Grup colar ,, Vasile Cocea Moldovia

Grup colar ,, Vasile Cocea Moldovia

Profilul: Resurse naturale i protecia mediului

Specializare: Tehnician ecolog si Protectia Calitatii Mediului

In natura nimic nu se pierde, nimic `

nu se castiga, totul se

transforma

Autor; Antonie Lavoisier

Profesor coordonator: Candidat:

Iliesi Sorin Loba Mihaela- Ramona Sesiunea iunie 2010

Studiul fenomenelor meteorologice din zona Bucovinei

CUPRINS

CAP I. Introducere..............................................................................................................................3

1. Argumentarea titlului........................................................................................................................52. Descrierea zonei....................................................... ....................................................................... 6CAP II Fenomene meteorologice caracteristice sezoanelor de tranzitie cu efecte negative asupra mediului.................................................................................................................................................83 Ceata si negura...................................................................................................................................84 Ploi de lunga durata...........................................................................................................................9CAP III Fenomene caracteristice a intregului an..................................................................................101 Uscaciunea si seceta...........................................................................................................................102 Ploile torentiale si grindina...............................................................................................................113 Furtunile............................................................................................................................................12CAP IV Fenomene meteorologice cu efecte negative asupra mediului..............................................131 Insolatia.............................................................................................................................................132 Evapotranspiratia...............................................................................................................................133 Suhoveiurile......................................................................................................................................134 Stratul de zapada...............................................................................................................................145 Avalansa de zapada...........................................................................................................................156 Depuneri de zapada..........................................................................................................................16CAP.V Factorii care determina dispersia si stationarea poluantilor...................................................171 Conditi geografice locale.................................................................................................................172 Inversiunea de temperatura..............................................................................................................17CAP VI Factori care influenteaza poluarea aerului............................................................................19

CAP VII Concluzii.............................................................................................................................21CAP VIII Bibliografie.......................................................................................................................22Introducere

Actualitatea lucrrii. Din toi factorii de mediu, climei ii revine rolul cel mai important. Ea constituie principalul agent energetic modificator al scoarei terestre, determinnd dinamica reliefului si evoluia landafturilor geografice, repartiia pe Terra a lumii vegetale i animale, precum i a aezarilor umane. Clima este principala sursa de energie indispensabi vieii, iar in ultimul timp i o surs de energie regenerabil (solar, eolian, termal etc.). In toate modurile ei de manifestare ns clima nu este doar o surs de energii vitale, ci i un factor de risc enorm care condiioneaz apariia altor energii, deseori destructive, provocind enorme pagube materiale i numeroase pierderi umane.

Atmosfera este una dintre componenetele de baz ale mediului nconjurtor. nsuirile fizice ale atmosferei (temperatura, presiunea, densitatea etc.), pe de o parte, i procesele care au loc n cuprinsul ei, pe de alta, prezint variaii temporale i teritoriale, la originea crora se afl schimbrile periodice i neperiodice pe care le nregistreaz factorii radiativi, fizico-geografici i dinamici ce genereaz clima oricrei regiuni de pe Pmnt i a planetei n ansamblul ei. Cum bine se nelege, riscurile meteorologice se integreaz riscurilor naturale. Adugate la acestea din urm, considerate i fenomene naturale extreme (cutremure de pmnt, inundaii catastrofale, deplasri masive de teren, etc), se constat faptul c n istoria dezvoltrii societii umane, pe msur ce gradul de civilizaie i economia s-au dezvoltat, a crescut gradul de vulnerabilitate a populaiei la diferite riscuri, concomitent cu creterea frecvenei acestora i n consecin, pierderile materiale i numrul victimelor umane datorate acestor fenomene au cunoscut un ritm ascendent, devenind considerabile. Aceasta, din dou motive: pe de o parte, prin faptul c la declanarea unor fenomene naturale extreme particip i impactul antropic asupra mediului, iar pe de alta, prin faptul c nsi dezvoltarea economic mondial accelerat din ultimele decenii a atras dup sine riscurile fa de propriile sale tehnologii.

Caracteristicile climei joac un rol extrem de important n viaa i activitatea societii omeneti. Acest rol are o fa i un revers, cci clima reprezint n acelai timp, o resurs i un risc.

