnul teorei evouţiei specl dn cadul lucrăi ce anul acesa împlneşte 5 de an de laaparţe. În paticua mă vo axa asupra cntbuţe a�umentatve aselecţe naturale pentu acceptarea tere evluţe spcilor Pentu astabi cu exacttate mpoanţa selecie naturae voi avea în vederemăsura în cae alte argumente pe care Darwi e oferă n Originea

speciir (mecanismu „use and disuse" selecţa sexuaă etc.) potîntemea adevău teorie evlue ndepeden de explicaţa oetăde selecţa naturală. Aşa cum sper că va reeş acestea dau seamade exsteţa unr caracere care sun inexplcable prn apel exclusvla teora seecţe naurale ără a putea acoperi nsă nreaga gamăa ransormărior evolutive. ciuda acesor consdeaţi v încerca

să ară că seecţa naturală continuă să costue argumenul cenraîn avoarea erei evoluţe ş o pae esenală a ntreuu eorargumetaiv din Originea speciir

sr orii siilor rin intrmdiul slţii nturl su

rvr rslor fvoizt în lt ntru viţă1 a fos coce ă ca u rezuma al ue lucrăr e mesu mul male care urma să se uleze Slţi nturlă Char d

l original: On he Orgn Spces by Mens Nurl Scn Th '·



0 Rţ nt vouţ ş scţ ntu

În stuctu gumnvă Ogn spco

o o t aitat ipotanţ Dw odo ţi nta a agunt p o io Voi na ă aăt, n

, ont ipotanţa ţii natua n noăior voutiv da şi aun iit , ontxtu toi dzvotat dDan

In p d d Dawin ria ( ) nonvn a S a o inipau da n ni o d Dş t bunoută intnţi

Daw d o at b foa unui unag o ouţii a a n- oa n nuai prinipau o n d g ază ăia i po aribuod a aţ a d ai u pa ă uţnă o voi pot adu argunt d

d d dt oi d cţia naturaă. Aşadard n n ără ţi natraă joaă rou uniodţi n nu advăr oii voţi

r i ut aguntativă a ăţii şi iiit tatt ţ nat n ad toii u Dawi, nar a nti nţga tnddo d tiinţiitatipu d i ai ipoanţi iooi vorni ai tiiţi Wi

ia Whw ohn F W Hrh

onind d a uu toii nwtonin Hrh

suţina ă o bună xpiaie iiţifiă a unui fnon bui ă tabiaă u xatita auza a ări fc t ataia pnu a tabii auza raă a unui fnon au vea casa

ou d tiinţă tbuia ă donz ururi 1 xinţaauzi; 2 Advaa au coptnţa auzi d a poduft vo a fi xpia; i Rponabiata azi

hales Dawn, The Orgn of Speces Wodswoth lasss of WorldLeaue, eda I 1998 7 Frhermore m connced h Nurl Seleonhs be he mn b n exluse mens of modcon



R GRIGORU

ntu ft3 Foat ipotant di untu d vd a ui h ra a pi două ondiţii anu xinţa i vaa azi ă oată i dontat indpndn d o

a jutifiă a d a tia ondiţi adiă d rponabi-ata auzi pntu ptiv ft.Ciiu vauaiv a advăuui ni oii tiinţifi pn-

Whw a d ată pat a o oi xpiativă azo nu fnon ă of o xiaţ azaă d u pnu n a non d n tip dif d a îu iniia n vd oia Sau vn ui Whw

ovzi n favoaa induţi noar rzintă n aat t ai nat i ai onrngăto atni d n pit ă iă ă dnă azr d drt d aa fuă avt n vd în oraa ipozi noat Cai n a aat nă întadvăr n dau onvinra ă advău ipotzi noat t rt

Binîn and ă Dawin a fot inunţat în i

· a ăi a d andad d tiinţiiita a vii·tă totui dzaodui u privi a a din at o- e pe baza ăuia Dawin ia întia tutua a-ntativă din Orii siilor xtu uăii a pa ă

ţină ab intprtăi ntut agunt în favoaa·ouţii unt at d ipu fetiităţii xpiaiv aupra unigi variăţi d fnon i în adu uni puraiăţi d donii a iii (orunznd atf idauui expiativ

pud e Cambrdge Comanio to Dai onahan Hodge Gego Rad

ambdge Unves Pess 003 p 10 " the existence of the cause; ' the adequacy or competene of the cuse to prodce the eects to be explained111 ) the responsibli of the cause for the eects. am Whewe The Phlosophy of the ndctive Sciences ounded n eirI o vo 2, edţa a-a Londa 1847 p. 65 the evidence in favour of ur1/tion is of a much higher and more forcble character when it enables us to explain etermne cases of a nd deren om those which were contemplated in theton of ur hypothesis. The instances in whch this has ocured indeed, impress th a conviction that the tru th of ur hypothesis is certa



2 Rlţ nt vouţ ş l ntuă

Î stuctu gumntvă a gn spco

ca Whw î nua th coniinc of nduis" câ id ipu tabiirii xini adcvăii i comp'\'i cţiinatura ca vr us a tranfoăio vo

Ca o conidrai ponaă cu v ·s unctcd că Darwin idntifcă atifaca andC sb dWhw pnu advăru uni toii şnţf' umenen ca d a tria condii foruată d -w Cu atcuvint rponabiiata cauzi (adică S'\i atuapntu producrea fctuui (vouţia iiP) ' don

aă toca pri faptu că ecia naL .· pacaead a i ca upot cauza i pntu o S'i' l .t ca dapt gat d pcii în cauză act �, >. r invocăcuriozităţi gat de ăpndira geogi . H·iio (xpicbe n rii cţii natura d ·.11; riI mooe de pcii radica dfr a Ji1l, l°

Acaă itrprar a c

·.1 Origi siilor t cointă cu ni i I >. e a contrui u apu argumn. A put 1 .t ca p oînccar d a argua î favoa 'i lVqii in tabira xti adcvării i rp hii. l\i natura pntru producra odifcăi î · foogca pciior Cu oa aca ' 1l1 . dvău

orii ecţi atura t i ·1 l advău orii vouii Dacă ac hll i cţiinatura pue găi î Oi / .1 •1' ufcenepnru accpara orii evq? · ll \i. ua ufctă pru a da a l· li p carpci ufă?

Accpnd că cţ t. ll . u faco rponabi pntru ev\' lI .1 < c ucc d ate fno t· l· îă că ti iguru atf d ct Âlr 1r.1 iisC aupraagunto p ca D l· 1 -rji ciinatura ă voi coce î · l 1 l ./ C aiidintr tora voui i l r



{x GR GOR I U

ia at a Oriinii, Dawin di ani

ţia nataă îi adu ontribuţia a voţia i

o anaogi u ania î a pii do ază a zutat a aţiunii d i a ouui di în at az u înraa d a tabii a ţa · natua pntu vouţi

apito ătoa nă Dawin intodu i argunt pnt a arifia odu în a an i

a puu dobndi un arat au intint i

aniu uiizăii au nu tiizăii use nd dius ri a opuui p o duată d tip niativă i ţ ă i pa ai ipotant pntru ţina Iportanţa atora dtriă indit tatutu ţ!a în aot u oia vouţii atf ă t na a ai înti daă toria vouţii poat fi uină

Z atoa i a u iit apaităţii or xpiaiSă diută p nd.

otivit ui Dawin atui d pntu un t î

gat o pi upuă od ontant aorai

i vouiv aata va id ă fooaă î vdaraviuiii d anuit părţi a orpuui au dită ă ata dovd vătăătoar î ondiţii da anunţ a fooia or Ca urar pun a păi ao i fot ooit u prădere vo tinde ă dezvt p părţi vătăăoa au iuti vor tind ă aă n

iniuni î nţii

s Penu a expa aes meanism, Dawin euge dn nou a anaoga ofră

e speie domese rom he facs alluded o in he rs chaper here c be

tle oubt th ue i ur domesic anmls srengthens and enlarges certain rts,

d isse diminshes the and tht such modcaions are inheried Ch:awin, e Origin of Species Wordswoth assis o Wod Lea ue, a

1998 104)



4 Rţ nt vouţ ş scţ ntuă

În stuctu gumntvă Ogn spco

t ipd în priu nd ă daă aniu d ad di6 a umăi p a Dawin i aribui atuniaa oat da aa d o ri d odifiăi ofoogi a

piior i poat onitui di n agun în prijinu toii vouţii D pidă apitou 5 a uăii Dawin xpitaa udintaă a ohior tiţor xuiv pin indiu inutiităţii atora în apo u diu d viaţă făă afa ap a arguntu ţii natua

rupunnd di ă pin u and diu av un p

ti argunt pntr vaidaa orii vouţii, t atargunt ufiint? Răpunu pa ă fi nu ntut atargun dă aa doa d odifiaa numtr aatrdja xin niidu d apariţia n pl av îact az o xpiaţi u privir a cza otani inin noi xpiabi een lii tue a înzrd idivizii u un avantaj up p spaee

au privir a vouţia baza p i\ vble ofăindivizior a ut entru sţ· �i odurSar păra di ă e eolii S JH' ie î bazaatui argunt a, fi d d· vre xpiaiv u poa da eam; • ' l la nivupciior p a or <H „

Daă ia n; 11/11 r uad diu, p 11 . 1'[ ite ceedouă gm dl 1 1111 .)1iv? A văzut ă n p 1 1. 1 1 guntu pn u d1•' 1 qw111 xl cee< 11 1 " I) ·i d ocri vl' d 1 1 ·ii ţiiatr I?

R:s I, 1 ,, 1·h t ă p ).1 - iv atori l ţ1 >w pin



CoRo GRGORIU 5

ntodua uni ipotz adiţiona uţi ă ţnatuaă naă nntat ă onoiaă n oi pat aoganizăii Daă n ondiţi hibat d viaă o ttă

naint fooioa dvin ai puţin ooitoa oi diina oit d iă a dzvotăii a, va inută d ţianatuaă, ăi i va pofitai ndividuui ă nu iipa-ă n inţii ontind o tutură nutiă7 Aada aoond ondiţii d viaţ odifă ipotanţa uni trutuipntu upaviţuir au podu fi pi diinuaaf pin augntaa aofia au ta uni păţit xpiabiă n ngi fănd ap doa a oia ţiinaua ooboată tza onoii uro.

At pi argun p a Dawin ofă n pijinutorii voui făă a tii a ţia naturaă nu t dupău a văzut nii uint pntru a donta advăutoii vouţii da nii ăa na n ondiţii n a

motvl pntu a păţi inuti a vătăătoa ind ă ioz iar ti ă ăaă t xpiabi ot ntni ţii nata

Î pu daă a nunţa a toria ţii natua aniu s nd dss a du a o foă d aaciani Cu at uvint daă odifiăi tutua gat d

augnaa au diinuaa nţiio uno păţi nu a datoa avantauui voutiv p a atf d vaiaii ofă nupa pnt upaviui a tbui ă uţin ani uiLaa ă xită anuit odifiăi ofoogi dobndi p tpu viţii unui ogani, a un aniibiuaio Ca nu pa ă fi fot intnţia ui Dawi pui atui d vobi d Orn silor

hales Daw The Origin of Species Wodsworth lassis o Wod Literae, eda I 1998 p. 114 natural selecion is cotiually rying o economise inevery part f the organisation under change cnitions f le a srucure bforeusel bees less usel any diminution hwever slight, n is development willbe seized by naural selecion for it will rot the individal n to have itsutriment wased in building up an useless structure.



Rlţ nt voluţ scţ ntuăÎn stuctu gumnvă Ogn spclo

nă n ast punt toia seţii natura a fa ipsia ă aopă toat azui d odifiăi vouiv rbuisă n întrbă însă în oninua daă nu put dsopri

astf d azuri a să dpăasă optnţ torii iar totui să onstitui nsanţ a uno odifiăi orfoogi ast sns voi anaiza î ontiua toia p aDawi o dzvotă u pivir a sţia sxuaă i ipotanţaastia n strutua argutativă a ăţii

VISţia sxuaă a doua auză avută în vdr pnrususţira oii vouţii aţionază asupa orfoogiispior pr faptu ă indivizii ai bin adapaţi ondţiioprodutiv vo ava ai ut ans d a ăsa uraiptudui astf răsături În h Dsnt o Mn,Dawin dsi două ar d anifsa a sţii sxu

a upta sxuaă st d două ipui; în piu nd stn idiviz d aai sx n gnra ît asui u sopud ai ndpăra sau d ai oorî rivai în tip frăn pasiv; î a doia rd upta st iarăi în divizid aai sx c sopu d a sni sau fa brii sxuu opus n gra f ar nu ai ăn pasv i

stază parrii ai agrabii 8 Binînţs Dawin socpă i î Origin siilor d toia sţii sxua Ră-n aadar d văzu a i azu pdnt dă

oria vouţi s poat na n tgi p agu-ntu iza d toia s sx?

st voi d itod t tp d xiaţiî adiţi a a a sţ natral alte uvint dă

haes Dawin, The Descet o Mn1 nd Sceio i Ralio x, Penguinassis, 004 p 981: "The sexl stmgg s of uo Ais; Iic t beweenindividuals f the same sex, gel t c mlc, ' Io rive y kill therrivals, he females remaing pavc; wl i /{' o /c s likewisebetween the individuals of th s, -r / · r he f theopposie sex, generally the as i 0 : (.-v ht elect themore agreeable paners



CoRo GRIGORU 7

aa d xitnţa uno aat inxpiabi pin intdiu toii ţii natua?;

Sţia xuaă aopă i dpăt apaitata xpi

ativă a ţii natua? put nunţa a xpiaţofit pin toia ţii nata a uar a foţixpiatv a ţii xua?

În piu nd daă ţia xuaă xpiă odifiăiofoogi p baza avanao podutiv, a pun ă toria ţii xua ofră un fndant ufiint pntru toiavouţii înană a pupun ă atf d odifiăi aopă întgu ptru d tanfoăi voutiv Da vidnt ă nu poat fi aa ntu a da un xpu daă apaiţiaunui aat fnotipi pru oada viu ooată a păunuuit xpiabiă în tnii ţii xua (d doia tip)otui toia nu pun nii pivi a at răătuiorfoogi a pii.

În pu daă a atrag f t un pna d unooit foat pounat auii a podă atf d arat înto ăură ai ar dt aţii vor ava, p ngăun u podutiv rut i o ai ar vrabitata prădătoii natuai doa uoi vii îi fac ai vizibiii di ai xpui aauro. A pua pun atf ă xi

tă hia o ontradiţi înt două od d xpiaţia vouţii Conuzia ui Darwi faţa ati aparnopatibiităţi a fo aa ă ţa xuaă nu poa avao dt în lmitl mus d slţ nturlă Cu at uvinte aa odifiat prin eei xuaă vor dezvoapnă a puntu î ar rptiva variaţi va dovdi văăătoa upta pntr upraviţui

Sţia xuaă nu ar puta onitui igur fator vo-uiv i datoiă faptuui ă aată toi t apiabiă digu doa piior u produr xuată a dă aad d vouia oganio unipanta a ăi xpicaţi

9 se dea Daw e Descen of Man



8 Rţi int vouţi şi scţi ntulă

În stuctu gumntvă Oiginii spciio

poat fi dată î tii cţii atua Vd aada căoia cţii xua u poat cotitui u fudat uficit ptru oia vouţii pciior Dar t a copta

ă cţii a tura?La acaă a doua îtbar răpuu afiativ par ăiaă cha di xpu p car ai u î ţioa ptua arăt iuficiţa acti torii ca agu ptu vouţiDacă xită o tiu îtr vaiaţii ctat xua i czutat î ua cţii atua atuci vidt că

cţia aturaă u poa ofi o xpicaţi copă a tuturocaacto orfoogic a pciio D aici zută idirctaa cu aticipa atutu toii cţii atua rapotcu toria vouţii t advărat că toia cţii xua upoat cottui u argut ufici ptu uţira oii vouţii dar vd odată că act ucru t advărat iatuci câd orbi d cţia atuaă Dacă put obrva

a ogai di atură răături potţia văăătoar diprpciva cţii atua atuci îaă că xpicaţia trbui ă viă di afara oii Aadar, cţia xuaă ofă pu d cuoatr i copază puri xicativ p catoia cţi atura u poa up cuvi uiDawi cţa xuaă dpid d uccu auior i-

divizi aupra aora d acai x cu prvir a propagarapcii î tip c cţa aturaă dpid d uccu abo x a oric vât cu privir a codiţii gra d

t QvaaDi acaă coptarta a cor două torii rzuă

dci att fapt că tora cţii xua u poat fi îgobaă ca a cţii atura dar i ivr ca c ofă dau răpu a utia dir trbări foruat ai u u

Chales Dawi The Descent of Man and Selecton in Relaton to Sex PeiCasss 004 p 981 Sexual selectio depends n the succes of ceti dividu-ls over others of the same sex, n relation to the propagation of the species whlsttural selection depends n the success of both sexes, at ll ages in relation to thegeral nditions of life.



CoRox GRGOR U 9

put nuna a ontibuţia xpativă p a o adu toia sţii natua întut sia sxuaă nu poat sta aaza pptuăii anuto vaiaţi orfoogi a spiio

VIIDsig două atativ a toia sii natua

uat în disui nu sunt singu toii în raport u a pu-t stabii aţia dint sţia natuaă i posu vouiispiio A pua nona ipotana uno anispu a oaiio în t a vrsii uno tăsătuiai vi în ofoogia popuaiio atua sau ia apaiiaunor aat nut din punt d vd vouiv

asta di uă, Dawin nu ţionază dt pasag în h Dsnt of Mn Cd ă asta ar puta rvan î ontxtu disuii fritoa a apotu din voui i sţia natuaă în snsu ă pri irdiu

astui tip d xpiai a puta da saa d przna anuitor aratr a u par să ofr avantaj voutiv rprodutiv sau d vun a tip Ast însuiri nutr di puntd vdr voutiv ar di a varaii înpătoar nu au ons a nivu upti pnt supraviuir sau a a araivăţii sxua a idividuui. i urar u ii

sţia sxuaă ii a naturaă nu pot sponsab d ăspndia unor asf d aatr a dug ă supraviuiraastora s dpndtă d stu bagauui d trăsături uar s îzsta individu posdă Însă îrut Dawinnu discută Orgn slor aspt ga d nuaitatavouivă i cu sopu uării st aa d a disuta aiadit vouţi i sia naturaă aa u apar a î stuura argunativă a Originii, u vo disua în uază,ipiaii acsi ipotz.

VIIIÎn a privt oraii xistnt nt difi părţi

a organisuui î prosu d dzvotar Darwi aodă



20 Rţi i vouţi şi scţi uă sucu gumvă Oigiii spciio

biectui o mae impotanţă Vaiabiitatea ete gveatăde mte egi necnoce în od pecia de cea a coeaţiioîn cetee" Aada acete coeaţii joacă n o evo-

tiv în măa în cae contibie a expicaea apaiţiei novaiaţi cae po face obiectu eecţiei Sintagma deeeazăituaţia în cae în od contant apaiţa no vaiaţii eteînoţită de modificaea ato păţi ae oganimi din ca-ze cae i Dawin îi ea obce Cia i aa tendinţeede coepondenţă în dezvotaea păţio tai i a păţio moae oganimeo vetebateo a eaţiie dinte foma pe-vii i cea a inicio a păăi etc n ptea fi pe peeama întmpăii

oibiitaea nei coopeăi" înte eecţia natuaă iegea coeaţiei ete evidentă în en că dacă o vaiaţie edovedete a fi tiă din pnct de vedee evotiv ea va indeă e ăpndeacă în cadru peciei atăgnd dpă ine o-

dificaea păţii coepondente confom egii coeaţieiÎn condţiie în cae mecanim aceei coeaţii n eteînă cnoct pem pepne că po exita cazi caeaceata din mă ă îi fie dănătoae ogaimi în cae epodce atfe înc dei na dinte tăătui ete favoizatăde eecţia natuaă coepondent aceteia ă indă dimpo-tivă căte excdee Deig n tebie ă ne imaginămaceată eaţie ca find na de cceine tempoaă atfe în-ct tăătua avanaoaă ă fie aneioaă ceei efavoizante.În mod eviden ee n pezente imtan în ructua oga-nimi a omentu în cae peinea medii inconatoacţionează apa a. Ne ptem înteba dacă aa tnd cie eecţa naaă favoizează răpndiea neia dine

acete vaiaţi în od dezvotăii coeative a ceeiae dacăacţonează cia a nive coeaţiei exitente îne cee doăîn diecţa eiminăi vaiaţiei dezavantajoae etc

Chales Darwi, e Oigin of Spei, Wordsworth Classis o Wod Literature, ediia , 1998 p 3: "Vaiabiliy is goved by many unnown laws, moeespeially by ha of oelaion of gowh



CoRo GR GOR U 2

În p pot exita iaţii n cae dezvotaea coeativă ano păţi ă e dovedeacă copet ieevantă din pnct devedee evoiv. Dawin ia în dicţie acet caz i oeă n ex

eent exep î acet en N cnoc ven cz ai poti-vit pent a aăta ipoanţa egior coeaţiei n odiicaeano tcti ipotante independent de tiitate i deci deeecţa nataă dect ce a dieenţei dnte oie exteioae i inteioae ae no pante c oi cope xitenţaecanii coeativ n intă deci n ea de acine a

eecţiei nate ceea ce ace ca ate de caactee ă contiie exepe de caactee nete din pnct de vedee evotivde cae aintea în ecţinea pecedentă

Aada in acete itaţii de apotae � egii coeaţiei aeecţia nataă eztă că din pnct de vedee agenta-tiv cea dintâ n poae noci ipotanţa ceei de a doa nţineea teoiei evoţiei da i că pe de ată pate ege

coeaţiei poate genea caactee ce n pot i expicate pinape a teoia eecţiei natae

IXReveinea no caacee e eeă a teninţa obeva-

biă a oganieo de a eveni a n caacte piedt din o

oogia peciei c n nă de geneaţii n ă tendinţăcae ee otodată taniibiă aio pe data ni n-ă nedeini de geneaţii Aeenea caactee cae n e n-ci n tipar noa a ooogiei peciio exitente oeăindicii pent ptenenţ geneogică ceto i coni-ie o odaitate eicientă de eaizae a axonoiei De pidăaceata ee aniea n cae Dawin expică oignea po-beio, ca povenind dno pecietăo ce deţinea o eie

id p. 11 now of no ase beer adapted to show the importane of thelaws of orrlation in modiing importan struures ndpendently of ulity, and,therefor of atural seleion han ha of he direne between th outer and nnerowers in some omposous ( .) plans



22 Rţi i vouţi şi scţi uă

î sucu gumvă Oigiii spciio

de tăăti egăibie a peciie contepoane doa ub oa uno everii

Ate Dawin avanează ipoteza că atnci cd n ca-

cte cae a ot piedut de o pecie eapae pă n aenuă de geneaţii cea ai pobabiă ipoteză ete n căa eaănă dito dată c n tăo at a o ditanţăde cateva ute de geneaţii ci că n ecae geneaţie cceivă a exitat o tendinţă de a epodce caacer epectiv icae n it n condiţii avoabie necnocute ctigă un

acendent3În acet caz ave de a ace ced cu un agent indiectpentr teoia evouţiei în ăua n cae aceată ipoteză aeo ipoată capacitate expicaivă dnd eaa de o eiede tăăti ce evi a un nă ae de idiviz exte derăpndiţi geogac i n ăua n cae ooată ea ae carsziţi ieea că peciie pot uei odicăi ooogice

În abenţa acetei peupoziţii ipoteza eveiei caaceeonu e poate uţe ceea ce a o conecinţă geu de accep-tat und n conideae etiitatea expicativă a ipotezei. Decidacă accepă poibiiatea eveiei ebuie ă acceptă i-picit i adevău eoiei evouţiei

te ipede nă că nu pue vobi n acet caz de o n

dmntr a teoiei evouţiei n baza aceti aguent potezaeveiei caacteeo nu poae aa cu ecnoea i Dawiă expice înteaga gaă a tanoăio ooogice e-ite de pecii dea ungu ipuui Dipotivă caacteeedobândite ate a pobabi neipotante căci pezenţatto caacteeo ipotane va guveată de eecţianatraă4 Cia i aa cia dacă ipoeza eveiei nu

id p 14 "hen a charaer whh has been lost n a breed, reappears ara great numbr of generaons he ms probable hypothess s, n hat he osprngsuddenly taes aer an anesor some hundred genratons dstan, bu ha n eahsussve gnraton there has been a endeny o reodue th haraer n queson, whh a las, under unnown favourable ondons, gans an asendany. de "But haraers hus ganed would probably be of an umporan naure,for the presene of all mporan haraers wll be governed by naurl seleton



CoRo GR IGOR U 23

expică dect apaiţia no tăătui neipoante (a cianete dn pnc de vedee evotiv) eztă totodată căeecţia naaă n poate opea a acet nive tocai dato-

ită aptui că tăătuie epective n aectează anee individi pta pent pavieţuie n ae aceatăipoteză poate oei to expicaţii pientae c pivie adobndiea de caactee, acoo nde teoia eecţiei natuaen o poate ace n p vaoaea a ca agent n avoaeaexitenţei nei evoţii a peciio ete c att ai ae c ctee obevabi aptu că ate de tăătui pot identicate ncaz no vaiaţii ae aceeia pecii n caz no pecii di-tincte caz no pecii ce tăiec aeae geogace aatea ai ditanţe etc i în ăa cae teoia evoţiei etecondiţia sin u nn a adevăi acetei ipote

X

e ipede din dicţia de ai că teoia eecţieinatuae n ete ngu agent pe cae Dawn nvocă piin eoiei evoţiei Ipotanţa acetuia eiee îod indiect din eevanţa ao agente ade de Dawin Oriin siilr iitee eecţiei natuae eie deigi din ate exepe poibie cia dacă n pte vobi înacete cazi de rumnt ade pin teoiei evoţiei.

De pidă Dawin ecnoate că exiă aeenea iie c pivie a oganee udientae cae datoită aptui că n anici n e de tiitate n e aă b cono eecţiei natu-ae i tind ă ie exte de vaiabie Vaiabiitatea o paeă e datoeze niităţii o i deci aptui că elecţia na-aă n ae nici o pee de a contoa deviaţiie din tuctua

acetoa C iecae agent adiţiona ad de Dawn avoa-ea eoiei evoţiei a ptea eiei a o piă vedee că oagentui izat de eecţia natuaă a căzt daatic

id, p. 116 ( . their variability seems to be owing to ther uselesness andtherefore to natural selection having no power to chec deviaions in their sructure.



24 Rţi it vouţi şi slcţi tuă

î stutu gumttvă Oigiii spciio

A văzt ae că exită o erie de agete ateavece ot iza expicaţii pet o eie de odiicăi tctae de cae teoia eecţiei aae poate da eaa. Dei

aiaţia ete coecă o eecţiei atae ăe toti ccia petr teoia evoţiei ce pţi atci cdvobi de trcta agetativă a Oriinii siilor Ciadacă teio Dawi va acoda o t ai ae getateeecţiei exae ced că e poate ega ipotaţa deciivă a eecţei atae ca aget petr teoia evoţiei

peciio. De pidăî

h Dsnt of Mn, Dawi va eaaizaipotaţa teoiei pet evoţie ate: dacă a geit ati-bd eecţiei atae o ae ptee ceea ce t depate dea adie a exagedi pteea ceea ce ee ie pobabi a ad dpă c pe evici î a ata a ăt-aea dogei ceaţiio epaae 6

Îtadevă teoia eecţiei atae cotiă ă oace

o ao datoiă apti că petr Dawi paţi ezevatodiicăio aeaoii ete det de îgt ia ce ezevateeciei exae dei ai vat ee cotroat cee di ăto de ecai

ptei petr pavieie. 7 Î aceată

ptă ceată ca ae a iicieţei eeo pet ă exceiv de idivizi evoţia ebie ă apaă î pi

d daoită evoio adapative cia dacă ete podexciv a aceoa. Aget iităţii petr pavieţie poae i btitit p ici ditre cee dictateai

P ae pte cocide că adevă teoiei eecţi-ei atae ee ecea da n i iciet petr a ţe

Ces Dwi The ecen of Mn nd Selecn n Relo o Sex PeuiClssis, 00 p 10: "f hve erred n gvng o nurl elecon gre power,whch m very fr om dmng or n hvng exggerd power whch nelf probble, hve le, hope, dne good ervce n dng o overhrow hedogm of epre creon Dp u ite modirile prodse de selei sexu su seeteî sur î re u du pejudiii pre i î upt petu suprieuiedi î su î re u ori rieor raste de sele u



oRo GRGOR I U 25

devăru teoriei evouţiei În pu cia dacă aceta n eenguu arguent nvocat prjin teoriei evouţiei ş deciia dacă Or slr nu poae i coniderată rguro

obind c iind o dezvotare a unui unic ung rumn credă pute privi cartea ca rezutat a unui ung ft rmnttv, orientat către reabiitarea caracteruui ştiinţiic a teoriei evouţiei ce părea condanată pentr totdeauna c purăpecuaţie ura dieriteor ore pe cae ea îbrat aînceputri

BBOGRAFICannon, Walter F., „John Herschel and the d�a of Sciene", în

Journal of the History of Ideas, vol 22, 2, Univerty ofPennylvania Pres, 1961

Darwn, Charles, The Origin of Specie, Wodsworh Clacs ofWold Lteaure, edţa I, 1998

Darwn, Cales, The Descent of Man and Selection in Relation o Sex,Penguin Classics, 2004

Fs ch, Menac hem, „Whewell's Conslence of Inducions - A Evluaton", în Philosophy of Science, vol 52, n 2, Unvesiyof Chcago Press, 1985

Herschel, Joh, Peliminay Discourse n the Study of NatualPhilosophy, Longman, London, 1831

Hodge, M J S, Darwn's Argumen n he Ogin, în Philsophyof Scine, vo 59, nr 3, Unvesy of Chcago Pess, 1992

Hodge, Jonahan, & Radck, Gegoy (eds), The Cambidge Companionto Dawin, Cambidge Universy Press, edţa a2a, 2003

Lewns, Tm, Dawin, Rouledge, Londra, New Yo, 2007Lloyd, Elsabeh A, The Naure of Darwn's Suppor fo h The

ory of N a dur al Selec on", în Philosophy of Scienc, vol

50, n1, Unvesy of Chcago Press, 1983Ruse, Micael, & Richads, Roe (ed), The Cambdge Comion

to the Ogin of Speces, Cambrdge Unersiy Pres, 2009Whewell, Willam, The Philosophy of the Inductive Science Fnded

n Their Histoy, vol 2, ediţia aa, Londra, 1847



Mte ş lmbaj cotext

evolutost

Mcea Dumtu

Unverstaea dn Bucureş

Mod şii dawinin a cnosc n an dn rmă o ndsmficaă la a doii dcâ acla pn ca a os concpt

mod iiial. sdl d aă ploz o asl d apica şi ind la cocpl cnal p domil iloso mn ş spctval osof imba a la cocpl d smniicai maningCocpii doma fiosoa actală a mi s moiva do viz mafzică d aă aas-izcalisă. casă vz p faa ccă cocpa d zolvat a c să amoizăm sa să compabiză popaa acooas a d a f sicatv c pocsl ofizooicca ss sa ca zidă acs ac mal N alăm făădoiaă pas. P d o par ş coază abloaas-zcalis şi rdcios dsp o P d ală pa sămaia oasă maisă obşă dsp o pză pacsa ca p at aoal şi coşt ca acoază p baza

cot pznăilo sal mal dpă pal slosmpacc do/pf op aciraa ca mă pocpă aic va măoaa: s daiasmo sol copaibls-aalisă p poblma iă? Şi dacăda ac ca st pomsil oc a acs abodă şi cas copa dfclăi c ca va bi să cofă?

Modeu ştiinţei dawiniene a evouiei indivizio in-to pecie pin ineediu ecaniuui vaiaţiio inteneaeatoii ae caaceiticio boogice ae aetoa cae nt



U I RU 27

eiul la care orgaisul caă se aaeaă a cuoscuî anii in ură o aplicae la caracerisici oniologiceale iiviilor şi pri urare o exiere seicaivă la

oeii peru care aces oel nu a fos concepu î oinial şi aşaar la care ici nu a fos aplica vreoaă suiu e faă explore o asfel e aplicaie ş exiere lacocepul ceral peru oenil filosofiei iii şi respeciv al filosofiei libajuui anue la cocepul e smiţi(mnin)

Cocepii le oinae î fi losofia acuală a iii evolae peru a răspue la rolea iecorp şi lachesiuea caracerului feoealsubieciv a coşiieisu oivae e viiui eafiice aple e aură aerialisfiicalisă cu su e pilă eoriilereucioise aleieiăii iecorp sau eoriile eliiaivise). Dar aceasăviiue aerialisreucioisă sau eliiaivisă e pue

î faa uei îcurcări cocepale greu e reolva auecu să aroiă sau să copaibiliă rorieaea aceloroase eale e a fi seificaive cu rocesele eurofi-iologice care susi sau î care reiă acese ace eale

Problea crucială peru îelegerea iară a loculuiosru î schea geerală a lucrurilor ese cu aue să

ă seaă e caracerul seificaiv al proceselor ealear şi e coiuul prouselor sau al reulaelor la carecouc acese procese î coexul uor explicaii au-ralisfiicalise ale ecaiselor care susi esfăşurareaacelor procese eale? Cu aue se iegrează ieaşi seificaia sărilor eale şi a acelor e libaj î

schea geerală a luii aurale? Alfel spus cu aueese posibil sesul sau seificaia repreenărilor ealeşi ale libajului îro lue guveraă şi ooaă îchisăfaă e legle fiice aurale?

Ne află fără îoială îru ipas şi nu ave ici oiee clară cum aue să ieşi i aceasă fuăură eore-ică agiea oasră globală espre ară ar şi espre



28 M ş mbj î o vouţos

acele sefcave ale ae repreeăre ealeş lbajul) ese profu vaă Pe e o pare şelecare fureaă cee a reuşe ş lale exlca espre

aura bofcă a oulu coureaă u ablou auralsfcals ş reucos care eoologc vorb olese abora ş explca aoa ue aşăr bochcecoplexe guveraă e leg care apar oeuu chscaua al reală fce ş care oca e aceea oae fobecu ue cerceăr şfce oecve care aspră să

proucă expca caualePe e aă pare îsă pshologa sulu cou saupur ş pu agea oasră afesă obşuă espreo îl repreă pe acesa ca pe u age raoal ş co-şe ale căru ec ş acu fac obecul uor explcaeoale sau eleologce baae pe op prefere şscopur sărle eale aue ropooale) au ucou repreeaoal ar oae acoeaă pe baaacesor repreeăr upă parul „slogsulu" praccore/prefere op acu; oae dors auelucrur sau urmărs să se proucă aue săr respecvrfră o sare ale săr au oinii repreeăr eale) es-pre ce acu ebue îreprse peru a reaa orele

respecve ş did cu aue să caalee energa voeperu a acoa î veerea sasfacer scopuror lor e aşîepl orele sau preferele

D păcae luae ca aare agea şfcreucosăpe e o pare ş agea afesă a su cou pe eal ă pare u par să fe uşor e egra ş e copaba

le au îsă luae sepra ş fecare î coexl e e valaeş e legare puerce eeur care le coeră o plau-blae rcaă ş u exsă c o ovae a prouăeorecă sau praccă peru a reua la ua re ele. Darauc cu aue ar puea f eue abee ag?

Aşa cu ese e aşepa auc câ ave ea facecu u asfel e pas eorec solule la aceasă probleă



U RU 29

a iegrării care su ocueae î isoria filosofe ş aşe au peula îre cele ouă poiii exree ale spec-rului răspusurilor logicposibile ş accepable la proea

iecorp aue ualisul şi respeciv reuciosulsau eliiaiisul aerialis Răsusurile se grupeaă îouă caegorii pricipale e reaci la îrebarea acă poaef realiaă iegrarea explicaveoreică a iii şi a seificaiei repreeărilor eale şi a libajului î oeiulaocupriăor al luii fiice

Sarea ac ală a probleei poae f i caraceriaă î areca o cofruare argueaiă îre ouă poii eaf-ce raical opuse i inmtibilismul şi ii mtibilismulnturlist

Asfel pe e o pare exisă grupul e cocep care sesuboroeaă uui cocep inmtibilist, porivi căruaperspecia escrierii şiiifice obecive asupra feoeelor

ealecoşiee şi pucl e veere aifes al siluicou asupra aceloraşi feoee u po fi aroiae şi usu coeree luae îpreuă Di aceasă caegorie fac areouă grupe e cocepii care su iaeral opuse ar caresu elabor ae pe baa aceluiaşi pricipiu e excluiue: uare perspecive o auleaă pe cealală; ua face apel la

iiiile oasre coue cu privire la iesiuea coşieăa ealului şi socoeşe că perspeciva oiecivşiiificău ese apă să cupriă şi o explicaie a oeiului ea-lului î ip ce cealală cosieră viuea siului couca fii eseialee greşiă şi că uai şiia poae oferio aborare corecă a feoeelor psihologice şi subieci-

coşiee. Pe scur peru a pue ue acesor perspeciveicopaibilise ae veere aici pe e o pare cocepiacareiaă porii căreia î foul lucrurilor perspecivaobiecivşiiifică ese ireeiabil icopleă peru că ue poae oferi o explicaie a coşieei fiielor uae şi pee ală pare cocepia aerialiseliaivisă peu caeiporivă psihologia siului cou ese o eorie falsă



30 Mt ş lmb î ott voluţost

care reuie respisă şi eliinaă e o viitoare) aorareşiiifică oiecvă copleă şi corecă

Filosofia coepoaraă a ii ese oiată ouşi

e u grup e cocepii care se plaseaă îru perierucocepual şi argueaiv omtibi l ist-nturl ist Asfelcocepia saar î aces oeiu foarte aciv al filosofieicoeporae ese fucioalisul Cofor acestei ocri-e psihologia siului cou ese o teorie geerală esprearhiecura srucura şi orgaiarea cogiiei uae care

efieşe îru o iplici şi aiv aura sărilor eal-cogiive uae cu ar fi î picipal opiile preferieleoriele sau eoiile Toae acese sări su cocepue caişe sări fucioale . Opiiile preferiele şi oae celelalesări eale su geuri sau ipuri fucioale efiie piiereiul olului lor caual aică pi ce aue fac sauprouc ele î ecooia ahiecurii ealului şi u picosiuia lor fiică aică pri aura sau orfologia susraului aerial pe care se prouc acese sări eale. Îpricipiu o sae eală efiiă suficie e asrac şipri apel la esăura e elaii cauale î care ese pisă fierep cauă a alo săi sau aciui fie rep efec al alorsări sau aciui poae fi ealiaă p e susraui sau supo-

turi aeriale iverse a căor orfologie sau sucuă poaevaia ul e la o susaă la ala. Aceasă caacerisică aueia şi aceleiaşi săiip eale e a fi isaiailă pe su-porturi fiice iferie poae uele e rlizbiitt multilăAcesa ese cocepul cera folosi e fucioalişi peua suia agueaea aerialisreucioisă sau eoria

ieiăiiip ieceier.Parea uă a lucruilor cu aceasă viiue copaiilisauralisă ese aceea că fucioalisul oferă perspecivauei soluii la polea iegrării oaeii su eoporivăsrucuri iochiice exre e coplexe şi agei raioaieioali şi coşieiVersiuea cea ai elaoaă frecve-aă şi iflueă a fucioalisului acual ese aşauia



c e URU 3

eorie copuaioală a iii care oferă ep cocepxplcaiv iegraor ieea că rolul uei sări eale e aeia îre siu şi coporae reuie să fie explicia

erei copuaioali sările eale su copuaiisuigeeris asupra repreeărilor ealeOricâ e pueică şi ferilă cocepia fucioalisă

reue să se cofrue ouşi cu seioase ificulăi cocep-uale şi explicaive Asfel pe e o pare icopaiiişii eacură ualisă isisă asupra ieii că fucoaisul oferă

prea pui căci aceasă cocepie u e oferă o explicaieseioasă şi creiilă a relaiei ire cogiie şi coşieasuiecivă pe e ală pare icopaiilişii eiiaivişise plâg e fapul că fucioalisul eeşe arhiecuracauală a sărilor eale la u ivel ul prea asracespecific şi geeric î ip ce cogiia reală ese u procescoplex u ai îrupa î sucura eurofiiologică a

creieruluise perfec legii auci ca îro asfel e siuaie

eoreică ş i cocepuală îchisă ereic să ierviă î ofiresc evoia şi eaia eoreiciaului e a explora şi e aexperiea iverse ipoee explicaive şi hereeuice Uaire acese ipoee care şia proa feriliaea î câeva

oeii eoreice plasae icolo e oeiul oigiar şiorigial al iologiei î care a fos peru pria oară foru-aă ese ipoea evoluioisă arwiiaă. Ajuge î felulacesa a ieea e a aplica eele şi cocepele arwiieeevoluioise) î filosofia iii şi a liajului.

Îreaea care e preocupă aici va fi aşaar aceasa

ese awiiaisul o soluie copaiilisauaisă peruprolea iegrării? Şi acă a auci care su proisiuile eoreice ale acesei aorări şi care su copleearificulăie cu care va reui să e cofruă?

Agajarea faă e u răspus sau a l la îreările pre-ceee e cere să lăuri î o prealail o presupoiieeopoivă eoreică şi eoologică pe cae acese ierogaii



32 Mt ş lmb ott voluţost

o oaă cu sie. Aue aceea că exisă o reeie eiseicăsusaială legiiă că oelul arwiia oae i exoai iologie î ale oei ale cuoaşerii iclusiv a câeva

oeii i şiiele sociale şi uaise Darwiiaisulsa ucura e aces ge e rivilegiu eoarece î forasa asracsrucurală explicaia arwiiaă a evoluieiri ecaismul seleciei iuse e ecoogia exeră asuravariaiilor rouse e aura ieră a eiăior suuseevoluiei ar avea efecul lieaor evasaor? a uui aci

uivesal " (Daiel Dee care e îvaă că oul secific cae oae să se roucă I să aară colexiaea ese uroces a cărui siaxă sau alcăuire asracforală eseeură faă e oeiul î care se rouc acele procese evo-luive Muli auralişi lucreaă ai e fa e aa aceseiasuii i evolă oelul ri aricularea şi alicarea uia ale oeii ecâ acea avu î veee î o oigiae căe auoul său icial

Reus la fora sa cea ai asacă şi geerică oellexlicaiv awia reiă urăorul ecais e filrareexogeă sau exeă ius asura uor variaii aleaorii e-ogee sau iere: orgaisu eiaea sau uiaea caeece u oces evoluiois rouce ri iereiul

uor ecaise eogee vriţii ltorii ae uor ăsă-ui efiioii eu eiaea resecivă; eiul auralsocia coceual ec. slză oar acee eiăi ale căorvariaii aleaoii se oveesc a avea u oeia aaaivriica şi le seleceaă e aceasea î viruea acelor răsă-i; a fii u aui ierval e i eoail selecia

coriuie î aieră ofialisă şi oieioală afixarea acelor ăsăuri cu oeia aaaiv riica riiereiul ecaisului rasierii acesora a geeraiilecare au recu esul luei eru suavieuirea ceui aia eialiaea răsăurlor cu oei aaaiv ri ica geeeaă sciări aaaive ocale iifee e auraeiăilor gee orgaise iei ec.



c U I RU 33

Dar ce aue ureaă să fie aora pri pisa acesuioel explicaiv care aspiră să aiă vocaie uiversaă? Cua vau eja aioaliaea sau expicarea aciui uae

eoria ierpeăr sau pshologia siuui cou) apeleaăla coexiuea pe care o asigură u ge special e silogispracic sau acioa oaei acioeaă pe aa uor sărieae iivualiae ereii coiuuior or opiii orie prefere ec). Moeul siplifica al acesuisilogis ese srucura ripariă orinţ Prfrinţ Oinii

(Crdinţ) Aţiuni, pescura D/P O ASările eale su are vori epreeări aleluii care au u coiu ieioal su dr ceva careexisă o real sau ieal) Marea proleă care saupooli oae cercările siseaice volae rece fiosofia iii e oieare aaliică ese aceasa Ce aueese o repreeare? Aceasă reare fuaeaă se rai-

fică ae câeva chesiui la fe e ificie şi e urgee. Ceface ca susaa sau coiuul uei repreeări să fie exacceea ce ese şi ai a es cu se face că area ajoriae acaurilor o ipic auci câ ave evoie e u auicoiu peru a efecua o auiă aciue aces coiuevie ispoiil i puc e veere episec coşieei

oase? Aică pasâ reările a u ivel ai specificce face e pă ca repreeaea ea cocepul eu) ehioom să fie espe hipopoai? Ce face ca auiesrucuri eurochiice i creier să fie cosiuive perusau ieice cu?) u imbol al hipopoailor?

Dar eaea i ură pare să creee o isoaă

seul e eăr esul e oogee care i peerge. Căcipuerea ca aae a proleei relaiilor ie srucurileeuochiice i creier şi epreeăr eale cocepesau sioui pae să e raspuă ru al regisu ecuoa şere Relaii le aurae ire ceea ce s e âplă creier şi repeeările oasre eale su ai egraăelaii cauale eurofiioogice ecâ relaii logice crieriale



34 Mt ş lmbj î o tt voluost

sau coveoale acă acel ge e ela cae e aşep săea seaa e aura repreeaoală a uu cocep sauepreenă Ca alaea naală are să apară ae

fal e cocepe ş să eere u al ge e cerceareecâ acela cu care sue oşu î cerceărle raoalee flosofe a lajulu ş a îreprse cu jloacelogce ş aaccocepuale

Nauralsul susue relaa coveoală cu uafccauală Dar auc u ese câuş e pu surpr-

ăoare îebarea acesua cu prvre la elucarea aursefcave a epreeărlor î ee uor coexuauale. Moul său pefea e a pue aceasă prolea vaf acesa : Ce relae aurală exsă îre u smbol al şrefereu său luea exeră? Ce coferă sefcaesolulor ale?

Dar splaea foulăr îeăr u reue să eîşele cu prvre la fculaea sarc ca aare e a elucaaceasă elae e epeearea ală ş ceea ce eserepreea . De fap aceasă proleă ese n aevăra„coşa peu aurals ş peru îregul său prograe aualare a seac eoaece cocepele u su

c ag c oele sau proopur peee î ceerale luculor c ală e ecuoaşeexac î legăură cu aceasă fculae e pue îea-

rea acă ese ul oelul arwa „Varalae Selece ealae" peu saca e a explca couul eal şseacaea repreeărlor eale Pra sugese seroasăcare poae să puă î şcare o saege auralsă e parwa peru expcaea aur repreeăr ese aceeacă u cocep al eu e hioom ese espre hpopoaaoră isoriei naurale a aesui onep Î aces coexexplcav u cocep ese u ecas aapav el -ecoeaă coporaeul eu î relae c hpopoaMecasele eale su aapăr



c e UI TRU 35

laboarea aeste e oue, aşa um se poae observae pă î arguetele ostrute e Dretske ş respeve Foor, la susţerea ă smolul mal ovaraă,î

o p, u eea e esemeaă sau semă aesta Dar,orât e plaublă ş e promţătoare pare să e aeastăuă explatvă, eea u este lpstă e ultăţ ş e aptea trebue să aă aţă uor probleme seroase ată âevare aestea sut stuaţ î are ovaraţa avută î veee a lpseşte, sau î are ovaraţa este stablă, sau,

e asemeea, avem stuaţle î are oeptele au î moevet arater repreetaţoal, a u au u e auesă ovaree, eoaree oeptele î auă sut ve, ar oastel e stuaţe este oarte greu e aomat u geul eaborare semată aturalstă pe arel urmărm a

O soluţe la ultăţle are se rcă î aţa moelulushţat ma sus este moelul alterav teleosemat, aorat

lu Dav Papeau ş espet lu Ruth Mllka, baat peoeptul e uţe bologă. Potrvt acestu ou moel,gâurle/oeptele au uţ bologe ele oreteaă omportametul p ae ogasmul se aapteaă la trăsătur alemeulu voluţa, sooteşte Ruth Mllka, este aeea aremoeleaă ş omeaă reeul ostu să poucă epreetăr

pr termeul aumtor metoe e teraţiue ă uceea e este repreetat, teaţu are sut otroate eătre regul oate abstracte e proeţe. Ceea e oeteaăo perepţe su u gâ la o stae e lurur pe are o repreztă este u aumt ge e esg evoluţost ( . RuthMlka, 99) Gâul lu Y este dsr X eoaree uţa

gâulu este e a permte vulu Y să se aapteela preeţa lu X î meul său oarea e repeetae seatoreaă eşeulu uţe, tot aşa um o malţe a uuoga eă î eşecul uţe sale prop bologe.

Shematc, plaul e aturalae a repreetălo metale ş a eor semate se artuleaă î uul următoare e,pe care Ruth Mlka o exprmă oarte mpee: „S stemele



3 Mit şi limb î cott voluţioist

ogtve sut poectate e ătre evoluţe peru a proemag astrate ale meulu ourător al orgasuluş petru a oretate e ăre aeste mag prouere

aţulor porvte Aeasta poate să mpe ervarea uormag aţoale pr ombarea uor mag veh ao u aute prp (ereţe, raţoamete) Poaesă mplce, e asemeea, ormarea repeetărlor soprlo, mag are gheaă orgasmul să prouă sau săevte ceea e repretă (aş maga, a se teme ă, a or,

avea teţa ) aul oamelor, esgul bolog lueprp oarte geeale ooraţă u are sut ormatecoceptele pe baa puulu seoral orespuător, lusvputul peepţa pe are o mloeşte lmbaul Formareaoeptelor aevate este văţarea e a repreeta sau e aartograa gâre eea e s etc ca fiind et Peaeastă abltate sut costrute abltăţle e a ace ueăţ,apo ereţe corespuătoare ş, e asemeea abltăţlee a obâ orţe potrvte ş e a e satsae " (RuthMllka, 99, pg )

Naturalsmul semat este u pogram oarte recvetata Ce, să ă el se orută u ultăţ seoase, geue sumota Desgur, pe e o parte, semata uvteor

(wor meag), baată e oceptul e teţe omucatvă(moeul Gre), este ma uşo e acomoat evoluţosmuluDar, pe e ată parte, sematca e aâme a strutulorpopozţoale teoretată ş eluată e su o ormă veroţoală (arsk, Davso), e sub ua moelteoretă(ask Motague), pae să e mult ma geu, aă u har

mposb e aomoa!Problema ea ma lă ac este ţelegerea maeăevoluţostă a strutu state e aâme a lmbau-lu Da u uma! Dacă aoptăm rept ual ş prototpal pshologe ogtve teora oputaţoală a ţ, are gâea este oserată u alcul sugeers u epre-etă metale ş oepte, ar oeptele I gâule sut



c e D U I T R U 37

srutur e forma, atu e geur e ove avem ăaeste srutur au uosut o evole semfavă îroperoaă storcă reoablă? Pare să fe t s poate e ar

ş e evet ă expale pe are oae e au oportametelor ropror or see î erme outuroratrburor e attu propooale sau mofatsefatv î lug peroae e p (X a eua pe Ypetru ă a reut ă Y a trăat ş sa tem ă Y urmăreştesă faă ău et)

Reve la lmbaj, îsă, trebue remara ă eora evouostă pue la grea îerare magea estă esprestaxă ş, î geera, espre mbaj, are se espre oepa, staar astă, a lu N Chosk ste foartegreu e armoat, pe e o parte, o ope are suseă mbajul ete o speaae ogtvă sttv umaă, ăîvăarea ue aumte lmb reă î îvăarea uu set e

regul abstrate, ar uoaşterea oasră a aestor regu esteofată f î reer ş ă spuem e forma bogateîăsute epre forma geeraă a bajulu, u oepaevoluostă, pe e altă parte, potrvt ărea mbaju este oaaptare Daă urure ar sta aşa, atu lmbajul ar trebusă uoasă o pregată evolue, ar evoua mbajuu,

ma aes la veure profue ae staxe u este u feome evetNu este ma pu teresat să refetăm la tema epe-

moogă a rofluuu ue oep evoluoste espreout mtal ş lmbaj la e ge e eore a coutulu,e semată ş e epstemologe oue moelul VS?

Moeu are u prof mxt. ombă trăsăur ş elemete are oresu uor paragme stte ae teoretărmbajulu ş metauu. Astfe, mesue varabtăş hertabtă moeu evouost orespu beprofulu epstemolog a teore oputaoale a mş sut omatbe u teore eralste epre ouul meta ş semat Caratersta varabltă tere a



38 Mt ş lmb î ot voluţost

trăsăturor trate pr seee ese ompatbă u erasemaă erastă e a eta ş araea oututtuor ropooae (a opo, ma aes), ără ape a

ator exter Pe e ată parte, mesuea seee aturaeoverge u exterasmu outuu meta ş semat,ar put e veere epstem se tegreaă programuuue epstemoog reabste s m lblsm

a prma veere, probemee aestu moe hbr mxtsut probemee are se aumueaă feare tre ee

ouă mar geur e programe e ceretare ae semattămetauu ş mbajuu, aă probemee exterasmuu,oarte aut puse ree e crte e geu aeora eaboratee J Foor, ar ş probemee terasmuu, eveatee rte uor geera îtreg e gtor are merg, ep ă , pe urmee u Putam.

O sugeste petru o posbă epăşre a aestu mpas îare sutem prş e coepe are au poarat mpueetăror î omeu teore coutuu ş a e terpretăreste aea a oso m ş a mbajuu să uree, praaoge cu teora stetă a evoue, î veerea ostrurue teor stete a coutuu mta ş a semaembauu.

Toate aeste sugest, oar schate a srştu aestustuu, sper ă vor evotate ş competate îtru stuvtor.

