mo 886 26 11 2015 modificare constitutie
TRANSCRIPT
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 1/64
MONITORUL
OFICIAL
AL
ROMANIEI
183
(XXVIl)-
Nr. 886
PARTEA
I
LEGI. DECRETE,
HOTARARI
SI
ALTE ACTE
Joi,
26 noiembrie
2015
SUMAR
Nr.
ACTE ALE
ORGANELOR
DE SPECIALITATE
ALE
ADIVIINISTRATIEI
PUBLICE
CENTRALE
5.602.
-
Ordin
al
ministrului educatiei
si
cercetarii
gtiintiflce
pentru
modificarea
9i
completarea
Ordinului
ministrului
educa.tiei,
cercetdrii
9i
tineretului
N. 2.71312007
referitor
la
aprobarea
standardului
de
pregetire
profesionald,
a
planului
de
invdl6mant
9i
a
programei
gcolare
pentru
calificarea
asistent
medical
generalist
pentru
care se asigurA
pregetirea
prin
invelemantul
oreuniversitar
post|icea1.....................
INITIATIVE
LEGISLATIVE
ALE
CETATENILOR
,
POTRIVIT LEGII
NR.
'189/1999
Proiecide
lege
privind
revizuirea
constituliei
Romaniei
....
Pagina
2-5
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 2/64
MONITORUL OFICIAL
AL
ROMANIEI.
PARTEA
I.
Nr. 886/26.XI.2015
E
ORGANELOR
DE
SPECIALITATE
INISTRATIEI
PUBLICE CENTRALE
r\4rNrsTERUL EDUCATTEt
Sr
CERCETARil
9TilNTTFTCE
ORDIN
pentru modificarea
gi
completarea
Ordinului ministrului
educafiei,
cercetirii
9i
tineretului
nr.2.71312007
referitor
la
aprobarea
standardului
de
pregitire proiesionali,
a
planului
de
invilim6nt
9i
a
programei
gcolare
pentru
calificarea
asistent
medical
generalist
pentru
care se asiguri
pregdtirea prin
inv6 6m6ntul
preuniversitar
postliceal
in
baza Legii
N.
15712005
pentru
ratificarea
Tratatului dintre
Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul
Danemarcei,
Republica Federald Germania,
Republica Estonia, Republica Elend,
Regatul Spaniei, Republica
Franceze, lrlanda, Republica
Italiand, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica
Lituania, Marele
Ducat al Luxemburgului, Republica Ungard,
Republica
Nlalta, Regatul
Tarilor
de
Jos,
Republica Austria, Republica Polona,
Republica
Portugheze,
Republica
Slovenia, Republica Slovacd,
Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit
al lvlarii Britanii
gi
ldandei
de
Nord
(state
membre ale Uniunii
Europene)
9i
Republica Bulgaria
gi
Romania
privind
aderarea
Republicii
Bulgaria
9i
a
Romdniei
la Uniunea
Europeand, semnat de
Romdnia la
Luxemburg
la 25 aprilie 2005,
in conformitate cu
prevederile
Legii educatiei
nafionale nr.
112011
,
cu modific6rile
gi
complet6rile ulterioare,
in
conformitate
cu
Hotararea
Guvernului
N.2612015 privind organizarea
si
func{ionarea Ministerului
Educatiei
si
Cercetarii Stiintifice,
ministrul educatiei
gi
cercetirii
gtiin ifice
emite
prezentul
ordin.
2
ACTE
AL
ALE ADM
Art.
l.
-
Ordinul ministrului
educatiei, cercetdrii si
tineretului
ff.2.71312Q07-\
rcferitor la aprobarea standardului
de
pregetire
profesionald,
a
planului
de invelemant
gi
a
programei gcolare
pentru
calificarea asistent
medical
generalist pentru
care
se
asigura
pregatirea prin
invalemantul
preuniversitar
postliceal
se
modiflcd si se completeazA
dupd cum urmeaze:
1.
Anexa
nr. 1
cuprinzand standardul
de
pregitire
profesionali (SPP)
pentru
calificarea
profesionali,
nivel
5
-
asistent
medical
generalist
se
modifici
potrivit
anexei
nr.
1.
2. Anexa nr.3
cuprinzand
programa gcolare
pentru
calificarea
profesionali,
nivel 5
-
asistent
medical
generalist
se
modifice
gi
se
completeaze
potrivit
anexei
nr. 2.
3. in cuprinsul
anexelor
nr.
1-3
invilAmantul
teoretic
gi
invalimantul
clinic
se
definesc
astfel:
(a)
invelemantul
teoretic
reprez,inta
partea
din
formarea de
asistent
medical
generalist prin
care
asistentii
medicali formali
dobandesc cunostintele,
abiltetile si
atitudinile
necesare.
invalam6ntul teoretic
esle
asigurat
de
personalul
didactic
calificat
in
materie de asistenle
medicala,
precum
gi
de alte
persoane
competente,
in cadrul unitetilor de
invetdmant.
(b)
invalemantul
clinic reprezinta
partea
din formare
prin
care
asistentul
medical
generalist
invald, in cadrul
unei echipe, in
conlact direct
cu un
individ sanatos
sau
bolnav gi/sau
o
colectivitate,.Ee
organizeze,
sd
acorde
gi
sd
evalueze asistenla
medicald
global
necesara,
pe
baza
cunogtintelor,
abilitalilor
gi
atitudinilor
dobandite.
Asistentul medical
generalist
format invald
nu numai sd lucreze
in echipi,
ci si
sd coordoneze
o echipd
gi
se organizeze
asistenta medicald
globald,
inclusiv educalia
sanitare
a
indivizilor
gi
a
grupurilor
mici in
cadrul
instituliilor
sanitare sau al colectivititii.
4. in
cuprinsul
aner'elor
nr.
1-3 sintagma,,nivelul:3
avansat"
se inlocuiegte cu
sintagma
,,nivelul
5", conform
Cadrului
Nalional al Calificirilor.
Art.
ll.
-
Cenlrul Nalional de
Dezvoltare a
Invelamantulul
Profesional
gi
Tehnic, Direc{ia
Generala
Invalemant
Preuniversitar, Centrul
Nalional de Recunoaslere
si Echivalare
a
Diplomelor, Agentia
Romand
de
Asigurare
a
Calitelii
in
invdlemantul
Preuniversitar
gi
gcolile
postliceale
autorizate
si
acreditate
duc la indeplinire
prevederile prezentului
ordin.
Art.
lll.
-
Prevederile
prezentului
ordin se aplicd
incepand
cu anul
gcolar
2016-2017 .
Art.
lV.
-Anexele
nr. 1
Ei
2
fac
parte
integrantd
din
prezentul
orotn.
Art.
V.
-
Prezentul ordin se
publica
in
Monitorul
Oficial al
Rom6niei, Partea
l.
Prezentul
ordin transpune
art. 1
pct.
23
lit.
(d), (e)
9i
(g)
din
Directiva
2013/55/UE
a
Parlamentului
European
gi
a Consiliului
din 20
noiembrie 2013 de
modificare a Directivei
2005/36/CE
privind
recunoagterea
calificdrilor
profesionale
9i
a
Regulamentului
(UE)
nr.
1.02412012
privind
cooperarea
administrativa
prin
intermediul Sistemului
de informare
al
pielei
interne
(,,Regulamentul lMl"),
publicati
in Jurnalul
oficial
al
Uniunii
Europene, seria L,
nr. 354 din 28 decembrie
2013.
Ministrul educatiei
si cerceterii
gtiinlifice,
Sorin
Mihai Cimpeanu
Bucuregti, 3
noiembrie
2015.
Nr.5.602.
') Ordinu
ministrului educaliei, cerceterii
Si
tineretului
nr. 2.713/2007 nu a
fost
publicat
in
Moniiorul Oflcial al
Romaniei, Partea I
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 3/64
I\4ONITORUL OFICIALAL
ROMANIEI. PARTEA
I. Nr.
886/26.XI.2015
Art.
1.
-
Competenlele
2.4, 2.5
gi
2.6 din titlul
unitdlii nr. 2
profesionala"
se completeaza dupd
cum
urmeaza:
.,Comoetentg 2.4. Colaboreaza
in mod eficient cu alti actori
sectorul sanitar,
inclusiv
prin
participarea
la formarea
a
personalului
sanitar,
pe
baza cunogtinlelor
gi
dobandite.
Criterii
de
performan(d:
Stabilegte
scopul comunicdrii de
grup
Selecteaza tehnicile
de comunicare adecvate
Elaboreaze
obiectivele
portofoliului
de stagiu cltnic
Conditii
de aplicabilitate:
Scopul comunicdrii:
primirea
gi
transmiterea informatiilor lntre
echipei
Surse de informa,tii: informatii
interne
gi
externe, buletine
publicatii
de specialitate,
discu,tii,
statistici, manuale
Metode
de comunicare: scrise, verbale,
audio, informatizare
N4etode
de
verificare
a eficienlei:
oblinerea feedbackului,
intocmita
corect, lucreri
practice
Probe de evaluare:
Probe orale/scrise/oractice
Drin care elevul demonslreaze cd
capabil
sd
elaboreze
cel
pu.tin
o
strategie diferita
de
in doua contexte cu
qrade
de
complexitate diferite,
criteriilor
de
performanle
gi
condiliilor de aplicabilitate
Comoetenta 2.5.
Oferi
in mod independent consiliere,
gi
sprijin
persoanelor
care necesita ingrijire si
apropiate
Criterii
de
performantd:
Selecteaza strategii
de comunicare eficiente
Faciliteazd comunicarea
in sprijinul bolnavilor
gi
persoanelor
Conditii de aplicabilitate:
Strategii de ascultare: in func,tie
de
situalie, ocazie, subiectul
Suslinere:
in
situalii
formale
sau informale, in
funclie
de
vorbitori
(mare,
mic),
prin
modulatia vocii, alegerea
prin
structu16,
comunicare nonverbalS
limbajul
trupului, contact
vizual)
Argumentare:
idei
clare, concise,
persuasive,
adaptate
Facilitarea comunicerii: accepta opinii diferite,. incurajeaze
posibilitatea
de axprimaie, oferd feedback,
auditorului,
Probe
de evaluare:
Probe
orale/oractice
orin care elevul demonstreaze
ce este
se
aplice
tehnici
de comunicare orald unui auditoriu,
se
o disculie
intr-un
grup mic (de exemplu, se explice
de lucru)
si
o discutie cu
o
alta
persoanA (de
exemplu,
se
feedback
unbfpersoane
pentru
munca realizate), conform
performanta
9i
condiliilor de aplicabilitate date.
Comoetenta 2.6.
Asigurd
o comunicare
profesionald
si
de cooperare cu membrii
altor
profesii
din
Criterii
de
performantA:
Selecteazd informa iile necesare comunicdrii
profesionale
O(ganizeaza cooperarea cu
membrii din domeniul sanitar
Conditii de aplicabilitate:
Selectare:
in
func ie
de
complexitate
Organizare: tipul informatiei, succesiunea logice
Probe de evaluare:
ANEXA NT
1
activitate), conform criteriilor
de
performanfd
si condititlor
de
dpILduIrLd E udLv.
Art.
2.
-
Competenta
11 .6
din
titlul
unitetii nr.
11
,,Educatie
pentru
sdnAtate"
se completeaza dupd cum urmeazi
9i
va
avea
urmitorul
cuprins:
..Comoetenta
11.6.
Oferd
persoanelor,
familiilor si
grupurilor
de persoane
informa,tii
care
sa le
permitd
sd
aibd
un
stil
de
viatd
senetos
gi
sd
se
autoingrijeasce
pe
baza cunostintelor
si
comoetentelor
dobandite.
Criterii
de
performan ;:
Stabilegte
un
program
privind
stilul de viatd al
persoanelor,
familiilor
gi
grupurilor
de
persoane
lntocmegte un
program
privind
stilul de viala
gi
autoingrijire
Monitorizeazd desfigurarea
programului
Condi ii de aplicabilitate:
Stilul de viala al
persoanelor,
familiilori culege informatii
privind
stilul
9i
modul de viale, indicatori
utilizali
pentru
evaluarea
starii de sdnatate a
populatiei.
Documentatie
de
program:
chestionare, rezultatele cercetdrii
sociomedicale,
plan de
ac.tiune,
materiale
de informare,
riscuri
de
program,
surse de risc.
Desfdgurarea
programului:
documente specifice, acliuni
conform obiectivelor, respectarea
planului gi
recomanderi
de
acliune,
rapoarte
de etapA.
Probe
de evaluare:
Probe orale/scrise
prin
care elevul demonstreaza
ce
este
capabil
sd descrie dimensiunile
starii
de
sdnetate, sd
precizeze
conditiile
esen{iale
pentru
senetate,
sd interpreteze relalia dintre
educalia
pentru
sdnetate
gi
promovarea
sanetelii
conform
criteriilor de
performanle
gi
in
concordanle
cu
condiliile de
aplicabilitate."
Art. 3.
-
Competenla 14.5. din titlul unitatii: 14
,,Fiinla
umand
gi
nursingul"
se
completeazd
dupe
cum utmeazd gi
va
avea
urmStorul
cuprins:
..Comoetenta
14.5. Diagnosticheazd
in
mod independent
asistenla
medicala necesare,
pe
baza cunogtintelor teoretice
gi
clinice
existente,
gi
planifice,
ofganizeazit
gi
pune
in
aplicare
asistenla medicale
in
lratarea
pacien,tilor.
Criterii de
performanta:
.
Clasificarea
datelor culese oe sisteme
functionale
de
sanetate
Formularea
diagnosticelor
de
nursing dupa modelul PES
Elaborarea
planului
de ingrijire in functie de
prioriteti
Condi ii de aplicabilitate:
Sisteme
functionale:
perceplia
senatdtii
-
geslionarea
sdnetetii;
nutri ie
9i
metabolism;
elimindri;
activitate-migcare;
odihnS-repaus;
rol
9i
relalii;
tolerantd
la stres; valori
gi
credinle;
perceptia
de sine; sexualitate
-
reproducere
Diagnostice
de
nursing:
tipuri
de
probleme
identificate
Componente:
titlul
problemei,
etiologia,
caracteristicile
problemei;
diagnostice NANDA,
NIC&NOC
Plan de
ingrijire:
obiective adaptate
resurselor
pacientului
gi
problemelor identificate;
interventii aplicate
in functie de
prioritdli
Probe de evaluare:
Probe orale/scrise/practice
(gen
studiu de caz)
prin
care
elevul
demonstreazd cd este capabil se aplice
procesul
de
ingrijire
(nursing),
conform criteriilor
de
performan d
9i
in
concordanta
cu conditiile de
aplicabilitate."
Art.4.
-
Competentele 40.5
9i
40.6 din
titlul
unitetii:
40
,,Calilatea serviciilor
de
nursing" se completeaza dupa cum
Probe orale/practice
prin
care elevul demonstreazA cd este
urmeazd
gi
va avea urmdtorul cuprins:
se
tealizeze
un
raport
formal
(de
exemplu, sd
.,Competenta
40.5.
Asigurd
in
mod
independent calitatea
un
raport
la sf6rgitul realizdrii
unui
produs,
ingrijirii medicale si evaluarea acesteia
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 4/64
I\4ONITORUL OFICIALAL ROMANIEI.
PARTEA I, Nr, 886/26.XI.2015
Criterii de
performanla:
Efectuarea identificdrii sistematice a nivelului actual alcalitalii
realizate
gi
cuantificarea nivelului
de
performanla,
conform
standardelor
Evaluarea internd a
calitdlii,
monitorizarea
calitdtii
9i
evaluarea externd a calitetii
Condilii de aplicabilitate:
Furnizarea feedbackului: formarea
gi
motivarea
personalului,
crearea
de
solulii de imbundta,tire a calitatii
lvletode de realizare a evaluaria: obseryarea serviciilor
(de
cdtre observatori expe4i, supervizori, tehnice
peer
review),
evaluarea
satisfactiei
pacientului,
tehnica
pacientului
anonim
(evaluatoruljoace
pentru
o zi rolul de
pacient),
revederea
datelor
inregistrate,
testeri ale
personalului
medical,
ancheta
personalului
medical,
ancheta
la
externarea
pacientului.
Probe de evaluare:
Probe orale
i
scrise
prin
care elevul demonstreaze cd este
capabil sa identiflce sistematic
nivelul actual al calitetii
realizate
gi
cuantificarea
nivelului
de
performanle,
conform standardelor,
criteriului de
performantd
gi
in concordantd cu
conditiile
de
aplicabilitate.
Probe orale
gi
practice
prin care elevul
demonstreazd
cd
este
capabil sa efectueze
evaluarea interna a calitdtii,
monitorizarea
calitetii, evaluarea
externa
a
calitalii, conform
criteriului de
performante gi
in
concordanle cu condiliile
de aplicabilitate.
Competenta 40.6.
Analizeazit
calitatea
asistenlei acordate
pentru
a-gi imbundteli
practica profesionala
de
asistent
medical
generalist
Criterii de
performan e:
ldentificarea situatiei actuale
privind
starea
pacientului
9i
situatia
dorile
Efectuarea
diagnozei detaliate
a starii
pacientului
$i
idenlificarea activit6 ilor
pentru
asigurarea
calitalii
ingrijirilor
acoroale.
Condilii
de
aplicabilitate:
a) ldentificarea
modului in care s-au
oblinut rezultatele
activitalilor
sanitare, cuanliflcarea
muncli
prestate gi
deschiderea
de noi orizonturi oentru Derioadele
urmatoare.
b)
Formarea, motivarea
personalului gi
crearea
de solulii
de
imbunet6tire
a
calitatii.
Probe de evaluare:
Probe orale
gi
scrise
prin
care elevul demonstreazA ce este
capabil
se identifice
situatia
actuala
privind
starea
pacientului
gi
aplicarea
mdsurilor conform criteriului de
performante
a)
gi
in
concordantd cu conditiile de
aplicabilitate.
Probe orale
gi practice prin
care
elevul demonstreaza ce este
capabil
se
efectueze
diagnoze detaliate privind
starea
pacientului
gi
identificarea activitetilor
pentru
asigurarea calitelii
ingriirilor acordale conform criteriului
de
performanlS
b), in
concordantd
cu conditiile de aplicabilitate."
Art.
5.
-
Competenta 51.6
din titlul unitelii: 51
,,Conduita
in
urgente medico-chirurgicale"
se completeaze dupd cum
urmeaze
gi va
avea urmdtorul cuprins:
.,Comoetenta
51.6.
Ini{iazd
in mod independent masuri
imediate
pentru
menlinerea in
via{d
9i
aplicd masuri in situatii
de crizd
sau de catastrofe.
Criterii
de
performanli:
a)
Descrierea situatiilor de crizd sau de catastrofe
b)Analizarea
semnelor
gi
simptomelor
specifice in situalii de
criza
sau de catastrofa
c)
Aplicarea conduitei de urgentd
in
situatii de criza sau de
catastrofd
in stop cardio respirator;
in insuficienla
respiratorie
gi
boli cardiace
primare gi
secundare;
in anafilaxie
gi
intoxicalii;
in
arsuri
grave gi
electrocutare.
Conditii de aplicabilitate:
Modificiri de comportament
ale
victimelor in situatii de criza
sau de catastrofe
Elementele de
gravitate
'in
urgenlele medico-chirurgicale
di:'
situa{ii
de crizd sau de catastrofa
Echipa
de
prim
ajutor,
independenfa
in
luarea
deciziilor
in
situatii
de crizd sau dezastre, aspectele
etice.
Probe
de evaluare:
Probe orale/scrise Drin
care elevul
demonstreaza ca este
capabil se identifice modificerile de comportament, de
aspect
general,
modificdrile
produselor
biologice
recollate,
conform
criteriilor
de
performanld
a), b),
c),
gi
in concordante
cu
condiliile
de aplicabilitate."
.
ANEXA Nt. 2
Articol unic.
-
Tabelele de corelare
a competentelor
gi
con,tinuturilor
din anexa nr. 3
la Ordinul ministrului
educaliei,
cercetdrii
gi
tineretului
N.2.71312007
referitor la aprobarea
standardului
de
pregdtire
profesionald,
a
planului
de inveldmant
9i
a
programei
gcolare
fentru
calificarria asistent
medical
generalist
pentru
care se asigura
pregatirea
prin
invetemantul
preuniversitar
posiliceal,
pentru
modulele
nr.
2
,,Comunicare
profesionala",
nr.
11
,,Educalie
pentru
sAndtate",
nr.
'14,,Fiinta
umane
9i
nursingul",
nr.
40
,,Caliiatea
serviciilor de
nursing" si nr. 51
,,Conduita
in urgenle
medico-chirurgicale"
se completeazd
dupd
cum urmeazd:
Nr.
crt.
Unitate de
compelenld
Competenle
Conlinutura
2
Comunicl.are
profesionald
C
2.4. Cohb.oteazd
in mod eficient
cu
alli actori din sectorul
sanitar,
inclusiv
prin participarea
la
formarea
practicd
a
personalului
sanitar,
Pe
baza
cunogtinlelor
gi
competenlelor
dob6ndite.
1. Comunicarea
in cadrul
grupulul
2.
Tehnici
de comunicare
in
grup
3.
Portofoliul
stagiului clinic
-
rolul asistentului
medical in
formarea oractice
a
oersonalului
sanitar
C 2.5.
oterd in
mod independent
consiliere,
indicalii
si sprijin
persoanelor
care
necesiti
ingrijire
gi
persoanelor
apropiate acestuia.
'1.
Skategii
pentru
identificarea bolnavilor
cu dificultdli
de
comuntcare
2,
Probleme
legate de monogeneza
3.
[,4odaliteli
de abordare
9i
de
sprijin
pentru pacienti/clienli,
cat
9i
pentru persoanele
apropiate
C
2.6.
Asigura
o
comunicare
profesionali
exhaustivd
gi
de
cooperare
cu
membrii altor
profesii
din
domeniul sanitar.
1
.
Teorii
ale
motivatiei
in
munce
2. Comunicare
profesionald
si
cooperarea
cu membrii altor echipe
din sectorul
sanitar
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 5/64
MONITORUL OFICIAL AL RON/ANIEI.
PARTEA
I. Nr,.886/26.XI.201
5
Unitate de
competenle
Compelen e
Continuturi
Educatie
penlru
sandtate
C 1 1.6. Oferd
persoanelor,
familiilor si
grupurilor
de
persoane
informatii care
sa le
permitd
se
aibe un stil
de
viatd
sdnatos si se se
autoingrijeascd.
pe
baza cunostinlelor
gi
competentelor
dobandite.
1. Stilul
de
viata: stil de
viaF sanatos, conceptul de senatate,
schimbarea comportamentului
2. Culegerea informaliilor
privind:
stilul de
viatS
si starea de
senatate
a
persoanelor,
fAmiliilor
gi
grupurilor
3. Programul de educalie
privind
stilul de
vialA
sAnatos
si
autoingrijirea
(etape,
resurse);
documenta{ia de
program,
desfesurarea
programului
si
analiza rezultatelor
4. Fiinta
umane
si
n ursing ul
C
14.5.
Diagnosticheaza in mod
independent
asistenla medicald
necesard,
pe
baza cunostintelor
leoretice
si clinice existente, si
planifica,
jrganizeaze
gi
pune
in
dplicare
asistenla medicale in tratarea
pacientilor.
'1.
Culegere de date
prin
diverse metode; clasificarea
datelor
culese
pe
sisteme functionale
de sendtate:
perceplia
sdnatalii
-
gestionarea
senetalii;
nutritie
si
metabolism;
elimindri; activitate
-
migcare;
odihnd
-
repaus;
rol
9i
relalii;toleranla
Ia
stres; valori
gi
credinte:
perceptia
de sine; sexualitate
-
reproducere.
2. Diagnostice de nursing: tipuri
de
probleme
identificate,
prioriteli.
3. Planul
de
ingrijire: obiective
adaptate
resurselor
pacientului
gi
problemelor
identificate; interventii aplicate
in
functie
de
prioritdti.
Calitatea
serviciilor
de nursing
C
40.5.
Asigure in mod independent
calitatea
ingriJirii
medicale
9i
evaluarea
acestera.
1. ldentificarea sistematice
a
nivelului
actual al calitdtii realizate si
cuantificarea nivelului de performantd conform standardelor
2.
Activitelile de asigurare a calitelii incluse in mdsurarea calitilii:
evaluarea internd a calitetii, monitorizarea calitetii,
evaluarea
externi
a
calitdlii
3. Evaluarea calitetii,
pas
al asigurarii calitdlii: furnizarea
feedbackului, formarea si motivarea
personalului,
crearea de
solutii de
imbunetetire
a
calitatii
4. Realizarca evaludrii
prin
mai multe melode: observarea
serviciilor
(de
cdtre observatori
expe(i,
supervizori, tehnica
peer
review), evaluarea satisfacliei
pacientului,
tehnica
pacientului
anonim
(evaluatorul
.ioacd
pentru
o
zi rolul de
pacient),
revederea
datelor inregistrate,
testdri
ale
personalului
medical, ancheta
personalului
medical, ancheta la externarea pacientului
C 40.6. A^alizeazd calitatea
asistentei
acordate
pentru
a-sl
imbunetati
Dractica
Drofesional6 de asistent
medical
generalist.
1.
Comparalia
intre situalia actuale
gi
situatia doritd. Efectuarea
unei diagnoze
detaliate
a sterii
pacientului
si
identificarea
activitelilor
pentru
asigurarea calitalii ingrijirilor acordate.
2.
ldentificarea
modului
in
care s-au obtinut rezultatele activitatilor
sanitare, cuantificarea
muncii
prestate
gi
deschiderea
de
noi
orizonturi
pentru perioadele
urmdtoare.
3.
Formarea, motivarea
personalului
si crearea de solutii de
imbunetatire a calitatii.
Conduita in
urgenle.
medtco-
chirurgicale.
C
51.6.
Iniliazi
in
mod
independent
mdsuri imediate
pentru
men inerea in
viatd si aplicd mdsuri
in
situatii de crizd
sau de catastrofa.
1. Particularitdfi ale comportamentului
gi
aspectului
general
al
victimelor
in
situatii
de
crizd sau de catastrofe
2.
Semnele
gi
simptomele specifice urgenlelor
in
situatii de crize
sau de catastrofd
3. Conduita
de
urgen,td
in situalii de crize sau de catastrofa
in
stop
cardiorespirator
4.
Conduita
de urgenta
in
situatii de crizd sau de
catastrofi
in
lnsuficienta respiratorie
gi
boli cardiace
primare
gi
secundare
5. Conduita
in anafilaxie
9i
intoxicalii
6.
Conduita
de urgenla
in
situalii de crizd
sau
de
catastrofe in
arsuri
grave gi
electrocutare
Z.
Elementele
de
gravitate
in urgentele medico-chirurgicale
in
situatii
de criza sau de catastrofa
8. Masurile de
urgentd in situatii
de
crizd sau de catastrofa
9. Monitorizarea evolutiei
pacientului
in situatii de crizd sau de
catastrofd
10.
Echipa de
prim
ajutor, independenta
in luarea
deciziilor
in
situatii
de
crize sau dezastre, aspectele etjce."
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 6/64
6
IN
MONITORUL
OFICIAL
AL
ROMANIEI,
PARTEA
I,
Nr.
886/26.XI.2015
tTtATtvE
LEGtSLATtvE
ALE
cETAreNtLoR
POTRIVTT
LEGil
Nr.
189/1999
EXPUNERE
DE
MOTIVE
la
proiectul
de
lege
privind
revizuirea
Constitutiei
Rominiei
-
iniliative
legislativa
cetateneasce,
24 ianuirie
2015
_
Constitutia Romaniei, adoptatd
prin
Referendumul nalional din 8 decembrle
'1g91,
revizuite prin
Referendumul
na[ional
din
18-19
octombrie
2003,
s-a
dovedit^total
necorespunzitoari
pentru
aspiratiile
9i
nizuinJele poporulul
rom6n,
greu
ini"rcit
in
ultimii
70
de ani
ai istoriei
sale,
incep6nd
cu
punerea
in
practicd
a Pactului
Ribbe;trop-uotbiouiionrinuand
cu tovitura
de stat
din
23 august
1944,
prin
care
a
fost
instalat
regimul
comunist
in Rom6nia,
cu lovilura
de
stat
din
2l
oecembrie
.19g9,
prin
care
a fost
instalat
regimul
oligarhic
actual,.cu
cer
23
de_ani
de distrugere
9i
jefulre
a
avuliel
proJuctive
acumutate
de romani
ae-a
runtui
veacurilor,
cu
aducerea
majoritelii
cetatenilor
Romaniei
in siarea
ie
sclavie in
cire
se afld in
prezent.
. . . .
Eliberat
din
jugul
regimului
comunist
prin
sacrificiul
suprem
al
celor
peste
1.000
de
tineii
romani,
uci9i, in
zilele
insengerate
ale lui.decembrie
'1989,
poporul
roman,
cu uriaga
avutie
productivd
acumulatd
din munca
lui
in timpul
regjimului
comunist]auea
posibilitatea
gi.era
indrept6lit
sa-si
construiasce
o economie
democraticd,
productivd
gi performanta,
care sd-i
asigure
libertatea,
bundstarea
gifericirea, precum
li
posibilitatea
de
a-si construi
un stat
cu
adevirat
dembcratic,
un stat
al lui,
al
popjrului,
care
s6-i
slujeascd,
sd-i
apere
dreDturile
si
libertdtile.
Cu
avulia
productivd,
cu
siluatia
financiari
si
cu fo4a
de
munci,
de inalte
calificare, pe
care
le avea
in 1g90,
poporul
l:Tql
?|. Ji
a-vut,
astezi,
pensii
si salarii,
ca
Ei
venituri
bugetaie,
de
patru
ori mai
mari
oelai
cet5
pe
care
te
are, nivetut
tui
de trai
ar
r
rost,
astazr.
pflntre
cele mai ridicate
din
Europa
si
din
lume.
Din
nefericire,
autorii loviturii
de stat
din decembrie
1989 au confiscat
revolta populara
a romanilor,
au
acaparat
si
statul
rom6n,
pe
care l-au
transformat
in
instrument
de
jefuire
a
poporutui
gi
de
imbogdlire
a
tor.
nu
jeiult
9i
s-au imoogdiit.
n, tiii*.,
au
demolat
mii de
uzine
si fabrici
construite
de rom6ni, pe
care
le-au vandut
calier
vechi
si
altl
materiale
de conitiucqii,
cu banii
incasali.gi-au
cumpdrat
bunuri
de consum
de
lux
-
vile,leepuri,
irni"ri"i..
d*
r"i
rrr"
r;lrt"
"
*pitalulu
j
national
a fost trecute
in
proprietatea.
streinilor, prin
aga-numita privatizare,
prin
vbnzare
la
preluri
derizorii
a miiior
de intreprinderi,
Jzine,
faorici,
spatii
comerciale
gi
de birouri,
bdnci
etc.,
construite
cu multd
truda
si multe
privaliuni
de cetre
cetelenii
Rominiei.
. .
Cu.
ajutorul
infla,tiei,
statul
roman.,
prin
Banca
Nalionila
a Rom6niei,
a
pus
pe
butuii fabricile
9i
uzinele, intregul
capital
productiv
al
erii,
ca
sd
poatd
sd le
demoleze,
ca
sd
poatd
sa le scoatd
la mezai,
sd fie
cumparate
de
uvernanii
gi
oe-straini,
ra
prelui
de nimic.
Cu ajutorul
aceleiagi
inflalii,.statul
romen,
in mai
pulin
de un
deceniu,
in
perioada
1990-i1SOz,
a rbdus
lalumatate
puterea
de
cumpdrarb
a salariilor gi pensiilor,
astfel incat
maloiitatea
cetdlenilor
Romaniei
a fost
adusd
in stare
de sjrdcie,
in
imposibilitatea
de a economisi
si de
a
investi, pentru
crearea
de capacitdti
de
produc{ie
gi
de locuri
de
munce.
Au
fost distruse
111':i:, 9
locuri
de munca,
bstfel
incdt
pejte
3
milioane
de
romSni
au fost
obtigali
sd ia
drumul
strainetatii,
in
cdutarea
unui
toc oe munca.
