Grup Şcolar ,, Vasile Cocea” Moldoviţa Profilul: Resurse naturale şi protecţia mediului Specializare: Tehnician ecolog si Protectia Calitatii Mediului

“In natura nimic nu se pierde, nimic ` nu se castiga, totul se transforma’’

Autor; Antonie Lavoisier

Profesor coordonator: Candidat: Iliesi Sorin Loba Mihaela- Ramona

1

Sesiunea iunie 2010

Studiul fenomenelor meteorologice

din zona Bucovinei

2

CUPRINS

CAP I. Introducere..............................................................................................................................3

1. Argumentarea titlului........................................................................................................................5

2. Descrierea zonei....................................................... ....................................................................... 6

CAP II Fenomene meteorologice caracteristice sezoanelor de tranzitie cu efecte negative asupra

mediului.................................................................................................................................................8

3 Ceata si negura...................................................................................................................................8

4 Ploi de lunga durata...........................................................................................................................9

CAP III Fenomene caracteristice a intregului an..................................................................................10

1 Uscaciunea si seceta...........................................................................................................................10

2 Ploile torentiale si grindina...............................................................................................................11

3 Furtunile............................................................................................................................................12

CAP IV Fenomene meteorologice cu efecte negative asupra mediului..............................................13

1 Insolatia.............................................................................................................................................13

2 Evapotranspiratia...............................................................................................................................13

3 Suhoveiurile......................................................................................................................................13

4 Stratul de zapada...............................................................................................................................14

5 Avalansa de zapada...........................................................................................................................15

6 Depuneri de zapada..........................................................................................................................16

CAP.V Factorii care determina dispersia si stationarea poluantilor...................................................17

1 Conditi geografice locale.................................................................................................................17

2 Inversiunea de temperatura..............................................................................................................17

CAP VI Factori care influenteaza poluarea aerului............................................................................19

CAP VII Concluzii.............................................................................................................................21

CAP VIII Bibliografie.......................................................................................................................22

3

Introducere

Actualitatea lucrării. Din toţi factorii de mediu, climei ii revine rolul cel mai important. Ea

constituie principalul agent energetic modificator al scoarţei terestre, determinînd dinamica

reliefului si evoluţia landşafturilor geografice, repartiţia pe Terra a lumii vegetale şi animale,

precum şi a aşezarilor umane. Clima este principala sursa de energie indispensabiă vieţii, iar

in ultimul timp şi o sursă de energie regenerabilă (solară, eoliană, termală etc.). In toate

modurile ei de manifestare însă clima nu este doar o sursă de energii vitale, ci şi un factor de

risc enorm care condiţionează apariţia altor energii, deseori destructive, provocind enorme

pagube materiale şi numeroase pierderi umane.

Atmosfera este una dintre componenetele de bază ale mediului înconjurător. Însuşirile

fizice ale atmosferei (temperatura, presiunea, densitatea etc.), pe de o parte, şi procesele

care au loc în cuprinsul ei, pe de alta, prezintă variaţii temporale şi teritoriale, la originea

cărora se află schimbările periodice şi neperiodice pe care le înregistrează factorii radiativi,

fizico-geografici şi dinamici ce generează clima oricărei regiuni de pe Pământ şi a planetei în

ansamblul ei. Cum bine se înţelege, riscurile meteorologice se integrează riscurilor naturale.

Adăugate la acestea din urmă, considerate şi fenomene naturale extreme (cutremure de

pământ, inundaţii catastrofale, deplasări masive de teren, etc), se constată faptul că în istoria

dezvoltării societăţii umane, pe măsură ce gradul de civilizaţie şi economia s-au dezvoltat, a

crescut gradul de vulnerabilitate a populaţiei la diferite riscuri, concomitent cu creşterea

frecvenţei acestora şi în consecinţă, pierderile materiale şi numărul victimelor umane datorate

acestor fenomene au cunoscut un ritm ascendent, devenind considerabile. Aceasta, din două

motive: pe de o parte, prin faptul că la declanşarea unor fenomene naturale extreme participă

şi impactul antropic asupra mediului, iar pe de alta, prin faptul că însăşi dezvoltarea

economică mondială accelerată din ultimele decenii a atras după sine riscurile faţă de

propriile sale tehnologii.

Caracteristicile climei joacă un rol extrem de important în viaţa şi activitatea societăţii

omeneşti. Acest rol are o faţă şi un revers, căci clima reprezintă în acelaşi timp, o resursă şi

un risc.