Clima influeneaz n bun msur exploatarea i utilizarea altor resurse. Astfel, petrolul i gazele naturale servesc, ntre altele, pentru protecia mpotriva frigului i cldurii; o mare parte a energiei electrice consumate n industrie provine din resursele hidraulice care depind de clim; apa utilizat n tratarea materiilor prime (22 m de ap pentru rafinarea unui m de petrol, 3 000 m de ap pentru producerea unui m de cDeceniului de aciuni privind atenuarea consecinelor catastrofelor naturale.

Pe teritoriul. Moldovei unde peisajele naturale sunt extrem de valorificate, iar agricultura, ca ramur strategic a economiei naionale, este foarte vulnerabil, ctre schimbrile de clim, cunoaterea variabilitii acestor factori de risc prezint un interes deosebit. Sporirea intensitii i frecvenei fenomenelor meteorologice nefavorabile din ultimele decenii, necesit estimarea duratei, probabilitii i a arealului de manifestare a acestora la nivel regional.

Scopul lucrrii: Scopul principal al studiului const n evidenierea variabilitii spaio-temporale a fenomenelor meteorologice de risc luate n studiu, a tendinei de modificare a acestora, a evidenierii frecvenei i estimarea vulnerabilitii teritoriului fa de acestea. innd cont de caracterul agrar al economiei Republicii Moldova, am cosiderat util de a face un studiu asupra: Fenomenelor i proceselor climatice de risc din perioada cald a anului, deoarece n toate modurile ei de manifestare, clima nu este numai o surs declanatoare de energii vitale, sub diferite forme ci i un factor de risc care incub i alte energii, uneori cu efect catastrofal, ce creaz dezordine n sistemele geografice, mergnd pn ditrugerea lor total, provocnd imense pagube materiale i victime omeneti. n lucrarea dat au fost abordate acele riscuri climatice specifice climatului Republicii Moldova, cu diferite influene care au fost clasificate dup sezon i tipuri genetice crend imaginea de ansamblu a acestor fenome, pentru fiecare pas n parte, pe care l parcurge. Tema tratat nu este extransiv. Se dovedete, pe de o parte, o informare tiinific adecvat asupra celor mai periculoase fenomene climatice de risc, ca genez, mod de manifestare i consecine, n scopul cunoaterii potenialitii lor distructive, a prevederii, prognozrii, prentmpinrii i diminurii consecinelor lor, iar pe de alta o ncercare de abatere metodologic a unor astfel de fenomene (cauciuc sintetic) depinde la rndul ei de clim. La etapa actual problema fenomenelor naturale de risc, inclusiv i cele climaterice, sunt de importan major, fapt confirmat i de hotrrea O.N.U. care a stabilit c perioada 1991-2000 este perioada

Argumentarea titlului

Tema mea este ,,Studiul fenomenelor meteorologice din zona Bucovinei.,, Mi-am ales aceasta tema deoarece am considerat ca este mai usor de a cauta informatii.

Pentru a putea realiza aceasta lucrare a trebuit sa obtin informatii de pe internet , din carti obtinute de la profesorul de specialitate ,de la biblioteca. Am lucrat mult la aceasta tema pentru a ma putea incadra la nivelul colegilor mei. Finalizarea acestui proiect a avut loc in timpul celui de-al -ll-lea semestru.

Am anormale, fenomene meteorologice( ploi, furtuni, grindina), ierni blande- toate modificate radical.obtinut informatii de la centrele de meteorologi din zona, am fost pe teren sa fac fotografii. Cum in ultimul timp s-a modificat radical clima in proportie de 40-50% am considerat ca sunt in cunostinta de cauza sa realizez acest atestat. Modificarea climei in ultimul timp a dus la mari modificari meteorologice: temperaturi

Descrierea zonei

Bucovina reprezint o sintez a varietii, armoniei i frumuseii peisajelor romneti, bogia sa de relief, cu muni, podiuri, trectori, dealuri, cmpii, vi, ruri i lacuri, cu pdurile sale, cu faun i flor.