Rezultatul final
al
acestui proces de distrugere
gi
jefuire
este acela
cd
Romania
a fost
adusa in
stare de
colonie,
jar
majoritatea poporului
roman
a
fost
adusd in
stare
de sclavie.
Cea mai mare
parte
a capitalului
utilizat
pe
teritoriul
Romaniei
se afla
in
proprietatea
strdinilor,
a kansnalionale^lor,
ceea ce face
ca
si
cea
mai
mare
parte
a
avutiei
create in
Rom6nia
se
intre
in
proprietatea
skdinilor
9i
sa
plece
din
are.
instriiinarea
capitalului
national
a determinat
gi
inraltagirea
nemaiintalnita
a raportului
dinke- remuneralia
muncii gi
remuneralia
capitalului.
in
Romdnia,
ponderea
salariilor,
pbnsiilor
9i
celorlalte venituri
derivate
din
salarii
in
produsul
intern
brut (P/8)
qste de
sub
o
treime,
restul
fiind
profituri,
in
timp
ce in Elvelia,
de
exemplu,
ca
gi
in alte
tdri
rcivilizate
ale lumii,
ponderea
profiturilor
este
de sub o treime,
restul
revenind
salariiloi,
pensiilor
gialtor
venituri
derivate
din salarii.
.
Starea
actuald
dezastruoasd
a
economiei
gi
societalii
iomdnegti
a
fost
deteiminatri
d'e
modul
defectuos
in
care
a
fost
::j":l{1-c.?1:tili ? ?d?? ?t? Tr
19el
Fi
revizuita
in
2003,
de
modul in care
aceasta
consritutie
a
definit
raporrut
dintre
popor;i
stat,
de modul
in care
au fost
definite
akibuliile
diferitelor
componente
ale
statului
gi
relaliile
dinire
acestea.
A fost creat,
astfel,
un
:l?l^::11-?t
total
de sub
controlul
poporului,
un stat
controlat
de mafia
politicd
9i
financiird
creatd,
ta randut
ei,
prin
nolia numita
Dnvaltzare.
.
Degi, in
Constitulia
Romaniei,
la
articolul 1
,
se
prevede
cd Romanja
este
stat democratic,
oricine
poate
vedea
ce aceastd
prevedere este o vorbd
goald, care nu are
nicio legdturd
cu realitatea.
Un
stat
democratic
este
un
stat
in
care puterea
politice,
puterea
de a
stabili norme
de
convietuire
sociali,
de a adopta
9i
aplica legile
care
sA
reglementeze
relaliile
dintre cetdteni
9l
dintre
cetaleni
gi
statapa4ine
poporului.(demos
=
popor;
kratos
=
putere).
Poporul
rom6n
alost
deposedat
de
puterea
politicdi
care
a
fost
acaparata
de
autorii loviturii
de stat
din decembrie
1989
si
este menlinute
in
ghearele
acestora,
prin
statul creat
de ei.
-
.
-.
-
-
Uzurpatorii
puterii
politice
a
poporului
roman
au folosit
statul
ronian
penti.r
a
acapara
capitalul
acumulat
de romani
pane
in 1989,
ca
gi
proflturile
realizate
de acest capital,
dupd 1989.
Toata.aceastd
avutie
a fost
trecutd in
proprietatea
private
a
minorltalii
autohtone'
formatd
din cei
care s-au instalat
la
conducerea
statului
romAn
9i
a itreinilor,
care
au cumparat Ia
pie{uri
de njmic
ce'a
mal mare
parte
a capitalului
furat
de cetre
guvernanti
de Ia
poporul
rom6n,
prin
Legea
nr. 15/1990.
in
felul acestj,
a fost create
o
pdturd
minoritard
foarte
bogatd, oligarhia,
care
deline cea
mai
mare
parte
a
capitaltlui
utilizat in
Romania
si care controleaze
total
gi
statul roman.
Asa
se face
ce, in
prezent,
in
Rominia funclioneazi
nu un stat
democratic,
al
poporului,
ci un
stat oligarhic
(oligos
=
pulin;
arche
=
putere),
un stat
al minoriutii
imboge{ite
prin
jaful
denumit
privatizare,
Principii
fundamentale
Scoaterea
poporului
rom6n
din.marasmul
economic,
politic,
social si moral
in care
a
fost
adus de statul
roman
uzurpator
necesita
schimbarea,
din temelii,
a.legii fundamentale
a societalii
romane$ti,
a Constituliei
Romaniei.
Acestui
scop
ii
rasplnJe
ini iativa.legislativa cetd eneascd privind
revizuirea
constitutiei
Rom6niei,
pe
care
o
propunem
spre
aprobarea
poporului
romAn.
La baza
proiectului
de revizuire
sunt
asezate
urmatoarele
princjpii
fundamentale:
l Statul
este creat
de
popor.
Statul
existd
gi
funclioneazd
sub controlul poporului.
Raliunea
de a
fi
a statului
este
sd
slujeascd
poporul,
sd apere
drepturile gi
libertalile
cetelenllor,
sd furnizeze servicii
de
uz si
de
interes
public
pentru
toti cetdtenii
sei.
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 7/64
MONITORUL OFICIALAL
ROI,IANIEI. PARTEA I. Nr,
886/26.XI,2015
7
2.
Poporul
poate
sa-gi exercite
controlul asupra statului, asupra
puterii politice,
dacd
si
numai
daca el,
poporul,
detine
si
economicd, dace
este
proprietar
asupra
capitalului. Constitulia trebuie sd
dispuni
mecanismele
juridice
s.i financiare
prin
poporul
sd devine
gi
si rdmdni
proprietar
al capitalului utilizat in economia nationald.
3. Statul
este constituit
din mai multe componente, numite
autoritdti ale statului,
complet separate una
de alta
gi
total
una fald
de alta, care
se controleazd reciproc
gi
toate sunt controlate de
popor.
Se
propune
ca statul romen
sd
fie
din noud
componente: legislativd,
executivS,
judecdtoreascd,
mediatice, financiard,
electorale,
morald, statisticd, stiintificd.
4.
Romania
este
patria poporului
roman.
Statul romrin
este obligat sa apere teritoriul national
al
poporuluisdu,
sd
actioneze
pentru
Reintregirea
Patriei cu teritoriile rupte
din trupul
ldrii
de catre
participanlii
la cel
de
al Doilea
Razboi Mondial.
5. In Romania func[ioneaza
o economie
democratice, in
care
majoritatea
capitalului se afld in
proprietatea
privatd
a
cetetenilor.
Romanii,
stepani
pe
capitalul gi teritoriul nafional
9i
pe
resursele naturale
ale
lirii
Cea mai importante
prevedere
a
proiectului
de
revizuire
consld in reconstituirea
drepturilor de
proprietate
ale
poporului
asupra capitalului
nalional, asupra teritoriului national
si
asupra resurselor naturale
ale
drii.
Numai reconstituirea
drepturilor
proprietate
asupra
capitalului,
pemantului
gi
resurselor
naturale ale
ldrii
va face
posibilS
si recastigarea
celorlalte drepturi
si
ale romAnilor.
Improprietirirea
cetatenilor
cu capital
productiv
Proiectul
prevede
constituirea Fondului
nalional de capital distributiv, in care va fi
colectate o cincime din
produsul
intern
tarii,
in
principal,
prin
instituirea impozitului
progresiv
pe proprietati.
Sumele banegti
colectate in acest Fond vor fi folosite
improprieterirea
cetdtenilor romani cu capital
productiv:
terenuri, construclii, magini, utilaje,
echipamente, licenle, brevete
prin
aceastd improprietirire, este unul triplu:
a)
constituirea
unei
surse sigure
gi permanente
pentru
investilii
in
sectorul
privat
al
economiei nalionale;
b)
despAgubirea cetatenilor Romaniei pentru capitalul si profiturile de care
au
prin
aga-zisa
privatizare;
gi
c) construc,tia economiei democratice, o economje in
care majoritatea capitalului
sd
gi
se remana in
proprietatea private
a ma.joritalii
cetelenilor
[erii.
Trecerea capitalului, a
puterii
economice, in mAinile
celor
mulli,
poporului,
va
crea temelia trainicd a statului
democratic, a statului
poporului.
Statul roman va fi
obligat sd recupereze intregul capital
pe
care
gi
l-a insugit
prin
Legea
nr.
1 5/1990 si
pe
care
Fa
vandut,
legile
privatizerii.
Capitalul vandut ilegal va
fi
confiscat. Capitalul vandut legal va
fi
rascumpdrat.
Rescumpdrarea va fi fricutd
bani de la Fondul national
de capital distributiv. Capitalul recuperat va fi trecut in
patrimoniul
Fondului nalional de
pensii publice,
la completarea activului
net al
acestui Fond,
gi
in
patrimoniul
Fondului nalional
de
capital distributiv
gi,
ulterior, in
proprietatea
a cetetenilor
t;rii.
Statul este administrator
al
proprietelii publice
in
goana
lor dupir
jaf
si
imbogdtire.
guvernanlii
romani
au inventat ceea ce ei numesc
proprietatea
PRIVATA a
statului.
s-au mullumit se treace in
proprietatea
statului lor bunurile aflate in
proprietatea poporului
romAn,
dar au
trecut
cea
mai mare
a
acestor bunuri in
aga-zisa
proprietate privatd
a statului, ca
se
le
poate
vinde, se le
scoat5
la mezat,
pentru
ca sd le
poatd
striinii,
la preturi subevaluate.
Proiectul
de
lege
propus
de cetaleni
pentru
revizuirea
Constitutiei
desfiinteaze
aceasta aga-zise
proprietate
a statului, fie
privatd
sau
publice.
Statul nu
produce
avulie, ca atare nu
poate
fi
proprietar
asupra niciunui
fel de bunuri. Numai
cetd,tenii,
poporul
produce
avutie.
Numai el,
poporul, poate
fi
proprietar.
El,
poporul,
hotdrdgte
ca o
parte
din avulia
creati
de el sd
in
proprietatea
publica,
a tuturor cetelenilor
6rii,
sau a comunitdlilor Iocale. El,
poborul, prin
Constitulie,
incredinteazd statului
autoritdlilor
publice
locale,
spre folosinld sau spre administrare, bunurile aflate in aceastA
proprietate publice.
Statul nu este
Statul este numai
utilizator
sbu administrator al bunurilor
aflate in
proprietatea publicd,
a
poporului.
.'
Statul nu este nici
comerciant,
nici
negustor
Statul nL(
poate
vinde
buni..rrile aflate
in
proprietatea publicd,
a
poporului.
Bunurile intrate in
proprietate publica
sunt
insesizabild
9i
imprescripfibile.
Orice bun
intrat
in
proprietate
publice
este folosit
pand
la completa lui uzura, cand
din
funcliune
gi
casat, conform
prevederilor
legii.
Orice bun
intrat
in
proprietate
publica
este
folosit in
scopul
pentru
care
sau'achizilionat, acela de a furniza bunuri
qi
servicii
cetetenilor,
de uz si de interes
public.
Resursele
naturale, exploatate
prin
regii ale statului roman
Proiebtul
de
lege
propus obliga statul
roman
sd exploateze
gi sd
valorifice resursele
naturale
ale
larii
prin
fo4e
proprii,
prin
regii autonome, subordonate
guvernului
sau
autoritdtilor
publice
locale. Proiectul
propune,
de
asemenea,
tut0rbr
regiilor autonome
in
sectoarele economice
de
importantd strategica sau cu caracter de monopol.
Fondul national
de
pensii publice.
Dreptate
pentru pensionari
Statul roman
postdecembrist
gi-a insugit,
prin
Legea nr.
15i
1990,
gi
capitalul acumulat
de statul
comunist din
contribuliile
ale
cetetenilor
arii.
Actualii
pensionari
ai Romaniei
au
fost de doud
ori
deposedati,
furali. Li s-a furat
gi
capitalul
pentru pensii
gi
capitalul acumulat din
profiturile
realizate
de
intreprinderile in
care au
muncit
ca
salaria i,
ar fi fost ca, ?n 1990, sd se calculeze
valoarea,
la zi, a Fondului
national
de
pensii publice
si,
aceasta valoare, fondul sa
fi
devenit aclionar la societdlile comerciale create din fostele intreprinderi de stat.
in felul acesta,
Romaniei si-ar fi
primit pensiile
de
la
fondul lor de
pensii,
nu din contribuliile actualilor salariati. Guvernantii au
preferat
le fure banii
gi
sd-i transforme
pe pensionari
in
cersetori
ai
aga-zisului
buget de asigurdri sociale.
l\,4ai
mult, au
invrdbit
societatea
generatia
tanerA
impotriva
celei
varstnice,
prezentata
ca fiind inkelinute de actualii salariali.
Statul
roman
trebuie
obligat sd
repare marea nedreptate
fdcuta
actualilor
gi
viitorilor
pensionari
ai
larii.
in acest
sens,
cetatenesc de revizuire
a
Constitutiei prevede
crearea
Fondului national
de
pensii publice. Statul va trebui
si
calculeze
actuald
a
activului
net
al Fondului nalional de
pensii publice.
Cu
aceastd valoare, Fondul
va
deveni aclionar
la
societdlile
create orin aolicarea orevederilor Leoii nr. 15/1990. Proiectul interzice oblioarea cetatenilor sd contribuie la fonduri
de
pensii.
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 8/64
8
l,4oNIToRUL
oFtctALAL
RoMANtEt,
pARrEAt,
Nr.886/26.Xt.2015
Mai multe fonduri
na-tionale,
destinate
reconstructiei
5rii
Statul
roman va
trebui
sd
creeze si un Fond national de asigurari de sanatate si un Fond national
de
somaj, in care
sd
fie
colectate contributiile
participantilor
la aceste fonduri. Disponibilitetile bdnesli ale acestor fonduri, ca
gi
cele ale Fondului national
de
pensii publice
vor fi depozitate
la
Casa
de Economii si Consemnaliuni
9i
vor
fi
folosite
pentru
acordarea de credite intreprinderilor
mici
gi
mijlocii,
pentru
construirea de capacitdli de
produclie
gi
crearea de locuri de muncd.
Se
propune
9i
crearea unui Fond nalional de mediu,
care
va fi alimentat
cu sumele
plAtite
ca amenzi de cetre
poluatori
gi
va finanta
proiectele
de
refacere
a
mediului,
precum
gi
a Fondului
national
pentru
inovare, care va fi alimentat din redeventele
Tncasate
pentru
fabricarea
gi
comercializarea
produselor
gi
tehnologiilor
create
prin proiectele
finanlate
de Fond.
Proiectul
propune
gi
crearea unui Fond nalional valutar de rulment, constituit din numerar in valutd, Ia dispozilla Guvernului
Romdniei, care sa
poata
fi utilizat in caz de rdzboi, de mobilizare, de asediu sau de urgenld. Aceastd
propunere
se coreleaza
cu
aceea
referitoare
la constituirea rezervei interna,tionale a Romaniei
numai
din
aur,
prin
renunlarea la rezerya oficiald valutard,
vulnerabild, avand in vedere starea actuala
gi previzibilS
a sistemului
financiar internalional.
Sistem financiar subordonat intereselor cetilenilor
Proiectul
de lege
privind
revizuirea
Constitutiei
propune
schimbdri
radicale
in
conslruclia
sistemului
financiar
al
5rii.
Proiectul impune instituirea controlului
poporului
asupra intregului sistem financiar,
inclusiv
asupra Bdncii Nationale
a
Romaniei. Sistemul financiar trebuie transformat din
instrument
de
jefuire
a
poporului
?n instrument de apdrare a veniturilor
si
capitalurilor cetelenilor, a dreptului
poporului
roman de a
fi
stdpan
pe
avulia
pe
care o creeaze
ptin
munca sa. in
lara
sa.
Credite
numai
in lei,
pentru
investitii
productive
Proiectul dispune folosirea numai
a
monedei na,tionale, leul,
in efectuarea operaliunilor de incasdri
gi
plati,
ca
gi
in
acordarea de
credite.
Acordd dreptul
de a
crea bani numai Bdncii Nalionale
a
Romaniei.
Obligd bencile
care
activeazd
in Romania
sd acorde credite
numai
in
lei
si
numai pentru
investi,tii,
pentru crearea de capaciteli de
produc,tie.
Singurele institulii care
pot
acorda credite
pentru
consum sunt casele de
ajutor
reciproc,
ca asociatii
nonprofit, care acordd credite numai membrilor
lor.
Tezaurul de aur al
poporului
se fie
pistrat
in
lare
Avand in vedere ca rezervele de aur
a1e
ldrii
au
fost
scoase
din
lara
gi
ca
cea
mai
mare
parte
a
rezervelor valutare
ale
terii sunt constituite din
aqa-zise
,,valori
mobiliare", adica hartii emise
de diverse state
gi
institulii financiare internalionale, a ceror
valoare
poate
fi spulberata de orice,teapd
prezentate
sub
denumirea
de
,,criza
financiare", o bund
parte
din aceste
rezerve liind
fecute
cu bani
imprumutaji
de
cetre Banca Nalionale a Romaniei de
la FMl,
proiectul
de lege
propus
dispune aducerea
in
1ar6
a
rezervei de
aur,
vAnzarea hirtiilor
(valori
mobiliare),
de care
statul
si
poporul
romin
nu
au
nevoie
gi
rambursarea
imprumuturilor
de
la FMI
gi
alte
institulii de acelagi fel, astfel incat rezervele internationale
ale Romaniei
se
fie constituite din
valori reale,
din
aur.
pestrat
in
lara.
Se
propune
trecerea
rezervelor internationale
ale
Romaniei din administrarea
Bdncii Nationale a Romaniei in
administrarea
l\4inisterului
de
Finante.
Statul
si
func ioneze cu bugete echilibrate,
fAra
imprumuturi
Proiectul
propune
obligarea
statului roman sa funclioneze cu
bugete echilibrate sau cu excedente. Statul
romAn
si
autoritdlile
publice locale nu se
pot
imprumuta
decat
in
situa,tii
deosebite,
in
stare de
fizboi,
de asediu sau
de
urgenld.
ln
proiect
sunt introduse
prevederi
menite se
pund
ordine
in actjvitatea unor componente
importante ale sjstemului financiar
al
{irii,
care sd nu
mai
poatd
fi
folosite de cetre
guvernanli
9i
,,beiejii
degtepli"
pentru
manipularea
prelurilor
pe pielele
financiare
si
jefuirea
cetdlenilor.
O reali
9i
completa
separalie
gi
independenle
a
puterilor
in stat
in
prezent,
Parlamentul
(puterea
Iegislativd) numegte
guvernul,
deci
puterea
executivd.
Tot
parlamentul
numegte membrii
Curtii Constitutionale
(putere
judecdtoreascd),
membrii
Consiliului
Superior
al Magistraturii
(putere
judecdtoreasce),
membrii
Consiliului Audiovizualului
(putere
mediatica), membrii Consiliului
de
administra[ie al Bdncii
Nalionale a Romaniei
(putere
financiare). Pregedintele
Romaniei
(putere
executive)
numegte
judecetorii
si
procurorii (putere
judecatoreasca)
etc.
Aici, in
acest
amestec al
puterilor
in treburile
celorlalte,
in
aceaste
,,coabitare"
a
puterilor
in stat se afle
principalul
izvor al cancerului corupliei
generalizate
care ucidet treptat, dar sigur, societatea
romaneasc5.
Proiectul
propus
stabilegte
o realS
gi
completd
separalie
a
puterilor
statului,
o
real6
gi
complet6 independenta
a acestora.
Toli cetatenii care vor exercita
puterea
incredintate de
popor
acestor
componente ale statului
sunt alegi de
popor.
Nicio
putere
nu
mai numegte
,,reprezentanti"
ai
poporului
in celelalte
puteri.
Poporul
isi va
alege singur,
direct,
pe
toti reprezentanlii
sdi, in toate
puterile,
in toate componentele statului.
Poporul va alege direct,
prin
vot,
9i
membrii Parlamentului
(putere,
autoritate legislativd),
si
pe
Presedintele Rom5niei
(autoritate
executiva),
9i
pe
to i conducatorii
celorlalte autoritati
ale statului:
.iudecdtoreasce,
mediaticd,
financiare, electorala, morale,
statisticd,
gtiinlifica. Parlamentul Rom6niei
va face legi
9i
nimic altceva.
Pregedintele Romaniei
va
exercita
puterea
execuliva
gi
nimic altceva.
l\,4agislra,tii
vor face dreptate
gi
nimic altceva.
Autoritatea l\4ediaticd
va
asigura
informarea
corecte a
poporului
roman
gi
nimic
mai
mult.
Rominia, continuatoare
a statului nalional
gi
unitar
constituit
in
1918
Iniliativa cetdteneascd
de revizuire
a Constituliei
RomAniei
consfinlegte dreptul
romanilor de a
fi
stdpani
pe
teritoriul
lor
national. Initiativa stabileste
cd
Romania este continuatoarea statului
na,tional
gi
unitar consfin,tit
prin
Actul Unirii Basarabiei
cu
Romania
citit
gi
semnat
in
Sfatul
Jarii
la Chigindu
pe
27 martie 1918,
prin
Declara{ia
Unirii
Bucovinei cu Rom6nia aprobatd de
Congresul General
al Bucovinei la Cernduli
in
15/28 noiembrie 1918
gi
prin
Rezolutia
MariiAdundri Nalionale de
la
1 Decembrie
19'18.
Reintregirea
Patriei,
drept al poporului
gi
obligalie
a
statului
roman
Proiectul
legislativ
propus
exprimd dreptul
9i
angajamentul
poporului
roman de a
milita
gi
a acliona,
pasnic, pentru
Reintregirea Patriei,
prin
eliminarea
definitiva
9i
irevocabila a consecinlelor
celui
de-al Doilea Rdzboi Mondial,
cu respectarea
prevederilor
tratatelor
gi
dreptului internalional.
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 9/64
I\4ONITORUL
OFICIALAL
ROMANIEI, PARTEA I, Nr,
886/26,XI,2015
9
Rominia
este deja
regionalizata, conform cerintelor
UE
Proieclul
propus
consfintegte faptul ce, in Romania, au fost create
regiuni de
dezvoltare, ln concordanla
cu obiectivele de
economice
9i
sociald ale RomAniei
gi
ale Uniunii Europene,
stabilegte cd
aceste regiuni
de dezvoltare nu sunt unitdti
si
nu
au
personalitate
juridicA.
EIe
constituie
cadrul de elaborare a
politicilor
de dezvoltare regionald
9i
de
in
conformitate cu reglementerile
europene.
Prin
crearea acestor
regiuni
de
dezvoltare,
obligatiile asumate,
in
acest
domeniu,
astfel
ce nu mai este nevoie de niciun fel de
,,regionalizare"
a
Poporul roman
are
dreptul
si
stie cine
primegte
cetelenia
romani
Proiectul de revizuire consfinlegte dreptul
poporului
de a cunoasle
numele
persoanelor
carora statul roman le acorde
rom6nd. in
acest sens, statul
este
obligat sd
publice,
in fiecare an,
lista
persoanelor
cdrora statul
roman
le-a acordat
la cerere sau
prin
adoplie, cu
precizarea
cetaleniilor
pe
care le-au
mai
delinut sau
le
dejin, ca
9i
a
prenumelor pdrintilor.
Partide
politice
feri finantare de la buget,
firi
criterii etnice
Se
propun
noi norme referitoare la infiintarea si functionarea
partidelor
politice.
Se
propune
interzicerea constituirii
de
pe
criterii etnice, interzicerea finanlarii de
la
buget a
partidelor
politice,
tratament egal
pentru
toate
partidele politice
conform legii.
Doua zile nationale,
pe
I
Mai, Ziua Independenlei,
9i
1 Decembrie,
Ziua
Marii
Uniri. lmnul nalional
,,Trei
culori"
Se
propune
ca
Romania
sa aibd
doua zile nationale:
I
Mai, Ziua
Independenlei,
gi
1 Decembrie, Ziua Ma(ii
Uniri, lmnul
sd fie
,,Trei
culori", cu muzica si versurile compozitorului
Ciprian Porumbescu,
iar
stema
larii
se fie imprimate
culoarea
galben
a
tricolorului.
Crimele impotriva
poporului
roman,
imprescriptibile
Proiectul
de
revizuire propune ca,
chiarin
articolul
15
al
Constitu,tiei,
care deschide titlul referitor
la
drepturile, libertatile
9i
fundamentale ale cetelenilor
Romaniei, se se
precizeze
ca
faptele comise impotriva caracterului
nalional, suveran
gi
gi
indivizibil al statului roman, tradarea
tarii,
precum
Si
faptele care conduc la subminarea economiei
nalionale
a
puterii
de stat constituie
crime impotriva
poporului
romdn
gi
sunt
imprescriptibile.
Dreptul
de
acliune incepe de la data
comiterii
Informatia
publici,
sub controlul
poporului
Avand in vedre rolul
pe
care il are
informalia in societatea
actualS,
mai ales manipularea
politicd
a
maselor
prin
intermediul
ca.9i al celorlalte
mijloace mass-media,
proiectul propune
includerea
puterii
media
printre
componentele statului
roman.
acest
sens, se
propune
crearea Autoritdtii
Mediatice, care va funcliona
sub controlul
poporului,
avand
ca misiune
garantarea
a
cetd{enilor
tdrii de cdtre toli furnizorii de servicii
media
autorizali de statul roman. Pregedintele
Autoritatii
va fi ales de
popor, prin
vot
direct,
universal, secret, liber exprimat,
ca
gi
Pregedintele
Romaniei.
Se
propune
si crearea Serviciului
National de Presd, Radio
giTeleviziune, care va funcliona ca institutie
publicd
autonome,
poporului, scos complet de sub influenta politicienilor, dar
gi
de
sub influenla mogulilor din mass-media. Acest serviciu
obligalia sd furnizeze,
gratuit,
cetdlenilor
Rom6niei,
prin publicalii
proprii,
agentii de
presd, posturi
de
radio
9i
televiziune,
de care cetatenii
au nevoie,
pentru
a lua decizii corecte,
care
sa-i ajute sd se incadreze, cu succes,
in societatea
care
triiesc.
9i
directorul acestui serviciu
va fi ales de
popor.
Se
propune
ca
manipularea, insulta
gi
calomnia sa
fie sanclionate,
conform legii.
Hrane sAnatoasa, ferA
substan e toxice
gi
otr;vitoare
I
Pentru o
mai
bunA
exercitare €I dreptului cetdtenilor
la ocrotirea
senetdtii, se
propune
obligarea
statului sa ia
masuri care
asigure
accesul neingrddit al cetetenilor
la
o hrand sdnatoase; care
sa
nu contine substanle toxice
9i
otravitoare,
accesul la
naturale. la
apa
curatd
gi
la aer curat.
Vot la urne, dar
9i
prin
corespondenli
in
vederea imbunatatirii vielii
politice,
a
modului in care este
guvernate
ara,
se
propune
ca
participarea
la vot sa
se
facd
prin
coresponden,te, care
sd
permite participarea
la vot a tuturor cetatenilor
Frii,
inclusiv a celor
pleca,ti,
temporar,
din
lara.
Maximum douA mandate,
pentru
toate
func iile elective
Cu acelagi scop, al
imbundtdlirii
modului cum este guvernate
lara,
se propune limitarea numarului de mandate la doua,
toate func-tiile elective
din slatul
roman. Se
propune,
de asemenea,
ca
orice
persoand
care
a
fost aleasa
pe
listele unui
pariid
sd-gi
piardd
mandatul dacd
pdrasegte partidul
in
cauza.
Pentru o mai bund exercitare
a drepturilor de
asociere si de initiative
economica
sunt
prevdzute
clauze
care intezic orice
partea
institutiilor
publice
executive
la inregistrarea
asocierilor
gi
a agentilor economici.
Cdsitorie
numai intre
berbat
si femeie
Tinand seama de
rolul de neinlocuit
pe
care
il are familia in cregterea,
educalia
gi
instruirea copiilor,
a tinerei
generatii
de
propune
ca, in Romania, casitoria
sd se
poate
incheia
numai
intre bdrbat
gi
femeie,
care au implinit
varsta
de
18 ani.
Parlament unicameral.
Maximum 300 de
parlamentari
Proiectul
propune
ca
Parlamentul Romaniei sd
fie format dintr-o
singure
camerd, Camera Reprezentanlilor,
compusd
din
membri, in conformitate ou
rezultatul
referendumului national
din 22 noiembrie
2009.
Expertiza
profesionali,
prezenle
in toate
structurile
statului
Se
propune
ca in toate autoritdlile statului
se
funclioneze
consilii
consultative,
constituite din expe4i
in domeniile
respective,
de organizaliile
profesionale gi
de asociatiile comunilare, validati de
pregedinlii
autoritdlilor
in
cauze.
N4andatul
membrilor
este de 6 ani, astfel
incdt
sd se asigure
continuitatea aplicdrii
expertizei lor in elaborarea
politicilor
publice.
Aceeagi expertize
va
fi
prezente gi
in consiliile de supraveghere
ale
fondurilor nalionale create
potrivit prevederilor
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 10/64
I\4ONITORUL
OFICIALAL ROMANIEI. PARTEA I.
Nr.
886i26.XI,2015
O
reali
democratie
participativi
Controlul
poporului
asupra statului
se
va realiza
nu numai
prin
alegerea
directd, de
citre
popor,
a tuturor reprezentantilor
sei in toate
componentele, in toate autoritatile
statului, dar si prin
cresterea
participdrii
directe a
poporului,
a cetelenilor la
procesul
de legiferare,
de stabilire
a
normelor
de convietuire sociala.
ln
acest sens,
proiectul
de revizuire
prevede
ce
poporul
are dreptul,
oricand, sd-gi
exprime,
prin
referendum,
voinla cu
privire
la orice
problema
de interes
national, sau local,
cetSfenii avAnd
dreptui
la
iniliativa
legislative.
Proiectul obliga Parlamentul
sa ia in dezbatere iniliativele
legislative ale cetelenilor,
in
caz
de
refuz
Parlamentul
fiind dizolvat. Mai mult,
in cazulin care Parlamentul
respinge o iniliativ6 legislativA
a cetdlenilor, Autoritatea Electorald
este obligatd
se
organizeze referendum
pentru
adoptarea sau respingerea
proiectului
respins de Padament. Daca
proiectul
este
aprobat, de popor, prin referendum, Parlamentul este dizolvat. Si mai mult. Toate persoanele alese in functii publice
pot fi
demise,
oricand,
de ceteteni, cu un numer de voturi
mai mare decat cel
cu
care au fost
alese.
Pentru supravegherea
modului in care autoritatile
statului si autoritetile
locale
isi
indeplinesc obligatiile legale
si
angajamentele
electorale
se
propune
constituirea asocialiilor
comunitire,
ca organisme
ale'exercitdrii democra-1iei direcG. Toii
cetalenii
cu drept de vot vor fi membri
ai asocialiei comunitare
din
localitatea in
care traiesc. Asociatiile comunitare isi
constituie
uniuni
judele
si
Uniunea Nalionala a Asociatiilor
Comunitare, in care va funcliona
Sfatul
Tarii,
ca organ consultativ al Uniunii.
Proiectul
de constitulie a fost elaborat astfel
incat sd
reprezinte
un
model
de
stat organic care
permite
optimizarea
eforturilor
cu
maximizarea rezultatelor.
De aceea modelul
s-a structurat
pe
o modelare matematice a sustenabilitdtii ce
permite
proiectarea
de
programe
gl
de solulii
de
iegire
din crizi
pe
un cadru institu,tional eficient
gi
uman. Principalele
principii
Iuate in
considerare in modelarea
sistemului constitutional au fost:
-
principiul
conservdrii
si
promoverii
valorilor
nationale:
-
principiul
conservdrii si eficientiziirii
statului;
-
principiul
conserv6rii echilibrelor
funclionale
prin
managementului crizelor;
-
principiul
promovarii
unei economil sustenabile
gi
al asigurerii
calitetii;
-
principiul bgalitdtii sanselor
gi
al
respecterii
drepiurilor
findamentale:
-
principiul
selecliilor
pozilive
in administrarea
ldrii
pe
criteriile competentei, responsabilitetii,
calitetii in muncd si al implicerii sociale:
-
principiul
competitiei
pozitive
in
managementul na'tional;
-
principiul
economisirii
gi
optimizarii resurselor
prin
respectul valoric
gi
eliminarea redundanlelor
gi
a
risipei;
-
principiul
respectului fald
de:
naturd,
culture,
proprietate, produsul
unei munci bine fecute;
-
principiul
optimizerii efortului
gi
al inovarii sustenabile;
-
principiul
suveranitetii
9i
independen,tei;
-
principiul
cooperdrii cu te4e state
pe programe
de interes
comun.