Clima influenţează în bună măsură exploatarea şi utilizarea altor resurse. Astfel,

petrolul şi gazele naturale servesc, între altele, pentru protecţia împotriva frigului şi căldurii; o

mare parte a energiei electrice consumate în industrie provine din resursele hidraulice care

4

depind de climă; apa utilizată în tratarea materiilor prime (22 m³ de apă pentru rafinarea unui

m³ de petrol, 3 000 m³ de apă pentru producerea unui m³ de c„Deceniului de acţiuni privind

atenuarea consecinţelor catastrofelor naturale”.

Pe teritoriul. Moldovei unde peisajele naturale sunt extrem de valorificate, iar

agricultura, ca ramură strategică a economiei naţionale, este foarte vulnerabilă, către

schimbările de climă, cunoaşterea variabilităţii acestor factori de risc prezintă un interes

deosebit.

Sporirea intensităţii şi frecvenţei fenomenelor meteorologice nefavorabile din ultimele

decenii, necesită estimarea duratei, probabilităţii şi a arealului de manifestare a acestora la

nivel regional.

Scopul lucrării: – Scopul principal al studiului constă în evidenţierea variabilităţii

spaţio-temporale a fenomenelor meteorologice de risc luate în studiu, a tendinţei de

modificare a acestora, a evidenţierii frecvenţei şi estimarea vulnerabilităţii teritoriului faţă de

acestea.

Ţinînd cont de caracterul agrar al economiei Republicii Moldova, am cosiderat util de a

face un studiu asupra: Fenomenelor şi proceselor climatice de risc din perioada caldă a

anului, deoarece în toate modurile ei de manifestare, clima nu este numai o sursă

declanşatoare de energii vitale, sub diferite forme ci şi un factor de risc care incubă şi alte

energii, uneori cu efect catastrofal, ce crează dezordine în sistemele geografice, mergînd

pînă ditrugerea lor totală, provocînd imense pagube materiale şi victime omeneşti.

În lucrarea dată au fost abordate acele riscuri climatice specifice climatului Republicii

Moldova, cu diferite influenţe care au fost clasificate după sezon şi tipuri genetice creînd

imaginea de ansamblu a acestor fenome, pentru fiecare pas în parte, pe care îl parcurge.

Tema tratată nu este extransivă. Se dovedeşte, pe de o parte, o informare ştiinţifică

adecvată asupra celor mai periculoase fenomene climatice de risc, ca geneză, mod de

manifestare şi consecinţe, în scopul cunoaşterii potenţialităţii lor distructive, a prevederii,

prognozării, preîntîmpinării şi diminuării consecinţelor lor, iar pe de alta o încercare de

abatere metodologică a unor astfel de fenomene (cauciuc sintetic) depinde la rândul ei de

climă.

La etapa actuală problema fenomenelor naturale de risc, inclusiv şi cele climaterice, sunt de

importanţă majoră, fapt confirmat şi de hotărârea O.N.U. care a stabilit că perioada 1991-

2000 este perioada

5

Argumentarea titlului

Tema mea este ,,Studiul fenomenelor meteorologice din zona Bucovinei.,, Mi-am ales

aceasta tema deoarece am considerat ca este mai usor de a cauta informatii.

Pentru a putea realiza aceasta lucrare a trebuit sa obtin informatii de pe internet , din carti

obtinute de la profesorul de specialitate ,de la biblioteca. Am lucrat mult la aceasta tema

pentru a ma putea incadra la nivelul colegilor mei. Finalizarea acestui proiect a avut loc in

timpul celui de-al -ll-lea semestru.

Am anormale, fenomene meteorologice( ploi, furtuni, grindina), ierni blande- toate

modificate radical.obtinut informatii de la centrele de meteorologi din zona, am fost pe teren

sa fac fotografii. Cum in ultimul timp s-a modificat radical clima in proportie de 40-50% am

considerat ca sunt in cunostinta de cauza sa realizez acest atestat. Modificarea climei in

ultimul timp a dus la mari modificari meteorologice: temperaturi

6

Descrierea zonei

Bucovina reprezintă o sinteză a varietăţii, armoniei şi frumuseţii peisajelor

româneşti, bogăţia sa de relief, cu munţi, podişuri, trecători, dealuri, câmpii, văi, râuri şi lacuri,

cu pădurile sale, cu faună şi floră.

