mituri baltag

7/23/2019 mituri baltag

http://slidepdf.com/reader/full/mituri-baltag 1/9

eCel mai mare povestitor-artist al nostru a fost un creator profund, care a pus viatain ecuatie cosmica si a salvat eternul intorcandu-se la tiparele originare.Spatiul sadovenian este Moldova: o tara a varstei de aur, a carei emblema oconstituie bourul alb din singuratatile muntilor; topos al unei existente ritualizate,aata sub lumina soarelui in asntit care le confera lucrurilor si oamenilor straluciri

de icoana bizantina; tara a copilariei si a tineretii autorului, traita siib emblematertinelor lui ante.

!impul sadovenian este trecutul amintirii sau marele !imp al istoriei; ambele ausensuri grave, nascatoare de melancolie, constituind, impreuna, o elegie a"trecerii". u#r$%%#ul&$epu'mul sadovenian este, la modul losoc, "o umbra" pe care o ingroapa o alta"umbra" trecatoare, dar viata este salvata de neistovitul ritual al generatiilor.Mai apropiat de (natde )rance decat de *roust si +ide, vizionar al istoriei ca ev

!olstoi, magic si misterios ca si +oete si poet al naturii ca si Cateaubriand,Sadoveanu si-a castigat un loc unic in literatura noastra si s-a integrat inuniversalitate.altagul / interferenta realului cu miticul(parut in %012, romanul Baltagul este inspirat. din. balada pastorala Miorita 3asacum o arata si motto-ul: "Stapane, stapane,/ Mai cheama s-un cane"), din baladeleDoica si- Salga. si din mai multe mituri.4n planul real, autorul nareaza o intamplare petrecuta in spatiul montan. 5eciforipan / oier din Magura !arcaului / pleaca la orna sa cumpere niste oi. !recandtimpul necesar intoarcerii, sotia sa 6itoria devine nelinistita si, spre primavara,porneste insotita de feciorul ei +eorgita, in cautarea lui 5ecifor. upa un drumlung, cu popasuri poruncite de semnele vremii, femeia gaseste osemintele celuicare ii fusese sot si-i demasca pe cei doi ucigasi 3Calistrat ogza si 4lie Cutui7.

8oman cu "intriga antropologica" 3Calinescu7, Baltagul este totodata romanul unormari probleme existentiale: "eterna reintoarcere" a omului la )iinta universala,atotputernicia destinului, viata ca durata integrata marilor miscari cosmice. 8omanal oierilor si al transumantei, relevand aspectele esentiale din viata colectivitatii siridicand persona9ele la proportii baladesti, Baltagul capata, prin universalitateaunor destine, dimensiuni de tragedie antica.in tesatura aparent simpla a faptelor, se releva un substrat mitic de mareprofunzime. Mitul mioritic 3acceptat de unii, contestat de altii7 se concretizeaza in faptul caromanul continua actiunea baladei.

4n spatele naratiunii sta ideea destinului uman: autorul ridica o intamplare la rangde universalia, caci moartea este "a lumii mireasa", stapanind tot ceea ce sta, la unmoment dat, sub semnul intarii. 8upt din nivers prin nastere, omul sereintegreaza in acesta prin moarte, pentru a-i perpetua splendida unitate: 5eciforcare "s-a inaltat in soare" devine 'mul universal si persona9-suma al lumii. !impulactiunii este mitic, prezentul curgand in trecut prin pastrarea traditiei si prinexistenta mereu egala cu ea insasi. Spatiul este unul incis: numele satului 3Magura

!arcaului7 nu are importanta pentru ca el simbolizeaza un sat pentru eternitate,



sustras timpului comun. Mitul soarelui 3cu radacini in mitologia egipteana7 ar sta, conform opiniei lui (l.*aleologu, la baza intregii naratiuni.Motivul soarelui strabate intreg romanul, conferind oamenilor si intamplarilor o aurade sacratate; - prin el se realizeaza dimensiunea cosmica a iubirii, a vietii si a

mortii. Soarele este Muma in sens goeteean, in care se intoarce trecatoareaalcatuire umana; sub lumina lui incepe lunga calatorie a 6itoriei care i se incina cain vecile ritualuri pagane. Semn al puritatii, al sinceritatii si caldurii suetesti 3"...mai cu sama stau ei in fata soarelui c-o inima ca din el rupta") si martor al clipei incare 5ecifor a stat in cumpana cu 5eantul, soarele intra in ciar destinul uman. Mitul marii calatorii este subinteles, lungul drum al 6itoriei in cautarea osemintelorlui 5ecifor ind o replica pamantena la marea calatorie" in care a plecat "dalbul de

pribeag"; si pentru ca suetul lui sa-si gaseasca odina, femeia si feciorul eicutreiera muntii, spre a implini datina: "Sa nu ramaie intre lupi; sa-l aduc intre

crestini".