Vectorii
constitulionali ce consolideaze ansamblul structural sunt:
-
sector financiar, administrarea
eficiente
in
timp
reali
-
sector.judec6toresc, impiedicarea crizelor
gi
dezastrelor naturale, economice,
sociale;
-
mass-media,
promovarea
inovdrii
tehnologice
gi
a rezultatelor deosebite;
-
legislativul,
proiectarea
sistemului
ce
asigurd
protejarea
resurselor naturale
si regenerabile;
-
managementul
crizelor,
promovarea
tehnologiilor inovative cu feedback la mediu;
-
executivul, retehnologizarea
gi
reprofesionalizarea la nivel nalional;
-
supraveghere
bancara, controlul averilor,
portofolii
de solulii organizatorice
gi
uniteli specializate
public-private;
-
responsabilitatea informaliilor transmise, sprijinirea
prin
venture capital a
programelor
inovative
gi
tesiarea
efectelor
colaterale;
-
avansarea de cdtre expe4i de
propuneri
de
proiecte
discutate
public,
trecerea la tehnologii neinvazive si sustenabile;
-
parteneriate public-private,
retele
profssionale,
recuperarea mediului
cu ajutor tehnologic;
-
structuri de ac,tiune ale
gocietalii
civile, introducerea tehnologiilor sustenabile
gi
retehnologizarea la nivel nationall
-
fonduri de buffer,
programe
de
alerti
si
interventie
s,i
derulare
a
programelor
de dezvoltare.
.'
Ne
exprimam convingerea ceedoptarea
proiectului
de lege
privind
revizuirea
Conslituliei Romaniei,
pe
care il
propunem,
va
imbunateti
radical functionarea
statului
romAn,
a
intregii
societe,ti
romanegti, va
scoate
poporul
romAn
din serdcie
gi
umilinla
9i
il va
propulsi
pe
calea lib;rtdlii,
a
ijemnitejii, a
piogresul-ri,
a civililaliei
9i
bunastdrii.
1.
Avrdmu d Cezar-Cetdlin
2.
Bdleceanu Virgil
3. Bdlin Gtr,eorghe
4. Boboc Petrache
5. Chelaru Mircia
6. Cojocaru Constantin
7.
Colceag Florian
8. Colceag Dorina-Olga
9. Dima Petricd
10. Dobra Nicolae
11. Dumitrescu Florea
12. Dumitrescu
9tefan
1 3. Enache Emanuel-Lucian
14. Florescu Giani-Mircea
'15.
Gheorghiu loan
16.
llie N4arian
17. Manea Dumitru
18. Mihail Georgeta
19.
Miheile Mihai
Membrii Comitetului de
initiativa:
'10
20. Mocanu
An d
re
i- Nile d d lin
21. Moldovanu Cezerel
22. Moldovan
Ciprian
23. Nae Emil-Marian
24. Nestase
Gabriel
25. Onofrei
Ghiocel
26. Popa Elena
27. Popovici Denisa
28. Rignitd
Gheorghe
29.
Rotaru Neculai
30. Seba Claudia Laura
31. Stana
$tefan
32. Steneci-Tragca Dumitru
33.
Taftd
Lucian
34.
Tragce Cristian
35. Ungureanu Dan-Constantin
36. Voicu Mihai
37. Volf Luiza-Tanla
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 11/64
MONITORUL
OFICIAL
AL ROMANIEI.
PARTEA
I, Nr. 886/26.XI.2015
PARLAMENTUL ROMANIEI
rNrTrATrvA LEGTSLATIVA
LEGE
privind
revizuirea
Constituliei
Rominiei
11
S
E N
AT
U
LAMERA
D E P U
TA
T
I L O
R
Parlamentul Romaniei
adoptd
prezenta
lege.
Art. l.
-
Constitutia Romaniei, revizuitd
prin
Legea
42912003,
aprobatd
prin
referendum nalional organizat in
de
18-19
octombrie
2003
si
republicati
in
Monitorul
nr. 767
din 31 octombrie
2003, se
si se comDleteazd astfel:
t. iniinte
de titlul
I se
introduce
un
preambul,
cu
..PREAMBUL
Noi,
poporul
roman,
congtienli de respunderea noastre in fata lui Dumnezeu
gi
a
multumind strdmogilor pentru ce au
creat
pentru
noi
si
civilizalia
romaneascd,
dorind sd
asigurdm
bundstarea si fericirea
noastre
si
a
construim
un stat al
nostru,
national,
suveran
independent, unitar, indivizibil
Qi
democratic, cladit
pe
temelia
civilizaliei
romanegti,
slujitor competent
gi
responsabil al
gi
intereselor noastre, capabil sa se integreze cu
in familia statelor suverane ale Uniunii Europene,
gtiind
ca singura cale
prin
care
putem
stapani
gi
apdra
demnitatea,
bundstarea
gi
fericirea, drepturile
prin
sangele
stramogilor
asupra teritoriului
nalional,
pdmant
si
asupra avuliei
care am creat-o
gi pe
care o
creim,
prin
munca noastrd, este
economiei democratice,
prin
improprietSrirea cu
a
tuluror cetdtenilor,
astfel
incet
ma.joritatea capitalului
rdmane,
pentru
totdeauna, in
proprietatea private
a
majoritelii
inteleg6nd cd numai detinand
puterea
economicS,
poporul
deline
gi
puterea politicd,
va
controla
9i
statul
sdu
giigi
impune si
propriile
sale valori morale: credinta;
demnitatea;
dreptatea;
adevdrul; cinstea; onoarea; curajul;
munca;
de iniliativa
gi
de inlreprindere; omenia;
ospitalitatea;
dragostea
pentru
semeni,
pentru
familie,
pentru popor
pentru
lard;
neagresiunea
gi
nearnestecul in treburile altor
am hotdrat,
prin
referendum,
sa
adoptem
prezenta
a
Romaniei."
2. Articolul 1 se
modifici
9i
va avea
urmetorul cuprins:
,,(1)
Rom6nia
este stat
national, suveran
gi
independent,
Eemocratic
gi
social.
(2)
Forma
de
guvernemant
a statului roman este
republica.
de
guverndmant poate
fi
modificata
prin
referendum
(3)
Statul roman este cl6dit
pe
temelia valorilor
morale
ale civilizafiei romanegti:
credinla, demnitateai
dreptatea; adeverul;
cinstea; onoarea; curajul;
munca;
iniliative
gi
de intreprindere; omenia; ospitalitatea;
dragostea
pentru
semeni,
pentru
familie,
pentru popor
pentru,tare;
neagresiunea
gi
neamestecul
in treburile altor
(4)
Statul
rom6n
se
otganizeaze
pe
baza
principiilor
poporului
asupra statului, separa,tiei,
independenlei
gi
autoritdtilor
statului
-
Iegislativd,
executivd,
mediaticd, financiard, electorala,
statistice,
gtiintifice
-
in
cadrul democraliei
cons^titutionale.
statuluisunt cele stabilite
prin
Constitutie.
lntre
ele
nu
existe
raporturi
de subordonare
ierarhicd,
ci
numai relatii
de
colaborare
gi
de control reciproc
(5)
Romania
este stat
de drept,
in care respectarea
Constitutiei,
a
suprematiei
sale, a
legilor
gi
a
hoterarilor
judecdtoregti
este obligatorie,
cu
exceptia cazurilor in care legile
gi
hotdrarile
judecetoregti
sunt adoptate abuziy
prin
uzurparea
autoritdlilor
gi
instituliilor
statului.
3. Dupe articolul 1 se inlroduce un nou articol,
1.1,
astfel:
Denumirea articolului va fi
,,Uniunea
Europeani".
Articolul va avea urmitorul cuprins:
,.(1)
Romania este stat membru al Uniunii Europene.
(2)
Romania aplicd
prevederile
tratatelor constitutive ale
Uniunii
Europene,
precum
gi
celelalte
reglementdri ale Uniunii,
stabilite
in conformitate
cu
prevederile
tratatelor constitutive.
(3)
Revizuirea tratatelor constitutive
ale Uniunii Europene se
aprobd
de
poporul
roman,
prin
referendum.
(4)
Poporul roman
poate
hotdri,
prin
referendum, retragerea
Romaniei
din Uniunea Europeane, in cazul in care considere cd
reglementerile
sau
ac,tiunile
Uniunii
Europene
contravin
intereselor sale, cu
respectarea
prevederilor
tratatelor
constitutive
ale Uniunii."
4.
Articolul 2 se
modifici
gi
se completeazi
astfel:
Alineatul
(1)
va
avea urmdtorul
cuprins:
'
,,(1)
Suveranitatea na,tionald apa4ine
poporului,
care
o
exercita
prin
referendum, ca instrument al democratiei
directe,
gi
prin
autoritAtile statului
gi
autoritetile
locale, constituite
potrivit
Constilutiei,
prin
alegeri libere,
periodice gi
corecte."
Dupd
alineatul
(1)
se
introduc doue
noi
alineate,
cu urmatorul
cuprins:
,,(1.1)
Poporul incredin{eazd o
parte
din
atributele
suveranitalii
sale autoritdlilor
statului
gi
auloritatilor locale,
care
le
exercitd
in
numele
gi
in
interesul
poporului,
potravit
Constitutiei.
(1.2)
Orice incdlcare a mandatului
'incredinfat
autoritelilor
statului
si autoritdtilor locale va
fi
sanclionat
de
popor, prin
referendum,
potrivrt
Constituliei.
5.
Dupi
articolul
2,
se
introduce
un nou articol,2.1,
astfel:
Denumirea
articolului
va
fi
,,Referendumul".
Articolul
va avea urmdtorul cuprins:
,,(1)
Poporul
isi
exprima
voinla cu
privire
la orice
probleme
de interes
national sau local,
prin
referendum, organizat
potrivit
Constitutiei
si legii.
(2)
Referendumul local se organizeazd
la nivelul
comunei,
oragului,
municipiului sau
judetului,
la cererea
primarului,
a
voievodului,
a unui sfert din
numarul consilierilor
locali, respectiv
judeteni,
sau
la
cererea
a
cel
pulin
5%
din
numarul cetatenilor
cu
drept de vot ai comunei,
orasului, municipiului sau
judelului
resoectiv.
(3)
Referendumul
na ional
se
organizeazd
la initiativa
Presedintelui
Romaniei, la initiativa
a
cel
pu,tin
250.000
de
ceteleni cu drept de vot
sau,
din
oficiu,
de
cdtre Autoritatea
Electorale,
in situaliile
prevazute
in
Constitulie.
(4)
Autoritatea Electorala
este
obligatd
sd
organizeze
referendumul
iniliat
potrivit
Constituliei,
in termen de 45 zile
de
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 12/64
MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI. PARTEA I. Nr. 886/26.XI.2015
la
data inregistrdrii ini,tiativelor
la aceasta
Autoritate
sau la
ptectzeazd
cetdleniile streine
pe
care
persoanele
in
cauzd
le
termenele
prevdzute
in
Constitulie.
delin
sau le-au detinut, inainte de
primlrea
cetd,teniei romane,
(5)
Referendumul, organizat
potrivit
Constituliei, este
valabil
precum gi prenumele
celor doi
perinli
ai
persoanelor
in cauze. in
9i
igi
produce
efectele in sensul hotdrat de majoritatea celor
prima
lista,
publicata
la
sfarsitul
anului
in
care
intre in
vigoare
inscrigi
pe
listele
electorale
permanente
care
au
participat
la
prezenta
lege,
sunt cuprinse
toate
persoanele
care au
primit
referendum
gi
si-au exprimat in mod valabil votul. La referendum
cetetenia
romane incepand
cu
data de 24 ianuarie 1859
pana
la
participa
si
cetetenii care au domiciliul
sau
resedinta
ori
sfarsitul anului in care se
publice
lista.
celatoresc
in
strainetate
gi
sunt
inscrigi
pe
listele electorale
suplimentare. La referendum, optiunile de vot vor
fi
prezentate
pe
buletinele de vot in aga fel incat votanlii inscrigi
pe
listele
electorale sA
poatd
alege exprimandu-si optiunea
prin
(DAD
sau
(N
U).
(6)
Vointa
exprimata de alegatori
prin
referendum, validat
ca
fiind legal,
este obligatorie
pentru
toate
autoritetile
statului
si
autoritetile locale.
(7)
O lege sau hotarare aprobata
prin
referendum
poate
fi
modificate,
completate sau abrogatd doar
printr-un
alt
referendum."
6.
Articolul
3 se
modifici
gi
se
completeazi
astfel:
Alineatul
(2)
va avea
urmetorul
cuprins:
,,(2)
Frontierele
drii
sunt
consfinlite
prin
lege, cu
respectarea
principiilor gi
a celorlalte norme
general
admise
ale
dreptului
internalional."
Alineatul
(3)
va avea urmatorul cuprins:
,,(3)
Teritoriul este organizat, sub
aspect administraliv, in
localitati
-
comune
si orage
-
gi
judele.
Comunele sunt
compuse din
unul sau mai multe sate. In conditiile
legii,
unele
orage sunt declarate municipii."
Dupd alineatul
(3)
se introduce un nou alineat,
cu urmetorul
cuprins:
,,(3.1)
.
Reorganizarea teritoriului
nalional,
sub
aspect
administrativ,
se
aprobd
prin
referendum
national."
7. Dupi articolul 3 se introduce un nou articol,
3.1, astfel:
Denumirea
articolului
va fl:
,,Reintregirea
Patriei".
Articolul va avea urmetorul cuorins:
,,(1)
Statul roman
este
continuatorul statului national
si
unitar
consfintit
prin
Actul Unirii Basarabiei cu Romania citit
gi
semnat
in
Sfatul
lSrii
la Chiginiu
pe
27 Martle 19'18,
prin
Declaralia
Unirii Bucovinei cu
Romania aprobatd de Congresul
General
al
Bucovinei la Cernduti
in
15/28 Noiembrie 1918
9i
prin
Rezolulia
MariiAdundri
Nationale de
la 1 Decembrie 1918.
(2)
Poporul roman militeaza
9i
actioneaze,
necontenit
9i
1
pagnic,
pentru
Reintregirea Patriei,
prin
eliminarea definitiva
gi
'irevocabile
a
consecintelor celui de-atiDoilea
Rezboi Mondial,
cu
respectarea
prevederilor
tratatelor
Fi
dreptului internalional."
8. DupA articolul 3.1 se introduce
un nou
articol, 3.2,
astfel:
Denumirea articolului
va fi:
,,Regiunile
de dezvoltare".
Articolul
va
avea
urmdtorul cuprins:
,,(1)
Pe
teritoriul
Romaniei
sunt
constituite
regiuni
de
dezvoltare, care sunt
unitdti de
planificare
a dezvoltdrii
regionale
gi
de
culegel(i]a datelor statistice
specifice,
in
conformitate
cu
reglementerile
europene.
(2)
Atributiile, denumirile
9i
componenla
regiunilor de
dezvoltare sunt
stabilite
prin
lege,
care
poate
fi
modificata
prin
referendum national."
9.
Articolul
5 se
modifica
gi
se completeazi
astfel:
Alineatul
(1)
va
avea
urmatorul cuprins:
,,(1)
Cetetenia romdnd se
dobandegte, se
pestreaze
sau se
pierde
in condiliile
prevdzute
de lege,
adoptati
prin
referendum
nalional."
Dupd alineatul
(1)
se
introduc trei noi alineate,
cu urmetorul
cupnns:
,,(1
.1)
Statul
roman
tine
evidenta persoanelor cdrora li
s-a
acordat cetalenia
romand, la cerere sau
prin
adoplie,
gi
publice
lista comDletd
a acestor
persoane
in Monitorul
Oficial
al
Romaniei. Partea l.
in
ultima
zi
lucretoare a fiecerui an.
Lista
(1.2)
Etnicii romdni
care
au locuit sau locuiesc in teritorii
care
au facut parte din
teritoriJl
Rom6niei nu
au
pierdut
cete,tenia
romana. Tuturor cetatenilor care aratd cd se afld
in aceaste
situatie
gi
descendentilor
acestora
li se recunoaste cetatenia
romand,
la
cerere.
de
indat6. fdra taxe.
(1.3)
Persoanele
care au
participat,
in orice fel, Ia
genocidul
antiromanesc de dupa 1944 nu
pot primi
cetdtenia
roman5,
dace
participarea
la
genocid
este
siabilita
printr-o
hotarare
judecdtoreasca,
remase definitive."
10.
Articolul
6 se modifice
gi
va avea urmitorul cuprins:
,,(1)
Statul
recunoaqte
gi
garanteaza
tuturor cetdtenilor
sai
dreptul la
pastrarea,
dezvoltarea
gi
exprimarea identltelii
lor
etnice,
culturale, lingvistice si religioase.
(2)
lt/dsurile
de
proteclie
luate de stat
pentru
pestrarea.
dezvoltarea
gi
exprimarea identitdlilor
elnice,
culturale.
lingvistice
gi
religioase ale tuturor
cetdtenilor sai trebuie sa fie
conforme
cu
principiile
de egalitate
gi
de
nediscriminare
in
raport
cu ceilalti
cetdteni
romini.
(3)
Etnia reprezinta
comunitatea
persoanelor
care
vorbesc
aceeasi
limba maternd.
(4)
Fiecare cetdlean al Romeniei are dreptul
sa igi afirme
etnia s,i religia,
prin
declararea
acestora la
primul
recensamant
organizat
dupd data la care a implinit
varsta de 18 ani.
(5)
Beneficiaza
de
masurile de
proteclie
luate de stat
pentru
pdstrarea,
dezvoltarea si exprimarea
identitdtii
lor
etnice.
culturale,
lingvistice
9i
religioase numai cetetenii
care si-au
declarat
etnia
gi
religia, conform
alineatului
(4).
(6)
Pane
la
implinirea varstei de
18
ani, copiii
igi exercita
drepturile prin intermediul pdrintilor,
in
conditiile legii."
11
.
Articolul
7
se
modifici
gi
se completeazi
astfel:
Denumirea articolului
va fi:
,,Rominii
din afara
granitelor
statului".
Dupd alineatul
(1)
se
introduce un nou alineat,
cu urm5lorul
cupnns:
,,(2)
Romanii din teritoriile situate
in
afara
granitelor
statului
roman, teritorii care
fac
parte
din spaliul de
elnogeneze
a
poporului
roman, beneficiaza de
o atenlie speciale din
partea
statului
roman."
12.
Articolul
8
se
modifici
gi
se completeaze
astfel:
Denumirea articolului
va fi:
,,Partidele
politice".
Articolul
va avea urmetorul cuprins:
,,(1)
Pluralismul
politic
in
societatea
romaneascd
este
o
conditie
si o
garantie
a democra iei
constitu,tionale.
(2)
Partidele
politice
se constituie
giigi
desfegoara activitatea
in
condiliile
legii. Ele contribuie
la definirea si
la exprimarea
voinlei
politice
a ceHtenilor,
respect6nd
suveranitatea nalionale,
integritatea
teritoriald,
principiile
democraliei s,i statului
de drept.
(3)
Partidele
politice
sunt
obligate sd
respecte ordinea de
drept existentd,
dar au dreptulsd
urmdreasce schimbarea ei,
pe
cai
democratice.
(4)
Este
interzisd
folosirea
partidelor
politice
ca
instrumente
de
promovare
a intereselor
unor
grupuri
minorilare
care
incearcd sd acapareze
institutiile statului,
folosindu-le impotriva
intereselor
societetii.
(5)
Partidele
politice
sunt
persoane
juridice
de drept
privat.
(6)
Este interzisd constituirea
de
partide politice pe
criterii
etnice sau
religioase.
(7)
Este
interzise
functionarea
partidelor
politice
care
actioneazd
impotriva intereselor nationale.
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 13/64
MONITORUL
OFICIALAL ROMANIEI,
PARTEA
I, NT. 886/26.XI.2015
13
(8)
Toate
partidele
inregistrate,
potrivit
legii, dispun
de
drepturi,
inclusiv in
ceea
ce
privegte
reprezentarea in
gi
accesul
la timpi de antend.
(9)
Este interzisd finantarea de la bugetul
public
national
a
(10) Partidele
politice
sunt
finanlate exclusiv din
cotizaliile
de membrii
lor.
Cotizatia este aceeagi
pentru
toti
membrii
partid.
(11)
Este interzisd condilionarea constituirii
gi
functionerii
politice
de
numerul de membri ai acestora.
(12)
Este interzisd conditionarea
func iondrii
partidelor
de ob{inerea unui anumit
numdr de
voturi
in
alegeri."
13.
Articolul
10 se
comoleteazi
astfel:
Dupd alineatul
(1)
se introduce
un nou alineat, cu
urmatorul
,,(2)
Romdnia nu.
poate participa
la
rezboaie
de
agresiune,
colonizare."
14.
Articolul
11
se
modifice
9i
va avea urmitorul
cuprins:
,,(1)
Statul
roman se
obliga
se
indeplineasca
intocmai
gi
cu
normele
generale
acceptate
ale dreptului
precum gi
obligatiile
care
ii revin din tratatele
la
pane.
(2)
Tratatele la care statul roman urmeaze
sd devine
parte
se
de
poporul
romAn,
prin
referendum.
Aceste tratate
nu
avea
clauze secrete.
(3)
Dace tratatul la care statul
romin
ar urma sd devine
parte
dispozitii contrare
Constituliei, el
nu
poate
fl
ratificat
ce
a
avut loc revizuirea
Constituliei.
(4)
Tratatele la care
statul roman
este
parte,
aprobate
sa
in Vigoare. fac
parte
din
dreptul
intern.
(5)
in
interpretarea dispoziliilor
constitutionale
privind
gi
obligaliile
cetdlenilor
se
va
tine
seama
de
Declaratiei
Universale a
Drepturilor Omului
9i
ale
tratate la care statul
roman este
parte.
(6)
Tratatele internalionale
Ia
care
Romania este
parte
la
intrerii
in
vigoare a
prezentei
legi, care
conlin
prevederi
intereselor nationale,
sunt supuse
aprobdrii
poporului,
referendum
nalional, initiat de
cetdleni,
potrivit
legii."
15.
Articolul
12 se
modifici
astfel:
Alineatele
(2), (3) gi
(4)
vor
avea urmdtorul
cuprins:
,,(2\
Zilele nationale
ale Romaniei
slnt 9 mai
9i
1
decembrie.
(3)
lmnul nalional al Romaniei
este
(Trei
culori),
cu
muzica
versurile de Ciprian
Porumbescu.
(4)
Stema
terii Si
sigiliul
statului suqt
stabilite
prin
legi."
16.
Articolul 13 se completeaze
astfel:
Dupa alinealul
(1)
se introduc
patru
noi alineate,
cu urmetorul
,,(2)
Dezbaterile
publice
in
cadrul
organismelor
deliberative
statului
si
ale autoritatilor locale
se
fac
in
limba romana.
(3)
invdtarea,
cunoagterea
gi
folosirea
limbii
romane in
de serViciu cu
ceilalli ceteleni
romani
este obligatorie
toti cetatenii
Romaniei.
(4)
Limba materna
poate
fi
folositd
in
raporturile
dintre
care apa4in
aceleiagi
etnii.
(5)
Orice cetelean
roman
are dreptul
de a
pretinde
ca,
in
cu el, ceilalti
cetateni
romani sa
foloseascd
limba
17.
Articolul 14 se comDleteazi
astfel:
Dupd
alineatul
(1)
se introduce
un nou alineat,
cu urmatorul
,,(2)
Capitala
poate
tl schimbate
prin
referendum
national."
18.
Articotul
15
se
modifici
9i
se
completeazi
astfel:
Dupa alineatul
(1)
se introduce
un nou
alineat, cu
urmatorul
,,(1.1)
Legalitatea
este subordonata
binelui
individual
9i
Dupd alineatul
(2)
se introduc
patru
noi alineate,
cu
urmdtorul
cupflns:
,,(3)
Este
inlaturatd orice
prescriptie
pentru
fapte comise dupe
23 august
1944 de
persoanele
care au impiedicat
denunlarea,
cercetarea
si condamnarea
infracliunilor.
(4)
Faptele
comise impotriva caracterului
nalional, suveran
gi
independent, unitar si
indivizibil al statului
romAn, trddarea
lirii,
faptele care au condus
la
subminarea
economiei
nalionale, a
patrimoniului spiritual
gi
a
puterii
de
stat, care
au
produs
distrugerea
gi
instrainarea capltalului
nalional constituie
crime
impotriva
poporului
roman
gi
sunt
imprescriptibile.
(5)
incdlcarea
drepturilor si
libertdlilor fundamentale
ale
cetelenilor
Romaniei in timpul
regimului comunist sau
ulterior,
precum
si
protejarea
responsabililor
de aceste abuzuri,
care ar
fi trebuit
judecali,
sunt delicte
imprescriptibile.
(6)
Statul
este obligat se adopte
legi
prin
care se
fie
precizate
sancliunile
ce trebuie aplicate
tuturor funclionarilor
publici,
alegi
sau
numiti,
care se fac vinovati
de incelcarea
drepturilor
9i
libertatilor
fundamentale
ale
cetatenilor
garantate
prin
Constitutie."
19.
Articolul
16
se
modifici
gi se completeaze
astfel:
Alineatul
(3)
va
avea
urmatorul
cuprins:
,,(3)
Funcliile
publice,
clvile
sau militare,
pot
fi ocupate,
in
condi{iile
legii, de
persoanele
care
au cetelenia
romand
s,i
domiciliul
in
tara."
Alineatul
(4)
va avea urmatorui
cuprins:
,,(4)
Cetetenii
Uniunii Europene
rezidentii
in Romania care
indeplinesc
cerintele legli au
dreptul de a
alege
gi
a
fi aleqi in
autoritS ile
locale."
Dupi
alineatul
(4)
se introduc
doua
noi
alineate,
cu
urmetorul
cuprins:
,,(5)
Persoanele
care,
potrivit
hotararilor
judecetoregti,
remase
definitive, au dobandit
averi
prin
incdlcarea
legii sau nu
au
putut
justifica
averile
dob6ndite,
cele care
au fost
condamnate
pentru
infracliuni contra
sigurantei statului,
pentru
acle
de
coruptie, pentru conflict
de
interese
sau
penlru
incompatibilitate
nu
pot
ocupa
functii
publice
timp
de 10 ani,
incep6nd
cu
data
remanerii definitive
a acestor
hotdrdri
judecetoregti.
(6)
Persoanele
care ocupd funclii
publice
respund
material
9i
penal
pentru prejudiciile
create statului
sau
cetdlenilor ln cadrul
exercitdrii
atribuliilor
de serviciu,
potrivit
legii."
.
20.
Articolul
17
se completeazi
astfel:
Dupa alineatul
(1)
se
introduce un
nou alineat, cu
urmdtorul
cuprins:
,,(2)
Cetdtenii
romdni nu
pot
deline
o alta cetdlenie
dacd
aceasta
le creeaze
obligalii
contrare
intereselor
Romaniei."
21.
Articolul
19 se modifici
astfel:
Alineatul
(2)
se abrogd.
Dupi
alineatul (4) se introduce un nou alineat, cu urmalorul
cupnns:
,,(5)
Statul
roman
este
obligat
sa
intreprinde
toate
demersurile
necesare
pentru
a obline extredarea
cetalenilor
rom6ni
gasili
vinovati
pentru
orice
delicte
9i
pentru
repatrierea
integrali
a valorilor
scoase ilegal
in afara
tarii."
22.
Articolul
20
se
abroga.
23.
Articolul
21 se
modifici
dsffel:
Alineatul
('l
)
va
avea
urmatorul
cuprins:
,,(1)
Orice
persoane
se
poate
adresa
justiliei pentru
aperarea
drepturilor,
a
libertSlilor
gi
a
intereselor
sale legitime,
fdre
plata
vreunei
taxe."
Alineatul
(3)
va avea urmdtorul
cuprins:
,,(3)
Paiile au
dreptul la un
proces
echitabil
9i
la solutionarea
cauzelor
intr-un
timp optim
9i
previzibil."
Alineatul
(4)
va avea urmdlorul
cuprins:
,,(4)
Jurisdictiile
administrative
speciale
sunt
facultative
gi
gratuite."
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 14/64
14
MONITORUL
OFICIAL
AL
ROMANIEI,
PARTEA
I,
Nr.
886i26.XI.2015
24.
Articolul
22
se
completeazA
astfel:
Dupe
alineatul (1)
se
introduce
un nou
alineat,
cu
urmdtorul
cupn
ns:
,,(1.1)-Dreptul la
integritate
fizica
gi
psihice
nu
poate
fi
restrans
in
niciun
mod,
nici
chiar
in
conditiile
articolului
53."
25.
Articolul
23
se
modifica
astfel:
Alineatul
(4)
va
avea
urmetorul
cuprins:
,,(4)
In
mod
exceplional
gi
motivat,
cercetarea
sijudecarea
inprocesul
penal
se fac cu
privarea
de
libertate
i
persoanei.
Arestarea
preventivA
se
dispune
de instanta
de
iudecata
competentd
in
condiliile
legii in
cursul
procesului
oenai."
26.
Articolul
24
se
modifice
gi
se completeaze
astfel:
Alineatul (2)va
avea
urmetorui
cuprins:
'
.
,,(2)
In
tot cursul procesului,
pd(ile
au
dreptul
se fie
asistate
de
un
avocat,
ales
sau
numit
din
oficiu,
si de
a
dispune
de timpul
gi
de
inlesnirile
necesare pentru
pregaiirea
apdrarii."
Dupe
alineatul
(2)
se introduc
doud noi
alineate,
cu urmdtorul
cupflns:
,,(3).in
tot
cursul procesului,
trebuie
respectat principiul
egaliteIii
armelor
intre
piirti.
(4)
Tehnicile
speciale
de investigalie, precum
interceptarea
convorbirilor
si
comunica,tiilor
telefonice, ambientale
sau de
orice
alta naturd
sau
utilizarea
investigatorilor
cu identitate protejate,
pot
fi
folosite
in
tot cursul
cercetdrii
penale
gi
al
procesului
penal,
pe
o
durate
determinata.
numai
cu
autorizarea
instantei
de
judecata
si
sub stricta
supraveghere
a
acesteia.'
27.
Articolul
26
se
modifici
si se
completeaz;
astfel:
Alineatul (1)
va
avea
urmatorul
cuprins:
.
,,(1)_Statul
garanteazd
dreptul
cetelenilor
la via{d
intimd,
familiale
gi
privatd.
Este interzisd
supravegherea
vietii
cetateniloi
de catre
autoritdtile publice
sau de
catre
orice
persoane
fizice
si
juridice
romane
sau
strdine.
Cetdtenii
au dreptul
sd
monitorizeze
activitatea
organelor
statului,
in
totald
transparent6.',
Dup,
alineatul (2)
se inkoduce
un nou
alineat,
cu urmetorul
cuonns:
,,(3)
Statul garanteazd dreptul cetatenilor
la
protectia
datelor
cu caracter personal.
Ceta enii
nu
pot
Invoca
protectia
datelor
cu
caracter personal
in
situatia
necesitatii
apererii
unui interes
public
al
comunitetii."
28.
Articolul
2i
se
modifici
astfel:
Alineatul
(2)
va
avea
urmetorul
quprins:
,
{2)
De
la
prevederile
alineatului
(1)
se
poate
deroga
potrivit
t€gii,
pe
bazd
de mandat
explicit.gi
cu
penalitAli
severeln
caz
de
abuz,
pentru
urmdtoarele
situatir.
a)
executarea
unui mandat
de arestare
sau a unei
hotarari
judecdtoresti;
b) inlatuiarea
unei
primejdii
privind
viata,
integritatea
flzica
sau bunurile
unei
persoane;
c) apdrarea
securiEtii
nationale sau
a
ordinii publice:
d)
prevenirea
rdspdndirii
unei
epidemii.