Carpaţii Estici se extind dinspre frontiera ucraineană la nord până departe, la râul

Prahova, la sud. Aceştia, alături de Subcarpaţi, ocupă cele două treimi vestice ale Bucovinei,

în timp ce în partea estică se întinde podişul Sucevei. Regiunea de munte este formată dintr-

o serie de obcini paralele, orientată într-o direcţie aproximativă de la nord la sud. În termeni

largi, climatul regiunii este temperat continental, dar condiţiile fizice au creat două mari sub-

categorii: climatul muntelui şi cel al podişului.

Temperaturile medii anuale variază între 0 grade Celsius, 6 grade pe partea

vestică a Obcinei Mari şi aproape 7-8 grade în podiş. Acestea sunt temperaturi joase, în

comparaţie cu restul Moldovei, dar climatul Bucovinei este dominat de regiunea muntoasă.

Specifice acestei zone sunt iernile lungi, cu multă zăpadă, şi verile reci şi umede. Precipitaţiile

medii anuale sunt de 700 mm.

Rezervaţia „Codrul Secular” de la Slătioara, lângă vârful Rarău, încercuieşte una din

cele mai vechi păduri ale României, unii copaci având peste 400 de ani vechime. Multitudini

de flori sălbatice, aşezate cromatic, de la alb la albastru electric, de la roz la purpuriu închis,

se află pe cele mai frumoase întinderi posibile din ţară.

Una din rezervaţiile naturale, pe terasele din Poiana Stampei, cuprinde plante înfloritoare

rare. Acesta e paradisul albinelor şi apicultura, una din cele mai vechi ocupaţii din România,

este practicată în mare măsură.

7

Imag nr1

8

CAP.II Fenomene meteorologice caracteristice sezoanelor de tranziţie cu

efecte negative asupra mediului

Ceaţa şi negura

Imag nr2

Ceaţa este alcătuită din particule fine de vapori de apă aflaţi în suspensie în

atmosfera inferioară, care reduc vizibilitatea la câţiva zeci de metri.

Negura este alcătuită dintr-o ceaţă foarte densă, care se produce în special toamna,

când o masă de aer rece se deplasează pe teritoriile foarte încălzite în zilele precedente,

fenomen care reduce vizibilitatea la câţiva metri. Din punct de vedere meteorologic aceste

fenomene se caracterizează printr-o cantitate mai mică sau mai mare de umezeală, ca şi prin

temperaturi relativ coborâte, adesea marcând inversiuni de temperatură, ceea ce exercită o

influenţă deosebită asupra calităţii mediului.

Observaţiile asupra ceţii şi a negurii sunt observaţiile vizuale foarte uşor de efectuat de

către elevi, ele constau în notarea zilei când s-a produs fenomenul, intervalul oral în care a

persistat ceaţa, momentului de început şi de sfârşit, vizibilitatea, dacă în apropiere sunt surse

de poluare şi ce fel de surse, direcţia în care bate vântul şi deci direcţia în care sunt duse

noxele industriale, ce boli sunt specifice regiunii, dacă sau observat vătămări la plante şi

animale.

9

Ploile de lungă durată

Specificul circulaţiei generale a atmosferei din sezoanele de tranziţie determină o

frecvenţă mare a ploilor de lungă durată. Acestea pot avea uneori repercursiuni favorabile

asupra calităţii mediului dar mai adesea nefavorabile. Umezeala din aer şi din sol poate

provoca numeroase vătămări covorului vegetal, culturilor, legumelor, pomilor fructiferi etc.

Cantitatea mare de apă poate duce la înălţarea nivelului pânzei freatice la inundaţii în

luncile râurilor sau la acumularea de apă.Pe aceste locuri vegetaţia se îngălbeneşte şi piere,

culturile fiind astfel, total compromise. În asemenea situaţii sunt necesare locuri de drenare şi

de secare.

Pe astfel de terenuri sunt necesare realizarea unor lucrări hidroameliorative.

10

CAP III Fenomene caracteristice intregului an

imag nr3

Uscăciunea si seceta

Pentru latitudinile temperate, fenomenele de uscăciune şi secetă sunt fenomene

meteorologice caracteristice întregului an deoarece ele sunt condiţionate de absenţa

precipitaţiilor, situaţie posibilă în oarecare lună a anului.