BBOGRAFFre Dretske Exlnng Bhvor Rsons n World of Cuss,A Braor Book, The MT Press, 99

Fre Dretske, Nurlzng h Mnd, The MT Press 99.Jerr Foor, Psyhosmns h Problm of Mnng n h

Phlosohy of Mnd, A Braor Book, Te MT Press,99



e DUTRU 39

r Foo, A hory of Con nd Ohr Essys, A BraorBook, Te MT ress, 1992

Foor, h Mind os Work h Wy h S nd

imis of Comionl Psyholoy, Te MT Press,2001J aegwo Km, Philosohy of Mind,Westvew Press, r

to, 2010 Jaegwo Km, Mind in Physil World An Essy n h Mind

Body Problm nd Mnl Cusion rsn ion ndMind, The MT Press 2000.

Graam Maoa, Dav Papeau ( es. ), losmnis,Oxor Uverst Press, 2006.

Rut Mka, Lnu, hoh, d Ohr Bioloi[ Coris: Nw Fou ndions for lism, MT Press, 1987

Rut Mka, Wi Qun Psyholoy nd Ohr Essys forAli, The MT Press, 1995.

Dav Papeau, hinkin bou Consiousnss, Oxor Uverst Press, 200



Darwin şi programele de cercetare

din ştiinţele umaneihal Radu Solcan

Unverstatea dn Bcreşt

Aticolul înceacă să analizeze iloso modul de a gândi evoluonstaşa cum se manestă e în ştiinee umane nu în bologe. Conceptul

de pogam de cercetare oeă o opeaoalzare a noiunii ma vagide mod de a gândi în ştiină Ideea de pogram de cecetae oosiăaic se nspă dn Lakaos ucleul pogamului evoluonist relevantş în cazu şiineo umane ine cont de aptul că întro popuaendivzi care reuşesc să supraveuiască speculează varia care ledau acces a esurse caei aută să se reproducă dierenat gene

ând astel treptat no tpuri de popua Modu realst de a vedeaconda umană reia n ştiinee umane aceasă perspectvă Cheaeste dată tot de către artatea resurselor n a doua pare atcolulexaminează deea de proces natura în cazul socetălor umane. Esteîn special accentuat aptul că ş în cazul acuni umane evolua nurebue cttă adaptaionist c dn perspectiva rouu pe care oacăvaraile soluior de acune Se arată de asemenea că este vorba

de o conuze în cazul n care se crede că procesee evolutve potpermte atngerea anumtor obecve precse

Pe vremea lu Stal, a aărut î URSS eea e a rote-ja vate îter e ămât u erele foretere Coa

urmau ă fe lata ş î zoe extrem e f le, ue oa-me u ma pomeeă vreoată arbor Ce ea e făut?Trofm Deov âeko a rou gruparea oalor îubur Sugeta u era fără legătură u oepa erearwm a lu âeko

Petru mul umele lu âeko ete atăz vaeu-



h R d SCAN 4

ea Sovetiă, i aoda ă u paţu aplu apitoue geetă Motiv u ea otrbuţia lu âeko aovarea geetii apoul ău la ruaea efoturo

ae e a promova geea RSS Dioo e epodu a t al bloăr ereărlor de geetă ş al elărie a uţătorlor aetea extă ş problema ma geerală oulu are era oep ă io loga URSS

Cie răfoeşte ărţ de iooge au ipe aterae eopularzare a ştiţe e pe vremea u Stal u va da edat pete umele lu âeko Pete tot apare a egaăuele u Miur. Cereărie aeta ut propue reptaragmă a vetgaţlo i iooge. eko ete aiuţi vzb ar î peal upă 95 - ete peroajupra a rae Depre arera lu eko a rfoarte mult ş u ete ai ou petru o prezetare etalatăSmptomat ete faptu ă aeuea ui âeko e pro

ue pe foul ue metaltăţ peale u prvre la ştţăştţa trebue ă prouă rezultate pratie, aă e poateât a reee Or, âeko toma ata oferă reolte abogate, exat î mometul â ete ma are evoe e ele Uuea Sovetă D ăate petru geete, aeştau ut î măură, î ael momet ă ofere aplaţ pra-

te Carera u âeko u a heat o ată u parţalu Stal Aeeaş logă a urmărr rezultatuu rat laeţut î uţi îalte ş e vreea lu ruşov Atuavea ă revă ş eea e a utva platee grupat

De e ă latez grupat După Graham, âeko reeaî uboroaea tereelor vzlor raort u tere-ele ee Ma mult eât atât, vz aeeaş peeut îaţ ă oopereze Cu alte uvte oa pataţ ubur e vor ajuta u pe alţi î efortu e a folo âta efet h ele pob e î attate ltată o.

s e edea aptou VI d Loe R. Gaha Scence nd Phloophy heSoe Unon ew Yo Kop 97 pp95 şu



42 Dw ş pogm şţ ume

rofm Deov e ootea u awt, ar u uul areaeptă e preum aeea a u Malthu ă dvz e luptăpetru eure au uul are repge moştere aratere

lor oâte âeko afrma ă arwmul ău ete uda rwm reator" 2Nu vo ometa a metele au lpa e mere a a au-

urlo eatoare a atare ale lu âeko a arwm Faptete ă ee aă ar f fot orete ar aăugat u tratprotetor expermetal ubtaţal rogramulu de eretare darwt3 Aet trat pur ş mlu u exă au harete mlauzbl î rogramele de eretare are au truurmare u programul e eretare arwa

Soul aetu text u ete um aela e a aalzavatatea uor argumete bologe Bologa ete oaru apăt a ue oexu pe are orm o ex amăm Povetea u âeko a traat eja fuaul ş a ugerat âteva

dtre elemetele rame Darw, ometţa ş ooperareaî exploatarea e reure.

Proraele de ereare şi direţia lor prinipalFloofa ete u efort de a omara ş e oeta vere

teme e ategor au mour de a gâd Cum, î azul

e faţă, ete vorba ere u gur mo e a gâ eevoluţot ş otazele ae î bologe, d ar ma ale ştţele umae, ete otrvt ă avem o îţelegere a moduude a ereta aete ştţe

Coetul e program de cercetare ete u e e a prvatvtatea e eretare . Aş pue î ea l aeul pe otratul tre teore ş atvtate Programee de eretarelumează mol î are urg vetgaţle ştţfe şelu î are e hee blaţul atvtăţ

Loe Gaha Scence nd Phoophy n he Soe Unon, p38 Sa spus Lâseo a asat pu ş spu dae expeetae ( î aestses ş atea tat a u Lore Gaha) Ou poetee espete -auadus u fe de ee aultu soete



r R d S OC 43

â Kar Popper ât ş mre akato au ormua veru, de e program e eretare A mergem ma ult pe ee lu aato, ără a îera ă e ţem de etae

deulu ău.Lakato, petru a fae ma lată ermooga, utlă metafore are ut ele pe are lear pra ompa-<ea otruţor ealate de ăre oame e ştţă uşe fortăreţe aeate xtă u etru (u ueu) aree apărat e o ere îtreagă e fortfaţ Aetea uteum şte etu e proteţe uleu ea ete pro-tja e aau rete Fortfaţle are orote utee are u g eu upte. Uele ot ă aă ş, î ore a,temul e proteţe are o geometre varaă are permtăă e aatee ataurlor la are ee upu Ceretarea etereum u răbo e poţ de lugă urată, î ae eleătăl ot f erute, dar eea e oteaă ete e îvge

î îtreg răboul. 4A aş reurge îă la omararea programuu e er

etare u roetul ue ehpe are e depaeaă î tereeuout ha, aamblul e, urmeaă o reţe tea ş um a f îtro ădure eaă, î are u a o mage eaamblu a rumulu e urmat Îer oar ă determ o

reţe. Uele gruur pot mer fuătr, uee rumuru u ăer Aeata u îeamă ă atvtatea îtregehe îş hmbă reţa. Petru o hmbare fuametalăe reţe trebue ă exte o otatare ară a eşeulu petoată la al ehpe e eretare.

xtă la akato tre aratert ale programelor deere tare are ut mortate î aalele are urmeaă

Î rmul râ, ete tţa lu dtre uleu ş e-tura rotetoare A ea a forma dtţe tre dreţa

A se edea e Laatos „Fasato ad the ethodoloy o seteseah poaes" î The Mehodolo of cenc reerch prormme ser osoe edtte de oh Woal ş Geoy Cue Cade UestyPess 978 Seatve petu dsua oastă su î spea pp7 şu



44 Dw ş pogml şiţl um

pipaă a atvtăţ e eretare ş umeroaee atvtăţe exporare ş agurae a guraţe vegaţe ehee eetare

A oua trăătură mportată a aborăr u akato eeepgerea holmulu akato u are î veere ştţa aîtreg; e aeea el vorbeşte ere programe e ereare 5

Î fârşt, î al trelea râ ete tţa u re reguetoooge u arater egatv ş ee u arater oztvueul programuu e eretare î eu u akato ete

ub emu eg atvulu 6O ultmă obervaţe î aeată eţue prveşte faptuă akato oloeşte termeul eurtă". Programee eeretare au vere eurt Metafora u ete aeea a logare e oue u mâă gură e la reme a ouzMetafora ete aeea a ăutăror aflate ub emul uor regul metoooge

Eurisia bioloiei evoluţionise şi eurisia proraelorde ereare din şiinţele uane

Nu ete âtuş e uţ obetvul aetu text aela ea otrbu ret au ret, a ua epre vrtuţileteore evolue aşa um a ottut ea bologe Vrem

ă atragem aeţa aupra uor aaog u ştţee umaeChetule fe ut utate erpetva ştţelorumae

Petru a ae o omparţe u taţa ştţee umaeete evoe totuş e u reper î zoa boog Petru aformua îl vom urma îearoae pe rt Mar

Mar vorbeşte e o logiă a gâr arwte Î aorîă u elul î are oepe akao prograee e eretare,

5 Latos asato ad he ethodoloy of setf esearhoaes" p7Laatos, Fasfato ad the ethodoloy of setf eseah

poaes" p7



Rdu SOLC 45

vom vor ma egraă epre o eură Cum Mar emazează ou pe pute, vom ua deaproape hea a 7

Prul a, aupra ăua Mar tă ate e a

hematza rumu urma e gâe arwtă, otă puerea eveă a eea e am utea eum o peupoze Daw arage atea Ma abaoeazăeea ă pee a avea o eeă e epaează de la ogâre etrată pe tpolog ătre ua ae pue etrulvetgaor popua Populae u au o eeă; ele ut

formate vz Preupoza ete e ă vz au oemfae ap arte arul evolue 8Cum pueam, Mar voreşte depre fape ş feree;

e eară ă egaj eze o logă a teore elee aturaleD erpetvă eurtă, vom vorb ă epre evaluăr aletăr e ur ş regul e rumare a eretăr

O prmă evaluare a tăr ue opula ete făută d

erpetva fertltă Daă vz şa folo oate pobltăle e reprouere, au opulaa ar reşte expoeal

A oua evaluare vzează tarea e lurur are e obervăefetv la popula. Ceea e e otată ete o tabltate

A trea evaluare a tăr e lurur u prveşte populaleobervate e ătre bolog, reurele aflate la emâa

aetor popula Reurele u re um tru rtmare ă ă aul u o reştere exoeaă a ue oulaO prmă regulă are rumă gârea bologă ete

aeea ă oe e ma u vz ut om-ete petru reure Nu extă reure petru a to ă ereroduă pl

s May e Enwcklun der bolochen Gednkenwel Bel SpeVela 00, ap11, seuea „oa eoe seece auale" s May, e Enwcklun der bolochen Gednkenwe ap11, seueadespe ou dzo. A se edea ş e spue May despe eeul euăa eseas. Aesta ese pu „ ap" despe ae obeşe Mayr. După u se ede uese popu-zs u ap o ealuae a eea e s-a âpa daă aşăaepodue a oa d pl ş u sa o de u obsao



4 Dwi şi pogm i şiţ um

A pata evaluae a tuaţe ete tâ egată e peuozţa auţată ma u. vz, toma petu ă utndvz, u ut about et u u aţ au eea e

boog ume o variabiliae.A ea evaluae a tuaţe ue popuaţ pveştemoşteea vaaţo. le e moştee Nu ete voba îăepe aaptă la meu, um e ee ueo, ae amoşte, pu ş mpu ee eoueea geeaţeî geeaţe a uo vaaţ pe ae le tâlm a vz

A oua eguă ae îumă gâea bologă pveştefeul feeţat î ae vz obţ reuele eeaepetu a tră ş a e epoue Vaaţle ut emfatveî aet poe. Uee te ele fatează aeu a euele pot fae feeţa e utul e veee a obâ e eue

A tea egulă e îumae a gâ bologe vzează

eleţa atuală a atae Aeul feeţat la eue poue o eleţe Seleţa elmă e e ae uş pot poua eue etu uaveţue ş epouee a elmăatfel vz u aumte vaaţ ş le pemte altoa ăupaveţuaă . etat, aa o pe, făă a uul aetaă îeme apaţa uo o eeţe, a uo populaţ u

vz ae au epetuat o ee e vaaţ0uta omuată umâul pe t Ma u ete

alteva eât u mo e a etfa eţa ppală aoeulu e eetae al bologe evoluţote a amteştefoarte mpee e ee autoror are au o aborae reaă aoţe umae, e a bătâul Tue la Thoma Malthu

Î eul u akato, euta uleul bologeevoluţote ete egatvă etu ă, metoolog, u avemvoe ă folom foţa oozvă a ovezlo eme î moet împotva uleulu Î lmbajul ugea a, ehpa e

Aestea sut ee apte ş ele te eee despe ae obeşe May,taduse î lbaul ue eust.



a Rdu SOLC 7

cercere reză o rece prncpă pe cre re voeso noneze chr că înâmpnă ctă Po cătdrumr dere ar n po o reca prcpaă

la prma cute vtă în cle.Esă însă ş un l sens l negtvtă Putem să netăm nu o r l proectul e cercere c ş ceea ce nemştept să corespună semtc vord n acnenvzlor Acestea r treu să urmeze ş ee nşe reguln nee eooogce c nee pe care că le respecă rre să suprveuscă

Folosn o formă uşor e memort l nve nvzlor ologc putem vor espre ce R: refugu resurseş reprocere 2 Eurstc este însă na negtvă Nu sencă n nume tp e refug Fecre nv u ree să rămână fără refugu . Ne putem gân pentru mmultă foră plstcă cestor mgn l n pu frgl cre

ese ntrn ou Un ctă refugu su rpa me drl unele spec mm este pur ş smpu sentă refugltotuş tree găst pentr că tfe dev o resursă e hrnăpentru prăător. Tot ş n treue să rămâ ără resurse(în spec pă hrnă) r nvz chr n ceeş spece pot să se escurce fert. L urmă r n în cee n

urmă nu tree să om să e reprouc răş vrettepote f forte mreNcleul progrmlu evouonst nu oeră cum se cre

e a ese eplc pentru escoperre e căte vzologc unu nume refugu olosr întrn nume e resrselor su o eplce reproucer întrn numefel. ee ese e fpt ml m smplă cne nş găseşe

Î od a să abă îeles sea lu May tebue să exste u doarealuă ş eul ae îduă âdea boolo ş copotaete oespuzătoae ae dizo. Foula 3R e desur de a e te de u ae îep uteeheeooste a a este o adap a fod, heter nd ex despe are orbeatopolo Aetu ade îsă pe reure ş utzaea o ar a sursa despae este ştia eooe.



8 Dwi şi pogml i şiţl um

reg ş resrse ş nu se reprouce spre ce cre eşescsă suprveuască o fc seclân vr care ată să găsescă refugi resrse ş stfe să se repocă feet

ân reptt l velă no tpur e popuAtunc cân emneză con umnă oen nsă ccenteze fptl că e r pute epăş ce R. Oenş construesc refug forte soscte Sr păe ch că epot să e esurseor no connutur omen on hrnăenerge în mour o m rfnte De semene omen

sunt mt m în controlu pe cre eerctă suprreproucerOecle e m ss l etndere mperulu celor R

supr cone umne n să ute e o ltă forulă aecăre elemente e ptem entfc încă l Tce Conmnă stă su semnul cee ce m pute num F frc olosl Dn nou ş nerpret lucrurle s form

une eurstc negtve cre gdeză cond umnă Frcn este o smplă temă e morte; pur ş smplu nu treueutt că resrsee e cre spunem penr înreprnecun sun mtte A le rt c nelmtte nu este lpsăe temă c ronate

Căurea fme ş rmărre foosuu eş pr să e

o clore pesmstă cone umne nu sunt nmc ltcevdecât ot u mo rest e vee con umnă Pentru pute cooper cu l fecre nv treue să ă fmcă re nume competene Totl treue însă văzut c prforml lucru cre se vede în specl în czul folsul urmărtprntro cne su lt. Nu estă n connut anue cresă stngă cee ce însemnă folos pentru un nvd sll e cee ce este pst e folos Dor cune nvzlorumn relevă ce este ş ce nu este folostor

Ce 3F se eleă oate lpede î leul etodoo al şte eoome. Folosu u este ateva deât utltatea aşa este e văzuă de ce u dte eooşt. De ate î şta eoome oa petru aeu aate oa utltaea ese oceptul-hee



Rdu SOLC 49

O tă oservţe prveşe resrsee Ignţ oelor ace ca să se dversfce ot a tlzărleeatve le esrselor Pe ăsra dezvoăr evnt

terntveo se versfcă n se estrânge. Ese ce a re lze să crez că oen pot cv c în scheee Lâsenko enu eectele rrăţ resurselor Rrteaesrselor este un fpt e natură zcă E ţne e alea oenor de mgn tot m te cţun pe creea pute întreprne olosn resrsele spone

Ideea de proes naural şi dou eaore interpreaeeerii

Dcă vor espre eurstc este desgur fresc să neşepăm ş l metfore cre să sugereze o eurstcă su efec-ee ceste Metorele u multe vrtuţ r ş percoleEle pot forte lesne d loc nor nterpreăr nefercte n

erspecv progrmuu e cercetreRchrd Lewontn4 trge tenţ supr cpcne pe

cre o scunde epre s „s elecţe n ur lă . Coprţ tctă ese esgur cu selecţ ş c este e opertă elă de către crescător e nmle N tur nu este însăo personă ş în genere în czul selecţe nturle n este

rărt nc u pnN este o întâmplre că rezult ele selecţe ntrlepot f forte surprnzătore Atât o r că un în locul neaorăr estetce e încânre în fţ specco nturvor eplcţ pentru fecre eu

Lewontn trge tenţ ş supr ptulu că etfor Drwn este lută în sensul e lterl ş în ştnţele me Este c ş cum cree că ropretăţle ezrle suntropretăţ dorte e către cnev Totu ese e pt să nua propretăţle nepotrvte

Rhad C ewot Not So atu Seleto" î he New Yok Reewof Books 7 a 010.



50 Dw ş pogm d cct d şţ um

A Sth ne lăst ş el o etforă ceeră ce aân nvzle" Interpretre etfore p ote f făctăn perspectv celor F Frc fa s folos snt e

fecăr nv în prte r cne colectvă cpătă în chpspontn n prof Nen ş nmc n arneză tot păo confgre prestltă

Cororl nevtl l concepe e ss este că pte ofer or eplc cre recrg „mâna nvză"N pte proce prec

Un aspe ruial: evaluarea osurilorSă ne întorcem pn l ee e tlzăr terntve

le resrselor Conceptl e 11 resrsă" este conceptl pe crene ptem că vrem să constrm o pnte între teorologcă evolue ş ştne precm ce econome Pentr econome este forte mportnt că orce cne mnă

consmă resrsen prenă nventvtte omenlor este n vnt

tnc cân e vor e resrse E permte escoperreconstntă e no resrse Estă însă c o cursă între escoperre e resrse ş mgnre e no tzăr pentrresrsele cnoscte Tot tmpul v est n evnt e t

zăr lterntvePon e l evtl utlzărlor ltetve economşt constrt o concepe espre cost E se nmeşte în moest e ertnt cost e oportntte" Oportuntăleşnsele s oczle e cne n snt tcev ecât vrteleposltă e tlz o resrsă Dcă folosm n ntre

5 Sth se seou al XVIII-lea. l se eeă la oel ue ă ş eeetăe ae aetează V Ada Sth n Inury Into he ure ndCuses of he Weh of ons o I ed de R. H. Capbe A S Sedaapols bety Fud 8 atea a a p. Ada Sth oloseşteexpesa âa zbă" ş alte se ae sae; peu o aalză a stoeaeste de a Ada Sth Ale Mae The sb ad o Jupte ourn of the Hsory of Ides, ol3 71 pp55-5.



a d u S O LC AN 5

'ave celeale sn sacfcae erfea oslălo 'ave e zare a ne esrse dae este cha cosl

A pea spne că spre eosere e aale oml ş

Wţ să aconeze aona O a acona a onal nseamnă ec cosrle Ce nseană nsă aces cr la nvell nreg soeă? Sn pos e nenăate confgra lză rerselo

Să zcem că o 11mână vză" a pea să deermne conraa opmă a cosrlor (penr oae acnle ror dvzlor n soceae) Ese relevan n connare acăse annaă plc aceasă confgrae Ivz se voa orcm oar la ceea ce face 11mâna vză" n cazl lor ac vor nra n mo neval n acne ce F 11Mânazlă" ar aloca fecăr a esrse pls na e acnec ele Mâna e ce F nvz seszează nsă cel pnc ever e a ncale e acne care dn perspecva

lor sun ma ne Sngura sole a 11mân vzle" ar fmonorzarea consană a an nvzlo Aces lucrprespne ş el n consm e resrse A pare asfel o crsăcare ă pese cap socoelle 11mân vzle"

n rapor cu socoelle 11mân vzle" ce F a n efeccorozv Secrel mân nvzle" ese nversarea aces

efec. Fecare nv ş face socoelle sale ş ese e fapmonorza e ce F. 11Mâna nvzlă" saleşte meaforcvorn confgraa cosrlor

Cele spuse î aeastă seue despe mâa b lă sut doa o eăde leătuă u osdeale ale despe polul poamelo de eetaed tee umae î ae îtâlm smlaă u poam dawa Nu

este oba despe o shă a lilo de oă ale eusul la deea de eolue î tele umae ublu omâes ae la dspoe atea lu VlIodahe xplorăr dncolo de ndvdusm ş holsm: AHyek ş CorhBuuet dtua As Doed 008 I aeastă ate u o etal îl oupăaala pespeteo asupa eolue sttulo. Sut luate mometeleate de eolua uoate eoua ultuală. De asemeea atea aeo bbloae ote ampă ae aopeă oate be aese ee A adăuaa î plus î mod speal âtea ute despe Ae Aa Aestaolosete deea de eolue petu a aăta de e eoomt poedeaă oet



52 Dw ş pogml d cct d şţl um

Uz şi abuz de evoluţieLktos v oreşte în termen prec pe făct e teo

retcn împotrv verct cercetător epementst

Ce este nteresnt este că teoretcn pote câştg pe teren ng spt cu epermentst De c ş strctrspecă n progrm e cercetre în sens Lktos norce cz în progrmee pe cre e rept eempe Lktos(cee n ştn moernă a nt) se fce msv ape msv cercetre epermentă

Contrst ntre progrmee mntte ş progrm e

cercetre evoonst este nteresnt Un vom e propeo me e pgn precm ce ett e către Mche Rse şoseph Trvs n re nc măcr în amp să gh fetc o prezentre orăr or epermente e evo e 8Tree să c cu gră în ne referre epermente

Ce m nteresnt eperment menont în vom

ett e Rse ş Trvs cre că este eperment nventte Esther ş Josh Leererg moc secou trect 20

at âd pesp ă ae eoom măes maxmaea poftloAeasta seamă ă e pesp ă oae st eot p fea lo saă aoeaă mod delbeat aest fel I mod eleat Al ha aată mselea este ea ae eimă pe e ae poedeaă astfe A se edeaAme Alha Uetaity, olto ad oom Theoy Journl ofPol Economy ol58, e 150 p11 aatos Falsfato ad the methodooy of setf eseahoammes p.3

A se edea Mhael Rse Joseph Tas, ed. oluon e Frs Fur BllonYers Cambde Massahsetts, Haad Uesy Pess 00. Pet olm osaa speal abodăio expemetale ale eole TheodoeGalad, J. Mael R Rose Epermenl oluo onceps Mehodsnd Applcon of Selecon Epermens Uesty o Calfoa Pess, 00

Smptomat Galad Rose ep o teee estă a eolo Daw oepa etă despe eedtate dpă e deea ă eola esteadală letă, fd de dfi de obseat De ee ma mlte o este oba despe obe a deotaea metodo

loe expemetelo (Fshe) sa despe expemete leate de oea e(Opa Uey Mle) sa despe a oexe ertă evoe booe. sthe se pae ă este ea ae a desopet tea foostă adl expemetl dar olml l Rse Tas p679) e do st edta mod ea



a d u S O LC AN 53

een eseză poez că mle ceror ep•, şor oc înin ca cer să ne în conc c ş Dec le especve nu sn ptăr a ed

eca rwnnă flrează le cre sn porve fce fă vrşlor2Pem enfc n epermen semănăor în caz so

tăor mne? n o rec n ced N esă eee sens ologc socee22 Dr ces fce c progrele cercere şnele mne să semene pe prea p rnnă c progr e cercere evole n ologe soceăe mne sole lernve e cne sn celeeece A tre ec să ne şepăm c lps n evng e sol ernve e cne să oneze

Dn vr mov n po es epermente orgnzenenon pe scră lrgă în ocee Esă însă sucre semănă c cee ce se înâmplă înn epermen ş

în cre ese nevoe e o eplce crs cnlor. Asă or n eempl prăşre erem e rpă srcrlor poce le regmrlor comnse De plă lBpes în 1956 poe rmc în or câevore l Bcreş în 1989 Cm fos posl c înreg prl pr comns cre păre să conroleze pe vece

sl să se zolve în câev ze s chr ore? Cm fospos c n pr c mone e memr să spră efecvîn câev ore? Nmc n pre sârn m mltă mre 2

Me Ruse oseph Tas ed. voluon Th Fr Fur Bllon Years,.679 Nu este a suet spau petu a exploa detalu îeăe de a

ăs measme aaloae u ele ale eedtă booe Feoeul a eeat desu eumăate esu ae teoe ospae.Mul ed ă stutue deute se asud î mod msteos Oamelo lee eu de aemeea, să u euă a steeotpu ea al adaptă lamedu Ced ă stutue espete s-au adaptat umva î ubteaelesoetă . Tot aes atol eaă să pledeze oma petu semaa uopoame de eetae dawee ae n fa apel la eeotpu adaptă A se edea aest ses shema lu May aalată seuea despeeusta booe eoluoste.



54 Dw ş pogml d cct d şl um

n f eplc ese fore eegă că folosm elearwnene Prn nr lor regmr comnse se srăesc să mne solle ernve e cne n omenee

e crz oe srcrle lor polce n mătre penrcă n pr ş smpl sol e cne lernve.Revenn l Lâsenko cu căr ovese m încep

remnt fpl că el prome să onă rezultt nrtOr oc lcrl ces se înâmplă în czl lor ser ecţun re funconeză nlog nor permene polcle

econoce ş socle ope e gerne Lâsenko sperac see nurlă să concă rzle eermneMttis utndis ml şepă e l leră onerenor rele eermne. Un pol cen chr prom cpn nermel pee lere să oă elşug s să ngănme oecve recse Ese o neînegere olă l m loc 1 Mân nvzlă" n coneză c o mână vzlă"

11Mn nvzlă" ne uă să găs o sructră opmă cosurlor r e c nu ecurge el concz că ne ăsă găs o srucră cosurlor pen oecve sle înmo eer. n fon cee ce el c orl 11mânnvzle" sun efecele nenenon Corolrl ese câ sepoe e lmpee. N cm să forulez epermene în

cre să nc în mo pzitiv rezl n concluze progrmele e cerce e n şnele umnen u c să vorm precm Lkos celş gen e cenurăe proece nclel c progrmel n şn moernă nur Aceă răăură n ese n efec Ncle progrmlu ncă precm în şnele n rec prncplă cercetăr rumrle urme sun nsă eplore c lem loce ecâ în şnele nr



Cre o fundamenare a eoriior

azae e mâna nvizibirn exicaţii darwinise

n şinţee socae

ihilVlentin CERNEA,

Rdu Bogdn USZKAnerstatea dn Buuret

ucaea e aă aasează o poteză ptoae la posibiltateauametăii poceseo de tpul mâii iizbe cu autou explicaiio de ip awist ştele socale. Ua ite citicie auseteoei lu Adam Smth este aceea coom căeia acă oameii sut

lăsai estighe săşi umăească pople scopui sa auge ao situaie suboptimaă tlizâ o seie e agumete e actuăawiisteouiostă pecum metaetica lui Aa Gibba sau iscua lui Robe Axelo cu piie la stategia tit r tt am cosieatsă că putem ob espe coopeae dept o tăsătua eolută şiespe altuism ca o stategie stablă. xpcaie cae pu accet

pe cosecee eiteoate ale aciuio iizlo pot astesalate De asemeea egătua ite ştiiele sociale şi cee aleatui apae acest uctuos poect e cecetae iteiscpliaasat e căte Aam Smith ş cotuat e Chales Dawi.

1. IntroducereComncre e fă vnseză o poteză prvtore

l posltte fnmentăr proceseor e tp mânnvze c ajtorl eplclor e tp arwnst n ştnele soce Avntee ceste oră f evtre noroec ş epăşe nor lmte ce snt de întânt în nee



5 Căt o fudmt olo bzt p mâvzblă p plcţ dws î şţl socl

teorle lerle prnân l Am Smth sa FAHyekSccesl nor stfel e plcăr le conceptelo e ză nteor selece ntrale l Drwn l nvell oenl

vzt reză în posltte e a vor espre ltsm c ostrtege etcă stlă n pnct e veere evoltvn prm prte om epne pe scrt ce reprezntă o e

plc e tp mân nvzlă împrenă c n scrt storcl cest concept ş l roll să în ştnele socle pentrc în următore secne să ne ăm pe prole e cre

cest gen e epce se loveşte încercân să elmtămcât se pote e precs fcltte s prncplă Nclelprezente lrăr este consttt e secne cnce încre vom înerc să repozonăm cest moel eplctvîn coorontele ne gânr e tp evolonst vân înveere o prmetr e ză o metetcă rwnnă ş

ezvoltăr evolonste în teor ocrlor Conjnc cestoro prmetr upă cm vom vee m pe lrg în fnllseun sperăm că v ofer o sere e rgmente pternceîn sprnl rezlttelor tprul epl ctv l ân nvzle cre încercă să evte oecle stte

Explicaţiile de tip mâna invizibilăUtlzre eplclor e tpul mân nvzle este înmo tronl soctă cu numele l Am Smth. Acestsctă în Auţ Nţiu l espre ce propretr care înc egosmul ş rptă lor nturle eş nu înveere ecât proprl lor comfort eş sngr scop pe creîl percep în mnc mlor e mnctor pe cre ngjteste stsfc proprlor lor orne vntoase ş lcomeîmprt c sărc tot proftl lor. E snt conş e o mânănvzlă să fcă prope ceeş ste a necestălorve cre r f fost făctă că pământl f fost împărtîn păr egale între to loctor să ş ş fără să ntenoneze cest lcr promoveză nteres socetă ş prleesc



1 nn NA du Bogd SZA 57

e spece" Cre sn nsă prclrăle ces d ece?

ă c scos n evdenă o see e or prec

( ) h c r t Nozck Dv H s Pe Ylkosk prml spec( e e pre nc cân nlză ces sec ese rmă! prespoze n cne făc e în nteres popr elor soceă reză făă să fe vor e veo e e vren scop fe ndvzor n socee ozre n cre o ceş enefcză n cvnele e Nozck epcle e p ân nvzlă sco n evdă posle c n nm moel s proec generlse cre m f crez că r re s fe rez neercăr reşe un nv s grp fos pros şs enn prnn proces cre în ncn cz n ve înedere n moel s n proec generl " 2

Ton Voge Crey slnză fp că eoolog mân

nvzle ese eseor folosă chr l nvell flosofene e căre flosof prec M Pony s Dv HlAce conseră sfe că n poe f eplcă prncp c un fenoen cooron e căre mân nvzlă Creyîl ce e semene în sce pe Krl Popper penrcre scop prncpl l neor socle eorece ese e

denfc repercusne nenenone le cnlor socenenone le omenlor să nzeze în ces fel esens fnconre nslor

Urân pe Pe Ykosk pem rece l o nlză etltă cest tp e epce În rcoll său TheIvsible Hn in Siene, ces scă espre oă răsăresene pe cre ree să le vem în veere Prml specespre cre ree să scuăm ne e rezl ces p

n Inqury Ino The Nture nd Cuses Of Th Welth of Nions, Smt AdamOxfod Uesy Pess, 76, paa 56 Anrhe st i ope, Nozk Robet Huatas Buuet 7 p .60 Cf. Yosk Pet „Te sble Had ad See în Scence Sudes,. ol. VI 5



58 Căt o fudmt tolo bzt p mâ

vzblă p plcţ dwst ştţl socl

e proces. Astfe despre pos fnl ptem spne că esterezulttl n prcrs escentralzt n estă înelegereplcte ale părlor prtcpnte sa ecz centrlzte"4

De semne Ylkosk conseră că tree să ne cont efptl că procesl espre cre sctăm este nonntenonlAgen n ar e gân să procă cel ezltt n montenont. E î promovează prople oectve rezlttlfn eplct c n pros secnr al rmărr cestorscopur. Dpă Ylkosk " ee este că procesl tree să

fnconeze chr că gen prtcpn n nformcu prvre l cest proces De cee mecnsml este ntnvzl" .

N n ltml rân estă nmte cerne în cee ceprvete rezlttl proceselor pentr pte f nmt nrezultt l mân nvzle Astfel el tree să fe n pttern s o strctură cre pr f fost constrte ntenontProsl tree să fe r comple n tree să prăccentl n cest contet ptem vor espre rnmentensttonle concep etce orgnsme ologce s echlrl ssteml e prer pe o pă perfect compettvă

L rânl e En UlmnMrglt stnge între oăposle forme e eplc e tpl mân nvzle epl

cle genetce cele fnconlevolve Cele genetcertă cum se one n rezltt în rm n proces e cesttp Prezntă r emergen n no pttern nsttonlîn termen gregăr nor cn nvle spersate. Pee ltă prte eplcle fnconlgenetce scot în evenănu tât cm cât m egră e ce estă s persstă n

rezltt l n proces e tp mân vzlă C alte cuvten cest mo înelegem e ce estă anmte nstt spreeempl cre este fnc lo

Ylkosk, P op. t. p . 33 Ide



N A, d u Bogd SZA 59

pce e p mân nvză sn ar ofere ă c scoe în evenă Dav H6 nc cânvz conân penr ange prop scop reesc

ocă rep efec o consecnă nenenonaă m mre< generlă penr grp n cre fc pre

3 Pasagerul clandestin: posibile limite le expliciilor ip mâna inizibilă?

Eplce e p mân nvzlă în şnee socle mă că în cone în cre nvz raon îş rmăresc teres pe pă se va nge o se oplă Acesă srege e p ssezfre se fnmeneză şr peacerer vnos l consecneor enenone ecnor nvzor ron.

n ces secne vom încerc să răăm în ce măsrăese pos c nee s conân în veere propr

enefc se poe nge nve gener o sesopmlă Vom încerc sfel să veem că cesăproemă poe f resă a fclăe pe cre e căpsger cnesn crcerzând ces p e compormen prn pe em przoner. Mz sce nosreese cee e epor consecnee pe cre comporamen

psgerl c nesn e re nve n meneor ece nsone urmân să ecăm egăr ces coog.

n more coneeor soce vz cre consen gp po one enefc în urm cn colecve Pen sr m ne compormen n sfe e genegos vom pe rmăor eemp smăm că ese înneres ror ocror ne căr e prmene săă gră e spu vere n cre cee căr C oe cese ese pos ş m m chr raon c n

Hu Dad What's Wo wth sbe Had xpaatos?" îPhlosohy of Scence ol 6 Chao 16



0 Căt o fumt tolo bzt p mâ

vzblă p xplc wst î ştl socl

ne ocr să n epnă ncn eor în acesă eceaces zânse pe pu că ce ocaa n nees e enece ş como pe cre î on avân gă

e ce spu vere vo conn să epnă eo penîng re ces în cu compomen vecn onecoopern Î cesă sue ocar e sus vone un mmum e e ără să spore pe e ăpe ncun cos

Locr e m ss ese num în eoe conemponee ocu psgeru cn esn un gen ce poe nmse în cre cooperre poe păre cea m poăsege Penr e ese ron să ereze nn cespern compormen â mp câ ce coopereazăEemp us în scţe neror ese smr mor spe cre e puem înn pe o pă eră Ase eşec norepc e p mân nvză cre scă în ermen e

orne sponnă ş consecne enece nenenone po crcumscrse în cuăe pe cre e că psgeru cnesn. Un nre oece cre po se şr peeneresrcone ese cee că e n poe sgur penro nvz consumu unor nume nr Acese spr eorece penru n nvz ese ma rona să ncoopereze c să e prz De semene în coneu pseune oră cenre respecre conrceor nre persone poe f pusă su semn înreăr eorece în mesu n respec o îneegere poe conce rezene sperore ce pn înro prmă ză ecâ în sun cre egem să cooperăm

Aces e enomen poe prv ş înro opcă

oogcă . Dcă cee ce coneză penru n nv esemmzre păr nve nv o sr ege e ppsger cnesn pre pr veere ce m opăş ronaă După cm sugereză ş Aener Rosenerg7

Aeade Rosebe, „sm n Conempor Mol Phlosophz d Soleo dspob la adesa hp://wwwdukeedu/%7aleose/oa.pd p



1 a NA du Bogd UZA 161

H în car n g ars a une persoane cae" \ ează ca n parazt sa care n cooperează î coneră ( 's sa unu organs a ne a apta ec re

raş să avân gena" pas ager canesn\ r vea saeg sare c cee ae părnor pond e a arşor. O paă neesrconaă înrn ase' cone a conuce a o st ae sopa ă pent U Vo încercă să arăă însă în ecne teroae n ăsă acese cuă pot epăşe înro aorreetcă arwnană De aseenea vo anaza sraegageruu canesn prn prsa sraege tt for tt, pen- veea care nre cee oă ese _ saă n punc eere evotv.

4 Altuismul stategie stabilă din punct de vedeeolutiv?

Dcăe pe care e înapnă oeu epcav aân nvze cee că po suronae acă e prv na ezvoăror eroare nrn caru nersc-nar a eore şnce a evoe prn seece nauraăEse nevoe în pru rân e o econsruce a oraănro perspectvă arwnană care să sea a aza ne per-

specve evoonse a eore ocror ene să epcee ce ese raona coporaen a rus. Penr a acar vo en arusu ca n coporaenu ununv caracerza prn o acune care î scae nveu eaapare în avoarea au organs

Daw ne oeră câeva nc în aces sens în a sa TheDescen o Man8 une aă că prnre răsăre carevarază ş po oşene pue egăs ş acuăe oraeş neecuae ae răoşor noşr Dacă ee e ăeau unps e a apai iae pror honiz anc ese reav

Te Deset o M Daw Cals, Ecycpda Btaca, c ,Edbu, 99




vzblă p xplcţ wst î şţl socle

cr că sa p perecona e ung tpu nspne că n oenu în cre înantaş hoo spens event ne soce prncp e a încep să joce

n o porn ş cu vree aces c us ezvorea nor senene nsncve e ee sptesu cr

n eempu rapn cre vne n pre uoruu r anc se reeră oă rur prve care îş a hau înceeş regne V sprve în opna Drn or ce

cre conne memr ce n în se e ce e curjrus penru aş ş proeja seen gt orcân săverzeze pe ce e ose percoe Coorrea ecpre c n esenă penr suprvere ş pe aeu în vzne Drn Apren se e rr uneprecu ce escrs sus r câşg în o consn

răsăure more n rnsse epre pe prcurs e gener.Două componene su z orăr cesu p e

comporen penru Drwn recproce ş uecceor. Pe scr ese vor e pu că încă n preesa e ezvore e cesu p e rpore grp ce

cre conu rus oserv că pre o proe utm mre c ce să e răspun e ş că înăpre unecun cre uce n enec grpu s nor nreer grupuu ce precere n pre comună. ncuvnee oogu engez „în ceea ce prveşte nsncuspe upă cum m puu oserv ese or în mre

sură apu c ve enn e uz e scvne e m asupr ceor n rş e prmee şîncercân să ne ersăm e umee; ces nsnc osără înoă achzon aseen ceore nsnce soceprn seec nraă."

de p. 322



NA du Bogd ZA 163

C tmp cese senmene nsncve s coagantn sem compe e compotamene ş nst egatve ene să promoveze acnea atsă n comnăe

a e omen pre

4.1 Metaetica de tip darwinian a lui Allan GibbardPentr pe ven c o soe a poemee c care

se connă eor mân nvze aş cm os epsă eveme ese e nevoe e starea nor cooone

morae n cre cesă sce să se poaă esăşr Acescar poae f găs făcând pe n s e p eaecMetaec ese o scpă ce are ca oec e s

ngmenee ş prespoze e p zc semnc pshoogc ş epsemoogc e gnr mora e Ase meecarteză nreăr e p Ce ese cee o că moră?"s O ecă moră poe vea vor e evăr?"

Tp e eore meecă care cem pe n cesăcrre ese aes n veere p că pae să oere ce mn nmen penr o reconsre sperăm e scces n concep e mnă nvză" cre să eve prolemeesne n secne recă n ces cz apre ş egăr pe cre comncre nosră o re c ces smpozon.

Meec An Gr 0 ese o eore cre se crcmscrenrn n e gânre evoonsă E ese o meecănoncognvsă că ecăe more n vore eevăr m ec n conn cognv Ee sn eprese senmeneor pe cre e vem n egără c pe esemenor noşr. C oe că n rec cese scpnen emovsm e ces e m os ncec ără să ăferte epcvă (vez A Ayer) eoa Gr nepropne să veem more m egraă c pe o răsărăpavă spece om menă să nceăenescă mecnsmeerte e cooperre cre să sgre spvere nvzor

We Ches Apt Feels Gbbad Aa Harvad vesy ess 1992




vzblă p xplcţ wst î şţl socl

un Noree ore ca e pr ea ug vre răâve că s cee porve enr pre.

Penru nu ung pre u cesă sce vo încerca

să rsă pe scur cesă cocepe Ese ne e v îveere că cesă eecă Gr u ese sngure p wnn

Gr cree că sgurare cooroăr ş coopeărnre vr vz un în veere suprveur ş înr pre prnro coooare seeneor

Rosenerg e spe că oecvu u Gr u esece e a s c nse ore s ecă or eprcure păru s pea să pră ca un rezu avre eor ş seece re c să ne e o nză sesuu ecăor ore cre prnre ee să poă săcă cese ervăr pose Mz c ese ec cee e oer un unen eec cre să ne peră să epcă

cu în sen n prncp conşen ş consrângăor însen ne uoră ş înro ue de poen fee-idecooperre n n că os posă r us orreoră nsuor ore ş urce pe cre ve înzu e z

Dere nre eor Gr ş eovs csc

să în cocepere ecăor ore n c pe epres enor senene c egră c o oră e g cresă ne re ce senene sn e v î rpor cu re s-tue cp ro Dcă pute spune ş u senenese ro că e per n cru norv ccepn ces cz u re un ro porn eorece ese unvecu penr o reconclere ă peru suec cre usenene confce înro re sae sen orcărecooroăr cesor senee o pre conce cre vor

Aeade Rsebe Dinsm in Coeoy Mol Philosophz ndSoil heo dspob a adesa p//www.duke.edu/7Ealexose/oapd p. 8-9



NA du Bogd SZA 165

na păr ş suprver spece Oecvate cesoroe ore se ece evouv ese aă e vea ordatatvă esttă e ung pu

Rosenerg e aenoneză c ă estă ezvoăr recenede nropooge oogcă cre conă câev ne n-e pe ce Gr e epune n eec s rwnnă u â srăoş noşr honz tră o vă soaă ore copevă Trecere e tra n păur ra savană ese socaă c recere a un conro neococa voc cre vorz pr n oe rânshoog evoonsă ne spne că nevoa e cooperreconce c ezvore oră pŢe au norcapcă cognve ene să sgă ne sreg non-cooperve ş sreg cooperve

De ceasă vzune Gr supr uecăorore pe porn epre cu uto eore evo-

onse ocuror n rec s n un care săeplce sul e orgnzre oenor conepornNoee ore ş cee urce prec ş orgnzle cree pun nu pru (nu) oră cun conşene cee u paru orgnc n concornă c nevoe e pree spece umne Aces gen e epce cre pune ccen

u pe eergen orgncă vror ns ese ş scopepcor e p ânnvză"

42 O perspectiv evoluţionist asupra teoriei jocurilorRobert Axelrod şi strateia I FOR A

Dpă c scoe n evenă Roer Aero proeunenă pe cre o nază n cone e aă ese nce con poe să pră cooperea nro e e egoşş n sen ne uoră cenre?" Un răspns pos

Ide p. 1 0 he Evoluto of Coopeaton Axelod oet Basc Books, NewYo 1992




vzblă p xplcţ wst î şţl socl

în aces sens ese ce u Thoms Hoes însă cesa negăesen nor ase e con Ase în sare e naurăoamen umărnş or neresu pror vo ajnge în

ro se sopmă Sou pe cre cest o va smre în cenru raone unu conrc soc ce să ucă nsre une soceă cve ş unu svern Cooperre nu poe evoua se în ps une autoră cenreRosenerg sunză însă că prn epoarea poprpzze a economsor în speă em pzoneru eo

recen evoonş po ră în ce e rusmu ecprocpoe gener c o srege opmă penru gen nerese mmzre gruu e pte a me aconet soc

Sreg e rgumenre u Aero ese ngenă uneasemenea orăr Teor s cooperăr se zeză pe onvesge supr nvzor cre îş umăresc propr

neres în ps une uoră cre să î oreze să cooperezeCon urmărr neresuu propru ese sumă penru emn czur m ce penru vee în ce măsurăcooperre e posă se cre vz nu sun mov e un senmen ore su me ă e ceProem în egăur c cooperre pre şr în su

e p em przoneruu o ucăor au pose e coopera s nu în coneu în cre nu su ce gneşeceă. Ineren e ce v ce ceă u cooper ceenec m mr Ese însă o em penru că sregronă nu ce rezule opme peru n unl nrecăo mpc că nc n nu coopereză mnose vor escurc m ră ecâ că mno r cooper

Reevn unor semene eermene mene esenconesă eorece o mre pre nre nercnen v reă se srucureză în cesă mneră Spreeempu rporu nre un vnzăor ş n cumpărăor cepare nrun oc m ens în speă em przonerrepeaă Smun o sere e rnee pe comper răspnsu



e N A du Bogd ZA 167

I Aelro ese că sega opmă n su e tp leazonerl ese tit f t t Aceas poe esă pă propune ş Roseneg l răoe ormlă coope

ează n prm rună r po n ecre secvenă leoaă ctoneză seen celual ucor n run preceenă . it tt ese o srege stală eoarece n momen ce esteopă nu poe nvă e căre o srege alernavăală nro sre ncpenă Asel un grup e oen cese compora n cestă neră nu va vulnerl nu alt

grup nvor e pasge clnesn Deş ceş n urmăse vor escurc m ne n prm rună c ecae secvenăleroră se vor escurc rău r pe ermen lung vor elmn De semene ese neres e rerc upăcum a scos n evenă Wlson ş Soer că grprle crecoopereză se menn prn copormene e cooperree orn secunr: normee e cooperre sun le enorme e consrângere ş mpunere Prezen cooperănre omen ne perme să sumăm că cesă srege apărt cr nne e homo spens n scrsă n geneAungân l omen cese spoz reunesc su o cupolăcomună posle c un nv să şe sreg pe creo oreză lul ş un lm penru cooron nme

sua Nu n umul rân pue vor ş espre emocre vor poen cooperreVom ncerc să eplorăm n pre urmăore legăur

nre o concepe meecă rwnnă ş cee ce m pezenat neror pentru vee cm ee poeneză moelleplcv e p mân nvzlă răân cum crul morl

menon m evreme epcă e ce ese ronl să cooperez De semene vom ncerca să veem n ce măsuăpue oeserv cum nconeză rnsmere ş nernlzare normeor părue n cestă mneră e generela genere



168 Căt o funmt tolo bzt p mâvzblă p xplcţi wst î şţl socil

43 Este cooperarea o trasatură evolutivăMeec rwnană ezvoă nero n persecv

An Gr ncercă să epce mo n cre apaţa

morăţ refecă craceru rţon ecţo moraeca un mecnsm e apre meu A f ron penrGr nsemnă fce s smţ cev ccep n umnnor norme pe cre cnev e accepă n con n crensă scopu normeor ese ace e ugumen gru eapve un orgnsm anc e compora ron

ş mor nsemnă f ars eorece poste coopeăr asgură posae oţner unor enefc men consecnţă unu g e pre e ma are

După cm sugereză ş Roer Nozck n Invarnces„ pre pz să spunem că ec ese cuă nveuror soceăţor n vrue fpuu că ces nepneşe o funcţe pe cre omen răn nro comune o

conseă c fn erem e mpornă chr necesră Ocpce ecă e un me gen ese pos să ne f fosncucă oogc c scopu e poenţa cesă funcţe Desemene pre puz c ec să fe o uneă curăâ e mpornă ncâ orce socee [ ] găs o oe cuură e o nsu n orce cz prezenţ ec ese

asocă cu cesă funcţe.4Fncţ cre se referă N ozck n prgrfu c mevreme ese cee e coorona acţun n scop nuenefcu muu penr ce mpcţ Trăsăre cre neprespun căre cooperre po f rnsme oogc căegenerţe vore prn nermeu geneor upă cum nepropune Rchr Dwns prn s fore provocore eore mmesmu n Gen Egit15, ş prn nermeumecnsmeor cure Ese fore neresn e oservt

nvnces Nock Rbe Havad Uvesy ess Cbde 200f· 239 Sels Gene Dawks Rcd Ood Uvesty ss Oord 976



V i l 1 . i a NA du Bogd SZA 169

· i eracţoneză ouă pnu epcatve fere oog ş e ţe e şţe soe terţe e pe oţe o ge câ aă spr o

ă ne Ce pţn ntro pră fază ue vee o epţe e p ân nvză ese agenă ş l ă făân pe o vzue opeă ş sd 'dscpnr

evennd oseră ă re e să eă o ee e eror proesu e evouţe o eerea

oro neocor vo a fvoz parţa u u e pshoog evoţonsă snză pu căo e ooper nvzor ţe n o rns estă prţe uu eoree es fap a f i a e păţ ognve pă să dsngă reteg ooperve ş sreg onooperve Ljeză eprre seneeor e fure reseet epre e un v fă e ţune eor pose reoner nor sfe e seeeoo Cooperre presupune şr posede counre e nţeegere unor seene sraegd eăţe orae po nţeese o neră e nge onsens Otă e ne pue evu senenee ş ţune

e pe esen rep rţone pe ee re proovezăeesee vu pe eren ung Sopu urr nosre nu ese ns or e ră e ce

ese or su rţon nvz să oopereze u oe pse unu gen eeror e pere eşaajng săş cooroneze văţe n veere unu enefu

o. es ses dus sţe nue pezărprenre cu prvre eo evouţonsă a ourorconenrândne pe sreg i t f eoreză e ăreAero Aun ân conţe sn oree uăor pouge să coopereze unu u prrn proes e nvăţre de pu ercăr ş eror cu prvre pose nerăspăţ ue prn re or ăor cre vu



170 Către o fundamentare a teoriilor bazae pe mâna

nvizbilă pr explicaţ darwnste În şnţele socale

m mut succes su chr prntrn proces e seecie oră strtegiior e succes în un ceor mi pui reuşite

Astfe teoretcieni eoonşt jocuui ne artă că

eistă ce puin o strategie e cooperre cre pote creşteniveu e ptre inivizor cre intercioeză tăeci că trismu pote păre prin seece tuă c otrăsătură enefică ptăr mei c rezutt strategieti t f t t

O posiiă oiece cre se pote ce ceste strtegieste că cest moe sumă că viitoru este mi importntect prezentu Acestei oieci se pote răspne că titf tt se zeză pe posiitte c genii vi în veeresă se întânescă în rune viitore e iemei eintuuiitertă Este vor în cet cz e ouă sump n crene spune că nvizi treue să recunoscă pe cei cu creu ntercont în trecut şi e semene t cre ne spune

că invizi treuie să reină cre fost rezuttuO tă trăsătură iportntă ceste strtegi este fun

mentre s pe o sumpie centră teorie evouiei şinume că cee ce este e succes cum pote păre m esîn viitor Aşr putem spune că tote generiie e jucător vor utiz un set e regui confirmt e succesu său

în generiie trecute oferin stfe o epcie ecoogcă.Crcteristic strtegei pe cre o iscutm este propriette ceste e fi n punct e veere evoutv stăO stfel e strtege se zeză pe fptul că c este opttă e o popue e ucător nu pote fi invtă e unt tip e strtege cre început este mioritră Putem săiscutăm espre ti t f tt în ceşt termeni eorece un grupcre coopereză upă cum scote în evenă şi Rosenergnu e vuner une nvzii in prte tor gen cre nucoopereză eoc Deş ceşt n urmă se vor escurc întroprim rună m ne în pn iniviu în comprie cu

Axelrod R op 1



M i l 1 l -a e n n CER NEA, R d u B ogd n US ZK AI 171

e oopeeză î undee ueoe ei nu vo oie , f de ezutte optie uând s ie eini

gentee diste în seine pezentă p susine

pet ezuttee uno epii de tip mn invizii-l . 1 În speă eistă posiiitte paiiei opotentuui is od spontn e e o de spoi gdu detae şi idivizii pot dopt o sategie viia din punt edee evoutiv e si eiie pe ei e efuz oe Din estă nouă pespetivă onuziie tdiiei thHye pot fi svte

Consi dera ii fina leIpotez de uu pe e ounie nostă suto

avut în veee posiilitte eonstuiei epiiio de ân inviziiă peând de ee e identifit nd polem oă esto diiutăie pe e e idiă

asgeu ndestin unei pespetive e suă ă pieestotă pote ondue ezutte optie pentuo genii e inteioneză

n piu ând vnst o poziie etetiă e ftu-ă eotivistă onstuită de ăte An Gid peând dea teoi evoluiei ui Dwin Teoi estui susine idee

onfo ăei oitte epezintă mi degă o tăsă-tuă dpttivă ouui enită să pooveze enisedifeite de oopee e să sgue supvieiuie indivizo Noee oe e p de ungu veii ăânvie dă sunt ee mi potivite pentu dpte nest onte te opot ion şi ol însenă teopot ltuis deoee posiiitate oopeăii siguposiilitte oeii uno eneiii ute A guenttînsă de seene ă esă sttegie pote să pă în ipsunui gent e epunee din eteio i eas este ti t tt n estă pespeivă ts pote păe pin se-eie ntuă o tăsătuă eneiă adaptăi mediu ezutt oopeăii e est tp Sttegi guenttivă e



12 Căre o fundamentare a teorlor bazate pe mâna

nvzblă prn eplcaţ darwnse în ştnţele socale

fă permite gnre normeor i nstitiior n uătoreperspetivă părân intro orine spontnă genertăe pă şi zânse pe onseinee neinenonte e

uni invizorSperăm ă prin prezent omunre m reusi s sotemîn evienă în e măsură e posii în genere omniăreîntre ştinee soe şi ştiinee naturi. Putem spune stfeă epiie e t mân inviziănste e ăe AmSmith în seou VIIe reprezintă în prezen un frutosproet e eretre ntersipr re îneră s ezvăue

fete mutipe e eistenei iniviue s soieNu în utmu rân reem ă este remră pi

te teoriei evouiei e pute fi pită niveur tâe ferte le veii mne oferin noi perspetive ferten punt e veere eplitv Gânre e tip evouionstre potenu e ugument e funment ş e re-

semnfi mute intre omenie unoşter

BIBLIOGRAFIEAero Roert he Evutin f Cpetin, Bs Books 198Drwn Chres e Desent f Mn, Enyope Britn

In Einurgh 199

Gir Aln Wise Chies, Apt Feengs Hrvar niver-sty Press 1992Hu Dv L / h t 's Wng with nvisibe Hand Expn ti

ns? " n Phisphy f Siene, v Chgo 1996Nozik Roer nvies Hrvr University Press Cm-

rige 2001

Rosenerg Aener „Dwinism in Cntempy MPhisphy d Si hey , isponi reshttp//wwwukeeu/%Elerose/morpf

Smith Am An nqui nt he Ntue And Cses Of heWeth f Ntis, Ofor Unversity Press 1976

Yikoski Pet li h Jnvisibe Hnd d Siene , n SieneStudes, n v 1995



Pgesul n ştiinţă şi eliminarea

selectivă a teriilr.

riectul unei eistemlgii

vluţiniste la Karl R. oer*

Constantin STOENESCU

Unrstata d Burt

cs sd repreznă o analză de deal a cvastoală pl Kal R Popper pornnd de la teza l Donald ampbel că deeavolonsă se regăseşe n nele dnre ssFerle epsemologcendamenale ale aesa În prnpal metoda nercăr ş eo ştestaea dedvă a teoror n sopl alscăr lo n ar nm

aleva deâ apla ale prnp selece natrale n explcareaprogresl noaşer. Un al dolea ontex n are Poppe se oloseşe de oa ersă a onepeor bologe este el a dsedespe problema nde. De asemenea sdl ade în aene şonrba popperană a exparea meansml selee erahe.