Alineatul
(s)-va
avea
urmatorul
cuprinsj
-
,,(3)
Perchezitia
se dispune
de instanlele
judecdtoregti
gi
se
efeclueazd
in
condiliile
9i
in
formele
preiazuie
de lege.'i
29.
Articolul
29 se
modifici
astfel:
Alineatele
(1), (a)
si
(5)
vor avea
urmdtorul
cuprins:
,,(1)
Libertatea gandirii
gi
a opiniilor,
precum
si
libertatea
credintelor
rellgioase
nu
pot
fi ingrddite
sub nicio
form6.
Nimeni
nu
poate
fi
constrans
sd
adopte
o opinie
ori
sd adere
la o
credinle
religioasd
contrare
convingerilor
sale.
Nlcio
lege
nu
poate
introduce
limitAri
ale
acestui
drept.
'-
:,
'
(4)
In
relafiile
dintre
culte
sunl
interzise
orice
actiuni
de
invrdjbire
religioase.
(5)
Cultele
religioase
sunt
autonome
fata
de stat.
Ele
se
bucura
de sprijinul
statului, prin
inlesnirea
asisten{ei
religioase
in
armate,
in
spitale, in
penitenciare,
in
azile
si
in
orfelinjte.',
30.
Articolul
30
se
modifici
si se completeazi
astfel:
Alineatul (2)
va
avea
urmatorul
cuprins:
,,(2)
Cenzwa
de orice
fel
este
interzisa.
Actiunile prin
care
mijloacele
de
comunicare
'in
masd impieciica
publicarea
informatiilor.
ideilor
si
opiniilor
care
prezinta
interes
pentru
opinia
pubiicd
sunt
interzise
si se
sanctioneaza, potrivit
legii..
Alineatul
(4)
va
avea urmdtorut
cuprrns:
,,(4)
Niciun
mUloc
de
comunicare
in
masd
nu
ooate
fi
suspendat
sau
suprimat,
cu exceptia
cazurilor
de incelcare
a
tegfl.
a cazurilor
in
care a fost
impiedicatii
publicarea
unei
informa,tii
de interes public
si
a cazurilor
in
care
a fosi
incelcat
dreptul
la replice."
Dupe
alineatul
(8)
se introduce
un nou
alineat,
cu urmdtorul
cupflns:
.
,,(9)-Dreptul la replice
este
garantat.
Mrjlocul
de
comunicare
In
masa
-
pubttcatje,
post
de radio. post
de
televiziune
etc.
_
care nu
a acordat
dreptul
la
repljca, potrivit
legii,
este
sanctionat
cu
suspendarea
si
poate
pierde
licenta,
respectiv
autorizaiia
de
funclionare."
31.
Articolul
31
se modificA
si
se
completeazi
astfel:
Dupa
alineatul (2)se
introduc
doua
noi alineate,
cu
urmdtorul
cuprins:
,,(2.1)
Orice
persoand
este obligatd
sd
facd
public,
din
oficiu,
toate
bunurile,
lucrdrile
sau
serviciile
achizitionate
din
fonduri
sau resurse publice,
inclusiv
procedura
urmatd
si costurile
pentru
fiecare
achizitie.
(2.2)
Proiectele
de
acte
normative
ce
urmeazd
sd fie
adoptate
de autoritdtile
gi
jnstitutiile
publice,
cu exceptia
celor
care
au
caracter
de
urgenta,
sunt
supuse,
cu cel
pulin
30
de
zile
inainte
de
adoptare,
dezbaterii
publice.
h4ijloacele
de
comunicare
in mas6
sunt obligate
sa ofere
spalii gi
timpi
de
antene
pentru
aceste
dezbateri,
potrivit
legii.,,
Dupa
alineatul
(3)
se introduce
un nou
alineal,
cu urmatorul
cupflns:
,,(3.
1)
Niclo
exceptie
nu va
putea
fi opusd
dreptului
de
acces
la o informatie
de
interes Dublic.'
Alineatul
(4)
va avea
urmdtorul
cuprins:
,,(4)
Nilijloacete
de
comunicare
in
masa,
publice
gi private,
sunt
obligate
sd
asigure
informarea
corectd
a
publicului.
Dezinformarea
si manipularea
publicului
se
pedepsesc,
conform
legii.
"
Alineatul (5)
va
avea
urmatorul
cuprins:
..(5)
Serviciile
publice
de
pres6,
de radio
si
de
televiziune
trebuie
se
garanteze
grupurilor
sociale
si
politrce
exercrtarea
dreptului la
antend.
Organizarea
si functionarea
acestor
servicil
se
stabilesc
prin
lege.
'
32.
Articolul
32
se modifice
si se completeazi
astfel:
Alineatul (1
)
va
avea
urmdtorul
cuprins:
,,('1)
Dreptul
la invdtdturd
este
asigurat
prin
invitdmantul
general
obligatoriu,
prin
invetemantul
liceal
gi
prin
cel
profesional,
prin
invd,temantul
superior,
precum
sj
prin
aite forme
de rnstructie,
de
formare
profesionald
9i
de
formare
continue...
Dupe
alineatul (1)
se introduce
un nou
alineat,
cu urmatorul
cupnns:
-
,,(1.1)
Invelemantul
de
toate
gradele
trebuie
sd urmdreasca
dezvoltarea
deplind
a
personalitetii
umane,
maximizarea
potenIialului
individual,
formarea
de
profesionisti
de
inalte
calificare,
dezvoltarea
creativitdtii.
a
gandirij
analitice,
a
capacitiililor
inovative,
interirea
respectului
fate
de munca
bine
facutd,
a respectului
fata
de
semeni.
fata
de natura,
tata
de
istoria. tradi[iile
si valorile
civilizatiei poporului
rom6n.,
Alineatul (2)
va
avea
urmdtorul
cuprins:
,,(2)
Invdlemantul de toate gradele se desfdsoard
in
timba
romane.'
Alineatul (3)
va
avea
urm6torul
cuprins:
..(3)
Dreptul
persoanelor
de
a invata
limba lor
materna
si
dreptul
de a
putea
fl
instruite
in
aceasta
limba
sunt
garantate:
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 15/64
MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI,
PARTEA I, Nr.
886/26.XI,2015
15
exercitare
a
acestor drepturi se stabilesc
prin
Dupa
alineatul
(4)
se introduce un nou alineat, cu urmatorul
^
,,(4.1)
Invetdmantul de stat este ideologic neutru,
potrlvit
La alineatul
(5)
se adauge o noue teza, cu urmetorul cuprins:
,,Statul
stabilegte standarde de
calitate
in
educalie
pentru
nivel
gi
formd
de
invaldmant
si
monitorizeaze
Dupe
alineatul
(6)se
introduc doue
noi
alineate,
cu urmetorul
,,(6.1)
Libertatea inva,temantului
gi
a cerceterii
gtiintifice
este
(6.2)
Statul asigurd educatia
juridice,
economica,
tehnice,
morale
si
sportivd,
pe
tot
parcursul
de
invitemant,
incepand cu
invaldmantul
general
cu invdtamantul liceal
9i
cel
profesional,
la terminarea
invdtamantului
superior."
Dupd alineatul
(7)
se
introduc
cinci
noi alineate, cu urmdtorul
,,(8)
Statul acorda ajutor social
si
alte
subven,tii
de la bugetul
nalional numai
persoanelor
care au absolvit
cel
putin
s,i au oblinut o calificare
profesionale
incheiat5
cu
de absolvire.
(9)
Statul
asigure
gcolarizarea gi
calificarea
profesionald
in
de detenlie
pentru
persoanele
condamnate
in
urma
unor
aceste
persoane,
finalizarca calificArii
incepute in timpul detenliei este obligatorie.
(10)
Pentru invdldmantul
general
obligatoriu, statul
asigure
un numar minim
prin
lege."
(11)
Statul este obligat sa recupereze
cheltuielile
pe
care
fdcut cu
gcolarizarea
persoanelor
care
parasesc
ara
inainte
a
profesa
cel
pulin
cinci ani
in
domeniile
pentru
care au
fost
(12)
Statul
ia mdsuri ca si
in
inva,tdmant
performanta
sA
fie
prin
retribuirea
personalului
didactic
in funclie de
prestate."
33.
Articolul 33 se
modifici
gi
se completeazi
astfel:
Dupd
alineatul
(1)
se introduc doud
noi
alineate,
cu urmdtorul
;(1
.1
)
imbogdlirea
9i
rafinarea
Qulturala
a
romanilor sunt
un
.]a c^.iotrfo
(1.2)
Este
interzisi,
sub
sancliune
penald,
degradarea
pntr
intoxicare informalionale
gi
supunere
la condilii
viald
degenerative."
Alineatul
{3)
va avea
urmetorul cuprins:
,,(3)
Statul
trebuie
sa
asigure
pestrarea
identitdlii
spirituale,
culturii
nalionale, stimularea artelor,
protejarea
gi
patiimoniului
cultural
national,
promovarea
valorilor
si artistice ale
Romaniei
in
lume."
34. Articolul
34 se modifici
9i
se
completeazi
astfel:
Alineatul
(1)
va avea
urmetorul cuprins:
,,(1)
Dreptul
la sendtate fizicd
$i
mentald,
precum
si
la hrand
este
garantat."
Dup; alineatul
(1)
se introduce un
nou alineat, cu urmdtorul
orins I
,,(1.1)
Pentru
exercitarea dreptului
prevezut
la
alineatul
statul este obligat sd
ia mesuri
pentru
a
asigura
cetifenilor
la
alimentalie
natura16, la ape curate
9i
la aer
Dupd alineatul
(3)
se introduc
patru
noi alineate, cu
urmdtorul
,,(4)
Pacientii au dreptul
de
a-si alege medicul
curant din lista
la unitatea
sanitare cereia i se adreseaze.
(5)
Este interzise
aderarea
Romaniei
la
acorduri
internalionale
care
permit
comercializarea de seminte
ii
produse
alimentare modificate
genetic,
dacd se creeaze astfel
dependenta economicd fatd de
producatorii
aceslora.
(6)
Statul roman este
obligat
sd asigure dezvoltarea
unei
industrii
nationale farmaceutice competitive,
capabila
sd
funizeze
cetdtenilor
medicamente
ieftine
gi
de calitate.
(7)
Statul
incurajeazi
si
acorde drept
de
libera
practicd
alternativelor
medicale validate
pe plan
interna(ional."
35.
Articolul
35 se
modifici
9i
va avea
urmitorul
cuprins:
,,(1)
Statul recunoalte
gi
garanteaze
dreptul
oricdrei
persoane
la un
mediu natural senatos
gi
ecologic
funclional,
prin:
a) asigurarea
cadrului
Iegislativ,
institulional
gi
educalional,
care se
garanteze
exercitarea
acestui drept;
b)
proteclia,
utilizarea
durabile
9i
refacerea mediului
natural,
conservarea
naturii vii
gi
a celorlalte
resurse naturale;
c)
pastrarea peisajului
natural
gi
cultural, cu valoare de
conservare:
d) tragerea
la rdspundere
a
persoanelor
fizice
gi
juridice
pentru
daunele
pricinuite mediului natural.
(2)
Statul este obligat
sd
ac,tioneze
la nivel internalional
pentru
conservarea,
protejarea
9i
ameliorarea
mediului
inconjuretor
gi
a biodiversitatii
prin
crearea
giintretinerea de
arii
protejate.
(3)
Statul este obligat
se
asigure educatia
gi
lnstruirea
populatiei
in spiritul respecterii si
protejerii
mediului inconjurdtor.
(4)
Persoanele fizice
si
juridice
au obligalia
de a
proteja
mediul
inconjuretor.
(5)
Cetdtenii au drept de acces la
nature. Statul este obligat
sd asigure
conservarea
in
regim
de
proprietate
publici
a
unui
spaliu
natural suficient de mare, de care
se
se
poata
bucura,
gratuit,
celelenii
ldrii.
(6)
Sunt
interzise relele tratamente aplicate animalelor.
(7)
Mesurile
pentru protejarea
si ameliorarea
mediului
inconjurdtor
fac
parte
din Programul
National
de
Dezvoltare
a
Romaniei,
asumat de cdtre candidatul
la functia de
Preqedinte
al Romaniei."
36.
Articolul 36 se modifica
gi
se completeaza
astfel:
Alineatul
(2)
va avea urmdtorul
cuprins:
,,(2)
Nu au drept de
vot
persoanele puse
sub
interdictie din
ratiuni
medicale
gi
nici
persoanele
condamnate
Ia
pierderea
drepturilor
electorale,
prin
hotdrare
judecetoreasce
definitive."
Dupd
alineatul
(2)
se introduc
trei noi alineate, cu urmdtorul
cuorins:
,,(3)
Votul se exercite
la urne,
prin
sisteme
informatice
protejate, sau prin
corespondenle, pokivit
legii.
(4)
in componenta birourilor
electorale
constituite,
potrivit
legii,
pentru
buna organizare
gi
desfagurare
a
alegerilor
gi
a
referendumului,
la
nivel
nalional,
la
nivel
de
circumscriplie
electorald
9i
la
nivel
de
sectie
de votare
intrd
gi
cate
un
reprezentant
al asocia iilor comunitare,
desemnat
de organele
de
conducere
ale acestora.
(5)
Statul
este
obligat se
asigure educalia
juridicd
permanentd
a cetatenilor,
prin
cunoagterea
prevederilor
Constitutiei,
a organizerii
si
func,tionerii
statului
gi
autoritdlilor
locale,
a drepturilor, libertelilor
Si
obligatiilor
fundamentale ale
cet;tenilor,
a
prevederilor
legisla iei electorale.
Aceasta educalie
se face
atat
pe
parcursul
invelementului
de
toate
gradele,
cat
9i
printr-o
emisiune permanente,
zilnice,
b
postul
public nalional
de televiziune,
precum
9i
prin
celelalte
componente ale
Serviciului
Nalional Public de Prese,
Radio
gi
Televiziune,
potrivit
legii."
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 16/64
to
I\4ONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI.
PARTEA
I. Nr. 886/26.XI.2015
37. Adicolul
37 se modifici
Si
se completeaza astfel:
Alineatul
(1)
va avea
urmdtorul cuprins:
,,(1)
Au
dreptul de a fi
alegi cetalenii cu
drept de vot
care
indeplinesc
condiliile
prevdzute
in
articolul l6 alineatele
(3)Si (5)."
Alineatul
(2)
va
avea urmdtorul
cuprins:
,,(2)
Candidalii
trebuie sA fi implinit,
pane
in ziua
alegeritor
inclusiv,
varsta
de
cel
pulin
23
de ani
pentru
a fi
alegi in
Parlamentul
Romaniei
sau
in
organele
administratiei
publice
locale
si
varsta de cel
pu{in
35 de ani pentru
a
fi alesi in functia
de
Presedinte
al
Romaniei, Presedinte
al Autorit;tii
Judecatoregti,
Pregedinte
al Autoritdtii Mediatice.
Presedinte
al
Autoritetii
Financiare,
Pregedinte
al Autoritdtii Eiectorale.
Pregedinte
al
Autoritatii
Statistice, Presedinte
al Autoritdtii
Morale, Pregedinte
al Autoritdlii
$tiinlifice,
Avocatul
Poporului,
Pregedinte
al Cu4ii
de
Conturi,
Pregedinte al
Curtii
Constitutionale,
Pregedinte
al Consiliului Legislativ, directorul
Serviciului
National Public
de Presd, Radio
gi
Televiziune,
directorul
Serviciului Roman de Informa,tii."
Dupe
alineatul
(2)se
introduc
cinci
noi
alineate, cu urmdtorul
cuDrins:
,,(3)
Nicio
persoane
nu
poate
indeplini
aceeasi functie
electiva
decat
pentru
cel
mult doue
mandate,
care pot
fi
si
succesive,
potrivit
legii.
(4)
Persoana alease intr-o functie
publice pe
lista unui
partid
politic
care
perdsegte
din
propria
initiativa
partidul pe
llsta cdruia
a fost aleasa
pierde
mandatul, de indatd,
potrivit
legii.
(5)
Este
interzisa condilionarea
participdrii
la alegeri de
plata
de cdtre
candidati
a
unor sume
de bani sau constituirea de
deDozite
bancare.
(6)
Este
interzisri introducerea
de
praguri
electorale
pentru
validarea alegerilor
in funclii elective.
(7)
Este interzisa
condilionarea
candidaturilor
pentru
func[li
publice
elective
de
prezentarea
unor liste de suslinetori."
38.
Articolul
38 se modifice
gi
va avea
urmitorul cuprins:
,,Cet5tenii
romani au dreptul
de
a
alege
si
a
fi
alegi in
Parlamentul
European,
in
conditiile
legii
si
cu
respectarea
dispoziliilortratatelor constitutive
ale Uniunii Europene."
39. Dupi articolul
38 se
introduce
un nou articol, 38.1,
astfel:
Denumirea articolului
va
fi:
,,Alegerea
membrilor din
Romania in Parlamentul Eurooean".
Articolul va
avea urmatorul cuprins:
'
,
,,(1)
Membrii
din Romania in Parlamentul European sunt
alesi
prin
vot
universal, egat, direct, secret si liber exprimat,
pe
baze
de scrutin
de
[ist6,
potrivit principiului
reprezenterii
propo4ionale,
9i
pe
baza
de candidaturi
independente,
conform legii."
40. Dupi articolul
38.1 se
introduce
un nou
articol,38.2,
astfel:
Denumirea articolului va fi:,,Candidaturile
pentru
alegerea
membrilor din
Romania
in
Parlamentul European".
Cuorinsul articolului va fi:
,,(1)
Candid-atii
la
functia
de
membru
din
Romania
in
Parlamentul European trebuie
si
indeplineasci urmitoarele
cerinte:
a) sa aib5
pregdtire
superioarSl
b) sd
indeplineascd conditiile
prevazute
la
articolul
37
alineatul
(1);
c) se aiba varsta de cel
putin
35 de ani;
d) se se fi remarcat
ca buni
profesionigti
gi
ca
cetaleni
de
moralitate
desavargiti;
e)
sd se
fi remarcat
ca luptdtori
activi
pentru
apirarea
drepturilor
gi
libertatilor cetetenilor Romaniei;
D
se fie
propugi
de
partide politice
legal inregistrate
in
Romania sau sA candideze ca independenti;
g)
sd
prezinte
electoratului Programul legislativ
pentru
rcalizarca caruia se oblige sa aclioneze, in calitate de membru
din Romania
in
Parlamentul Eurooean.
dacd va fi ales.
(2)
Programul
legislativ
constituie contractul
electoral al
candidatului. Programul
trebuie
sd
prccizeze proiectele
de legi
pe
care candidalul
se angajeazd sd le sustina
in
Parlamentul
European in interesul
cetetenilor Romaniei. El va
fl
semnat
de
candidatul la func,tia
de membru din Romenia
in
Parlamentul
European, va fi
tiparit
gi
pus
la
dispozitia
electorilor
din
circumscriplia
electorald in care candideazA,
pe
toatd durata
campaniei electorale.
Un exemplar
al
acestui
document va fi
depus Ia Autoritatea Electorald, la Autoritatea Morale
si
la
Avocatul
Poporului,
cu cel
pulin
30 de zile inainte
de
inceperea
campaniei electorale."
41. Articolul
39
se
modifici
gi
va avea
urmitorul
cuprins:
,,(1)
Dreptul
cetetenilor
de a se
intruni,
pagnic, pe
domeniul
public
al localitalilor, in
adundri
publice,
mitinguri, demonstratii,
procesiuni, proteste
sau orice alte intruniri esle
garantat.
(2)
Primarii
localitatilor
sunt obligati se asigure
conditiile
necesare
pentru
desfegurarea
normale a adunarilor
publice
ale
cetatenilor.
(3)
Locurile
apa4inand domeniului
public
pe
care nu se
pot
desfdgura adundri
publice
sunt stabilite
prin
lege.
In
baza
prevederilor
legii,
primariile
sunt obligate sd afiseze, la
sediile
lor, lista cu locurile
apatinand
domeniului public pe care nu se
pot
desfegura adundri
publice.
(4)
Organizatorii
adundrilor
publice
au
obligalia sd
anunte
primdriile,
cu cel
pulin
3 zile inainte, locul
9i
intervalul de timp in
care
se
vor
desfasura
aceste adunari.
(5)
Nicio lege
gi
nicio
persoani
nu
pot
interzice desfdgurarea
unei adundri
publice
dacd aceasta urmeaze se se desfdgoare
pe
un
loc
neinterzis
de
lege, fere
se
se
suprapuna
cu o
alle
adunare. anuntatd anterior.
(6)
Este interzisd,
sub sanctiune
penale,
instigarea
unei
perli
a
populaliei
impotriva
altei
pa4i
care
protesteazd pagnic
pe
domeniul oublic.
(7)
Este
interzisa utilizarea forlei impotriva manifestatiilor
pagnice
ale cetetenilor
pe
domeniul
public.
(8) Statul este obligat sd stimuleze
gi
se
sprijine spiritul civic
al cetdlenilor, exprimarea
publicd
a opiniilor legate
de
problemele
societetii
si
participarea
activd
a
acestora
la
decizijle
oublice."
42.
Articolul
40 se modifici
gi
se completeaz; astfel:
Denumirea
articolului
va
fi:
,,Libertatea
de
asociere".
Articolul va avea urmatorul
cuorins:
,,(1)
Libertatea de
asociere
in
partide
politice,
in
sindicate, in
patronate gi
in
alte forme de asociere este
garantat;.
(2)
Partidele sau organizaliile ale caror scopuri ori
activitdli
concrete
sunt
indreptate impotriva
pluralismului politic,
a
principiilor
statului de drept, a
drepturilor si
libertdtilor
fundamentale
ale
cetetenilor,
definite
prin
Constitutie, ori a
suveranitdlii, a integritdtii sau a independenlei Romaniei
sunt
neconstitulionale.
(3)
Nu
pot
face
parte
din
partide
politice,
in
perioada
mandatului,
Pregedintele Romaniei, Pregedintele Autoritd ii
Judecatoregti,
Pregedintele Autoritetii l\4ediatice, Pregedintele
Autoritelii
Financiare,
Pregedintele Autoritdlii Electorale,
Pre;edintele
Autoritdlii
Statistice,
Pregedintele Autoritdlii Morale,
PregedinteleAutoritalii
$tiinlifice,
Pregedintele gi
membrii
Cu(ii
de
Conturi,
Pregedintele
gi
membrii Consiliului Superior
al
Magistraturii, Pregedintele
gi
judecatorii
Cu4ii Constitu ionale,
Avocatul Poporului, Pregedintele Consiliului Legislativ, directorul
Serviciului
Nalional Public
de
Presd, Radio
9i
Televiziune,
directorul
Serviciului
Roman
de lnformatii,
magistratii,
cadrele
militare in activitate,
politigtii
gi
celelalte categorii de func,tionari
publici.
In limpul mandatului, aceste
persoane
nu
pot
susline
niciun
partid politic.
(4)
Nicio lege sau alt act normaliv nu
poate
ingredi
sau
condiliona dreptul la liberd asociere,
in afara
restricliilor
prevezute
la alineatele
(2)
9i
(3).
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 17/64
(5)
Asociatiile cu caracter secret sunt
interzise.
Caracterul
secret atunci cand obiectivele
reale ale asocia,tiei
nu
sunt
in statut
$i
cand
proiectele
asocialiei cu
impact social
(0)
Sunl interzise asocialiile de tip clan, care
au ca
scop
membrilor lor asupra
restului
popula.tiei."
43.
Articolul
41
se modificd
gi
se
completeaz;
astfel:
Dupi
alineatul
(1)
se
introduce un nou alineat, cu
urmetorul
,,1
.I
Statul este
obligat se construiasce o economie
nalionald
sd
ofere locuri
de
munce
pentru
to(i cetd.tenii
apti de munci
care doresc
si
munceascd."
Dupd
alineatul
(2)
se introduce un nou alineat,
cu urmdlorul
,,(2.1)
Statul este obligat
sd
adopte legi care se
impiedice
de
raporturi
de
muncd sau de serviciu,
abuzive
fald
Alineatul
(5)
va avea urmatorul cuprins:
,,(5)
Dreptul la negocieri colective
in materie de
muncd
gi
obligatoriu al contractelor
gi
acordurilor colective
sunt
Nerespectarea
normelor de calitate
sau de
bund
cu echipele de lucru determind anularea drepturilor
colectiv de munce."
Dupa alineatul
(5)
se introduce un nou
alineat, cu urmetorul
pnns:
,,(6)
Salariatii
au
dreptul
la
egalitate
de
tratament
9i
la
demnitalii lor
in
munc6."
44.
Articolul
42 se
modificd
gi
va avea urmetorul
cuprins:
Dupe alineatul
(2)
se introduce
un nou alineat,
cu urmetorul
.(3)
Munca
voluntara
sau
aleasa
de
un
contribuabil ca
la
plata
unor datorii
cdtre stat sau
autoriteli
publice
nu constituie
muncd fortata."
45. Articolul 43 se modifice
astfel:
Alineatul (2) va avea urmetorul cuprins:
,,(2)
Legea stabilegte categoriile
de
personal,
situaliile,
si
limitele exercitdrii acestui
drept,
precum
9i
garanliile
asigurdrii serviciilor
esentiale
pentru
societate."
46.
Articolul
44 se modifica
9i
se
completeazi
astfel:
Denumirea articolului
va fi:
,,Dreptul
de
proprietate".
Alineatul
(1)
va
avea urmatorul cuprins:
'
.,,(1
)
Dreptul de
proprietate,
constituit
legal
9i
legitim,
precum
crean,tele asupra
statutului, coflstituite
legal
9i
legitim, sunt
Dupd alineatul
(1)
se
introduce un nou alineat,
cu
urmatorul
,,(1
.1)
Proprietatea este
publicd
sau
privatd."
Alineatul
(2)
va avea urmatorul cuprins:
,,(2)
Proprietatea
este
garantatd
gi
ocrotite
in
mod egal
de
indiierent
d€
titular."
Alineatul
(6)
va avea
urmdtorul cuprins:
,,(6)
Despegubirile
prevdzute
in
alineatele
(3)
9j
(5)
se
potrivit
legii, cu
luarea
in
considerare
a
pre,turilor
dr.Lrudrv
PY Prd(d.
Alineatul
(8)
va avea urmdtorul
cuprins:
,,(8)Averea
dobdndita licit
nu
poate
fi confiscata."
Alineatul
(9)
va avea urmetorul
cuprins:
,,(9)
Bunurile destinate,
folosite
sau rezultate
din
infracliuni
contraventii, ca
$i
cele a cdror
provenienle
nu se
justificd,
confiscate,
in conditiile legii.
Prin
justificarea
provenienlei
se
intelege obliga-tia
persoanei
in cauza de
a dovedi
licit
al
milloacelor
folosite pentru
dobandirea
sau
bunurilor."
Dupd alineatul
(9)
se iniroduc
noud noi alineate,
cu urmatorul
17
,,('10)
Proprietatea
publica
aparline
poporului romen
sau
comunitSlilor
locale
gi
este
administratd
de
stat
sau
de
autoritdtile
locale.
(11
)
Eogetiile de orice natura ale
subsolului, minele, terenurile
si
pedurile
din fondul
funciar al
poporului,
spaliul aerian,
caile
de
comunicalie,
de uz
si
interes
public,
apele,
izvoarele de
energie
naturald,
plajele,
marea teritoriald,
resursele naturale
ale zonei
economice si ale
platoului
continental,
baza materiale
a
autoritdtilor
si
institutiilor publice, precum
gi
alte bunuri stabilite
de lege
fac obiectul exclusiv al
proprietelii
publice.
(12)
Fac obiectul
proprietalli publice
gi
bunurile create
prin
munca
volunta16, neremuneratd,
a membrilor asociatiilor
comunitare,
precum
gi
bunurile
achizilionate
din
fondurile
asociatiilor
comunitare. Aceste
bunuri aparlin comunitatilor
locale
9i
sunt
administrate
de autorit6lile
locale.
(13)
Bunurile
proprietate publicd
sunt
inalienabile.
In
conditiile
legii,
ele
pot
fi date'in
folosinle sau
in adrninistrare
regiilor
autonome
ori
instituliilor
publice.
(14)
Legea
nr. 15i1990
privind
reorganizarea unitatilor
economice
de stat
ca regii autonome
Fi
societdli comerciale este
gi
rdmane
in intregime abrogata,
ca
gi
toate actele
normative
adoptate
in aplicarea ei. Statul
roman este obligat
se recupereze
intregul
capital trecut
din
proprietate
publici
in
proprietate
private
prin
aplicarea
prevederilor
acestei
legi.
(
15)
La
cumpdrarea
terenurilor
situate in extravilan
au drept
de
preempliune,
in ordine: coproprietarii
persoane
fizice; vecinii
persoane
fizice care delin
in
proprietate
mai
pulin
de 20 de
hectare
de teren situate in extravilan;
alte
persoane
fizice care
detin
in
proprietate
mai
putin
de 20 de
hectare de teren
situate
in extravilan
in aceeagi localitate;
alte
persoane
fizice care
delin
in
proprietate
mai
putin
de
20 de hectare
de teren situate
in
extravilan;
Statul
roman. Pot cumpdra
terenuri
situate in
extravilan
numai Statul
roman
gi
persoane
fizice
care delin in
proprietate
mai
pu,tin
de
20
de
hectare de teren
situate in
extravilan.
Persoanele
fizice
pot
cumpdra
terenuri
situate in
extravilan numai
pdnd
in momentul
in
care
au ajuns sd
deline in
proprietate
o suprafala totald
de maximum
20 de
hectare de
astfel de
terenuri.
(16)
Terenurile cumpdrate
de statul
roman
intre
in
fondul
funciar
aflat
in
proprietatea
publica
9i
in
administrarea
statului.
Terenurile
aflate
in
proprietate publicd
situate
in extravilan
pot
fi
date
in arendd
numai
vecinilor
persoane
fizice care
detin in
proprietate
cel
mult
20 de hectare
de teren situat
in extravilan
9i
care
se
obligd sd exploateze
terenul
luat in arendd
prin
fo4e
proprii,
precum
9i
cooperativelor
agricole
care
igi desfagoare
activitatea oe
teritoriul localitdtii
in
care sunt situate
lerenurile
date
in arende de
Statul roman,
care se obligd
se exploateze
terenurile
luate in arenda
prin
fo4e
proprii.
(17)
Terenurile
agricole
pentru
care
nu s-au
plStit
impozite
timp de trei ani consecutivi, cele care au fost neexploatate timp
de
trei ani
consecutivi,
precum
9i
cele
care au
fost supuse
intoxicarii
chimice sunt
expropriate
9i
trecute
in
proprietate
publica.
(18)
Terenurile
silvice
pentru
care nu
s-au
pldtit
impozite timp
de
trei ani
consecutivi,
precum
9i
cele
defrigate
ilegal sunt
expropriate
si
trecute in
proprietate
publice."
47. Articolul
45 se
modifici
gi
va avea
urmetorul
cuprins:
,,(1)
Cetalenii
au dreptul
sd
desfdgoare
orice
fel
de
activitate
economice,
care
nu este interzise
de lege,
ca
persoane
fizice
sau
asociati
in
persoane
juridice,
autorizate,
potrivit
legii.
(2) Nicio lege sau alt
act
normativ
nu
poate
condiliona
autorizarea
desfdsu16rii de
activitdti
economice
de ob[inerea de
avize,
de orice
fel, de la autoritatile
executive
ale statului
sau
tocare.
(3)
Persoanele
fizice
gijuridice
nu
pot
fi
obligate
se
pldteasce
taxe
pentru
aulotizarca
desfagurerii
de activitdli
economice
in
Romania.
I\4ONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.
PARTEA
I. Nr. 886/26.XI,2015
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 18/64
18
MONITORUL
OFICIALAL ROMANIEI.