În Romania cea mai importantă seceta a secolului a fost cea din anul 1946, cand,

deşi precipitaţiile căzute au totalizat cantitatea mai mare de apă în anul precedent totuşi apa

căzuta n-a satisfacut necesarul de umezeala din sol. La acesta s-a mai adăugat temperaturi

foarte ridicate peste 33 grede Celsius în aer şi peste 50 grade Celsius pe sol în tote lunile de

vară precum şi în septembrie.

Metode practice de studierea a fenomenelor de uscaciune şi secetă

Iniţial studiul fenomenelor de uscăciune şi secetă s-a întemeiat numai pe baza

studiului asupra precipiţatiilor cu ajutorul delimitarii perioadelor de uscăciune şi secetă.

Frecvenţa, durata şi indensitatea acestor perioade de uscăciune şi seceta sunt câţiva

parametri care intereseaza în studiul acestor fenomene.

Indicile de ariditate

Se cunosc numeroşi indici de ariditate, dar cel mai expresiv şi care poate fi uşor folosit

de către elevi este indicile de ariditate ”Emm de Mortonne” care redă relaţia existenta între

climă, vegetaţie şi apele unui teritoriu

11

Ploile torenţiale şi grindina

Consecinţele acestor fenomene meteorologice se constată imediat asupra calităţii

mediului.

Ele se produc în perioada caldă a anului ca urmare a supra încălzirii suprafeţei active

care dezvoltă la maximum convenţia termică şi se caracterizează prin:

- durata mica(pana la 30 de minute)

- intensitatea foarte mare

- fenomene electrice( tunete şi fulgere)

În cazul averselor cu grindină, se adaugă bucăţile de gheaţă căzute de diverse

dimensiuni şi vântul puternic, ceea ce amplifică viteza lor de cădere.

Cele mai afectate terenuri de catre asemenea fenomene sunt cele de pe versantii cu

expunere sudica,care favorizeaza o buna insolatie in cursul zilei,urmate de terenurile

orizontale.Asemenea fenomene provoaca mari pagube si peisajului agricol prin distrugerea

culturilor,calcarea recoltelor,scuturarea florilor,vatamarea fructelor si distrugerea strugurilor

etc.

Datorita numeroaselor consecinte asupra peisajului geografic,observatiile asupra ploilor

torentiale si asupra averselor cu grindina.

12

FURTUNILE

Furtunile sunt perturbări severe ale atmosferei. Din punct de vedere ştiinţific,

metereologii consideră furtunile drept sisteme metereologice având viteze ale vântilui de

intensitate 10 până la 12 pe scara Beaufort. Vânturile de intensitate 10 ating viteze de 88-101

km/h, iar cele de intensitate 11 ating 102-117 km/h cauzînd furtuni violente. Vânturile care

ating viteze mai mari de 117/km/h - intensitate 12 – sunt numite vânturi de intensitatea

uraganului.

Furtunile sunt perturbări severe ale atmosferei. Din punct de vedere ştiinţific,

metereologii consideră furtunile drept sisteme metereologice având viteze ale vântilui de

intensitate 10 până la 12 pe scara Beaufort. Vânturile de intensitate 10 ating viteze de 88-101

km/h, iar cele de intensitate 11 ating 102-117 km/h cauzînd furtuni violente. Vânturile care

ating viteze mai mari de 117/km/h - intensitate 12 – sunt numite vânturi de intensitatea

uraganului.

13

imag nr6

CAP IV Fenomene meteorologice de

vara cu efecte negative asupra mediului

Toate fenomenele meteorologice incluse în această grupă( insolaţie excesivă,

evaporaţia, suhoveiurile, ploile torenţiale) au, sub raport genetic o trăsătură specifică şi

anume regimul termic de vară caracterizat prin valori foarte mari (25-30 grade C in aer si 50-

60 grade C pe sol).Întrucât cele mai mari valori ale temperaturilor de vară se produc în

regiunile agricole ale ţării, consecinţele nefavorabile ale acestora asupra calităţii mediului se

constată în deosebi în peisajul agricol.

Insolatia

Este fenomenul prin care se înţelege durata de strălucire a soarelui dintr-un punct

oarecare. Aceasta este vizibil influenţată de regimul de nebulozitate. În condiţiile unei durate

14

prelungite de însorire are loc creşterea temperaturi solului şi a aerului, iar aceasta la rândul

său, poate genera diferite fenomene si procese meteorologice ca: evaporatie şi

evapotranspiraţie intensă, fenomene de uscaciune şi secetă, ploi toreţiale însoţite uneori de

grindină, insolaţia prelungita este asociata cu fenomenele de uscăciune şi secetă care pot

avea cele mai grave consecinţe în perioada de vegetaţie manifestându-se în mod deosebit,în

diferite regiuni ale ţării.