Carpaii Estici se extind dinspre frontiera ucrainean la nord pn departe, la rul Prahova, la sud. Acetia, alturi de Subcarpai, ocup cele dou treimi vestice ale Bucovinei, n timp ce n partea estic se ntinde podiul Sucevei. Regiunea de munte este format dintr-o serie de obcini paralele, orientat ntr-o direcie aproximativ de la nord la sud. n termeni largi, climatul regiunii este temperat continental, dar condiiile fizice au creat dou mari sub-categorii: climatul muntelui i cel al podiului.

Temperaturile medii anuale variaz ntre 0 grade Celsius, 6 grade pe partea vestic a Obcinei Mari i aproape 7-8 grade n podi. Acestea sunt temperaturi joase, n comparaie cu restul Moldovei, dar climatul Bucovinei este dominat de regiunea muntoas. Specifice acestei zone sunt iernile lungi, cu mult zpad, i verile reci i umede. Precipitaiile medii anuale sunt de 700 mm.

Rezervaia Codrul Secular de la Sltioara, lng vrful Raru, ncercuiete una din cele mai vechi pduri ale Romniei, unii copaci avnd peste 400 de ani vechime. Multitudini de flori slbatice, aezate cromatic, de la alb la albastru electric, de la roz la purpuriu nchis, se afl pe cele mai frumoase ntinderi posibile din ar. Una din rezervaiile naturale, pe terasele din Poiana Stampei, cuprinde plante nfloritoare rare. Acesta e paradisul albinelor i apicultura, una din cele mai vechi ocupaii din Romnia, este practicat n mare msur.

Imag nr1

CAP.II Fenomene meteorologice caracteristice sezoanelor de tranziie cu efecte negative asupra mediului

Ceaa i negura

Imag nr2 Ceaa este alctuit din particule fine de vapori de ap aflai n suspensie n atmosfera inferioar, care reduc vizibilitatea la civa zeci de metri.

Negura este alctuit dintr-o cea foarte dens, care se produce n special toamna, cnd o mas de aer rece se deplaseaz pe teritoriile foarte nclzite n zilele precedente, fenomen care reduce vizibilitatea la civa metri. Din punct de vedere meteorologic aceste fenomene se caracterizeaz printr-o cantitate mai mic sau mai mare de umezeal, ca i prin temperaturi relativ coborte, adesea marcnd inversiuni de temperatur, ceea ce exercit o influen deosebit asupra calitii mediului.

Observaiile asupra ceii i a negurii sunt observaiile vizuale foarte uor de efectuat de ctre elevi, ele constau n notarea zilei cnd s-a produs fenomenul, intervalul oral n care a persistat ceaa, momentului de nceput i de sfrit, vizibilitatea, dac n apropiere sunt surse de poluare i ce fel de surse, direcia n care bate vntul i deci direcia n care sunt duse noxele industriale, ce boli sunt specifice regiunii, dac sau observat vtmri la plante i animale.

Ploile de lung durat

Specificul circulaiei generale a atmosferei din sezoanele de tranziie determin o frecven mare a ploilor de lung durat. Acestea pot avea uneori repercursiuni favorabile asupra calitii mediului dar mai adesea nefavorabile. Umezeala din aer i din sol poate provoca numeroase vtmri covorului vegetal, culturilor, legumelor, pomilor fructiferi etc.

Cantitatea mare de ap poate duce la nlarea nivelului pnzei freatice la inundaii n luncile rurilor sau la acumularea de ap.Pe aceste locuri vegetaia se nglbenete i piere, culturile fiind astfel, total compromise. n asemenea situaii sunt necesare locuri de drenare i de secare.

Pe astfel de terenuri sunt necesare realizarea unor lucrri hidroameliorative.

CAP III Fenomene caracteristice intregului an

imag nr3 Uscciunea si seceta

Pentru latitudinile temperate, fenomenele de uscciune i secet sunt fenomene meteorologice caracteristice ntregului an deoarece ele sunt condiionate de absena precipitaiilor, situaie posibil n oarecare lun a anului. n Romania cea mai important seceta a secolului a fost cea din anul 1946, cand, dei precipitaiile czute au totalizat cantitatea mai mare de ap n anul precedent totui apa czuta n-a satisfacut necesarul de umezeala din sol. La acesta s-a mai adugat temperaturi foarte ridicate peste 33 grede Celsius n aer i peste 50 grade Celsius pe sol n tote lunile de var precum i n septembrie.