PARTEA
I. Nr.
886/26.XI,2015
(4)
Autorizarea
desfdguririi
de activitati economice esle
de
cbmpetenta exclusiva
a instanlelor
judecatoresti.
(5)
Autoritdlile
executive ale statului si
cele
locale
supravegheaza
modul in
care
persoanele
filice
gi
juridice
respectd
obliga,tiile stabilite
prin
autorizatiile de functionare
ca
agen,ti economici
gi
solicita
instanlelor
judecatoregti
sanctionarea
celor care se fac vinovati-de
incalcarea legii
gi
a
hotdrarilor
judecatoregti,
inclusiv
anularea autorizaIiilor de
runclonare.
(5)
Statul roman
este obligat ca,
prin
sistemul
de distribuire
gi
redistribuire
a venitului
na[lonal, sd asigure tuturor cetatenilor
terii
gansa
de a
deveni
proprietari
de capital,
de
a
crea
gi
administra intreprinderi
mici, mijlocii si mari,
care se
valorifice
eficient resursele naturale
ale terii
gi
se
produce
bunuri
si
servicii
de inaltA calitate
gi
competitivitate."
48.
Dupi
articolul 46 se introduce
un nou articol, 46.1,
astfel:
Denumirea
articolului va fi
,,Dreptul
la locuintA".
Articolul va
avea urmdtorul cuorins:
.,(1)
Statul roman
sprijind ceteienii sai sa dobandeasca
9i
sa
isi
exercite dreptul de
proprietate privata
asupra unei locuinle.
(2)
Locuinla
este
constituita
din constructia
in
care
cetA,teanul,
impreunA
cu
familia
sa,
igi
are
domiciliul permanenl,
la care
se adaugd anexele
gospoderesti
9i
terenul aferent.
(3)
Locuinla
nu
poate
fi ipotecata
gi
nu
poate
face obiectul
executdrii silite
pentru
plata
datoriilor contractate de
proprietarulei."
49. Articolul 48
se
completeaza asffel:
Dupe alineatul
('1)
se
introduce
un nou alineat, cu urmdtorul
cuprins:
,,(1.1)
Cdsdtoria
se
poate
incheia
numai intre barbat
gi
femeie, aceStia avand varsta
de cel
putin
18 ani."
50. Articolul 49 se modifici
astfel:
Denumirea articolului va fi:
,,Protectia
minorilor".
Alineatele
(l
)
9i
(2)
vor
avea urmatorul cuprins:
,,(1)
Minorii se
bucura de un regim special de
protectie
9i
de
asistentd in
rcalizarca
drepturilor
lor.
(2)
Statul
acordd alocatii
pentru
minori si ajutoare
pentru
ingrijirea minorului
bolnav ori cu handicap. Alte forme de
protectie
sociale a
minorilor
se stabilesc
prin
lege."
Alineatul
(4)
va avea urmatorul cuprins:
,,(4)
Minorii
sub
virsta
de 15 ani nu
pot
fi angajati
in raporturi
de muncd."
',
51.
Articolul
50
se modifici
gi
va avea
urmitorul
cuprins:
'
,,Persoanele
cu handicap se,bucurd
de
protectie
speciald.
Statul asigurd.realizarea unei
politigi
nalionale de egalitate
a
sanselor
si
de incluziune, de
prevenire
gi
de tratament, in
vederea
participdrii
efective a
persoanelor
cu handicap in viala
comunitalii, respectand
drepturile
si
indatoririle ce revin
perintilor
si tutorilor.
Statul
ia masuri
sa
nu
se comite abuzuri
in
stabilirea
calititii
de i:ersoand cu handicap."
52. Articolul
51
se
modifici
astfel:
Alineatul
(1)
va avea urmdtorul. cuprins:
,,(1)
Cetetenii au dreptul sa se adreseze autoritdlilor
publice
prin petilii.
Dacd se constate
justelea
plangerii,
ea trebuie sd
profile
tuturor
celor afla i
in
situalie similare, indiferent
daca
se
afld sau nu
printre
semnatarii
petitiei."
La alineatul
(4)
se adaugd o noua teze, cu urmdtorul cuprins:
,,Nerespectarea
acestei obligatii atrage demiterea
imediatd
din
functia
publici
a celui vinovat,
potrivit
legii."
53.
Articolul
52 se modifici
gi
se completeaze
astfel:
Alineatul
(2)
va avea urmetorul cuprins:
,,(2)
Conditiile si limitele exerciterii acestui drept
se stabilesc
prin
lege."
Alineatul
(3)
va
avea
urmatorul cuprins:
legii
gi
nu inlatura
rSspunderea magistratilor sau functionarilor
care au savarsit
erorile
judiciare
si administrative."
Dupa alineatul
(3)
se introduce
un
nou
alineat, cu urmdtorul
cupnns:
,,3.1
Statul
este obligat
se se
indrepte,
de
indate, in
regres
cdtre autorii erorilor
judiciare
sau
administralive cauzaloare
de
p
reju d icii .
"
54.
Articolul
54 se
completeazi asffel:
DupA
alineatul
(1) se introduc
trei
noi alineate, cu urmdtorul
cuo
rins:
,,(1.1)
Promovarea
intereselor unor
persoane
fizice
sau
juridice
strdine
care
intre in
conflict cu
interesele cetetenilor
Romaniei este interzise.
(1
.2) Antiromanismul
se
pedepseste, potrivit
legii.
(1.3)
Propaganda
pentru
aservirea Romaniei constituie
delict
impotriva
poporului
roman
9i
se
pedepsegte, potrivit
legii."
Dupa alineatul
(2)
se introduce un nou alineat, cu urmatorul
cuorins:
,,(3)
inc5lcarea
jurimantului
se sanctioneazd cu incetarea
de
drept
a mandatului
sau demiterea din
functie,
dupa caz.
potrivit
legii."
55.
Articolul
55
se
modifici
$i
se
completeazi
astfel:
Alineatul
(1)
va avea urmetorul cuprins:
,,(1)
Cetelenii
au
dreptul
gi
obligatia
se
apere Romania
impotriva oricdrei
forme
de
agresiune,
inclusiv impotriva
agresiunilor
economice
si
propagandistice."
Alineatul
(2)
va avea
urmdtorul
cuprins:
,,(2)
Condiliile
privind
indeplinirea indatoririlor militare se
stabilesc
prin
lege."
Alineatul
(3)
va avea urmetorul cuprins:
'
,,(3)
Cetdtenii
pot
fi
incorpora,ti de la
vArsta
de
20
de ani sr
pane
la varsta
de 35 de ani, cu excep,tia voluntarilor,
in conditiile
legii."
Dupe alineatul
(3)
se introduc
trei noi
alineate, cu
urmetorul
cuDrins:
,,(4)
Cetdtenij cu varsta cuprinsa
intre
20
9i
35 de
ani
sunt
membri ai
miliIiilor
populare,
organizate
9i
instruite
potrivit
legii,
pentru
respingerea
agresiunilor
militare impotriva statului roman
gi
pentru
eliminarea
consecinlelor
dezastrelor.
(5)
Indatoririle militare
ale
cetelenilor Romaniei
privesc
numai
aperarea Romaniei
si a
tdrilor
cu
care Romenia
a
incheiat
tratate
militare de aperare comuna.
(6)
Statul
roman
trebuie sd
isi
continue
traditia sa de
stat
neagresor, sd
militeze
ca
principiile
omeniei,
dreptalii
gi
echitdlii,
convenite
intre cetelenii
sdi,
sd
fie aplicate
gi
in relaliile
dintre
state."
56.
Articolul
56 se
completeazi astfel:
Dupd alineatul
(3)
se
introduc
doud
noi alineate, cu urmdtorul
cuDrins:
,,(4)
Nimeni nu
poate
fi
obligat
se
pleteascd
impozit
pe
venit
inainte ca
venitul
sa
fie realizat,
(5)
Legile si
hotir6rile
prin
care
se stabilesc noi taxe sau
impozite, ca
gi
cele care modifice,
completeazd sau anuleaze
legi
9i
hotdr6ri
referitoare
la
taxe sau impozite, se adoptd
prin
referendum."
57.
Articolul
58
se
modifici
gi
se
completeazi
astfel:
Denumirea articolului
va
fi:
,,Rolul
9i
alegerea".
Articolul va avea urmatori.rl cuprins:
,,('1)
Avocatul Poporului apara dreptunle
gi
libertetile
persoanelor
fizice in relaliile acestora cu funclionarii
publici.
(2)
Prevederile articolelor 62.1, 81, alineatul
(1) gi
alineatele
(21-(4),82,83,
84, 95, 96, 96.1
9i
97
se
aplicd,
in
mod
,,(3)
Statul respunde
patrimonial,
integral
gi
nediscriminatoriu,
corespunzdtor, siAvocatului Poporului.
pentru
prejudiciile
cauzate
prin
erorile
judiciare
sau
(3)
Organizarea si
functionarea
instituliei
Avocatului
administrative. Respunderea
statului este
stabilita
in
conditiile Poporului se stabilesc
prin
lege."
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 19/64
N4ONITORUL
OFICIALAL
ROMANIEI.
PARTEA
I, NT. 886/26.XI.2015
19
58.
Articolul
59 se comDleteaza
astfel:
Dupe
alineatul
(2)
se introduc
doud
noi
alineate, cu
urmetorul
rins
,,(3)
Avocatul Poporului transmite sesizerile
primite
de
la
precum
si
propriile
constateri referitoare
Ia
incdlcarea
gi
liberta ilor cetdtenegti, la abuzurile
funclionarilor
organelor
competente ale
Procuraturii, solicitend
in
judecatd
gi pedepsirea
celor care se
fac vinovali de
drepturilor si
libedelilor cetatenilor
(3)
Lipsa de reaclle a organelor
Procuraiurii la sesizdrile
pedepsegte, potrivit
legii."
59.
Articolul
60 se
modifici
gi
va avea
urmatorul cuprins:
Denumirea articolului
va
fi:
,,Raportul
anual".
Articolul va avea urmatorul cuprins:
,,Avocatul
Poporului
prezinta
Parlamentului,
Presedintelui
si PresedinteluiAutoritatii Judecdtoresti
raoortul anual
contine
conitatdrile
sale
refe;itoare
la incdltarei drepturilor
libertdtilor cetdtenegti, la modul in care
organele Procuraturii
rezolvat sesizdrile formulale de el
referitoare la abuzurile
publici
impotriva
cetdlenilor,
precum gi
sale
privind
legislatia sau masuri de alte
natura,
ocrotirea drepturilor
si libertelilor cetdtenilor.
Raportul
include gi
analiza
modului
in
care
cei
alegi
in
func,tii
respectat contractul electoral.
Raportul anual se
pAnd
cel mai tarziu
pe
data
de 31
martie
a anului
celui la care se
referd,
pe
site-ulAvocatului
Poporului
9i
Monitorul Oficial al Romaniei."
60. Denumirea titlului
lll
se
modifici astfel:
Denumirea
va
fi:
,,Autoritelile
statului".
61. Denumirea capitolului
I din titlul lll
se modifici
astfel:
Denumirea
va
fi:
,,Autoritatea
LegislativA".
62.
Articolul
61
se modifica
gi
va avea
urmetorul cuprins:
,,(1)
Parlamentul
exercitd
puterea
legislativi
in
statul
roman,
limitele stabilite orin Constitutie.
(2)
Parlamentul
nu
poate
adopta legi,
hotarari sau
mo,tiuni
sunt contrare rezultatului unui referendum national valabil.
(3)
Poporul
poate
aproba
legi,
prin
referendum
na,tional,
in
domeniu, inclusiv
legi
prin
care sd modifice, se
completeze
sd anuleze legi adoptate
de Parlament.
(4)
Parlamentul
este
alcdtuit
dintr-o
singura
Camera
Camera
Reorezentantilor."
.
63. Articolul
62 se
modifici
si
va avea urmatorul
cuprins:
l
Denumirea articolului
va fi:
,,Alegerea
membrilor
Articolul
va avea urmatorul cuprins:
,,(1)
[,4embrii Parlamenlului sunt
denumi,ti
parlamentari
si sunt
prin
vot rriversal,
egal,
direct, secret
9i
liber exprimat,
pe
de
scrutin
de
Iista,
potrivit principiului
reprezenterii
gi
pe
bazd
de candidaturi
independente,
conform
(2)
Numarul
parlamentarilor
este
de maximum
300
de
"
64.
Duoi articolul 62
se introduce
un nou articol,
62.1,
Denumirea
articolului
va fi
,,Candidaturile
pentru
alegerea
ParlamentuIui".
Articoiul
va
avea
urmdtorul
cuprins:
,,(1)
Candidatii
la functia de
parlamentar
trebuie
sa
urmAioarele
cerinte:
a)
sar
aibd
pregitrre
superioarS;
b)
sd
se
fi
remarcat
ca buni
profesionigti gi
ca
cetaleni de
desavargite;
c) se se fi
remarcat
ca
luptdtori activi
pentru
aparctea
gi
libertdtilor cetdlenilor Romaniei;
d)
sd
prezinte
electoratului
Programul
legislativ
pentru
caruia
se
oblige sa aclioneze,
in calitate
de
dacd
va
fi ales.
(2)
Programul legislativ constituie
contractul electoral
al
candidatului.
El va fi
semnat
de
candidatul
la
funclia
de
parlamentar, va
fi
tipdrit
si
pus
la dispozilia electoratului din
colegiul
in
care
candideazd,
pe
toatd durala
campaniei
electorale.
Un exemplar
al
acestui document
va
fi
depus
la
Autoritatea
Electorala, la Autoritatea Morald
si
la Avocatul
Poporului,
cu cel
pulin
30 de zile'inainte de
inceperea campaniei
electorale."
65.
Articolul
63
se
modifica astfel:
Alineatele
(1)-(4)
vor avea urmAtorul
cuprins:
,,(1)
Camera Reprezentan ilor
este aleasa
pentru
un mandat
de
4 ani, care se
prelungegte
de
drept
in stare de
mobilizare,
de
rdzboi, de asediu sau de urgenld,
pane
la
incetarea acestora.
(2)Alegerile
pentru
Camera
Reprezentantilor
se desfdgoard
in
prlma
duminicd
a
lunii
octombrie
a anului
in
care
expird
mandatul
Camerei sau
tot intr-o zi de
duminica,
in
cel
mult
45 de zile
de
la
data dizolvdrii Camerei.
(3)
Camera
Reprezentanlilor
nou-aleasd se intrune9te,
Ia
convocarea
Presedintelui Romaniei,
in
cel mult
20 de zile de
la
alegen.
(4) lvlandatul Camerei Reprezentantilor
se
prelung^egte
pane
la
intrunirea
legala a noii Camere a
Reprezentanlilor.
In
aceasta
perioade nu
poate
fi
revizultd
Constitulia
gi
nu
pot
fi
adoptate,
modificate
sau abrogate
legi organice."
66.
Articolul
64 se
modifice
9i
va avea
urmetorul cuprins:
,,(1)
Organizarea
gi
funclionarea
Camerei Reprezentantilor
se
stabilesc
prin
lege. Resursele
financiare ale
Camerei
sunt
prevdzute
in bugetul de stat.
(2)
Camera Reprezentanlilor
i9i alege
un birou
permanent.
Pregedintele
Camerei
Reprezentanlilor
se
alege
pe
durata
mandatului
Camerei.
Ceilalti membri ai
biroului
permanent
sunt
alegi
la inceputul
fiecdrei sesiuni.
Membrii biroului
permanent
pot
fi
revocati
inainte
de expirarea
mandatului.
(3)
Parlamentarii
se
pot
organiza
in
grupuri parlamentare,
potrivit
regulamentului
de organizare
gi
functionare
al Camerei
Reorezentantilor.
(4)
Camera
Reprezentantilor
isi
constituie
comisii
permanerite
gi poate
instrtui
comisii
de anchetS sau
alte comisii
speciale.
in componenla
fiecerei
comisii
a Camerei
Reprezentantilor
intrd
9i
un
reprezentant
al
Uniunii
Na,tionale a
Asocialiilor
Comunitare.
(5)
Biroul
permanent
9i
comisiile
padamentare
se
alcetuiesc
potrivit
configuratiei
politice
a Camerei
Reprezentan ilor."
67.
Articolul
65
se
abrogi.
68.
Articolul
66 se modifica
9i
va avea urmAtorul
cuprins:
,,(1)
Camera
Reprezentanlilor
se intrune9te
in doua
sesiuni
ordinare
pe
an.
Prima
sesiune
incepe
la
15 ianuarie
9i
se
termini
la 31
iulie. A doua sesiune
incepe la
1
septembrie
si se
termind
la
15 decembrie.
(2)
Camera
Reprezentan,tilor
se
intrunegte gi
in
sesiuni
extraordinare,
la
cererea
Presedintelui
Romaniei,
a
biroului
permanent al Camerei Reprezentanlilor
ori
a cel
putin
o
treime
din
numerul
parlamentarilor.
(3)
in caz
de mobilizare sau
de 6zboi.
ca
gi
in cazul
instituirii
stdrii
de asediu
sau a stdrii de
urgenld, Camera
Reprezentantilor
isi continue
activitatea
pe
toate duratei
acestor
stari, iar daca
nu
s'e afli
in
sesiune,
se convoaca
de
drept
in
24 de ore de
la
declararea
lor.
(4)
Convocarea
Camerei
Reprezentantilor
se
face de
presedintele
acesteia."
69.
Articolul
67
se
modifice si
va avea
urrnitorul
cuprins:
,,Camera
Reprezentantilor adoptd
legi,
hotdrari
gi
mo iuni, in
prezenta
majoritdtii
membrilor."
70.
Articolul
68
se
modifici
gi
va avea
urmatorul cuprins:
,,(1)
Sedin ele
Camerei Reprezentanlilor
sunt
publice.
(2)
Voturile
parlamentarilor,
la
fiecare lege sau
hoterare,
adoptate
de
Camera Reprezentanlilor,
sunt
la vedere,
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 20/64
20
I\,,1ONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI. PARTEA
I.
Nr, 886/26.XI.2015
confirmale
prin
semnatura,
9i
sunt
prezentate pe
site-ul Camerei
Reprezentanlilor
gi
in
Monitorul Oficial al Romaniei."
71.
Denumirea
secliunii
a 2-a se modifici
astfel:
Denumirea
sectiunii a 2-a va
fi:,,Statutul
parlamentarilor".
72.
Articolul
69
se
modifici
gi
va avea
urmetorul cuprins:
,,('l
)
in exercitarea mandatului,
parlamentarii
sunt in
serviciul
oooorului.
(2)
Parlamentarii
sunt obligati sd aclioneze si sa voteze in
conformitate
cu
angajamentele asumate in campania electorala,
in
care
au fost
alesi.
Parlamentarul
care
isi
incalce
angajamentele
asumate in campania electorald
poale
fi demis,
prin
referendum,
potrivit
Constitutiei si legji."
73.
Articolul
70
se modificA
9i
va avea
urmitorul
cuprins:
Denumirea articolului va
fi;,,Mandatul
parlamentarilor".
Articolul
va avea urmdtorul cuprins:
,,(1)
Parlamentarii intrra in
exerci,tiul
mandatului
la data
intrunirii legale
a Camerei Reprezentanlilor, sub condilia validArii
alegerii
gi
a
depuneriijuremantului. JurdmAntul
se stabilegte
prin
(2)
Calitatea de
parlamentar
inceteaz6:
a) la data intrunirii legale a Camerei nou-alese;
b)
in
caz de demisie sau de demitere;
b)
in
caz de imposibilitate definitivd a exercildrii atributiilor;
c)
in
caz de deces."
74. Articolul 71
se
modifici
gi
se
completeazi
astfel:
Alineatul
(1
)
va
avea urmdtorul cuprins:
,,(1)
Nimeni nu
poate
fi, in acelagi timp, membru al Camerei
Reprezentanlilor
gi
membru
al
Parlamentului
European."
Alineatul (2)
va avea urmetorul cuprins:
,,(2)
Calitatea
de
parlamentar
este
incompatibile
cu
exercitarea oricdrei functii
publice
sau
private."
Dupd alineatul
(2)
se
introduc doue noi alineate, cu urmdtorul
cuprins:
(2.1)
Parlamentarii nu
pot
interveni in treburile altor autoriteli
9i
institu{ii
ale
statului
si
nici
in
treburile
altor
persoane
juridice,
de drept public sau privat.
(2.2)
Parlamentarul condamnat
pentru
trafic de
influen 5
ori
alte
fapte
de coruptie
igi
pierde
mandatul si este
pedepsit
cu
inchisoare
pe
viatd
si
confiscarea averii."
Alineatul
(3)
se abrogd.
75.
Articolul 72 se
modificd
9i
va avea
urmetorul
cuprins:
,,
Denumireaartlcoluluivafi:,,Rispundereaparlamentarilor".
.
Articolul va avea urmdtorul cuprins:
,,(1)
Parlamentarii respund
juridic,
individual,
pentru
incelcarea contractului electoral,
?acd
voturile sau opiniile
politice
exprimate'in
exercitarea mandatului contravin
obliga,tiilor
asumate
prifi
contractul electoral.
(2)
Parlamentarii rdspund
juridic,
individual,
potrivit
legii,
pentru prejudiciile produse poporului
roman de
legile
pentru
care
gFau
dat votul, in ciuda faptului ce
legile respective nu au facut
parte
din
Proyamul legislativ aprobat de
popor.
(3)
Respunderea
parlamentarilor pentru
faptele
prevazute
la
alineatele
(1)
9i
(2)
este imprescriptibile.
(3)
Parlamentarul care a incelcat legea
penald
este urmerit,
perchezilionat,
relinut, arestat
9i
trimis
in
judecata,
potrivit
legii.
Urmdrirea si trimiterea
il
judecata
penald
se
fac de
citre
Parchetul
de
pe
lenga Inalta Curle
de
Casalie
gi
Justilie.
Competenta de
judecat,
apa4ine
Inaltei Cu4i de Casatie
gi
Justi ie."
76.
Dupe articolul
72
se
introduce un nou articol, 72.1,
astfel:
Denumirea articolului
va fi:,,Demiterea
parlamentarilor".
Articolul va
avea
urmStorul cuprins:
,,(1)
Orice
parlamentar poate
fi
demis
din
funcjie,
prin
referendum, organizat
in circumscriptia electorala unde a fost
ales, cu
un numer de voturi mai mare decat cel cu care a fost
ales, la cererea unui numer de
alegdtori,
din
circumscriptia
eleciorala
in care
a
fost ales, egal
cu
cel
pulin
25% din numdrul
voturilor
cu care a fost ales.
(2)
Parlamentarul
este
demis, de
drept,
din
funclie,
in
urmetoarele
cazuri:
a) cand se constate,
dupa validarea mandatului,
printr-o
hotarare
judecdtoreascd
rimasd deflnitive, cd alegerea s-a fecut
prin
frauda
electorald sau
prin
orice
altd
incdlcare
a
legii;
b)
a fost condamnat, prin
hotdrare
judecdtoreascd
rdmasa
definitivd,
la
o
pedeapsa privativd
de libertate sau Ia
pierderea
drepturilor
electorale;
c)
in caz
de
incompatibilitate;
d)
cAnd
9i-a
dat
demisia
din
partidul
politic
sau
din
formatiunea
politica
din
partea
cdreia a fost ales sau cand s-a
inscris
intr-un
alt
partid politic
sau alta formaliune
politicd;
e)
a
lipsit nemotivat
de la 8 s,edinle ale comisiei
permanenle
a
Camerei Reprezentantilor
din care
face
parte
sau
de la
4
gedinle
ale
plenului
Camerei Reprezentan ilor."
77.
Articolul
73
se
modifici
astfel:
Alineatul
(1)
va
avea urmatorul cuprins:
,,(1
)
Camera Reprezentantilor
adoptd legi constitulionale, legi
organice
gi
legi ordinare."
Litera a) din alineatul
(3)
va avea urmetorul cuprins:
,,a)
sistemul electoral; organizarea
gi
functionarea Autoritd(ii
Judecetoregti,
Autoritatii
Mediatice,
Autoritetii
Financiare,
Autoritalii Electorale, Autoritelii Statistice, Autoritalii Morale,
Autoritatii
9tiinlifice,
Cu4ii Constitulionale, Cu4ii de Conturi.
Avocatului
Poporului,
Consiliului NaIional de
Securitate,
Consiliului Legislativ, Serviciului Roman
de
Informatii."
Litera c) din alineatul
(3)
va avea urm5torul cuprins:
,,c)
statutul
parlamentarilor,
stabilirea
indemnizatiei
si
a
celorlalte
drepturi
ale acestora."
Litera e) din alineatul
(3)
va avea urm5torul cuprins:
,,e)
organizarea
Guvernului;".
Litera
l) din alineatul
(3)
se abrogd.
Litera r) din alineatul
(3)
va
avea
urmetorul cuprins:
,,r)
statutul etniilor
din
Romania;".
78.
Articolul 74
se modifici
9i
va avea urmetorul cuprins:
,,(1)
Iniliativa
legislative apa4ine,
dupd caz,
Pres,edintelui
Romaniei,
Avocatului Poporului,
parlamentarilor
sau unui numar
de
cel
putin
100.000 de cetdleni cu drept de
vot.
(2)Au
dreptul de iniliative
legislative
gi
Pregedintele Autoritetii
Judecdtoregti,
Pregedintele Autorit;tii [/ediatice, Pregedintele
AutoritAtii
Financiare, Pregedintele
Autoritelii
Eleclorale,
Pregedintele
Autoritetii
Statistice,
Pregedintele Autoritelii Morale,
Pregedintele
Autoritdlii
9tiinlifice,
Presedintele Cu4ii
Constitutionale,
Pregedintele Curtii de Conturi,
Pregedintele
Consiliului
Legislativ, Directorul Serviciului Roman de Informatii.
(3)
Titularii
dreptului de initiativd legislativa
prezinte
propunerile lor legislative Camerei Reprezentantilor,
(4)
Propunerile legislative vor fi dezbetute
gi
votate
in
plen,
in doud
qedinte
diferite, la
cel
pulin
30 de zile distanle.
Dezbaterile
si votul
se
vor face
oe
articole in
cadrul
Drimei
dezbateri
si
pe
articole
si
ca
intreg in cadrul cejei de-a doua. ln
mod exceplional,
Camera Reprezentanlilor
poate
aproba, cu
majoritatea
voturilor membrilor
prezenti,
reducerea termenului
de 30 de
zile.
(5)
in
cazul
in
care
Parlamentul respinge
propunerea
legislative
ini iata
de
Pregedintele Romaniei,
de
Avocatul
Poporului
sau de cetdteni,
Autoritatea Electorale otganizeaze
referendum,
in 45 de zile de la data
respingbrii
proiectului
de
cetre
Parlament,
pentru
aprobarea
proiectului
de lege
respins
de Parlament.
(6)in
cazul
in
care poporul aprobe proiectul de lege respins
de
Parlament,
Parlamentul este dizolvat
gi
se
organizeaze
alegeri
parlamentare
anticipate."
79.
Articolul
75 se abrogi.
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 21/64
MONITORUL OFICIALAL
ROMANIEI,
PARTEA
I, Nr.
886/26.XI.2015
80. Articolul 76 se modifica
gi
va
avea urmAtorul cuprins:
,,(1)
Legile organice
si
hot6rarea
privind
regulamentul de
si functionare
a Camerei Reprezentantilor se adopta
votul
a doud treimi
din
numirul
membrilor Camerei.
(2)
Legile ordinare
gi
hotirarile
se adoptd cu votul majoritetii
Camerei.
(3)
La
cererea Presedintelui
Romaniei sau
din
proprie
Camera Reprezentantilor
poate
adopta
proiecte
de legi
propuneri
legislative
in
procedura
de
urgente,
stabilite
legii."
81.
Articolul
77 se modifica astfel:
Alineatul
(2)
va avea urmdtorul cuprins:
,,(2)inainte
de
promulgare,
Pregedintele
poate
cere Camerei
o singurd
dati,
reexaminarea
legii."
82. Articolul 78 se modific;
gi
va
avea
urm;torul cuprins:
,,('l)
Legile se
publice pe
site-ul
Camerei
Reprezentantilor
si
Monitorul
Oflcial al Romaniei si intra in vigoare la 3 zile
de
la
publicdrii
sau
la o
datd ulterioari
previzuti
in textul
ei.
(2)
Accesul la varianta
electronice
a
Monitorului Oficial al
gratuit
si
nu
poate
fi ingradit."
83.
Articolul
79
se
modifici
gi
va avea
urmitorul
cuprins:
,,(1)
Consiliul Legislativ este institutie
publice
autonomd,
care
proiectele
de acte normative in vederea sistematizarii,
gi
coordondrii intregil legisla ii. Avizele
Consiliului
se
refera
la respectarea
principiilor
de sistematizare,
gi
coordonare
legislative
stabilite
prin
lege.
(2)
Consiliul
Legislativ colaboreaze cu
iniliatorii
proiectelor
acte normative la
definitivarea
redacterii
acestor acte, astfel
sd
fie
conforme cu
principiile
de sistematizare,
unificare
coordonare legislativd.
(3)
Consiliul Legislativ
tine
evidenta oficiala a legislaliei
(4)
Consiliul Legislativ
este condus de
un
pregedinte,
ales de
(5)
Prevederile
articolelor 62.1
,
81
,
alineatul
(1
)
gi
alineatele
84, 95, 96, 96.1 si 97
se
aplicd,
in
mod
si
presedintelui
Consiliului
Legislativ.
(6)
Dacd functia
de
pregedinte
al
Consiliului
Legislativ devine
ori daci
pregedintele
Consiliului Legislativ este
din
funclie
sau
dace se
afld in
imposibilitate
a-gi exercita atribuliile, interjmatul se asigure de
parlamentar
desemnat
de Camera Reprezentanlilor, cu
votul
membrilor
sdi.
(7)
Organizarea
9i
func,tionarea Consiliului
Legislativ se
prin
l6ge."
84. Denumirea
capitolului
ll din
titlul
lll se modifice,
Denumirea va fi:
,,Autoritatea
Executiva".
85.
in
capitdtiil
ll
al
titlului
lll
se introduce secliunea
1,
denumirea,,Pregedintele Rominiei".
86.
Articolul
80 se
modifica
9i
va avea
urmetorul cuprins:
,,(1
)
Pregedintele Romaniei conduce
Autoritatea Executiva a
roman,
in
limitele stabilite de Constitulie.
(2)
Pregsdintele Romaniei reprezinte
poporul
ii
statul
roman
este
garantul
democraliei, al suveranitd.tii
9i
independenlei
gi
al
integritdlii teritoriale a
ldrii.
(3)
Pregedintele Romaniei rdspunde in fala
poporului
pentru
a
Guvernului
Si
a tuturor institu,tiilor
publice
Autoritatea Executiva a statului.
(4)
Pregedintele Romaniei vegheaza
la
respectarea
gi
la buna funclionare a tuturor autoritetilor
statului.
acest scop, Pregedintele exercita
funclia
de
mediere intre
statului,
precum
gi
inke
stat
gi
popor."
87.
Articolul 81 se comDleteazi
astfel:
Dupd alineatul
(1)
se introduc
patru
noi
alineate,
cu
urmetorul
cuDrins:
,,(1.1)Candidalii
la funclia de Presedinte al RomAniei trebuie
se
indeplineascd urmetoarele cerinte:
a)
sd
prezinte
electoratului documente care sa ateste numele
gi
prenumele pdrinlilor
gi
bunicilor,
precum
Fi
declaralia sa
pe
propria
rdspundere din care sa rezulte dace
are
cunostinte
despre
funcliile
delinute
in
statul roman sau
in
alt stat de cetre
parintii
si bunicii sd
j;
b) sd aiba
pregetire
superioard:
c) se
se fi remarcat
ca un bun
profesionist
9i
ca un cetalean
de
moraljtate desdvarsitd;
.
d) sd
se
fi
remarcat
ca
un luptdtor activ
pentru
apdrarea
drepturilor
si libert6tilor cetdtenilor Romaniei;
e)
sd
prezinte
electoratului activitatea
sa
profesionald,
politice
gi
civice desfegurate
pand
la data depunerii candidaturii
pentru
func.tia de Presedinte al Romaniei;
f)
se
prezinte
electoratului
Programul legislativ
pentru
realizarea cAruia se obliga sa actioneze,
in
calitate de
Pregedinte al Romaniei, dacd va fi ales;
g) se
prezinte electoratului Programul
National
de Dezvoltare
a Romaniei
pe
urmetorii
4
ani,
pentru
realizarea c6ruia
se
obligd
sd actioneze,
in
calitate de
Presedinte
al
Romaniei, dacd va fi
h) sA
prezinte
electoratului structura Guvernului
gi
lista
membrilor Guvernului,
precum
9i
lista candidatilor
pentru
functiile de
prefect,
cu
care se angajeazd sd
realizeze
Programul
Legislativ
gi
Programul
Nalional de
Dezvoltare
a
Romaniei.