Dă uă în onserre tr fosofă omntă înepsteooge ocu seouu treut onsttă ă referre o posă noge între ezvotre ştne rezutt e opet între ee ştnfe ş seea ntră pses u esăvârşre Istor ştne er onepută un proesuutv ş lr r ştn însăş er văzută o întruchre e gruste e progres Aa pă e reprezentnN si a ştnţ, nepn T uh rea în prm pn oneptu e evoe ştnfă au t

ro reala adru proetulu pemoloa ş e ş aaemeuluaşer" aat de CNCSIS pr al a d rare dezvareş ovare P II de od proe ID 976



TONCU 175

\ e ele u ape iae dn exele popperiene, oe wo n od exesiv, însă red reurs a ex oginr de ue ori evenaee sgăi argumenave su

sve de are aş fae vnova

mnarea seleiv şi meoda înerri ş erorirl R Popper ese onsidera de biologu Donald Ca

) lw I părinele ondaor al odeluui (pardigei) seeţiei sau al eliinării seleive în episeologie Conrb

iaă popperiană onsă în reunoaşerea siilariăţio proesul suesinii eoriior în şiinţă şi proesu ei seleive. Tea ese expusă de Poppe� n două pasaje enie înre imp de are noorieae la ivelu ouiăţi soflor ineresaţi de onribuţiile lui Popper d in pria sae iporană, Loia ereri pe are le redau în on-are extens:

Ş

În spii propuneii ele, eea e araerizează eoda epiriă ese oai fap ă siseule urează a i esa ese expus falsifăii în oaefelurile posibile, sopul ei nu ese de a salva viaţano sisee de nesusţinu, i de a seea, în onu

renţa ea ai srânsă, pe el relaiv adeva."

u şi de e preeră o eorie aleia Preerţa nuse daoreşe jusifării experienale a enunţilor areopun eoria, reduerii loge a eoriei la daele epi-rie. Preferă eoria are se afră în ompeiţia dinreeorii, pe are seleţia o ndiă drep e ai apă să su-pavieţuiasă, eoria are poae f esaă el ai severşi are a reu u sues, pnă um, ese din ee ai

Popper 98 p.84



176 Progresu În ştnă ş elmnarea selectvă a teorlor.

roectul une epstemolog evouonste la Karl R. oppe

severe Teoria ese un nsmen pe are îl une larobă prn apliaţiile sae ş a ărui adevae o udeăpe eeu apiaţilor sae "

Di era elor două fragmene onsaăm ă Popper îneaă să sporeasă evidenţa şi oerenţa expiaivă a ezei sae pivire la ompeiţi dnre eor n folosirea ermeuide seeţie înrun od analog elu în are aesa apare n eoria seleţie narale Popper înăreşe aeasă anaogie pridisuţa despre eoriile esae sever are sun ape să supravieţiasă Prin urare, analogia u ese doar ermnologiă,ci ţine ş de ipul de expliaţie invoaă, alfe spus, sugereazăă înre eoriie şinife exisă o ompeiţie asemănăoare upa penru supravieţire dn lumea narală

În Conjeuri şi inrri Popper eia ea prvind compeiţa dne eorii şi progresul unoaşerii prin eliarea

selecivă a eoriilor neperformane şi o dezvolă prn referila meoda înerării şi erorii Teoriile sun înerări, adiă poeze, ş ele supravieţiesc în sensul ă rec u sues diverseese, dar aeasa nu le garanează ă vor supravieţi penruodeauna în viior. Popper eaborează o meodoogie negaivădn perspeiva căreia erorile sun înerări nereuşie de expli

care a luii, alfel spus, în ermeni eoriei evouţei, înerărinereuşie de adapare.Oamenii, în viaţa lor oidiană, aseenea elorlale vieţu

ioare în proesul de adapare, nu aşeapă în sare de pasivae a repeărie dn nară să iprie reglariăţi asupa lorDimpoivă, ei îneară să ipună luii reguariăţi poindde la desoperirea anumior asemănări şi de a inerprearealor pe baza legior nvenae Aeasa înseamă ă nerpreările

Poppe, 98 p35 Campbel, 974 p 44 eoeză ptul, pe are l-am ver pesoa ă î musrul epuba d 932 Die bedenGrundprobleme der Erkenntnistheore e preed Logca ceretări,referrle relai expvă dre poe evoluţos prors cuoe u desul de ueoe



n STOENESCU 177

, 1 s re sun aneroare og observări aseănărior Afe· e înerări, adi ipoeze, şi abi apo vede are 1 1 rezisă şi are nu În ereni eii propşi de Po

' I vo spune ă ne ază pe eoda onjerilor şi a1 1 ărilor Popper apiă aeasă proedură şi doeniuui· „ e eoriile şinţfe n sun o oeie de observai, i · l n nveni, onjei puse u ndrăzneaă a înerare, r m d să fe elinae daă ină în onfi u oservaţiileI i ese observaii sun rareori înplăoare, fnd înre

se de regulă u nenţia peisă de a esa o eorie, daă te posibi, prn obnerea unei infrăr defnive"3Popper neuralizează evenala obieţe u privire a dife

renţa de nară dnre opeiia dnre eori şi upa penrupravieuire dinre speii arăând ă, de fap, eoriile nu sun<eva deâ enaive de axiiza şansee de supravieţuire e oului Speia uană se adapează la ediu pn îner

ri raţionale dar proviorii, de a explia fenoenele naale Expliaţiile nereuşie sun eliinae: Să presupune ăea asua n od neniona sopul de a răi în aeasăue neunouă, de a ne adapa la ea â se poae de bine,de a obne avanaje daă pue găsi oenul prielni, dea explia aeasă lue, dă ese posibil (nu rebuie să pre-

supune ă ese neesar să fe aşa) şi în ăsura în are eseposibil, u ajuorul legilor şi a eoriior expliaive ă meuşit să tingem est sp, tuni însemn ă nu există t pedeu mi ţin deât metd îneăii şi eii, njetuii şiinmăii a presupune u ndrăzneală eorii, de a fae oe pue penru a arăa ă aese eorii sun greşie şi de a leaepa în od provizoriu daă eforrile noasre riie nu auavu sues 4 Ponnd de la ideea elinării seleive şi dela eoda înerării şi erorii Popper va onsrui aşanuiăeodologie negaivă bazaă pe oep de falsifabiliae

Poppr 2002 p 65 Popper 2002 p72



178 Progresul În ştnă ş elminarea selectvă a teorloProectul une epstemolog evoluonste la Karl R Popper

Teoriie şiinţife sun esae deduiv şi sun aepae aâavree â rezisă u sues eselor O eore re a reu sues ese die ele ai severe ese ri aeasa on

firaă definiiv, do oroboraă, d aepaă n odprovizoriu, eea e înseană ă nu ave nii o garane ă eanu va f nfraă în viior Înrun sens generais nspira deaeeaşi idee a elinării seeive, Popper defneşe aiudneriiă, preu şi ideea de riiabiliae, nţeeasă versiuneaxial perisivă a unui rieriu de dearaţie Aiudneariă nu ar f nii aleva deâ un insruen de supravieţuire, ai bun deâ alele, selea de lungul evoluţiei:Aiudinea riiă ar puea f desrisă rep rezuau unei nerări onşiene de a ăsa eoriile sau onjeurile să sufere înoul nosru în lupa penru supravieţuirea eui ai puerniElinarea unei ipoeze inadeve ne oferă o şansă de supa-vieţuire, pe ând o aiudine ai dogaiă r elina ipoeza

pri elinarea noasră"5Popper aenuează fundaenul biologi evouţionis al

ahiziţionării de speia uană a eodei înerării şi eroriarăând ă, de fap e ese speifă luii vii, nre o aibă şiEinsen find doar o deosebire de gad, de rafnare a aeseieode, iar nu de naură eoda înerării şi erorii nu ese

apliaă doar de Ensen, i şi, înro anieră ai dogaiă,de o aibă Deosebirea nu onsă aâ de ul în naura înerărilor, â în aiudinea riiă şi onsruivă faţă de erori,erori pe are ou de şinţă îneară, n od onşien şi upreauţie, ă le dezvăluie enru a infira eoria pe baza unorarguene bie ariulae, nluzând folosirea elor ai severe ese experenale pe are eoria şi riguroziaea sa îi per-i să le oneapă."6

dem Idem



( o n n n ) LJ 179

Problema induţiei şi aşeptle a pror bioloin a doiea oex argueav are Popper foo

e onepe din biologie şi în are oa disinivă o fae

o erpreare evoluţonsă a aegoiior u Kan ese aela are se arguenează n favoarea rezolvării probleei episoogie a nducţei pe baza e eorii psologice a aesea Aeasă inerpreare va f onsaaă de Konrad Lorenzr eora s despre aşepările are a n araer a prioioogi

În analiza sa asupra induţie Popper poeşe de a oservaţia i ue u privire la iposibiliaea ogiă de anfera valid eoriie noase dn eea e ese unosu deja aadevăra sau din observaţii Dar daă eoriile noasre u sunderivae pe una sau ala dinre aese douăăi ani onhide Hue rednţa noasră în ele ese iraţionaă. Eseţaprobleei lui Hue ese că prnipiul uiforiăţii narii n

ese ni deonsrabil a priori (deoaree onrariul său poaref onepu ) nii o inferenţă epiriă validă (orice aseeneanferenţă fnd cirulară în od eviden) Să ură pas cpas analiza înreprnsă de Hue Spre deosebire de propoziţia Păral ipoenuzei ese ega u păral ceorlae douălari, are expriă o relaţe nre idei şi al ărei adevăr ese

desoperi prn siple operaţii ale gândirii ndependen defapl daă exisă sau nu riunghiuri în nivers propoziţiileare desriu fape aparţn unei a doua aegorii evidenţa adevărului lor fiind de ală nară. Asfel onrariul oriărui fappoae f oriând onepu u lariae. De exeplu propozţia Soarele nu va răsări âne dineaţă poae fi onepu

ă fără a preupune în ai are ăsuă o onradiţie decâpropoziţia Soarele va răsări âne Devne egiiă înreba-rea are ese nara aeei evidenţe cae ne asigură u privirela orice exisenţă reală şi la fape dnolo de ărria aalăa sirilor sau de îregisrările eorei noasre7

Hue, 987, p06



0 Pogesul în şin şi elimine selecv teoiilo

Poectul unei epstemologi evoluoniste l Kl R Poppe

Au nervine onribuţia originală a u Popper El onsruieşe arguen de fora une diee generaă de douăînţelesr posibile ale erenului rednţă", iar un dnre

lanrile arguenaie rezua din oarnele diee duela aeparea unei eorii pshologie a induţiei Daă princedinţă ţelege aii inapaiaea noasră de a pe la îndoiaă egile naurii şi araerul onsan a regariăţilor naurale aun ue are iarăşi drepae es ip de rednţădogaiă are, a puea spune, ai degabă o bază psihoogiă de na raţională Pe de ală pare, daă se onsideră

ă erenl redinţă înglobează aeparea riă a eoriilorşiinţiie o enaiă de aepare uulaă u dorinţa de aevizui eoria în azul în are a reşi să onepe n espe are eoria u îl poae ree auni ue a greşi nroaseenea aepare a eoriilor nu exisă ni iraţiona Şi nuese nii iraţional nii daă, în sopuri praie, ne bizupe eoriile are au re u bne esele, înruâ o desfăşurareai raională a aiunii ne ese aesibilă"8

nonnuare� lu ue Popper ssţne ă un subie

episei nu poae preinde ă şie eriudine, i poaeae doar presupuneri Aesea din ură sun ălăuzie derednţa eaiziă, neşinţiiă dar, onsideră Popper expiabilă dn pun de vedere bologi ă exisă regulariăţi pe

are le pue desoperi Pe de ală pare, aese oneuri sauaniipări, el ai adesea nvenie şi îndrăzneţe, sun onrolae sever prn ese sseae. Meoda şinţiiă nu onsă îna o apăra penru a doved u orie preţ, în od dogai, ăa au drepae Dmporiă olosi oae miloaele logie,aeae şi experenale penru a înera să le niră şisă forulă în loul lor noi anipăr,noi idei preonepue,risan e şi preaure . "

Daă aepă eoria pshologiă aspra nduţiei, pedepl opablă u defnirea şinţei a n deers baza

Poppe 00 p 7 Poppe 981p67



• , t SOENESCU

· jeui ş asiiăi ae esoa aun e se npă ovaea daă de Kan pobeei ui He Cu ai denii un ndaen u valabiiae neesaă a

şeiioppe popune şi în aes az o ezovae în eenii evoluţiei Să onsideă aegoiie aniene ale senăţii ş ineleuui dep poduse evoluţioise Dinoeivă evolţionsă sune onsrnşi să esinge aia kaniană după ae aegoiile a pioi a vaidiae neă Caegoiile aniene vo i onsideae asupţii esae aşa u sun validae şi adevăuile şiinţiie Evolu is vobind aegoiile aniene sun sneie a poseioi punul de vedee al isoiei speiei seie şi înun eld ioi da n în sensul validiăţii neesae din punul dedee al oganisuli individual

Poppe expiă aeasă onepţie înun ragen elo

en: Poblea ine a fo mai înâi, ioeza, H, sau obsevaia?,O, ese ezovabilă a şi pobea ine a fos mai înâi găinaa ol? Răspunsul la a doua înebae ese u fel de ou mai iiiv, ia la ea dini un fel de ioeă mai imiivă Ese oaeadevăa ă orie ipoeză a ales ea a os peedaă de obsevaţii de exepl de obsevaţile pe ae ea ează să le ex

ple Da aese obsevaţi la ndul lo pesupun adopaeanui sise de eenţă un sise al aşepăilor un siseal eoilo Daă obsevaţile au avu n aaer seiaivdaă ele a rea evoia penru o explaţie şi asel au dus lavenarea unei ipoeze an înseană ă ele nu a u iexpliae n vehiul onex eoei sau n vehul oizon deaşepae În aes az nu ave de a ae u un peiol al egesului la inini Megd napo spre eoii şi ui dn eîn e ai piive vo desopei în ele din ă aşepăiinonşiene nnăsue" 0

Poppe00 p.66



Pogesul n şinţ ş eline selec teoiilo

Poiectul unei episteologii eoluţionste l Kl R Poppe

Din perspeiva aesor onsideraţi, deşi eora ilosoiă de p arsian a ideilor înăsue devine absurdă, voaepa ă ere organis dispune de reaţi şi răspnsri

înăsue inlsiv răspunsuri porvie per eveniene ineviabie Popper desrie aese răspnsuri a aşepări, ără apresupne ă aese aşepăr au un araer onşien În aessens, spune ă n ou năsu se aşeapă să e hrăi, proeja şi ubi Di perspeiva reaţiei dinre aşepări şi unoaşere pue vorbi, ssţine Popper hiar despre o unoaşereînăsuă Touşi, arage el aenţia aeasă uoaşere nu esevalabilă a prioi O aşepare înnăsuă, indiferen ese depueiă şi de preisă, poae i greşiă Nou năsul poae abadona şi oare de oae

În onseinţă, pe baza aalizei popperiene, vo adeă e naşe u aue aşepăr inlusiv u aşeparea de adesoperi regulariăţi Prn urare dispune de o uoaşere

are deşi nu ese valablă a prior ese a priori din pun devedere psihologi sau genei adiă ese anerioară înregii experienţe observaţionale

După Popper aşeparea snuală de a desoperi regulariăţi are ese, aşa u a arăa a priori din pun devedere psihologi, orespunde î are ăsură u legea a

zaliăţii despre are Kan a rezu ă ese o pare a înzesrăriinoasre inale şi ă ese valabilă a prori Să însee aeasaă Ianuel Kan a ău onfzie înre odaliăţile pshologie prior de gndire sau de reaţie şi opile valabile apriori După Popper Ka a înera prea ul şi propun ooreare a eorei aniene:

Aşeparea de a desoperi regulariăţi nu ese a prior nai din pn de vedere pshologi i şi din pu de vederelog ea ese logi aerioară uuror experienţelor observaţionale, deoaree, după u a văzu ese anerioară oriăreireunoaşeri a aseănărilor, iar oae observaţiile presupun

Poppe 2002 p 6



snn OE N S 83

oaşrea eănărilor a deoseirlor, Dar n iudatlu ese aes sens prior din pn de vedere o, o aşare ·m ese vaab a prior Ea poe eşua pu

şră să nsrui n ediu nonurăor (ar ue iu u ae eal) are paraiv u odul în are răi od oişnui ese aşa de ao în nu reşi în nii n să deperi relariăţi

În osen, răspunsul de Kan ui He ese aproae ore Disiţia dinre o epare vlabiă a priori şi o aş

epare e es aâ log i genei anerioară observaţieidar nu e valailă a priori ee, înradevăr, deul de sbiăDar Kan îndrăeşe prea l enaiva a de a deonsra u se psilă unoerea e a ropus o eorie redue la nseţa nevail ă eorul osru de unoaşererebuie s fie n o neesar ununa de sues, eea e eseeviden o greşe ă . Când spue neleul nosru nu exrage e

gile sale na ră ipun nauri propriil sale legi, Kanare drepe D n gnde ă aese legi sun adevărae od nesar au ă no re u neesiae să le punenaurii e greşee. Naura reisă oare adesea u sues, forţndune să renţă la lege noasre penr otvul ă aufos inirae ar aa vree răi pue înera dn

no"2Se pae sţne ă opina expriaă de opper ese unrezua un epieologia evoluţonisă a e oaeaunge pd u oar de l odelul seleţie naurale, i şide la eo aleaiv aşa ar eoria aar alepe are o alee -L Spener. Cpell arediează aeasă ideeDar aeaa ese ală probleă asupra ăreia u ese azul săinsisă ii.

poană se o evaluae asupra inerpreări props dePopper n iog Waddingon srie despre inerpreareaevoluţionă a aegorilor i Kan:Faulăie u auorul

Poppe, 002 p



4 Pogesul şnţ ş elne selec teolo

Poectul une epsteolog eoluţonste l Kl R Poppe

ărora aunge la o onepţie desre lue au fos seleaeasel în, ele d ură, să efiene în rapor ae lururi exisene. ereni anieni, se poae a ele să nu ne

pnă în ona dire u urue în se dar ee au os odelae de lururile în se ase în să ie în sare să e aăaţă."3

Dar ai ul de un oenariu oazional ne oerăKonrad Lorez. n eseul Kans Dorine o he A Prori nhe Ligh o Coneporary Biology, Lorenz aepă eza anană u privire la relaţia dinre aegoriie înăsue ale ineeuli şi lurul în sine. Lorenz aepă aserţiunea ă ărăaseenea aegorii a prior n a pea dobnd o unoaşereepiriă a lui. ai ul de a, Lorenz aepă şi onluzia sepiă a lu Kan după are lrul în sine nu poae funosu, luea iind unosuă doar onor aegoriilor subieului unosăor. Adevarea aegorilor a priori la lurul

sne ese explaă pr sauul lor de produs al evoluţe,proes în ursul ărua lrul în se aţionează a aor deeliinare a aegorior reşe

Aseenea lu Popper Lorenz apreiază ă a os spre dezavanaul lu Kan să readă ă izia lui Newon ese perfeadevăraă De ap auni nd a reunosu ă nuiţiile pure

ale sensibiliăţii ş aegoriile pure ale ineleulu se porvesu izia lui Newon K ar i avu în aţa sa o probleă deip puzzle.

Lorenz dsuă pe lar despre aeasă probeă poindde la ereările dn biologie şi anaizează onseţele eoreie Asel e susţine ă ideea ă oae legile raţiuni pure seazează pe sruur fzie sau eanie ale siseului nervos enral uan are sau dezvola dea lungul ileniiloraseenea oriărui al organ, zdrunină înrederea noasră înlegile raţiunii pure, pe de o pare, dar în aelaşi ip înăreşe subsţia înrederea noasră ele, pe de ală pare.

Wddo 1954 880 88



n � n n SO E E SC U 85

ţul ui Kan ă legile raţiuni pure a vaidiae asouă,b a u, ă ore nţă raţonaă iaginablă, hiar daă n înger, rebuie să de supună aeoraşi legi ae gândi

apare, după orenz, drep o reudeaă anropoenriăee inuiţiei şi aegorile desrise aseenea uor serareîn are rebuie să aşeză uea noasră exeă nu po pren nii un el de aonoie şi validiae absouă Aesa eseenru orenz oenu în are îneară să iasă dn înurără propunând oneperea aegoriilor aniene drep adap

ăr evoluve Touşi în aelaşi ip, prn naura lor, aesedapări ne araă ă orele aegorie ale inuiţiei şi aegoiile sun ele însele ipoeze de luru în relaţia dinre speiaoasră şi rea iaea absoluă a ediului onjurăor, în iudavalidiăţii lor ind doar aproxmaive şi relave

orenz propune o analogie expliaivă: Punctele produsede cdnul olosi în reproduerea oograilor dn ziare sun

reprezenări saisăăoare auni ând le privi superiialdar nu po rezisa la inspeţa aenă u ajuorl nei lenileTo aşa reproduerea luii u ajuorul orelor nuiţie şi aegorilor eşuează îndaă e le ere să ne dea o reprezenareai adevaă a obieelor lor a în azul eaniii ondulaoriişi al iziii aoului nreaga iagne pe are un individ o

poae exrage dn realiaea epriă a mgn lum zce eseîn esenţă doar o ipoeză de luru. Ş în ăsura are nţiade prezervare a speiei are lo oae aese sruur înnăsueale nţii pe are le num a priori su poabil doar ipoeze de lur ii nu ese absolu u exepţia a eea e seasunde în şi în spaele enoenelor. Nii dn eea e poae gândi reierul nosru u are validiae absouă a priori înadevăraul sens al uvânului nii ăar aeaia legileei u o" 4

orenz erge ai depare u aes deers şi ae analogii înre odurle în are onepele de spaţu ş auzaliae

ore 196 26 27



6 Pogesul î şnţ şi eline selec teoiilo.

Poiectul unei episteologi eoluţioniste l Kl R. Poppe

sun înrebuinae de o şi gsă în raporarea lor la leaexeă a la o realiae obieivă Cazul ese aseănăor aela n are e uiă prn lenilele unor irosoape de pu

er dfeie, asel în eea e vede dieră. Ca urare, voonsidera ă eea e ni se pare a o supraaă oogeă ese ofunie a iiei de rezouie a irosoplui şi nu un ariba realiăii După părerea ea, orenz rgueează de fapă aeasă obieivae a odului în are ni se pare ă ese lea nu ine de o relaie expliabilă, oulă, lurul în sine,

i ese rezulaul nei seleii evoluive Reeaua nosră onepuală ese adevaă uii oai penru ă a fos seleaăîn funie de gradul ei de porivire la lue orenz preizeazăAes apara enral uan nu presrie legile nauri deo aul de presrie opia unui al ora pănlui. Aseeea ope alului aes apara nervos enral se îpiedă îna prelor shbări neprevăzue Dar aşa u opia alulu ese adapaă sepei ăreia îi ae aă o aşa aparalnervos enral desna organizări aginii luii ese adapalii reae ăreia oul îi ae aă Ca în azul oriărui al organ, aes apara a ains apaiaea de a prezerva speia ănd aă reaiă dea lugul isorie de lenii a speie.

n onvorbirile sale u Popper orenz îşi expriă explii

aordu faă de ideea unui a prori bioog. orenz reia ezelesale dn sudul enona a sus Asel el onsideră ă diverselor aegori a priori nu le orespunde nc în realiaedar ele sun aseenea unor ui n are abaă rezulaele explorări li exee şi în aes sens înreaga experienă ese deernaă eredar Popper înăreşe aces pun de

vedere are îi despare pe ei doi de Ka prn aura lor eoriile noasre sun a prior dar nu adevărae a prori Adoi onsideră ă despărirea de Kan ese daă de perspeiva

S oez 962 p25



c nst n n SOE ESCU 7

oluiostă şi că etr n evouoist este fească cceptea crcteruu potetic cuoşterii6

Prores prin revoluţiiO trei temă cre îi oferă li Popper prileu de folosiocepte le teoiei evoluiei este cee a progesui ştiieote u întâpător, dcă îl cosderăm pe Popper epsmolg evoluioist, îcă di Loica cercetrii cest susieă 11 • • probem cetrlă a epistemologiei os ş ste şi s

ăzi problem creşterii cuoşterii"7

Dpă opper, tote poemele episemoogiei trdiiole sut egte de problemreştei cuoşterii De Plton l Desctes, de l eibzş Kt l Dhe şi oicre, de Bco ş oce a Hme,ill şi Russell, 1 teori cuoşterii ost sufeită de speru um de e fce să ştim i ut despre cuoştee cşi de cotibui l îitre coşterii ştiiice. 8

Di perspectv evoluioistă istrumettă de Popper îLoica cercetrii este înelesă şi reli dite cuoştere coă ş cuoştere ştiiiică. Astel cuoştere ştiiiicăeste deită rept cuoştere comuă întro omă dezvolttă ir poblemele episteologice le celor două tipude cuoşere sut cosiderte seăătore De exemplu

veche poblemă umeeă posibilităi u covgeiole deve roblem teeirlor petru cceptre surespgere teolor ştiifce Aceeşi cotiuitte este udor sesztă Conjecturi şi inrmri iind îtărtă de recrsul comu l meod încercări şi eroii Deşi mă voi ărgsă discut umi despre creştere coşteri în ştiiă cred căobsevile mele sut plcbile, făă pre ri odiicăr, şiceşte cuoşteri preştce dică oduui geel îcre oamei b chir ş iele dobdesc oi cuoşte

6 Ve Poppe, ore 1997 p. 28-9 Poppe 1981, p9 8 Poppe 1981 p. 6 Ve Poppe, 1981, p 65



Pogesul În ştinţ şi eliine selec teoiiloPoectul unei episteologii eoluţioniste l Kl R Poppe

fcte despre me Metod îăţării pri cercre şi erore îvăţări di propriie greşel i se pre î modfudmetl aceeşi, idiferet dcă este pactictă de im

e ieriore su superiore, de cimpzei su de omei det t 20ş Dr despre metod îcercării ş i erori m discutt dej pe

lrg Aici e tereseză dor feul î cre Popper îcercă săexplice, folosid uele cocepte di biologie, progresul cuoşterii şi rolitte reolţiior ştiiţifce stdiul Rţiolitte reoluţiilor ştţice" Popper cosideră progresulî ştiiţă diru puct de vedere bioogic su eoluţiost,bzdse pe ideile de struire şi seecţe. Ştiiţ este deiită drept u mloc folosit de speci umă petr se dptla ediu, petru id oi işe mbietle su chir de ivet oi seee işe"2

Popper deosebeşte ître trei vele e dptării dp

re geetică îvăţre comportmetă dptivă şi descoperire ştţiică îţelesă c u cz prticulr l îvăţăriidpttive Pe de ltă prte, Popper ormuleză te semăăriiudmetle celor tre ivele: l tote cele tre iele operăm cu structri moştete trsmise pr strire, pr codulgeetic su pr trdiţie. Mi ult dect tt, la iecre ditrecele trei ee pr structri oi s istruiri oi pri schim

bări d teriorul structri, îcercări supuse selecţie trlesu elimiării erorii.

Structr moşteită este reprezettă de structr geetică orgisului l elu dptării geetice de reperoriulîăscut l tiprilor de coportre de cre dispue orgsul, l iel comportmetl şi de coectrile su teorle

ştiţiice doite l iel ştiiţiic. Aceste structr suttrsmse pri stuire, dică pr repicre codului geetcl ielele geetic şi comportmetl, respectiv ri trdie şmtţie socă ieele coportmet şi ştinţiic

0 Poppe 00 p .8 Popper 1981a p 76



1 • n SO EN ESC U

de tă prte, dpre presupue chimbă dică re erorlor Aceste schări geereă oi probee· ptre cre dc te schăr pi celşi ecis

. i cercărilo şi eliiării erorilor Ncodtă u se tige b dpttv cre să ihee schibre vel ge u loc uti, ivel copotet sut doptte coportete, ir l ive ştiiic st îlocuite teorii cu teorii i bue Dr şi oile teoii se corută cu l e problee, rezltt l trecer l u lt e de proui explictivă plus fă de celellte doă ivee, la iveulcoperirii ştiiiice pr două specte oi Priul costă îa că teoriile pot i orute ligvstic devi exteoreă ş pri cest sut deschse l crtică, l doile corelt priul ie de reli ditre forulre ligvistică teori şi devoltre iaginiei cretore

Rezultă d cele de i sus că progresu ştiiic, ş cu

deieşe Popper cu utorul uor cocepte evoluioste,pide, pe de o prte, de u eleet coservtor dică ruire i precis rdiţ ştiiică, r pe de ltă prte de eleet revoluior, dică seleci îelesă c etodăe elire eorilor pri crtică Popper deeşte progreul î ştiiă c u poces deopotivă revolior şi cosevor id î cest ses î cord cu odul î cre este îelesă

chire dptvă î teori seleciei urle Evoluioisul u îsemă u proces de cuulre ci pesupue oete de dscotiuitte ş ue elre eroilor

lucrări i trii eocupt de proble posibiităiiei lui i bue Popper extrpoleză idee selecie urle spr îtregii lu vii de l orgise uicelulre l

oei. Orgisele îşi evlueză î od cotiu propristre î rpo cu edil courăto şi îcearcă săşi îbuătăescă vi pri rezolvea probleelor Drept rrecăte deăului este copoet supreă cretă de viă î către uei ui bue22

Popper 998, p5



90 Pgesul în şnţă ş elmnaea selecvă a el

Pecul une epsemlg evunse a Kal R Pppe

Aceată izue opperiaă aupa rogeuui î ştiăete coitetă cu celelate teze tar ae teoie ae depre a-tura ştiţei şi poate coiderată, dă păreea mea, drept

o îcercare de a da u ăp la pobleee apărute î epitemoogie ca urmare a cotribuţiilor repezetaior Nii ls a şiinţ, î rimu rd a apariei crări ui Thomauh Strutura revoluţiei ştiinţie Poper îcearcă co-truiacă u răpu la probea caacteui chimbării îştiţă şi o face cu mijoacele teoretce care îi t dipoibie.Am ăzut că fooie cocepte ae teoriei eoiei î decrierea metodei ştiiei şi î eauarea citică a robemei duci-ei, de ude putem trage cocuzia că aradigma eouioităete la oppe o domată a recotucţiior ae teoreticeU cotempoa a ui oper, Stephe Toum, propeîeegerea dezoltării ştiei tot după modeul eouioitAem dea face cu impe traferuri cocepale au ete

orba chiar de o recotrucie, ce pi î uee detaii, a teo-riei eouiei ăşi? etru cazu lui opper îcerc ă ofer urăpu î cotuare

Potenţialul expliativ al odelului seleţiei ierarhieVoi expue î cotuare o poteză coform căreia op

per u oferă doa o puere î termeii teoriei eouiei a uorprobeme epitemoogice ci îcearcă ă aducă uee cotribu-ii a teoria eouiei îăşi Campbel ete acea care formu-lează ipoteza că opper ropue î tudiu Of Clouds andCloks o dezoltare ubtilă a modelui eecţiei aturale preu model a eeciei ierarhice, care a ma potriit aaizeiproceului cuoaşterii Modeu elecţiei ierarhice e bazea-ză pe idetificarea îtro eceă eoluioită caracterizatăpri cotuiate a uor ecaime şi iee coreate ierarhiccare duc a ariaie şi reiere eectiă Atfe î cazu omu-ui ca ubiect cuocător, om aea o ierarhie a proceeor decuoaştere roizorii precum ederea, gdrea, imitaia, -trucia lgtică, ştiţa



1 TOENEU 9

>e uşi şi itepretează teoria cheie eoţio eoria ea poate f deciă ca o cercare de a aplica ega eoluţie ceea ce am aflat atuci câd am aalizat

· v u de la libajul aial la libajul ua Şi ea cotă o auită cncpi dsp vluţi ţeleaă ca dezoltare. eului ierarhic de cotrol, precu şi o aumită cncp! · p nism care coporează au cazul oului •oltâdue exooatic aceată dezoltare a iteelorice flexibile de cotrol te prepuă teoria eodarwi istă a eoluţiei dar ete refoulată arătâd că mţiil pot terpretate ca acţiui cercare şi eoae ai ult au uţi accidetale, iar slcţi ul ca u od de a letola ri eliiarea erorii23

Cu priire la ecaimele eliiări electie oppereţioează că eliiarea erorii poate aea loc ie prin eii-ea completă a forelor ereuşite (altfel p pri elecţie

turală ut extermiate formele ereuşite) ie pri eoluţiai tetatie) ecaielor de cotrol care odiică a u-ă orgaele ereuşite au fomele de coportaet aotezele24

Acet odel ierarhic perite acţiuea electiă a diferite-or ecaie de elecţie şi cotrol atfel îcât ut ex-ue riclui decât părţi ale tregului Poper decrie atfel

acet proce chema oatră perite dezoltarea mecaielor de cotrol de eliiare a erorii (orgae de aertizarerecu ochii ecaime de feedback) adică ecaie decotrol care pot eliia eroarea fără a ucide orgaiul; şideie poibil, î cele di ră, ca ipotezele oatre ă oarăî locul otru.25

Capbel coideră că tru e geeral Cloudsand Clocks opper expriă acea poziţie di biologie coforcăreia paradiga elecţiei aturale ete o explicaţie eteleologică

23 oppe, 966, p 2324 Vez oppe, 1966, p235 oppe, 966, p 252 Vez Cmpbel, 97, p.20



92 Pgesul în şină ş eliminaea seecvă a teiil

Piectul unei episemgii evluinise la Kal R Pppe

ierală a proceelor teleologice Aşa pot explicate pocee aturale precm fomarea critalelor, cotrolul geetical creşterii, dezoltarea emriolui etc Campbell2 extrapo

lează aceată paradigmă a eleciei ierahice la toate poceelede cuoaştere megâd mai departe decât Popper. Rezutateleale pot fi itematizate ub forma următoarelor cocluzii

1 U proce de ariae oarbă 8 şi reiere electiă etefdametul tuturor rezltatelor obiute î dezoltarea cuoaşterii, al tuturor rogreelor î adaptarea itemului lamedi

2 Îtru aemeea proce ut eeţale trei compoetea) mecaime de itroducere a ariaiei;b) procee coitete de elecie;c) mecaime petr pătrarea şi/au prefigurarea a

riailor electate (acete mecaime t defii-tie)

Cele mai multe procee de ariaie oarbă şi reiere e-lectiă ut iductie coi coaştere depre mediu dobâ-dită pri ariaie oarbă şi reiere electiă

. Acete procee coţi mecaime de ariaie oarbă şireiere eleciă caracteritice fiecări iel

Acet model al eleciei poate fi aplicat petr explicareaa meroae procee, de la formarea obişuielor la dezol

tarea gâdirii creatie de la îăarea pri imitaie a orcheme de explorare a mediuli ocial la dierificarea cultu-rală. tem aplica acet model şi î cazul ştiiei De exemplu,feomeul decoperirilor şi al ieiilor imulae idepedete ar putea fi explicat atfel Mai mult decât atât modelleleciei ierarhice ete apreciat la ielul comuităii dicipli

are drept o cotribuie la epitemologia eolioită 2

27 Vez Cmpbe 959 9802 Vobm despe obe u îâmplăoe dn m multe mote le sun ndependene de mpej uăle î e se podu l un momedt nu este m pobbl să bă o o numă selee deât l o reu este o oee uno selet neoe oee29 Vez de exeplu Cllenb xen 987 p 25



1 nn SOENESU 93

În particular, metoda de selecţie ierarhică propsă deI \ e arucă o oă lumă apra poblemei cazării des-( l ete de cae se ocupă Doald Campbell şi Roge Serr

orbim despre cazarea descedeei oricd se îtmplă structură mai îaltă să opeeze cazal asupra sbstructu sale e este uşor să îţelege cauzarea ascedetă, adică ' î care cooperează substrcturile ui sistem petr aueţa îtregl sistem, Dar opsul, cazarea descedetă,lse foarte gre de armoizat c tuţiile oastre coe easta petr că, de obicei, cosiderăm că sbstrcturile i-acioează cazal î orice sitaţie şi u există loc petru oie cae să iteriă de jos î ss Acest crediţă comuăe aceea care dce ître altele, la ceria eistcă de a expli- totul î termeii particulelor oleculare sau altor paticuleemetare, aşa umitul reducţioism.

opper sugerează că se poate explica ueori cazarea

descedetă ca o slcţ ce operează asupra paticulelor ele-etare care oscilează îtmlător Caracterul îtmplător alişcărilor particulelor elemetare, ceea ce opper umeşteaos molecular produce o deschidere care permite ca struc-tra de pe iel mai îalt să poată iterei. Astfel oişcare îtmplătoare este acceptată umai atuci cd se po-trieşte c iell ma îalt al structurii Î caz cotrar ea esteespisă

opper se foloseşte de aceste costatări petr a le aplicaasa selecţiei aturale. l precizează: Deşi Darwi se te-mea că u poate explca ariaţia şi deşi a agreat că a fostforţat să o priească ca îtmpătoare putem edea acum căcaracterl îtmplător al mutaţiei, ce poate reei la ideter

miarea cuatică, explcă felul c ariatele abstracte alemediului, presiuile de selecţie destul de abstracte pot priselecţe să producă u efect descedet aspra orgaismelorii eale u efect care poate i amplicat pritru lg şide geeaţii legate pri ereditate30

oppe, 2000 p 252



94 Pgesul n şnţă ş elmnaea selecvă a el

Pecul une epsemlg evluţnse a Kal R Pppe

fie, o ultiă oberaie Selecia uui tp de comporta-met poate f coiderată o acue de alegere au chiar u actde oiă liberă opper, ca idetemiit decarat a ubliiat

oi de cte ori a dicutat depre ideteriim3 că idetermi-area cuatică u pare ă e ajute î explicare acetui ielcomportametal petru că amplificarea, ă zicem, a proceelo de dezitegrare radioactiă u ar duce la aciuea umaăşi ici măcar la cea aală ci doar la mişcăr îtmpătoareUlterior, după ce a prop ipoteza cauzării decedete,opper şia chimbat chimbat părerea aupa cetei probleme Atfel î The Sef and its Brain.32 Popper coideră că uproce de alegere poate fi u proce de elecţie şi elecţia poa-te fi ditru aumit repertori de eeimete tmplătoare,fără a f îtmplătoare la rdul ei Dacă aşa tau lucrurile,atuci e are că aem aici o cojectură edutabilă ce merităă fie puă la îcercare Cauzarea decedetă ar oferi o ol-

e promiătoare la ua ditre problemele cele mai eliişti-toare aceea a liberului arbtru

F alsicabilitate şi evoluţionism aceată ultmă parte îmi propu u demer coclu-

z o ealuare til popperia a programlu de cercetare

eoluţioit Aşadar e crede opper depre eoluţioim geeral? Cum poate fi aceta ealuat pe baza criterului de de-marcaie? te darwimul falficabil?

opper uie iial că darwiimul u ete o teorie şti-iifică tetabilă ci progrm metfizic de cercetre"33 deea eoluioită, î măura care ete îeleaă ca o ipotezăpeculatiă u poate fi upuă tetării empirice şi, acete u ete falificabilă Trebuie ubliiat fapl că, pre deoebire de cotemporaii ăi reuii Cercul de la Viea,

Vz n s ss sudul Idtm ş lrtat umaă n opp2000 p254-280 oppr Els 977 p 40 opp 976 p5



! Jnn STONS 95

caţioiml, îele ca u criteri de dearcaie, pre-' > l e elimiarea teoriilor peculate Dimporiă, că d gica cercetării, Poper earcă rolul eitic al uor pecu

L 1 etazice e de altă parte, opper adite că ucleul tare 1 eoriei eoluioite l reprezită ideea elecei aturale şi'J otuşi, aceata di rmă da u şi ipoteza eoluioită caeg, poate upuă tetări emprice Da aceata îeamăd, de fat ideea eleciei aturale îţeleaă ca program metal c de cecetae ete o parte a ştiiei de reme ce poate ei

ept teei petr explicaii acceptabile ale aumitor proceeaale şi poate ghida cecetări fertile pe baza uor predicţiie ucce Fără teoria lui Darwi, coaşteea oatră aupraii ii a ai ăracă şi ar i progreamai pţi opperelimitează u paiu teoretic care ete plaată teoria eoloită Deşi are caracter metaizic ea arcă multă lumi-ă aupra or cercetări foarte cocrete şi foarte practice a

e permite ă cercetăm adaptarea la u mediu ou (aşa cumete u mediu ifetat cu peiciliă) îtru mod raioal eaugerează exitea uui mecaim de adaptare şi e permiteă tudiem detaliu mecaiml uciue Şi ea ete dedeparte igura teoie care face acet lucr"34

Ulterior, opper îşi a uaa puctul de edere.35 Mai î-

tâi el precizează că ori de câte ori e referă la dariim areî edere îtotdeaua la teoria darwiită aşa cum ete e-leaă ea atăi, adică teoria iiială a lui Darwi depre elec-ia atrală uiută de teoria eredităii a lui Medeloh deteoria mutaii şi recombiării geelor îtro combiaie geetică şi de teoria decodării codlui geetic Coiderată atfel aceată tructură teoretcă teoria lui Darwi deie ua ex-tre de impreioată şi de puterică, chiar dacă preteia căexplică î îtegime pare prea îdrăzeaă şi ete foate departe de a re{ă. At tr că î coformitate cu

34 oppe, 976 p723S Vez oppe 2 p248



196 Pgesul n şnţă ş elmnaea selecvă a tel

Pecul une epsemg evuţnse la Kal R Pppe

teoria li Popper depre atura ştiiţei, orice teorie ştiţifcăare cojecturi, chiar şi cele care au trecut cu cce ai multetete eere ri urmare, ă u petidem petru darwi

ceea ce u petidem petu ici o altă teorie ştiiţicăSuţierea medeliaă a teoriei eoluţiei a fot îdelugtetată, iar explicaţiile şi predicţiile formulate pe aceată bazut caliicate drept exeple de ucce. Cu toae acetea, remarcă Popper, cea mai importată cotribuţie a lui Darwila teoria eoluţiei teoria elecţiei aturale, ete gre de tetatExită tete experimetale foate riguroae cu ajutorl cărora,aşa cum e mplă cazul feomeuli coct ub demirea de mlnism indusil, putem obera elecţia aturalăchiar c ochii oştri . Cu toate acetea tetele eere ale teoreidarwiite ut diicil de realizat chiar mai mare mărăca tetele altor teoii comarabile di izică au chimie

Faptul că teoria elecţiei aturale ete greu de tetat ia

făct pe uii oamei de ştiiţă pe atidarwiişti şi chiar pedarwiişti importaţi,ă pretidă că ete o tautologie Or, eştie că o propoziţe tautologică precum Toate meele utmee" u pue imic depre lume şi pri urmare u poa-te i tetată ş ici u are ptere explicatiă. opper remarcădrept urprizător faptul că uii ditre cei ma mari darwi

işti cotemporai formlează teoria atfel îct aceata tide ă fe echialată cu tautologia că orgaimele care laăcei mai mulţi decedeţi laă cei mai mlţi decedeţiU bu exempl ete cel al li C.. Waddigto care apărăcocepţia că Selecţia aturală.. deie.. o tautooge"36e de altă parte acelaşi Waddigto atribuie teoriei elecţiei

aturale o putere imeă de explicare. Fireşte, u putem ţie î mod coitet î acelaş tip depre o teorie că eteo tauologie şi că are putere explicatiă de reme ce e ştie că

3 Wddton, 960, p385 Psje sle se pot găs, enoeză Poppe n sele uor dw Rold Fse, J B S H dne GeorgeGylod Spson



t nsnn STONS 97

erea explicatiă a uei auoogii ete mod eide egală eo

Da uşi oper a cotribuit la ărirea aceei oiii e

e ulterior a recuato El recuoaşe aceată chimbae deie

Meioe aceată probeă petru că şi e mă -măr prire icriai Ifleat de cea di ueleaceo autorităi am decri trecut teoria ca fiidppe tulgcă

şi am cercat ă explic că teoria e-eciei aturale u poae f upuă etelor, fiid o tautologie, fiid totuşi foarte tereată di uct deedere ştiiific Solia mea a fot aceea că doctraeleciei aturale programul de cecete metafiicăcel mai reşit El ridică problee de dealiu multedomeii şi e pue la ce fel de oluie acceptabilă a

acetor probleme e puem aştepta E cred şi acum că elecia aturală fcioeaă ace mod ca u program de cercetare otuşi, miamchimbat părerea legătură cu eabiltatea şi cu tatutul logic al teoriei eleciei aturale şi ut bucuroă am ocaia ă fac o retractare Sper că retractarea

mea poate cotribui pui la elegerea tatutului e-leciei aturale37

ultimă iaă importată petru tabilirea meritelorteoriei eleciei turle ete relire rciii explictie elecţiei aturale şi pe de ltă parte, eiaea a ceea ce poatefi explicat fără teoria elecei aturale.

opper ideifică u ca di ioria ştiiei care duce lao ituaţie de acet tip Ee orba depre Mori Wager, ucotempora remedelia fireşte al lui Darwi Atfel pe-tru populaii uficie de mci şi de iolae eproducti, teoria

37 oppe 2000 p249



98 Pgesul în şinţă şi eliminaea selecvă a eii

Piecul unei epistemgii evluţinise la Kal R Pppe

medeliaă a geelo şi eoria mtaţiei şi recombiării ficiete peru a prezice, făă slcţi nul, ceea ce umit viţi gnică Dacă izolăm u mic măr de idiizi

di partea cea ai mare a populaţiei, atuci, dpă u imp,ditribuia geelor îto combiaţie geeică a oii poplaiia diferi îtrucâta de cea a populaţiei origiare Acet lucre a îtâmpla î codiţiile î care preiuile eleciei or ipicu deăârşire Coştiet de aceată ituaie, Wage a itro-d o teorie a eoluiei pr ariaţie geetică, poibilă prinroizolare reproductiă pri itermediul eparaiei geografce

Răpuul dat de Darwi lui Wage, răpu care per-mite îelegerea arciii eleciei arale a fo aceta dacău exită elecţie aturală, u e poate explica eoluia orga-elo care au î mod izibil u cop, cum ete de pildă ochiulau, cu alte cute, fără elecie aturală u poi rezolaaşa mia problemă a lui aley, u teolog cotepora c

Darwi Aceta pue aşa umită problemă a copului îtrocotrucie a argumetului eologic c priire la exitea liDumezeu Dacă găeşti u cea agumeează aley, u teîdoieşti că aceta a fot proiectat de u ceaoicar Aemă-ător dacă om coidera u orgaim mai mare, cu orgaeleale complexe îdreptate pre cop aşa cum ar fi ochii

atuci rebuie ă cochidem că a fot proiectate de creatorieliget Darwi a eutralizat argumetl lui aley arătâdcă ceea ce aceta coidera drept u proiect îdreptat pre cop poate fi explicat la fel de bie ca u rezulat al elecieiaturale

ă aalizăm poteţialul explicati al teoriei lui Darwi forma a cea îdrăzeaă aşa cum e fătuieşte oper ăcoiderăm teoriile, teoria eleciei aturale afirmă că toateorgaimele şi mai cu eamă, ogaimele foarte complexe acăror exiteă poate fi puă î relaie cu u cop au eoluatca rezultat al eleciei aturae, adică au rezula di a-iaiile combiării trăăturilor moşteite, ditre care cele iile au fot repie şi au ăma doar cele utile Formulată î



'l.in STOENSCU 199

·: oă largă teora n nma că poate respsă da e espnsă n realtate deoarece o şta ş Darwn nl•.t' ganele sevesc nor scopr tle De exepl coada

,tui ca ogan ş etalarea coz de căte păn ca pogram ortament n pot explcate prn tltatea lo ş, prndre nc prn selecţa natrală Darwn lea explcat prn · sexală Dept consecnţă ptem ssţe că evolţa ecţe natrală n este strct nvesală deş ete ssţt de n nmăr oarte mare de apte

opper reză toată această dscţe n stll să c mamă clartate eora selecţe natrale poate ormlată ast cât să n e deloc tatologcă În acest caz, n este nmablăc poate să n e nversal adevără sens strct e că exstă excepţ cm se ntâmplă n cazl n nmăre de teor ologce Ş consdeând caracterl ntâmplător aaţlor aspra cărora operează selecţa natrală, apar

excepţlor nu e srprzătoare Astel, n toae enomeneleolţe snt expcate doar pr selecţe natrală otş n care caz partclar exstă un progam de cecetare declan or care arată n ce mare măsră poate selecţa natralăponsablă de evolţa n anmt orga sa program deomortament

In concluze teora selecţe natrale ndepeşte neleerţe tar ae ne bune explcaţ ştţce, dar, pe de atăarte, trebe nţeeasă ca n model explcatv specc eoravolţonstă explcă n enomen doa arătând cm acesta satt ntâmpla d date anmte condţ posle Evolţonşt construesc modele ale procesl n care olosesc doarecansme ale selecţe genetce ş natrale, rezltatele dn concordanţă c enomenee reale Dar ş enomenele cereştar ptea explcate asemănător de teora newtonană şcăle cereşt ar ptea aşa cm snt dată nd o amtă dstrbţe posblă deş necnosctă a aselor n unves

3 Popper 2000 p 20



200 Progresul În şinţă şi eliminarea selecvă a toiilo.

Proiectul une epistemologii evoluţioniste a Karl R Popp

Ideea nei generalizări a selecţei natrale poate i latăn considerare, ie doar ca exercţ eristic Bnăoară, sgerează nsţi Popper, o dscţie despre relaţia dite selecţie şi

instrcţe poate scoate la veală oreaţi care pot dce cel pţin a pnerea ntro noă perspectivă a nor enomene. Astel, revenind a Darwin şi Pale, obsevăm că dacă teoria lDarwi este selecţionistă, cea a i Pale ete istrcţionsăPopper dce până la capăt comparaţa dntre cee doă teoriCreatol este cel care a modelat materia prin proiectl săşi a nstrito n legătră c orma pe care avea să o ia Astel,teoria selecţionistă a li Darwin poate i considerată o teoece explcă pri selecţie ceva care pare a i instcţie Anmtetrăsătri invariante ale medili şi asă amprenta aspra materalli genetic ca şi când ar i modelato, când, de apt, aselectato. "

BIBLIOGRAFIE Bart , Wl am, Wa rrn, 19 87, Phl osoph o Bol og vrss

Phlosoph o Phscs " , în Gr ar d a d n tzk , W W.Bartl, (ds) Evolutionary Epistemology, Rationality, andthe Sociology of Knowledge Opn Cort, lnios

- Campbl l , Donald . , 1959, " Mthodoogcal Sggstons rom

a Comparatv Pscholog o Knowdg Procss" ,Inquiry 2 p 157182

- Campbl, Donald , 1960 Blnd Varaton and Sctv tntonin Crat hoght as n Othr Knowldg Procsss",Psychological Review 67 p. 380400

Campbl Donal d , 1 974, Downward Casaton n HrarchcaOrganizd Boogica Sstms" , în Francisco. I . Aala,

hodoss. Dobzhanski (ds) Studies in the Philosophyof Biology p 179 186 .- C ampb , Dona ld T 1974, votonar pistmolog" , în

P A Schpp (d), The Philosophy of arl Popper OpnCot, La Sal, Ilnos

Popper 2000 p 22



costa OEECU 201

al lnbat, Wrnr, şi k nxn, 1 987, Ev o onay Epis tmoogy Today Concrning Vis rom hioophy, hNatra and th Socal Scinc", în volutonary Epstmology. A Multpaadg Progra D id PblihngComany, Dordrcht, Boston, Lancatr, Tokyo.

m, D a i d , 1 9 8 7, Cerceae asupa nelectulu onescEdira, Şi inţi ică ş i Encicopdcă, Bcrşti , radM Fonta ş i A P l ic

ony, Konrad, 962, Kantt' Doctrn o th A Priori in h Lgh o Conmporary Bioogy'', în Ldig on Brtanany,A. apaport (ds) , Genral Sysms Ann Arbor, Socty

or Gnra Sysms arch, vo a VII-a, pp 2335. oppr, Kar ., 19 66, "Of Clouds and Clocks: An Appoach o th

Proble o aonalty and then Freedom o Man , WashingonUnivrity, St Lois, Misori.