Evapotranspiraţia

Se întelege prin evapotranspiraţie cantitatea totală de apă caldă prin evaporaţie de

către sol şi prin transpiraţie de către plantele inferioare sub influenţa creşteri temperaturi în

special în perioada caldă a anului. În condiţiile de secetă aceasta poate creşte atât de mult

încât rezerva de apă din sol, obţinută pe cale naturală, sa se epuizeze. Se spune atunci că s-

a atins punctul de ofilire a plantelor, acesta încep să se îngălbenească şi treptat pierd.

Suhoveiurile

Datorită temperaturi mari şi a vitezei cu care bate acestea hrănesc

evapotranspiraţia , reduc umezeala solului, dezgolesc rădăcinile plantelor mărind influenţa

secetei asupra culturilor şi acţiunea mecanică de distrugere asupra culturilor şi acţiunea

mecanică de distrugere asupra vegetaţiei.

În timpul perioadei de coacere produc scuturarea boabelor, fructelor, culoarea

recoltelor. În

cazul suhoveiurilor care bat la începutul perioadei de vegetaţie, când vegetaţia nu acoperă în

întregime solul au loc furtuni de praf, care antrenează particulele cele mai fine si mai

productive din sol.

STRATUL DE ZAPADĂ

Este cel mai tipic fenomen climatic de iarnă care se formează şi se menţine pe

suprafaţa solului,în

condiţiile temperaturilor negative. În anumite condiţii de timp acesta poate apărea de timpuriu

şi se poate menţine până târziu. Fiind însoţit şi de îngheţ poate influeţa negativ calitatea

mediului prin cele mai timpurii şi cele mai târzii date de aparaţie şi dispariţie ale

acestuia,grosimea maximă absolută a stratului de zăpadă poate determina in timpul topirilor

15

bruşte de primăvară,fenomene de inundaţie ca in primăvara anului 1973.Depunerea zăpezii

sub forma de troiene poate provoca asfixierea plantelor a animalelor,troienirea aşezărilor

omeneşti ca în iarna 1953 când s-a format un strat gros de zăpadă.

imag nr 7

AVALANŞA DE ZĂPADĂ

Se înţelege o masă de zăpadă care se deplasează cu o viteză mare de 50 până la 100

km/h pe văile şi versanţii cu arbori sau alte obstacole întâlnite in cale,pot provoca mari

pagube economiei naţionale si mediului înconjurator cu doborîturi de arbori, distrugerea

pădurilor, a drumurilor forestiere,culmelor,întreruperea circulaţiei, roziunea versanţilor etc.

Astfel de fenomene se pot observa si studia in regiunea de munte.

16

imag nr 8

DEPUNERI DE ZĂPADĂ

Adesea chiciura,poleiul si lapoviţa îngheaţă în anumite condiţii de

temperatura,formează un depozit de gheată care se aşează pe suprafaţa solului,plantelor si

ramurile copacilor,pe acoperişul caselor etc. Durata depunerilor de gheaţă este condiţionată

de grosimea lor,de particularităţiile regimului termic(menţionarea temperaturilor negative în

17

timp mai îndelungat)de particularităţiile regimului vântului(predominarea calmului).Formarea

depuneriilor de gheaţă depinde în primul rând de particularităţiile circulaţiei.

img nr.9

CAP. V Fenomene care determina dispersia si stationarea

poluantilor

Mişcarea aerului pe orizontală sau verticală reprezintă calea de dispersia poluanţilor.

, consecinţa acestora la sol fiind invers proporţională cu viteză.

18

Condiţii geografice locale

Aşa după cum s-a anticipat condiţiile geografice locale pot influenţa vizibil poluarea

atmosferei. În acest sens un rol important îl au formele de relief şi în mod deosebit, depresiuni

şi culorile.

Inversiunea de temperatură

În cursul anului, inversiunilor de temperatură au cea mai mare frecvenţă şi intensitate în lunile

de iarnă, fiind prezente şi în celelalte anotimpuri dar mult mai reduse.