.
(1.2)
Programul Nalional de Dezvoltare a Romaniei,
asumat
de
cetre
candidatul la funclia
de
Pregedinte al Romaniei, va
include, obllgatoriu,
gi
dinamica anuald a urmatorilor
indicatori
economici
gi
sociali:
a)
produsul
intern
brut;
b)
valoarea 9i structura veniturilor
gi
cheltuielilor
bugetului
public
national;
c)
valoarea investitiilor
productive;
d)
numerul locurilor
de
munci
e) indicele
preturilor
de consum;
f) salariul
minim
gi
salariul mediu
pe
economie;
g) pensia
medie
plititd
de
Fondul Nalional de Pensii Publice;
h) numdrul locuitorilor
tdrii;
i)
indicele natalitatii;
j)
datoria
externa;
k) datoria Dublica.
(1.3)
Documentele
prevAzule
la alineatul
(1.1)litera
f)
gi g)
constituie
contractul electoral al candidatului. Ele
vor
fi semnate
de candidatul
la
functia de Presedinte al Romaniei,
vor fl
tipdrite
si
puse
la dispozitia electoratului,
pe
toat6 durata campaniei
electorale.
Cate un exemplar
al acestor documente
va fi
depus
la Autoritatea
Electorala, Autoritatea
Morald,
Autoritatea
Statisticd,
Autoritatea
$tiinlificd
gi
Avocatul Poporului, cu cel
pulin
30
de zile inainte de inceperea campaniei
electorale.
(1.4)
Alegerile
pentru
functia de
Pregedinle al Romaniei se
desfds,oard
in
prima
duminicd a lunii octombrie a anului
in
care
expird
mandatul Presedintelui sau
tot intr-o zi de duminicS, in cel
mult 60 zile de
la
data cand
a intervenit
vacanta functiei
de
Pregedinte."
88.
Articolul 82 se modifice
astfel:
Alineatul
(2)
va avea urmatorul cuprins:
,,(2)
Candidatul a carui alegere
a fost validatd depune
in
fata
Camerei Reprezentan ilor urmetorul juremant:
Jur
si-mi
ddruiesc
toata
puterea gi priceperea
pentru
propesirea
spirituale si materialA a
poporului
roman, sa respect
Constitulia
gi
legile
16rii,
se
aper democrafia, drepturile
gi
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 22/64
22
I\4ONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI. PARTEA I. Nr. 886/26.XI.2015
libertalile
cetatenilor, suveranitatea,
independenla, unitatea
gi
integritatea
teritoriala
a Romaniei. Asa se-mi
ajute
Dumnezeu "
89.
Articolul
83 se
modifici
astfel:
Alineatul
(1)
va avea urmdtorul
cuprins:
,,(1)
Mandatul
Presedintelui
Romaniei este de 4 ani
gi
se
exercita de la data
depunerii
.iuremantului."
Alineatul
(3)
va avea urmdtorul
cuprins:
,,(3)
N4andatul
Pregedintelui
Romaniei
poate
fi
prelungit, prin
lege,
in
caz
de
razboi sau de catastrofe."
90.
Articolul 84 se
modifici
astfel:
Alineatul
(2)
va
avea urmdtorul cuprins:
,,(2)
Pe durata exerciterii mandatului,
Presedintele Romaniei
se bucurd
de
imunitate."
91
.
Articolul
85 se modifici
astfel:
Denumirea
articolului
va
fi:,,Aiributiile Presedintelui
Romaniei".
Articolul va
avea urmetorul cuorins:
,,(1
)
Pregedintele Romdniei indeplineste
urmdtoarele atribu,tii:
a) numegte
gi
revocd
prim-ministrul
si
pe
membrii Guvernului
Romaniei;
b)
prczideaze
sedintele Guvernului in
care
se
dezbal
probleme
de
interes na{ional privind politica
externe,
apdrarea
tarii,
asigurarea ordinii
publice
gi,
la cererea sa, in alte situalii;
c) semneaza tratate internationale
in
numele Romaniei,
negociate de
Guvern,
gi
le supune spre ratificare
poporului;
d)
acrediteaza
gi
recheama
reprezentanlii diplomatici
ai
Romaniei
gi
aproba infiinlarea, desfiinlarea sau schimbarea
rangului misiunilor
diplomatice;
e) acrediteazd reprezentanlii diplomatici
ai
altor state in
Romania;
f)
este comandantul fo4elor armate
gi
indeplinegte
func,tia
de
presedinte
al Consiliului National de
Securitate;
g)
declard mobilizarea
pa4iald
sau totale a fonelor armate,
pe
care o supune aprobdrii camerei Reprezentanlilor, in cel mult
24 de ore de la declarare;
h)
in
caz de
agresiune armatd
indreptatd impotriva
lerii,
Pregedintele Romaniei ia mdsuri
pentru
respingerea
agresiunii
si
le
aduce neintarziat
la
cunostin,ta
Camerei
Reprezentanlilor,
care, dacd nu se afl6 in sesiune, se convoace de drept
in 24
de
ore
de la declangarea
agresiunii;
i)
instituie,
potrivit
legii,
starea de
asediu sau starea de
rurgenlS in intreaga
lard
ori
in unele uniteli administrativ-
teritoriale
gi
solicite Camerei Reprezentantilor incuviinlarea
mdsurii adoptate, in cel mult 5 zile de
la luarea acesteia;
.j)
adreseaza
poporului
mesajd cu
privire
la
principalele
probleme politice
ale
natiunii;
k)
dizolvd'Camera Reprezentanlilor,
in cazulin care aceasta
refuza se aprobe sau sd respinge, in termen de 60 de
zile de
la
iniliere, un
proiect
de lege
propus
de Pregedintele Romaniei,
de
Avocatul Poporului sau de cetdteni;
l)
confera deeoralii
gi
titluri de onoare, instituite
potrivit
legii;
m) acorda
gradele
de maregal, de
generai
gi
de
amiral, in
conditiile
prevazute
de
lege;
n) nume$te in functii
publice,
in condi,tiile
prevdzute
de lege;
o)
acorda
gra{ierea
individuald,
cu condilia ca actul de
gratiere
sd
fie
justificat
temeinic
9i
cu rdspunderea
de rigoare,
potrivit
legii."
92. Articolul 86 se
abrogi.
93. Articolul 87 se abrogi.
94. Articolul 88 se abrogd.
95.
Articolul
89 se abroge.
96.
Articolul
90
se abrogi.
97.
Articolul
91
se abrogd.
98. Articolul 92 se abroge.
99. Articolul 93 se abroge.
100. Articolul 94 se abrogi.
101
.
Articolul
95
se modifici
gi
va
avea
urmAtorul
cuprins:
,,(1
)
In cazul
savarsirii unor fapte
prin
care incalcd
prevederile
Constituliei,
Pregedintele
Romaniei este suspendat din functie
de
cdtre Camera Reprezentantilor,
cu votul majoritalii membrilor
se
i.
(2)
Propunerea
de suspendare din funclie
poate
fi initiata
de
cel
pulin
o
treime din numerul
parlamentarilor qi
se
aduce,
neintaziat,
la
cunostintd Presedintelui.
Pe
perioada suspenderii
se suspendd
gi
imunitatea
prevazuta
la articolul 84 alineatul
(2).
(3)
Dace
propunerea
de
suspendare
din
functie este
aprobatd,
in
cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum
pentru
demiterea
Presedintelui
(4)
Dacd
poporul,
prin
referendum, respinge
propunerea
de
demitere
a Pregedintelui,
Camera Reprezentantilor
este
dizolvata
si
se
organizeaze
alegeri
parlamentare
anticipate,
in
45
de zile de la data
validdrii
rezultatului referendumului."
1
02.
Articolul
96 se
modificA astfel:
Alineatele
(1)
si
(2)
vor avea urmdtorul cuprins:
,,(1
)
Camera Reprezentanlilor,
cu
votul a
cel
putin
doue
treimi
din
numdrul membrilor sei,
poate
hoteri
punerea
sub acuzare a
Presedintelui Romaniei pentru tradare.
(2)
Propunerea
de
punere
sub
acuzare
este
initiate
de
majoritatea
parlamentarilor
9i
se aduce,
neintarziat, la cunogtinte
Pregedintelui Romaniei
pentru
a
pulea
da explicalii cu
privire
la
faDtele ce
ise imDutd."
Alineatul
(4)
va avea urmdtorul cuprins:
,.(4)
Competenla
de
judecati
apa4ine inaltei Cu4i de Casalie
si Justitie."
Dupe alineatul
(4)
se
introduc trei noi alineate, cu urmetorul
cu on ns:
,,(5)
Daca
inalta
Curte de Casalie
gi
Justitie
respinge
hoterarea de
punere
sub acuzare
a
Pres-edintelui
Romaniei,
Camera
Reprezentanlilor este dizolvatd
$i
se
organizeaza
alegeri parlamentare anticipate,
in
cel
mult
45 de zile de
la
data
remanerji definitive a hotdrarii Inaltei Cu4i de Casatie
gi
Justitie.
(6)
Daca
inalta
Curte
de
Casatie
9i
Justitie
hotaragte
condamnarea
pentru
trddare
a
Pregedintelui Romaniei, in cel
mult 30
de zile
se
organizeazd referendum
pentru
demiterea
Pregedintelui.
(7)
Dace
poporul, prin
referendum, respinge
propunerea
de
.
demitere
a Pregedintelui,
Camera
Reprezentantilor
este
dizolvatd
gi
se organizeazd alegeri
parlamentare
anticipate, in
45 de zile de
la
data
validArii rezultatului referendumului, iar
judecdtorii
inaltei Cu4i
de
Casatie
gi
Justitie care au
votat
pentru
condamnarea
Pregedintelui RomAniei sunt demigi
din
funclie."
103. Dupa articolul 96 se introduce
un nou articol,
96.1,
astfel:
Denumirea articolului va
fi:,,Demiterea Pregedintelui".
Articolul
va avea
urmdtorul
cuprins:
,,Pregedintele
Romaniei este
demis
din
funclie,
prin
referendum, cu un
numer
de
voturi mai mare dec6t cel cu care
a
fost ales,
la
cererea a cel
putin
250.000 cetaleni cu drept de
vot."
104.
Articolul
97 se
modifici
astfel:
Alineatul
(2)
va
avea urmatorul
cuprins:
,,(2)
in
termen de 60 de
zile
de
la data la care
a
intervenit
vacan{a
funcliei
de
Pregedinte al Rom6nrei,
Autoritatea
Electorald
va organiza alegeri
pentru
funclia de Pregedinte."
105.
Articolul 98
se modifici
si
va avea urmetorul
cuprins:
,,(1
)
Daci
funclia
de
Pregedinte al Romaniei devine vacanta
ori
daca
Pregedintele Romaniei este suspendat din
funclie
sau
dace
se
afle in imposibilitate temporard
de
a-gi
indeplini
akibuliile,
interimatul se asigurd de catre
presedintele
Camerei
ReDrezentantilor.
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 23/64
MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. PARTEA
L
Nr. 886/26.X|.2015
(2)Atributiile prevdzute
la
articolul
2.'1
alineatul
(3),
articolul 74
(1)
gi
articolul 85 literele a),
j)
gi
k) nu
pot
fi exercitate
durata
interimatului
func,tiei
prezidenliale."
106.
Articolul
99
se modifici
9i
va
avea urmAtorul
,,Dacd
persoana
care asigurd
interimatul
functiei de
al
Romaniei savargegte
fapte
prin
care
incalca
Constitutiei, se aplice articolul 95 si articolul 98,
fiind
asigurat
de
un
parlamentar, desemnat
de
'107.
Alineatul
(2)
al articolului 100 se abrog6.
108.
Articolul
101
se
modifici
astfel:
Denumirea
articolului
va
fi:
,,Salariul
9i
celelalte drepturi".
Articolul va
avea urmatorul cuprins:
,,(1)
Salariul
9i
celelalte drepturi ale Pregedintelui
Romaniei
prin
lege.
(2)
Salariul Pres,edintelui RomAniei este de cel
mult 50 de ori
decAt salariul
minim
brut
pe
economie.
(3)
Niciun functionar
public
nu
poate
avea
un
salariu mai
al Pregedintelui Romaniei."
109. Capitolul
lll
din titlul lll devine secliunea
a
2-a
in
ll
din
titlul
lll.
110.
Articolul 102 se
modifici
astfel:
Alineatul
(1)
va
avea urmetorul
cuprins:
,,(2)
Guvernul
asigurd realizarea
politicii
interne
gi
externe a
si exerciti conducerea
generale
a administratiei
publice,
in
cu mandatul incredinlat de Pres,edintele
Romaniei."
Alineatul
(3)
va avea urmdtorul cuprins:
,,(3)
Guvernul este alcdtuit din
prim-ministru,
miniglri
9l
alli
prin
lege."
111
. Articolul
103
se
modifici
astfel:
Denumirea articolului va fi ..Numirea
membrilor
Articolul va avea urmatorul cuDrins:
,,('1)
L4embrii
Guvernului
sunt numiti,
pe
funclii,
de
catre
pe
criterii
de
merit, de competen,td
gi
de moralitate.
(2)
Candidatii
la
funclia de membru al Guvernului
trebuie se
urmdtoarele cerin,te:
a) sd orezinte electoratului documente
care sa
ateste
numele
prenumele parinlilor
gi bunicilor,
precum
9i
declaralia
sa
pe
rdspundere din
care sd rezulte daca are
cunogtinle
functiile
si demnitdlile
delinute
in
statul
roman sau in alt
pdrintii
si bunicii sai.
b)
si
aibd
pregetire
superioarS;
c) sd se fi remarcat ca un bun
profesionist
gi
ca un cetetean
moralitate desdvarSite;
d) sa se
fi
remarcat ca
un luptator activ
pentru
apararea
si libertdlilor
cetdlenilor
Romaniei;
e)
se
prezinte
electoratului
activitatea sa
profesionala,
si civica desfegurate
pane
la data depunerii candidaturii
funclia de
membru al Guvernului;
f)
sd
prezinte
electoratului o declaralie
prin
care se
sd
aclioneze
pentru
realizarea
Programului
legislativ
a
Programului Nalional de Dezvoltare
a
Romaniei, asumate
la funclia de Pregedinte
al
Romdniei
9i
de
din care urmeazd
se faca
parte."
112.
Articolul
105
se
modifici
gi va
avea
urmitorul
,,Functia
de
membru al Guvernului este
incompatibila cu
alte
funclii
publice
sau
private."
113.
Articolul
107
se
modifici si
va
avea
urmitorul
,,(1)
Prim-ministrul
conduce
Guvernul
gi
coordoneaze
membrilor acestuia, respectand atributiile
ce le revin.
(2) Prim-ministrul
prezintd
Presedintelui Romaniei
rapoarte
cu
privire
la
activitalea
Guvernului,
potrivit
calendarului
stabilit
de
Pregedinte.
(3)
DacA
prim-ministrul
se
aflA
in una din situaliile
prevdzute
la
articolul
106
sau este in
imoosibilitate de a-si exercita
atribu{iile,
Pregedintele Romaniei numegte un alt
membru
al
Guvernului ca
prjm-ministru
interimar,
pentru
a indeplini
atributiile
prim-ministrului, pana
la
formarea rioului
Guvern.
Interimatul,
pe
perioada imposibilitelii exerciterii
atribuliilor,
inceteaze dacd
prim-ministrul
isi
reia
activitatea
in Guvern.
(4)
Prevederile alineatului
(3)
se aplicd
in
mod
corespunzetor
9i
celorlalli
membri
ai Guvernului,
pentru
o
perioada
de cel mult
45 de zile."
1'14.
Articolul
108
se
modifici
s,i
va
avea urmatorul
cu
p
rins:
,,(1)
Guvernul adopte hotdrari
penlru
organizarea
executarii
legilor
gi
a
Programului
National
de Dezvoltare a Romaniei,
aprobat
de
popor.
Hotararile Guvernului
nu
pot
adduga la lege
sau
modifica soiritul ei.
(2)
Hotdrdrile
adoptate de
Guvern
se
semneazd
de
prim-
ministru,
se
contrasemneazd
de
minigtrii care
au obligalia
punerii
lor
in
executare,
se
aproba de Pregedintele Romaniei
gi
se
publicd
in
lvlonitorul
Oficial
al
Romaniei.
Nepublicarea atrage
inexistenta
hotdrdrii. Hotdrarile care
au
caracter
militar se
comunicd
numai
instituliilor
interesate."
115. Articolul 109 se
modifici
gi
va
avea
urm;torul
cuDrins:
,,(1)
Guvernul
rdspunde
politic
numai in fa,ta
Pregedintelui
Romaniei
pentru
intreaga sa activitate.
Fiecare membru
al
Guvernului
rdspunde
politic
solidar
cu ceilalli
membri
pentru
activitatea
Guvernului
gi pentru
actele
acestuia.
(2)
Rdspunderea
penale
a membrilor
Guvernului se
stabilesle
prin
lege. Trimiterea
in
judecate
a unui
membru
al
Guvernului
atrage^suspendarea lui din funclie.
Competen,ta de
judecate apanine
Inaltei
Cu4i
de Casalie
gi
Justilie.
(3)
Membrii Guvernului
nu
pot
interveni
in treburile altor
autoriteti
si institu ii ale statului
gi
nici
in
treburile altor
persoane
juridice,
de
drept
public
sau
privat.
(4)
Membrii Guvernului
condamna,ti
pentru
trafic de influen[d
ori alte
acte de
coruplie
sunt
pedepsili
cu inchisoare
pe
viate
gi
conflscarea
averii."
116. Articolul
110
se
modifici
si
va
avea urmetorul
cuorins:
,,(1)
Guvernul
igi exercitd mandatul
pana
la data
validerii
alegerilor
prezidentiale.
(2)
Guvernul este demis dace
prim-ministrul
se afld in una
dintre
situatiile
prevezute
la
articolul
106
ori
este
in
imposibilitatea de
a-$i
exercita atribu{iile mai mult
de
45
de
zile.
(3)
Guvernul al carui mandat
a incetat
potrivit
alineatelor
(1)
si
(2)
indeplinegte
numai actele necesare
pentru
administrarea
treburilor
publice, pana
la depunerea
jurdm6ntului
de membrii
noului
Guvern."
117. Capitolul
lV din
titlul
lll
devine secliunea
a 3-a in
capitolul
ll din
titlul
lll.
Denumirea
secliunii a 3-a
va
fi:
,,Raporturile
dintre
Autoritatea Legislativi
gi
Autoritatea
Executive".
118. Articolul
111
se
modifici astfel:
Alineatul
(1)
va avea urmetorul
cuprins:
,,(1)
Guvernul
este
obligat se
prezinte
informatiile
gi
documentele
cerute de Camera
Reprezentantilor
sau de
comisiile
parlamentare, prin
intermediul
pregedintilor acestora.
in
cazul
in care o
ini iativi legislativA
implicd
modificarea
prevederilor
bugetului de
stat,
solicitarea
informdrii
este
obligatorie."
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 24/64
24
MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.
PARTEA I,
Nr. 886/26.XI.2015
,,(1)
Guvernul
si fiecare dintre membrii
sdi au obligalia sd
(1.5)
Candidalii
la functia de membru al Consiliului tehnico-
raspunde la
intreberile
sau la interpeldrile
formulate
de stiintific sunt specialisti de inalta calificare,
personaliteti
ale vietii
parlamentari,
in
condi,tiile
prevazute
de regulamentul
de
publice,
care s-au remarcat
ca autori si
promotori
de
proiecte
organizare
gi
functionare
a Camerei Reprezentan,tilor.
menite sa imbunatdteascd
activitatea din domeniul coordonat
(2)
Camera Reprezenlanlilor
poate
adopta o moliune
simple
de
minister.
prin
care
sd
igi exprime
pozitia
cu
privire
la
o
probleme
de
(1.6)
Mandatul membrilor
Consiliului tehnico-gtiinlific este de
politici
interna
sau
externd
ori,
dupa caz,
cu
privire
Ia
o
6ani
si poate
fi reinnoit
o
singura data,
prin
decizia Presedintelui
119.
Articolul
112 se
modifice
gi
va avea
urmitorul
cuprins:
problema
ce a
ficut
obiectul unei interpeleri."
120.
Articolul
113 se abrogi.
121.
Articolul
114
se abrogi.
122.
Articolul
115
se
modifici
astfel:
Alineatul
(1)
va
avea urmdtorul cuprins:
,,(1)Camera
Reprezentanlilor
poate
adopta o lege speciald
de
abilitare
a
Pregedintelui
pentru
a emite ordonanle de
urgentd
in domenii
care
nu
fac obiectul legilor organice."
Alineatul
(4)
va
avea
urmatorul cuprins:
Alineatul (5)
va avea urmdtorul cuprins:
,,(5)
Ordonanta
de
urgente intre
ln
vigoare numai
dup6
depunerea
sa
spre dezbatere in
procedurd
de
urgente
Ia
Camera Reprezentanlilor si dupe
publicarea
ei
in
Monitorul
Oficial al Romaniei.
Camera
Reprezentantilor,
daca
nu
se afla
in
sesiune,
se conVoacd in mod obligatoriu in
5
zile
de la
depunere."
123.
Capitolul
V din titlul
lll
devine sectiunea a 4-a in
capitolul
ll
din
titlul
lll.
Denumirea
sec,tiunii a
4-a va fi
,,Administralia
publica
centrale".
Noua
sectiune inlocuieste
fosta secliune
1
din
fostul
capitol V
din
titlul lll.
124.
Articolul
116
se
modificA astfel:
Alineatul
(2)
va avea
urmdtorul
cuprins:
,,(2)
Alte organe de speclalitate se
pot
organiza in subordinea
Guvernului ori a ministerelor,
potrivit
legii."
125. Articolul
117
se
modifici
gi
se completeaze astfel:
Dup;
allneatul
(1)
se
introduc
gapte
noi alineate, cu
,
urmAtorul cuprins:
.,
,,(1.1)
Ministerele se org anizeaza
pe
urmdtoarele domenii de.
activitate:
a)
educalie:
b) sanatate;
c)
culture,i
d) muncd
si
protectie
socialS:
e) economie;
f) finante
publice;
g)
agricultura
h)
dezvoltare
regionald;
i) mediu;
j)
transporturi
9i
comunicatii;
k) aparare nationale;
l) afaceri interne;
m)
afaceri externe.
(1.2)
In exercitarea atribuliilor lor, minigtrii emit ordine care
se
publici pe
site-urile
ministerelor
gi
in
Monitorul Oficial
al
Romaniei.
(1.3)
Tn
cadrul
fiecdrui minister funclioneazi un Consiliu
tehnico-gtiinlific, ca organ consultativ al ministrului de
resort.
(1.4)
Consiliul tehnico-stiintific
este
constituit din
7
expe4i,
in
domeniul
de
activitate al ministerului, din care
3
sunt
propugi
de
organiza'tiile
profesionale
din domeniul
de activitate
al
ministerului
si
4 sunt
propusi
de
cdtre Uniunea Natlonald a
Asocialiilor Comunitare, toti fiind
validati
in
functie
de
Pregedintele Romaniei.
Romaniei.
(1.7)
Consiliul tehnico-stiintific
avizeaze
toate
ordinele
ministrului.
Avizele
Consiliului tehnico-stiintific
se
publica
pe
site-ul ministerului
si
in
[,4onitorul
Oficial al Romaniei."
Alineatul
(3)
se abroge.
120. Dupe articolul 117
se
introduce
un nou articol, 117.1,
astfel:
Denumirea articolului va fi:
..Personalul".
Articolul va
avea urmetorul cuprins:
potrivit
legii.
(2)
Este interzise,
sub sancliune
penale
gi
administrativd,
numirea,
promovarea
sau
sanclionarea
personalului
angajat
al
autoritalilor
statului
gi
al
institutiilor
publice
din subordinea
acestora
pe
criterii
politice
sau cu sprijin
politic."
127 . Articolul 118
se
modifici
astfel:
Alineatele
(1)
9i
(2)
vor
avea urmetorul cuprins:
,,(1)
Armata este subordonate exclusiv vointei
poporului
pentru
garantarea
suveranitalii,
a independenlei
gi
a unit6tii
statului, a
integritalii
teritoriale
a
lerii
gi
a democra_tiei
constitutionale.
Este interzisd
participarea
armatei romane la
operaliuni
militare
desfasurate in afara teritoriului
national
sau a
granitelor
larilor
cu
care Rominia
a
incheiat tratate
militare de
aparare
comunS, cu
exceptia cazurilor
ln
care
aceste operaIiuni
militare au ca scop eliberarea teritoriilor ocupate vremelnic
de
agresori externi
gi
neutralizarea capacitdtilor
militare
ale
agresorilor,
precum
si
participarea
la
acliuni de men,tinere a
pScii
9i
securitd ii internalionale,
potrivit
prevederilor
Cartei
Organizatiei
Natiunilor
Unite.
(2)
Structura sistemului national de apdrare,
pregetirea
populajiei,
a economiei nalionale
gi
a teritoriului
pentru
aparare,
precum
9i
statutul cadrelor militare se stabilesc
prin
lege."
128. Dupe
articolul
118 se
introduce un
nou
articol,
118.1,
astfel:
Denumirea articolului
va
fi:
,,Siguranla
nalionale".
Cuprinsul articolului va fi:
,,Articolul
11 8.1
(1) Prin siguranla
naliona6 a
Romaniei
se
intelege
starea
de
legalitate, de echilibru
gi
de stabilitate sociale, economice si
politice
necesare
existentei
gi
dezvoltdrii
poporului
roman
gi
statului
sau
national,
suveran,
unitar, independent
gi
indivizibil,
precum
9i
climatului
de exercitare
neingredita
a
drepturilor,
libertdlilor
si indatoririlor fundamentale ale cetetenilor,
potrivit
principiilor
gi
normelor democralice stabilite
prin
Constitutie.
(2)
In conditiile realitelilor socioeconomice
9i
politice
contemporane,
principalele
ameninteri
la
siguranla
nationale
su
nt:
a) decdderea materiale, intelectuale,
mor€la
gi
biologice
a
populatiei,
generatd
de agresiunile
structurilor mafiote care
pot
uzurpa
instituliile statului
gi
le
pot
folosi
pentru
jefuirea,
manipularea
9i
umilirea cetelenilor
gi
statului
lor;
b)
aservirea economica
a
terii,
transformarea ei
in
neocolonie, surse de materii
prime
si de
manA
de
lucru ieftine,
piat6
de desfacere
pentru produse
strdine
de
micd utilitatel
,,(4)
Presedintele
Romaniei
poate
adopta ordonante
de
,,Articolul
117.1
urgente numai
in situalii extraordinare
a cAror
reglementare
nu
(1)
Personalul
din
aparatul autoritdtilor statului
gi
al institutiilor
poate
fi amanate,
avand obligalia
de
a
motiva urgenta in
publice
din subordinea acestora este
angajat
prin
concurs
sau
cuprinsul
acestora."
examen,
pe
criterii
de merit
gi
de competente
profesionald.
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 25/64
MONITORUL
OFICIALAL
ROMANIEI.
PARTEA
l. Nr. 886/26.X1.2015
ZJ
c) combinarea celor doud fenomene
precizate
la literele
a)
b).
(3)
Nldsurile luate
pentru
apdrarea sigurantei nalionale
nu
justiflca
incdlcarea drepiurilor
gi
liberte,tilor cetalenilor.
Este
de molestare
fizicd
intimidare
asupra manifestanlilor
pagnici.
(4)
Serviciul Romen de Informatii este singura
institulie
cu
personalitate
juridice,
specializate
in domeniul
s,i
externe privitoare
la
siguran a nalionale
a
parte
componentS a sistemului
national de aparare.
(5)
Serviciul Roman
de
Informalii otganizeaze
gi
executa
pentru
culegerea,
verificarea
si valorificarea
necesare cunoasterii,
prevenirii gi
contracardrii
acliuni care constituie,
potrivit
Constitu iei
gi
legii,
la adresa sigurantei nalionale a
Romeniei.
(6)
Servicjul Roman
de Informatii
este obligat
sa
pune,
Ia dispozitia membrilor Consiliului
Nalional de
toate
informaliile
pe
care
le detine, referitoare Ia
potrivit
Constitutiej si
legii, constituie amenantdri la
na[ionale
a
Romaniei.
(7)
In
cazul
in
care Consiliul National de Securitate
nu ia
pentru
contracararea amenin arilor
la adresa
nalionale semnalate de Serviciul
Roman
de
Informalii
ca urmare,
statul
romen
sau
cetalenii
acestuia sunt
Serviciul Roman de
Informalii
este obligat
sa
poporul
despre aceasta.
Neindeplinirea
acestei
pedepsegte, potrivit
legii.
(8)
Serviciul
Romin
de
Informajii este obligat sd
pune
la
publicului
toate
informaliile
pe
care
le deline
la fosta
securitate comunista
gl
la vanzarea
de cdtre
roman'a
activelor
reale
gifinanciare
dobandite
abuziv
prin
15/1990.
(9)
Serviciul
Roman de Informatii nu
poate
desfdgura
alte
in
afara
de
cele
prevdzute
de
Constitulie
gi
nu
poate
in
treburile
altor
autoritdti si institulii ale statului
9i
nici
treburile altor
persoane
juridice, de drept public sau
privat.
interzisa folosirea
informaliilor oblinute de Serviciul
Roman
Informatiiin alte scopuri dec6t
cele
prevdzute
de Constitulie.
(10)
Serviciul
Romin de
Informatii este condus
de un
ales
de
popor.
(11
)
Prevederile articolelor
62. 1
,
81
,
alineatul
(1
)
9i
alineatele
82,83,
84, 95, 96, 96.1
9i
97
se
aplica,
in
mod
directorului Serviciului
Roman de Informatii.
''(12)
Directorui Serviciului Roman
de lnformalii numegte
in
personalul
Serviciului, angajaLprin
concurs sau
examen,
legii.
(13)
Daca functia
de
director
al
Serviciului
Roman de
devine vacantd ori dacd
directorul Serviciului
Roman
Informatii este suspendat
din
funclie
sau
dace se afla in
a-gi
exercita atribujiile,
interimatul
asigura
de_ un
parlamentar
desemnat
de
Camera
cu
votul majorite9i
membrilor sei.
(14)
Organizarea
gi
functionarea
Servicjului
Roman de
prin
lege.
(15)
Activitatea
Serviciului
Roman de Informalii
este
de Consiliul
National de Securitate
gi
de Sfatul
Tarii,
legii.'l
129. Articolul 119 se
modifici astfel:
Denumirea
articolului
va
fi:
,,Consiliul
Nalional
de
Articolul
va avea urmetorul
cuprins:
,,(1)
Consiliul
National de Securitate
este organ
decizional al
statului roman, care
organizeaza
gi
coordoneazd
activitelile ce
privesc
apdrarea
larii
gi
siguranta
nalionald,
la
mentinerea securitatii
internalionale
gi
la
in sistemele de alianja
militard,
precum
9i
la
restabilire
a
pdcii.
(2)
Consiliul
National
de
Securitate emite hotdrari care
sunt
obligatorii
pentru
autoritelile administra,tiei
publice
gi
instituliile
publice.
Hotdrarile Consiliului Nalional
de Securitate se
iau
cu
votul majoritatii
a
doue treimi din numerul
membrilor Consiliului.