Poppr, Kar , 1 972, Objctve noledge An volutonay Approac Carndon Prss, Oxord Univrsity Prss, Oxord,N York

Poppr, Kar , 1976, Unended Quest An Intellectual AtobogaphyFontana/Coins, Gasgo Poppr, Kar , 19 81 , Logca crcetăr Edita Ştiincă şi Enci

copdică, Bucrşti, trad M. Fonta, A. Surd, E Tivig Poppr, Kar . , 1 981a, aionaita ta roiior şiiniic", în

Ii Prv (d), Istora ştnţe ş reconstruca conceptualăEditra Ştiiniică şi Encicopdică

Poppr, Kar ., 199 8, În căutarea une lum ma bune EditraHmanitas, Bucurşi, trad Anca ădusc Poppr, Kar ., 2000, Scia natraă şi satt să şt iiniic," ,

în vo K. Poppr, Ff ă ş ff şEdira Tri, Bcrşti, rad B. Paad

- Poppr, Kar , 2000a ndrminism ş i ibrtat mană", învo K. Poppr, Ff ă ş ff şEditra Tri, Bcurşi, trad Gh Fonta

Poppr, Kar , 2002, Conjectur nrmăr, Editra Tri, Bcrşti,trad CSonsc, D. Soianoici, F Lobon

Poppr, Kar , Ecc, Jo hn C, 19 97, The Self and ts Bran AnArgument for Interactonsm otdg, London, N York

Poppr, Kar , Lornz, Konra d, 1997, Vtorul este deschs O dscue la gura sobe Editra Tri, Brşti, trad S Lobonţşi F Lobon



202 Progresul n şinţă şi elimnarea selecvă a teoriilo

Proiectu unei epistemologi evoluţionste la Karl R Poppr

Spry, ogr W, 1 969, A Mo di i d Concp o Conscio snss ,Psychoogical eview 76, p. 523-526

Sprry, ogr W. 1 974, Latra l spca izaion in th sgicaysparatd hmisphrs, în F. Schmt şi F Wordn (ds.),

Third Neurosciences Study Program Cambrdg: MIT Ps3 p. 5 19

Wa ddngton, Conrad . H 1 954 Evotion and E pistmoogy ,Nture nr173

Wa ddi ngton, Conrad H, 19 60, Eotionary Adaptation, n SoTax (d.) volution aftr Darwin Unirsty o ChicagoPrss, vo I



Modelul evolutionist

al dezvolării cunoşerii şiinţificel Thoms Kuhn

Dago BÎGUUnirsitata din Bcrt

În această lucrae analizez modelul evouţionis a dezvoltăii cunoaşei ştinţifce la Thomas Kuhn. n pima pate dentific un se de

condiţii pe cae tebuie să le especte un model evoluţionist n a doua

pate dscut inile principale ale analogiei u·Kuhn şi aă că acesta

se realizează pe două nivelur Reaţia individ-spece coespunde

pe pmu ive elaţei ndivdcomunitate ştiinţifcă, ia pe al doilea

nivel reaţe radţie de cecetare-teoe eaborată în cadrul acesteian a treia pae anazez modul în care Kuhn uilizează concepele

de specaţe şi de nşă ecologcă pentru a explica succesiunea ra

dţilo de cercetae ncerc de asemenea, să rezolv o dificuate aanalogei dntre revouţ ştiţice şi speciaţe: pimul concept are o

conoaţe de compeiţie care ipseşte celui de-al doilea n a patra

pate anaizez olosiea analogei pentru a explca progresul ştiinţ

fc prin revouţii şi arăt de ce acesta nu ebue văzut ca apropieretepată de un punc final

C precădere ncepând c anii 60 ai secoi trect,abordarea evoţionistă a ost tiizată di ce n ce ai des n

cele ai diverse doenii În acest artico vo discta na dinte aceste apcări, la probea dezvotării cnoaşterii ştiinţiice O serie de atori, prec tephen Tolin, Karl Poper şihoas Kn, a ncercat să aplice analogia evolţionistă ncecarea de a expica odl care se scced teriie ştiinţiice În această crare voi analiza od n care este tiizat



204 Modelul evoluţionist a dezvoltării cunoaşterii şinţifc la Thomas Kuhn

Pentr ncept, trebie sps că n ncna ntre lcrările sale homas Khn n analzează etaat analogia ntreevolţia biologcă şi evolţia cnoaşterii ştinţce Această

analogie apare n Structura revoluiilor ştiine (SRS) ş n câteva intre lcrărie sale târzii Deş K n eică n spaţ oarte semiicativ moelli evolţionst al ezvoltăricnoaşteri ştiinţiice, această is c ţie va pte a ilmna tromăsră semniicativă opera l Khn

Lcrarea e aţă va avea patr părţi În prima parte voianaliza pe scrt coniţiile pe care trebie să le respecte nmoel evolţionist al ezvoltării cnoaşterii ştiinţiice În aoa parte, voi iscta elementele principale ale analogiei liK În ltimele oă părţi, voi analiza etal mol ncare acesta tilizează analogia evolţionistă pentr a explicamol n care apar isciplinele ştiinţice (partea a treia şi,respectiv, nara progresli ştiinţiic (partea a patra

1 Ideea generaă a n mode evoţonst a dezvotăr cnoaşter ştnţce

oell evolţionist a ost tilizat ca instrment e explicaţie n oarte mlte iscipline ştiinţice, n special n ştinţelesociale Totşi, n e pţine ori, istanţa intre teoria iniţială

in bologie ş coresponentl să este semniicativă, ceea ceace ca teoria evolţionistă să n poată jca c aevărat rolle moel Pentr a analiza ce coniţii trebie să respecte nveritabil moel evolţionist, voi ncepe c o prezentare a teorei evolţioniste, aşa cm apare aceasta bioogie

Evolţionisml biologic tilizează trei concepte centralevariaie, selecţie, transmiterea ereitară a caracterelor Pe bazaacestora, precm şi a altor elemente, teora evolţonistă cearcă să explice, n special, oă tipri e apte Pe e o parte

Prezenarea care rmeză ese na sandard aşa cm pote f găsită nme căr de booge evoţonă sa depre apcea cestea ştinţeesocae V spe exemp Dsin 200 pp 810



Ş BÎU 05

t oba despre modl care evoează indvzi interi nei specii iar pe de altă parte este vorba despe apaiţia specii noi

n privinţa primei probleme explicaţia se desăşoară astelvizii aparţinând nei specii dieră din pnct de vedere alcteristicilor nele dintre aceste caracteristic snt benei ndvizii care le posedă iind mai bine adaptaţ la medie snt netre, iar altele nocive Aceste caracteristici, a pţin nee dintre ele snt transmisibile tatistic, indivizii

e posedă caracteristici beneice vor spravieţ mai mlt şi avea mai mţi rmaşi Acest lcr va ace ca tăsătrileeice pentr spravieţire şi reprodcere să se extindă aell popaţiei, ponderea indivizilor c posedă aceste trătri devenind din ce ce mai mare

Evolţionisml biologic mode se ndamentează pe geetică, care deţine n rol esenţial explicarea mecanismelor

ariaţei şi transmiterii ereditare Astfel, variaţa este expicatărin doă tipri de mecanisme la nivel genetic mtaţiile şiecombinările, care a consecinţe la nivell trăsătrilor obserabie ale organismeor În imbajl geneticii genotipl, careeprezintă alcătirea genetică a organismli, determină, deşi mod complet, enotpl, care reprezintă alcătirea orga

nismli din pnct de vedere al caracteristicilor observabileGenetica va explica, de asemenea, transmiterea inormaţieigenetice, şi, aşadar, a trăsătrilor enotipice, pe cale ereditarătaţiile genetice snt "oarbe", sensl că n există o "nclinaţie" a acestora să rerezinte o îmbnătăţire aceaş sens,şi variaţia genetică este "oarbă", doar selecţia natrală indcea care adce îmbnătăţiri (Distin 2005, p 49)

În privinţa celei dea doa probleme, modl care aparnoile specii, noţinea de bază este speciaţia Conorm teoriei evolţioniste, speciaţia este explicată prin scindarea neipopaţii doă poplaţii izolate din pnct de vedere reprodctiv Această explicaţie este completată de o analiză detaliată a posibilelor caze ale scindării



20 Modelul voluţonist al dezvoltării cunoaşterii şinţif la Thomas Kuhn

Dat iind că n se va pte a trasa o paraeă copletă ntreevoţia bologică şi evoţia cnoaşteri ştinţice se pne ntrebarea care sn eleentele necesare pent a vorbi despre

n odel evoţionist a ştiinţei Dpă sccinta descrere deai ss genetica ndaentează teoria evolţionstă ocaide aceea ţ dintre atorii care a ncercat să aplce evolţionis la doenil cltrii a ncept prin identiicareani corespondent pentr concept de genă Acest ro estejcat de conceptl de eă introds de Richard Dawknscare l deineşte ca

nitate de transitere cltraă Pe acest

concept se bazează eetica considerată o ştinţă alată ncăn ază incipientă care are drept obiect transiterea inoraţiei cltrae O discţie privind posibilitatea eeticii nearndepărta de tea acesti articol

Totşi voi ainti pe scrt o diicltate ntâpinată deacest proiect În pril rând ea este considerată cea ai

ică nitate de inoraţie cltrală Însă n cele ai ltedoenii ale cltrii este diici să vorbi despre cea aiică nitate Pte considera char doeni ştiinţei ntrebândne care este n acest doeni cea ai ică nitate carepoate trasisă de la o teorie la alta de a n o de ştiinţăla altl Pte oeri acest rol nor concepte nor etode sa

nor principii Fiecare dintre aceste aegeri este jstiicată sapte chiar să identiică ee la iecare dintre aceste nvelri Probea este că identiicarea n va ptea i ăctă c oaseenea precizie ncât conceptele de taţie ş recobinaresă poată i aplicate nsă n lipsa acestor concepte n corespondent al geneticii n doeni dezvotării cnoaşterii ştiinţiice n va ptea i elaborat

Dată iind critica de ai ss dar ş altele de care nă voi ocpa aici cred că este ai adecvat ca n odel

R Dawkns h xtdd Photyp p 290, apd Disin 200 p pre deoebre de geneică memeica n ete încă o şiţă empirică afnduse deocamdaă doar a stadi de spoziţe4 V spre exemp perber 2000



207

onist a ştiinţei să n se bazeze pe conceptl de emă\ t cr este posibil, ntrcât cee trei elemente ale evolţii, ariaţe, selecţie şi transmitere ereditară n pres

mod necesar conceptl de genă sa de memă Pentr b despre o abordare evolţionistă a dezvoltării ştiinţei 1 < ecesar ca aceşti tre termeni de bază să şi egăsească n g la nivel ştiinţei, nsă n este necesar să se nceapă de ceptl de memă

oblema este dacă cele trei concepte de bază ale evol1

mli variaţie selecţie şi transmitere ereditară şi pots ntradevăr, n corespondent la nivell cltrii şi al cerii ştiinţiice n particlar În privinţa primli concept ăzt că n biologia evolţioistă viaţiile snt "oarbe", n model c adevărat evolţionis al cnoaşterii ştiinţiicev trebi să respecte această condiţie În privinţa celi deallea concept, modell va trebi să clariice n ce sens nele

tre caracteristicile teoriilor ştiinţiice reprezintă n avantaj,oiile care le posedă ind mai "bine adaptate" Aceasta seoate realiza doar prin identiicarea presinilor selective lae snt spse teoriile ştiinţiice, adică a actorilor care inenţează adecvarea teoriilor, "capacitatea or de adaptare" Î privinţa celi deal treilea concept transmiterea ereditară

eprezintă tansmiterea de la individ la individ a caracteriscilo beneie pentr spravieţire şi reprodcere, până laxarea la nivell nei poplaţii odell aplicabil cnoaştei ştiinţiice va trebi să evidenţieze o distincţie analogă celeidintre individ şi poplaţie sa specie 6

În bioogie, popaia trebie disinsă de specie. O popaie ese n grpde organisme apariând aceeiaşi specii care răiesc înrn spai deerminat.a nive şiinei o ase de distncie te difici d făc Acesta ese nc impotan în care praea dinre cee doă domenii n nconează

O încercare de a idenica set de condiţii pe car rebie să e repece ndomeni pentr a pea spne că se dezvotă în mod voionst apare şîn hrder 1980 pp 274-276 Aceta n conideră necesară disingerea înreindivid i popaie



208 Modelul evoluţionist al dezvoltăii cunoaşterii ştinţifce a Thomas Kuhn

n continare voi discta pe scrt n ce măsră n domeni cnoaşterii ştiinţiice ptem oosi concept de variaţie,n sens cert de teoria evoţonistă De ceeate doă con

cepte vo i preocpat n secţinea rmătoare, c reerire aconcepţia i KEste adevărat că n ştiinţă, a e ca n oricare domeni a

ctrii, există reaizări diverse teori dierte, soţii derite a aceeaşi robemă Există nsă doă probeme n primrând, este această variaţie dest de mică pentr a ptea apica raţionament evoţonist Întradevăr, a nive bioogic, orată prea mare a variaţiei ar ace imposibiă ixarea caracteristicilor beneice pentr specie Acest cr poate i adevăratpentr ate domenii ctrae, n care schimbărie snt prearapide Ştiinţa nsă, mai aes cea matră, n este caracterizatăde o variaţie prea rapidă, ci mai crâd de stablitate În modparadoxa, n ştinţă probema poate i na opsă ar părea

că n ştiinţă există prea pţină variaţie, iar aceasta poate i, deasemenea, o probemă Nici această critică n m se pare jstiicată ai crând, mte dintre soţii a probeme sa teoriisnt eiminate rapid, rămânând cnoscte doar tro comnitate imitată

ai important este apt că n mode evoţionist vari

aie snt oarbe Acest cr este esenţia, ntrcât exact acestaeste e evoţionismi să arate cm variaţiie oarbe, ărămedierea ni scop tim, pot adce modiicări beneice pentr specie sa o popaţie n domeni man nsă, variaţiie nsnt "oarbe", ci "generae strategc" (Dstin 2005, p 52) Acestargment ar avea o inenţă negativă aspra apicării evoţionsmi a sera ctrii n genera, ntrcât a nive acesteia avem dea ace c decizi conştiente La acest argment sepoate răspnde În bioogie, variaţia (determinată de mtaţiieste oarbă n sens că n ptem i sigri că ea merge n direcţia nei adaptări mai bne Acest cr poate i adevărat

Acesta argmen i Denne din crare Cosiousss xplaid



IH1goş BÎGU 09

domenil ştiinţei, n caz căreia toate teoriile noi a o e explicativă mai mare dect cee anteroare (Distin 2005,p

Anaoga evoţonstă în opera lui Khnn această secţine voi plasa probea dezvoltării evo

ste a coaşterii ştiinţiice context general al operei Khn şi voi ncerca să identiic elementele principale aleaogei sae Redon şi Honingenene (200) ssţin că

d apt, Thomas Khn n ncearcă să reaizeze o analogie peă ntre evoţia biologică şi cea ştiinică Cred că acest l poate adevărat dacă ne reerim a discţia din inalturii Însă, lterior, Khn cearcă acorde n ro cenal acestei analogii Totodată, el şi elaborează paralela, reaind anaogii precise, cm este cea nte evolţiile ştinţice episoadele de speciaţie

Voi ncepe c o scrtă prezetare n SRS Khn reaizeazăo binecnosctă distcţie tre perioadele de ştiinţă normală cele de ştiţă extraordinară Perioadele de ştinţă normaă snt caracterizate printrn set semniicativ de angajamene comne, existnd aste n pteic consens tre oameniide ştiinţă, pe baza căria aceştia cearcă să rezolve o serie de

robleme, denmite de către K probleme de tip pzze Insă odată c trecerea timpli este posibil ca diicltăţientlite de oamenii de ştiinţă, ncercarea lor de a rezolvaprobeme de tip pzzle, să se nmţească Acest lcr arncăndoieli aspra angajamentelor comne oameni de ştiinţă cep să şi piardă ncrederea acestea, a respectiva disciplnăintră tro criză

Dacă o noă practică de cercetar şi va găsi adepţi vala naştere o competiţie tre doă tradiţii de cercetare Aceste perioade de schimbare care vechil set de angajamenteeste ps sb semnl ntrebării, iar n no ncearcă să i ialocl, snt nmite de K "perioade de ştiinţă extraordinară" Atnci cnd echi set de angajamente este nlocit de



10 Modelul evoluţonst al dezvoltăi cunoaştei ştnţce la Thomas Kuhn

nl no, are loc o revolţe şnţcă Penr sel de anga-jamene mpărtăş de o comnae şnţcă vo lza sn-agma "radţe de cercetare şcă" În lmtee ne radţ

de cercetare oamen de şnţă elaborează o sere de solţpartclare la dverse probleme eorece, acord c sel deangajamente ce caracterzează respecva radţe

Deş Kh n dezvolă pe larg modell evolţons, el acordă n rol mporan n cadrl opere sale Încă d 1977 şma apo la nall carere, Khn regreta apl că acea carea crca sa a apăra dele n a la seros analogaevoţonstă (Paks 007, p 34) Înadevăr, crc n a ds-ctat aproape deloc aces aspec al opere sale, care ar pt oer o replcă la na dre aczele prncpale la adresaacesea, cea prvd relavsml Kh consderă că analogaevolţonstă poae clarca n ce sens ptem vorb despreprogres trecerea de la o radţe de cercetare la alta

Aor care a dezvolta deea ne analog dntre evolţa cnoaşter ştţce ş evolţa ormelor de vaţă pe pă-mân a ăct acest lcr cel pţ doă modr derteÎn prml rând, analoga poae realzată la nvell comn-ăţ şţce Astel, oamen de şţă se aă competţepenr recnoaştere ştţcă, penr converrea n nmăr

câ ma mare de oamen de ştţă er Cercetător ale cărorde snt ma ertle pentr erceare vor reş să recreze nnmăr ma mare de adepţ, ar ce ce ssţ de neerle vor elmaţ d ompeţa şţcă În cadr acese aao-g, ndvdl bologc va corespnde oml de ştţă, specacomnăţ ştnţce (grpl de cerceare, ar oamen deşţă recraţ vor reprezenta rmaş, ce care vor propa-ga n se de de ştţce Ca pnc nal, o anmtă teore

Prezenarea acese abordăr poae găsă în Msher 1990, pp 230-233 nagma "comnae şncă se poae refer a oaaea oamenor deşnă sa a n grp deermina de oamen de şnă care erceează aceeaşprobeme împărăşesc n se comn de psp Aunc când n vospecca aceva în mod expres, vo avea în vedere ce dea doea înees



11

\c se va exnde a nvell treg conăţi şţ r oaen de şnţă ce ssţn eor conrae vo elm dn conaea şnţcă

al dolea rnd îns, paralela evolţonsă poae se poa dăşra ără a recrge la dmensunea socologcă, a coţ şţce În acest od abordează prolea Popper,p exep Preeră eora care se armă n copeţa r eor, pe care selecţa o ndcă drep cea ma apă să seţasc" (Popper 98, p. 35) Înto abordare de aces

copeţa are loc înre eor.Înre cele do abordăr evoluţonse n exsă nco en·e, c ma crnd o derenţă de accen. ucrărle lKh prm mod de a lza model evolţons ese a lza Acesa se regăseşe, spre exempl, în "Road sn- Structure (p. 98), acolo nde comntatea ştnţc esentcată c speca Uneor nsă, analoga evoţonsă ese

zată ără apell la concepl de comntae ştnţcă nnare vom vorb despre modl în care fncţonează lan această a doa analoge.

Înrebarea care se pne este în ce el ptem ace, în aceas-ă a doa abordare, o paraeă între vznea l Kn ş mo-ul în care teora evolţonsă explcă scmbarea la nvel

ndvzlor aparţnnd ne spec Am arăa n prma partecă o abordare evolţonstă a şnţe rebe să dentce ncoresponden a ndvdul bologc general, după cm sevede ş dn catl l Popper de ma ss, cel ma bn canddapenru aces tlu ese consdera eora ştnţcă. La el cumndvz boogc se aă în compeţe pentr spraveţre,ntre eorle şnţce se dă o lptă, care se încee c vctoraunora ş c emnarea altora În bologe, trebe s dsgemcompeţa între ndvz aparţnnd aceleaş spec (nraspe-ccă de compeţa ntre ndvz aparţnnd nor spec dee (nerspeccă

Care ese ecvalentl competţe nraspefce conexknan Dpă cum a arăa, Kn voreşe despre doă



212 Modelul evoluţonst al dezvoltă cunoaşte ştinţice la Thomas Kuhn

tpr de compeţ Pe de o pare, n mee ne radţ areoc o compee între soţ derte a o aceeaş probemă Pede aă pare, în momentee de şţă exraordnară, ae oc

o competţe ntre tradţ rvae. Care dntre acesea ese nma bn coresponden penr competţa raspeccă ÎnSRS, Khn consderă că revoţe şţce repreznă eno-mene de mtaţe otş eror, e va ssţne că epsoadeerevoţonare po ecvaae c enomenee de specaţe ş varespnge paraea pe care o ăcea în SRS ntre epsoadee revo-ţonare ş maţ Aces cr nseamnă n mod mpc, cădpă SRS Khn consderă momentee de scmbare a radţ-e ca nd corespondene momeneor de aparţe a nor nospec Aşadar, radţa de cereare va jca ro spece, arteore ş soţe parcare rasate în mee ne radţvor jca ro dvzor

Vo ncerca să ară că, în anaoga evoţonstă, tradţe

de cercetare n po consderae n coresponden adecvat andvzor ă prespnem că am rasa paraea aste acescaz, mode evoţons va conde a apt că răsătu-e avanajoase ae radţor de cercetare se extnd a nveator tradţ de cercetare Ptem vedea în aces e trăsătroarte generae ae nor radţ de cerceare, precm precza,

smpatea, zarea aparat maematc În aces caz însă,exnderea se va ace a nve ttror tradţor de cercetareş n vom ptea denca n coresponden a concept despece.

Ma adecva ar să consderăm radţa de cerceare drepcorespondent a spece, ar eore ş soţe parcare derezovare a nor probeme, trasae în nteror acesea, ca n-dvz ce aparţn spece aces caz, transmterea răsătroravanajoase (soţor adecvae se ace de a o teore a aa, dea o probemă a aa, în cadr aceeaş radţ, pr anaoge

Aătur de dscţa dnre ndvd ş spece, n a doeaeement care trebe să ş regăsească n coresponden a nve cnoaşer şţce ese concept de adaptare. O eore



213

ai "be adapaă tun nd se onormează nro are măsur daelor exerienei, explindule ai bie > e experienei aioneaz a "presiuni seleive are ds

eoriile adevae de ele mai pui adevaeuh uilizează paralela dinre evoluia ştiiei şi evoluia ogiă pent a explia modul în are se onsie no ra- e eretare şi penru a lariia natura progreslui proluii Voi raa aese două probleme n urmăoaele două

3 Consttrea nor no tradţ ştnţce văztă caeca ţe

Daă, aşa um am arăa, radiiile de ereare şiiniiăă rolul speiilor, atuni shimbarea traiei de ereare,eii momenelor de şină exraordinară va avea dreporespondent în biologie speiaia. Astel, în operele sale r-

z Kuh va respge paralela, pe are o ăuse anerior, n- momenele de revoluie ştiiiiă şi muaii. De ele maite ori, revoluiile ştiiniie ondu la ormarea unor noisipe şiiniie şi, d aes moiv, speiaia ese un maiun orespondent penr treerea de la o radiie de eretarea ala det mutaia

În general, în eoria evoluţonistă se aeptă ă ormareanor noi speii nu poate i expliată prin meanismul mutaiei geneie Aesta ese responsabil de evoluia în interiorspeiei, însă ormarea unor noi speii are o expliaie dierită,enomenul iiiaor id sdarea unei populaii două populaii izolae reprodutiv Momenele de revoluie ştiiiă,suse Kuh reprezină deseori asel de sindări

Kuh îşi va elabora paralela, uiliznd oneptul de nişăeologiă, un onept di eologie are semniiă poziia uneispeii n eosisem N işa eologiă araerizează loul peare speia îl oupă în habiatul său perspeiva reevantă

a nonea de adapare voi reveni î a para pare Aest onep ar oşi reevanţă şi în bioogia evoionisă



14 Modelul evoluţonst al dezvoltă cunoaşte ştinţce la Thomas Kuhn

pentru analogia u evoluia unoaşerii şiinie, o nişă eoo-giă onstă în oaliaea ondiiilor (de natură ziă, biologie) are a posibilă existena unei speii Existena unei nişe

va o due la apariia unei speii, are a "oupa" respeivanişa In mod analog, întro ormulare preiminară, o nişă vareprezena o poriune a realiăii are ae posbilă exisenaunei disipline şiiie, are să ereeze respeiva poriuneNişa eoogă va reprezena, aşadar, obietl de eretare alunei disipline şiiniie, iar exisena unei nişe va onduela apariia unei disiple.

otuşi, nişele nu po i ideniiae ndependen de exis-ena speiilor (Ku 99, p 02), prinipalul moiv penruaeasa id ă exisena unei speii va inluena organizareaulerioară a nişelor. Spre exemplu, anumite speii reează po-sibiliatea unor nişe noi, are să ie oupate de noi speii, care prmele se aă în relaie de simbioză În aelaş el, nu

putem vorbi despre o realitae exerioară, are să genereze unse deermnat de domenii are să ie " oupae" de disipleştiiie, înru unele disiplne şiie vor rea no nişe,are vor oeri posibiliaea unor no disipline ştiinie. o-odată, obietul de ereare al unei disiplne şie nu vapuea i deermna omple det după dezvoltarea respeti-vei disiplne

evoluiile şnie repreztă dn mai mule pune devedere un bun orespondent al speiaiei În primul rnd, dtrun punt de vedere soiologi, revoluiile şiiniie ondula onstituirea unor noi omunităi ştiiie Aes luru estedoved de aparia unor jurnale şiie, are se preoupde probemele noii disipline de delimitarea unui grup deoameni de şină are îneară c preădere să soluioneze

Uiiez expresia de "obie de ereare" în sens de "se de fenomenee are o disipină şinifă e stdiază"

Deermnarea preisă a obieti nei disipine şiinife reprezinădeseori n momen imporan a nei şiine, are n poae srven deâtdpă reaiva matrizare a domenii pre exemp, disinia preisă dintrfenomen himie ş fenone fzie neesară penr deimiarea domeniihmiei, n a ptt f rasaă deâ dpă dezvoarea himie



ag BÎU 15

ese probleme, Ş unos reipro ariolele ştiiniie şi deseori reerire a ele ee di urmă, a ază avansa dezvoării unei noi disiplie, se vor niina noi soieăi

�niie, are, printre alee, au drep obie de ieres san-ardizarea limbajului ştiinii şi organizarea noului orp denoşie Organizarea unor ongrese şi reşerea repaă aărului de membri ai soieăilor şiiie vor onirmaonstuirea noii disiplie Din pun de vedere al imbaui, revoluiile şiiniie ondu la onsituirea une noi grie oneptuale, derivae din grila oneptuală a vehii radiiide ereare Di puntul de vedere al obietului de ereare,oua tradiie va studia o pare a enomenelor are reprezenauobietul ehi radiii _

În speia puntul de vedere soiologi ne arată ă, nradevăr, o revouie ştiiiă adue nu numai o nouă radiie deeretare, i şi o nouă disipliă şiiiiă Formarea unei o-

unităi şiiiie, u propriile jurnae şi ongrese şiiie,ese un rieriu pentru dezolarea unei noi disiple ştiiniie Insă nu înodeauna noul domeniu rea a urmare a uneirevoluii ştiţiie este a de exis în să poaă ondue la!ormarea unei disipline şiiiie, u o omutate proprieIn ale azuri, aria problemaiă ese suiien de extinsă în- să poată ondue la o nouă disiplă şiiiiă, dar ine

resul general şi resursele inaniare alae la dispoziie nu sunsuiiente penru a noua disiplină şiiiiă să se dezvoleToşi, hiar şi în aest az noua tradiie de ereare va i a-raterizaă de un limbaj şi un mp problemai proprii

Pe de aă parte, nu întodeauna rearea unor noi disi-plie ştiiie ese rezultatul une revoluii şiiie Exisă

azuri în are un domeniu şiinii prea exins se s �deazăîn două subdomenii, în ipsa unei revoluii şiiie Insă nuaesa ese meanismul priipal al apariiei unor noi disipli-ne, pe are Ku neară îl

Mai urnd, meanismul desris de aesa ar putea a-raeriza asel O tradiie de ereare înmpin la un mo-ment dat anomaii Ca urmare a aesora, în situaia în are



16 Modelul evoluţonst al dezvoltăi cunoate tnţice la Thomas Kuhn

apare o tradiie rvaă, are va soluiona mai bine u se deprobleme enrale, aeasta va avea şig de auză Noua radiie nu va avea însă aelaşi obie de eretare, nu se va preo-

upa de exa aeleaşi probleme şi nu va uiliza aelaşi limbajRevoluia ştiiniiă va due la o mai bună delimiare a obie-ului şi a problemelor raae, noua radiie găsiduşi o nişămai îngusă Aesa este modul în are evoluează în generanoaşterea şiinii, prin ormarea unor noi disipine şiin-iie, u un obie de ereare di e în e ma îngus şi maibie delimita

Am văzu mai sus ă momenele de revoluie şiiniiăpo i onsiderate epsoade de speiaie din e pui rei pune de vedere soiologi (al omuniăii şiiie), al obietu-lui de eretare şi al imbajului Penru înelegerea evoluieiunoaşerii ştiiiie puntul de vedere soiologi nu poaei suiient, întru nu ese speii domeniului şiiei. Si-

darea este un enomen are poae i regăsit şi în azul omuniăţilor proesionae, din aara domeniului ştiei Un pude vedere mai adeva ese el al limbajului Aes luru eseadevărat c a mai mul u în lurările sale rzii Kuhn avăzut revoluţiile şiiie a shimbări ale grilelor oneptua-le În onuare, voi detalia în e e poae i îneleasă onsti-

tuirea uor noi disiple şiiiie pr speiaie din aeasăperspetivăO radiţie de ereare ese araterizaă de o grilă onep-

tuală. Anomaliile vor pune la îndoială aeasă grilă, are vai înouiă ndaă e va apărea o tradiţie rivaă mai adevaă De ele mai multe ori, shimbarea de radiie nu aeeazăînsă în mod egal toi ermenii enrali ai vehii radiii, i seonenrează pe o pare a aesora. O poriune a vehii grileoneptuale supraveuieşte, pe nd ealaltă ese modiiaă,iid detalia Astel, noua tradiie va apărea a o analiză maiproundă a unei poriuni a vehii grile oneptuale, iar obietul de ereare al noii disipline va i mai îngus de al vehii disiplie



J:oş BÎU 27

naloga de mai ss dre momenele de şinţ exa ară ş episoadele de speaţe ridiă o problemă mor Speiaţia nu ondue în mod neesar a dspariţa unei

i De ele ma mule or, vehea spee supraveţuieşteri de ea nou ormaă Nu aelaşi luru se întmplă în a-/ momeneor revoluţionare, în azl ărora vehea radţie ereare ese înlouiă, el puţ în pare Kuhn reunoaşeasă deosebre înre speaţe ş revouţe ştiţiiă, însă nu e să îi aorde un rol oarte importan (Kuhn 2000 p 20)

es pun ee însă esenţal Porivi Strcturii, şţa evo- ează prnro ompeiţe înre radiţi de eretare, în vreme anaoga evoluţionsă d lurările sale trzi ar onde laeea ă vehea radţie rezsă alături de ea nouă Cum po ipăate ee două vziun?

Revoluţle ştnţiie repreztă momente în are veheaadţie de ereare se aă în ompeţie u ea nouă oşi

ar da noua radţie are ştig de auză, aeasa se va pre-oupa de oiei de o problemată mai lmată sau, alel spus,va oupa o nşă ma îngustă de ea vehe În aes az, ve-hea tradţie se va putea parţial menţne, adă îşi va puteagăs o nşă propre Aest luru este onirmat de o airmaţepe are Kuh o susţne (Kuh 2000, pp 67) Evoluţia u-

noaşer ştţie adue un număr al dsplelor şnţieaat în onuă reşere Aest uru ne ondue la deea ărevoluţie ştţie ondu la no dsple şi a noi tradiţi,ără a ee aneroare să dspară ompe

Compeţia dntre vehea tradţe ş ea nouă poae i văzută, la nivelul analogie, a o ompetţe între două speiEste vorba despre o ompetţe interspeiiă, între spei e

În domeni ecoogiei compeiia inerspecică reprezintă o competţieînre ndivizi aparinând nor speci diferie a nive cnoaşteri şiiniceaceasa ar corespnde nei compeiii înre eorii aparinând nor radiiidiferie Pe scrt fără a foare rigros mă voi referi a acest ip de competiie ca na între trdiii de cerceare Voi proceda în aceaşi e ş a nivecorespondenti din bioogie.



18 Modelul evoluţonst al dezvoltă cunoaştei ştinţce la Thomas Kuhn

au nevoie de aeleaşi resurse, nişe e se suprapun semniiaiv Rezutatul unei asel de ompeii va aelaşi a înbiologie dierenierea nişe sau exia speiei Dierenierea

nşei va onsta în apul ă ele dou radi de ereare vorerea probleme dierite Cele două radi aae ompe-tiie vor de să îşi delimieze o nişă propre, eea e va on-due în ee d urmă la îngusarea nişei n al doilea posibilrezula ese exia speiei, adiă dispariia vehii radiiide ereare, are nu va reuşi să îşi găseasă un domeniu de

apliareÎn azul unei ompeiii înre două radi de ereareexistă aşadar două posibile ăi de evoluie vehea tradiiepoate dispărea sau îşi poate găsi un nou obie de ereare,are repreztă o poriune a elui anerior Daă id onepia sa asupra dezvolării unoaşterii ştiinie, Kuhn suse înmod implii ă a doua ale de evoluie este mai probabil

De ele mai mule ori, vehea radiie va rezisa alăuri de eanouă, iar obieele lor de eretare se vor îngusta. Aşadar, oompeiie între doă tradii de ereare nu ebuie să on-duă la elimarea uneia, deimiarea unui obiet propriu deereare id un rezulat el pu la el de probabil

Toodată, ele spuse mai sus ilumează o problemă a

operelor uhiene disutată uneori În ondiile în are, dupăum suse Kuhn, tradiii de eretare aate în rivaliae uti-lizează grile oneptuale omensurabile, um putem expliarivalitaea între aesea? Înelegem ă aeasă ompeiie esedetermată de apul ă nşele elor două tradii se suprapunînro măsură semniiaivă, poae hiar ompletă Pripiul

exluderii ompetive d biologie airmă ă, întrun anumiareal, nu po exsta în mod sabil, pe ermen lung, două speiale ăror nişe se suprapun semniiaiv aeaşi el, nu vorputea exisa în mod sabil două radiii de eretare u aelaşiobie de ereare Soluia va i a ele două tradiii să îşi gă-seasă un obie dieri



II ÎU 19

4 Dezvotarea ştnţe ca proces evoţonstiliznd analogia evoluionisă, Kuh neară să expli

esul şiinei La Kuh rebuie să disinge două ipuri

imbări Pe de o pare, exisă shimbări n ieriorul unei1 ii de ereare ştiiniiă, are nu aeează angajamenc omune ale oamenilor de şiină Pe e ală pare, exisă·mbăr revoluionare, are presupun reerea de la o radi! aeaă de riză la o ala Probema progresului se puneo manieră dieriă în ele două azuri În azul shibă-

or realizae în limiele unei radiii puem vorbi în general un poges umulaiv, noile rezulae iind adăugae elorhi oodaă, de ele mai mule ori, pe baza onsensuluigura de angajamentele omune, progresul poae i eini mod neproblemai Nu aelaşi luru s poate spune dese progresul în momentele revoluţionare, în reerea de la oaiie de ereare la alta Aesa ese mai diiil de deni,

ru, în reerea e la o tradiie la ala, rieriile de evalure ale vehii radiii sunt paral puse la îndoială Totuşi, iaraes luru trebuie avu în vedere, Kuhn nu neagă niioatăă putem vorbi şi espre un progres di aes a doilea punde vedere, iar analogia evoluţionistă va avea rolul de a expliaaes ip e progres

Daă, la nivelul orespondentului biologi, raiia e eretare repreztă speia, atuni shimbările realiza adrulunei tradiii orespun evoluiei di arul speiei Îro tra-diie e ereare, soluile la anumie probleme evin din eîn e mai adevae, aeaşi e în are divizi aparndunei speii evin e în e mai bine adapai la mediu Puem spune ă mediul pne speiei u e de probleme,ir aeasa îneară, prin adaptare, să le rezolve (Renzi 2009,

O deoebre mportană înre evoa şne ş eva boogă ee datăde fap ă în az ee dn rmă, pentr nee pe extă ng peroadede tază p �roade n are pea e menne întro are onană a aproapeonană n evoa ne trad de ereare ate de peroade n exăa exă m ma rar



220 Modelul evoluţons al dezvoltăr cunoaşer şnţfe la Thomas Kuh

p 55) Progresul repreztă mai buna rezolvare a acestor pbleme Nu la el de simplă este prolema progesului în tziţa de la o specie la alta în arborele evoluţiei ceasta este

problemă lag dezbătută î biologia evoluţionistă iar problma corespondentă a progresului î tranziţia de la o tradiţde cercetare a alta va ridica aceleaşi pobleme În ce senputem vorbi despre progres în această tranziţie?

eza susţinută de Ku este că pogresul ştiinţiic nu trbuie terpretat ca apropiere de un scop un punct inal (Ku999, p 248) Când afirmă acest lucru Kun doreşte î primrând să respingă concepţia conform căreia teorii succesive ddiferite tradiţii de cercetare se apropie d ce în ce mai mulde adevăr Adevărul deinit în mod clasic drept corespondenţă ître enunţ şi realitate nu este un concept oarte util pentruînţelegerea eoluţiei cunoaşerii ştiţiice întrucât ştiinţa nutrebuie văzuă ca o "confruntare" îre un set de enunţuri şi o

realitate permanentă.Kun utilzează paralela evoluţionistă pentru a întemeiaaceastă eză Kun 99, p 102). Procesul de adaptare a ostpentru multă vreme considerat un proces unidiecţional spe-cia fid cea care se adaptează la mediu Începând cu anii '80,unii biologii au scimbat această perspectvă considerând că

adaptarea este un proces bidirecţional organismele avd larândul or capaciatea de a modifica mediul pentru aşi creşteşansele de supravieţuire. Acest tip de proces deumit şi "coevoluţia orgaismului şi mediulu" era cunoscut de mult tmpînsă a început să fie cosiderat unul foarte important pentruîţelegerea procesului evoluţei. Analogia este destul de cla-ră La el cum orgaismele acţionează asupra mediului pentru aşi înesi adaptarea oamenii de ştinţă acţionează asupradatelor de explicat Acest lucru nu face să ca eplicaţia ştiţifică să deviă circulară La el cum capaciatea organismelo

6 paţu n îm pemite să tatez pe ag pobema pgesi evouosN vo e aeva deâ să aă ă nte ee doă pobeme există o anaoge



: GU 221

· odiica mediul nu conduce la aptul că acestea vo pu avieţui orice condiţii de mediu n va rezulta că o,, iinţiică va putea explica orice apte

oiile ştiinţiice vor i ntemeiate pri comparaţie cu, ştiinţfice cu care aceasta se află n rivaitate nu prt e la realitate sau la un punct inal determat Dezvol- ştiinţei nu reprezintă apropierea de un scop ci oferirea " soluţii mai bune la anumite probleme determiae De discuţia privind raţionalitatea scimbării ştiinţiice tre să se concentreze pe justiicarea nlocuirii unei teorii şti-ce cu o ala nu pe justiicarea unei teorii prin raportare aitate (Kun 2000, p 4)

oate exista tentaţia de a utiliza modelul evoluţionist ntr-i\ ens contrar celui dorit de Ku n est caz argumentul volua astfel Selecţia naturală la ivelul orgismelo ace cestea să ie adaptate din ce în ce mai bine mediului. e

eaga scară evolutivă oganismele progresează aşadar din st punct de vedee n acelaş fel teoriile progresează dinct de vedere al adecvăii la realiate Acest agument nue însă justficat Astfel la ivelu evoluţiei biologice existăicultatea recunoscută de a compara din punctul de vedere adaptării idivzi aparţinând uno specii diferte Prncipau motiv este că adaptarea este o noţiune relatvă la mediu.N are sens să compaăm oganisme ce trăiesc în medii dife-te din punctul de edere al adaptării Compaaţa are sensoar dacă ese orba despre organisme ce se află pe poziţipopiate pe aceeaş linie de evoluţie şi trăiesc acelaşi meiu (Sanaa 2005, p 8 )

Argumentul de ma sus aată că n mod anaog com-

aaţa tre teorii ştiinţiice nu va funcţiona decât dacă estevorba despe teoii aflate competiţie trun umit contextstoric Ealuarea compaatvă va avea vedere criterii pre-cum mplitaea precizia (Kun 2000, p. 4), nsă nu oricaeouă teorii vo putea i comparate din aceste puncte de vede-re doar contextul istoic putând oeri baza comună care va dasens comparaţiei



222 Modelul evoluţonst dezvoltăr unoşter ştnţfe l Thoms Kuhn

Întrun articol critic la adresa analogiei evoluţioniste alui Kun arbaa Gabriela Renzi respinge aaogia lui Kundiscutată mai sus arătâd că acesta conundă două relaţii Pe

de o parte ese vorba despre relaţia dintre o populaţie şi medul în care aceasta trăieşte prezentată mai sus ir pe de altadespre relaţia dinte o populaţie şi nişa acesteia ÎntradevărKu spune că ceea ce evoluează de apt sunt creaturile şinişele îpreună Ku 1991, p. 102), când de apt din con-text pare a dori să se refere la relaţia ditre creaturi şi mediu otodată, el vorbeşte în mod indistinct despre coevoluţiadintre populaţie şi mediu şi despre dficultatea definirii nişeiindependent de populaţia cae o ocupă otuşi acest lucnu afectează în mod radical modelul evoluţionist al lui KunCele două relaţii cea dintre specie şi nişa ei şi cea dintre o populaţie şi mediul în care trăieşte au ambele un coespondentîn evoluţia şiinţiică Prima este relevantă pent problema

constituirii disciplinelor ştiinţiice iar a doua pent problemaelaţiei dintre ştiinţă şi datele experienţei

Am vorbit până acum despre argumentul lui Kun mpo-trva ideii că evoluţia ştiinţei tebuie văzută că o apropiere deadevăr. otodată însă Ku espinge orice mod de a concepeevoluţia cunoaşteii ştiinţifice ca pe o îmbunătăţire dtun

anumit punc de vedere Se poate recunoaşte că evoluţia petermen lung a disciplinelor ştiinţiice are o anumită teninţăSpre exemplu după cum am aătat acestea tind să se ocupede o problematică din ce în ce mai îngustă otuşi această ten-dinţă nu reprezintă în mod neesar o îmbunătăţire. Astel oanaliză a tendinţei evoluţiei cunoaşterii ştiinţiice nu va oeri mod necesar un răspuns la problema progresului

5 ÎncheereÎn această lucrare am analizat modul în cae Kun oloseş

te modelul evoluţionist pentu a explica succesiunea tradiţiilorde cercetae şi natura progesului ştiinţiic Pe parcursul lucrării am scos în evidenţă o serie de asemănări între evoluţia



Dragoş BÎGU 223

ologică şi evoluţia ştiiei Paalea dinte aceste oeniioate nsă uşor dusă prea departe" după cum spune Kusuşi (Kuh 1999, p 249) Ître evoluţia biologică şi cea a cu

oaşterii ştiţiice există şi deosebiri semnificatve iar acesteaunt la el e importante ca asemănările pentru o bună înţele-gere a modului în care se dezvoltă ştiinţă.

BIBLIOGRAFIE Bachowcz James A

"Sytems Theoy and Evoltionary Modes

of the Development of Science" Phlsphy f Scence, vo38, nr 2, Chicago 97 pp 7899

Distn Kate he Selfsh Meme, Cambridge University Press NewYork 2005

Kuhn T Structura revoluţlr ştnţce, rad de Radu J. BogdanEdtura Humanas Bucureşti 999

Kuhn T "The Touble with Hstorical Philosophy of Science" în

James Conant ş John Haugeand (ed itori) he Rad snceStructure, Universiy of Chicago Pres Chcago 2000, pp05120

Kuhn T "The Road Since Sructure" A Fine (ed.) PSA 1990:Prcedngs of the 1 990 Bennal Meetng f te Phlsphy fScence Asscaton, vol 2, 991, citat după James Conanşi John Haugeland (ediori) The Rad snce Structure,

Univ ersity of Chcago Press Chicago 2000, pp 90-104Mi shler Bren D "Phy logeneic Analog ies in the Conceptual De

velopment of Science" PSA: Proceedings of the BiennalMeetng of he Philosophy of Scence Asocation volumul2, Chcago 1990 pp 225235.

Owen Ezabeh şi Dainth Eve he Facts On Fle Dctinary fEvlutnary Blgy, Marke House Books Ltd Aylesbry

2004Pks Dniel " Kuhn's Darwnism from a Darwnian point of

view" Scal and Management Scences, vo 5, nr , Budapesta 2007, pp 342

Poechov Jtka şi Storch Davd " Ecologica} nche" disponibilla http :1/bartongroup capb ed. a c ukresurcespapers/Ecl-

gcal_nche8 1 1 pdf



224 Modelu evoluţwmst al dezvolă unoaşe şice Thoa Kuh

Poppr K, Logca cecet td d M. Fota, A Sd şi F Tivi g Ed ra Ştiinţifică ş i Encicopdică, cşti, 98

nzi, arbara Gabria, " Khn's Evotionary Epistmooand ts ing Undrmind by nadqat ioogic Concpts" , Phlosophy of Scence o 76, nr 2, Chicago2009, pp 14359

ydon A. C şi HoyningnHn, Pa, " Khn's EvotonaAnaogy in The Stcte of Scentc Revotons and Thoad sinc Strctre' , Phiosophy of Scic, vo 77, n3, Chicago, 2010, pp. 468476.

Shanahan, Timothy, The Evolton of Darwnsm Selecton, Aaptaton,

an Progress n Evoltoay Bology Cambridg UnivrsiyPrss N York, 2005

Shrad, Dogas, "Th Evotionary Dvopmn of Scinc",Revew of etaphyscs vo. 34, nr 2, Washington D.C.,1980, pp 273296.



Atruism versus egoism di

perspectivă evouţionistă

Oltea JOJAUnivrsitata Ti Maiorsc

Sop sii e faă ese e a explia alisml măsaeeminăii sae evolioisbioogice şi î aco posibiiaeae a îl obseva empiic şi e a-1 eii cocepa Poin e a

ejecaa omipoeei moivaiilo egoise ae compoamema ssieea alismi ep ieen bioogic sa învăa şipepea a şi beefic pe inivi rămâe îcă o ezbaeeeschisă ia consieare argeee imeo eceiiprivin alris biologic şi psihoogc recosieân ceea ce pem

eie i eoa evoioisă ş consrin aenaive e iepe

ae eecia e gp apare rep cocep cenra a eiepreăiaism Emegenţa nei fiţe mae moerne e cae î spiras în-o clră care ezvolă arsm recompesâ, şpeeps îcăcaea acesia, consie n agmen esenia Mai

m, rămân agmenele psihoogiei coiiene, beefciile psihoogiceşi socae eviene ae compoameneo oasre arse şi pvinsăăaea ansamb coo e srica ornţă e a spraviei

It is hard to imagine a phenotype of greater importanceto the ture of humanity than that of the dynamic interplay,within various populations of altruism and narcissism .

he overall picture that emerges is hat it is not merely better to give than to receive om a moral point of view;

it may also be a better strategy for the maintenance of health and wel being for the altruistic giver and, given certaincologies, may perhaps enhance the reproductive tness of apopulation "

George M Mati (in Post SG /Editor Altrismand Health Perspectives om Empirical Reserch



226 A/rusm versus egosm dn perspecvă evouonsă

Egoism şi a ltism în biologie i în losoeuntem eminamene egoşti se spune, ş am altruişt

doar n virtutea unu egoism (reciprocitate, nstrumentalizare)

sau evoluţia nea adus totuşi altuismul (activiatea n grup,solidaritatea)În cuda domnantei n gândirea biologcă şi n acord cu

teza lui Darwn privnd supravieţuirea, se pare că nu avemdestule argumente pentru a considera că evoluţia condus i-inţa umană doar la egoism

Egosm n termen pshologii comportamenele ar i

motivate de preerţe centrate pe sine (pe propria persoană)şi a i auta pe ceilalţi poate o preerţă (o opţiue) doa draţiuni struentale!

Altrusm termenul a ost trodus de Auguste Comte n1851, ş dent drept sacricu de sine n avoarea celulalt. Odeţe adcală şi dclă d perspectiva realităţi, deţienlocuită cu altrusmul dept

"a ub pe celaţi, după cum

te ubeşt pe te nsuţ Inne, ştiinţa a mpus reerţa la uncomportament care promovează şansele de supraveţue alecelolalţ, n contul proplor şanse. Dar altrusmul autentc semanestă dncolo de benecile expectate privnd eventualarecunoştinţă sau corespunzând alto nevo.

Exista o dispută de unga duată prvind egosmul şi al-

trusmul ş posibiltatea ca altruismul să se dezvoltat pe obaza explcablă biologc. Această dspută a ost purtată, pede o parte, d pespecivă bologcă şi pe de altă parte dpspecva losocă, ultma vocând numeroase diensunpshologice pecum motvaţa, dispozţ, preernţe şi dorinţe.

Pod de la studle lu Daw, a existat un teres ces-când pentru comportamentul social biologie, punctul de re-

erţă constitudu seecţa de grp Câteva cuvte desprestora acestu concept.