4n lumea oierilor de pe !arcau, "randuiala" are privilegiul de a conserva timpul, asaincat exista in roman doua timpuri: unul . concret 3deceniul al 444-lea al secoluluinostru7 si unul etern, pastrat prin ritual.4ncrancenarea pe care 6itoria o pune in tot ceea ce face pentru realizarea acestuiscop, face din ea un persona9 de tragica maretie, comparat, pe buna dreptate cu(ntigona 3*erpessicius7.Mitul crengii de aur poate descoperit in ultima parte a romanului: acum,+eorgita il loveste pe ogza cu baltagul sau 3devenit "creanga de aur"7 pentru aprelua ceea ce ucigasul luase de la 5ecifor, folosind un alt baltag 3cu aceeasifunctie7.



3*lan7

(. ate despre autor si opera

%. Miail Sadoveanu a creat o impresionanta opera care cuprinde poveestiri, nuvelesi romane.$. Scrierile sale au ca teme esentiale istoria, natura, conditia umana sau viatasatului rom<nesc.1. altagul este una dintre capodoperile sadoveniene caracterizate prin concizie,dinamism si armonie compozitionala si a aparut =n %012.>. (utorul porneste de la balada populara Miorita.&. 8omanul are ca tema centrala cautarea si cunoasterea adevarului; actiunea sepetrece la sf<rsitul secolului al ?4?-lea si =nceputul secolului al ??-lea.@. !itlul romanului este simbolic si baltagul semnica unealta crimei si a pedepsei.

. Continutul

%. )irul epic este simplu si se poate rezuma usor.$. 8omanul are saisprezece3%@7 capitole care se structureaza =n trei parti si =nmomente ale subiectului.a7 *artea 4 3capitolele 4-647 cuprinde expozitiunea si intriga .- St<nd singura pe prispa, 6itoria =si amiteste de povestea auzita de la 5eciforipan.- Aa se gandeste la sotul ei si este =ngrozita ca nu s-a mai =ntors.- )emeia ramasese acasa cu ica sa Minodora, iar baiatul +eorgita, se aa cu oilela iernat.- 6itoria merge la preot ca sa-i scrie lui +eorgita si apoi trece si pe la babaMaranda, vra9itoarea satului.- +eorgita se =ntoarce acasa; mama si baiatul fac un drum =mpreuna laManastirea iserici si la *iatra 5eamt.- 5eav<nd =ncredere =n autoritati, munteanca decide denituv sa plece pe urmele lui5ecifor ipan.



b7 *artea a 44-a 3capitolel 644-?4447 constituie desfasurarea actiunii, determinata deotar<rea 6ictutiei:- Aa face rost de bani pentru drum si pleaca spre orna, trec<nd prin icaz siCalugareni.- a )arcasa =l =nt<nesc pe suprefect si pe mos *ricop.

- Bn drumui lor, la orca dau de o cumetrie, iar la Cruci de o nunta- !rec prin tara ornelor si, a9ung<nd la 6atra ornei, aa ca 5ecifor ipan acumparat de aici trei sute de oi.- Al si cu alti ciobani, caror le-a v<ndut o suta de oi, au plecat spre 5eagra.- 6itoria si +eorgita refac drumul celor trei ciobani: cea din urma orna, rosteni,orca, Sabasa si Sua.- a Sua, angiul le spune ca turma era =nsotita de doi pastorti Calistra ogza si4lie Cutui.- )emeia =si da seama ca 5ecifor ipan a disparut =ntre Sabasa si Sua.- Bntre timp, 6itoria gaseste pe c<inele upu, pripasit =n curtea unui gospodar dinSabasa, si cu a9utorul lui descopera osemintele sotului.c7 *artea a 444-a 3capitolele ?46-?647 cuprinde punctul culminant si deznodam<ntul.- 6itoria =ndeplineste obiceiurile crestinesti ale =morm<ntarii.- asa autoritatile sa faca cercetarile necesare.- a praznicul de =morm<ntare reface punct cu punct momentele crimei.- ovit cu baltagul si atacat de c<ine, Calistrat ogza =si recunoaste vina =nainte de amuri.- (ting<ndu-si scopul, 6itoria se pregateste de plecare pentru a duce la =ndeplinirenoi treburi presante.