La
gedinlele
Consiliului Nalional
de Securitate
participi,
fari
drept
de
vot,
gi
minigtri
sau
alli functionari
publici
in
responsabilitatea
cerora
intre
problemele
supuse
aten,tiei
Consiliului.
(3)
Consiliul National
de
Securitate
se
compune
din:
Presedintele
Romaniei,
presedintele
Camerei
Reprezentantilor,
pregedintele
Autoritetii
JudecAtoregti,
pregedintele
Autoritalii
lvlediatice,
pregedintele
Autorit6lii
Financiare,
pregedintele
Auloritelii
Electorale,
pregedintele
Autoritelii Statistice,
pregedintele
Autoritelii
l,4orale,
pregedintele
Autoritalii
$tiinlifi
ce,
pregedintele
Cu(ii de Conturi,
pregedintele
Cu4ii
Constitulionale,
Avocatul Poporului, directorul Serviciului
RomAn
de
Informatii.
(4)
Organizarea
gi
funclionarea Consiliului
Nalional
de
Securitate
se stabilesc
prin
lege
'130.
Dup; articolul
119
se introduce
un nou articol,
119,1,
astfel:
Denumirea articolului va
fi
..Prefectul".
Articolul
va avea urm5torul cuprins:
,,(1)
Presedintele Rominiei
numegte un
prefect
in fiecare
judet
si
in
municipiul Bucuregti, in conditiile legii.
(2)
Candidatii
la functia de
prefect
trebuie
sd aiba
pregetire
superioare,
inaltd competentd
profesionald,
se se fi remarcat ca
buni cunoscetori
ai realitatilor economice
gi
sociale ale
judelului
pentru
care candideaza,
ca
promotori
de
proiecte
pentru
imbundtelirea
acestor realiteti si
se aibd domiciliul
in
judelele
pentru
care candideaza de cel
pulin
10 ani.
(3)
Funclia de
prefect
este
incompatibili
cu orice
alla funclie
publica
sau
privatd.
(4)
Mandatul
prefectului
este
de 4
ani
gi
poate
fi innoit
o
singura datd.
(5)
Prefectul este reprezentantul
Pregedintelui
RomAniei
pe
plan
local
9i
conduce serviciile
publice
deconcentrate
ale
ministerelor
gi
ale celorlalte
organe ale administratiei
publice
centrale
din
unitetile administrativ-teritoriale.
(6)
Atributiile
prefectului
se stabilesc
prin
lege.
(7)
intre
prefect, pe
de
o
parte,
consilille
locale,
primarii,
.
consiliile
ludetene
gi
voievozii
judelelor, pe
de altd
parte,
nu
existe
raporturi de subordonare.
(8)
Prefectul
poate
ataca,
in
fa,ta instantei de contencios
administrativ,
un act
al consiliului
iudetean
sau
local,
al
voievodului
sau
al
orimarului,
in cazul in care
considerd actul
ilegal.
Actul atacat
poate
fi
suspendat
numai de
instanta
competenta,
potrivit
legii."
131. Secliunea
a 2-a a
capitolului
V
din
titlul lll
devine
titlul
lll.1
al
Constitutiei, cu
denumirea
de
,,Autorite ile
locale".
132.
CapitolulVl altitlului
lll devine
capitolul lll
altitlului
lll,
cu denumirea,,Autoritatea
JudecitoreascA".
133.
Articolul
120 se
abrog;
1
34.
Articolul
121 se abrogdr.
1
35.
Articolul
'l22
se
abrogi.
136.
Articolul
123 se
abrogi.
132.
Denumirea sectiunii
1
,,lnfdptuirea
justi iei".
din
capitolul
lll
va fi:
138.
Articolul 124 se
modifici
astfel:
Denumirea
articolului
va fi:
,,Rolul
si organizarea".
Alineatul (1) va avea urmetorul cuprins:
,,('l)
Autoritatea Judecetoreascd
infeptuiegte
justilia
in
numele
implinirii umane,
al
binelui social
gi
al dreptilii, cu
respectarea
adevdrului
$i
a
legii."
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 26/64
ITONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI,
PARTEA
I, Nr.
886/26.XI.2015
DupA
alineatul
(2)
se introduc
zece noi alineate, cu urmdtorul
cuorins:
,,(2.'1
)Autoritatea
Judecdtoreascd
se organizeaza
pe
instanle
judecatoregti,
parchete
ale
procurorilor,
barouri ale avocatilor
Fi
birouri
notariale,
potrivit
legii.
(2.2)
Autoritatea
Judecdtoreascd
este
condusd de
un
pregedinte
ales de
popor.
(2.3)
Pregedintele
Autorite,tii
Judecdtoregti
este
garantul
independentei, calitelii
gi
corectitudinii
justiliel.
(2.4)
Pregedintele
Autoritdlii
Judecatoresti numeste in
functie
judecatorii.
procurorii.
avocatii
si
notarii,
la
propunerea
Consiliului Autoritelii
Judecatoresti.
(2.5)
Prevederile
articolelor 81 alineatul
(1)
si alineatele
(21-
(4),
82,
83,
84,
95,
96, 96.1 si
97 se
aplice,
in
mod
corespunzdtor, gi presedintelui
Autorite,tii
Judecdtoregti.
(2.6)
Candidalii
la fUnctia
de
presedinte
al
Autoritetii
Judecatoregti
trebuie
sa lndeplineascd
urmdtoarele cerinte:
a)se
prezinte
electoratului documente
care sd
atesle numele
si
prenumele
parinlilor
gi
bunicilor,
precum
gi
declaralia
sa
pe
propria
raspundere
din
care
se
rezulte
dacd are cunostintd
despre functiile
de(inute
in
statul roman
sau in all stat de
catre
pdrintii si bunicii
sdi;
b) sa aibd
pregAtire
superioard
juridicd;
c) se se fi remarcat
ca un bun
profesionist
si ca un cetdtean
de moralitate
desdvarsite:
d)
sa se
fi remarcat
ca un luptetor activ
pentru
apentea
drepturilor
gi
liberld[llor
cetetenilor
Rominiei;
e)
sa
prezinte
electoratului
activitatea
sa
profesionala,
politice
9i
civice
desfegurate
pana
la
data depunerii candidaturii
pentru
funclia
de
pregedinte
al Autoritetii Judecetoresti;
f)
sa
prezinte
electoratului Programul legislativ
pentru.
tealizatea
caruia
se obligi
sa
actioneze, in calitate
de
pregedinte
alAutoritdlii
Judecdtoresti,
dace va fi ales.
(2.6)
Documentul
prevezut
la
alineatul
(2.6)
litera f) constituie
contractul electoral
al
candidatului.
El va fi
semnat
de candidatul
la
functia de pregedinte
alAutoritatii
Judecdtoresti,
va fi
tipdrit
si
pus
la
dispozitia
electoratului,
pe
toate
durata
campaniei
electorale. Cate un exemplar
al acestui document va ti depus
la
Autoritatea Electorala,
Autoritatea Morale
gi
Avocatul Poporului,
cu
cel
pu,tin
30
de zile
inainte
de inceperea campaniei
e
lectora
le.
,.
(2.7)
Alegerile
pentru
funclia
de
pregedinte
al
Autoritatii
Judecatoresti
se
desfesoare in
prima
durninice a luniioctombrie
a anului in car€
expird mandatul Presedintelui Romaniei
sau tot
intr-o zi
de duminicd, in cel mult 6b
de
zile
de
la
data cand a
intervenit
vacanta functiei
de
pres,edinte
al Autoritatii
Judecdtoregti.
(2.8)
Daca
functia de
pregedinte
al Autoritatii
Judecetoregtl
devine vabante ori dacd
presedintele
Autoritalii
Judecetoregti
este suspendat
din functie sau dace
se
afla in imposibilitate
temporard
de.a--si
exercita
atribuliile, interimatul se asigure de
un
parlamentar
desemnat de Camera Reprezentantilor,
cu votul
majoritelii membrilor
sii.
(2.9)
In
exercitarea atributiilor
sale,
presedintele
Autoritatii
Judecdtoregti
emite
decizii
care se
publica pe
site-ul Autoritdtii
Judecatoresti
si
in Monitorul
Oficial al Romdniei.
(2.10)
Organizarea
gi
funcfionarea
Autoritetii Judecetoregti
se stabilesc
prin
lege."
Alineatul
(3)
se
abrogd.
139, Articolul
125 se
modificl
gi
se completeazi
astfel:
Alineatele
(1) gi (2)
vor
avea
urmitorul
cuprins:
,,(1)
Judecdtorii
sunt
independen(i si
se
supun numai
adevdrului si
legii.
(2)
Propunerile de
numire,
promovare,
transferare
gi
sanclionare
a
judecdtorilor
sunt
de compelenta Consiliului
Autoritalii Judecetoregti, in
condi iile legii."
Dupd
alineatul
(2)
se introduc
douA noi alineate, cu urmetorul
cu or ns:
,,(2.1)
Candidafii
la
funclia de
judecator
trebuie
se aiba
pregdtire
juridica
superioara gi
inaite
competen a
profesionala.
Criteriile de numire gi promovare
a
.iudecatorilor
se stabilesc
prin
rege.
(2.2)
Judecatorii
care
s-au
fdcut
vinovali
de decizii
gregite
sunt revocati
din funclie
gi
nu mai
pot practica
aceastd meserie.
Decizia
de
revocare
se
ia
de
cdtre
presedintele Autoritalii
Judecetoregti,
dupd
consultarea
Consiliului
Autoritdlii
Judecdtoregti,
potrivit
legii."
Alineatul
(3)
va
avea urmetorul
cuprins:
,,(3)
Funclia
de
judecdtor
este incompatibila
cu orlce
alta
func(ie
publicd
sau
private."
Dupe alineatul
(3)
se introduce
un
nou
alineal, cu urmatorul
cupnns:
..(3.1) Statutul
judecdtorilor
se aproba
prin
lege.'
140.
Articolul
126
se modificd si se completeazi
astfel:
Alineatul
('l
)
va avea
urmetorul cuprins:
..(1)
Justilia
se
rcalizeaze
prin
inalta
Curte de
Casatie
si
Justilie,
prin
cu4ile
cu
jurali
gi
prin
celelalte instan[e
judecatoregti
stabilite
prin
lege."
Alineatul
(3)
va avea
urmdlorul cuprins:
,,(3)
Inalta
Curte de Casatie
giJustitie
asigura interpretarea
si
aplicarea
unitare
a legii de cetre instantele
judecatoresti,
fare
se
aduca atingere independenlei
judecAtorilor,
potrivit
competentei
sale."
Alineatul
(4)
va
avea urmdlorul cuprins:
,,(4)
Compunerea Inaltei
Cu4i de Casatie
gi
Justilie
gi
regulile
de functionare
a
acesteia
se stabilesc
prin
lege. Vor
putea
intra
in compunerea acestei instante numai
judecatori
cu
o
vechime
de cel
putin
15
ani la instanlele inferioare".
Dupd
alineatul
(4)
se
introduce
un
nou
alineat
cu
urmetorul
cuPrins:
,,(4.1
)
Organizarea
si
functionarea
cu(ilor cu
jurali
se
stabilesc prin lege."
Alineatul
(5)
va avea urmetorul
cuprins:
,,(5)
Este
interzise infiinlarea de instante
extraordinare."
Dupd alineatul
(6)
se adaugd trei noi alineate, cu urmetorul
cu
pflns:
,,(7)
In cazul
in
care viclima unui abuz administrativ obtine
despegubiri
in
urma unui contencios administrativ, statul este
obligat se se indrepte in regres impotriva functionarului
vinovat,
pentru
recuperarea
pagubelor
(8)
Judecatorii sunt
obligati s6
asigure folosirea in
proces
a
unui
limbaj inteligibil
pentru pertile
in
proces.
(9)
Toate
dosarele sunt repartizate in mod aleator instantelor
de
judecatd.
Fraudarea
sau
incercarea
de fraudare a sistemului
de repartizare a
dosarelor
se
sanctioneaza,
potrivit
legii."
141.
Articolul
127
se
modifici gi
va
avea
urmitorul
cu
prins:
,,(1)
9edinlele
de
judecate
sunt
publice.
(2)
Disculiile
din
gedjntele
de
judecate
sunt inregistrate, in
scris,
de catre
grefier,
precum gi
video.
(3)
Partea
publica
din dosar
va
putea
fi
consultate de orice
cetdtean
cu drept
de vot.
(4)
Probele
dosarului
vor
putea
fi
folosite, oricand, in analiza
prestatiei
judecitorilor
gi
procurorilor.
(5)
Conlinutul dosarelor va fi
pus
la dispozitia
publicului, pe
internet.
(6)
Este interzisa
distrugerea dosareloi
ludecate,
pe
o
perioade
de 50 de
ani de la
incheierea
procesului,
cdnd
o
comisie sDeciala va decide
care
dosare vor fi
conservate in
continuare.
(7)
Printr-un sistem
de
rotatie
gi
sondaj,
stabilit
potrivit
legii,
postul publjc
na[ional de televiziune va transmite,
in direct,
procese
de la instantele
de
judecata."
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 27/64
I\4ON
ITORU
L
OF ICIAL
AL ROMAN
IEI,
PARTEA
I,
NT.
886/26.XI,2015
27
142. Articolul
128 se modifici
astfel:
Alineatul
(2)
va avea
urmdtorul cuprins:
,,(2)
Cetatenii
au dreptul si
se exprime
in limba
materna in
instanlelor de
judecate,
in conditiile
legii."
143.
Articolul
129 se
modifici
9i
va
avea
urmitorul
cuprins:
,,impotriva
hotararilor
judecetoregti,
pe4ile
interesate
9i
Procuratura au
dreptul sd exercite
caile
de atac,
fere exceplie,
organizate
conform
legii. Pd4ile
in
proces
au
dreptul
sd
refuze
avbcalii
tragi
la so4i de maximum
5
ori.
Un
avocat
refuzat in
peste
jumState
din cazurile
unui an
este eliminat
din barou
(5) Orice
parte
in
proces
are
dreptul
sd se
apere singurd.
Statutul
avoca ilor
ARTICOLUL
132,2
(1)
Avocalii
sunt
independenli
si se
supun numai
adeverului
gi
legii.
(2)
Propunerile
de numire,
promovare, transferare
9i
sanctionare
a
avoca.tilor
sunt de
competenla
Consiliului
Autoritatii
Judecetoregti,
in conditiile
legii.
Criteriile
de numire
9i
promovare a avocatilor
se stabilesc
prin
lege.
(3) Candidalii
la
funclia de
avocat
trebuie
sd aibd
pregatire
juridica
superioare,
inalta
competenld
profesionale, vechime
in
activitatea
juridicd
sau
in invalemantul
juridic
superior,
stabilitd
pnn
lege.
'
(4)Avocalii care
gi-au
incalcat
atributiile
legale
sunt
revocati
din
functie
9i
nu mai
pot practica
aceastd
meserie.
Decizia de
revocare
se
ia de catre
pregedintele Autoritdtii
Judecatoregti'
dupd
consullarea
Consiliului
Autoritetii
Judecdtoregti,
potrivit
legii.
(5)
Funclia de
avocat esle
incompatibila
cu orice
alta
functie
publica sau
private.
(6) Statutul
avocalilor se
aprobe
prin
lege."
i49.
Dupe
sectiunea
a 3-a
se
introduce
o noue
secliune,
a
4-a,
astfel:
Denumirea
sec{iunii
va
fi:
,,Notariatul
de
stat".
Secliunea
a
4-a va avea
urmetorul
cuprins:
..Rolul
notarului
'
ARTICOLUL
132.3
(1)
Activitatea
notariala
asigurd
persoanelor fizice
gijuridice
constatarea
raporturilor
juridice
civile
sau
comerciale
nelitigioase,
precum
gi
exerci iul
drepturilor
9i
ocrotirea
intereselor,
in
conformitate cu
legea
Activitatea
notariale este
un serviciu
public
oferit
gratuit
de cetre
statul
roman
cetdlenilor
(2)
Activitatea
notariald
se
(ealizeaze
de
notari
prin
acte
notariale
gi
consultatii
juridice
notariale,
in condiliile
legii.
(3)
Notarii
sunt
constituiti
in
birouri
notariale,
care
tunilibneaza
pe
lange
judecaiorii,
sub
coordonarea
Uniunii
Nali6nale
a
Notarilor din
RomAnia
gi
a Camerelor
Notarilor,
constituite
pe
langa tribunale
9i
cu4ile
de apel,
potrivit
legii.
(4)
Funclia
de
notar
se
exercite
numai
de
catre
notarii
membri
ai Uniunii
Nationale
a Notarilor
din
Romania.
(5)
Constituirea
gi
funclionarea
de
forme
de organizare
a
proieiiei
de
notar, aliele
decat
birourile
notariale
coordonate
de
Uniunea
Nalionale
a
Notarilor
din
Romania
9i
de Camerele
Notarilor,
sunt
interzase.
Statutul
notarilor
"
ARTICOLUL
132.4
(1)
Notarii
sunt independenli
9i
se supun
numai
adeverului
9i
legii.
(2) Propunerile
de
numire,
promovare' translerare
sl
san;tionare
a notarilor
sunt
de
competenta
ConsiliutuiAutorita i
Judecdtoregti,
in
condiliile
legii.
Criteriile
de
numire
9i
promovare
a
notarilor
se stabilesc
prin
lege.
(3)
Candidalii
la
funclia
de
notar
trebuie
se
aibd
pregatire
luridi6a
superioare,
inalta
competenla
profesionala,.vechime.in
ictivitatea
.iuridicd
sau
in invatemantul
juridic
superior,
stabilita
prin
lege.
'
(4)-Notarii care
gi-au incelcat
atributiile
legale
sunt
revocali
din
funclie
gi
nu mai
pot
practica
aceasta
meserie.
Decizia de
revocare
se
ia de cetre
pregedintele Autoritelii
Judecatoregti'
in
condiliile legii."
144.
Articolul
130
se
cuprins:
modifici
9i
va
avea urmetorul
,,lnstanlele
judecdtoregti
dispun
de
polilia puse
in
lor, care se otganizeaza
potrivit
legii."
145.
Denumirea
sectiunii a
2-a
din
capitolul
serviciul
lll va fi:
,,Procuratura".
146.
Articolul
131
se modifica
gi
se
completeazi,
astfel:
Denumirea articolului
va fi:
,,Rolul
Procuraturii".
Alineatele
(1)
9i
(2)
vor avea urmetorul
cuprins:
,,(1)
Tn
activitatea
judiciard,
Procuratura
apdrd
legalitatea
9i
reprezinte
interesele
generale
ale societe,tii.
(2)
Procuratura
igi exercita atribuliile
prin procurori
constituili
in
parchete,
in condiliile
legii."
Dupd
alineatul
(3) se introduc
doua
noi
alineate, cu urmatorul
cupnns:
,,(3.1)
Competen{a
parchetelor gi
procedura
exercitarii
acesteia
sunt
prevdzute
numai
prin
lege.
(3.2)
Parchetul
General al
Romdniei,
care
functioneaza
pe
ldngd
inalta
Curte de Casalie
9i
Justitie,
asigura
interpretarea
9i
aplicarea
unitara
a legii de cetre
celelalte
parchete, fdra sd
aduci
atinqere
independentei
procurorilor. potrivit
competentei
sale. isi voioutea
desfasura
activitatea
in cadrul
acestuia
numai
procurori
cu o vechime
be cel
pulin
15
ani
in
parchetele de
pe
langa
instanjele de
judecati
inferioare."
147. Articolul
132 se
modifice
gi
va
avea
urmatorul
cuprins:
,,(1)
Procurorii
sunt
independenli
9i
se
supun
numai
adevArului
si legii.
(2)
Propunerile
de numire,
promovare,
transterare
9l
sanctionare
a
procurorilor
sunt de
competenfa
Consiliului
Autoiitdlii
Judecdtoregti,
in
condi iile
legii.
(3)
Candidalii
Ia
funclia de
procuror
lrebuie
sd
aibd
pregatire
juridiid
superioara
9i
inalte
competente
profesionale.
Criteriile
foe
numire
9i
promovare
a
procurorilclr
se
stabilesc
prin
lege.
,
.:
(4)
Procurorii
care s-au
fecut
vinovati
de
nerespectarea
obligaliei
de autosesizare,
nefinalizarea
dosarelor
sau de decizii
gregite
sunt
revocali din
funclie
9i
riu
mai
pot
praciica
aceasta
meserie.
Decizia
de
revocare
se
ia de
cetre Pregedintele
Autoritdtii
Judecdtoresti,
dupa
consultarea
Consiliului
Autorite,tii
Judecatoregti,
potrivit
legii.
(5) Statutul procurorilor se aprobd
prin
lege."
i48.
oupi
secliunea
a 2-a se
introduce
o
noue
secliune,
a 3-a,
astfel:
..-
Denumirea
sectiunii
va fi:
,,Av6catura".
Sec\iunea
a
3-a
va avea urmetorul
cuprins:
..Rolul
avocatului
ARTICOLUL
132.1
(1)
Persoanele
fizice
9i
juridice
au
dreptul
sd
fie asistate'
graiuit,
de avoca i,
in fala inslan[elor
judecetoregti,
in condi iile
legii.
(2)
Avocalii
sunt
constituili
in
barouri,
care funclioneaza
pe
tanga
instanlele
judecdtoreqti,
sub
coordonarea
Uniunii
Nationale
a Barourilor
din Romania,
potrivit
legii.
i3)Constituirea
gifunctionarea de barouri
de
avoca,ti
in afara
Uniunii
Na,tionale
a Barourilor
din Romania
sunt
interzise.
(4)
Cererile
de
aslstenle
adresate
de
pa4ile
in
proces
barourilor
sunt
repartizate
avocatilor
prin
tragere
la
sorti,
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 28/64
28
I\4ONITORUL
OFICIAL AL
RON4ANIEI. PARTEA
I. Nr, 886/26.XI.20'15
dupe consultarea
Consiliului Autoritalii
Judecetoregti,
potrivit
leg ii.
(5)
Funclia
de
notar
este incompatibile
cu orice alte funclie
oublica
sau
orivata.
(6)
Statutul
notarilor se
aproba
prin
lege."
'150-
Articolul
133
se
modifici gi
va
avea
urmetorul
cuprins:
,,(1)
Consiliul
Autoritalii
Judecdtoresti este organ consultativ
al Pregedintelui
Autoritdtii
Judecatoregti.
(2)
Consiliul
Autoritelii
Judecetoregti
este alcatuit din 33
de
membri,
din
care:
a)
24 sunt alegi
in adunerile
generale
ale
judecetorilor,
procurorilor,
avocatilor
si
notarilor
gi
sunt valida.li
de
cdtre
pregedintele
Autoritalii
Judecdtoresti; acestia fac
parte
din
patru
sectii, una
pentru
.judecdtori,
una
pentru
procurori,
una
pentru
avocati
9i
una
pentru
notarit
prima
sectie este compusd
din
9
judecetori,
cea de a doua
din 5
procurori,
cea de
a treia
din
5 avocati, cea de
a
patra
din 5 notari;
b)
5
reprezentanli
ai
Uniunli Nalionale
a
Asociatiilor
Comunitare, specialigti
in domeniul
dreptului, care se bucure
de
inaltii reputalie
profesionale
si morald, validati de Presedintele
Autoritalii
Judecetoresti;
c) Pregedintele
inaltei
Cu4i de Casalie si Justitie, Procurorul
General
al
RomAniei,
Pregedintele
Uniunii
Nalionale a Barourilor
din Romania
si Presedintele
Uniunii Nationale
a
Notarilor
din
Romania.
(3)
Pregedintele
ConsiliuluiAutoritetii
Judecetoresti este ales
de membrii
Consiliului,
pentru
un mandat de un an, ce nu
poate
fi
prelungit
sau innoit, dintre membrii
prevezuli
la alineatul
(2)
litera
a)
gi
este
validat
de
cetre
presedintele
Autoritelii
Judecatoregti.
(4)
Durata
mandatului membrilor
Consiliului Autoritdtii
Judecdtoregti este de 4
ani.
(5)
Hoterarile
Consiliului Autoritdtii Judecetoresti
se iau
prin
vot
deschis
gi
se
publice
pe
site-ul Consiliului
gi
in
Monitorul
Oficial
al
Romaniei."
151. Articolul 134
se modifica
9i
va
avea urmetorul
,
cuprins:
'
,,(1)
Consiliul
Autoritd,tii Judecdtoresti
propune
pregedintelui
.
Autoritetii
Judecdtoregti
numirEa
in
functie
a
judec6torilor,
procurorilor,
avocalilbr
gi
notarilor, Cu
exceplia
celor stagiari, in
conditiile legii.
(2)
Consiliul Arrtoritalii Judec6toregti
propune presedintelui
Autoritelii
Judecetoregti
promovarea,
transferarea
gi
sanctionarea judecatorilor, procurorilor, avocatilor gi notarilor.
(3)
Consiliul_Autoritdlii Judecdtoregti indeplinegte rolul
de
instanta
de
judecata,
prin
sectiile.sale, in domeniul rdspunderii
disciplinare
a
judecetorilor,
procurorilor,
avocalilor si
notarilor,
potrivit
procedurii
stabilite
prin
lege.
in
aceste situatii.
pregedintele
inaltei Cu4i
de
Casatie
gi
Justilie,
Procurorul
General al Romaniei,
pregedintele
Uniunii Nationale a Barourilor
din
Romania
si
presedintele
Uniunii Nalionale
a
Notarilor din
Romania nu
au drepl de vot.
(4)
Hotdrarile Consiliului
Autoritetii Judecdtoresti
in
materie
disciplinard
pot
fi
atacate la
un alt complet
al
Consiliului
Autoritdlii
Judecatores,ti format dintr-un numar mai mare
de
judecetori.
(5)
Hoterarile
Consiliului Autoritdtii Judecatoresti se
publicd
pe
site-ul
Consiliuiui
Autoritdlii
Judecetoregti
si
in Monitorul
Oficial
al
Romaniei."
'152.
Dupi
capitolul lll
se
introduce
un nou capitol,
capitolul
lV
cu urm6torul
cuprins:
..CAPITOLUL IV
Autoritatea Mediatice
Rolul Autoritd ii Mediatice
ARTICOLUL
134.1
(l
)
Autoritatea
Mediaticd
este
garanlul
informerii
corecte
a
cetd,tenilor in
procesul
formdrii optiunilor lor
profesionale,
civice,
politice
gi
electorale.
(2)
Autoritatea
Mediaticd exercita
atributele
suveranitatii
nalionale in domeniul
serviciilor media. avand misiunea
de a
aplica
legislatia
tdrii
in acest domeniu.
(3)
Toate
mijloacele
de comunicare in masd
-
agenlii de
prese, publicatii,
posluri
de radio si televiziune
-
sunt obligate
sd-gi construiascd
un site oficial,
in
care sd
publice
structura
actionariatului
9i
bilantul contabil la
data de 31 decembrie
a
fiecarui
an, auditat,
potrivit
legii,
pana
cel mai taziu
pe
data
de
31 martie a anului
urmator. Aceste date sunt
oublicate si in
Monitorul Oficial
al Romaniei.
(4)
Este interzisa folosirea produselor
media furnizate
de
mijloacele de comunicare
pentru
dezinformarea si manipularea
cetalenilor
in
procesul
formarii optiunilor lor
profesionale,
civice.
politice gi
electorale.
(5)
Posturile
de televiziune ale cdror
programe
includ
emisiuni destinate
prezentirii programelor politice
gi
a celor
electorale sunt obligate sd
prezinte programele
tuturor
partidelor
polilice
inregistrate,
potrivit
legii,
precum
Fi
programele
tuturor
.
candidalilor in
alegeri, in
mod egal, fdrd
niciun
fel
de
discriminare.
(6)
Posturile
de
televiziune care otganizeazd
dezbateri
referiloare
la
activitatea curente a
partidelor politice,
a
autoritetilor statului sau a autoritetilor locale
sunt obligate ca, la
aceste dezbateri,
sd
invite reprezentanti
ai tuturor
partidelor
politice
inregistrate, fara niciun fel
de discriminare,
potrivit
legii.
(7)
Postul
national
public
de televiziune este obligat
sa
otganizeze dezbateri referitoare
la activitatea curentd
a
partidelor politice
legal inregistrate, a autoritetilor statului
si a
autoritalilor locale, la
care
invitA reprezentanti
ai tuturor
partidelor
politice
inregistrate, fdre niciun fel de discriminare,
potrivit
legii.
(8)
In
cadrul Autoritalij tvlediatice funclioneaze Consiliul
Mediatic Nalional, ca organ
consultativ al
Pregedintelui
Autoriliilii
Mediatice.
(9)
Consiliul Mediatic Nalional este constituit din 7
exper_ti
in
domeniul
mijloacelor
de comunicare
in masi,
din care 3 sunt
propugi
de organizatiile
profesionale
din domeniul mijloacelor
de
comunicare
in
masa
din
Romdnia,
legal
constituite,
gi
4 sunt
propugi
de cdtre Uniunea Nalionald
a
Asocialiilor Comunitare,
toli
fiind validati
'in
func ie
de
presedintele
Autoritetii Mediatice.
(10)
Candidalii la func,tia de membru al
Consiliului
Mediatic
Nalional
sunt specialigti de
inaltd calificare,
personalitdli
ale
vielii
publice,
care
s-au
remarcat
ca
autori
gi promotori
de
proiecte
menite sd imbundtdleascd activitatea din domeniul mijloacelor
de comunicare in masd.
(11)
Mandatul
membrilor Consiliului Mediatic
National este
de
6
ani
gi
poate
fi reinnoit o singuri
datd,
prin
decizia
presedintelui
Autoritetii
N4ediatice.
(12)
Consiliul Mediatic National avizeazd toate deciziile
presedintelui
Autoritdtii Mediatice. Avizele
Consiliul Mediatic
Nalional
se
publicd
pe
site-ulAutoritalii
Mediatice
gi
in
Monitorul
Oficial al Romaniei.
(13)
Autoritatea
Mediaticd este condusd de un
presedinte
ates
oe
oooor.
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 29/64
MONITORUL
OFICIAL
AL ROMANIEI,
PARTEA
I,
NT.
886/26.XI-20'15
29
('14)
Prevederile articolelor 81 alineatul
(1)9i
alineatele
(2H4),
83, 84,95, 96, 96.1
gi
97 se aplicd,
in
mod corespunzelor,
si
presedintelui
Autoritetii
Mediatice.
(15)
Candidalii la funclia
de
pregedinte
alAutoritdlii
Mediatice
sa
indeplineasce
urmatoarele
cerin,te:
a) sd
prezinte
electoratului
documente
care se ateste
numele
qi prenumele
parinlilor gi
bunicilor,
precum gi
declaratia
sa
pe
propria
rdspundere
din
care
sa
rezulte
dace are
cunogtinla
despre
functiile
delinute
in statul roman
sau in alt stat
de catre
parintii
si bunicii
sdi.
b)
sd aibe
pregatire
superioara:
c) sa se
fi remarcat ca un bun
profesionist gi
ca un
cetetean
de moralitate
desdvarqrtd;
d) sd se
fi
remarcal ca un
luptator activ
pentru
ap1atea
drepturilor
gi
libertalilor cete[enilor
Romaniei;
e) sd
prezinte
electoratului
activitatea
sa
profesionala,
politice
gi
civice desfegurata
pane
la
data depunerii
candidaturii
pentru
funclia de
presedinte
al Autoritdtii
l\,4ediatice;
f)
sa
prezinte
electoratului
Programul
legislativ
pentru
rcalizarca cdruia
se
obliga
sa
aclioneze,
in
calitate
de
preqedinte
al Autoritalii
Mediatice, dace
va fi ales.
(16)
Documentul
prevdzut
la
alineatul
(15)
litera
f) constituie
contractul electoral
al
candidatului.
El
va fi semnat de
candidatul
la funclia
de
presedinte
atAutoritatii
Mediatice,
va
fitiparit
9i
pus
la dispozitia electoratului,
pe
toate durata
campaniei
electorale.