Metode practice de studierea a fenomenelor de uscaciune i secet

Iniial studiul fenomenelor de uscciune i secet s-a ntemeiat numai pe baza studiului asupra precipiatiilor cu ajutorul delimitarii perioadelor de uscciune i secet.

Frecvena, durata i indensitatea acestor perioade de uscciune i seceta sunt civa parametri care intereseaza n studiul acestor fenomene.

Indicile de ariditate

Se cunosc numeroi indici de ariditate, dar cel mai expresiv i care poate fi uor folosit de ctre elevi este indicile de ariditate Emm de Mortonne care red relaia existenta ntre clim, vegetaie i apele unui teritoriu Ploile toreniale i grindina

Consecinele acestor fenomene meteorologice se constat imediat asupra calitii mediului.

Ele se produc n perioada cald a anului ca urmare a supra nclzirii suprafeei active care dezvolt la maximum convenia termic i se caracterizeaz prin:

- durata mica(pana la 30 de minute)

- intensitatea foarte mare

- fenomene electrice( tunete i fulgere)

n cazul averselor cu grindin, se adaug bucile de ghea czute de diverse dimensiuni i vntul puternic, ceea ce amplific viteza lor de cdere.

Cele mai afectate terenuri de catre asemenea fenomene sunt cele de pe versantii cu expunere sudica,care favorizeaza o buna insolatie in cursul zilei,urmate de terenurile orizontale.Asemenea fenomene provoaca mari pagube si peisajului agricol prin distrugerea culturilor,calcarea recoltelor,scuturarea florilor,vatamarea fructelor si distrugerea strugurilor etc.

Datorita numeroaselor consecinte asupra peisajului geografic,observatiile asupra ploilor torentiale si asupra averselor cu grindina.

FURTUNILE Furtunile sunt perturbri severe ale atmosferei. Din punct de vedere tiinific, metereologii consider furtunile drept sisteme metereologice avnd viteze ale vntilui de intensitate 10 pn la 12 pe scara Beaufort. Vnturile de intensitate 10 ating viteze de 88-101 km/h, iar cele de intensitate 11 ating 102-117 km/h cauznd furtuni violente. Vnturile care ating viteze mai mari de 117/km/h - intensitate 12 sunt numite vnturi de intensitatea uraganului. Furtunile sunt perturbri severe ale atmosferei. Din punct de vedere tiinific, metereologii consider furtunile drept sisteme metereologice avnd viteze ale vntilui de intensitate 10 pn la 12 pe scara Beaufort. Vnturile de intensitate 10 ating viteze de 88-101 km/h, iar cele de intensitate 11 ating 102-117 km/h cauznd furtuni violente. Vnturile care ating viteze mai mari de 117/km/h - intensitate 12 sunt numite vnturi de intensitatea uraganului.imag nr6CAP IV Fenomene meteorologice de

vara cu efecte negative asupra mediului

Toate fenomenele meteorologice incluse n aceast grup( insolaie excesiv, evaporaia, suhoveiurile, ploile toreniale) au, sub raport genetic o trstur specific i anume regimul termic de var caracterizat prin valori foarte mari (25-30 grade C in aer si 50-60 grade C pe sol).ntruct cele mai mari valori ale temperaturilor de var se produc n regiunile agricole ale rii, consecinele nefavorabile ale acestora asupra calitii mediului se constat n deosebi n peisajul agricol.

Insolatia Este fenomenul prin care se nelege durata de strlucire a soarelui dintr-un punct oarecare. Aceasta este vizibil influenat de regimul de nebulozitate. n condiiile unei durate prelungite de nsorire are loc creterea temperaturi solului i a aerului, iar aceasta la rndul su, poate genera diferite fenomene si procese meteorologice ca: evaporatie i evapotranspiraie intens, fenomene de uscaciune i secet, ploi toreiale nsoite uneori de grindin, insolaia prelungita este asociata cu fenomenele de uscciune i secet care pot avea cele mai grave consecine n perioada de vegetaie manifestndu-se n mod deosebit,n diferite regiuni ale rii.