Conform zonalităţilor geografice distribuţia temperaturii aerului în natură este invers

proporţională cu altitudinea pe măsură ce creşte temperatura aerului scade. Sunt însă situaţii

când temperatura aerului creşte cu altitudinea şi in acest caz avem de-a face cu o inversiune

de temperatură

CAP VI. Factori meteorologici care influenteaza poluarea

aerului

Gradul de poluare al unei regiuni este foarte mult influentat de particularitatitile

climatice ale stratelor joase ale atmosferei,ca si de conditiile geografice locale. Raspandirea

poluantilor in atmosfera sau stationarea lor in patura inferioara de aer depinde in primul rand

de conditiile meteorologice.

Din acest punct de vedere factorii meteorologici pot fi impartiti in:

19

1.factri care determina stationarea poluantilor(inversiunile temice calmul atmosferic,umezeala

aerului si precipitatiile atmosferice)

2.factoti care determina dispersia poluantilor(vantul si stratificatia instabila a aerului)

1.a) Inversiunile de temperatura au cea mai mare fregventa si intensitate in formele

depresionare de relief,indeosebi in depresiunile intramontane, pe vai, unde existenta unor

surse de poluare va duce la acumulare si stagnarea timp mai indelungat al poluantilor

b)Calmul atmosferic are cea mai mre fregventa in depresiuni,unde conditiile otografice nu

permit dezvoltarea unor miscariorizontale ele aerului,fiind caracteristica stabilitatea

atmosferica.

c) Umezeala aerului impiedica dispersia impuritatilor prin micsorarea vitezei de deplasare a

acestora, influenteaza foarte mult formarea unor compusi,marind poluarea atmosferei in

special in jurul uzinelor chimice.

a anului d)Precitatiile atmosferice pot avea un efect invers, prin caderea lor se creeaza

o turbulenta si o instabilitate a paturilor joase de aer,unde,datorita concentratiei mari

de pulberi si noxe industriale,pot aparea diferiti compusi chimici, in atmosfera

inferioara,pe sol si in ape influentand in mod direct calitatea mediului.

2.a) Vantul constituie unul din principalii parametric meteorologici care

determina transportul poluantilor pe plan orizontali.

In cursul anului cele mai mari viteze ale vantului in regiunile lipsite de obsacole

se inregisrteaza iarna si primavara cand si dispersia va fi maxima.

b)Stratificarea tehnica instabila a aerului. In conditii de timp senin si semisenin

are loc incalzirea suprafetelor acive di deci aparitia curentilor verticali de convectie

care contribuie la dispersia poluantilor. Intensitatea acestora este maxima in timpul

zilei, la amiaza si indeosebi in perioada calda.

Concluzii

1. Activitatea de meteorologie reprezint ansamblul actiunilor destinate supravegherii

permanente si cunoasterii mediului aerian prin observatii si masuratori specifice privind starea

si evolutia vremii, necesara pentru dezvoltarea social-economica a Romaniei.

20

2. Activitatea de meteorologie este de interes public national si se desfasoara in

conditiile prezentei legi si in concordanta cu recomandarile Organizatiei Meteorologice

Mondiale, organism specializat al Organizatiei Natiunilor Unite, cu acordurile incheiate de

aceasta organizatie cu alte organizatii internationale, precum si cu prevederile conventiilor

internationale in domeniu la care Romania este parte.

3. Activitatea de meteorologie aeronautica reprezinta ansamblul activitatilor destinate

supravegherii permanente si cunoasterii evolutiei conditiilor meteorologice, necesara in

vederea informarii si protectiei meteorologice a navigatiei aeriene, si este parte integranta a

serviciilor de navigatie aeriana.

4. La randul sau activitatea de meteorologie aeronautica se desfasoara in

concordanta cu standardele, practicile si recomandarile Organizatiei Meteorologice Mondiale

si ale Organizatiei Aviatiei Civile Internationale in domeniul aviatiei la care Romania este

parte si se desfasoara in conformitate cu reglementarile specifice ale autoritatii de stat in

domeniul aviatiei civile.

Bibliografie

Pentru realizarea acestui atestat am apelat la anumite surse:

1.’’ Râurile României’’. Monografie hidrologica, Institutul de Meteorologie

si Hidrologie, Bucuresti.(1971).

21

2.’’Poluarea si protectia mediului’’.Barnea M. Papadopol C. ‘Edit.stiintifica

si enciclopedica- Bucuresti(1975)

3’’Fenomene climatice de iarna si de vara’’. Bogdan Octavia, Edit.

Stiintifica si enciclopedica- Bucuresti.(1978) .

4. Cu ajutorul motorului de cautare google

-www.wikipedia.ro

-www.linco-com.ro

-www.fenomene meteorologice.ro

22