C. Caracteristicile textului

%. (ctiunea este plasata =n timp si spatiu, iar faptele respecta o anumita cronologie.$. Spatiul actiuni este vast si evidentiat prin intermediul descrierilor.1. 5aratiunea, dialogul si monologul interior se alatura descrierii, =mbin<ndu-searmonios.

(!(+M'5'+8()4A ( S(!4 8'MD5ASC A ( M5!AMA( ASC84S(, '(MA54 S4 '4CA84

3*lan7%. *rin altagul, Mail Sadoveanu a realizat o veritabila monograe a satuluirom<nesc de la munte.$. !otul respira un aer patriaral prin organizarea gospodariei, prin relatile dintremembrii familiei si ai comunitatii satesti, prin obiceiuri si traditii.1. !rsaturile esentale ale oamenilor de la munte sunt evidensiate =nca de la

=nceputul romanului, ei ind niste fapturi aparte.>. Ai =si desfasoara viata si treburile =n functie de circuitul anotimpurilor si dupa



semnele vremii.&. Si viata femeilor de la munte este aspra.@. Satul are specicul sau si orgnizarea gspodariei este cea trditionala.#. Si relaiile din familie, dintre membri ei, se bazeaza pe o anumia tradtie.E. ocuitori de la munte au o anumita perceptie asupra oamenilor de la orasi.

0. Sunt prezentate obiciurile si traditile de pe valea !arcaului sarbatorile, petrecerile,evenimentele capitale din viata omului.%2. *rin toate aceste aspecte, romanul altagul poate coniderat o monograe astului modovenesc de la munte.

C(8(C!A84F(8A( *A8S'5(GA'83*lan7

%.8omanul altagul ram<ne o scriere remarcabila si prin persona9ele sale.$.Axista persona9e principale, secundare siHsau episodice.1.6itorita ipana7 devine un tip reprezentativ, dar care se individualizeaza prin unele trasaturispecice;b7 cucereste prin frumusetea si farmecul ei zic; are ocii capruii, cu gene lungi,rasfr<nte =n c<rligase, par casaniu; nu mai este t<nara dar are o frumuseteneobisnuita =n privire;c7 =nsusirile zice ilustraza =ngri9orarea ei pentru tacerea sotului;d7 femeie aspra, este si o priceputa si arnica gospodina;e7 se tocmeste cu iscusinta de negustor;f7 este ordonata, meticuloasa cu un deosebi simt practic, abila si exacta =n tot ce

face;g7 =ntreprinzatoare, prevazatoare, este constienta de periolele ce-i p<ndesc pedrum;7 este o femeie credincioasa si respeca obiceirile stramosesti;i7 totodata 6itoria este si superstitioasa, crede =n vise, =n semne, =n desc<ntece sivra9i;

97 impresioneaza prin lcioditate, stap<nire de sine si o inteligenta iesita din comun;I7 dovedeste o mare pricepere =n descifrarea suetului omenesc;l7 totul adoptat =n discutie este =n functie de interlocutor si de scopul urmariri;m7 felul ei de a vorbi dvedeste o inteligenta nativa;

n7 manifesta tenacitate, d<rzenie si vointa de ne=nfr<nt;o7 p<na la urma spirtul ei 9uitiar va =nvinge;p7 cu +eorgita este tolerata, dar cu fata este mai aspra, uneori ne=nduplecata;J7 6itoria traieste un zbucium interior devastator, dar gaseste taria morala de aactiona;r7 ceea ce =i da putre este dragostea permanenta pe care i-a purtat-o sotului ei;s7 dovedeste o cov<rsitoare sete de viata si comunica pe cai nestiute cu elementelenaturii;



t7 =i uimeste pe cei din 9ur prin =nsusirile sale;u7 este un persona9i complex, ceea ce explica numeroasele aprecieri referitoare lael;v7 calitatile si defectele sunt evidentiate mai ales prin actiune si comportare, dar siprin alte procedee de caracterzare;

>.5ecifor ipana7 nu participa direct la actiune si este cunoscut din marturisirile altor persona9e;b7 sub aspect zic, este =desat si sanatos, cu mustata neagra, groasa, adusa a oalasi ocii cu spr<ncene aplecate;c7 este barbat voinic si puternic;d7 are cura9 si nu se teme de oti;e7 este arnic si priceput =n mestesugul oieritului;f7 este prietenos, petrecaret si nu lipseste de la nunti si cumetrii, av<nd uneori,,artag la cef;g7 =i place sa-si abata calul =n prea9ma muerilor si sa poposeasca l<nga ele;7 c<nd era cazul scotea c<tiva draci din cei sapte ai 6itoriei, dar apoi regreta fapta;i7 era om vrednic si fudul si nu se uita la bani, devenind ciar risipitor;