Evapotranspiraia

Se ntelege prin evapotranspiraie cantitatea total de ap cald prin evaporaie de ctre sol i prin transpiraie de ctre plantele inferioare sub influena creteri temperaturi n special n perioada cald a anului. n condiiile de secet aceasta poate crete att de mult nct rezerva de ap din sol, obinut pe cale natural, sa se epuizeze. Se spune atunci c s-a atins punctul de ofilire a plantelor, acesta ncep s se nglbeneasc i treptat pierd.

Suhoveiurile

Datorit temperaturi mari i a vitezei cu care bate acestea hrnesc evapotranspiraia , reduc umezeala solului, dezgolesc rdcinile plantelor mrind influena secetei asupra culturilor i aciunea mecanic de distrugere asupra culturilor i aciunea mecanic de distrugere asupra vegetaiei.

n timpul perioadei de coacere produc scuturarea boabelor, fructelor, culoarea recoltelor. n

cazul suhoveiurilor care bat la nceputul perioadei de vegetaie, cnd vegetaia nu acoper n ntregime solul au loc furtuni de praf, care antreneaz particulele cele mai fine si mai productive din sol.

STRATUL DE ZAPAD

Este cel mai tipic fenomen climatic de iarn care se formeaz i se menine pe suprafaa solului,ncondiiile temperaturilor negative. n anumite condiii de timp acesta poate aprea de timpuriu i se poate menine pn trziu. Fiind nsoit i de nghe poate influea negativ calitatea mediului prin cele mai timpurii i cele mai trzii date de aparaie i dispariie ale acestuia,grosimea maxim absolut a stratului de zpad poate determina in timpul topirilor brute de primvar,fenomene de inundaie ca in primvara anului 1973.Depunerea zpezii sub forma de troiene poate provoca asfixierea plantelor a animalelor,troienirea aezrilor omeneti ca n iarna 1953 cnd s-a format un strat gros de zpad.

imag nr 7

AVALANA DE ZPADSe nelege o mas de zpad care se deplaseaz cu o vitez mare de 50 pn la 100 km/h pe vile i versanii cu arbori sau alte obstacole ntlnite in cale,pot provoca mari pagube economiei naionale si mediului nconjurator cu doborturi de arbori, distrugerea pdurilor, a drumurilor forestiere,culmelor,ntreruperea circulaiei, roziunea versanilor etc. Astfel de fenomene se pot observa si studia in regiunea de munte.

imag nr 8

DEPUNERI DE ZPAD

Adesea chiciura,poleiul si lapovia nghea n anumite condiii de temperatura,formeaz un depozit de gheat care se aeaz pe suprafaa solului,plantelor si ramurile copacilor,pe acoperiul caselor etc. Durata depunerilor de ghea este condiionat de grosimea lor,de particularitiile regimului termic(menionarea temperaturilor negative n timp mai ndelungat)de particularitiile regimului vntului(predominarea calmului).Formarea depuneriilor de ghea depinde n primul rnd de particularitiile circulaiei.

img nr.9CAP. V Fenomene care determina dispersia si stationarea poluantilor

Micarea aerului pe orizontal sau vertical reprezint calea de dispersia poluanilor.

, consecina acestora la sol fiind invers proporional cu vitez.

Condiii geografice locale

Aa dup cum s-a anticipat condiiile geografice locale pot influena vizibil poluarea atmosferei. n acest sens un rol important l au formele de relief i n mod deosebit, depresiuni i culorile.

Inversiunea de temperatur

n cursul anului, inversiunilor de temperatur au cea mai mare frecven i intensitate n lunile de iarn, fiind prezente i n celelalte anotimpuri dar mult mai reduse.

Conform zonalitilor geografice distribuia temperaturii aerului n natur este invers proporional cu altitudinea pe msur ce crete temperatura aerului scade. Sunt ns situaii cnd temperatura aerului crete cu altitudinea i in acest caz avem de-a face cu o inversiune de temperatur

CAP VI. Factori meteorologici care influenteaza poluarea aerului

Gradul de poluare al unei regiuni este foarte mult influentat de particularitatitile climatice ale stratelor joase ale atmosferei,ca si de conditiile geografice locale. Raspandirea poluantilor in atmosfera sau stationarea lor in patura inferioara de aer depinde in primul rand de conditiile meteorologice.