1 Indicând fap cnsaa n bioogi că sndoame specfice ae no facoiseecv p crea sai în cae sn seecae gp deoarece manifestăpopeăi de gp pen cae sn seecate Sp sydroms of sltvJators a rat stuatos wh groups ar sltd baus thy dsplay grouppoprts tha ar sltdfor) hp//enwk pedaog/wiki/G rop seecion



ea OA 227

În 1994, Davd loan Wlson, biolog evoluţionist, proesor la versitatea Bmhagton, NY publcă mpeună cu Elott ober, eso de losoa ştinţei la nversitatea Wsconsn, un stu-

u semncatv şi mult dezbătut, numt Reintroducing groupction to the human behavioral sciences "2 Autor eau istoraecţiei de grup, arătând că Viziunea egoista asupra omu a domnat şi domnă ncă ştnţele economce, socologia,ologia şi mplict teora organizaţonală Dogma spune căate procesele de grup trebuie explcate prin legile comporta-

entului individual, grupurle şi organzările sociale ne având ealtate onologcă gupurile nu ar decât smple sumaree comportamentului ndividual (summaries of idvidual behaor La acel moment, 1994, viziunea la nvel de grup existasă n bologe şi toate ramurile şnţelo comportamentale(antropologia ştnţele economce pshologa, socologa), do-nantă nd nsă perspectiva selecţie ndviduale

În bologie conlctul dntre cele două perspectve, selecţiandvduală vesus selecţa de grup, are o istore aparte Înain-te de an '60, era cvasacceptabilă consderarea grupurlor sociale (ş uneo char a unor ntregi ecossteme), drept untăţibenecind de o adaptae nalta, similară adaptăr ndivduale În ani '60 nsa, câţva autor Willams (1966) da ş alţi

cercetător au susţnut că adaptaea la nivel de grup a cereun poces de selecţe natuală la nvelul grupulu, ş că acestproces, char dacă teoetc posibl, nu pae a de mpoan natură. Acest verdct sa mpus drept vzune generală, n-chizând porţle nţelegeri altusmului altel deât drept coelat, eventual dep ezultat secundar al egosmului

Începând cu ani '70, a emers o lteratură ştnţcă semni-cativă, care a pomovat nţelegerea altrusmulu dn perspec-tiva compotamentulu de grup şi a selecţe de grup. elecţa

son DS i Sobe E. Retodcg goup seecton to the uman behavoal scences" Bhavioral a Brai Sis 17 4) 864 1994) lms G.C Adtton nd N lcton" Prncton NJPncto Unrst Prs 996966



228 Arusm versus egosm dn perspecvă evouon

naturală apare aic drept proces ierarhc, care poate opera nivelul grupulu Cele mai recente dezvoltări ale biologiei nau nundat nsă ştiţele comportamentulu uan şi n aces

sens a ş ost scris renumtul artcol Reintodcing goup selection Argumentele biologei în avoarea altruismuu sau struc

turat trei grupe kin selection selecţia prin rudenie2 recproctatea ş 3. selecţa de grup Argumentele pshologi-ei expermentale însă, atunci când studiază altruismul, vocămotivaţa, punct de reper şi pentru abordarea losocă Întrebarea erentă este dacă există puncte de întâire ntre diver-sele abordări ale altrusmulu şi dacă da, unde anume

În 1998, aceiaşi echipă ober şi Wlson, publcă un vo-lum Unto others he Evolution and Psychology of UnselshBehavior» una dtre cele mai controversate lucrăr asupraevoluţie umane şi asupra altrusmulu. Considerat drept

tranzţe în gândirea evoluţonstă", studiul consderă selec-ţia de grup drept bază biologcă pentru armarea altusmu-lu Pentru ober şi Wlson, deea unui comportament umaguvernat tegral de propriul interes ş absenţa une motivaţaltruste nu ar ost ncodată susţnute, nici «de o teore coerentă ş nc de un set de observaţii clare, decisive»

Altrusmul pshologc este susţut de deea că grija ult-matvă pentru bele celorlalţ ţe de mecansme pshologice,care se dezvoltă tocma motvând comportamentele adaptatve Indvzi acţonează uneori n maneră altustă aţă decoleg d gupul căruia î aparţin, astel înct grupul poatesupravieţui ş prospera ca un tot eoria selecţei de grup nudetermă în nal imaginea exagerat optmstă a une bunăvo-ţe universale Ceea ce ace selecţia de grup ese să avorizeze

4 Wilsn DS Sbe E Rendung gup seen he human behaval senes" Behaviora a Brai Siees 7 (4): 864 (994) Sbe E , Wsn D.S Un hes The Evlutn and Psyhlgy f Unsefsh Behav Cambdge, MA Havad Univesy Pess, 998 (p60)



O A 229

ra de «nceness amabltatea ntragrup ş ntegrup , cea «nastness /malţe, cruzme

tre teora evoluţonstă ş dezbaterea losocă prvnd

• ş altrusmul nu ar exsta o legătura smplă (a sim oecton"), consderă ober ş Wlson, deoarece concep- e altrusm, mportant teora evoluţonstă, este dert onceptul de altrusm vocat n mod epetat dezbaerea ocă.

În bologe, un organsm se comportă n mod altrust dacă, ma dacă, acel comportament reduce dn proprul tness, mp ce creşte tness unu alt organsm Ftnessul unuansm este dent drept măsura a câţ descendenţ va avea norm aceste evaluăr evoluţonste, arată obe Wlson, organsm poate altrust cha dacă u are a mind, ca-ală de convge (beliefs) ş dornţe Astel eese că nu potsta smple nerenţe de la altrusmul bologc la cel psholo-

ic, cae mod necesar va nvoca ispoziia de a da!Or, este ecunoscut aptul că dispoziia de a da, respectv

ipoziia pentru un comportament de ajutorare a unu alt orgasm, compoament care ar reduce propra şansă de supra-veţue ş de repoducee, se poate manesta pe două că, şacestea sunt kin selection selecia prin rudenie ş reciprocitatea.

Kin selection selecia prin rudenie, este un concept ormulat de WD amlton descnd stuaţa în careprmtor (repenţ) ajutorulu sunt prop urmaş, sau aterude apropae anume crcumstanţe aproprate, gene careduc la un comportament de întrajutorare care ostă (costly),

6 Ageabilatea a spune astăz mu psihgi ea find nsideată aualdep una dine ele cini mai ăsău (Bg Fve) pe ae e egăsim în matatea tesel de pesnaae Vezi Bg Fve desse de Csa ş MCae/http//en wik pedag/wk/BgFvepesnayais Sbe E Wsn DS Unt thes The Evuin and Pshl fnsefish Behav" Cambdge, MA Havad Unvesy Pess 998 (p)8 Ham, WD (964) "he Geneal Evlun f Sia Behavu. oural ofortal ology 7 (): 6 ş Hamln WD (964) "The GeneaEvluin f Sa Behavu oural of ortal Bolo 7 ( ) 72



230 A/trusm vrsus gosm dn prsptvă vo/uţonstă

vor avea tendţa de a se răspând ntro populaţe, dacă recpenţ autorului sunt rude Acest lucru are loc tocma ncondţle n care un asemenea comportament de autorare

sporeşte n apt număru copilor copies acelor gene, care sevor regăs n generaţle vtoare Reciprocitatea reciproca altruism este un oncept tro-

dus n bologa evoluţonstă de către Robert Trves, care explcă evoluţa cooperăr drept momente/nstanţe ale unor actealtruste mutual Recproctatea poate dezvolta dispoziţia de aajuta, nd nsă condţonată de epsoade anteroare, n care aexstat un comportament de autorare, ca parte a une strategde recproctate pe termen ma lung. Organsmul care a bene-cat de autor ar dspus să aute la rândul său bneăcătorul,n unele ocaz ce vor urma.

Concepul este apropat celu de Tit for Tat ntrodus deAnato Rapoport ş cunoscut dn Teora oculu Axelrod ş

amlton (1981) , bazânduse pe sudul lu Trvers (1971)The Evouton o Recproca Altrusm" , descru stratega Titfor Tat, n care un organsm aută la pma ocaze apropratăş după aceea contnuă să aute n ocaz aproprate, dacă şnuma dacă partenerul la autat a rândul său întro suaţeprecedentă aproprată

Vestta dlem a przonerulu se reeră la o strategespeccă n cadrul repetăr suaţe, mpcând cooperareanecondţonaă ntro prmă peroadă ş contnuarea unu com-portament cooperant (altrust), atât tmp cât celălalt se com-portă ntocma Această ormă de altrusm se poate dezvotan cadrul une populaţ, atunc când exstă ndesule şanse dea ntâln un at altrust (de recproctate) sau dacă ocul este

Triers (19) The Eolution of Reciproca! Altruism QuarteryReview of Bioogy 46 35-57. Apx în 980 http//en.wpeda.g/w/tftat Axelrod R Hmlton V (2 rch 981) Te olion oCopertion" S 21 19096 ves (97) bd



J OJA 231

tat îndestul tmp. oţunea este mară cele de Tit r cu dstncţa că în Tit Tat se cooperează în prma pe-

dă ş după aceea are oc întodeauna replcarea acţun

eente a partenerulu În altrusmul de recproctate, coorea se opreşte în momentul noncooperăr partenerulu ş< âne ca atare Dsncţa ndcă aptul că în Tit Tat, spreosere de altrusmul de recproctate, se poate restaura co- erarea anume condţ, în cuda aptulu că ea a ost întretă

Ete relevant aptul că stratega Tit Tat a ost detectată analşt n comportamentul nonolent spontan, denumtve ad let live (trăeşte ş lasă să trăască), care a ost o-vat în tmpul prmuu Răzo Monal

Exsta numeroase argumente pentru aptul că stratega Titr Tat ar avorzată de selecţa naturală, în deavoarea altorulte strateg, ncluzând strategle pur egoste de a nu oer

codată ajutor dar de al accepta orcândDezvotărle ş aplcaţe unor asemenea strateg sunt

ultpe, ele consttund mecansmu ce sutnde numeroasecomportamente socae Prvnd învăţarea ş perpetuarea so-cală a unor strateg altruste, amntm ac doar studul luoyd ş Rcherson (1992) , care demonstrează că aproape or-

ce e de comportament de ajutor poate dezvoltat dacă esteolosta pedeapsa normală faţă de ndvz care nu ajută încrcumstanţe n care se aşteaptă de la e să ajute.

Compotamente socaleMchael Ruse (1998) ormuează o sere de întreăr pr-

vnd comportamente precum cel a păsăror, care preeră săse ocupe de raţ, decât să îş urmărească proprle nteresesau a

h

y

m nopt r

(vespe), care îş dedcă vaţa spre nele

3 Boy R & Rhesn P. J (98) olving he puze f human ooperationIn S Levnsn (E d ) Evlun and

ulue Cambdge. MA MIT Pess 4 M Ruse Intdutn Pat VI. In H ull DL and Ruse M The Phlsphf Bg Oxfd Unvesz pess 998



232 A/trusm vrsu gosm dn prsptvă vo/uţonstă

cămnulu ş al urmaşlor propre mame, gnorând proprarepoducţe De ce numa emelele ac aceasta? De egulărăspunsul este benecul grupulu, respectv al spece prn

sacrcu, dec altrusm Este atât de smplu? În an ' amlton descoperă însă că hymenopterele prezntă o uncţespeccă a împerecher numa emelele au taţ comun, mascul nd născuţ dn vrgne, surorle având dec în comun,ma putn decat cu mama Dec ele nu sunt altruste, c promovează în mod egost proprle scopur bologce Dn asemeneaobservaţ sa consttut subdscplna darwnana a compor-tamentulu socal al anmalelor socobologa Totodată aparnsă no ntrebăr când ş n ce sens anume putem vorb deegosm ş dacă concepte ooste pentru regnul anmal pot apcate în regnul uman?

Darwn ş evouţonşt au realzat că exstă probleme, ceama mportantă nd expunerea a exploatare, dvz altru-

şt rscând să e emnaţ rapd, prn înşelăcue. Între douăorgansme, prmul altrust, manestând eort pentru bunăsta-rea celorlalţ ş a doea, devotânduse se însuş, acceptândînsa orcând ajutorul celorlalţ restul actorlor nd smlar altruşt vor sortţ dsparţe rapde. luma acestor observaţ, deve evdent că dacă grupul benecază pe termen

ung de altrusm, selecţa ndvduaă nu va lasă ncodată sase stablzeze gene de autosacrcu .ă revenm a deea lu ober ş Wlson trecerea de la

atrusmu boogc/evoluţonst a altrusmul pshologc e-nomenul de a da n mod deznteresat între nţe umane este extrem de dclă, deoarece atrusmul uman necestă unactor pshoogc, ş anume ntenţa/dornţa (desire) de a aceceva pentru cneva. Or, atrusmul boogc nu are aceastaconotaţe ă urmărm derenţeea u ober altrusul evo-luţonst este orentat către benecul reproductv, în tmp ce

Sbe ., Wlsn D.S. Unt thes The vlutn ad Pshoog ofnselfsh Behav" Cambdge MA Havad Unvest Pess 998



a OJA 233

uismu uman nu indică ici o egăură cu reproducerea ci r uea ciar duce n direcţia opusă Aruismu evouţionise o noţiune deniă prin coparaţie exisă aruism a

o cu egoismu imp ce aruismu psioogic exisă per: indiferen de ceea ce fac sau gândesc, acţiunie mee reie judecae n propria or vaoare. Sober şi Wilson conside că dacă seecţia are oc n ermenii beneficiuui individua, nseamnă că aruismu veacuar (endemic) nu sar pueaezvoa niciodaă sub conrou seecţiei Ar fi o greşeală deândire să considerăm că daoriă bioogiei noasre neamăscu cu oţi egoişi n sens uman. Care ar egăura dinreruismu psioogic şi aruismu evouţionis?

Unee observaţii dică fapu că poae exisa un aruismvouţionis, fără ca e sa fie psiogic precum răsăuri careexisă n beneficiu grupuui dar n dauna indivduui nversuem aruişi psioogic fără a bioogic aruişi (aunci

când facem cadouri de ex, penru a mpărăşi aceiaşi bucuriea dărui pariura unei sonae sau muzică nregisraă!)Dincoo de acese disincţii rămâne nrebarea cu privire

a egăura dre moraiaea umană şi seecţia nauraă Afe formua dacă comporamenu aruis ese o reaiae, ceanume impică e din şi asupra recuuui nosru evouţionis?

Sober şi Wison consideră că un Darwinis casic, n sensu curen, va nega exisenţa unui aruism evouţionis deoarece răsăura impică exisenţa unui proces de seecţie prinaruism pe care darwinisu neagă Dar şi ce mai casic dinre darwiniş va părăsi uneori aceasă sriceţe se ceea ce afăcu Darwin nsuşi, aunci când a ua n consderare consecinţee evouţionise ae aruismuui psioogic În The Descent

of Man, Dawin spune Este extrem de îndoielnic ca urmaşiiunor părini mai simpatetici şi benevoleni, sau ai celor care aufost cei mai loiali camarazilor lor, să e crescui în număr sporit în

6 idm Dawn Ch "he Desent f Man, and Sen n Reaton Sex." Publshe Jhn Muay Lndn, 87:83)



234 A/trusm vrsus gosm dn prsptvă vo/uonstă

aport cu copii părinilor egoişti şi trădători i aceluiaş trib Celcare a fost gata să îşi sacrce viaa mai degrabă decât să îşi trădezecamarazii, adeseori nu va lsa urmaşi în urm sa petru moştei

natura sa obilă Cel mi brav om, care a acceptat întotdeauna săiasă în faă în război, şi care şia riscat viaa de bunăvoie, pentrubinele celorlalţi, va dispărea, în medie, în număr mai mare decât ceilalţi oameni.

Sober şi Wilson consaă că Darwin în loc să concidă căalruismul psiologic nu ar exisa, argumenează că ceea ceese rău penru individ poae bun penru grup n sensul încare sandarde nale ae moraliăţii nu vor consiui un avanaj penru individ sau urmaşii săi, dar po consiui avanajuimens al unui rib in rapor cu un al rib Supoziţia lui Darwin apare a că alruismu veacular (endemic) sa afla subconrolul drec al selecţiei naurale Tăsăura ese prezenăacum deoarece, isoric, a exisa o seecţie favoarea ei Dar

win sa îndrepa căre sursa selecţiei de grup, deoarece el nupare să se îndoi asupra realiăţii acesei răsăuri Unii dinre urmaşi să au accepa aceasă supoziţie dar au concis căalruismul veacuar nu ar puea exisa, n baza fapului căselecţia divduaă ese şi rămâne miza principală.

acelaşi sudiu, Sober (1998) consideră şi aleaivace respinge ideea că o răsăură care exisă n prezen rebuie să fos mod direc sub conrolul seecţiei, ceea cescimbă radical percepţia noasră relaiv igidă cu privie la expresia răsăurior psioogice. Sober descrie noţiunea de spn-o (desprindere independenţă) evoluţionisdesprinderea de o pare exisenă xemplu său se referă laabiliaea penru rigonomerie penru care nimeni nu presu

pune că ar exisa o selecţie recuul nosru Mai degrabă8 Sbe Wlsn DS. Unt hes The vun and Psyhlgy fUnselfsh Behav" Cambdge MA: Havad Unvesy Pess 998 "t mustnt be fgten that althugh a hgh sandad f maty gves but a slgh n advanage eah ndvdual man and hs hde ove he he men ofhe same tbe ye than an advanemen f welendwed men wl etanlgve an mmense advanage t ne be ve anhe" (p60)



( t ea OJA 235

ste mult mai plauzibi că a existat o selecţie petru o alta·ă de carateristici entale poate că a existat o selecţietru folosirea unei teligenţe crescute şi a limbajului Odată

sau dezvoltat asemenea capacităţi şi inţele umane sauăsit în medii mai degrabă diferite de cele ae anceştrilor auenit vizibile variate trăsături de tip spn-o9

Un alt exemplu interesant este cel al lui Peter Singer, îne Expanding Circle, care susţine susţie ideea că abilitaa dea raţiona abstract sa putut dezvolta datorită avan

ului individual al celor ce o deţin Un asemenea tip deteligenţă a determinat inţele umane să îşi dea seama că fapt consideraţii raţionale le obligă _ă ţină seama de ineresele ceorlaţi la fel de serios pe ct ţin seama de ale lorşie Dacă această alteativă este corectă atunci atruismuleacular îşi are pedigreeul u în altruismul evoluţionist, ci gndurile şi sentimentele sofisticate ale unei minţi produse

rin selecţia idividuală o minte care a fost prima capabiă săormuleze şi să selecteze idei Orice selecţie poate indivduală dar este altceva să susţinem că orice trăsătură ar fost subcontroul selecţiei individuae.

Întrun sudiu pubicat extrem de recent, oyd şi Ricerson reonsideră cooperarea umană şi alteativa ca

psioogia umană să se scimbat în sensu în care aceasta ar susţine sisteme sociale mai ample mai cooperante, caracteriznd inţa umană modeă Autorii sus aatareacuturală drept factor central al acestei trăsătri, bazate pedezvotarea abilităţior de a învăţa de la ceialţi şi care facposibilă o evouţie culturală cumulativă n asemenea

Sbe E, Wat is volutioary Altruism? n B nsky & M. Mathen (eds),Nw ssays o Philosophy ad Biology (Caadia oural of Philosophy SuppVl. nvesy f Calgay Pess (988)2 Pee Snge Th xpadig Cirl this ad Sociobiology Faa, Sauand Gox, New Yk, 98; Oxfd Unvey ess, Oxfd, 98; NewAmean bay, New Yk, 9822 Byd R, Rhesn PJ Cultue and the evlutn f human peatn Phls Tans R S Lnd B B S 2009 Nv 23(33)3288.



236 A/trusm vrsus gosm dn prsptvă vo/uţons

envionmente sociale cooperante produse de dezvolarea c urală (culturally evolved), selecţia naurală intragrup a favoriz acele gene care au generat motive (motivaţii) noi, mai prosocial

Mai mult, consideră oyd şi Ricerson sistemele morasusţinute de mecanismele de recompensă şi p edeapsă au crescut succesul reproductiv al indivizilor care au fncţionat binîn asemenea environmente. Asemenea fapte au dus la rndulor la evoluţia alto motive precum empatia şi emoţia social(jena, ruşinea)

Altsm ş sănătateDincolo de argumentele din perspectiva biologiei şi a cul

urii, altruismul fenomen psiologic cotidian poate fi considerat şi din perspectiva sănătăţii individului. În acest contextmă voi referi la un sudiu al lui David Sloan ilson realizatîmpreună cu un binecunoscut psioog Miay Csikszentmi

alyi.Autorii reconsideră strategiile egoiste şi altruiste care aucexistat în istoria umanităţii Diversitatea comportamenuluiuman poate fi expicată î termenii avantajelor şi dezavantajelor, după cum este expicată şi diversitatea biologică Astfel,o anume straegie comportamentală, precum evitarea riscului,

conşticiozitatea sau cooperarea, poate fi benefică unele situaţii şi dezavantajoasă î altee Cei care recurg la strategiiapropriate siuaţiei vor fi stresaţi, şi nal vor trebui săîşi scimbe comportamenul să evite siuaţia sau să restăconsecinţele zice şi psiologice ale unui comportament maadatativ

In acelaşi sens trebuie notată evoluţia subtiă a psioo

giei personalităţii şi a abordărilor psioterapeutice modee(dincolo de psianaiză) Psiologia modeă a personaităţii

22 Wson DS. , Cskszentmhay M Heath and he gy fAlusm The Sene f Altusm and Heath (S.G.Pst ed.) Oxfd Unvesty Pess., 2002



• 237

t mecanismele de c ca stil de personalitate d că dincolo de trăsăturile care deineau tipuri de alitate concepte rigide există strategiie de coping care

eristic nu sunt predeterminat bune" sau rele", ci sntzate n funcţie de ecacitatea lor situaţională Mai mult •e clinice modee de psioterapie testate pentru efici- J lor implică n demersul lor modificarea (mai mult sau uţin directivă) a strategiilor de coping şi mbogăţirea re lui acestuia. Deci dacă dorim să evităm consecinţe psi

gice lezante, ne scimbăm strategia de coping eventual,eori n sensu altruismului Acesta poate extrem de gra nt deci benec ndeosebi n diversele fore de coope r directă (face to face) cnd ceilalţi, la ndul lor răspund anieră alruistă sau exprimă gratitude

Observaţiile empirice şi explorarea beneficiilor altruisui au condus a denirea conceptului de nşă atstă

Sober and ilson 1998 ison 2002) Există numeroa studii privind comportamentu prosocial, sugernd că in vizii mai (nalt) prosociali tind să abiteze un mediu aiabl şi nurturant care i ajută să prospere şi să munceascăpreună, avnd ma degrabă obiective de lungă durată Aluismul prosperă n compania altor altruişti şi de fapt cu

usţin ilson şi Csikszentmialyi, ncurajnd altruiştii şi descurajnd egoismu, se creează nişa pentru atruism. "Ştiinţaaltruismului şi săătatea" este subtitlul sugestiv al studiuluicare consideră pe arg beneciie secundar ale altruismuui

Cpng ese pesl pshog e ntă n gesnaea umstaneo

f snd f d a eov pob pene ş ntpson ş e stpân a mnma edue ş a tlea stesu ş ne pnpeda.gCpng%8pshology9 Ween W &od MA (2006) Psycwgy Aped t ern L Thomsn Wadswohelmn Cla

Sbe E Wsn DS Unt thes The Evlun and Psyhlgy

Unselfsh Behav" Cbdge MA: Havad Unvesty Pess 998 Wlsn S. (2002)

Dan's Catheda Evun Regn and he

Nate f Sey Chag Unvesy o Chag Pess.



238 A/trusm vrsus gosm dn prsptvă vo/uţontă

enumerndule dincolo de cele evident materiale (hrană, adăpost medicamente) pe cele mai subtile psiologice precumalinarea respectul şi iertarea, nevoi întărite în cadrul speciei

umane Un individ care ajută victimele unui dezastru le sporeşte acestora în mod evident sănătatea şi rezultat şocanttotodată îşi poate spori propria sănătate Or tocmai teoria evoluţionistă ar putea contribui la claricarea raportului dinreaceste două tipuri de beneficii asupra sănătăţii, în contextul încare orice adaptare are att o explicaţie ultimatvă" o nalitate(efectul asupra supravieţuirii şi reproducerii) ct şi una de tipproxim (mecanismul particula care duce la exprarea acesteiadaptări)

Mai mult, beneciile psiologice ale altruismului ar putea maximizate prin construirea unui tip de mediu social carear întări dezvoltarea altruismuui în termeni comportamentaliCare ar indicatorii specifici? Fapte precum a cunoscut în

grupul tău, a simpatizat, respectat, a le celoralţi nevoie detine şi a în compania ceoraţi sunt motivatori psiologiiputeici deoarece ei au generat totdeauna grupări prosociae în trecutul nostru evoluţionist Ca mecanisme proxime elepot în sine satisface şi sunt benefce din perspectiva sănătăţii,ciar d acă nu duc la benecii materiale

Din perspectivă comportamentistă voi recurge pentruconcluzii la cteva dintre consideraţiile lui ison şi Csikszentmialyi Sintetiznd observaţiile existente indică maidegrabă necesitatea de a reinterpreta conceptul darwinian de trăsără moştenită în sensul larg, în care orice pocescare duce a creşterea frecvenţei unor strategii comportamentale contează ca un mecanism moştenit incluznd învăţarea şi imitaţia dincolo de moştenirea genetică Mecanismele

26 sn DS , Cskszentmhaly M " Heah and the Eology ofAltsm he Sene f Atusm and Health (S.GPst ed.) Oxfd Unvesty Pess 2002 (p 2)27 Iidem28 Ibdem



' d JJA 239

�enite nongenetice ndică susţinerea fiiţei mane î tarea rapidă la mediu acceern totodată masiv rtmuţiei Fiinţ umană are capacitatea de aşi schiba me

ai ales ceea ce priveşte parametrii altruisului, fi relevante î acest sens căile de a crea grupuri prosociale· e a rezolva problema exploatări intragrup abiităţi ce eăşesc evident pe cee ale altor specii Asemenea atrbute ane unice pot fi explicate î termenii teoriei evoluţionistei degrabă dect ca excepţie misterioasă a teoriei, altfel spus,

icitatea umanităţii nu poate folosită pentru a argumentapotriva relevanţei perspectivei evouţioniste



Drwin şi evouţi gândirii

rionise supr umiiIon COOCAR

Uisitata Al. Cu<

Lucrara vdnţiaă rolul concpţii dawnis n fundamnar

gândrii rţionalst ca mijloc d cunoaşr obicvă a lumii Darwin

a arăta imporanţa obţinri dovior în susţinra ipotlor ştiinţific şi laborara uni concpţi dspr um Darwinismul xplică

procsu voluiv prn cuplaju a doi facori haard ş slcţi naturală

Concpţa vouţonstă a lui Darwin a dus l înlocuira vchi gândrisnţias tipoogc cu ca populaţionisă în bioogi Mtoda

darwinisă d crctar a natur xclud viiunil mistic finalist

şi anropocntris concpul d vouţ fiind ba p constatărfaptic şi nu p id prconcput Ca urma darwinismul a avu

u mpac captal asupra ştiinţi ş fioofii ofrind o nouă viun

asupra ui baată p ştinţă. D prspctivă istorică rută impornţa capită a rvouţ darwinst car ş-a dpăşit rolu d

tor ştinţfică dvnind un facor ş momnt crucia a mancpări

gândiri uman

Această lucrare este dedicată personalităţii marelui savant englez Carles Darin (809882) fondatoru biologiei evoluţioniste omagiat în anul 2009 în toată umea pentrubicentenarul naşterii sale şi pentru un secol şi jumătate de la

fundamentarea oficială a evoluţionismului ştiinţific odată cupublicarea operei sale capitale Originea speciilor în anul 859În acest răstimp de la debutu ofcia al evoluţionismului ştiinţific întreaga lume a putut aprecia valoarea moştenirii ştiinţifice şi filozofice a gndirii darniste perenitatea şi caracterulrevouţionar al ideior ei de bază asupa înţelegerii raţionalis



l ! ) U

/. âdirea raţionalistă şi ştiinţa

241

; aţionalistă se fundamentează pe apaitatea aI a unoaşte realitatea prin folosirea ştiinţei şi a eto

j sale a formă pinipală de nteraţiune dte om şi • ţionaismul se opune în aest sens iraţionalismului 1 e formele sale nlusiv mistiism ului relgios. O viziu

l ospetvă asupra istoriei ivilizaţiei ne arată ă proge ondiţiile de viaţă ale omului se datorează în esenţă ' H >teii ştiinţifie a lumi singura formă de unoaştere ve

despe natură soietate şi gndire Apliaţiile ştiinţei au du la produerea de bunuri materiale la transforma' ( · elaţiilor soiale a ondiţiei umane şi în ele dn urmă laamentarea unei viziuni asupra lumii aznduse pe u' H >terea leglor are guveează faptele tinţa poate elabora viziuni ştiince fapt e onfirmă veridiitatea onţinutului· ţifi Ştiţa este desisă permanent propriilor sale re

uiri; ea nu este perfetă i perfectibilă Ştiinţa progreseazăn ntermediul unei suesiuni de adevăruri relative ătre unoaştere tot mai profundă şi mai uprnzătoare a lumiiietive Vaoarea noaşterii ştiinţifie are a determnărindamentale adevărul şi certitudinea Se ştie faptl ă adevăruli verifiarea lui nu reprezintă aelaşi luru ă proesul verifi

cării nu generează i doar evidenţiază adevărul Se poate deideţine adevărul fără să se ştie aest luru fără să existe în absenţa verifiării siguranţa ă a fost obţut. Obţinerea de dvezi obietive îi onferă adevărului ertitudnea. De exempluGregr Mendel părtele genetiii d a desoperit (în 1865)raportul de segregare a fatorilor ereditari de 31 domnanţi reesivi în generaţia a doua de ibridare a deţnut un adevăr dar nu a avut înă şi ertitudnea lui. În lipsa unor studii suplimentare orie abatee putea să spulbere valoaea deregulă a aesui ezultat (fapt are de altfel sa şi întmplat)A trebuit să mai treaă înă 35 de ani pnă în anul 900 ndîn mod independent trei savanţi vor ajunge la aelaşi rezultatcertcând astfel prinipiul segegăii idepenente a fatorilo



242 Darwin şi evoluţa gândirii raţionaliste asupra lumii

ereditari pereci În domeniul biologiei cetitudinea evoluţieise bazează pe adevărul dovezilo obiective şi veificabile aduse ia aceste dovezi nu sunt singulare ci multiple pluidisci

plinare compementare îte ele şi concodante cu cocuziafinală aceea că întreaga mateie inclusiv lumea vie evoluează

Raţionaism şi gândire specuativă. Gndiea raţionalistăasupra lumii se întemeiază pe dovez obiective rezutate dincercetarea sistematică a naturii nu pe idei preconcepute sauincantaţii mistice Gndirea raţionalistă de cae vobim aicitrebuie deosebită de raionalismul speclativ precum a fost celscolastic de apărae cu orice preţ a dogmelor religioase Scolastica (gr khole şcoală) a eprezentat un sistem de educaţie nEuropa medievală ce folosea speculaţia logică în vederea motivării apărării şi sistematizării pretins raţionale a dogmeloreligioase. Scolasticii ridicaţi din mijlocul clerului catolic erau

reprezentanţi şi militanţi ai gndirii mistice gndire ce propovăduia obscurantismul religios şi cunoaşterea lumii doar prnrevelaţe divă Filozofia devenea astfel o "slujnică a teologiei" (ancilla theologiae ) În bezna domnaţiei scolasticii asupra societăţii Roger acon cerea ca şi alţi filozofi nomnaliştidn secolul a XIIIlea eliberarea filozofiei de sub dominaţia

isericii şi delimitarea domeniului ştiinţei de cel al credţeiUrmaşii actuali ai acestui mod de gndire speculativ neştiinţific sunt reprezentanţii aşazisului "creaţionism ştinţific"

Cutura imaginaruui D puct de vedere istoric ştiţaa apărut prn demitizarea cunoştinţelor despe Univers Întregul proces de cunoaştere ştiinţifică a lumii a dus la o înţelegere tot mai corectă şi completă a Lumii la faptul că Universulîntreaga materie cunoscută su presupusă n se află întrostare fixă statică c îtro permanentă mişcare ireversibilăde autoorganizare numită evoluţie Ca urmare din cele maiveci timpuri mulţi oameni învăţaţi au susţinut ideea de evoluie tun fel sau altul Deşi evoluţia este o însuşire a întregii



! OJ OCARU 4

eii cel mai mult a atras atenţia fenomeul vieii cu difei sale fome de manifestare ceea ce a făcut ca evoluionis-l ca gndire şi practică să fie egat n sens strict n special

domeniu biologieiCunoaşterea ştiinţifică a lumii nu sa ealizat dea lunguloriei umane rusc ca o revelaţie Ea a resupus multe aculări şi revoluţii dea lungul secolelor odată cu realizareaogesului şiinţific şi tenic În acelaş timp sa simţit impeos nevoia spirituală a omului de elaboare a unei explicaii

obale şi imediate a lumii n care trăia Omul notdeauna şias mai multe întrebări dect cele la cae ptea răspunde Cula umană trebuia să rezolve decalajul dintre ivelul (ridcat) ntrebărilor nevoilor de cunoaştere şi cuiozităţilo pe caeoamenii le puteau exprima la un moent dat cu privire lamea înconjurătoare şi nivelul (mai scăzut) al răspunsurilore care ei le puteau practic obţine n acţiunea de observare şi

cercetare nativă a naturii Pentru a reduce acest dezecilibomul a realizat treptat o cultură a imaginarului asupra lumiieştiinţifică idealistă cu elemente mai mult sa mai puţinmistice şi religioase. Această cultură avea să asigure omuluitemporar nevoia unei explicaii globale a lumii nconjurătoareavnd un caracter în general mistic şi antropocentrist: aseme

nea omului creato de bunuri materiale lumea a fost creatăde un Creator supranatural n cele mai mici detalii după unplan prestabilit Pe măsură ce ştiinţa a putut oferi explicaţiiveridice la aceste probleme existenţiale viziunea asupra lumii a fost treptat demitizată şi demistificată dar acest processa realizat cu multe greutăţi Înţelegerea procesului evoluţieivieţii pe parcursul istoriei sa lovit de două mari prolemefundametale: prima era legată de însăşi dificltatea acţiuniide cercetare a naturii vii şi nevii iar a oua era cauzată de rezistenţa socieăţii la demitologizare şi demistificare

Privită în ansamblu această luptă pentru adevăr cum amputea numi cunoaşterea ştiinţifică a parcurs două mari etape: prima a fost etapa suordonării descoperilor ştiinţifice în



244 Darwin ş evoluţa gândirii raţionaliste asupra lumii

folosul culturii imaginarului, în geneal cu conţinut eligios,apărată de tradiţie şi de stituţii ptetate di societate Adoua a fost etapa în care cnoaşteea ştiiţifică a ofeit pro

pria explicaţie asupra lumii, demonstrabilă, ducnd la discreditarea oficială şi definitivă a valoii explicaive a clturiiimagarului şi a instituţiilor ce o susţineau recerea de lapria la cea dea doua etapă realizată c precădee ecolele XVIIXIX se remarcă prin atitudinea forţat duplicitaă amultor savanţi, de aşi armoniza teoriile ştiinţifice cu dogma

biblică pentr aşi putea face publice teoriile şi, mai mult,pentu a uşi pune viaţ în perico (cazul multor savanţi pecum R. Descartes, . urnet, G uffon, uckland şi alţii) Darin însuşi, frămntat de impactul teoriilor sale asupasocietăţii dominate de iserică, sa temut mulţi ani săşi facăcunoscute eoriile; doar prietenii săi apropiaţi, precum Lyell

şi Hooker ştiau la ce lucrează Cnd a început săşi redacteze observaţiile, Darin şia scris o notiţă cu avertismentul " nuuita ce pedepse au suferit as tronomii pen tru cercetările lor" Atmosfera ştiinţifică era de aşa natură, înct, în 1844 fiind "aproapeconvins că speciile nu sunt imuabile " Dar scria prietenulisău Hooker: Am impresia că mărturisesc o crimă Cu timpul

savanţii au reuşit să renunţe la atitudea duplicitară faţă derezultatele cercetărilor lor, consolidnd calea afirmării ştiinţeişi eliberării ei de sub controlul dogmei bisericeşti, rptă de realitate În acest sens Darin a avut o contribuţie capitală laeliberarea acului de cunoaştere şi de conştinţă umană. Forţele nevăzute, imagnare, nventate de om pentru aşi explicaşi îtregi imagnea precară despre lume aveau, treptat, să laseloc argumentaţiei ştiinţifice Pentr explicarea lumii, acumu mai este nevoie de ntervenţia unui Creator supranatural,un Creator atotputeic dar care, după toate evidenţele, nu

"vrea" niciodată să încalce legile naturii. Este sfrşitul viziuniimistice şi antropocentriste asupra lumii, viziune anacronică înrapot cu pogresul cunoaşterii ştinţifice



o COJOCARU 245

Din această sumară prezentare a locului şi rolului concepe darwniste n evoluţa generală a gndirii asupra lumii seoate nţelege impactul imens evoluţionar al acestei opere în

tinţă filozofie societate pe de o pate şi totodată motivulentru care elemetele obscurantiste ale gndirii contemporae înădăcnate în mentalitatea etapei preştiinţifice şi istice a umanităţii atacă că cu o violenţă nedisimulată valorileştinţei şi educaţiei n geneal conţinutul evoluţionismului îspecial şi pe Darwi pesonal

II. onceţia evoluţionistă a lui harles DainConcepţia evolţionistă a lui arles Darin se bazează

e numeroase observaţii şi reflec făcute de secole asupranaturii Aceasta cu pivire la ideea de tansformare a naturiiotuşi concepţia este cu totul nouă şi originală prin itroducerea n argumentaţia ştiinţifică a conceptului de selecţie natu-

rală ca motor al evoluţiei concept care cu excepţia lui AlfredRussel allace nu nta în viziunea niciunui om de ştiinţă altimpului

Şnţa natur până a Darwn Nu a existat vreodatăprobabil vreun tb primitiv care să nu posede cteva mi

turi sau legende asupra orignii omului arborilor soareluilumii Marile sisteme filozofice şi religii sau concentrat asupra acestor probleme Nu este de mirare că istoria culturii şia crednţelo evidenţiază numeroase silitudni ca urmare aeacţiilor în faţa aceloraşi nevoi spiriuale ale oamenilor impde mii de ani pnă la Darwin gndirea a fost dominată de

idealism metafzică finalism fixism şi creaţionism. Ideea detransformare a lumii şi a formelor de viaţă daează dn anticitate. În acest cadru de gndire apar şi elementele unuimaterialism spontan şi ale unei dialectici naive nedemonstrate prn fapte concrete Multe din ideile de bază ale gdiriievoluţioniste modee se regăsesc nsă forme mai mult saumai puţin lămurite la gnditorii anticităţii (otnariuc 96)



246 Darwin şi evoluţia gândirii raţionaliste asupra lumii

ideea oiginii de la sine a vieţii su acţiunea unor factoi natuali de mediu (la Empedoce Democrit Aistotel Lucetius)ideea unităţii lumii vii (la Aistotel) a ieariei fomelo din

natuă (Aristotel) ideea eredităţii şi a dezvoltării individale(la Anaxagora Democit Hipocrate) ideea de specie (la eofrast) deea de luptă pentru existenţă (a Aristotel Lucetius)ideea de selecţie naturală (la ucretius) evidenţiera oluluimediului n viaţa organismelor (la eofrast ucretis) princpiul omologiei şi analogiei organelo (la Empedocle Arstote)ideea transformării istorice a vieţuitoarelor (la Anaximad)şi altele Odată cu descentalizarea politică a Impeiului Roman n gndirea occidentală se impune o nouă ideologie cetinismul Această ideologie susţinută de atotputeiciaierariei eclesiastice aboleşte libertatea de gndire (inclusiv eigioasă) Omului nui este pemis să se expime dect ntuncadru de gndire strmt şi riguros controlat de iserică În

acest nou mediu cultural şi ideologic n anul 529 Academialui Platon după 96 ani de existenţă este ncisă şi interzisă.Evul Mediu ceştin se caracterizează prin misticism scolasticăşi teroarea inciziţiei. Urmează o perioadă de stagnare intelectuală şi de egres n ceea ce priveşte cunoaşterea naturii. Sistemul scolastic de educaţie subordona orice activitate ştiinţifică

promovării dogmelor bisericeşti Lumea creştină medievalăera cu totul ntoarsă spre ea nsăşi nu se ocupa deloc de natură. Dogma religioasă mpiedica să se pună ntrebarea de cereferitor la rostul lumii care ne nconjoaă cunoaşterea lumiifind cu totul conţinută "cuvntul revelat" considerat a fi"ultimul adevă" Lumea creată de Dumnezeu era aşa cumzicea mai trziu Leibnitz

"cea mai bună dintre toate lumile

posibile" În timpul Renaşterii sau făcut pogese mai n ştiinţă dar semnificaţia lor era cenzurată şi adaptată cadrului religios creaionist al ideologiei creştine Astronomii erau puşisăşi modfice teoriile ştiinţifice pentru a nu ntra n contradictie cu ntelesul textelor biblice Filozofia ea considerată reacti onară Savanţi precum Descartes Huygens oyle Neton şi



COJ OCARU 247

n şi ecunoşteau crediţa ntrun Dumnezeu omnipoten aginat ca persoană şi nto lme staiă domiată de legi<ae n na lui Dumnezeu Alţi vanţi precu no şi

alilei şiau exprimat ndoielile public şi au plătit cu viaţa sau lbertatea Începnd cu secolul al XVIIIlea secolul luminior va veni şi vremea ndoielilor mai mult sau mai puţin libexprimate de către savanţi uffon evidenţiază clar aseănaea omului cu animalele dar oarecm fomal face o problemăd esenţa spiritului uman (ffon 2008) eama de a spune

ce gndeşte şi de represalii l va urmări şi pe tnărul Darincare va ţie ascunse î sertare mai bine de două decenii caieele cu concluziile observaţiilo sale asupa aturii Angliaanilo 800 exista o mare teamă şi renere faţă de ideea deevoluţie Motivul era acela că evoluţia părea o idee prea libeală ce putea sta la origiea dezordiii sociale eoria evoluţiei aplicată societăţii părea a lăsa impresia că ierariile sociale

nu erau obligatoriu permanente Revoluţia franceză abia senceiase. Di acest motiv teoria evoluţiei a fost respisă deconservatorii care considerau că poziţia lor socală reflectă oordine naturală Pe de altă parte tezei evoluţiei i se reproşa căasociază omul cu animalul. Pentr antievoluţionişti nălţareaanimalului la om sau apropierea fiinţei umane de anialita

te erau două pericole mari ale ipotezei evoluţioniste Mersulimplacabil a civilizaţiei şi ironia sorţii vor face ca toate dateleacumulate timp de secole cu scopul de a evidenţia măreţia armonia şi perfecţiunea Creaţiei se vor constitui ca dovezi ale evoluiei şi vor pregăti calea spre gândirea evoluionistă ştiincă

Faptul că lumea vie evoluează era o realitate cunoscută

după cum sa arătat naintea lui Darwin J Lamarck elaborase o teorie cu o jumătate de secol nate n care cercasă explice modul cum are loc acest proces După Lamarck organismele trebuie să se scimbe pentu aşi păstra adaptareala un mediu aflat n permanentă scimbae Dar Lamarck nua putut explica nici factorii nici mecanismul scibării Pentr aceasta el a imaginat o tendinţă intinsecă a oganismelor



248 Darwin şi evoluia gândirii raionaliste asupra lumii

(divizilor) de perfecţionare sub influeţa mai mult sau aipuţin directă a mediului Sub acţiunea scmătoare a mediului apar mereu variaţii adecvate după principiul (mecanicist)

stimulăspus care se vor contura pe parcursul a mai multegeneraţii n noi adaptări Acest lucru devine posii pi folosiea sau nefolosirea organelor şi prin moştenirea caacteelordobndite Speciile se transformă continuu făă extincţi

eoia lu amarck care astăzi pare goltă de adevăruiştiinţifice are o logică simplă da atractivă prin atuaeţeaei aparentă nct unii biologi alunecă că spre ea Poate ceva să nege influenţa directă a mediului asupa vieţuitoaelor?Dacă da atunci cum se explică faptul că animale precum celede deşert de exemplu au realizat adaptări la acest ediudacă nar fi venit drect n contact cu mediul espectiv? Speciile se transformă spune Lamarck Dacă speciile se tansformă atunci este necesar ca individul să se transforme şi el

cursul vieţii sale pentru a fi capabil de a transmte cel puţin oparte din variaţiile sale descendenţei trebuie să existe deci unproces de ereditate a caracterelor dobndite Cum sa puteatransforma o specie fără ca indivizii ei să nu suporte şi ei aceleaşi transformări? Şi totuşi aceste supoziţii pur posteriori,constatative deşi conţin anumite adevăruri nu au valoare şti

inţifică Nu au valoare ştiinţifică pentru că nu expică nici factorii nici mecanismul evoluţiei. Este adevărat că organismeleau o relaţie adaptativă directă cu mediul lor dar Lamarck nua nţeles modul cum această adaptare se realizează Nici ntretrasformarea speciei şi cea a indivizilor ei nu există o relaţiedirectă În concordanţă cu spiritul epocii Lamarck şia intitulat lucrarea Philosophie zoologique (809) şi n fapt aceasta eramai mult o lucrare de filozofie dect de biologie

Esenţa concepţiei dainiste Carles Dawin a fost primul autor care a tratat subiectul evoluţiei n manieră strictştiinţifică. El şia susţinut tezele cu o enormă erie de doveziSpre deosebire de Lamarck Darwin nu a plecat de la individ



I OJOCAR 249

e a populaia cae produce varaţii individuale nmplătoa punnd la baza teoriei sale evoluţioniste următoii factoiabltatea ereditatea sprapopulaa lpta pentru existenă şi

ecia aturală În concepţia darinistă la origiea procesuluiolutiv stă cuplajul a doi factori azad şi selecţie naturaăaiopoulos 998) Întmplaea este un factor n evoluţiea evoluţia nu se desfşoaă la ntmplae Selecţia naturală aost elementul cel ai mult supus citicii din treaga concepe a lui Dari (mai ales e geneticienii mendelieni şi de unii

aleontologi) Acest concept a fost confundat fie cu un simpluoces de eliminare fie cu o acţiune coştientă fie cu un poces supus complet azardului Selecţia naturală deşi este o forţă "oarbă" ea este acelaş timp cratoare avnd un caracteradaptativ orientat stnd la oiginea diversităţii biologice

Caracter revoţonar a concepţe darwnste De la

nceput trebuie spus că gndirea darinistă în perspectivă istorică a avut un caracter revoluţionar Ea a dat fundamentulştiinţific gndirii despre natură societăţii laice abolind ocial supremaţia viziunii teologice asupra lumii cu toate consecinţele ei nefireşti asupra interpretării lumii Di acest motivdarinsmul reprezintă nu doar o revoluţie ştiinţifică dar şi

o emblemă a progresului civilizaţiei umane Darin a reuşitsă revoluţioneze ştiinţa şi gndirea folosind o argumentaţie clară precisă accesibilă ciar şi nespecialiştilor (ite &Gibbin 200) Dincolo de oice scădere "tenică" a teoieiierentă epocii darinismul a descis calea emancipării ştiinţei a evidenţiat materialitatea lumii înconjurătoare princi

piul evoluţiei nedirijate voluntar şi aducerea omului n ndullumii animale din cae face pate (Prenant 196) Pe de atăparte darinismul este poate cea mai atacată concepţie ştiinţifică a timpurilor noastre Motivul constă tocmai n faptul cădarinsmul a indus o revoluţie n gndire deanjnd multeconcepţii şi teese demult nrădăcinate Ca umare ne putem întreba cine atacă astăzi concepţia darinistă şi din ce



250 Darwn ş voluţa gândr raţonalst asupra lum

motiv? Din e parte vin ataurie d terioru sistemuui(d terior ştiţei) sau d exterioru sistemuui (atauriideoogie)? În orie domeniu de eretare revizuirea teo

riior şi eventua eimarea or este reaizată de speiaiştiidin ae domeniu Aste teoriie d iziă de exempu suntrevizuite de iziieni teoriie din himie de himişti et iarteoriie din bioogie pot i revizuite umai de bioogi Darismu a oriare ată teorie a generat uee suspiiui uorbioogi preum eor din şoaa de genetiă utaţionisă dea neputu seouui a XXea preum şi genetiienior areau eaborat n anii 96070 aşa numita "teorie neutraistă" aevouţiei (Mayr 989, Daks 2009) Fără a detaia aii aestaspet d punt de vedere ştiiţii arătăm numai ă darinismu a depăşit gorios aeste obeţii venite din "interiorusistemuui" . Şoaa de genetiă şia evizuit puntu de vedereprin propriie ei progrese adernd a darism a jumătatea

seouui a XXea prin eea e sa numit "teoria sintetiă aevouţiei" În eea e priveşte " teoria neutraistă" a evouţieiare dimua oarte mut rou seeţiei naturae, aeasta subia doar unee aspete partiuare e nu ies d adru pripiior generae ae darismuui. Kimura unu d autoriiteoriei neutraiste avea să deare uterior ă " teoria netralistă

nu neaă rolul seleciei naturale n determinarea crsului adaptatival evoluiei (Kimura 986) Aeasta a ost în esenţă reaţiariiă a umii ştiţiie a darinism iar rezutatu este ă darinismu oeră astăzi adru expiativ a bioogiei Şi totuşidarismu este astăzi ataat onstant şi renti. De inedaă nu de speiaişti? În mod surprzător se onstată ă marie atauri asupra darinismuui v din

"aara sistemuui"

de a nespeiaişi id atauri ideoogie "Aaatorii" (nu"ritiii" ) sunt oameni ie străi de bioogie (teoogi tehniieni unii iozoi şi ziarişi) ie oameni de ştiinţă hiar bioogiîregimentaţi (d motive personae) sopurior şi intereseorobsurantismuui ontemporan nurajat de iseriă Ataurie neondate tendenţios orhestrate şi tens mediatizate



OJOCAR 251

e reaţioniştilo ontemporani asupra şiinţei evoluţiei prinuperea sistemelor naţionale de eduaţie (Dawins 2007),preztă în fapt o formă de terorism teletual. Ataatorii

arwinismului obişnuies să trateze darwinismul a o teoriegulară oareare aparent vulnerabilă fănduse ă nu vădaptul ă rezultatele tuturor domeniilor ştiinţie sunt onordante onstitud un siste expliav unitar şi oerententrat pe ideea de evoluie Daă darwismul ar avut săderiesenţiale în ei 150 de ani de la fundamentare ar fi fost re

izuit sau substituit u siguranţă de ătre oamenii de ştiă de biologi fără a fi neesară atuala "isterie" mediatiă şiubliistiă antievoluţionistă penibilă de altfel a teologilorreaţioniştilor de diferite faturi sau a tt felul de organizaţiiistireligioase şi iar politie. De e nu sunt att de înverşunat ataate ideologi teoriile evoluţionare din alte ştiinţeale naturii preum fizia relativistă de exemplu? Pentru ă te

oriile din fiziă nu ridiulizează att de evident miezul ărţilorsare el privitor la viaţă şi om pe are se bazează orie ideologie religioasă aşa um o fae biologia evoluţionistă

III. Dansmul ş evoluţa vzun asupa lumConepţia lui Charles Darw asupra transformării lumi

vii a avut un mpat uriaş asupra ştiinţe filozofei şi mpliitasupra ideologiilor reigioase oferd o nouă viziune asupralumii bazată pe ştiţă

Impa revoţe darwne apra şnţe Darwnismul a făut din biologie o ştiinţă Darw pune bazele unuinou mod de gndire î biologie bazat pe studiul populaţiiorşi denumit ulteror ândire populaionistă (Mayr 989, 2004)Obietul evoluţiei este populaia, u strutura ei plă de variabilitate u polimorfismul ei aparent sau neaparent Gndireapopulaţionistă avea să obige ma trziu la revizuirea tuorterpretărlor di biologie ş hiar mai mult să dea o ouăflozofie asupra naturii ologii urmnd exempul meaniii



252 Darwn ş voluţia gândri raţionalst asupra lumii

tttce a început ă gndeac mai mult termen depopulai care con dtrbuţ de vara, dect în termende categori au de tpur Darwn a eaborat cc teor cu

pvre la evolue teora noncontane peclor 2 teora orgn uturor organmeor dn trămoş comun 3 teor graduamuu evolue; 4 teora multpcăr pecor5 teora elece naturale Actuaa teore ntetcă e evoluenu reprezntă în ne, o nouă revoluie în bologe, c doarmaturzarea darwmulu După 50 de an a pubcareaOrigini peciior darwmu aguă ndamen evoluţonmulu contemporan pr ce pun două prncp unanmacceptate decendea c modcări ş elec naturl (Jablonca,2008) onceptu de elece naturaă e azează pe un tp noude determnm determinimul tochatic Darwn nu a decr eleca naturaă în termen matematc da acet proceete întemeat pe o dee matematcă Ronald her ş aţ ma

tematcen a genetc popalor vor elabora, în an 930,modele matematce ale eecţe, arănd caracteu e tattcproabtc ş ecena e reaă în decendenţă După anul950, tud de epgenetcă au analzat poltatea, unutăde neolamarckşt, ca medu ă chmbe drect exprea genelor Epgenetca anazează mecanmele de eredtate celuară

care nu unt bazate pe repcarea ş modcarea ecvene deADN Schmbarea adaptatvă a enotpuu care, modcndgenotpu, ete tranmă generae următoare are, înă, emncaa unor mutaţ Epgenetca repune dcuţe unee captoe ale genetc, ar nu ş rou central a elecţe natraeîn evolue, nc teora tetcă în întregul e D contra, eaîmbogăţeşte teza neodartă ublnd rolu meduuş a dezvotăr ndvdulu

Darw a arătat că orţa motrce a proceuu de geneză anolor pec, a evouţe înăş, ete elecia nturală Pr teoraelece naturae, e a expcat nu numa proceu de aparea nolor orme, dar ş cauzele dparţe pecor Acete cauze unt egătură cu aptul că adaptarea nu ete un cop



on COJ OCARU 253

ne, nu ete aboută ş dentvă, ci reatvă, nd coreatăcu anume condţ concrete ş temporare de extenţă Pnaceata, Darwn a dat noţun de pece un caracter damc

ş a expcat tabtatea reatvă a pecor n proceu genea a evouţe Darwnmul a depăşt mpau mecanct allamarcmuu în prvnţa modulu cum acţonează medulaupra organmeor Medul nu acţonează drect aupraeedtăţ organmeor, ducnd adaptăr eceare, c avorzează aparţa de varaţ întmpătoare, care vor tra ub

acţunea eecţe naturae Atel, darwnmu a trodudeea de relativim n booge, conorm cărea evouţa eeun proce cu o determnare attcprobabltcă Prn aparţa de vaaţ ndvduae, eecţe ş dvergenţa caractereor,Darwn a explcat diversitatea um v ş unitatea e de orgne El a expca, otodată, istori lumii vii arănd cum peceactuale prov d pec ma vech, ma pe ca ructură

ş ma puţe la număr În expcarea perecţonăr um v,Darwn pleacă de a prncpul tilităii bologce a caractereor, reţnute de eecţa naturală în proceul upte pentruexenţă Noe caracere nu apar dtro dată, c ee e perfecţonează n tmp, repreztă eape în proceu contuu, necear, a perecţonăr

oncepţa evouţonă a lu Darw a nuenţat radca vzunea ştţcă aupra omuu, ca eement egranş rezuant d evouţa um v În ucrarea Decendenţaomuu ş eecţa exuaă" (1871), Darw preztă numeroae uctur omooage re om ş ae anmale ş arată car căomu ete o pece de prmae Ma mut, e araă, cndu

pe Thoma uxe, că mamuţee mar arcane de atăz unta apropae de om dec unt acetea de retul mamuţeor (ap conrma aăz pr tud de genetcă moeculară)De aemenea Darw emte poteza org arcane a omuu, poteză conrmată atăz La baza proceulu de ormarede no pec, Darwn pune principiul diverenei caracteeor,condernd că a ncepu e pleacă de a deoebr oare mc,



254 Darwn ş volua gândr raonalst asupra lum

care e accentuează mereu, att ntre ee, ct ş aă de trămoş comun a urmare, în argumentarea evoue, Darwnarată mporana formelor intermediare ae trecutuu, raratea

acetora d puă pe ărăca naturală a documenteor paeonologce Decoperrea în tmpu ve ae a unor atede orme termedare fole, pecum Omu de Neandertha(1856 ş paărea juracă Achaeopteryx (1861, avea ă conrme capactatea predcvă ş juteea teore dawte

Impactu opere u Darwn aupra şte a ot covrş

tor, revoluonar De a Darw încoace, şta e contue cadomenu fndamena a cunoaşter, pe baza cărua e poae întemea o vzune raonată, obectvă aupra lum Pebazee evouone pue de Darw, booga evouontă aăcut, n ecoul a XXea, progree în domen undamentaeprecum tudu eredă, denrea pece, nveure de acune ae eece naturale, rmul evoue

Inova metodoogce Originea speciilor nt eaborae, pentr prma daă, principiul ş metodoloia booge evouonte Vechea şcoală naturlozocă accepta numa adevărurdeducve, aprorc tabe În opoze cu ea, naturaş ega de aboraor ş natură acceptau numa adevărur duc

ve bazae pe expermen, e că erau au nu adep conşena lu ranc acon (156166, autoru meode nductve ampuror modee

În medle şnce d mpul u Darwn era aprecaă mtoda ducvă, penu că ea peca de a ceva concret şnu păe pecuavă Lu Darw a reproşa de către anevouonşt, că nu a apcat meoda ductvă,

sinura me

todă ştiinţcă solidă, ş că a adopta un raonament potetc,pecuav Dar, argumenarea elece naturae pr extena mmemu, de exempu, ee o dovadă clară de apcarea meode nducve Darw a îmbat în mod trăuc duca ş deduca Ma mut, concluza lu Darw că pece evoluează e înemează pe raţionamente plazibile cu otul



COJOCARU 255

eobişnuite n vremea sa (Stugren 969) Reletnd asupragiii patiularităţilor animalelor din isulele Galapagosarwin airm ă este mai raţional săţi imagiezi ă speii

e şi asee desind unele di altele pri evouţie n ondiţiie zolare det să presupui ate speiale de reaţie pentrueare isulă Or aeasta este o judeată tipiă bazată pe plazibil şi nu pe ertitudie are nu arată det gradul de probabilitate mai mi sau mai mae al unei ipoteze Asemeneaaţionamente plauzibile sunt neesare n analiza proeselor u

aracter istoric, e se desăşoară la sară spaţiotemporală oare mare ş nu pot i reproduse itegral pritrun experimentagnii Diultatea de a nţeege imensitatea timpului geologi reează şi astăzi unora probleme n apreierea moduluide transormare a naturii vii şi nevii. Dai a apliat n manieră oerentă metoda ipoteticodeductivă, are permite reunoaşterea valorii şi revizuirea raţionamenteor eesare stabilirii

validităţii unei teorii. El a arătat ă modalitatea de elaborare aunei teorii n biologie dieră de ea pratiată ştiiţele izie. Evoluţia este n proes u caracter istoric _-p umuleazăiormaţie n timp Or proesele istorie pot arareori sau niiodată i testate prin experienţă (preum proesee izie, deexempu). ouşi se pot ormula ipoteze bazate pe observaţii

ipoteze testte la rndul lor pe noi observaţii, iar Darw aşaa proedat riuml logiii raţionamenteor plauzibile ntroepoă rediioasă induţiei şi onretului senzitiv aptuluibrut, soate evidenţă rolul onepţie darwiiste n ştiiţă.