97 era generos si =i cinstea pe tovarasi si pe trecatori;I7 se incumeta a se lupta ciar cu demonul de pe *iatra !eiului;l7 purta caciula brumarie, co9oc =n clinui de miel negru, scurt p<na la genunci, siera =ncaltat cu botfori;m7 era vrednic rom<n, nepas<ndu-i de oameni rai;n7 deosebit de cura9os, pleca la drum noaptea;o7 persona9ul se =nceaga pe parcursul actiunii, portretul ind constituit din relatilealtor persona9e;p7 insusirile sale sunt reliefate prin rememorare, dar si prin alte procedee de

caracterizare;J7 este asemenea persona9elor din balade si apare =nfatisat =ntr-o aura legendara;&.+eorgitaa7 este ul 6itoriei si al lui 5ecifor ipan;b7 era foarte =ndragit de mama sa;c7 mosteneste de la tatal sau nu numai numele, dar si unele =nsusiri alese;d7 av<nd saptesprezece ani, era un acau spr<ncenat,cu ocii caprui,ca ai 6ictoriei,av<nd un z<mbet frumos ca de fata si abia =ncepuse sa-i =nereze mustata;e7 purta cimir nou si o bundita =norata;f7 un e vorbaret, dar este explicit;

g7 este de9a initiat =n tainele vieti de pastor;7 este ager la minte, stiutor de carte;i7 dovedeste sensibilitate, respect lial si credinta =n umnezeu;

97 ra sensibila si medietativa, retraieste nostalgic copilaria lipsita de gri9i;I7 a fost stap<nul naturi al carui glas l-a =nteles;l7 cugeta dureros, trist si deznada9duit la trecerea v<rstei fericite;m7 trece de la starea de inocenta a copilariei la maturitate;n7 mama sa =i trezeste o nemarginita uimire si admiratie;



o7 constata cu uimire, dar si cu teama, scimbarile mamei sale;p7 crescut =n spiritul traditiei si al respectului pentru parinti, nu-si contrazice mama;J7 este receptiv la nou, fara a ignora =nsa traditia;r7 trecerea de la copilarie la maturitate se realizeaza treptat, la scoala vietii,parcurg<nd un drum initiatic, pe masura ce trece toate =ncercarile;

s7 la descoperirea cadavrului tatalui sau se teme, pl<nge, este ingrozit, dar =n naleste energic,dinamic, plin de cura9i si de barbatie =ndeplinind actul 9ustitiar;t7 =nsusirile sunt evidentiate at<t direct c<t si indirect;u7 prin fapte, prin parerea celorlalte persona9e, prin relatile cu ele, prin =ncadrareapersona9ului =n diferite medii;v7 se folosesc descrierea, dialogului si monologului interior;@.8elatile dintre cele trei persoanea7 5ecifor ipan este capul famiiei, dar nu apare, ca persona9, direct =n actiune,ind o proectie afectiva =n mintea si =n suetul 6itorei;b7 4maginea lui se oglindeste =n cipul si =n faptele baiatului, ale lui +eorgita,care-i mostenis numele, dar si unele dintre =nsusiri;c7 Bn acest,,acau m<ndru si voinic, 6itoria =l vede pe 5ecifor;d7 prin 6itoria se realizeaza legatura dintre cei doi barbati: vrea sa razbune prin+eorgita moartea lui ipan, pregatindul totodata pentru viata si ridic<ndul sprecunostiinta de sine si spre responsabilitate;e7 6itoria este o pilna pentru copilul =nca nelovit de greutatile vietii;f7 =n nal, eroina reuseste sa stabileasca solidaritatea si armonia denitiva a acesteitriade:=si gaseste sotul iar +eorgita devine puternic si cura9os;#.Minodoraa7 era mai mare dec<t +eorgita si dezmierdata mai mult de tata;b7 este fata de martat si-i umbla g<ndul la feciorul dascaului (ndrei;

c7 se dovedeste, p<na la urma, supusa si ascultatoare;d7 se poarta dupa v<rsta si obiceiurile locului;e7 este nevoita sa pastreze r<nduiala, asa cum o avertizeaza si o sfatuieste mamasa;f7 nerespect<nd traditia, va avea de suporta consecintele ;g7 nu este de acord sa faca o casatorie impusa si din interese materiae;7 =nsusirile sunt evidentiate de autor e direct prin descriere, e indirect prin relatiecu mama ei;i7 dialogul este o alta modalitate de reliefare a puritatii suetesti si a sinceritatiifetei;

E.*rin tote persona9ele sale romanul creeaza o lume aparte.