Din acest punct de vedere factorii meteorologici pot fi impartiti in:

1.factri care determina stationarea poluantilor(inversiunile temice calmul atmosferic,umezeala aerului si precipitatiile atmosferice)

2.factoti care determina dispersia poluantilor(vantul si stratificatia instabila a aerului)1.a) Inversiunile de temperatura au cea mai mare fregventa si intensitate in formele depresionare de relief,indeosebi in depresiunile intramontane, pe vai, unde existenta unor surse de poluare va duce la acumulare si stagnarea timp mai indelungat al poluantilor

b)Calmul atmosferic are cea mai mre fregventa in depresiuni,unde conditiile otografice nu permit dezvoltarea unor miscariorizontale ele aerului,fiind caracteristica stabilitatea atmosferica.

c) Umezeala aerului impiedica dispersia impuritatilor prin micsorarea vitezei de deplasare a acestora, influenteaza foarte mult formarea unor compusi,marind poluarea atmosferei in special in jurul uzinelor chimice.

a anului d)Precitatiile atmosferice pot avea un efect invers, prin caderea lor se creeaza o turbulenta si o instabilitate a paturilor joase de aer,unde,datorita concentratiei mari de pulberi si noxe industriale,pot aparea diferiti compusi chimici, in atmosfera inferioara,pe sol si in ape influentand in mod direct calitatea mediului.

2.a) Vantul constituie unul din principalii parametric meteorologici care determina transportul poluantilor pe plan orizontali.

In cursul anului cele mai mari viteze ale vantului in regiunile lipsite de obsacole se inregisrteaza iarna si primavara cand si dispersia va fi maxima.

b)Stratificarea tehnica instabila a aerului. In conditii de timp senin si semisenin are loc incalzirea suprafetelor acive di deci aparitia curentilor verticali de convectie care contribuie la dispersia poluantilor. Intensitatea acestora este maxima in timpul zilei, la amiaza si indeosebi in perioada calda.Concluzii

1. Activitatea de meteorologie reprezint ansamblul actiunilor destinate supravegherii permanente si cunoasterii mediului aerian prin observatii si masuratori specifice privind starea si evolutia vremii, necesara pentru dezvoltarea social-economica a Romaniei.

2. Activitatea de meteorologie este de interes public national si se desfasoara in conditiile prezentei legi si in concordanta cu recomandarile Organizatiei Meteorologice Mondiale, organism specializat al Organizatiei Natiunilor Unite, cu acordurile incheiate de aceasta organizatie cu alte organizatii internationale, precum si cu prevederile conventiilor internationale in domeniu la care Romania este parte.

3. Activitatea de meteorologie aeronautica reprezinta ansamblul activitatilor destinate supravegherii permanente si cunoasterii evolutiei conditiilor meteorologice, necesara in vederea informarii si protectiei meteorologice a navigatiei aeriene, si este parte integranta a serviciilor de navigatie aeriana.

4. La randul sau activitatea de meteorologie aeronautica se desfasoara in concordanta cu standardele, practicile si recomandarile Organizatiei Meteorologice Mondiale si ale Organizatiei Aviatiei Civile Internationale in domeniul aviatiei la care Romania este parte si se desfasoara in conformitate cu reglementarile specifice ale autoritatii de stat in domeniul aviatiei civile.

Bibliografie

Pentru realizarea acestui atestat am apelat la anumite surse:1. Rurile Romniei. Monografie hidrologica, Institutul de Meteorologie si Hidrologie, Bucuresti.(1971).

2.Poluarea si protectia mediului.Barnea M. Papadopol C. Edit.stiintifica si enciclopedica- Bucuresti(1975)

3Fenomene climatice de iarna si de vara. Bogdan Octavia, Edit. Stiintifica si enciclopedica- Bucuresti.(1978) .

4. Cu ajutorul motorului de cautare google

-www.wikipedia.ro

-www.linco-com.ro

-www.fenomene meteorologice.ro

PAGE - 14 -