Impact pe pan ozoc al revoe darwnste Ce

este natura petru Darwi? Darwin sria: " este reu să seevite personcarea cuvântului natură; dar eu înele prin natură numai acţiunea untă şi efectul numeroaselor lei naturale, iarprin lei înţele succes iunea fenomenelor dovedite de noi " (DarwiOiinea speciilor, Cap IV)

Darwiismul a respins orie meanism ite are să imprime o direie orie pripiu are impune un sop Darwi



256 Darw şi voluţa gâdr raţoals asupra lum

a comătut orce încercare de a introduce în bologe ndetermnmul au predetermnmul Înante de Darw, conderae depre evoue erau de domenul ilozoe În apt, to

ce care pecueră aupra evoue erau ie teoog, ie apareau altor dcpe nonboogce, ără a avea competenade a trata acet ubec har ş Lamarck, ce ma înemnatprecuror a lu Darwn, nu a reuşt ă reuneacă aptee carear i putut une pecuaile evoluionte au ă explcen mod prec mecanmee evolue Att tmp ct dcule

depre evolue erau due pe un uport iozoic argumenteleputeau i peccate în termen metaizc Pubcarea Ornspeclor a pu capăt pentru totdeauna acetu demer Darwna arătat că extă numa re explca pobe pentru dvertatea um v ş adaptăre e genoae (Mar, 1989, 2004)

a creaţa contnuă ce mpcă nervena perpetuă a reatoruu pentru a îocu pece ş aunee dpărute ş

pentru a crea mereu no adaptăr 859 aceaă explcae testă a um era o părere răpndtă, ce pun Angla

b a doua explcae era de natură destă Ea preupuneaextena de le ale evoluţe teleoloce pue în acuned momentu reae, care rebuau ă conducă pre o

perecne ş o adaptae mereu ma mare ş care ă agure înocurea ordonaă a aunelor, pe parcuru ereor geoogce Lamarck, care a a aderat a aceatăconcepţe, şa da î cee d urmă eama că nu extăo tendă conantă pre perectblitat Dcultăeacete concep au înmut pe măură ce au acumua cunoştee boogce Producerea de pec no,care ă înocuacă vareăe dpăru te, era cel maagaan enomen penru deşt Acete pec no ar apăru pr acunea unor cauze ntermedare au lecauzale ttue de reaor Acete eg pueau acona prn re pobtă . creaţa specală, adcă mracolul 2 eeraţa spontană, to un e de mraco, expcae



COJOCARU 257

nadmbă ce pu penru organmele pero organzae 3 orgea dtro ală pece, adcă evoli,dar la comanda reatoruu (aşa num darwin

teoogc, Lepelter, 2009) c a trea expcae conta în evoua trct nonteeologcă, în care o varae întmpătoae ete converttă întendnă dreconală ş în adaptare pr eece naturală, ără a recurge, nc în aza de începu, la ore upranaurae

Implcae ilozoice ae darwmuu unt prounde nocurea une lum atce cu o ume în evolue (Darwnu a ăcut înă prmul aceată propunere) 2 demontrarea căcreaonmul nu ete pauzb 3 reperea teleologe comce (inamu) 4 aborea antropocentrmulu about, printroducerea principiului descendenei comune a omuu 5 expcarea armone natur vzbe pr proceul pur matera aselecţiei natrale, proce ce contă îro varabtate nedrjatăde cneva ş un ucce reproductv oporun, ceea ce e tră dogme regoae Darwn aboleşte absolutismul c prvrela concepul de adapare, rucură, nce, om; 6. nlocureaeenalmuui prin ândirea populaţionistă La aceaă ltă trebue adăugate dvere ova metodoogce, prezentate ma

u, ş ozoce, precum apcarea metodei ipoteticodeductive,un nou mod de a condera predca, luarea în conderare acauzelor utme (evoutve), în opoze cu cauzee proxmaeca oect de sudu şc ş utzarea raţionamentelor plauzibile penru xpcarea proceeor torce, reverbe, deăşurate a cară paoemporaă mare (proceele evoutve)

Teora u Darw a condu a înocurea vech gndr eenate, poogce, cu cea popuaontă în booge Gndreaeenată au tpoogcă a ot concepa depre lume aproape unvera acceptaă d anchtae pnă a Darwn Plecndde a vara dvduae, gndrea popuaonă a ugeatradalismul în evoue eenau, în chmb, poind dea tpure contane, a gerat saltaionismul î evoue cu



2 Darwn ş voluţa gâ ndiri raţoalst asupra lum

aunecăr, uneor, pre alism Pr ntroducerea întmplăr în mecanmu evoutv, gndrea popuaontă a reveatbooge conceptul de elativism (ojocaru, 2009), concept ce a

înocut vzunea rgdă, mecanctă ş abouttă d şteenatur

Impact darwnsm aspra vizni tologc aspra m Tmp de m de a pnă la Darw, omu, ca ndvd ş ocetate, a raportat a derte credne ş mtereatunc cnd încerca ăş expce lumea înconjurătoare Apara darwmuu va lua denv teooge prmatu explcăr m maerae, î avoarea gndr aonae ş a ştneDarwn nu şa ăcu dn acet ucru un cop în ne E doara cercea naura, ără de preconcepute, ş a căutat dovezpenru expcae ae Adevăru, char dacă nu ete pe pacututuror, va trebu în cee dn rmă acceptat

"Nu există nici un motiv întemeiat ca ideile expuse înacest volum să jinească sentimentele reliioase ale cuiva. Estesucient, petru a aăta cât de trecătoare sunt asemenea impesii să reamintim că descoperirea cea mai mare a omenirii,şi anume leea atracţiei univesale, a fost de asemenea atacată

de Leibntz a subminând religia naturală şi în conecinţă şielia revelată " (Darw, Oriinea specii lor, ap XV)

Mtu creae omuu de către o ă upremă a o atacat peru prma dată de pe baze şce, bogce, nu petemeu unor raonamene pur ozoce Darwnmu renegrează omu în natură Demoogzarea conde umane ereeră nu numa a corp, c ş a prt, la acutăe ae nteectuae, emoe ş entmenee ae Vaa phcă ş gndreaabtracă, pecce omuu un rezutatul evoue ncorcerebrae ae mamereor uperoare Thoma enr uxe,dcpou poemt a u Darwn, arăa că ozou nu e dezumanzează decopernd a baza arborelu lu genealog o



COOCAR 259

amuă dmpotrvă, evoua de a anma a om ete uprea gore a capactă umane

Odaă cu apara darwnmulu, gndrea raonată

excude, pe bază de argumente obectve, upranaturau dnexpcarea enomeneor naturale Ete momentu în care ştiina oer vizie ocia aupra um, teooga perznd coou aupra demeruu ştc Teooga perde att orentarea e căre ştnă (rştu teoloiei nturle, ct ş preozoe (rştu teismuli a deismului ş e reduce a nu

ceu e dogmatc, mtc, nexb (teooga potdarwntă,dogmatmu mtc conemporan) Darwm conttue orevoue în gndre, care pune prmatu raun, a dovezormaterae ş demontrae în aa mracou ş dogmeor încremente Gndrea evouontă undamentaă de hareDarwn a mjocu ecoulu a XIXea a reprezena o urmare

eacă a meruu omenr pre cvzae Ea nu a o puă cu ora, precum dogmee berceş, c e une prnvaoarea obrvaor, a dovezor obectve, a predcor conrmate ueror

Revoua darwntă dn booge ete, după părerea mutor auor, cea ma mare revoue dn ştnă a tturor tmpuror Ea nu doar că a pu bazee une ştne a naur, booga,rupndo de creaonm, xm ş nam, dar a eberat a umană de obcurantm ş ocetatea de domaa aboutăa erc Darwmu a adu, aşadar, eberarea omuu, azgudut, ma mu ca orcare ată teore apărută vreodată înştnă, ocetaea umană învechă ş apăaă de de ş dogmevech de pete două m de an

ILIOGRAIEBotnaruc N . , Din istoria biologiei generale Edtura Şt nţ că

Bucurşt 1961Buffon G. L Istoria naturală Colca Bblotca pntru to"

Edtur a M ra Bucurşt 2008



260 Darw ş evoluţa gâdri raţoalste asupra lum

Chaiopoulos P, Darwin aujourhui» în Scnc t Vi Nr 202,998, pp 586

Cojocau, The Reolutionar Transition from ssentialist toPopuationist Thinking in Boog în Anall Ştnc alUn Al Cuza s Bologie animală, Tom LV. ituraUni A Cuza

, Iaşi, 2009, pp. 2254.

Darwin, Ch, rigna spciilor itura Acaemiei RPR, 95Darwin, Ch Dscndna omului i slca sxuală itura Acae

miei RSR Bucureşti, 196Dawkins, R., Himra crdini în Dumnzu, itura Curtea Veche,

Bucureşti, 200

Dawkins, R, Casornicarul orb tura umanitas, Bucureşti, 2009Jabonca, , Nous courrons une nouele thorie unficatri

ce

, în Ls Dossirs d la Rchrch nr 33, 2008, pp. 88-9Kmura, M., DNA and th Nutra[ Thory , Philosophical Transac

tions of the Roa Socet of Lonon, Series B, Bioogca!Scences, 312 (1154, 1986, pp 343354.

Lepeter, Th, Darwin rtic Etrna rntoarcr a craionismului

tura Rosett ucatona, 2009.Mar, ., isto_r d la biologi (dirsit olution t hrdit)

itura Faar, 989Mar, , D la bactrii la om tura umantas, Bucureşti, 2004Prenant, M, Darwin itura e Stat, Bucureşti, 1946Stugren, B, Eoluionismul n scolul 20 tura Pot că, Bucureşt,

1969.

Whte, M., J. Gribbin, Viaa lui Darwin itura Ler & ituraStar, Bucureşti, 2004.

Diciona-r d filozofi O Chean, R. Somme, coor., turaPoitcă, Bucureşt, 198.

100 d prsonalităi Chares Darwn, nr. 12, itura De Agostnieas, 200.



e ce nu ne plce rwin? Teori

evoluţiei şi mitul dezvrăjirii lumiP

Laurenţiu STAICUUiersitatea in Bucureşti

eoria dawiniană a evoluţiei a suscia de-a lungul mpului polemici

foae due pe magnea implicaţilo aceseia asupa uno pobleme

filosofice de mae amploae pecum naua umană, oiginea moraliăţii, elaţia dine om şi nauă exisenţa lui Dumnezeu ec. n aces

cadu, una dne acuzaţiie cae i s-au adus lui Dawin în a doua

pae a secoluui recu a fos aceea căin eoia selecţiei nauale

acesa a conibui decisiv la pocesul de dezvăjire a umii semnalapenu pima oaă de Max Webe şi, pin aceasa, a o degradae a

fiinţe umane şi a locului său în ume. Aricoul de faţă ia în dscuţie o

pae a argumeneor formuae a de acuzaoii c şi de apăăoriilui Dawi în cadru acesui adevăa oc! blc h de la aparţa ucăi capiae a lui Dawin, Orgnea eci/r Miza

anaizei ese aceea de a ămuri emenicia aczaţe de demizae

a umii şi e a evaua impactu ei asupra imaginii publice a eore

evouţiei şi a ştiinţei aurii î general

Probab că n extă în tora ştnţe vren a an acăr nme ă tâeacă atâtea emoţ, atâtea mpat ş antpat ca cel al natraltl brtanc arle Darwn Ş aceata car ş dpă ma bne de o tă de an de la moartea a

Ete n caz cel pţn bzar căc, de reglă, teorle ş operele ştnţce în general n tâec prea mlte emoţ Unorale trezec, reşte, admraţa ş repectl aţă de ngenoztatea ş trădana avanţlor care lea ormulat, le înlăcărează

Acol eala n cadul poeculu psemologa şne ş managemenulcunoaşe" fnana de CNCSS pn Planu naonal de eceae, devolaeş novae PN I de cd poec 0 1976



262 e e nu n e plae arwn? Teora evoluţei ş mitul dezvrăjr um

magnaţa ş î nctă a pecaţ nedte apra compextăţ m natrae Pe alţ (marea majortate, din păcate) toateacete reazăr exempare ae mnţ omeneşti cm nt crea

ţle ştnţce, î laă nderenţ, n e tec nc n nteedect dacă ee capătă vreo apcaţe tehnoogcă pectacloaăş/a tă n motor ma perormant, n ecran de teevzoma bţre, n medcament ma ecace

E bne, n caz Darwn crre n ta deloc aşaUnora pr şi mp n e pace Darwn Pentr mţ pecaşt ş nepecaşt deopotrvă, loo, torc ş ocoog aştnţe, nmee Darwn a ajn ă e aocat c o anmtăvzne a magne depre me, o magne mbră, ngeroaă char, domnată de o ptă brtaă pentr praveţehare Darwn a ajn ă e văzt ca n o de bad g,n peronaj egatv pentr că ne propne ă vedem mea can ptă de en ş prtatate ş ca nd gveată m

pacab de rega praveţr ce ma adaptat ş eecţanatraă În Amerca, de pdă, aşa cm oberva n torc alctr engeze ş al ştnţe dn peroada vctorană, GeorgeLevne, nmee Darwn a ajn ă e atăz att de rt,înct tner care ctec cărţe în mjoacee de tranpot încomn acoperă coperta de teama oprob pbc Tot acoloa apărt ceebree abţbldr care pot pte pe maşnă, pecare cre Darwn Love Yo, o expree care a ot preatăş de Levne ca tt a nea dntre cărţe ae Nc în cercre nteectae Darwn n e bcră de o magne ma bnăăc ac e ete văzt, adeeor, ca nd ce care închee dentv proce dezvrăjr m de care vorbea Max Weber,n proce care, e ţne, a încept în modetate odată c

Gae Keper Aşa cm aceşta dn rmă a detronat ămnt dn pozţa prvegată de centr a m ş a ţnt că aceta e învrte în jr Soare, Darwn a detronatom dn pozţa a prvegată egnd nexorab, prn ege evoţe, de natra înconjrătoare, de acea vermaă adobtoaceo aate întro permanentă competţe pentr praveţre, pentr reprodcere ş hrană



Lau renţiu SAIC 263

n pectator curo ş neangajat deoogc aţă de o taără au ata e va nteba, n mod rec, dacă lcre taeamente ael ş dacă avem temeur ode ă râm pe

Darwn Dn păcate a, poate, dn ercre, teria popaă antDarwn ş aceată perpectvă c accente apocaptceapra m evoluţe pe care o zgăvec n nteectua ebazează pe o imagne dtoronată apa tore ştne modee te o agne trâmbă, paţală ş ubectvă, motvată,în prncpal, de o notage dpă o epocă preştnţcă ândpn preştţcă" n mă reer a o epocă n care n extaştinţă, căc exita ş ncă de mtă vreme mă reer a aceaepocă în care rega ocpa n oc central n ocetate ar ştna era că un enomen magnal n ceeace prveşte mpactuş mportanţa e n vaa de z c z În odată cu progreele ştnţe moderne lcrre a chmbat În tmp, aceatăchmbare a accentuat n aemenea grad, ncât am ptea

pne că atăz raporture dntre ştnţă ş rege a nveratdea dreptu ăc ocetatea de atăz ete de neconcept ărăştnţă ş apcaţe ae tehnoogce Relga a devent n maremără o aacere prvată", n en că aegerea de a tră nconormtate c normee regoae aparţne ndvd şn ma ete o normă ocaă a căre ncăcare poate atrage baml a pedeapa De ac ş notaga dpă acea epocă în carerega era o aacere de tat" ar normee regoae avea ncaracter de ege N ete oc ac pentr a urmăr în detaetapee acete chmbăr c mte conv ş pe aocr extrem de volentă prn care a trect ocetatea occdentaă (ş nnma) odată c acennea ştnţeor modee ae natur ceea cel prveşte pe Darwn, mertă totuş emnaat n acet

context aptu ca n e, c red ete ce care ace pal tmîn acet proce de dezvrăjre a lm", aşa cm a ot nmtac red ete ce care demtzează ş ma redută dn magnea depre ne a om, arătând că nţa mană n eteemnamente raţonaă, aşa cm arma c optmm Decarte ete o nţă măcnată de pn ş mânată ma degrabă denconştentu tenebro decât de umna raţn



2 De e nu ne plae Darwn? Teora evoluţe ş mtu dezvrăjri lum

n orce caz, derent de mportanţa reatvă care eteacordată n aeată ntreprdere a dezvrăjr um, e lmpede că teora darwnană a evouţe ete repnă cu repue

de ce care conderă ca ea ne răpeşte umantatea" ş, odatăcu ea, vaore undamentae pe care a prjnt ditotdeauna ocetatea umană nee, adevăru, umou dreptatea Şaceata pentru că, uţn aceşta, dacă acceptăm magnea depre ume pe are neo propune Darw, tebue ă acceptămmpct ş deea că acete vaor nu unt decât ntrumenteute eectate pe parcuru evouţe pentru uncţa lor adaptatvă ş nu vaor demne de repect n sine, care tau mărturepentru nobeţea ş uperortatea nţe omeneşt n raport cunatura

Aceta ete, pe curt, motvul prcpal pentu care unoranu e pace Darw Pentru că ne eşte ă ne vedem pe nonşne ca nemad creaţ după chpul ş aemănarea zelor,

c după chpu ş aemăarea natur Iar natura ş ege e nexorabe ş oarbe nu pot ă ma oere nc o conoare prtuuomenec

Înă orcât de dure ş de amate ar părea acete crtca adrea teore evouţe, ee nu repreztă doar un emn aepoc n care trăm, a acetu nceput de menu ăc ate

de crtc au ot prezente ncă de a pubcarea ucăr de căpătâ a u Darw, Originea speciilor De apt, ar putea pune că aparţa Originii speciilor a dech un adevărat procepubc n care a ot judecată teora u Darw, proce care atreut, dea ungu tmpuu, pr ma mute etape, eare uacuzator ş apărător ă Ideea că Darw dezvrăjeşte umearăpdune umatatea ete doar utma peă d doaruacuzăr, ete doar utma etapă d acet proce care e poartă, cu reverberaţ ma mut au ma puţn ample n conştţapubcuu, de 0 de an

În repcă a aceată acuzaţe de dezvrăjre a um care a adu u hare Darw ş teore evouţe n genera, aapărut n utmee decen o teratură oarte bogată n care



Lau rnţi u STAICU 265

torc, ocolog ş loo a ştnţe ncearcă a a apăraea lu Darwn şi darwnmuu De data aceata, de parteaapărăr deea centraă n jurul cărea e contruec pedoa

le avocaor autonumţ a u Darwn ete aceea că, deşDarwn dezvrăjeşte umea prn teora evouţe pecor, aceta nu ete un ucr atât de rău căc, pe de ată parte, Dawnvne ă arunce o nouă vrajă aupra lum George Levne, depdă, pe care lam amntt ma devreme, ete unu dntre avocaţ apărăr la care aceată temă centraă apare oarte preg

nant Întruna dntre ucrăle ale nttuată oarte ugetvarwin Loves You. Natural Selectio and the Reenchantment ofthe world, Levne uţne, în urma une anaze atente a veţş opere u Darwn ş a argumentelor ormuate de acuzatorş apărător ă, că ncupatu nu ete char vnovat ar acuzaţa de dezvrăjre a m nu ete ondată Argumentu centraete acea că eora evouţe prn adaptare ş eecţe naturaă

ormuată de naturatu brtanc ne oeră o ată vrajă, aruncăo ata mage aupra um decât cea în care umea e cădae până atunc, o mage pe care am puteao num ştnţcău ate cuvte, Darwn nu ace atceva decât ă înocuacăo vrajă cu o ată vrajă, nu ne răpeşte vurle ş nu aă umeacompet dezvrăjtă ş gotă de prtuatate Aşadar, rău nu

ete atât de mareeea ce tranpare ntrun mod detu de evdent dnaceată pedoare cută ş bnentenţonată n avoarea uDarwn ete preupozţa că o vzune aupra um în care nuextă nc un e de vraă au mage ete o magne degradatăş degradantă aupra um ş că orce ate de dezvrăire ete

un ucru răuÎn cee ce urmează am ă evaluez argumenteeacuzăr ş apărăr ormuate în aceată utmă etapă a proce

uu teore evouţe tocma pentru a vedea n ce măură etecorectă aceată magne degradată aupra um puă pe eama teore evouţe ş, mpct, a u Darwn Ma prec, în cemăură aceată dezvrăjre a um ete un ucru rău, ceva pentru care ar trebu ă punem u ş tare: nu ne pace Darwn



266 De e nu ne plae Darwn? Teora evoluţe ş mtul dezvrăr um

Am ă încep c înăş deea dezvrăjr lm", aşa cmapare ea a Max Weber Lată eparat de orce context, aceata ete o dee tereantă prn apt că are o rezonanţă apar

te Ete o dee getvă, nă oarte bne ş ete deoebt deeatcă căc ptem înţeege prn ea oarte mlte crr Darîn opera Max Weber ea are n înţee oarte bne delmtat Extă pţne ocr în crere Weber în care acetavorbeşte expct depre dezvrăjrea m Găm câteva emarce răzeţe pe aceată temă în crăr precm The EconomicEthic of the Wold Religions ş The Social Pscholog of the WoldReligios, înă crarea în care Weber abordează dect temadezvrăjr ete Scence a a Vocaton", o crare ţntăpbc la Unvertatea dn Mnchen în 98, c do an înantea morţ ale aceată mcă expnere Weber armă cătora m occdentae ete caracterzată, prntre atee, de odezvrăjre, de o demagcare, am ptea pne, care a pro

d în etape cceve ş dn ce în ce ma ampe ca mpact şpronzme Dar ce îneamnă, în acet context, că mea etedezvrăjtă, că ete gotă treptat de mage? Webe ne expcă cămea devne dezvrăjtă atnc când e prepne că ompoate, în pncp, ă tăpâneacă toate crre prn ntermed cac" ate cvnte, mea ete gotă de ma

ge atnc când om e raportează a med ă natra şoca pe nda convnger că aceta poate manpat,manevrat ş tăpânt prn ntermed cac În meavrăjtă, oamen apeează a nete magce (acrc, rtar de tot e) în încercarea de aş mpne cntrol apra natr Deş în patee acet ntrmentar magc e aăaceeaş încnaţe a dornţă de a controa natra care anmăş ştnţa modeă ş, în mod oarte pregnant, teooga moderă, întro lme vrăjtă natra ete văztă ca d domnată

2 Max Webe, Scence as a Vocaon", în Fom Max Webe ssas n Socoog, H.H. Geh, C Wgh Mlls (ad & ed), Oxfod Unves Pess,Oxfd, 1946, p 39.



e STAIC 267

de oe au prte upanatuale De ac ş orma pe care ocapătă aceată tentatvă magcă de a cotrola natura, ş anumececarea de a nluena acete oe, de a le atrage oarecum

de artea omulu ş a copurlor ale au de a le îmbuna ş ae mulge avorur Dar, deş maga tehnologa împărtăşecacet mpul ma mult au ma pun conştent de a e întăn aupra natur, ele e deoebec damatc întro anumtăpvnă Potrvt lu Weber, una dntre trăăturle prncpaleale mage (ş una care o îndepărtează pectaculo de tehnolo

ge), ete relatva a ncapactate de a controla ecent naturaAşa cm pune un comentato al lu Weber, Glert GermanMaga ete, pe curt, o artă neputncoaă Succeele ale untîn mare măură ortute ar eşecurle nt ntepretate în modconvenabl de către practcan ă drept emne ale unor uccee mnente

Lumea dezvrăjtă ete, în chmb, o lume în care omul întoarce patele, treptat ş aproape nezabl, zelor ş orelorupranaturale Nu cu părere de rău, c cu vooşe Ş ata pentru că, aşa cum pune Wber omul n tie rela ntrume agce pentru a tăpn au mplora prtele,aşa cum ăcea ălbatcul, care credea că extă ate de oremteroae Aceată unce o îndeplnec acum ntrumente

le tehnce ş calculul" Mertă adăugat ac, char cu rcul dea dvaga pun, că odată cu acet proce de dezvrăre treptată a lum, începe ş un alt proce, la el de mportant, unulla capătul cărua locul preotulu, ca ntermedar, ca mjloctorntre om ş dvntate, ete uat de avant, de omu de ştnăcare mjloceşte, de data aceata, relale dntre om ş natură

Savantul devne, încetîncet, un erou Pe nemte aproape,omul de ştnă devne peronajul prncpal cărua e dă cuvntul în tuale de crză, în vremurle de retrşte au după

Gbe Gemain, A Dscouse on Disenchanme Reecions on Poicsand echnolog, Sae Unives of New Yo Pess, New Yok 993, p 294 Max Webe op ci p 39



2 De e nu ne plae Darwn? Teora evoluţe ş mtul dezvrăjr um

oduceea unor calamtăţ Înante atel de momenteoamen e adreau preoţlor pentru a ala ce e întâmplă aprm anare ş aş rp pamee Acum e adreează avan

ţor Atăz tăm dn pn acet enomen cu mpcaţi adnccare ar merta ma mută atenţe din partea ocooge ştnţedar aceta ete un at ubect pe cae nu avem răgazu ă urmărm ac

Aşadar revennd ce neamnă vedea umea ca nddezvrăjtă? Îneamnă a o vedea ca pe o înănţure mpeonaăde cauze ş eecte, de orţe naturae care e condţonează recproc ş a căror înţeegere poate puă în ujba ontroluunatur ş nu ca pe o ordne tăpntă de prte ş orţe upranaturae, care pot nluenţate peruadate penru a permte omuu ă ontroeze medu în care trăeşte Pentr Weberaceată chmbare în ceea e prveşte attudnea omuu aţă denatură de umea care înconjoară ete una de raţonazare

Ş aceată raţonazare a ot reazată, condera el în pecaprn ntermedu progreuu ştnţc Dar, aşa cum obervaoarte bne German, progreu ştnţc la care e reeră Weber nu ete doar progreu ştnţe modee căc orgneaproceuu de dezvrăjre antedatează naşterea şnţe moderne cu pete două m de an Pentru Weber, ete mpede că

ştnţa îneamnă tadţa cercetăr raţonae care începe odatăcu Tae, ace oo a natur dn antchtate care ace prmupa către nţeegerea um ără reerre la upranatura

Reee de ac că, pentru Weber, dezvrăjrea um ete, înn mar, ehvaentă nerarea omuu de a înţeege natura pe o cae raţonaă, ără ape a orţe magce o încercare care concde cu naşterea ooe occdentae ş care va duă ma departe cu ucee remarcabe de întreprndereaştnţe modee Dezvrăjrea um are la bază deea că umea poate înţeeaă cu ajutoru raţun ş că umea acătueşte o ordne închă de orţe emnamente narae care e

Glbe Gemin, o i . 1



a nţ STA ICU 269

ntepătrund ontrolul aua natur depnde de cunoaşteea aceto orţe ş a acţunlor lor, nu de nluenţa pe cae opoate execta omul prn orande, ritualu, etc aupra pte

lor care controlează naturaAm putea pune atel că dezvrăjrea lum nu îeamnăgolrea e de en, de raţonaltate, c dmpotrvă, dezvălureaue aţonaltăţ ma adnc care, de dat aceata, nu tă doar ptele ordn naturale a evenimentelor ş genurlor de lucur ş ăptur care o alcătuec, c conttue char aceată o

dine Ete adevăat că Weber ugerează că ără mage, vrajaete ptă dn lume ş odată cu ea emncaţle ş valorle cucare a ot nvettă lumea u lte cuvnte, el pare ă ugereze, cha dacă nu ormulează ncodata jucăţ de valoare explcite n aceată prvnţă, că aceată dezvrăjre a lum în careştinţa a ajun ă joace rolul cel ma mportant ete echvalentăcu o perdere ăc, el conderă că preocuparea tradţonală

pentru atngerea unor copur nvette cu valoare ş emncaţe ete înlocută, pe parcurul acetu proce, cu o acnaţe pentru mjloace, pentru ntrumentele de conrol pe care nlea oert ştnţa ş tehnologa modeă Dar, cu aceată îngrjo:_ L pa s o maet ee iaţ e ndezvrăjr lum prn ntermedul ştnţe ş tehologei, un

tem aba n 98. Tranormărle prn care a trecut ocetateaoccdentală n ecolul trecut, pe de o parte ş, pe de altă parte,evoluţa ştnţe ş tehnologe care pe vremea lu Weber e alaaba la începutur au arătat că nu ete o perdere Omul nu adevent o ină amoraă ş nc o ţă ptă de prtualtateDoar că moraltatea ş prtualtatea au tranormat, au că

pătat multple orme ş au eşt de ub monopolul une ngure vzun aupra lum Ar , degur, nteeant ă urmărmacete tranormăr ş avatarur înă ar o dcuţe care cereprea mult paţu pentru a o putea ace aic ş acum

Dn aceată perpectvă, acuzaţa de dezvrăjre a lumadua lu Dawn ş teore evoluţe apare ntro lumnă cu totul nouă ăc ceea ce nţal ne era năţşat drept un vcu,



270 De ce u e pace Darw ? Tea evuţe ş mtu dezvăj um

apare acum drept o vrtute Dacă dezvrăjrea um îneamnă de apt aceată încercare de a înţelege natua lumea îngeneral pe o cale raţonală, ăă apel a orţe upranatrale

atunc ete adevărat că Dar ace exact acet lucru Teoraevoluţe pe care a ormulato el ne oeră o cale de a înţelegeorgnea ş dvertatea peclor de organme d natură cluv a omulu ără apel la orţe upranaturale Adaptarea şmecanmul elecţe naturale ne permt ă înţelegem chmbarea d natură d lumea organcă ca pe un proce determat

trnec de orţe naturale, ş nu extrec de orţe dn aaranaturDar dacă aşa tau lucrle, dacă aceata ete vzunea

apra lm pe care neo propune Darn pr teora evoluţe, e dcă o întrebare mplă: ete aceta un lucru rău? Eten motv ero pentru care ă punem cu pato că nu ne place Dar"? Problema ete că dacă punem da, ete un lucru

ău", atunc trebue punem aceaş lucru depre întreagaîntrepree a ştţe modee ş char ma mut, depre toată tora acete trădan a omu de a înţelege natura pe ocale raţonală, o aventură care, amteam ma devreme, începecu mult înae de modetate ăc Dar ş teora evoluţeocupă n loc mportant tocma în aceată tore Ş no înşe

untem, de apt, aceată tore Altel pu, ocetatea în caretrăm atăz ete att de tr legată de tentatva de a înţelegelumea pe o cale raţonaă ş de acete mloace pe care n leaoet ştţa ş tehnooga modeă înct nu am şt, practc,cum ar aăta fără toate acetea De pldă, făă acată tore acercetăr raţonale a natur nu am decopert ncodată cumncţonează organmul uman Nu am decopert ncodatăde ce avem durer de cap ş nu am decoper ncodată apra Dacă rem ă m coerenţ ş contenţ ople pecare le uţnem, atunc nu putem ă luăm d aceată tore,d ceea ce ne deneşte pe no înşe numa ceea ce ne convne ş ă gom ceea ce nu ne place Nu putem ă urm peDar ş, în acelaş tmp, ă benecem de avantajele oerte



a n ţ SAC 27

e ingnera genetcă ale ăre undamente eoretce unt datetocma de teora evoluei prn elecie natrală Dar e ce artrebi ă urmărm ca opnle şi convingerle oate ă e

coerente unele cu altele? , char ma mult, de ce ar treu ăurmărm coerena între ceea ce creem ş ceea ce acem? Răpunul ete relatv mplu pentru că acetea unt igorle cucaracter normatv impue de tattl e ine raţonale Mamplu pu, pentru că ata îneamnă a o ină aonalăSgr că nmen nu e comportă raoal în orce clpă Dar ne

putem ghda întotdeauna după acet ideal reguatv Dacă nuacem acet lucru, atnc între no înşne ş organmele dominate de intncte pe care le întâim la tot paul natrănu ma rămâne nc o deoebre emnctvă Or tocma acetlucru nul oec ce care crtcă darinmul pentru motvulcă a dezvrăjt lumea Omul ete o ină uperoaă, între om şdobtoace extă o deoebre de natră, nu doar de grad, pro

clamă aceşta Aşa ete, ără îndoală Dar numa cu condaau numa atunc când omul e compo in onală, atunc când omul acceptă conecnele convingerilo ale şimplcale decoperrlor pe care lea ăcut pr intermedulştne

Dar, dacă aşa tau lucrurle în prvna acuzaţe de dez

vrăjre a lum adua lu Darin ş teore evolue, ce e poate pune depre teza ormulată de apărător ă la care mamreert la începutul dcuţe de aă? Şi me că Dn şteora evolue aruncă o nouă vrajă aupra lum, că ne permte ă vedem natura înto lumnă nouă dar a nd la elde magcă ca ş înainte? red că, nând eama de cele pu

e până acum, prul lucru pe care îl putem oberva ete căaceată apărare, deş bne intenonată, ără îndoală, ace mamult rău decât bine ăc poeşte de la preupozţa, aumată tact, că dezvrăjrea lum ete un lucru rău ş că Darintrebue apăra, arătând că răul nu ete atât de mare Dar ăvedem în ce ar conta aceată revrăjre darintă a lum încuvntele unua dntre apărător ă, George Levne Vorbind



272 De ce nu ne place Darwin ? Teoria evoluţiei şi mitul dezvrăjirii lumii

despre revrăjrea lum de care ar f responsabiă eora evo-luţe, Levne spune ceea ce vreau să sugerez ese că scrierle lu Darwn, dacă le cm c mare aenţie, po să facleze

o formă de vrăjre nonesă, care n ma recurge la mjloa-ce magce penu a stăpân sau mplora sprele' "6, ultmapropozţe fnd un ca dn lucrarea lu Weber Scence as aVocaion", despre care am ma vorb Obiecvul meu," mărturseşe Levne, este acela de a propune o lume darwnianăalternavă: o lume lpsiă de un spr transcenden dar care

ese otuş ncărcaă de valoare şi care îndeamnă la o atudneprofnd emoţonală, vscerală, faţă de lucrărle natur. Încer-când să smulgă lumea dn mânle eologe ş să o pună înmânle explcaţe şnţfce, Darwn [ . ] nu a golt lumea devaloare sau de acel gen de consoăr care au fos ofere, n ceama mare pare, de relge Însăş actul de a încerca să nţelea-gă lumea dnrun punc de vedere materals ş naturals a

prespus, char de la nceputul carere sale ca om de şnţă,mrarea ca adne, care ocupă un loc cenral, n orce descr-ere n cadrul experenţe magce."7

Este greu să n zâmbeş cnd acese fraze srse cu paosş fără ndoală, cu sncertae Căc ele ne propun să1 vedempe Darwn ca ·pe n so de copl mare care a descoper, ca n

ro joacă parcă, mnunaele ş măreţele mecansme după carefncţonează lumea organcă Un copl mâna de o curozaespecfcă mage, cum spune Levne, o curozae care nduoşează ş în faa căea lumea rămâne mereu magcă ş msteroasă Darwn un goleşt lmea de mage căc Dawn, ca orcecopl, prveşte lumea cu mrare ş veneraţe, căând doar săînţeleagă alcăturea neă, aşa cum n copl îş desface n bucăţ jucăra cea ma dragă numa penru a nţelege cum fncţonează Tocma această atudne sfoasă ş plnă de dragose

6 George Levine Darwn Loves You. Natural Selection and the Reenchant-

ment of the World Prnceton Universty Pess Pnceton, 2006, p. 337 Idem p 24



a renţ SA C 273

aă de natuă este cea cae la condus pe Dawn pae să sugeeze Levine, la descopeiea sa epocală, şi cae ne ndeamă şi pe noi la o postenae pioasă n faţa lucăilo natu,

n faţa magei cae stăbate de a un capăt la altul odinea şincengătuile specilo de făptui cae o acătuiesc! Căci, citindu pe Daw putem ajunge să nţelegem că opea acestuiave să aducă o contbuţie emacabilă la o evăjie adicalăa lumii, nsttud o adevăată geodicee, adică o demonstaţiea faptului că lumea, n toată divesitatea sa exaodinaă şi cu

toate contastele sale izbitoae, ae o semnficaţe de sine stă-tătoae chia dacă nu vizează satisfaceea doinţelo omuluca un scop pincipal" Dacă umăm aceasta geodicee a luiDawin, spune Leve mai depate, escope că ne aflămnoi nşe nto lume plnă de mun o lume cae meită săfie ubtă devenim patpaţi ş obsevato ai une vieţ caene depăşeşte pe fiecae dte no şi cae ae un nţeles mult

mai pofund"Sunt multe lucu de spus despe aeastă pespectvă

asupa lu Daw ş asupa teoiei evoluţiei nţeleasă a nst-tuind o noua vajă asupa lumi Este o vizune naivă şi emo-ţontă, cae seamănă ma degabă u apelul la mlă făcut deun avocat al apăăi n speanţa ă va euşi astfel să tezească

ompasiunea juaţilo faţă de culpatul pe cae tebue săjudece Numai ă Daw nu ae nevoe de compasune, nuae nevoie de ietae pentu vina de a ne fi ofet o explicaţieaţonală, ştiinţifică pentu shmbaea d lumea ganisme-lo O explcaţe ae a stat la temelia pogeselo emacabilefăcute n pima pate a seolulu teut n ştele biologce,

cae a dus la descopeea stuctuii ADN, ae a dus la dezvoltaea tehnologiei lonăi, et. Este, de asemenea, o vzunecae ndeamnă la caatuzae ş cae, n pofida bunelo -tenţ, face ma mult ău det be dawismului ş teoiei

8 Gege Levine p i, p. 5 bidem



274 De ce u e place Darw ? Teora evoluţe ş mtul dezvrăjr lum

evoluţe ăc ne îndeaă ă prvim pe Darwn ca pe no de revoluţonar romantc, un proet erou care încearcă ăreormeze radcal vzunea tradţonală aupra lumi nara

le Numa că Darwn nu a ot un proet, c un om de ştţăIar teora evoluţe prn adaptare ş elecţe naral nu eteo nouă relge, c o teore ştţcă i ete ără îndoal, depro ma tăm ac aupra derenţelor riaşe dntrerelge şi ştnţă

Dar aceată vzune promovată de exegeţi şi uţntori a

lu Darw precum George Levne ete greşită ş dintrun altpunct de vedere Ete greştă pentr că vehiculeaz un enoarte vag ş tunchat al expree weberene vrăjre a lumi" În contuare am ă mă rezum doar la două obervaţi peaceată temă ş apo am ă mă oprec aupra concluzlor caree deprd de ac

În prmul rând, aşa cum obervam ma devreme, pentru

Weber o lume magcă, văjtă ete o lme văzută ca d domată de orţe upranaturale, care controlul aupra natur poate dobdt numa pr nluenţarea acetor orţe Olume vrăjtă en weber nu ete vrăjtă doar enulcă ar minunată ş ulutoare pr complextatea a Or tocmaiata pare ă uţă Leve: că Darw, pr atitudea a de

mare, repect ş, poate, char umlnţă aţă de nara pe carea tudato, e raportează la aceata ca la o lume magcă prnmunata a alcăture ş complextate Ş că, atel, ne nvtă şpe no ă prvm lumea acelaş el, ca d vrăjtă Nmacă repectul aţă de complextatea lum naturale care e trevede la tot paul opea lu Darw nu ete echvalent cupoşena aţă de maga natu Natura nu ete magcă pentrDarw, nu ete domată de oţe upranaurale ş nu poate controlat mploând ajutorl acetora De aceea nu putempune c Darwn ve ă arnce o altă vrajă aupra lum, ncmăcar întrun en oarte lab De altel, acet lucr deveevdent pentru orce cttor al Originii speciilor opera captalăa lu Darwn, care nu are nmc dtro pledoare înlăcărată



a nţ SAC 275

favoarea magie lum naturale, aşa cum nea aştepta dacăam da crezare lu Leve Ese o lucrare eaborat ntrun stlsec, greo ş ard pe care un coteporan ai lu Darwin au

judecato char ca fd prost scrsăÎn al dolea rnd, a spune c Darw nea lăsat moştenreo vzune asupra lum (vrjtă, freşte, sic!) prn eoia selecţenaturale nseamnă a pune pe seama lu ceea ce nui apare,şi anume ntenţa de a ofer o anumtă imagine asupra lumn genere, o metafzc Dar ceea ce ne ofer Darw este doar

o teore ştnfcă despre orgea şi dverstatea lumi organice Trebue să dstgem, aşadar, ntre teora evoluţiei ş evoluţionsm Este adevărat că pornd de la teora lu Darn saformat n tmp o adevarată deologe, un so de vzune asupra lum pe care o numm astăz evouţonsm Însă aceastanu este opera lu Darw nc char evolţionsmul nu aajuns vreodaă să ntrnească toate caracterstle care să ne

permtă să spunem că este, realmente, o vzune despre lumeDeş recnoaşte acest lucr, Levne susţe otuş că Darweste cel care inspr această vzune Char ttlul cărţ, arinoves You sugerează, aşa cum mărturseşte autorul n Prefaţăcă aceasta este terpretarea ntenonată ac, c Darw Loves You" este luat în sens lteral, a nsemnnd că Darw

ne oferă o vzune asupra lum de care nu avem de ce să netemem: în pofda ronlo ş exageărlor a care face auze,[tlul, nn] spune eva de cea ma mare importanţă pentru etăţen seoluu douaze ş unu E red că ese adevărat " Aşadar, Daw ne ubeşte Ma lmpede de atta nu se poate teora evoluţe este psă n aceeaş caegore c vzunlerelgoase ş metafze aspra lum ş este prezentată drepto image pretenoasă, proumană, de care nu vem movesă ne emem, c dmpotrvă, pe care ar trebu să o mbăţşăm

James A Sed (ed) Chales Dawin Evlunay Wngs OxfdUnivesy Pess Oxfd, 2008, p xxxiii . Gege Levne, p i. p. xx



276 De ce u e place Darw ? Toa evoluţe ş mtul dezvrăjr lum

cu entuzasm Însă lucrurle un stau deloc aşa eora lu Darw dn Orignea speciilor nu are imc dntro vzune relgoasă sau meafzcă despre lume a char mai mu, aşa cum

observa la un moment dat James Secord, n Originea speciilor,în pofda numărulu său mpresonant de pagni (peste 500)Darw nc nu prea vorbeşte despre oameni Aşadar, ncvorbă de ube!

Cartea lu George Levne este reprezentativă pentru această terpretare a opere lu Darwn care suse că eora evo

luţe ne ndeaă să prvm lumea ca o acătre magcă şmunată, ca pe o lume vrăjtă Căc este o carte foarte bnescrsă Este o cursune storcă elaborată n vaţa şi opera luDarwn ş o analză muţoasă a prncpalelor curente, doctrne ş exegeze care sau dezvolat ulteror, pond de la delesale Dar cred că poeza pe care o susţne este greştă ş, nconsecţă, eşuează în angerea scopului său prcpal, anu

me acela de a rsp prejudecăţle ş erorle de nterpreare cuprvre a opera lu Darw Încercarea de a da eore evoluţeo faţă umană" susţd că Darw construeşe o magnemagcă, vrăjtă asupra natur nu face dect să adcească şma mul aceste prejudecă

Concluza generală pe care cred ca o putem desprnde

ste aceea că Darw nu are nevoe de apărăto sau, în orce caz, nu de astfel de pledoar care fac ma mul rău dectbe Dacă dezvrăjea lum nseamnă o sporre a nţelegernoase cu prvre la mecansmele şi alcăturea teă a lumcojurătoare, atc o astfel de contrbuţe n trebe apărată Trebue doar îneleasă adecvat Darw aduce tocma oastfel de contrbue ş pentru aceasa, ced eu, trebue săfm mereu recunoscăto oulu de ştă care a fost CharlesDarw

La un nvel ma general, se poate spune că dezvrăjrea lum este ma degrabă ecvalentă cu o eliberare a lum, nu

2 James Sed, p , p vi



La enţ SAC 277

c o golre a e de sens, de sptualtate Elberarea lum şi aţ omulu de su constrngerea de a vedea lumea ca findopacă, singul mod de a o pătrnde fnd pr intermedl

acele magn magce, cvaselgoase cu care generaţ deandul a fost nvăţate să se raporteze la lue şi la locl ş rol olu n cadr acesea O lume onmagcă, o lme dezvrăjită nu este o lume lpstă de sens strănă omul C este olme pe care o putem vest cu sensr căc o nţelegem mabe, căci ese ma transparenă Nu ntr totul, freşte Dar s

fcen de ult nt să putem să ne aşezăm n ea no nşne,aşa cum suntem, nu ca nşe fţe specale, rpte ontologc denatură În lumea vrăjtă, n ceea ce a putea nmi lmeapoveste" ne dentfam cu personajelecee, cu ero În lumea dezvrăjtă nu ma exsta ero, ma exstă omul ca făcreaă specal de n artect perfect, oul ca fţă raţonalăpr excelenţă, et C exsta omul, adcă no nşe, aşa um

suntem cu raţonaltae ş raţonaltate, cu succese ş eşecur,cu scopur ş vaor Dezvăjrea este, n acest sens, un fel detrecere de la vs la realtate, o maturzare

În sfrşt, o ultmă observaţe De ce este totş mpotantsă ne preocupe acese dsuţ, această ceart jul sefcaţlor generale ale teore darwnene a evoluţe? De ce

tebue să reacţonăm la felul n care este perc publ teore ştnţfă sau să umărm sora ş socologa constţe sale? La rma urme, am putea spune, aşa um sa maspus, că cercetătorl eresat de flosofa ştţe n generalş, în patclar, de flosofa bologe ş a teore evolţe, atrebu să se concentreze asupra alcătur tee a aceste eor, asupra elemenelor are o artculează ş ma pţ asupra fellu n care a fost peepută publ sau a felulu în areneam ptea rapoa la ea dtro perspectvă storcă sau socologcă E be, red ă este mportant să facem acestu luud doă move Pe de o pare, penr flosofa une anute ştţe nu poate f separată dect artfcal de stora e şde analza contextulu soal n care a apărt ş sa dezvolta



278 De ce nu ne pace Darwn? Tera evuţe ş mtu dezvrăr um

Altfel, rscăm să ajungem nu la o nţelegere a ştnţe ca practcă reală, c la o reonstrcţe artfcal a acestea, să creem oştnţă penru uzul flosoflu Pe de altă parte ese important

să urmărm ndeaproape aceste dscuţ ş să participăm a eleocma penru a n cadrul lor se şlefueşte ş se formează magnea publcă a ştnţe n genera ş, n partcular, imagneapublcă a teore evoluţe o magne de care poae depnde viitorul cerceă ştnţfce ş boogce Ş, poate, char vitorulacestu demers de înţelegere a lum pe calea raţuni n careştnţa ş progresul ştnţfc reprezntă astăz doar o parte, darpartea cea ma mportant" , aşa cum afrma, încă dn 98Max Weber

BIBLIOGFIEDawn, Chales, Origin of Species Gamec Publshng, 995

Dembsk, Wllam, Intelligent Design The Bridge Between Science Theology InteVast Pess, 2002Gale, Ba G, "Darwin and the Concept of a Struggle for Existence

A Study in the Extrascientiic Origins of Scientiic Ideas ss, Vo 63, o. 3 92, pp 32344

Gane, cholas, Max Weber and Postmodern Theory Palgae, 2002Geman, G lbert G ., A D scouse on Dsenchantment, Reflect ons

on Poltcs an echnolog, SUY Sees n Politica[ Theory Contemporary Issues State Unest of ew YokPess, 993

Graham, oon, The Reenchantment of the World Oxfo Unest Pess, 200.

Johnson, Paul, Darwin On Tria[ InteVasit Pess, 993Koshul, Bas t B la l, The Postmodern Signiicance of Max Webers Le

gacy Palgae, 2005Kohs, Ulch, Kroes, Peter, Functions in Biologica[ and Artcial Worlds Compaative Philosophical Perspectives MI Pess, 2009.

Lakum, Anthon, W A Natural Calling Le eters and Diariesof Charles Darwin and William Darwin Fox pnge, 2006

1 Ma Webe, op. i, p 18



aenţ SAC 279

Ln Goge, Darwn Loves You Natural Selecton and the Reechantment of the World, Pncton Unsit Pss 2006

Lns im Darwn, Routlg 200a Enst Dawins mpact on Mon Wo Procedgs of

the Amercan Phlosohcal Socety, Vo 39, N o 4 995pp 3325.

Richason John Ni tsh Conta Dawin Phlosophy and henomenologcal Resach, Vo 65 No 3 2002 pp 5355

Rus M ichal Richas Robt J . he Cambrdge Companon t theOrgn of Speces, Cambig Unisit Pss 2009

Rus ichal Charles Darwn, Blackwl 2008.Sco Jams A. (.) Charles Darwn Evolutonary Wrtns, Oxfo

Uniesit Pss 2008Shm Mcha he Boderlands of Scence Whee Sense eets

Nonsense, Oxfo Unisit ss 200Wb a Scinc as a Vocation n Gth .. ills Wght

C (ta şi ) Fom ax Wb Essays n Socology,Oxfo Unirsit Pss 946

Wint Fie Copnicus Darwn and Freud Revolutons n thestoy and Phlosophy of Scence, Wil-Blackwl 2009.