(!(+ - 8'M(5 M4!4C3*lan7

%. altaul preia si dezvolta motive principale din balada Miorita, motivul calatoriei sial cautarii lui 'siris de catre 4sis.$. in balada Miorita preia motivul animalului credincios, al transumantei, motivul



complotului.1. Bn balada crima este doar ipotetica, =n roman se =ndeplineste.>. *ersona9ul feminin pornit =n cautarea celui disparut este mama ciobanului 3=nbalada7 sau sotia acestuia 3=n roman7.&. Bn roman exista doua structuri complementare: una monograca, cealalta

simbolca, mitica.@. (ar si alte motive al dezvaluirii si al demisticarii.#. Motivul cautarii adevarului se completeaza cu motivul clatoriei; aceasta lu<nd undrum serios, marcat de diferite semne, ,,eroii ind supusi unor probe ale labirintului.

E. Calatoria are semnicati deosebite pentru 6itoria si +eorgita.0. Subiectul romanului se suprapune perfect cu mitul lui 'siris.%2. atura mitica a romanului nu poate contestata, dar acesta se =mbina cu laturarealista.

(!(+ 8'M(53*lan7

%. Miail Sadoveanu a adoptat specii literare epice =n proza, scita, povrestirea siromanul.$. 8omanul este opera epica =n proza, de mare =ntindere, cu o actiune complexa sicomplicata, cu numeroase persona9e, oferind o imagine ampla si profunda a vietii.1. (re toate trasaturile caracteristice ale romanului:a7 este opera epica, autorul exprim<ndu-si g<ndurile si sentimentele indirect prinactiune si cu a9utorul persona9elor:b7 autorul se detaseaza de subiect si nareaza obiectiv =nt<mplarile desfasurate =ntr-

un anumit timp si spatiu, caracterizate prin mobilitate;c7 modul de expunere predominant este naratiunea, care se =mbina cu descriera, cudialogul si cu monologul interior;d7 are o actiue complexa, mai complicata dec<t a scitei si a nuvelei, cuprinde %@capitole =n care se nareaza cautarile 6itoriei ipan;

e. actiunea este lineara, dar exista mai multe planuri narative: unul trecut,retrospectiv, si altele prezente, =n desfasurarea lor;f. exista un numar mare de persona9e caracterizate prin complexitate, prindiversitate, avind ecare o importanta deosebita in desfasurarea evenimentelor si

contur<nd doua lumi aparte;g. ofera o imagine ampla a existentei, =nfatis<nd modul de viata al oamenilor de lamunte, obiceiurile, traditile lor, dar si lumea orasului.>. *rin caracterul epic, prin actiune complexa, prin numarul mare de persona9e siprin aspectele =nfatisate, altagul are notele denitorii ale romanului.

(!(+ 8'M(5 454!4(!4C3*lan7



%. )ara a un ildungsroman, altagul este, partial, si romanul formarii uneipersonalitati, un roman initiaic.$. 8omanul =nfatisaza formarea si maturizarea lui +eorgita, ul 6itriei si al lui5ecifor ipan.

1. aiatul iese brusc din copilarie pentru a intra =n lumea plina de gri9i a adultilor.>. !raind =n munte, el avusese o copilarie lipsita de gri9i.&. !reptat, devine acau, merge la 9oc unde se =nt<lnese cu tinerii si tinerele deseama sa.@. Bnsoteste turmele de al iernat, de unde se =ntoarce singur, calatorind cu trenul.#. isparitia tatalui sau =l pune pe +eorgita =n alte situatii, care-i marceazadevenirea, ind supusa unor adevarate probe: lupta cu troianul, =nfruntareastap<nului, privegiul, =nfaptuirea dreptatii.E. n rol otar<tor =n acest proces de initiere =l are 6itoria, dar ea =nsasi traeste oexperienta fundamentala alturi de ul ei.0. Aa parcurge calea dinspre o lume cunoscuta catre alta necunoscuta parasestespatiul familiar al satului pentru a patrunde =n lumea orasului.%2. Contactul cu lumea noua este dicil, dar exrierenta, inteligenta, d<rzenia o a9uta

=n depasirea greutatilor.%%. upa ce =ncercarile prin care trece iau sf<rsit si scopul este atins, eroina revinela vecile preocupari.%$. Cele doua rersona9e parcurg =mpreuna, dar ecare =n felul sau, un drum laexperientelor initiatice.

mituri baltag

Documents