Toogi după Drwin:

vouti si crti

Căln SĂPLĂCANniversitatea Babeş-Bolyai

Anivesaea a 50 de ani de la apaţa căţii ui Chales Dawin

"Orignea speco a eapns dezbateile dinte evouţonişti şi

ceaţonişt este omu un anmal (puţin mai) dezvoltat sau este oîncununae a creaţe u Dumnezeu?; este o veigă a unui anţ a

evoluţe sau este după chipu şi asemănaea u Dumnezeu? Ne

punem următoaea ntebare este oae posbl să stablm o legătuă

înte conceptee de evouţe ş de ceaţe, sau tebuie să e menţnem

autonoma pn sepaaea totală a domeniio booge ş teoogei? n

această abodare conceptul de fonteă se va consttu în paradgmă

de ectuă

Contextul apaţe teoe daneneDezbatere dntre ouonşt ş creaonşt care au ur

mat după pubcarea "Orgn specor" trebue egate de

dezvotarea teooge naturae untarene în Anga Untaransmu este o rege care crede întrun sngur Dumnezeu(desm), cauză a tuturor ucruror (refuzând dogma trntarăspecfcă creşnsmuu) Teooga naturaă dezvotată de untaransm ega Natura de Bble, noiune ştnfce de celeteoogce, astfe ncât ege natur trebuau să mărturseas

că perfecunea creatoruu Cunoşterea natur ş gorfcareau Dumnezeu mergeau mână în mână Această perspectvănu ea nouă, ea fn vehcuată în Evu Medu sub adagu

1 Dacă ne întebăm ce legătuă există înte peedintele Jeesn Newn,Dawin, Dckens sau Gaham Bel, ăspnsul este că i apaineau cultuluunitaian In Tansivana exstă ai 60 de biseici unitaiene i n ju de 60000



ă li n SĂPĂCAN 281

Dumnezeu nea dat două căţ, cea univesaă a ord uuo, adică Natra şi cea a bie. " De exempu geoogincercau să dea o expcaţie fomării contenteo, munţor,

ia paeontoogi să ofere o expcaţe pond de a foseedescoperte eooga nataă dn acea epocă înceca să facă ooncodanţă între descopee ştţfice ş textee ibce Găsim ase două pespective cae au marcat epoca espectivăpespectva unformstă şi pespectva catastrofistă. Prma perspectivă vza contutatea creaţie bbce orgare ş fomaactaă a pămntu A doua, pesupunea că au exstat uptr vioente, da care eau expcate ca fid urmă ae potopuu descs de be)

Nu trebue să ne mrăm că atn cnd Darw sa decs să urmeze o careă ştnţfică, tată său î orentează spreChris College de a Cambrdge, unde se stda teooga natraă Da dacă teooga a ctat dezvotarea ştţeor, ea va ntra

în confct cu acestea d urmă, atnc cnd descopere ştnţfice vo pune sub semnu întebăr concepţa bbcă a umşi a omuu, fondată pe o ectă teaă a acestea

Iteraru pesona pacurs de Darw î va pemte săvadeze teooga nata ehu � C coperre geoogce de a acea epocă vo pune sub semnu întrebăr o ectură teraă a be prvd creaţa pămntuuDar aceste descoperr vor ăsa omuu ocu centra în unversa mjocu ceu de a XIXea seco, Darw va ansa o adevărată revouţe ştţfică Odată cu teora darwană upturadtre ştnţă ş teooge nu se va sta numa a nve geoogcş paeontoogc, c ş a nve antropoog. Or tocma asupraacestu fapt Darw va ansa o provocare radcaă teooge na

trae, care nu ma reuşea să tegreze descoperre ştţficeş va trebu, nu fără dfcutate, să renunţe a pretenţa e de ase consdera o ştnţă

Ceea ce pă atnc constta în mare parte o vzune amonoasă despre natră, va fi buversat pr punerea sub semnu întrebăr a frontere care separa ermetc sece Opeasa, d păcate mtată carcatura a deea că omu se trage



282 Teologa după Dawn: evoluţe ş eaţe

d mamuţă", punea sub semnul întrebăr orgea dvnă aomuu Se spune că atnc când soţa epscopulu de Cantorbery a fost formată de descoperrea făcută de Darwin, ea sa

rgat lu Dumnezeu astfel "Doamne, fă ca aces lucru să u eadevăra! . ş dacă dn nefercre ese ouş adevăra, cel puţ fă caaces lucru să nu se şe! "

"Demnae umană ofensaă sa descope-rre angoasană a anmalăţ sale? " se întreabă Albet de Puy În orce caz, connarea dne specle umane ş cele amaleoblgă omul săş pună n cel prveşe înrebăr ndamenale Exstă o ncompatbitate între ştnţă ş elge? Oae aparţa omulu este un hazard a natr, în care Dumnezeu nueste necesar? Putem or despre "om" când compoamentl acesta nu se reduce la legle bologe? Oare la orgineaomulu nu să un "proect ntelgent" fără de care evoluţadarwană nu poate explcată? Putem să admtem numaun tp de raţonaltate care are la bază datele ştţei când vor

bm despre creaţe?

Reacţ ale Bsec cato lce faţă de teoa evoluţeTeora evoluţe va genera două concepţ prvnd omul

una ştţfcă cealaltă dn perspectva crednţe, prma trândîn contradcţe cu o concepţe dogmatcă, muablă, prvindomul Dcolo de confrntarea dre cele două concepţ pvd omul, ceea ce era pus sub semnul înrebăr era atât revelaţa bblcă cât ş stattl serc catolce, sgura apărătoarea adevărrlor de credţă Prma reacţe a serc catolce, afost una de apărare, opunânduse teore modee a evoluţonsmulu Astfel, în Pascend domnc gregs Pus al Xlea a

2 Pur Aber de), "animait de 'homme e humanit de l'anima dans apene srae Commen homme e dfn par rappot anma ?" înLes cahes du Centre dtudes du Proche Orent Acie, number 2 Leuven1985, pp Traucerea noastră Să noăm că eora evoluţe a îtâlnt o opozie nu numa di partea Bserc catoice, ci din partea tuturo bsericlor creşne, î particuar din parteacecurie creştine funamentaite n parea de nord a Americii Acetea dinurmă o f foare ace în combaerea teorei eoluei Amtim de "procesu



Că in SĂPĂCAN 283

condamnat în 1907 teora evoţe ca fnd na dntre eroe modesmu Însă n ptem să n să remarcăm evoţa serc ş mpct a exegeze bbce în decrsu tmpu

Pus a XIea îş manfestă teres penr ştinţe, înfinţândAcadema Pontfcaă de Ştţe Intenţa u este de a constt n grp de oamen e ştţă, dntre ce ma prestgoş dnmea întreagă, catoc sa necatoc, care să nformeze întoată bertatea de dezvotarea ştţeor ş să ajte refecţa 1950, Ps a XIIea va sba în enccca Humani

eneris compatbitatea teore evoţe c credţa creştăCeea ce recza Ps a XIIea era pozţe unor savanţ care"preindeau c aşa zisul sisem l evoluţiei se aplic oriinii uurorlucrurilor " deăşnd astfe câmp mtat a ştţeor natraeş deservd "parizanii comuismului penru a face s riumfe şis propae maerialismul lor dialecic ". Pontf trata aceste pozţ drept ficţune " care respine o ceea ce ese absolu, consan şi

imuabil " În cda ne dezvotăr mportante a exegeze bbce pe tmpu mandatu să, Ps a XIIea va ăstra o reaţede sbordonre a ştţe faţă de teooge, motvată de compatbtatea cee dtâ c dogmee, tratând teora evoe capoteză

"De aceea maiserul Bisericii u inerzice docrna "evoluţiei ",

msura n care ea cerceeaz oriinea corpului uman pornind dela maeria dea exisen şi vie cci credinţa caolic ne cere smenţinem creaţia media a sueelor de cre Dumnezeu s eobiecl n sadiul acual al şiinţelor şi al eoloie al ancheelorşi dezbaerilor nre savanţii neia şi eleilale prţi rebuie ca ra-ţiunile ecrei opinii, cea a parizanilor ca şi cea a adversarilor, s

maimuţelor" din 1925 dn Staee Uniete ae Amerci care contnuă astăzi subforma "creaionsmuui şiinific" în proprie inttute de cercetare ştiinţfică4 Fondaă de Frederico Ces în 1603 sub numee de Academa dei Linei (Academia ncşlor) va f rebotezată de Pus a IX-le sub numee de AccademiaPontia dei Nuovi Linei, ca mai apoi să poare numee acua Pius a XIIlea, "Humani generis disponibi a adresa hp//wwwvatcana/holfather/piusx/enccicas/documents/hf_p-xienc_12081950_hmani-geneis frhm Traducerea noasră



284 Teologa după Dawn evoluţe ş eaţe

e cânărie şi judecae cu serioziaea, moderaia şi reinerea carese imun având în vedere aceasă condiie oi rebuie să se suunăjudecăii Bisericii careia ia fos încredina de căre Crisos man

daul de a inerrea cu auoriae Snele Scriuri şi să roejezedogmele credinţei

Încercăre teooguu ş omuu de ştţă Thehard deChardn de a reun teora evouţe ş credţa în Dumnezeu au fost consderate suspecte ca aducnd atgere doctrne catoce, speca în ceea ce prveşte doctrna păcatuuorgar Totuş pozţa u Thelhard mertă o atenţe sportăî ceea ce prveşte conceptee de hominizare ş umanizare Teora evouţe a subnat homzarea, adcă evouţa fzcă aomuu, dar aceasta spune e, a fost dubată de o evouţe sprtuaă, caracterzată pr eaborarea unor reţee de sodartate, numtă umanzare Dacă este dfc să stabm un puncta umanzăr omuu, exstă date care ne permt să seszăm

manfestăre sae cutrae, capactatea sa de smbozare, decreaţe artstcă Cutura permte să seszăm această dscontnutate ontoogcă dtre om ş ama Culua rerezină omare nouae în isoria vieii, chiar considerândo ca adaare a se-ciei la mediu În manifesările culurii, uem vedea caracrisicicare ar uea calcae de "exrabiologice • Puem asfel vorbi de

ranscendenţă evoluivă Aggiornamenoul operat de Conculu Vatcan II, vorbd despre autonoma reatăţor pămnteşt decara că: "cercearea meodică în oae discilinele dacă ese efecuaă în mod cuadevăra şiinţc şi conform normelor moral, nu va niciodaă

6 Thelhard de Chardn (18811955): iezuit teoog paeontoog ş fosoffrancez7 Docrnă a creştinismului occidenta creată de fânu Augutn ş confrmatăde Conciul din ente (156) care poate f enunţată ntro maneră smpăafel Adam şi Eva nu -au asctat pe Dumnezeu şi au mâncat dn fructulorp neascuara lor a generat nefercrea înregi umanităţi ş a nteguuiămân (vietăţ şi so)

Facchni, Fiorenzo "Eoluon e craion faut chor?" în Rsurectinnr 135136, Pai 010, pp48



Că n SĂPĂCAN 285

opoziie cu credina, penru că reliăile profae i reliăile decrednă provin de la celai Dumezeu. "9 IoanPau a IIea vaexpca această pozţe a Conciui Vatcan I pentr a nă

tra eventaee rămăşţe creaţonste Astfe, a Kon n Gera, ntro conferinţă adresată stdenţor d domeneştnţfice, exca disincia dinre cunoerea credinei i a rai-nii , recunoscnd auonomia i idependena iinei

Aresnduse membror Acadee Pontfcae de ştinţe pe tema evouţe, Ioan Paul a IIea punea uătoarea

ntreabarea " Cum se înâlnesc cocluziile la care ajung oameniide iină i cele care sun coninue în mesajul Revelaiei Dacă laprim vedere, se pare că ne conuăm cu o opoziie, în ce direc-ie să căuăm soluia? Răspunsu pntfu preztă o dubăperspectvă e de o parte, e sstă asupra efortu pe caretrebuie să facă exegeţi ş teoog pentru a fi a curent cu rezutatee stţeor natrae, n vederea demtăr ş marcăr

cmpuu or propru de cercetare Pe de ată parte, necestateaa nve bbc, a une hermeneutc rguroase, care să nătreterpretăre adaptate Făcnd referre a predecesoru săuPus a XIIea, va afrma: Azi, după aproape o jumăae de secolde la apariia Enciclicei Human geners, a u Pus a XIIea,nota noastră) noi cunoine ne fac să recunoa î i el

iei mai mul decâ o ipoeză entr Ioan Pau a IIea evouţa nţeeasă n sensu dervăr veţtoareor dtro sursă comună este n fapt Acest fapt este susţut de eemente ddomen de cercetare ştţfcă dferte precum paeontooga,booga, genetca, etc care converg nspre teora evouţe

Concilu Vatcan , Ed Arhepscopa Romano-Caocă, Bucureşt, 2000,f ·383

Ioan Paul al ea, ncontro di Giovanni Paoo II con g scienziat et glistudenti, dsponbil pe hp://wwwvatcanva/hol _faher/johnpau_/speeches/1980/noember/document/hf_jp _ispe1 9801 1 1 5_scienza ti studentcolona i.hm Ioan Paul IIea, Quele est a positon de 'Egie i s de a thoriede 'oluton de espces ?, disponibi la adrea hp//wwwhomindecom/htm/theores/jean pal evoutionphp



286 Teologa dup Dawin evoluţe şi eaie

Pozţa teooguu Joseph Ratzger, vtoru papă enedcta XVIea, este n avans cu epoca u În 1968 ncercând săpreczeze raport dntre ştţă ş teooge scria Teoria evolu-

ţiei nu suprim credinţa; ea nici nu o conrmă Dar ea o obligă să seînţeleagă eaînsşi mai prond şi s ajue asel ina umană să seînţeleagă şi s devin din ce în ce mai mul ceea ce ese inţa careîn eerniae rebuie săi spun lui Dumnezeu < » " Carcareateooge cu eansăş mpcă aport ştinţe ş depăşrea smpstă a raportu dtre materasm ş sprtatate, dntrehazard ş sens Poza sa se opune creaonsmuu

care res

pge d prcpu ştţa", dar ş "une teor a evouţe careascunde propre sae acune" Reuând munca u Thehardde Chard, e va spune

Învierea ui Crisos . es e dac amuiliza limbajul eoriei evoluţiei cea mai mare muaie , cu si-guranţ salul cel mai decisiv înro dimensiune oal nou care aexisa vreoda în lunga isorie a vieţii şi dezvolrilor ei: un sal în

înregime nou care ne priveşe pe noi şi înreaga noasră isorie . În cuda acestor schmbăr mportante a percepţe rapor

tuu dintre evouţe ş creaţe, tensune rămân puteceCum să evtăm cee două tentaţ de concordsm scentsmuş fndamentasmu?

Fontea ca paadgmă de lectuăFrontera va consttu paradgma de ectră n ncercareanoastră de a raporta stţee în cazu nostru booga) ş teooga Fronera se preztă ca un paradox ea joacă ntre denttate ş atertate, dvzune ş unune, comunune ş voenţăFrontera este aşadar, atât ceea ce separă cât ş ceea ce uneşte,

2 Dogma und Vekndigung Ratznger Joseph Erch ewe Verag MincheFreiburg 1973 pp1603 Schpung und Evouton Asburg Sank Urch Verag 007 pp149. Beot XV Homlie de la vele pascae du 5 ari 2006" în La documeaion Caholique Monrouge 2006 n2358 pp58



Că n SĂPĂCAN 287

apărând ca figură a org, care se actazează î edubărmutpe fid ncercată de ntoacerea a aceaş

Orce ectură a suprafaţa fronterei o fenomenooge ar

gă, n sensu descrer), face ape a un nate ş un după ao ectă storcă n ceea ce prveşte naşterea e, adcă o ectră ce vzează orgnea ş a o ecttă teoogcă, ce vzeazăsfâşt De exempu, medcu trebue să facă o ectră pefontera, pe suprafaţa corpuu pentr a face examenu ccş a stab orgea une eventae bo, precum ş tratamentu

vederea nsănătoşr oogu trebue să facă o ectră stocă ce cude orgnea pentru a vedea feu î care o spece aajuns a stadu respectv de dezvotare precum ş o eventaăpredcţe î evouţa acestea Teoogu care este teresat deom, trebue să facă ş e o ectră ce vzează creaţa omuu,dar ş sensu escatoogc Lectre pe suprafaţa frontereomu cazu nostr) pot fi mutpe boogcă, pshcă, sp

rtaă, socaă, teoogcă, etc Ee rmt a o ectură hermeneutică, ce mpcă o ectră arheoogcă ş una teeoogcă Daratnc cnd vorb de orge sau sfârşt, despre ce orge şdespre ce sfârşt vorbm boogc, pshc, sprta, soca etc?Dedubare a frontere, dedubare a org, dedubare a sfârştu, deduare a mbajeor Această dedubare generează

perspectve dferte Cum se face că teoogu vede îaectură opera u Dumnezeu, ar boogu opera natr? Cred

că o confrntare dtre fenomenooge ş fosofia anatcă arf fructoasă, dat fd fapt că o carficare a mbajeor arpermte o carficare a raportu de teora evouţe ş doctra creaţe

Fontea ca dfeenţee a lmbajelo ş scul conzeFrontera pare să facă uzore orce untate Astfe front

era permte un decupaj, o e de demarcaţe care marchează

La fronre etre guere et pax Du sgne au exe, le tâtre sacrfice dehomme Cheaer aurent Harmattan Pars 2003 pp 7



288 Teologa după Dawn evoluţe ş eaţe

diferenţa: diferenţa dtre limbajul ştţific ş limbajul teologic, diferenţa dintre Creator ş creatură, dintre bărbat şifemee, dtre om şi animal, dtre viaţă şi moare Ceea ce ca

racterizeză frontiera este deci separarea, diviziunea Ea fondează spaţul şi timpul unei denttăţi în raport o alteritateFrontierea permite o distcţie de limbaje, precum ş distncţiadintre lumea faptelor sens wittgensteian) şi lumea valorlor,între ştiinţe sens exact) şi teologie

Trebuie să constatăm utilizarea dferenţiată a lmbajelor

în schimburile dintre teologia creaţiei şi teora evoluţiei Dacăteoogia creaţiei utilizează un limbaj mtic, aşa cum îl găsimîn textele biblce ale orgi, bologia utilizează un limbajştiinţific

În teologa creaţiei, chestiunea orignii umantăţ noastrene trimte la textele bblice ae Genezei: "La început" Acestetexte determă un punct de plecare fără precedent ş ne fac

să înţelegem ceva ce nu poate crcumscris întrun tip istoricChestunea origini este pusă în relaţie cu imagarl, fără oreferinţă la real Un astfel de procedeu nu este specifc numairedactorilor textelor biblice, ci şi poeţilor şi filosofilor antici:găsi la Plaon mitul adroginului, pentru a descre apariţia diferenţe sexuale găsim la Ovidiu povestea lui Narcis şi

PygmalionÎnţelegerea ş încrederea în mitur nu întrunesc adeziunea filosoflor, sociologilor, teologilor sau psihologilor Dar deunde această neîncredere ş neînţelegere faţă de mit? Dacă înGrecia "arhaiă", "muto " şi " ogo " nu se opune au, ma trziu, mitul a fost supus unor evauări opuse Azi, susţne Aure Codoban,

"Supiciunea modernităţii a dat, ma degrabă, cur

6 «Şi unul şi eăat par să desmnat un "tex saru privind zeii şi eroii cfRAMNOUX, laude "Mthe Mthos et ogos" în Enylopaedia Universalisversion 9, DVD17 Ricoeur Paul "Mhe lnterpaon philosophique" î nyopaediaUniversalis version 9 DVD, raţiunea condamnă mitu; ea î exlude şi î vânează trbuie să aegem între mutos şi logos astfe spunea Platon a eputu ărţii din Rpublia înainte a să inventeze el-însuşi mituri. (traducerea noastră)



C n SĂPĂCAN 289

sensului grec ârziu al cuvânului, cel prelua de epoca miilorpovese născociă neadevăra, isorie civă. " Uităm de fapt căfuncţia regioasă a mituu este aceea de "revelaor onologic şi

exisenial ": "Miul ese reaminirea unei ordini primordiale şi universale, n sânul căreia omul şi apare lui nsuşi ca un puc de inersecie a cerului şi pămânului, a vieii şi a morii. l dezvolă ceeace ngăduie exsenei umane să se reprezine ca un desin o posibiliae de orienare. "

Cu titu de exempu, voi cta pe Karin Heer " Când abor-

dăm isoria lui Adam şi a vei, prima dculae penru noi modernii, o consiue rezolvarea problemei " isoriciăii " cupluluiÎnradevăr, penru o menaliae care nu amineşe decâ fape carepo demonsrae prin miloacele prorii şiinei experimenale,aceaă isorie are un gus de legendă, ce nu poae comparaă cuadevărul unui experimen ce poae verca Asfel penru mulidinre modern, arheologia ar rebui să dezgroape o bucaă sau câ-

eva vesigii ale grădinii paradisului, siua nre ua şi Tigru,sau poae enograa ar rebui să dovedească exisena lui Adam şia vei În lipsa acesor argumene, aceasă isorie nu poae vehiculaun adevăr veni de la Dumnezeu 2 Autoarea pune în umină diicutatea cu care se confrută oamen de ştţă atnci cândau de a face cu un imbaj mic, precum şi compatibiitatea

utizări mjoaceor de vesgare ştiţică în ceea ce pivete adevăru de credţăÎn ceea ce prveşte teoogia, nci aceasta nu rămâne în ipsă

atunci când încearcă să asoceze de exempu teoria bgbanguu şi doctra creştă a creaţiei " Şi a zs Dumnezeu " Să e lumină! " Şi a fos lumină. ") sau să asocieze faptu că omu a fost

creat d ţărână (Domnul Dumnezeu a făcu pe om din ărâna

8 Saru şi ontofaie Penru o nouă losoe a religiilor Codoban Aure, Porom,aşi 1998 pp99 9 Saru şi ontofanie Pentru o nouă losoe a religiilo Codoban Aure Poiromaşi 1998 pp1022 Et ouple il les ra Heer Karin Cerf Paris 1997 p p (traducereanoastră)



290 eologa după Darin evoluţe ş creaţe

pământulu iteralmente d praf, care poate f deplasat devânt, inutilizabil de către olari) şi teoriile care vehiculează naş-terea omului d prafu cosmic eoria proiectului inteligent

(ntellgent degn) repreztă o nouă formă a creaţionismu-lui ştiinţic dezvotat n specia n Statele Unite ale AmericiiAceastă teorie prezintă evoluţia vieţii î legătură cu o cauzăexteă necesară Adeţii acestei teorii susţin că structurilecomplexe ale evoluţiei vieţii nu pot fi explicate prin mecanis-mele darwiniene, ci numai prtro ntervenţie exterioară, un

proiect teligent Aceată teorie nu are nimic ştinţific şi estesursă de confzie " Ceea ce deocamdată ştnţa u poate cunoaşte,dar care ntră pe domenul ău, trebe ă e clarcat prn metodeleştinţei A face apel la cauze trancedentale ete ur de conzeTeora prioiectului teligent nu ete ştnţă ş poate prezentată ca o teorie ştnţcă . .

În aceeaş perspectivă de lectură, vizând separarea limba-

jeor, mi pare depasată simpa transpunere a teoriei eredităţiişi seecţiei la procesele socae, ucru invocat de către darwi-nismulu social Acesta a fost utizat pentru a expica luptacapitalistă privind concurenţa, superiortatea rasei albe, uptade casă, argumentee bioogie privd procesele de selecţienaturaă. D acest punct de vedere mi se pare justificată re

zistenţa teoogică mpotriva deoogizărilor politice a unei teorii ştiinţifice Această poziţie nu este susţută nici de unioameni de ştnţă

Să începem cu falele comparaţ. Două plante îş dpută uncâmp; dec, pun darvneni, lupta ete o luptă naturală, dec cetăţen tatelor cvlzate trebue ă e maacreze uni pe alţi pânăla fârştul ecolelor Ete dcl ă găm un deci ma arbitrar, căcextă o derenţă enormă între plantele unu câmp şi cetăţen tatelor cvilzate Relaţle care e tabilec între plante nu e aeamănădeloc cu cele care e tablec între oamen Am crticat deja acete

21 Fachini, Fioreo, " Evoion e craion, fail choisi?" în Rsrrecon,n3536, Paris, pp56 Tradcerea noasr



C SPCAN 291

comparaţii superciale din punct de vedere al biologiei Doresc numai să arăt aici cât de esustenabile sut ele di puct de vederelogic Dacă există o reglă pe care ecare minte care gândete nu

trebuie să o ite, es te ceea de a compara fapte comparabile Analogiipur exterioare u sunt suciente petru a edca tiina pozitivă22

Această pespectivă vizează separarea totaă a ceor douădomenii find caracterizată de bsenţa totaă a egăturii dn-tre discursu ştinţific şi ce teoogic pentru a pune capăt conictuui Fiecărui domeniu îi este atribuit o autonomie totaă,

având discursuri distincte obsevaţia umii naturae pentştiinţă, credinţa şi moraa pent teoogie Găsim o astfe depoziţie a profeso Stephen J a Goud care pedă geoogiabiooga şi istoria ştinţeor a Univeitatea ardvard Pentrua rezuma, chiar dacă mă repet un pic, ceea ce caracterizează tiinţa, magisterul su, este domenil epiric ce consistă Universulaptele i de ce ncţionează astfel teoria Magisterul religiei, se

ataşează de semncaţiile ultime i de valorile morale Aceste douămagistere nu se încalecă t iinţa studiază cum ncţionează cerul, religia cum să câtigăm cerul. 23

Dar, aceaste perspective ne prezntă o fronieră rigidă oimită care nu poate fi depăşită. Ee reduc şi educ orce expo-rare a frontieei a o coonizare Putem desigur să ne întebăm

ce devne dentitatea fiecărei discipne dacă ne ăsăm nvadaţ de ceăat? Este cazu oamenior de şnţă carei acuză pecreaţonşti că ecuperează un imbaj şnţfc Este de aseme-nea cazu teoogor, caei acuză pe evouţionişti de negae în-trun mbaj şnţific a prncipio de crednţă Dacă diferenţaeste esenţaă pent a marca identtatea fiecărei dscipne, o

nsistenţă putecă asupra frontiereor care pun accentu pedifeenţe, poate să ajungă a ndifeenţă sau a diferende (a se

22 La ritique du dainime oial Novicow Jacques Alcan Paris, 90 pp6 cia în La oit pure : de Dain Hier Picho, Andr, Flaaron, Pais,2000, pp 66 Tradcrea noasră23 Dieu dit Que Dain soi! » Gould Sephen Ja Seuil Paris 2000 pp 9Tradcerea noasă



292 eologia după Darn evoluţie şi creaţe

vedea chiar la vioenţă) Ştinţa şi teologa trăesc fie în ignoranţă (fiecare disciplnă respectând propria autonomie) fieajung întro confrntare de limbaje de propour sau de accu-

zaţi reciproceAfacerile Gaie sau Giordano rno, mărtrisesc acestlucr, dar să nu ităm criticile scepticior sau provocările ra-ţionaliştior A sita cercetarea a un nivel de similitdne saude analogie, atât ştinţa cât şi teologia ar risca o pierdere aidentităţi şi un amestec al domeniilor de cercetare ste riscl

reîntoarcerii a aceaşi, al confziei limbajeloFontea ca pasaj: comuncaeaDesigur nu putem să cerem ştinţei să spună ceea ce nu

poate spune, nici bibliei să spună ceea ce n vrea. Dar putemoare să gândim o cale fără război ntre teora evouţiei şi creaţe? Situată între origne şi sfârşit, frontera se prezintă ca o

cae, ca un pasaj umai părăsnd fascnaţa orignii (origneatfel necesară) ştinţa ş teoogia pot să se ntâească, să seexpice, să înţeeaă diferenţele şi revendicărie care nsoţescfiecare discipină. In cee dn urmă frontiera este un întredoi,care este un spaţiu vast, în care părţe sunt convocate să seexpice cu originea or, pentr ca un pasaj să se poată elabora

între părţiDacă trebuie să respectăm autonomia fiecărei discipne(booge sau teooge), în aceaşi timp trebuie să ştim să arn-căm punţi, în primu rând comunicaţionale, care ar permteoamenior de ştinţă să depăşeasă o vzune a teologie carese opreşte a vl Mediu şi să observe progresee făcute la ni-vel de ectri bibice; ar teologor ear permite să depăşeascăviziunea unei ştnţe care pune în perico adevăru de crednţăş ear permite să ctească bba cu ochi noi

Frontiera astfe prezentată nu mai este o imtă, o extremitate, ci ceva ce ne face să căătorim împreună De la o fronti-eră rgdă am trecut la o frontieră care se deplasează ca şi unorzont necesar orentări Această cale nseamnă descoperirea



C l SPCAN 29

unor noi limbaje, care presupun o reală deschidere Risculeste cel al rătăcirii şi nterpretărilo nciodată ncheiate. Pentrua eşi din impas trebue să acceptăm nânirea şi partaju, în

acest întredoi, care aminteşte de origine

oncluzii. Controversa dintre teoria evoluiei care tratează despre

descendena omuui şi doctrina creaie, a permis ultimei săsesizeze limitele unei teoogii naturale care ar dori să uneas-

că rezultatele ştiinei cu argumentee teologice Mai mult, înaceastă controversă doctrina creştină a creaiei a fost redusă lacreaia orginară (creat orgnls), permiând teologiei să reîn-noade cu două concepte uitate ale tradiei creaia contuuă(creati contnua) şi noua creaie (creat nva) şi astfel săşreînnoiască poziie această controversă creaia orginarăa fost considerată îcheiată ş perfectă, iind statică, nesupusă

evoluiei2 Elanu cercetărilor ştinifice (bioogie, paleontologie,

geoogie, etc, precum şi presiunea evideneor acestor cer-cetări, au stiulat teoogi săş reînnoiască eegeza bibicăşi unee poziii doctrinare O privre asupra documentuuInterpretarea Bbliei în Bsercă, eaborat de către Comisia b-

că Pontificaă, ar permte să seszăm pluratatea metodeorde nterpretare bbce actuale (analize istoricritie anaeretorice, narative, semotce; anaize sociologice, antropoog-ce, psihanatice anaze beraonste, feminste etc), precumşi problemee de hermeneutică Evoua ştinelr ş a exege-zei biblice a permis şi o evoue a nivelui doctrei păcatulu

originar. O smpă repetare a doctrinei păcatuu orginar, aşacum a fos prezentată de către teoogi care neau precedat nueste onestă. Rezultatee şnei nu ne permit acest lucr. ceata trebuie regândită teoogc în funcie de exigenele credineinoastre în Isus Cristos

3. O reecie asupra raportuu dntre creaie şi evouienu consistă în a opune sau a pune de acord rezultatele ştiine



294 eologia după Darn evoluţie şi creaţe

şi cele biblice Este vorba mai degrabă pentru fiecare dintrediscipline de a spune viaţa n dversitaea ei viaţa ca şi dar allu Dumnezeu pentru teologie şi viaţ ca rezultat al multiple-

lor funcţuni pentru ştinţă. Condiţiile de posibilitate a unuiastfe de dialog este renunţarea a monopolul terpretărilorpentru fiecare dsciplină Atât una cât şi ceaaltă nu pot săşidescopere identtatea or decât ca şi un visvis, un faţă nfaţă, ntrun schimb reciproc de cunoştinţe ştiinţifice şi lecturibibce. Un astfe de dialog ar permite teologiei să se demarce

de un lmbaj ştinţific ş săşi forjeze un discurs propriu, uânddstanţă faţă de miscărie creaţioniste, iar ştiinţei să ia distanţăfaţă de perspectivele teologice şi faţă de un ateism al cărui acţiuni este la fel de asemănător cu dogmatismu creaţioniştilor

4 Putem să gândm o legătură ntre evoluţie ş creaţe?Cred că da Cu condiţa de a părăsi această fascinaţie narci-sică şi morbidă a orgin ş de a trăi frontera dintre ştiinţă

şi teoogie ca un spaţiu etic ce presupune recunoaşterea uneimoşteniri comune, a une orign mpărtăşite, unde se consti-tuie diferenţee, identăţe o frontieră care este o maneră dea trăi acest ntredo ca şi un spaţu dinamic, a unui ntredoi mutaţie. u este vorba de a respinge o pozţie discipinarăsau ata, care ar reduce privrle pe care le avem asupra acestei

lumi, ci de a mpărtăşi aceste priviriÎn fine, proiectul umanzării omului, ne permite să privimspre viitor atât oamen de ştinţă cât şi teolog ioeca con-stituie unu dintre domene interdsciplinare care biologiaşi teoogia sunt chemate să dialogheze Dar cum putem să facem să daogheze oamen care sunt speciaişti diferte dis-cpne? Ceea ce ese n cauză este nsăşi comunicarea. Dacăboetica are un caracter intediscpar, nu se datorează nu-mai faptului că discursu e impică actori veniţi dn orizonturdiferite Aceasta ţine şi de aproperea gobală pe care aceas-tă discipină o are faţă de finţa umaă Aceasta din urmă nueste numa un corp, un obiect al ngrjirlor medcale sau alreaizărior biologce Ea este o persoană care are preocupări



C SPCAN 295

pshologice, moale, spirituale ominzarea n ese încheiatăodată c apariţia omli, ci ea se contină c oml şi c ma-nizarea li Să ne gndim în acest sens la responsabilitatea pe

care o are om o are azi faţă de medi, în fel în care îşiorganizează medil ş în capacitatea de a se opne intentionaseecţiei natuale



ote fi cceptt cu devărt

drwinismul de către

instituţiile religiose?

Robe Mhai POPESCUUnitta Româno-Amricană

Ma acestei lucrăi este că, petu Bseicie ceşie iscuie uui

diaog autetic cu daiismu sut aât de mai îcâ opoţia dite

gâdrea egioasă ş cea bioogiei evouioiste să paă pcpiaă

Biserica respige daismu u petu u moiv sau au, ci petu

că îş oacă supaveţuirea Pobabi că eigia sau aumite ome ae

acesteia) u ese icompatibilă cu evouţioismu îsă este oateposb ca istue eigoase acuae să ie icapabe a ace aţă

tasormărior de gâdre aduse de dasm

Cnd ne gndim a eaţiie dntre ştinţă şi reigie, nutrebuie să uităm un ucru foarte bana, şi anume că nu existăpropriuzis nci "ştinţă", nici "reigie" ca atare, ci o mutitu

dne de discpne ştnţfice, pe de o parte, ş o mare varetatede regi ş crednţe reigioase, pe de ată parte Precizarea eimportantă att pentru că discipne ştinţfice diferite se pa-sează dferit raport cu probemee reigioase, dar şi pen-tr că reprezentaţi diferteor reigii concep extrem de diferitmodatăţie reigosuui ş, impcit, raporturie acestuia cudiscpnee ştinţifice O persoaă cutivată care este teresa-tă ocazona de raportu ştinţăreige, ar fi extrem de nedu-merită citnd, consecutv, autori precum Dvd om, Rcard

Ese eviden penr oricine că o disciplină precu chiia anorganică areo relevană scăzuă n ceea ce prveşe o evenuală reaie c religia pe cândbiologia evoluionisă are o poziie ce o plasează n cerl dezbaerilor dinrereligi şi şiine



Rob Mh ai POPESC 297

Dawkins sau enry Morris. Perpexitatea cittoruui ar fi ge-nerată nu doar de faptul că auorii menionai au viziuni dfe-rite cu privire la sensul raportului dintre ştiină şi religie, ci n

primul rnd pentru că termenii nseşi de ştină

şi reigie

au nelesri foarte diferte pentru fiecare dintre cei treiPentr a nu provoca confuzii similare, n acest artico vom

vorbi de biologa evoluionstă, nu de ştiină n genere, şidespre creştiismul instituional, nu despre reigie . Scopularticolului nu e de a oferi o perspectivă de ansamblu asupraposibilelor reaonări ntre evoluionism şi creştinism,

nici de

a propune un anume tip de raport ca find cel corect Intreba-ea de la care pecăm este următoarea de ce majoritatea isericor creştie contnuă să privească boogia evouionistă cape o ameninare, a 150 de a apariia Orinii Speciilor Pen-tr a răspunde, va trebu să neegem ce credine şi afirmaiiregioase pot fi răstuate de perspectiva darwiiană

În cazu neoprotestatsmului fundamentaist (de regu-ă nordamercan), ucrrie sunt destu de simpe eoogu

2 Bo David enitudinea umii i ordinea ei impliiă Hmanias Bucresi995 Dawkins Richard Himera redinei în Dumnezeu Cuea Veche Bucureşi 2008 Moris Hen M Creaio�imu Ştiin, Socieaea MisonarăRoână 9923 De pildă penr D Bo religia ese o aidine de reveenţă n aţa sublimului lmii aşa cum se maniesă aces sublim prin legle nari Dawkinsconsideră o aseenea adne ca iind una aee religa ind un rezuconemporan al unor enaiăţi priiive Dimpoivă Morris vee n relige cea ai nală ormă de exprimae a umanul aceea a recunoaşeriRevlaiei li Dneze Soci�logi ac de reglă disincţii nre Biserii culte denoinaţuni seeec Penr a nu complica nul discţia prn Biserică vom nclude şi culteledenoinaţinile şi secele N-am lua n considerare orodoxia n prezenl

aricol penru siplul oiv că nu exisă o poziţe oicială a orodoxiei nceea c pveşe evoţ onisl5 riscan să ne reei la Biserci ca la eniăţi neprobleaice De pildă nineiorul Biseci Caoice exisă eoogi care a o poziţe dieriă aţă de ceaoicială n eea ce prveşe evolţionisul6 Terenl de "neoproesan ese desigr o brelă care ascunde muliplecle eligioase nre care exisă derenţe iporane n conexul aicoluui deaţă acese dierenţe nu sn relevane ov penu care am ecurs deliberala smpiicarea aboli eligios



298 Poate f acceptat cu adevărat darnismul

de către instuţile religioase

neoproestan consider c textee biblice din cartea Genezeiconţin afirmaţii storice despre evenimene reae, pentrecutela începuturle umanitţi Credinţa c Adam şi va, primele

finţe umane, au fost create de o enitate supranatural acumşase mi de ani, nu este o metafor ci o asumare a unui faptistoric Sigur c o asemenea perspectiv este contrazis catego-ric de bioogia evouţionist, îns putem spune c relga, aşacum este conceput/trit de neoprotestanţ, se a în confictcu ştnţa

S examinm mai îdeaproape aceast posibilitate limpede c nu putem vorbi de o controvers teoretic, n msuraîn care controversee ştiinţifice se poart între eorii inersubiectiv controlabie O afirmaţie de tipu prma femee a fostcreat dintro coast a prmulu bărbat de ctre o fiinţ nteligent atotuteic" nu poate face în nc un fe obiectu uneinvestgaţii empirice Îns afirmaţia cum c un asemenea eve-

niment ar avut oc acum şase mii de ani pare s aib un sta-tut de ordn diferit iar a aceasta cercettorl ştinţfc poateaduce dovez sode c indviz dn specia homo sapens auexistat cu mut vreme îante Spun "pare s aib", pentruc dac omu de ştnţ, atunc câd face estimri privitoarea începuture omenirii, o face pe temeuri exclusiv empiri-

ce, crednciosu se raporteaz în mod cu totu diferit a cfrelepe care e ofer Propoziţia "oameni au aprut acum şase miide an" nu este ecvaent cu "în umna dateor pe care edeţnem, oamen au apru acum şase mii de ani" u este,pentu c uia propozţe are u caracter ipotetc este posi-b ca date no dn paleontooge s modifice vârsta omenirDimpotrv, fundamentastu reigios nu concepe modficareacrednţei sae o dat cu experenţa ar asta pentr c nu ex-perienţa st a baza crednţei sae va respnge o propozţieprecum "acestea sunt fose aparţnând unor oameni care au

7 A ormula generic, penr că airaţiile ce urează sun n lo onal eologiei de ip ndaenais



Rob Mha POPESC 299

trit acum zece mii de ai î mod principal în conformitatecu lectura literal a ibiei, este cu neputinţ s f existat acumzece mii de ani oameni. Structura argumentrii sae se artcu

leaz astfel Dincolo de orice discuţie, iblia este Aderat, afirma-ţiile ei trebuind s fie acceptate literal;

2 Un om de ştiinţ onest descoper aderuri desprelume

3. Pentru c lucrurile care sunt aderate nu se pot contra-

zice, aderurie ştiinţei nu pot contrazice iblia4 Dac un om de ştinţ contrazice iba, e nu face dininterioru ştiinţe el pur şi splu se îşea.

5. Cauzee erorlor pot f numeroase, s expicaţa pen-tru care atţia saaţi (boogi eouţonşti) se af îneroare este c ei au abandonat credinţa în aderu i-bc,

orbiţi fiind de prejudecţ

materaiste, antire-

gioaseAşadar, biologul care î urmeaz pe Darw nu ese, pro

priuzis, un om de şinţ angrenat în cutarea aderulu,ci o persoa ale cre prejudecţ antregioase îi boceazaccesu spre ader Sigur, ar fi prea uşor s demontm ar-gumentarea fndamentalist, sublinind sbcunie extreme

ae nferenţelor efectuate. Faptu c actitatea ştinţfic estecompet denaturat arat aderaa miz a ocuu upa de-oogc. Iar msura în care este caricaturzat ştinţa nu facedect s ogdeasc fragiitatea extrem a poziţie fundamentalste

Din perspectia creşnismuui catoic, acuzee a adresa

fndamentasmului neoprotestant sunt cu siguranţ mai serioase dect acelea c ar caricaturiza imaginea ştiinţe. Pentru ca-tolc interpretarea tera a ibiei, susţinut de neoprotestanţi,

8 Adică nu eafori9 Nu are ros să insisăm nici asupra fapui că preenia ca spoziia (Biblia ese Adevăraă l a modl lieral" ) să fie accepaă de căre oamenii deşiină ese omple absurdă



300 Poate f acceptat cu adevărat darwnsmu

de către nstuţe regoase?

ar reprezenta o caricatrizare a credinei Dipotrivă, carteaGenezei ar trebi interpretată metaforic şi spirital, în nicin caz literal Dacă propoziţia Domnl Dmneze a făct pe

om din ărna pămntlui, ia sflat în nări sflare de viaă, şiomul sa făct astfel un sflet vi n este o afirmaie despren evenient petrecut acum şase mii de ani, ci doar o metaforă, atnci ea n poate itra proprizis în confict c ipotezastrămoşli comun in biologia evolionistă. Evoluia speciilor, ca fapt istoric, n poate principial constiti o amein

are la adresa nei interpretări metaforice a Creaiei Simpl.Şi totşi, modl de raportare al înalilor prelai catolici lateoria lui Dar este, în cel mai bun caz, na de neîncrederesspicioasă În 1950 Papa Pis al XIIlea, în enciclica HumaniGeneris, vorbeşte despre consecinele nefaste ale evolionismlui în ştiinţele mane, n evolionism care has not beenfll proved even in the domain of natral sciences. Mai

mlt dect att, în text se relevă lmpede că iterpretarea Genezei este chiar şi pentr catolici metaforică doar pnă laun punct

For the faithfl cannot embrace that opiion whichmaintais either that after Adam there existed on this

earth tre men who did not take their orgi throughnatral generation from him as from the first parent ofall or tat Adam represents a certain nmber of first parents Now it is in no wa apparent how such an opinion can be reconciled wt that whic the sorces ofrevealed truth and the docments of the Teaching Athorit of the Church propose with regard to origialsin whch proceeds from a si acay commed b an

0 Pope Ps X HUMANI GNRIS(Concenng Some False Oponsheaening o ndmne he Fondaons of Caholc Docne) ncclcalPomlgated on 1 Ags 1950, p1



Robt Mih ai POP ESCU 301

individua Adam and which thogh generation is passed on to a and is in everone as his own (sb ea

Aşaar pentr Pis a XIIea Adam n este n "simbo"al manităţii ci o persoană reaă strămoş tror oamenilor prin interedi căria păcat originar (evenient deasemenea rea sa transmis ttror rmaşilor!

itim adesea cm că mea catoică "mpăcarea" cDarwin sar fi prods 1996 odată c scrisoarea Papei IoanPa a IIea către Academia Pontificaă din Roma n presps moment de cotitră raportl dintre ştiiţă şi isericăEste pentr prima dată cnd n Papă ia n considerare posibilitatea evoţei speciior nmindo "mamlt dect o simplăipoteză" Este o recnoaştere impicită a darwiismi? Dinpăcate n La cteva paragrafe distanţă de ceebr citat IoanPa a IIea adce o corecţie importantă

And to te the trth rather than speaing abot thetheor of evotion it is more accrate to spea of thetheories of evotion The se of the pra is reqredhere in part becase of the diversit of expanations regarding the mecanism of evotion and part becase of the diversit of phiosophs ed There aremateriaist and redctonist theories as we as spiritaist theories Here he na judgment is withn the competence of phiosophy and, beyond that of theoogy(sub mea)13

Atitdinea Pape este foarte srprinzătoare Aici n vor

beşte n om reigios care se raportează ntrn fe sa at a

Pope Pus XI bd pp37 The Pope sed he wah o e elgos Rght eseda b declanga Dawn's heo of evolon was copable wh Chsian fat", scaîn London Time nternet edton 5 ocobe 99 Jon Paul Mesage To Th Pofca cade Of Sciences On voluon Ogins 99



302 Poate f acceptat cu adevărat darwnsmul

de către nstuţle relgoase?

cnoaşterea ştiinţifică ci n filosof al ştiinţei de orientare normatvă care ixează criterii ale cnoaşterii Pentr Ioan Palal IIlea o teorie ştiinţifică este o "constrcţie metaştiinţifică"

care grupează faptele de observaţie Dacă componenta facală a ştiinţei este relativ neproblematică partea de constrcţieteoretică va globa cu necesitate în opia Papei elementede filosofie a narii N este limpede de ce sta lcrile înacest fel(afrmaţia rămne neargmentată importt e însăcă drept consecinţă oamenii de ştiinţă n a posibilitatea de adecide singri aspra validităţii constrcţiilor teoretice

"ere

the final jdgment is within the competence of philosophyand beyond hat of theology" C alte cvinte teologl tebe să se incine în faţa competenţelor empirice ale omli deştiinţă pe cnd oml de ştiinţă ar trebi să apeleze la teologde îndată ce sarcinile prespn constrcţii teoretice mai ambitioase aceste condit ce mai rămne din teoria li Darwin?'

Probabil că Ioan Pal al IIlea dorea să argmenteze că faptul evolţiei ar reprezenta o problemă ştiinţifică proprizisă(pasibil de a i rezolvată aplicnd metode de vestigaţie strictştiinţifice pe cnd mecanismele explicative ale evolţiei (cum arfi selecţia narală) ar cădea în afara sferei de competenţă aomli de ştiţă

O asemenea vizine ar ptea avea n grad oarecare deplaziblitate dacă diferte mecanisme explicative ar ptea explica evolţia la fe de bine Din păcate n doar că ipotezaselecţiei narae ca mecism explicativ al selecţiei este ceamai bă resrsă explicativă pentr fapl evolţiei dar trebie sps că e mai mlt dect problematic să asmăm că osarcină precm evalarea mecanismelor ar ptea fi dsă la în

deplinire de filosof sa teologC sgranţă n cercetător ştiinţific din domenil biologiei ar privi o asemenea vizine despre mpărţirea mncii ştiinţifice ca o cdăţene El ar respinge categoric ideea că nmecanism explicativ cm e selecţia narală ar fi rezltalni import din filosofie şi că relevanţa n asemenea mecanism ar ptea fi evalată strict dintro poziţie metateoretică .



e Mih a i POESCU 303

La o examinare atentă pozţia lui Ioan Paul al IIlea seapropie surprinzător de mult e cea a neopotestantismluiundaentalist La fel ca cel d urmă Papa asumă ca preisă

a dialogului ntre ştiinţă şi religie postlatl the truth cannotcontradict the truth şi prin urmare o teorie care ar contrazicedoctrina isericii privitoare la adevăr despre om trebuie respinsă ca neştiiţifică

the teoies of evolution which because of the phi

losophies which inspire them regard the spirit either asemerging from the forces of living matter or as a simpleepiphenomenon of that matter are incompatible withthe truth about man

o,

La fel ca n cazul fundamentalismului vedem că evoluţionismul este respins de pe poziţii principiale Acesta nu poate

fi acceptat din moment ce este incompatibil cu adevărul despre om Trebuie să ne oprim puţin pentru a eflecta la aceastăafirmaţie Cum trebuie să arate adevărl despre o penta intra n contradicţie u o serie de afirmaţi ştiinţifice? Foartesplu di moment ce afirmaţile ştiinţifice şi propun să ofere descrieri ale lumii acestea pot fi contrazise doar de alte de

screr Însă sunt oare propoziţle relgioase cu adevărat nştedescrieri? Să consideră următoarele propozţii reigioase• Dumnezeu a creat lumea după un plan divin;• Nimic n lume nu se petrece ntmplător totl respectă

planul ui Duezeu• Omul este finalitatea ntregi Creaţ El este creat după

Chipul şi Asemănarea lui Duezeucomparndule cu propoziţiile următoare:• Viaţa a apărut pe Pămnt ca rezultat al ntmplării;• Un mecani esenţial a evoluţei este selecţia natrală;

Joh Paul , bd p4 În o cpins acoll nee u awn nese enona c ăca o daă însă eile căe oa sa sn evdene



4 Poate f acceptat cu adevărat darwinismul

de către insttuiile religioase?

• Evolţia speciilor n condce c necesiate la specihomo saiens

Contradicţia ître afirmaţiile religiei şi cele ale iologei

ar posibilă în condiţile în care se smă că ambele aberevizează acelaş lcr de a oferi descrieri c privire la crslreal al evenimentelor istorice Dacă propoziţia "Oml a fostcreat dpa Cipl şi Asemănarea li Dmeze" ar tratatăca propoziţie ce descrie o întmplare concreă, vom fi nevoiţisă admitem că cel care o ssţine sar plasa întro poziţie mltmai dificilă dect cel care vorbeşte despre transformările evoltive ale nei specii El ar trebi să vorbească, de exempl,despre modl pri care Dmneze a trsformat "ţărna"întrn organism biologic complex, despre caracteristicile comne Fiinţei Spreme şi omli şi, mai ales, despre modl încare aceste afirmaţii ar ptea fi verificate/testate. Dincolo degrotescl procedrii sgerate de mine, trebie să recnoaş

tem că afirmaţiile religioase de fell celei menţonate anterior snt de reglă, folosite în sens metaforc, nondescriptivCreaţia divă n este văztă de nmeni ca o ipoteză testabilă,ci ca o afrmare a ni tip de raport c transcendenl, anme nl de admiraţie şi recnoştiţă faţă de n "ceva" caredepăşeşte pterea de imagiaţie A vedea oml drept Cip şi

Asemănare a Li Dmneze semifică valoarea înaltă pe careo atriim ideii de responsabilitate morală, de posibilitate dea face algri, e capacitate creatoare etc. Lcrrile acestea npot fi afectate de nimic di ce ar spne biologia evolţionistăc privre la selecţia natrală şi caracterl fortit al vieţii pepămnt. Iar dacă prin "creaţie" se înţelege o metaforă şi n neveniment istoric concret care ar ptea fi ops ideii de evolţie, atnci imaginea ni conflict între propoziţi ştiinţifice şipropozţii ale credinţei ar trebi să dispară

N ese voba de n ndemn de acine gen "a eb ă încea să văconazce", adesa smulan cedncoşlo ş oamenlo de şiină c o obsevaie cu pvie la "gamaicle" difete ale dcl şinic espectveligios



Robrt Mi ha i POESCU 305

Cineva ar putea obiecta pe bună dreptate că afirmaţiilereligioase la care am făcut referire anterior au fost alese anume a susţine perspectiva nondescriptivă dar că există nume

roase alte propoziţii religioase al căror statut metaforic estefoarte discutabil Să ne gndim la propoziţii de genul• Dumnezeu ascultă rugăciunile celor credincioşi şi acor

dă ajutor celor în nevoie (ex rugăciunea bolnavilor• Isus Hristos Fiul lui Dumnezeu a fost născut de o e

cioaă•

După moarte credincioşii se bucură de viaţă veşnică nRai iar păcătoşii vor fi izgoniţi în Iad• Dumnezeu întăreşte credinţa săvrşind miracole ( ex

Icoane care sngerează• Sfnta Fecioară transmite mesaje credincioşilor în viziu

nile pe care Ea le oferă credcioşilor• Timp de patruzeci de zile de la moartea pe ruce Isus

a rămas printre discipolii să după care Sa înălţat la Tatăl

Ce se poate spune despre acestea? Cu siguranţă o mareparte a credincioşilor (fie e catolici protestanţi sau ortodocşicred în adevărul literal al acestor afirmaţii La fel de sigur ecă pentru o altă categorie de credncioşi cei consecvenţi ide

ii că limbaju religios nu poate descrie realitatea asemeneaafirmaţii vor fi tratate ca superstiţii A le exclude d sfera relgiosului poate fi o tentaţie important s U ă -putea să neo permitem Nu cred nici măcar că am putea plasacrednţele respective la periferia vieţii religioase Îmi iaginezcă pentru mulţi credincioşi crediţa în eficacitatea practică a

rugăciunii sau teama de pedeapsă veşnică a o nsemnătatecentrală De asemenea îmi pot iagina că pentru un credcios lipsit de o pregătire ştiţifică serioasă statutul precar alacestui tip de crediţe relgioase nu consttuie o problemă preaserioasă La urma urme ar putea replca acesta dacă SfntaFecioară vrea să vorbească oamenilor prn revelaţii personalede ce ar avea cieva ceva de obectat? iblia îsăşi este plă



306 Poate f acceptat cu adevărat darwnsmu!

de către instuţiile religioase

exemple în care Dmenze sa Îngerii se adresează direct oamenilor prin revelaţii sa vizini"

Am ans întrn pnct iportant Dacă credinciosl îşi

poate perite să ignore orice obiecţie la adresa credinţeorsale fie că e vorba de conţintl acestora fie că e vorba deintegrarea lor întrn ansambl coerent instituţia religioasăa isericii ce "păstoreşte" milioane de sflete are o sarcinămlt mai dificilă Ea îşi asmă pe de o parte n rol edcativşi consolator pentr credincioşi însă pe de altă parte este obli

gată să stifice credinţele în faţa nei mi tot mai seclarizate Şi pentr că roll de prim agent seclarizării este ocpat înmod tradiţional de ştiinţă provocările ştiinţe snt consideratepietrele de încercare ale isericii în contemporaneitate Sigrexistă o cale simplă de a imniza stattl credinţelor religioase în faţa prespselor atacuri ale ştiinţe şi anme asmareacaracterli nondescriptiv al afirmaţiilor religioase Dacă dis

crsl religios este orientat spre salvarea sfletli n spredescrierea faptelor natrii atnci n doar conflictl ci ciarposibilitatea li va dspare

Pe de altă parte o asemenea cale n este deloc lipsită deconsecinţe nele de o iportanţă extremă Ce ar mai ămnedi roll consolator al marlor institţii religioase creştie de

pildă dacă acestea ar rennţa la promisinea vieţii veşnce carăsplată pent sferiţele actale? Dar măcar ar dori cinevasă răspndă a această întrebare? Prin tot ceea ce întreprindreprezentanţi bisericlor arată că n asemenea rsc este pr şismp de neasmat

Cred că ptem sgera în încheiere doă conclzii:În pril rnd este lipede că provocarea li Darwi

la adresa religie încă n a fost acceptată Cm am văzt maidevreme att neoprotesttisml fndamentalist ct şi iserica Catolcă refză să inte întn dialog atentic c biologia evoţionstă prefernd să se lpte c adversari de paieAr fi o eroare de perspectivă să credem că oan Pal al leasa înşelat c privire la evolţionism deoarece avea o imagne



o Mi ha POPESC 30

deformată aspra a ceea ce seamnă acivitate ştiinţificăDimpotrivă descrierea de către e a ştiiţei are drept mizăcompromiterea ideii de selecţie natrală idee care a ptea

sbma ideea despre om a iseicii Catolice aceea de "fiiţă nzestrată c sflet nemritor atsă nsă de păcal originar " N se pne problema ni dialog atentc ntre religieşi evoţionism ca să nţelegem atitdile reprezentanţilorisericilor ar trebi să le asemănăm mai degrabă nor strategii de spravieţire n medi ostil

În al doilea rnd o teorie ştiinţifică precm cea a li Darwin n poate "distrge" o atitdine religioasă precm sentimentl de nimicnice n faţa măreţiei şi misterli existenţeiAcestea n pot fi afectate de nici o

imagin� ştinţifică aspralmii Pentr acela nsă care crede că este aşul pe liie directă al primulu om, pe nme Adam care ia transmis n doarbagajl geneic ci şi păcal origiar lectra

"Orgnii specii

lor" poate constii n şoc considerabil Şi poate că acesta ne pţin lcr o vizine religioasă naivă poate ăsa loc neiade ordi mai nalt n care crediţe psedoştiinţifice mascaten afirmaţii religioase n şi mai găsesc locl

Vizinea l oan Pal al a ese brăşaă ş de uaşul acesaCha n edca de nagae a andali de Paa, Benedct al XVIleasnea e ae not soe casal and eanngless odc of evolionach of s s he esul of a toght of od ach of s s wlled each of ss loved each of s s necessa" (n HOMY OF HIS HOLNSS BNDC XVI S Pees Squae Snda 4 005 ex ce oae fi ct laadesa www vaican va/o lfahe/benedcxvi/holes/005/docens/hf ben-xvi ho 005044 nizoontficao en hl)



Drwin şi medicin românescăo incursiune istorică

Octavan BUDAUnverstatea de Medcnă Farmace "Carol Davla

haes Dawin 0 povenea dno faiie de medciecunoscu bnicul să asmus Dawin ese auor Zoonomieia a legilo vieţii oganice a ată său, Rober Waing Dawin

avea unu dne cee mai mai cabinee medicae dn afaa Londei,

a hrewsby hares şi-a propus iniţia să sudee medicina,

atunc când s-a înscis la Univesaea din Edinbugh în 5 Da,

după numa un an, abandoneaă sudie medcae, deineesade anaome spe egreu său uteior penru că n-a ma nvăa

nciodată cum se face o disecţe şi impesonat negaiv de chiurge

pentu că sensbi a sufernee omeeşi, nu puea supora să

asste a operaţi, cae pe vemea aceea se efecau fără anesteie

ş făă anisepse Evoa tardvă a u Dawin avea nsă să-ş

puă pecetea ş pe soaa uteroară a medicine fap de care nic

casa medcaă omânească u a rămas străă De a eforul de

popuaae a uno medic d Ţăre Româe, din a doua măate

a secouu XIX precum Iuu Baasch sau ave Vasic Ungureau,

conceptee dawinste devn repere şnţfce fundamenae, pe mă

sura devoări meodeo cc epermeae, pn fiopaooge ş

hstopaologe prn mcobooge şi gena peventivă n conetu

ma larg, a eoe sintece a evouţe, apa a no conbuile uVco Babeş, Nicoae eon, Dmtre Vonov sau a ma recenţor

Dane Daieopou sau Ile Riga, toae cu apoăr poive a

Dawin schimb, evoluionsmu a fos fem contestat de pe poii

fdese, de Nicoae auescu a Gheoghe Mainescu ş onstan

aho şiau dezvoat convngee evoluţonise cu orenare către

dawnsmu soca ş n mod patcuar căre eugensm



Octavi a BUDA 30

IntroducereÎn Romnia Darwi a fost citt mai ales n tradcerile

franceze şi germane ale timpi În absenţa nei edţii rom

neşti timpri a Originii Speciilor, tezee darwiniste a fost prelate fie direct din cărţile sale occidentae sa din cele scrisede ssţinător precm homas xley fie prin itermediereanor lcrări tradse în romnă ale li aeckel Spencer saMorgan Clasa medicală romnească din Vechil Regat darşi medici din Ardeal pri filiera astrongară a asigrat o

receptare a li Darwin destl de sicronă c paşii timpliDarwin a fost pentr acea vreme mai degrabă n sbiect destdii al nei elte ştiinţifice şi a generat mai pţe discţii deordin ideologic sa social precm cele dinmea occidentală

Elemente de orientare sitetică c privire generalizatoareaspra evolţiei pot fi recnoscte n biologia din ţara noastrăatt ntro epocă mai veche ct şi ntro perioadă mai apropi

ată de zilele noastre Darwiisml dpă expresia botanistliEmil Pop " a produs tulburări i lupte interioare de contiină,entuasm i adversităi, apoi polemici publice ntre oameni de derite convingeri, între grupări cu derite orientări spirituale i socialpolitice (1)

Ideile nei medicii pe pricipii darwiniste devin repere,

pe măsra dezvoltării metodelor clic experimentale în dicina vesteropeană ş n cea de la noi prin fiziopatologieşi histopatologie pri mcrobiologie şi igiena preventivă Răspndirea şi acceptarea noii doctrine de către natraliştii şi medici romni a fost sotă ş de îtemeierea ei gndiri speţă de tip monist afirmată în contextl spirili agnostic

domiant al vremi Este vorba de precrsori care a primat generaţie de medici şi biolog dintre cele doă ăzboaiemondiale manera de a deca nara vie pe baza principilinificator al evolţiei darwiiste. Astfel Ili arasch (pediatr) Pave Vasici Ungrean (epidemiolog) Victor abeş (bacteriolog şi anatomopatolog) Ncolae Leon Dimitrie Voov şiIon Athanas (fiziolog şi morfolog) Gheorghe Marinesc



Du wl >' md!l/ / o ncurswne nă

(eurolog), Dmtre Brză ş Dtre ecean (medc şbotanşt), Costat Paro (edocrolog ş psatru) sama receţ Dael Danelopolu (fzopatolog), Ile Rga (aa

tomst) sau Vasle Mrza (embrolog) acesta d urmă fdprefaţatorul proletcultst al Oriiii Speciilr d 957 apărută lmba romnă (2), toţ sau raportat actv ş poztv la Darw. Î scmb, fzologul ş expermetatorul medcal NcolaePaulescu răme oarecum pr sgulartate, opozatul celma radcal a darwsmulu cadrul şcol medcale iter

belce de a o ş aceasta codţle care gdrea evo-luţostă d Romna u a fost străă de ole probleme alebologe d prima umătate a secolulu al XXlea

Iuliu Barasch şi Pavel Vasici Ungureanu, popularizatorimedicali ai dainismului

Îcă d peroada de flueţă drectă a darwsmuluclasc, revsta "Iss" ş apo "Natura" redactată de medcul Iu-lu Baras, cosacra dea 862 artcole de fod, la doar doa de la aparţa Org Speclor Astfel, Barasc forma pecttor despre lupta de de care se dădea Aga tre adep-ţ lu Darw (Huxley Hooer) ş adversar acestua (Owe,Wberforce) Deş evtă să admtă plear darwsmul, petru

a u f cosderat drept ateu, Barasc preztă teora darw-stă ca reprezetd " cutul ştiiţei (3)

Iulu Barasc (85863) sa ăscut Poloa, tro fa-me de evre ortodocş ar după termarea stdlor sale f-lozofce ş medale la Uverstăţle d Lepzg ş Berl, avet 84 Roma Ac Barasc a fost umt medc de

carată la Călăraş ş apo medc primar al dstrctlu Dolulteror cemat la Bucureşt, el a fost umt profesor de storeaturală la Gmazul Naţoal d Bucureşt ş apo la Şcoalade Medcă aul 848 Barasc a pubcat coversaţle saleasupra ştţelor fzcoaturale apo o carte de botacă fores-teră mauale de store atrală ş ma ales publcaţa sisulteror «atura», destată răspdir ştţelor aturale



Ocava n BA 311

şi exacte «ss» a apărt în nterval 8561860 şi a încetatdn ipsă de mijoace băneşt Dpă o pază de doi ani, evista în chestne a reapărt sb tt de «atura având ca re-

dactor, pe ângă Barasch, ş pe D Ananesc Dar dpă doarn an revsta se întrerpe dn caza morţii prematre a iBarasch în 863 pentr ca să reapară în 865 sb redacţa doc-tori Constantn Esarc, medic cardioog ş rematoog cstdi a Pars, şi niţiato Atene Român ()

În Transvana Pave Vasc Ungrean (80688) dpăstdi primare ş secndare a Timişoara, Szegedin şi Oradeaa rmat Factatea de Medcnă din Pesta (8271832) fndn dn prm medci român dn Trasivana Ca stdent,a tpărt o precrare dpă curs de antropoogie a medc-i maghiar Sigsmnd Schordann, nttată Antrpga sau

scurtă cunştnă espre m ş espre nsuşre sae (830) ndepne bazee ne pshoog fzoogce, ar în 831 a pbcatDetetca sau înăătura e a păstra întreaga sănătate na dn prmee crăr de medcnă preventvă de a no În 832 a deve-nt doctor în medcină c teza De Peste Orenta, pbcată aBda ş apoi n imba română sb tit Cuântarea încunună

tare mecească espre cuma răsărtuu (832)Dn 842 a fost membr a Socetăţi Lterare dn Bc-reşt, ar în 843 a devent membr a Socetăţ de Medci şN atraşti d Iaşi, fnd prm transvănean aes în aceas-tă socetate sprjn învăţământi medca, a pbcatnmeroase artcoe în «Amcu şcae» (860865) ş a edtat

revsta «Hgena ş Şcaa» (876880) aceasta dn rmă fndsngra revstă românească c caracter medicosanita apărtăîn Transivania înante de 98 A fost medic practician şi nudntre ce ma de seamă scrtor dn epoca de încept a itera-tr medcae româneşt (5) A coaborat a nee pbcaţi aevrem: « Transana» «Fae pentru mnte, nmă ş teratură ş«Teegra rmân, a căr redactor a fost între 8531856



312 Darwn ş medcna romnească - o ncursune storcă

Pblcând atât artcole prvtoa-re la poplarzarea cnoştnelormedcale, cât ş a ştnelor natr,

Vasc a fost prntre prm transl-vănen care a ssnt darwns-ml A fost ş preşedntee Secede ştne natrae al «Astre»

În 1878 Vasc a scrs doă st-d aspra darwnsml (nlreplcat postm de Gh Bar revsta Translvana 1882) n carel ctează pe xley ş admte teo-ra l Est aecel aspra orgnve prn evola matere lpstede vaţă, fără intervenţa dvintăţ Pavel Vasici Ungureanu precm ş dsctă problema org (186-1881)

n specor Vasc saltă c entzasm darwsm pe care compară c teora l Copec" Să salutăm ară şi i această ctriă îct ea tie a lumia şi a e scate i labiritul îtuecs î care eram îaiEa, acum cmbătută e cei precupai, a străbate cu razele salelumea eprecupată, precum a străbătut îaite cu 00 e ai sis

tema csmică a lui Cperic î ctra sistemei gecetrice a luiPtlmeu " ( 6)

Fără prejdecă creaonste Vasc n eztă să tragă dndarwnsm conclz monste "Di această terie prcee cu iteţitare ecestate lgică scra Vasc cseciţa că şi bilulhm sapies " u pate ecât u ram î pmul ieii al tuturraimalelr că el aşa ar, u a ieşit ea reptul i mâa creatrului precum e îaă Mise, ci cu îcetul, i specie mai iferiară, pri selecie aturală şi ctiuă perfeciare " (5) Vasc afost membr al Socetă transvănene pentr ştnee natr(Sebenbrger Vere er Natrwssenschaften) dn Sb fon-dată 1849 ş care a nmărat prntre membr să onorfc pensuş Charles Darwn ş Alexander von mboldt



Ocavian BDA 313

Un ro important n răspândrea darwinismi înTransvania a ma avt Js Romer Enz Geza, TrAre Parad Kaan, ar Fredrc Jicei zooog şi evo-

ţonist din cetatea Sbi, precm ş nerofizioog cjeanKaroy Lecer. De atfe, edţia magară a Originii Speciilr afost pbcată a Bdapesta ncă din 1874 (7)

Victor Babeş 184-1926 şi microbiologiaSa născt a Vena, în famia magisrati bănăţean Vin-

cenţ Babeş, n mitant pentr dreptre românor din Im-per AstoUngar ş membr a Academe Române Dpăstd secndare a Lgoj ş Bda şa făct stde medcaea Bdapesta ş ena, nde şia at ş octora în medic-nă în 878 Eev a patoogior german ar von Rotansyş Kar Langer, Vctor Babeş şa continat apo specazarea,ntre 882886 tot n Germana a Berin, c Rdof Vrcow

ş Robert Koc, a Mncen (c O Boinger şi HW Zemsen),a Hedeberg (c J Aod) în Franţa, a Strabr c -edrc Dane Recgasen şi Wiem Wadeyer ş a Pars,c Los Pasteur ş Andr Vctor o A fost, pe rând asstent (87488) ş teror smtan, atât profesor (885887)a atedra de Hstopatooge a Factăţ de Medcină din B

dapesta, cât ş drecor a Instttui de stopatooge dinaceaş oraş (5)

Dacă Robert Koc descoperse în 882 bac tberco-ze, Babeş a dentficat apo acest bac în rină desczândastfe caea dagnostcăr tmpr a tbercoze rncor. În884 e descoperă granaţe dn ctopasmă (protopasma s-

tată în afara nce ceei vi) ae nor bacter denmteterior granulaţiile BabeşErnest, eseţae penru derenţereanor germen patogen. A pbicat a Pars, în 885 împrenăc mcroboog fracez Andr cor o, e dintâ tra-tat compet de baterooge din me es bactries et leur rledans l 1tilgie, l 1ana tmie et l 'histlg pathlgique des maladiesinfectieuses Tot ace an, întro crare separată, ennţă ş



31 Darwn ş medcna românească o ncursune storcă

fundamentează princpu antboterape, afirmând deea foosriantagonsmuu mcroban (prn-

cpu darwst) n terapeutcă" Există micrrgaisme ce pt elabrasubs taţe capabile e a pri ezvltareaşi civitatea altr micrrgaisme i rietări terapeutică se trevă" (8)

a ntoarcerea n ţară este nu-mt profesor de anatome patoo-gică şi bacterooge a Facutateade Medcină din Bucureşt dsc-pă pe care o va ustra vreme deaproape patru decenii, în calitate Victor Babeş (185 4-1926) de creator a şco române de mor

fopatooge ş mcrobooge (887926). În 887 a pus ba-zee Insttutuu de Patooge ş Bacterooge din Bucureşt,prmu instt de cercetăr ştţfice nfiţat n România, cadru cărua a organzat (n 888) un a doea centru de vaccinare antracă din ume, după ce creat de ous Pasteur(82895) a Pars

A adus contrbuţ fundamentae n studu turbării (ra-e), epre, diftere tubercuoze (forma mcotcă descrsămpreună cu Constantin evadt) maare, peagre A des-copert corpuscu vra din neuron creeruu anmaeorafectate de abe (corpuscui BabeşNegr) ş a eaborat vacnu corespunzător n 889 Babeş a descrs o sere de germenipatogen no a studat enterobactere, streptococu scarat-ne, germen anaeorb, a decrs bacu mucgesus biplarihmii (8)

teratura de specatate agenţ patogeni care provoa-că unee bo a anmae ( epzoo) au fost denumţi babesii, arrespectvee boi babesise (babesa bovs ş babesa o vs) A pusbazee expeimentae ş cince ae seroterapie ş a nrodus



Ocava n DA 315

n Româna vaccarea antrabcă la numa tre an de a nţerea e (tratament asocat vaccn ş se antrabc cunoscutdrept meta rmâ de tratamet atrabc ") 1895, a formu

at prncpu serovaccnăr descopernd fenomenu " mută pase a anmaee vaccnate Astfe Babeş a descs caeatratăr unor bo nfecţoase cu ajutorul seruu uat de a unanma munzat mpotrva acestor bo n aboratoru său apreparat dverse sărur ş vaccnur pentru prevenrea ş com-baterea n masă a nor bo transmsbe (9)

Importantă n acest context este reefarea contrbuţe saea edfcarea une teor sntece a evuţe 1879 Babeşcare afrma untatea ş materatatea egor natur ş conşt-nţe ntrun eseu asupra reaţor dntre fozofe ş ştnţeenatur avea să transforme uteror dee sae onste abstrac-te ntro concepţe vaorzată prn numeroase note concreteAdmţând orgnea veţ dn matera abotcă Babeş scra aBudapesta n 1879 că " matera e pr mpreurăr farable sa prus upă legle atur matere argacă aţa ueste ecât cţue supusă leglr atur " Vaţa odată apăru-tă a evouat sa dezvotat rdcânduse pe trepte superoare

" Orgasm sau ezltat treptat cepâ cu ce a ăscuţ mater ergace ş pâă la prducerea mulu " (10)

Babeş asă să se nţeeagă că organsmee cee ma feroarenăscute dn matera anorgancă nu sunt atceva decât mereleu Haece

Antcpâd mare snteze ae evouţonsmuu dn secou

a XXea Babeş a reazat spre sfârşt de veac XIX unfca-rea prncpor darwste cu aceea ae une ştnţe boogcepartcuare ş anume cu mcrobooga Lumea mcrobană cuveţutoaree sae a scară mcroscopcă rămăsese oarecum nafara curentuu prncpa a ştnţe evouţe Darwn nsuşca ş şcoaa sa acătută dn zooog botanşt morfoog sepreocupau n speca de umea macroscopcă Est Haece



316 Darwn ş medcna romnească o ncursune sorcă

(83499) a anexat darwnsm ş mper feor dece-abe c mcroscop Specatatea sa era nsă, ma specfc,std anmaeor mcroscopce, a protozoareor În speca-

e teoretce haeceene n oc nsemnat ocpă ş bacter-e Dar o snteză a mcrobooge c darwsmu necesta nsavant care să cnoască bactere prn propre sae cercetărconcrete ş partcare, ş n nma n genera, aşa cm eraabordată de Haece Mcroboog era nsă ma pn pre-ocpa de evoonsm Drm deschs de Los Paster ş

Robert Koch (84390) adcea pe mcroboog ma aproa-pe de probemee medate, epdemoogce, de factră cncăae sănătă pbce Babeş nsă a văzt ma mt decât păcec ctr de mcrob evoonst convns ş deschs sprtşco haeceene Babeş a ncercat descfrarea exstena norfenomene darwnste n mcrobooge (11)

Babeş consdera mcrob ca fnd forma cea ma nferoa-

ră a organsmeor stată sb protstee Haece Stde Babeş aspra varabtă mcrobor "sut meite a arucamai multă lumiă asupra origiii lumii orgaice sd Varietăţile şi speciile microbilor şi raportul lor cu orgaismele superioare, Baeş se consdera ndreptăt "a presupue că microbii sutacele iţe i care i cauza uei ariabilităţi extaoriare, pu

teau uşor să se ereţiee toate celelalte orgaisme (12) Premsareprezentăror sae sntetce a consttto std compex apte entr exstenă a acter Încă dn 885 Babeş demon-strează că n mea bacteror se regăsesc fenomenee consta-tate de şcoaa darwnstă n umea panteor ş anmaeor ovarabtate exceponaă n cadr spece concrena vtaăntre spec săbrea fore germatoare a une spec de că-tre ata Lpta pentr exsenă rmată de spraverea cema apt este reefată rn metoda antagonsm mcrobanş prn asocae mcrobene Babeş a scos astfe n reef n-tatea m organce ş nversatatea rncp darwnst alpte pentr exstenă pr exemp partcar a mcroscopce ş a evoe prn seece natraă ş a scară mcă



Ocavia n BDA 317

Contrbţle sale a atat la nfcarea de prncp, de esen-ţă, ş până n prezent vadă, ntre doctrna evolţonstă şi microbologe (13)

În 904 Babeş prespnea că varaţiile, nclsv cele mor-bide snt factor fndamental al evolţe, şi că remane-rea patologcă a n organ va ndrepta procesl evoltv ndrecţa fxări şi ntărir sale ereditate (13) C privre latransformarea speclor din stdil anatomie patologce, Ba-beş ajnge la conclza că aparţa raselor ş a specilor no se

poate face n general brusc ş n lent, cm credea Darwin Dncaza energe dezvoltări normale, care exercită o acţine nvelatoare, mcle varaţ se stng, spne Babeş Pentr a ptearezsta aceste acţn, varaţle, nmte "aaliile " trebe săfe profnde Ele n pot depăş nsă o anmtă lmtă, pestecare devin incompatble c vaţa Anomalle snt după Babeşde tre categor:

nele a amploare att de mare, ncât snt incompatblec vaţa ş reprodcerea; ele n inagrează o noădrecţe evoltvă Asemenea anomal snt nmite as-tăz maţ letale mtaţ care prodc moartea prtăto-l lor;

altele snt nensemnate ca amploare ncât se sprimă c

totl n condţ normale ele se sting datortă acţni n-veatoare a energe creşter normale ntre aceste doă categor se află o zonă îngstă în care

apar anomalle c ro evoltv nc prea accentale înct să f letale pentru organsm nc prea mc ca ampl-tdne, încât să dspară fără rmă Această lmtă foarte

îngstă, pe care el o nmeşte limita amaliilr e rasăsau e specie " este cea în cadrl căreia se prodc anoma-l vable care da naşere nor rase sa speci no

Desgr, procesl evoltv n este edctibl la factolvarabl de "mstruzitate" ş n este ominat de patoogastrctrlor morbde Dar mertl al l Babeş constă în încer-carea acesta de a adce o contrbţe orgnală la darwsm



318 Darwn ş medcna romnească -o ncursune sorcă

prin curinderea patoogcuui n sfera evouţie, reazân-duse astfe o sinteză, care rămâne modeă pr spritu ei,deşi cronoogc ea este deja veche de un seco

n afara unficăr darwinsmuu cu patooga, găsm înaceeaş poteză evouţionstă a ui Babeş şi o ată afirmaţie or-gansmee pot sufer transformăr evoutive ş fără remanerradcae ae meduu, spre exempu, fără transformări revou-ţonare ae scoarţe terestre Babeş a preconzat astfe o accep-ţiune de bază a teorie stetce despre evouţe ca un proces

neîntrerupt, care sar desfăşura prn jocu interacţun forţeorintee ae popuaţei, a interacţiuni geneor, chiar ş atnccând prin reducere absurd, mediu exteror ar f "îngeţa" întmp Ca o exempficare, după Babeş, transformăre bruşte anve neurofzioog ar putea proven dntro modficare ac-cdentaă a funcţor organeor de a baza cranuui n speţăae ipofize n raport cu schmbăre de date ae meduui ex

te Babeş recunoaşte ş transformarea entă a raseor sau aspecor, pr acumuarea de varaţi (anoma) mc n modnorma acestea dspar, nsă când condţie de medu sauschmbat ş " ân n întâmplare aeastă anmale se ptreşte unle nţ e exstenţă", mce anoma se vor accentua priseecţa naturaă ş vor putea duce a modficarea caractereor

de spece Varaţe (anomae) apărute ma de vreme suntma vabe ş se pot dezvota ş transmte prn eredtate " Cuât anmale sa ezltat ma ereme n tmpul ezltăr embrnare u atât ma mult aeastă anmale are tennţa e a se generalza e a uprne un sstem întreg " (14)

Proprie de evouţoniste ae u Babeş nu au fost în-totdeauna consecvente faţă de darwinism; e a pus adesea îndscuţe vaoarea expicatvă a teorie darwste Dar sceptcsmu său, generat ma aes de infuenţa mutaţonsmuu dinprmi an a secouu XIX, nu a împedcat însă să eaborezeo poteză orginaă despre evouţe, mutaţonstă ca formă şdarwinistă ca sprt (11)



Ocava n B DA 319

Nicolae Paulescu şi contestarea dainsmului. Disputacu Nicolae Leon

coae Pauescu (18691931) şa făcut stude ceale a

Bucureşt A urmat apo stude superoare, în Franţa, a trefacutăţ medcnă (18881897), chme boogcă (897) ş fz-ooge generaă (1898) a Facutatea de Ştnţe dn Pars Aca obţut te doctorate în medcnă, cu teza Reherhes sur lastruture e la rate (1897), în ştnţe boogce, cu teza Ceretăriexperimetale asupra mărilr ritmului mişăilr respirat

rii şi ariae sub iuea ierselr atituii ale rpului (1899)ş în chme boogcă, cu teza Etue mparatie e l' ati eshlrures alales sur l matire iate (1901), a UnverstateaSorbona A funcţonat apo tot a Pars, c medc secundar aHpta otre Dame du Perptua Secours (înte 18971900),cu sprjnu u E tenne Lancereaux ngă care se va forma camedc ş om de ştnţă Prmee cercetăr efectuate încă dn pe

roada fraceză (18971900) au vzat spna De atfe, rezutatee acestor sud au format substanţa teze sae de doctora medcnă Au urmat apo o sere de cercetăr ş stud cnce prvtoare a tratamentu medca a anevrsmeo aotepr njecţ sucutanate cu souţ geatnoase, atee pvaraţe pradae ae coaguabtăţ sangune, pec ş

numeroase cercetăr de bochme cncă efectuate n caUnverstăţ Sorboa n această eroadă a fost ş sP� Predacţe a ural e meie itere n 1902, devne Oţera Academe Fraceze, prmnd Ordnu Palme Aaemique

1900, Pauescu revne în ţară, fnd numt profesor aCatera de Fzooge a Facutăţ de Medcă dn Bucu-

reşt, funcţe pe care o va îndepn fără întrerupere, pnăa sfrştu veţ ncepnd cu 903 a pubcat împreună cuLancereaux, un masv Trait e meie (în patru voumeredactate nre 19031930) Cercetăre sae acopeă o are vastăa fzooge: mecasmee producer febre ş combaterea e,coaguarea sngeu hepatc moartea subtă, fzooga gan-de trode ş a cee hpofze; în 1906 a magat o metodă



320 Darw ş medca româească o cursue storcă

gnaă de extpae a hpfze acne, pe cae tanstempaă, teh-ncă apcată te c scces ş în

chuga hpze a de cătenechg amecan HaeyCshng (5).

Paescu şa egat nmee dececetăe aspa fncţe endcne a panceas ş aspa me

tabsmu gcgen, cae aucmna descpeea, în an1921, a tatamentu dabetuzahaat expementa a cne, pnadmnstaea sbctanată a nuextac aps de panceas endcn,hmn denmt de e "pancenă"

Paescu ntenţna bţneea ne

Nicolae Paulescu18691931)

fme famacetce apcabe ş a m Cea ma tz, Fe-deck Bang, Chaes Best ş J aced, pend tehnca expementaă a Paesc, a cmncat descpeeasbstanţe c efect hpgcemant a nse panceatce Lan-gehans, pe cae a btezat " nslnă" The ntena[ seceton

of the anceas, «The Ja f Labaty edcne», nmă-u dn febuae 1922), pentu cae d dnte cecetăt ca-naden, Bantng ş aced, a pmt în 1923, Pemu NbePaesc a făct cecetă att în dme fzge expe-mentae ct ş a cnc medcae, espect a zge cnce ntegate

La începtu sec a XXea, Paesc, în cad c-s de a Factatea de medcnă dn Bcueşt, începe see de peege împta dawnsm ş a tee haeckeene aspa gn eţ Paesc se stăda să edcă b-ga a cann ceaţnst, mtnd pentu ntdceea în



Ocavian BUDA 321

tţă a nţn de "sflet" i "Dmneze", ş e cae eabaează, ncă dn 1900, ntrn cicl de ecţ e "FizioloieFilozocă", ptec ampentate de fdesm (15) Lecţa de des-

chdee d nembe 1902, nttulată Geneaţinea spotanee şidawinisml faţă c metoda expeimenală, a fst cntnuată -te c sere de atce pemce pubcate în Convobiiliteae

Pauesc respgea tea haeckeană ş dawsm pemtvu că ee n se bazau pe bsevaţe ş pe expeenţă,

pent că ab initi n se pate demnsta apaţa veţ dnmatea abtcă ş n exstă dvada cncetă a vene spe-c tansfmndse întata El se decaă adept a fxsm- ceaţnst de factuă tegică · no admitem imtabilitateaspeciilo şi adeăm la sentina li Linn Tot nmeam speciesqod ab initi ceavit innitm Ens " - nmăăm attea spec

cte a ceat de a ncept Fţa nfntă (16)Ctce Paesc sa aptat a vaabtate, eedta-te ş adaptabtate Vaabtatea este defntă pn schmbaeacaactee dvz ne spec, ş întct tate caactee-e snt supuse schmbă, ezută speci n Pauesc aătacă, dmptvă, deş vaabtatea ca fenmen se manfestă în

md ndbtab, ttuş schmbaea caactee dvz aec excsv n ee spece Palescu aăta că snt spse vaaţe da acee caactee nespecfce ndvduae), ezutnd ma mte ase în cad aceeaş spec ase dfete,de exemp, dpă cuaea păuu, năţea, caea pe,etc) Schbaea caactee specifce "de specie sb pes-

nea medu dce a stgeea spece ş nu naşte spec nCnta a ceea ce se sse în dawnsm, Paesc sb-a că ş eedtatea se veşte de aceeaş tăsăt specfce

ae c apaţa ase p tansmteea caactee ne-specfce ndvdae);

ae c apaa hbz pn apaţa vaal specf-ce de spece)



322 Darw ş medca româească - o cursue sto

Acest hbz sunt, aşada, bţnuţ pn ncucşae . 1

uă spec dfete să e sunt fe ste sau dacă se epduc, atunc î câteva geneaţ se entc a spece de u

au pecat Pauescu susţnea că n bge, speca cnsttacea ganţă peste cae nu pt tece nc vaabtatea ş needtatea

Cu pve a adaptaea a medu, Pauescu ăspundea catunc câd medu fmează fnţa ve pn mdfcaea caactee specfce, aceasta duce nexab a maea, a dspaţa spece Dawn a făcut astfe un sat nepems de a factide nfuenţae a asel, extnzându ş asupa spec Astfe, după Pauescu, upta pentu exstenţă devne " lpta contacazelo de deeneae şi de deadae a speciilo, conta cazelo dealteae a tipli specc, încât n individ este c atât mai dezvoltatc cât es te mai apoape de imaginea plena a speciei sale ş i este catât mai slab, c cât se depateaz de stâlpii de ssţinee ai speciei

Selecţia sexal de cae sa fact atâta vâlv, sca Pauescu, aedept scop şi dept efect consevaea pitţii tipli specc, ia ntansfomaea speciilo, cm petinde Dawin " (17)

Dawn susţnea că sunt sufcente pentu ansfmaeae spec 1 000 10000 de geneaţ Pauescu aduce în ds-cuţe mutpcaea gansme unceuae cu ată de n-muţe fate apdă de ex Bacus amsus), cae pt avea ată de nmuţe de 1000 de geneaţ n 41 de ze ş de10000 de geneaţ în 417 ze, aceste spec unceuae nupezntă nc mdfcae, nc după an de expeenţă b-gcă Tansfmsmu dawnst, pemza Pauescu, nu se ve-fcă a acestea c după zec de m de geneaţ În ceea cepveşte ganee atavce, Paulescu susţnea că expcaţa

nu ezdă în tansfmsm, c "ezlt din acţinea aspa embionli a no agenţi mobci " teatgen) n cntadcţe cupaadgma haeckeană a ecaptuaţe ptvt căea ntgeneza epetă fgeneza (15 17)

Ncae Pauescu sa mpcat nt ampă pemcă în«Convobii liteae, veme de ma mute numee, în an 1900,cu pfesu Ncae Len (8621931) de a Iaş



Ocavan BDA 323

mat a Jena su nfuena drectă a u Enst aeckecu cae şa susnut dctatu, Len a fstatele vitreg, dupamamă, a u Grge Antpa (18671944) Rect a Unvestăi

dn Iaş (1918) en a fst un cnsecent dawst ş haecke-an, susnnd tea după cae vaa a uat naştee dn matea martă pntun ung pces de eue, făă ntevenaun fe supanatuae A cnsdeat că cee ma smpe f-me de iaă sunt moeele, fmate ca ezutat a unu îndeun-gat pces de tansfmă chmce

Vzav de atacue antdawnste ae u Pauescu, Lena pubcat în Convob lteae sea sa de atce cu ttuGeneaţa spontanee ş dawnsml în poblema ogin veţLen aduce ac numease agumente dn embge, dnaatma cmpaată ş dn paentg (5) n emb-ge, Len vafcă în sens dawnst "egea bgenetcă fun-damentaă" Meaecke, a ecaptuae, a dn anata

cmpaată vcă exstena gane udmentae "ezenţa acesto ogane, sce Len, consttie pent cei cae n admtevola lo, o engmă, în veme ce tansfomşt le explcă în modmecanc pn z ş nez. Ele n snt decât ogane cae nea fosttansmse pn eedtate de la vetebatele ma nfeoae, da cae,dn caza nencţonă, a ămas chcte " (8) Pte exempe-e casce date pentu egea bgenetcă fundamentaă se nu-măau exstena acu banhae a embni mamfee,espect ascuazaa acest acu banhae, eua ven-tcu ( cată) ceeba în sea etebate, espaaa mamfee în tmpu vie ntauene, metamea embn- tutu etebate ş ateaea acestea dată cu deztaea acesta, şa Len acda mae mptană meduu

exte n tansfmaea gansme E subna caacteupactc nemtat a vaabtă, pecum ş însemnătatea "eedtăţii pogesve " adcă a tansmtei eedtae a caacteedbndte Len a ăspndt dawnsmu n cusue pecae e nea a Unestatea eşeană ş tt u se dateazăntduceea dawnsmuu n năămntu secunda m-nesc de a nceputu secuu XX



324 Darw ş medca româească - o cursune storcă

Tt în pemca pauescană sa mpcat ş Dmte V (1867191), pfes a acutatea de Ştne n cu-eşt, cu cntbu înseate în dmenu mflge

zge anmae În 90, e a îceput see ceceă ctgce de efenă, pe cae ea cntnuat tmp de te decen,pe dfete gupu de nsecte ceptee, epdptee ş tptee Vn a subnat meeu mptana nfluene medu-u ca fact a evue ş î epşa u Dawn faptu că asubapecat acest fact In 1906, Vnv ntene în plemcadnte Len ş Pauescu, pubcnd ctea atce, tt n «Co-vobii liteae Ca ş Len, Vn nsstă îndeseb asupaganel udmentae, cae nfmă cncepa fnastă ceanstă despe pefecunea gane eutae, ceate înmd fnast "Dacă se admite că inţele a fost ceate de o pteeatotştitoae, cae a pevăzt şi potivit totl, sce Vn, cm seexplică atnci existenţa acesto eşeli de constcţe, nmeoasele

oane dimentae cae se ntâlnesc n ecae oanism? imin-dse, dimpotivă, teoia tansfomis tă, ele snt în aces t caz doveziletansfomăii speciilo, snt ceticate de oiine ale acestei tansfomăi natale (19)

Vn a demnstat exsena a te cnsttuen ceu-a fundamenta (ptpasmatc): cndmu, acumu sstemu ggan Este pmu în ume cae a descpet aneupda sau sma a anmae Ca ş Daw (20) Vncncepea eua ca un pces ent, cu tece teptate de a fmă a ata, susnd, făă cnces, tea descendene cupe a pbema gn muu

Gheorghe Marinescu 1863-1938, de la Dain la euge

nismA făcut stude ceae (1874188) a ucueşt, Umeazăap, tmp de un an, stud ngneeşt, a Şcaa Nanaă dePdu ş Şsee dn Bucueşt, pent ca în 1883 să se nscea acutatea de Medcnă (1881889)

Cu spu u Cstea Bucu ş a u Vct Babeş, a că abat de aname patgcă ş bactege



Ocavan BDA 325

începuse să uceze ca pepaa, îşi cntnuă sude ncepnd dn 889 a Pas în Cnca de malad ae sstemuu ne-vs dn sptau Sapete cndusă de neugu Jeanatn

Chact (8893) Ac î cunaşte pe Pee ae, cu caea înteţne stnse egău, pe Jseph Babns ş FugenceRaymnd, da ş pe Sgmund Feud, cae ea pe aunc stagala Sapete (2) a tzu va uca c Ca Weget a Fanfut am an ş cu Em du BsRaymnd a Ben n 890pezntă, tt a Ben, a Cngesu nteaţna de neu-

ge, ezutau cecetă asupa substauu mfpatlgîn acmegae Tt în 890, pune în edenţă cauza maadeu Fedech, cae pvacă gae ubuă de echbu, n-dcnd degeneae a că dn mădua spnă cae cnducnfluxu nes, pn afectaea funcţe tce eflexe a ceue- nease mtae dn măduă mpeună cu Pau Bcq şVct abeş, a publcat la Ben unu dn pmee atase de

hstpatge a sstemuu nes Atlas de patholoschen Hstoloe des Nevensystems (89)

n 897, îş susţne a Facutatea de edcnă dn Pasteza de dctat cu ttu Mâna sclen tă n snomele, ş caeavea să fe denumtă ute mâna l Manesc ", cnstnddn mdfcă cutanate, de cuae abăstue ae mn, ce

apa în sngmee fmaea de cavtăţ anmae în mădu-a snă) aceaş an înts în ţaă pmeşte funcţa de şef al

Secuu de b nease a sptau Pantemn; un an matzu, în 898, este numt pfes pfes de cncă bnease ş eectteape a Facutatea de edcnă dn Bu-cueşt pe cae a usta eme de 40 de an (898938) n99, Cnca de b nevase se mută a Sptau Centna,unde a ămne pnă a sfşu veţ În 898, cu ajutupeatuu Cnstantn Ppescu, eazează unu dn p-mee fme ştnţfce dn ume, pvnd ubuăe mesuuîn afecţune neugce Tlbăle mesl n hemplea oancă, după ce cu d an ma înante, în 896, eazase, în



326 Darw ş medca româească - o cursue storcă

cabae cu fizcanu Dagmumuzescu, pmee adgafipentu studeea scheetuu mn

n acmegae (5 21)În 1909 apae a Pas mn-gafia în duă ume, La CellleNevese, cu pefaţă a neuhst-guu span, aueat a pemiuu Nbe, Santag Ramn y Cajal

Studuu neunuu a cnsaca see de stud: Novelles echechess la stcte ne de la cellle ne-vese et s les lsons podtes pacetanes ntoxcatons (1897); Câtevadate no aspa stct celle ş în heorghe Marinescuspecal aspa celle nevoase (1915) 18631938)ate ş cecetă no aspa boloe celle nevoase (190), etc A studat fenmene pecum degeneescenţa etgadă ca umae a secţun axn, tfictateaefexă, cmatza, neunfaga (21) Împeună cu In -nea, a studat pbema tabesuu ş cea a paaze geneaen cntextu ză spchete n ezune neugce Con-

tbton ltde de ['hstoloe et de la patholoe d tabs (1906)A studat a mcscp ceua neasă ve cut nd ţe-sut nes n afaa gansmuu), ceea ce a pems să expcenumease aspecte ae stuctu ceuae anescu a apcat tea cz a anaza stctu neunuu A descspcesu eface ceue nease, descpend fenmenuneotopsml pn cae ceuee dn capătu pefec a neuu atag capătu centa a neuu secţna ntun mdanag magnetsmuu anescu a adus cntbuţ pndahtectua scaţe ceebae, pn ceaea pamete Dn-te stude sae de neuge cncă sunt de menţnat de-sceea eflexuu pammentne în afecţune sstemuupamda mpeună cu Anghe Radc) ş izaea une b



Ocavia n B UDA 327

eeddegeneatve a sstem nevs, cnsctă az n eată sb nee de sndm anescSjegen (22)

*

anesc a pbcat a Pas, Reexele condiionate (935împenă c Ath Kende), Tonsl mşchilo stiai (937împenă c Ncae InescSseşt, Osca Sage ş AthKende), cae pefaţată de aeat pemu Nbel,Chaes Shengtn, umate de Deteminism şi cazalitate în do-

menil bioloiei (938)Cncepţa eţnstă este însş fndament teesae dese efexe cncdanţă c cnngee sae dawnste, anesc sbnază că acttatea efexă stăbatedm ne eţ cnsdeabe atân cs fgene câtş a ntgene (23) E cnsdeă că ce fnţă e se afă în-tn echb dnamc c med încnjăt a staea de

echb fmat este amenţată să fe ăstată de exctaţn, nebşnte Rst actvtăţ efexe este acea de a esta-b echb cmpms, în scp cnsevă ndd şa spece Astfe pent anesc, ntegaea ş dfeenţeeaepezntă în eţe tendnţe cmpementae ş în aceaştmp cntadct Sa, afe sps, în dezvtaea efexe,

acestea snt cntadct, da pe de ată pate, tcma dat-tă acest antagnsm se pdce ş echbae ecpcă aacţn Unee pegătesc teen pent ceeate, dea-ece ceează cndţe de vaţă necesae ceate Istaeaeg eve este pezentată de neg mân ş acttatea cnştentă Ş ac e vede acţnea eg bgce de

ntegae ş dfeenţazae gena a at dept eztat d-feenţazaea fme de senzaţ pn eedtate a ea ng eţ nddae, aceste fme dfeenţate se pt cntpdn n, dpă necestate, pn expeenţă acmae)

937, în eada de încept a tee stetce a eţe, anesc afma ntaea de fnd dte genetcacască ş tea detemnstă a fenmene vale pces



328 Darw ş medca româească - o cursue storcă

mutana este supus eg cauzată Eua pe baza gene ş a muta nu pate ezutatu unu pus nte,a e " libeti " de vnă ş acune, ş subnază făă ech-

c "n exist libe abit pent ene, ele snt spse elilofomlate pent pima dat de aba tele endel " (24)

Da, Gheghe anescu a susne cea ma patcuaădeztae a te evunste, entae căte daw-nsmu sca ş cu cnsecne medcae ş nsttunae dntecee ma mpezbe eenisml În dscusu de ecepe î

Academa Rmnă dn 906, anescu pefgua un astfe demde eugen

alt tendin a medicinei modene se vede în stdiile impotante aspa sistemli de îmbntie a aseimane şi a bioloiei aselo Se ştie evolia ce a podsoîn cnoştinele noaste teoia seleciei li Dawin Bazân

dse pe sisteml evoliei natale, al seleciei şi al eeditii, noa şcoal inaat de H Bchne în şi deloetz în eclam a n mai face iien individal,ci iien de as loetz, în special, a pops n sistem deamelioae a asei omeneşti, bazat pe cnoşteea poceii,exclzând de la aceasta pe cei slabi, elaea volnta a

nmli copiilo, celo slabi s li se dea nmai înijie,ia n ş înijii medicale Haeckel împtşeşte şi el aceeaşi pee Dp aceast şcoal, individl dispae în faasocietii şi scopl ltim al ei este întiea elementelo sntoase, şi] dispaiia celo slabe oaml acesteia estevast, este imens, cci ea stdiaz toi factoii cae inen-eaz condiiile de via ale asei omeneşti şi pe] cae o ineneaz în mod favoabil sa în mod nefavoabil .

Aceste stdii, atât de manitae şi atât de moase,st abia la începtl lo; n este nicio îndoial c ele voxa odat condiiile optime de meninee şi dezvoltae a di-feitelo ase, şi pin mae ale manitii. Nmi pot ascnde speana, înainte de a temina, c medicina social



Ocavia n BUDA 329

va efoma umantatea nt vto foate deptat sădcând pe uele une socetă ânate de tot fel de mze ş bol o ltă socetate ma săntoasă ş ma cat Da

această efomă măeaă nu poate vea loc făă concusultutuo oamenlo de bne, poltc, socolog, economşt, lozo ş medc ş cu peul m de sacc 25)

Egensmu, ca tee sciaă ş ctaă, ssţe ame-aea umană pn dvese mace de nteenţe genetcă E

este defnt ca std cndţ favabe pet pefecţ-naea patmni genetc a gup mane, temenpvennd d mba geacă gene bune Egena pztă în-ceacă să atngă acest biectv a îmbtăţ catăţ genetice pn seecţa epdcăt Egena negatvă caă săemne genee patgene, pn cnstaţ acdate ptătacest gene ş pezentaea sc Egensm a fst în-

cecae de a s ştnţa n eg ae eedtăţ descpetede căte Geg ende pent a eza see de pbemescae ca be eedtae nadante, acsm, pstt-ţa, dencenţa ş a fst spsă n jstfcate ctc de dnma, betc

În peada 860870, natast ş matematcan en-

gez ancs Gatn (89) a sstematzat aceste de înacd c tee egate de eţa m ş a anmae, fe-te de cha văul său dect, Chaes Dawn Dpă ce a cttpea Dawn, Ognea speclo, Gatn a pefgat aţ-nament cnfm căa mecansmee seecţ natae afst ptenţa cntacaate de căte czaţa mană şi met-

dee e de scazaeÎn 869, Gatn şa pbcat catea Genul eedta, în cae pezenta mdu în cae tăsăte mane

nteectae, mae ş pesnatatea a tendnţa de a f tans-mse în cad ne fam (26)

Întn text fndamenta, atât pn catatea savantă aagmentaţe cât ş p ast apaat cncepta fst,anesc a expcat eaţa dnte eedtate ş egene, ş cm



330 Darwn ş medcna românească o ncursune storc

această reae este nţeeasă de către Societaea Regală Romde eugenie şi tudiul erediăţii pe care e a fondato ş conduso cpreşednte, ncepând cu 935 un cunoscător a store euge

ne ş a mşcăror eugence europene ş amercane Maresca preentat o ampă steă teoretcă ştţfcă "Din punct devedere practicocial, a susţut e, eugenia voieşte ă retrngă de-cendeţa indivizilor inferiori, bolnavi, purtători de anomalii care eranmite pe cale ereditară, indvizi digenici şi antiociali şi pe dealtă parte doreşte ă măreacă numărul decendenţilor indivizilor

uperiori zic, intelectual şi moral

" (27)

La fe de echbrat a fostMarescu ş n evauarea practcor eugence negatve deantroduse de Germana nastă sau când a dscutat "promovarea progeniturii ănătoae " ş a poltcor pronataste trodusen Franţa suba să că la baa or stă, ndubtab, unnteres constant pentru popuararea deor eugence ş desănătate ae popuaţe (28 29)

Prtre ce care au semnat actu de constture a SocetăţRegae de eugene sau numărat patrarhu Mro Crstea şConstantn RăduescuMotr. Secţa de ugene ş opotcăa Asocaţe Astra» d Transvana fondată de uu Modovan a Cu î 97 Secţa Antropoogcă ş Demografcă ansttutuu Soca Român, nfnţată de Sab Manuă n 935

a ucureşt ş socetatea fondată de Gheorghe Marescu auformat în 99 Uniunea Societăţilor Eugenice din Romnia subpreşedţa endocrooguu ş neuropshatruu ConstantnParhon, care a data respectvă era totodată ş preşedte aFederaţiei atine a Societţilor Eugenice Ununea a fost formată cu ntenţa eşuată) de a organa ce dea doea congresteaţona a Federaţe, planfcat să se desfăşoare a ucureşt n septembre 939, după ce prmu avusese oc a Pars,în 937 (29)

Gheorghe Marescu a murt n 938, astfel că e nu macunoscut realtatea ş consecnţee ceu deal Doea RăboMonda ş unde, până a urmă, eugensmu a fost foost cao justfcare pentr măsur socae coerctve ş dscrmator



BUD 331

care au clnat în an răboi cu programe de steriliaeforţată a persoanelor c defecte genetice, cu elimnarea celorcu dabtăţ grave, ş char c genocd asupra acelor rase

prvte ca nferoare peroada terbeică, istore culturaleş medcosocale ale naţunlor esteopene sau ntersectatadesea cu darwnsmul, haecelansul şi concepţile etnceprvnd apartenenţa naţionaă e sau baat pe mtu palingenetc al reînoir naţonae (29) ce cuprndea atât deea derenaşere sprtuală, cât ş împnrea e prntro nouă ontolo

ge, structuraă etnc.

BBLIOGAFPop, Em, O sută de an de arwinsm a no" , Analele Aademiei

Române, V, anexa , Bucureşt, 1959, pp 927Darwn, Chares, riginea Speiilor ditura Academie Române,

Bucureşt, 1957Ghţă, S, Răspândrea ş nfluenţa darwnsmuu n România ",

n Ceretări filozofie anul V, nr. 6, Bucureşti, 1959,pp 1 29152

Fătu, Ana stasie, Despre nerările făute pentru dezvoltarea ştiinelornaturale n România Dscurs de recepţe n Academa Română, 27 Au gust 1 872, mprme ra Statuu, Bu cureşt, 1 873

Booga, Valeriu; Brătescu, Gheorghe; Duţescu, Benone Mlu, Ştefan(sub red), storia mediinei româneşti diura Medicală,Bucureşt, 1972

Vasc Ungureanu, Pael, Higiena şi Şoala nr. 8, Gherla, 1878,pp. 129138

Darwin, Chares, A fajok eredete (riginea speiilor), Kirli Magarermszettudomn rsulat (Societatea Maghiară deŞtnţe naturae), Budapesta, , 1873; , 1874

Caistru, Petre ftmoc, Radu, Europeanul Vitor Babeş EdituraAmatea, Bucureşt, 2007.

Babeş, Victor, Despre transmiterea proprietăilor imunizante prin sân gele animalelor imunizate D scurs de recepţie n AcademaRomân ă, 24 Marte 1 895, pogra fa ş Fondera de Lterehoma Basescu, Bucureşti, 1895



332 Darwn ş medcna românească o ncursune torcă

Babeş, Vctor, Consderaţiuni asupra raportuui ştineor naturae cu fiozofa (pe baa patoogiei creierui)" , RevistaŞtiinific, Bucureşt , 1879, p 146.

Stugren, Bogan, Evoluţionismul n secolul Edtra Poitică,Bucureşti, 1969

Babeş, Victor, Varietăţe ş specie mcrobior, Extras dn AnaleleAademiei Romne, emori e Secţunii ştiin ţifice, sera II,tom XXV, Bucureşt, 1904

Babeş, Victor, a onurrence vitale des batries, ]ournal des Connaissanes Mdiales, Paris, 1885, nr 41, pp 321323

Babeş, Victor, Anomaiie congentae, predispoziţunea ş carac

teree de specie" , Analele Academiei Romne, emori eSecţiun ş tinţ ifice, sera I , to m XXVI, mem 5, Bucureşti,1904 pp 99115 .

Pauscu, Nicoae, Fiziologie filozofi, Fundaţia Regală pentru i teratură ş artă, I, Bucureşt 1944

Pauesc, Ncoae, "Generaţiunea spontanee i darwinismul faţ umetoda eperimental , Spta u , nr 21 , 30 noiembre,

Bucureşti, 1902Pauescu, Nicoae, Trait de phsiologie mdiale, Cartea Românească,

Bucureşt, , 1919; II, 1921; III, 1922Leon, Ncoae, "rganele rudimentare i Dl Pr Paulesu Conor

br terare, Bucureşt, 1909, pp. 443444.Vono, Dmitre, Pagini alese, Edtura Academie Române, Bucu

reşt, 1956

Bucan, Dens, Darwin dans l'histoire de la pense biologique, Epses,Paris 2008.

Iftmoici, Radu, storia universal a mediinei i farmaciei, EdituraAcademiei Române, Bucureşt, 2008

Ursea, Ncoae (sub red.), Enilopedie medial romneas, EdturaUnerstară Caro Daia, Bucureşt, V, 2009.

arinesco, Georges; Kreinder, Arthur, Des rees onditionnels,

Fex Acan, Pars, 1935Marinescu, Gheorghe, Determnism ş cauzatate n domenu

booge, Analele Aademiei Romne, Memor e Secţunştnţ ifice, ser a a IIIa, tom XIII, mem . 7, Bucureşt, 1 938

Marnescu, Gheorghe, Progresele tendinţele mediinei moderneDiscurs de recepţie n Academa Română, 1 0 Martie 1 906,n Academa Română, Dscursuri de recepţe, XXVIII,



Institutu Art c ol Gb, Ss o S asdscu, Bucurşti, 906

Asand, Ralca-Mihaa, spct a ugn d ogin pnăastăz, Revista Română de Bioeti o 3, nr 4, octombri dcmbr, Iaş , 2005 ispo b online : http//wwwboticaro/biotca/i2/no.sp?t=4&nod148

Marinscu, Gorg, Dspr rdtata normaă şi patoogicăş raporturil i cu gnia, Analele Academiei Române,Mmor Scţunii ştiinifc sria a I-a tom X, mm3, Bucurşti, 1936, pp. 185

Bucur, Maria, ugenie şi modernizare în Romania interbeliă, dituraPolirom, Iaşi, 005

urda Marius, Eugenism şi antropologie rasială în România 1874144,

ditura Cuntu, Bucurşti, 0

mircea flonta - darwin si gandirea evolutionista.pdf

Documents