Cate
un exemplar al
acestui document
va fi
depus
la
Autoritatea
Electorala,
Autoritatea N4orald
giAvocatul
Poporului,
cu
cel
pulin
30
de zile
iriainte de inceperea
campaniei
electorale
(17)
Ategerile
pentru
funclia
de
pregedinte
al
Autoritalii
Mediatice se desfdgoard
in
prima
duminica
a lunii
octombrie
a
anului
in care expirA
mandatul
Pregedintelui
Romaniei
sau tot
intr-o
zi de duminicd,
in cel
mult 60 de
zile de
la data cand
a
intervenit
vacanta functiei
de preiedinte alAutoritalii
Mediatice
(18)
Daca functia
de
pregedinte
al
Autoritdlii
Mediatice
devine
vacantd ori
dace
pre$edintele
Autoritalii
Mediatice
este
suspendat
din
functie
sau
daca se
afld
in
imposibilitate
temporard
de a-si exercila
atributiile,
interimatul se
asigurd de
un
parlamentar
desemnat de
Camera
Reprezentanlilor,
cu
votul
majoritelii
membrilor
sdi.
(19)
Presedintele
Autoritatii
Ir/ediatiie
numeste
in func,tie
personalul
Autoritd{ii,
angajat
prin
ccincurs
sau
examen,
potrivit
leoii.
(20)
in exLrcitarea
atribu,tiilor
sale,
Preqedintele
Autoritetii
Mediatice
emite
decizii care
se
publica
pe
site-ul
Autoritatii
Mediatice
gi
in
Monitorul Oficial
al
Romaniei.
(21)
Organjlarea
gi
func,tionarea
Autoritalii
Mediatice
se
stabilesc
prin
lege.
Serviciul
National
Public
de Presa,
Radio
9i
Televiziune
ARTICOLUL
134.2
(1)
Serviciul
Nalional
Public
de
Presi,
Radio
9i
Televiziune
este
institutie
public5
autonome,
are
personalitate
iuridicd
gi
igi
desfdEoard
activitatea
sub
controlul
poporului,
potrivit
legii
(2)
Serviciul
Na,tional
Public
de Prese,
Radio
9i
Televiziune
este condus
de
un director
ales de
popor.
(3)
Prevederile
articolului
134.1 alineatele
(14)-(20) se
aplicd,
in
mod corespunzdtor,
s,i
directorului Serviciului Nalional
Public
de Prese,
Radio
gi
Televiziune.
(4)
Organizarea
gi
funclionarea
Serviciului
Nalional
Public de
Prese, Radio
si
Televiziune
se stabilesc
prin
lege."
153.
Dupa
capitolul
lV se
introduce
un nou
capitol,
capitolul
V
cu
urmitorul
cuprins:
,,CAPITOLUL
V
Autoritatea
Financiari
Rolul Autorit; ii
Financiare
ARTICOLUL
134.3
(1)
Autoritatea Financiard
este
garantul
securitdlii
veniturilor
gi
capitalurilor
cetalenilor
larii.
(2) Autoritatea Financiard
exercite
atributele
suveranita,tii
na[ionale
in organizarea
gi
functionarea
sistemului
financiar
al
erii,
potrivit
legii.
(3)
Legislatia referitoare
la
otganizarea
9i
functionarea
sistemului
financiar trebuie
se
asigure
securitatea
veniturilor
dobendite
de cetateni
pentru
participarea
lor la
crearea
produsului
intern brut al
larii,
precum
9i
securitatea
capitalurilor
acumulate
de cetd{eni
prin
economisirea
de venituri
dobandite
licit.
(4)
Autoritatea
Financiara
aplice
legislalia
referitoare la
functionarea sistemului
financiar
gi
supravegheaze
activitatea
desfdguratd
de Banca Nalionald
a Romaniei,
de bdnci
$i
alte
institutii
de credit, de
instituliile
pielii
de
capital
flnanciar, ale
pielii
de
asigureri
Si
reasigurari.
ca si ale
sistemelor
de
pensii.
(5)
in
piata
de
capital
financiar
din
Romania
nu
pot
fi
tranzactionate
decat
valori mobiliare
gi
instrumente
linanciare
emise
contra aoorturi
in
numerar sau
in
nature
Este
interzise
lranzaclionarea
de
instrumente
financiare
derivate.
(6)
Valorile
mobiliare
gi
instrumentele
financiare
pot
fi
.
tranzaclionate
numai
pe
piele
reglementate
9i
numai
prin
procedura
licitatiei,
cu
plata
in numerar,
in
momentul
efectudrii
tranzactiilor.
(7)
Folosirea de
informa,tii confidenliale,
ca
9i
orice
forma de
speculd,
de
inqelare
a
cetdlenilor,
prin
clauze
contractuale
dolosive, prin manipularea prelurilor pe pielele
de
merfuri,
de
capital
bdnesc sau
financiar,
de asigurari
sau
de
pensii,
in
vederea
oblinerii
de
foloase
necuvenite,
de
orice
fel, se
pedepsegte
cu
inchisoarea
pe
viate
9i
cu confiscarea
averia
fdptuitorilor.
(8)
Persoanele
fizice
gi
juridice
romane
nu
pot
efectua
operatiuni
de incasdri
gi
pldli
sau
de creditare
decat
in
moneda
nalionald,
leul.
(9)
Bdncile
si instituliile
de credit
nu
pot
acorda
imprumuturi
mai
mari dec6t
valoarea
capitalurilor
proprii
9i
a
depozitelor
clienlilor
lor.
(10)
Bancile
si
instituliile
de credit
nu
pot
acorda
imprumuturi
decat
pentru
investitii
productive,
pentru
crearea
de
capacitali
de
productie
noi sau
pentru
dezvoltarea
gi
modernizarea
capacitatilor
de
produclie
existente.
Sumele
bdnegti
atrase de
benci
gi
instituliile
de credit
de la
populalie
nu
pot
fi
folositedecat
pentru
acordarea
de
imprumuturi
pentru
investilii
productive.
(11) Prin exceplie
de la
prevederile
alineatului
(10)'
casele
de
ajutor
reciproc
pot
acorda orice
fel de
credite
membrilor
lor'
potrivit
legii
gi
statutelor
lor.
'
(12)
Dobdnda
datorata
de
persoanele
fizice
9i
juridice
romane
nu
poate
fi mai
mare de
7%
pe
an
lmprumutdtorii
nu
pot
pretinde
de
la imprumuta,ti
nicio altd
platd
in afari
de
suma
imprumutatd,
indexatd
cu rata
inflaliei,
de dobanda
aferente
9i
de
majordri
si
penalitati
de
intarziere.
(13)
Valoarea totale
a majordrilor
9i
penalitdtilor
de
intaziere
la
plata
datoriei
nu
poate
fi
mai
mare decat
valoarea
datoriei
indexatd cu rata inflatiei.
('14)
Este
interzisa folosirea
veniturilor
bugetului
public
national
pentru
acoperirea
pierderilor
bencilor
9i
institutiilor de
credit
cu
capital
privat-
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 30/64
MONITORUL
OFICIALAL
ROMANtEt,
PARTEA t.
Nr 886/26.Xt.2015
(15)
Persoanele
fizice gijuridice
romane
pot
cumpara
valuta,
in orice
cantitate,
pe
care
o folosesc
pentru
efectuarea
de
pldti
cdtre
persoane
fizice
si
juridice
streine.
(16)
Cursurile
valutare
sunt determinate
numai
de cererea
si
oferta
de
valutd de
pe piata
valutare,
organizate
potrivit
legii.
Este interzisd
manipularea
sub orice
formd
a cursurilor valutaie.
(17)
Proprletarii
mijloacelor
fixe
utilizate
in
economia
Romaniei
sunt obliga,ti
sd calculeze
si si
constituie fondul
de
amortizare prin utilizarea
metodei
lineare, potrivit legii.
Fondul
de amortizare
este folosit
exclusiv
pentru
crearea
de caoacitati
de
productie
noi sau
pentru
dez^voltarea
si modernizarea
capacitalilor
de
productie
existente.
lncilcarea
acestei
dispozitii
se
sanclioneaze
cu inchisoarea pe
viald
9i
cu confiscarea
averii
feptuitorilor.
(18)
ln
cadrul
Autoritelii
Financiare
functioneaze
Consiliul
Financiar
Na ional,
ca
organ
consultativ
al
presedintelui
Autoritetii
Financiare.
(19)
Consiliul
Financiar
National
este constituit
din Z experti
in d_omeniul
finantelor,
din
care 3 sunt
propusi
de
organizatijle
profesionale
ale economigtilor
din
Romania,
legal constituite, gi
4 sunt
propugi
de Uniunea
Nalionale
a Asociatiilor
Comunitare,
toli fiind
validali in
func,tie
de
piesedintele
Autoritatii Financiare.
(20) Candidatii
la
functia de membru al Consillului Financiar
National
sunt specialigtide
inalta
calificare,
personalitdti
ale vietii
publice,
care
s-au remarcat
ca
autori si
promotori
de
proiecte
menite
se imbundteleasca
activitatea
din sistemul financiar
al
lanr.
(21)
Mandatul.membrilor
Consiliului
Financiar
National
este
de
6
ani
gi
poate
fi reinnoit
o singura
date,
prin
decizia
presedintelui
Autoritdtii
Financiare.
(22)
Consiliul Financiar
National
avizeazd
toate deciziile
Pregedintelui
Autoritalii
Financiare.
Avizele Consiliul
Financiar'
National
se
publicd pe
site-ulAutoritetii
Financiare
si
in Monitorul
Oficial
al Rom6niei.
(23)
Autoritatea
Financiard
este condusA
de un
presedinte,
ales de
oooor.
(24)
Prevederile articolului
'134.1
atineatete
(14)-(20)
se
aplica,
in
mod
corespunzetor, gi presedintelui
Autoritdtii
Financiare.
(25)
Organizarea
si
functionarea
Autoritdtii
Financiare
se
stabilesc
prin
lege.
,
Banca Nalionald
a Romaniei
ARTICOLUL
134.4
(1)
Banca Nalionald
a
Romanjei
este
banca central5
a
Romaniei,
avand
personalitate
juridici,
(2)
Bancq
Nationale
a
Romaniei are ca
obiect de
activitate
emiterea
bancnotelor
si a monedelor
ca mijloace legale
de
plate
pe
teritoriul
Rom6niei,
precum
si supravegherea
p'ielii
valutare
si calcularea gi publicarea cursurilor medii de schimb
valular,
pentru
evidenta
statisticd.
(3)
Obiectivul fundamental
al Bencil
Nationale
a
Romaniei
este as^igurarea
si mentinerea stabilitetii
prelurilor-
(4)
In teritoriul nalional
al Romaniei
nimeni nu
poate
crea
bani, in
afard de Banca Nalionala
a Romaniei.
(5)
Cantitatea de numerar
in circulatie
nu
poate
creste
mai
reDede
decat Produsul Intern
Brut.
(6)
Moneda
nalionald
este leul, iar subdiviziunea
acestuia,
oanut.
(9)
Banca Nationala
a Romaniei
este obligate
sd
foloseasce
toate cantitdtile
de
numerar
rezultate
din emisiunile monetare
pentru
cumpararea de
aur, cu
prioritate
din
productia
internS,
in
vederea
^sporirii
rezervei internalionale
a
drii
constituitd din aur.
(10)
Inlocuirea monedei nationale
cu
o
alte
monedd
se
aprobd
de
popoful
roman,
prin
referendum.
(11)
Banca Nationald
a Romaniei
este condusa
de
un
Guvernator
ales de
Dooor.
(12)
Prevederile
articolutui 134.1
alineatele
(1a)-(20)
se
aplicA, in
mod corespunzdtor,
si Guvernatorului
Bancii
Nationale
a Romaniei.
('13)
ln
cadrul Bencii
Nationale
a Romdniei
functioneazi
Consiliul
de
Supravegheie,
ca organ
consuliativ
al
Guvernatorului
Bancii
Nalionale
a Romaniei.
(14)
Consiliul
de
Supraveghere
este constituit
din 7 experti
in
domeniul finantelor.
din care 3 sunt
propusi
de
organizatiile
profesionale ale economigtilor
din
Romania, legal constituite,
gi
4 sunt
propugl
de
Uniunea Nalionala
a
Asociatiilor
Comunitare,
toli fiind validali
in
funclie
de
pregedintele
Autoritdtii
Financiare.
(15)
Candidalii
la
functia
de membru
al
Consiliului
de
Srpraveghere
sunt
specialigti
de
inaltd
calificare,
personalitdli
ale
vielii
publice,
care
s-au remarcat
ca
autori si
promotori
de
proiecte
menite
se
imbunAtdteascd
activitatea
din
sistemul
financiar
al tdrii.
(
16)
Mandatul
membrilor
Consiliului de Supraveghere
este
de
6
ani
gi
poate
fi
reinnoit o
singurd
dat5,
prin
decizja
Pregedintelui Autoritelii
Financiare.
(17)
Consiliul
de Supraveghere
avizeazd
toate
deciziile
Guvernatorului
Bdncii
Nationale a Rom6niei.
Avizele
Consiliului
de Supraveghere
se
publicd pe
site-ul
86ncii
Nationale
a
Rom6niei
si
in
Monitorul Oficial al Rom6niei.
(18)
Organizarea gi
funclionarea
Bdncii
Nalionale
a
Romaniei se stabilesc
prin
lege."
154. Dupe
capitolul
V
se introduce
un
nou
capitol,
capitolul Vl,
cu urmdtorul
cuprins:
..CAPITOLUL VI
Autoritatea
Electorali
ARTICOLUL
134.5
('1)
Autoritatea
Electorala
este
garantul
exerciterii
suveranitetii
poporului
in
alegerile
organizate
pentru
desemnarea
reprezentantilor
sei in autoritdlile
statului
si
in
autoritalile locale, precum
si
in referendumurile
prin
care
poporul
participd
direct
la adoptarea
legilor si hoterarilor
sau isi exprime
vointa in
probleme
de interes national
sau local.
(2)
Autoritatea
Electorald
aplice Iegislatia referitoare
la
alegeri
gi
referendumuri.
(3)Autoritatea
Electorala
pregdtegte,
organizeazd
si asigura
desfdgurarea
alegerilor
gi
a
referendumurilor,
potrivit
legii.
(4)
Este
intezise
orice forme de reclama
electorala, in
timoul
si
in
afara campaniilor
electorale,
cu
exceptia brosurilor
si
pliantelor
in^
care
sunt
tipdrite contractele
electorale
ale
candidalilor. Incalcarea
acestei
prevederi
se sanctioneazd
cu
eliminarea din cursa
electorald
si
pierderea
drepturilor
electorale, dacd fapta
este descoperite
in
timpul
campaniei
electorale,
cu
pierderea
mandatului
9i
a drepturilor
electorale,
daca fapta este descoperita dupd alegeri, potrivit
legii.
(5)
Este interzisa
orice forme de mite
electorala.
incdlcarea
acestei
prevederi
se sanclioneazd cu
eliminarea din
cursa
electorala si
pierderea
drepturilor eleciorale,
dacd
fapta
este
descoperitd
in timpul
campaniei electorale,
cu
pierderea
mandatului
gi
a drepturilor
electorale, dacd fapta
este
descoperite dupd alegeri,
potrivit
legii.
(5)
Este
interzise
orice fofme
de
manipulare
a
vointei
electoratului cu ajutorul mijloacelor
de comunicare in
masd.
Incelcarea
acestei
prevederi
se sanclioneazd
cu eliminarea din
cursa electorald
9i
pierderea
drepturllor electorale,
daca fapta
este descoperitd in
timpul campaniei electorale,
cu
pierderea
mandatului
gi
a
drepturilor
electorale,
daca fapta
este
descoperite
dupd alegeri,
potrivit
legii. Se adauge sanctiunile
prevdzute de lege pentru manipulare
si
inselaciune.
(6)
Cheltuielile necesare
pentru
functionarea
Autoritdtii
Electorale,
ca si cheltuielile
necesare
pentru
pregAtirea.
organizarca si desfdsurarea
alegerilor
gi
referendumurilor
sunt
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 31/64
MONITORUL OFICIALAL
ROMANIEI,
PARTEA
I, NT, 886/26.XI.2015
31
prevdzute
in
bugetul Autoritalii Electorale,
parte
integranld a
buqetului de stat.
lz)
in
cadrul Autoritdtii Electorale
funclioneazA
Consiliul
Electoral Nalional, ca
organ
consultativ
al
Pregedintelui
Autoritatii
Electorale.
(8)
Consiliul
Electoral Nalional este constituit
din
7
expe4iin
domeniul
juridic,
din
care 3
sunt
propugi
de organizajiile
profesionale
ale
jurigtilor
din Romania,
legal constituite,
9i
4 sunt
propugi
de Uniunea Natlonale
a Asocialiilor Comunitare,
to,ti
fiind
validali, in functie, de
Pregedintele Autoritd[ii
Electorale.
(9)
Candidatii
la functia de membru
al Consiliului
Electoral
National sunt specialistide
inalte calificare,
personalititi
ale
vielii
publice,
care s-au
remarcat
ca
autori
gi
promotori
de
proiecte
menite sd
imbundteteasca sistemul electoral
al
,tdrii.
(10)
lvlandatul
membrilor Consiliului
Electoral
Nalional este
de
6
ani
gi
poate
fi
reinnoit
o
singura data,
prin
decizia
Pregedintelui Autoritdtii Electorale.
(11)
Consiliul Electoral
Nalional avizeazd
toate
deciziile
PresedinteluiAutoritatii
Financiare.
Avizele Consiliului
Electoral
Nalional se
publice
pe
site-ul
Autoritelii Electorale
gi
in Monitorul
Oficial al Romaniei.
(
12)
Autoritatea Electorala este condusa de un
pregedinte
ales de
oooor,
(13)
Prevederile articolului
134.1 alineatele
(14)-(20) se
aplic6,
in
mod
corespunzetor,
9i
Pregedintelui
Autoritdlii
Electorale.
(14)
Orcanizarca
9i
functionarea
Autoritdjii
Electorale
se
rrdvlsru
PrrI
rovE.
155.
Dupi
capitolul
Vl
se introduce
un
nou
capitol,
capitolul
Vll, cu
urmitorul
cuprins:
,,CAPITOLUL
VII
Autoritatea
Statistica
ARTICOLUL
134.6
(1)
Autoritatea Statistic5
este
garantul
asigurerii
poporului
9i
statului
roman cu
datele statistice
necesare
cunoasterii
situatiei
9i
evolu iei economiei
gi
societalii
romaneqti,
in vederea
fundamenterii
planurilor
de dezvoltare
durabile
a
tarii
9i
a
localitdtilor
ei.
I
(2)
Autoritatea
Statistice
aplicii
legislalia
referitoare
la
organizarea
gi
functionarea
statistioii oficiale
in
Romania,
in
conformitate
cu
principiile
fundarhentale
ale
gtiinlei statisticii,
cu
reglementdrile
Uniunii
Europene
privind
statisticile
comunitare
si
cu Codul de
practici
ale statisticii
europene.
(5)
Autorit?rtea Statistice
emite opinii
anuale asupra
modului
in care au
fost realizati
indicatorii economici
;i
sociali
inscrigiin
Programelb Nalionale
de
Dezvoltare
a
Romaniei asumate in
campaniile
electorale
de candidalii
la
functia
de
Pregedinte
al
RomAniei
si ds
presedin,tii
celorlalte
autoritati ale
statului
Opiniile
Autoritdtii
Statistice sunt
publicate
in Monitorul
Oficial al
Romaniei
gi
pe
site-ul
Autoritatii,
pane
la data de
30
iunie a
anului
urmetor celui
la care
se ofera opinia.
(6)
in cadrul
Autoritalii Statistice
funclioneaze
Consiliul
Statistic
Nalional,
ca organ consultativ
al
Pregedintelui
Autoritilii
Statistice.
(7)
Consiliul
Statistic National
este
conslituit
din
7 expe4i
in
statistica,
din
care
3 sunt
propuqi
de Societatea
Romane de
Statistica,
si
4 sunt
propugi
de Uniunea
Nationale
a
Asociatiilor
Comunitare,
toli flind
validati in functie
de Pregedintele
Autoritdlii
Statistice.
(8)
Candidatii
la functia
de
membru
al
Consiliului Statistic
National sunt
specialigti de
inalta calificare,
personalitdli
ale
vielii
publice,
care s-au
remarcat ca
autori s,i
promotori
de
proiecte
menite sa
imbundldleasce
sistemul statistic
al
tdrii.
(9)
Mandatul
membrilor Consiliului Statistic
National este
de
6
anigi
poate
fi reinnoit o singura
datd,
prin
decizia
Pregedintelui
Autoritatii
Statistice.
(10)
Consiliul Statistic
National avizeaza
toate
deciziile
Presedintelui
Autoritetii Statistice.
Avizele
Consiliului Statistic
Natibnal
se
publica pe
site-ulAutoritdlii
Statistice
gi
in Monitorul
Oflcial
al RomAniei.
(11)
Autoritatea Statisticd
este condusa
de un Pregedinte
ales de
poDor.
(12)
Prevederile articolului 134.1
alineatele
(14)-(20)
se
aplicd,
in
mod
corespunzetor,
gi
Pregedintelui
Autoritdlii
Statistice.
(13)
Organizarea
gi
funclionarea
Autoritelii
Statistice se
stabilesc
prin
lege."
156.
Dupi
capitolul Vll se
introduce
un
nou capitol,
capitolul
Vlll,
cu
urmitorul
cuprins:
,.CAPITOLUL
VIII
Autoritatea
MoralA
ARTICOLUL
134.7
(1) Autoritatea
MoralA
este garantul asigurarii
integritalii
morale
in
exercitarea functiilor
publice.
(2)
Autoritatea
Morale aplica
legislalia
referitoare la
integritatea
morald a
persoanelor
care exercitd
func ii
publice.
(3)
Autoritatea
Morala
monitorizeazd
modul
in care
persoanele
alese
in
functii
publlce
isi
respecta contractele
electorale
gi
angajamentele
asumate
in campaniile
electorale
gi
aduce
la
cunostinta
publicului
rezultatele
acestei
monitorizeri.
(4)
Autoritatea
Morald emite opinii
referitoare
la modul
in care
'persoanele
alese
in funclii
publice
gi-au indeplinit
angajamentele
asumate
in
campaniile
electorale.
Opiniile sunt
emise
anual
gi
sunt
publicate
pe
site-ul
Autoritalii
Morale
gi
in
Monitorul
Oficial al Romaniei,
pane
cel mai
tarziu
pe
data
de
31
martie
a anului urmator celui
la care
se refera.
(5)
Autoritatea
Morald formuleaza cereri pentru trimiterea
in
judecatd
a
persoanelor
alese
in funclii
publice
care
au
incAlcat
Drevederile
contraclelor
electorale,
care se
afld
'in
incompatibilitate
ori
in
conflict
de
interese
sau care
nu
pot
justifica
averile dobandite
inainte
ori
in timpul
exercitdrii
mandatului.
(6)
Autoritatea Morala
acordd
asistenla
de specialitate
comitetelor
cetdlenegti
constituite,
potrivit
legii,
pentru
promovarea
initiativelor legislative
cetdlenegti
9i
pentru
organizarea
referend
u m u rilor.
(7)
in cadrul Autoritdlii
Morale
funciioneaza
Consiliul
Nalional
de
Integritate,
ca organ
consultativ
al Pregedintelui
Autoritelii
Morale
(8) Consiliul Statistic National
de
Integritate este constituit
din
7 experti
in domeniul
dreptului,
din care
3 sunt
propuqi
de
organizaliile
profesionale
ale
jurigtilor
din
Romania,
legal
constituite,
9i
4 sunt
propugi
de Uniunea
Nalionale
a Asociatiilor
Comunitare,
toti
fiind validali in
funclie de
Pregedintele
Autoritalil
Statistice.
(9)
Candidalii
la funclia de
membru al
Consiliului
Nalional de
Integritate
sunt specialigti
de inalte
calificare,
personalitdli
ale
vielii
publice,
care s-au
remarcat
ca
autori
;i
promotori
de
oroiecte
menite sa imbunatateasce
moralitatea
sistemului
politic
al
erii.
(10)
Mandalul membrilor
Consiliului
Natiohal de
Inlegritate
este
de 6 ani
gi
poate
fi
reinnoit o
singurd date,
prin
decizia
Presedintelui
Autoritatii
Morale.
('11)Consiliul National de Integritate avizeazd toate deciziile
Pregedintelui
Autoritatii
Morale.
Avizele Consiliului
National de
Integritate
se
publica pe
site-ul
Autoritetii
Morale
gi
in
Monitorul
Oficial al
Rominiei.
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 32/64
32
MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI,
PARTEA I, Nr.
886/26,XI.2015
(12)Autoritatea
Morald
este condusa
de un
presedinte
ales
(12)
Consiliul National
pentru
gtiinle,
Tehnologie,
Inovare
si
de
popor.
Dezvoitare
avizeazb toaie
oeciiiite
Presedint;lui Autoritatli
(13)
Prevederile
articolului
134.1
alineatele
(1a)-(20)
se
gtiinlifice.
Avizele Consiliului
Nalional
pentru
Stiinla, Tennologie,
aplice, in mod
corespunzdtor, gi
pregedinteluiAutoritdtii
Morale.
Inovare si Dezvoltare
se
publica pe
site-ul Autoiitatii
Stiintiflce
(14)
Oryanizatea
9i
funclionarea
Autoritdlii
Morale
se
si
in l\4onitorul
Oficiat
al Rom6niei.
stabilesc
prin
lege."
(13)
Autoritatea
gtiinlifice
este condusd
de un
presedinte
ales
157.
DupA
capitolul
Vlll se
introduce
un
nou
capitol,
de
popor.
capitolul
lX,
cu urmetorul
cuprins:
(14)
Prevederile
articolului
134.1
alineatele
(14)-(20)
se
,,vnrr
r\ILUL tX
aplicd,
in
mod
corespunzdtor,
9i
pregedintelui
Autoritd{ii
Autoritatea
stiintifica
stiinlifice'
^-'""i];;"'
."{lil#J''i{',iJ
,;"i
;:",":" ;':i::,
ilifi,::
(1)
Autoritatea
Stiinlifica
este
garantul
'intemeierii
dezvoltdrii
astfel:
economice gi
sociale
a Romaniei
pe
cuceririle
gtiintei.
Denumirea
titlului va
fi:
,,Autoritilile
locale"
(2)
Autoritatea
StiinlificA
coordoneaze intreaga
activitate
Titlul va avea
urmdtorul
cuprins:
desfdgurate
de ihstitutele,
centrele;i unitalile
de cercetare
gtlinlifica
ale RomAniei,
finanlate
de
la.bugetui
public
nalional.
"CAPITOLUL
1
(3)
Autoritatea
$tiinlifica
coordoneaza
activitatea de
Principii de bazi
cercetare desfdsuratd
de
Academia Romana
si de academiile
de ramura, finanlate
de la
bugetul
national.
ARTTCOLUL 134.9
-(4)
Autoritatea
9tiinlifice
elaboreazd Strategia de
dezvoltare
(1
)
in
locatitelile
gi
judelele
terii
se
constituie
autoriteli
locale
a
Rominiei,
pe
termene
de 5,
'10,
20 si 30 de ani. Strategia
de
care
'se
organizeaia
9i
iunciioneaza
in
temeiut
principiilor
dezvoltare
a
Romdniei
este actualizatd
in fiecare an
si
este
pubricatepesite-urAutoritatiisiin"riloiltJr,li'ot-,l,i"rH",La""i
fl::"l::ff:l";:i?
ii::ilffilli:i:::ffi?:ffi,:pt:i,",:',";51 :i
in ultima zi
a
fiecerui
an.
-
(s)Autoritatea
stiinliricd
emite opinii
asupra modurui in care
""?;jXJiilt :?l,",i"liili"ro."rrr,e
ra
arin.
(1)nu poate
aduce
Programele
Na,tionale
de Dezvoltare
a
Romaniei asumate
in
campaniire
erectorare de
candidatii
ra
functia de
presedjnte
ar
atingere
caracterului
de stat
na,tlonal' unitar si indivizibil
al
Romdniei
si
de
presedinti
"r
*dlirii"
i".'i6iir';".H11.li"1
Rotll:ioritelr".taturui
consurta, inainte de adoptarea
oricarei
incadreazd
in
strategia
de
Dezvoltare
a
Romaniei opiniile
decizii, autoritdlile locale, in
toate
problemele
care le
privesc'in
Autoritelii
9tiinlifice
sunt
publicate
in
Monitorul
Oficial al
m^.r.rira^r
^^rrivir
16^;;
Rom6niei gi
pe
site-ul
Autoritalii, cu
30
de
zile inainte de data
inceperii cdmpaniei
pentru
ares'eiea
preeedinterui
Romaniei
ei
a
""J1lt til',t:il".ll?;13
ffi f3:ff:tTltff?#,i:",js
ll
regedintilor
celorlalte
autoritd{i ale
statului.
.^n.r
iir6 r6^ii
(6)
Autoritatea
S,tiinlifice
emite opinii privind
impactul
iniliativelor
legislative
prezentate
spre
aprobare
camerei
(5)
Autoritdtile
prin
care
se
realizeaze
autonomia locala in
Reprezentantitor
asupra strategiei
de
Dezvoltare
a
Romaniei,
l^11*:?,,,:ti::,,"on"iliile
iudefene
alese si voievozii
alegi, in
potrivit
legii.
Opiniile sunt
publicate
in l\4onitorul Oficial
al
Romaniei gi
pe
site-ul
Autoritalii,
(6)
Personalul
din aparatul autoritdfitor
locale si al
instituliilor
(7)
Autoritatea
stiinlifica
emrte.
oprnfl
pnv,nd
rmpactul
publice
din subordinea
acestora este angajat
prin
concurs
sau
proiectelor
propuse
a
fi
finantate
de
ta bugetul
public
national
examen'
pe
criterii de merit
gi
de
competentd
profesionale'
asupra strategiei
de
Dezvoltare
a
Romaniei,
potrivit
legii.
opiniile
potrivi
legii
Este
interzisd'
sub
sanctiune
penald
gi
suni
publicat6.in
l,4onitorul
oficial al Romaniei si
pe
site-ul
administrativd,
numirea,
promovarea,
sau
sanctionarea
Autoritatii.
per.s:nalului
autoritalilor
publice
locale
pe
criterii
politice
sau
cu
(8)
in
cadrul Autoritalii
gtiin ifice
functioneazA
Consiliul
sprUln
polltlc'
Nalional
penfru
$tiinla,
Tehnologie, Inovare
si
Dezvoltare,
ca
CApITOLUL z
otST
":n..r.ll"JiY,al.Pregedintelui
Autorit4ii
Stiintifice:
Autoritatite
comunate
si
oresenesti
(9) Consiliul National pentru
Stiin{a.
Tehnologie, Inovare
si
Dezvoltare
este constituit din
7 de
experti in
domeniul cercetdrii
gtiinlifice,
din care 3 sunt
propusi
de organizatiile
profesionale
SEoTIUNEA
1
din institutele,
centrele
gi
unitelile
de
cercetare aflate
sub
consiliul local
coordonarea Autoritd ii
$tiinlifice,
din universite(ile acreditate de
statul roman, gi
4 sunt
propugi
de
Uniunea Nationale
a
Rolul
si competenta
Asocialiilor
Comunitare, toli fiind
validafi,
in
functie,
de
ARTtcoLUL 134.10
pregedintele
AutoritS ii
Stiinlifice.
(10)
Candidalii la funclia de membru al
Consiliului
Na[ional
(1
)
Consiliul local este organ deliberativ care adopti hotarari
pentru
Stiinte, Tehnologie,
Inovare si Dezvoltare sunt specialisti
in toate
problemele
de interes local, cu exceplia celor care
sunt
de inalte calificare,
personaliteti
ale
vietii
publice,
care
s-au
date
prin
lege in
competenla altor autoritdli
publice,
locale
sau
remarcat ca
autori
si
promotori
de
proiecte
menite
sa
centrale.
imbunitdleascd
nivelul cercetdrii stiinlifice
gi
contributia
acesteia
(2)
Consiliul local nu
poate
adopta hotdrari care sunt contrare
la dezvoltarea economiei
gi
societalii romanesti.
rezultatului unui referendum
local valabil.
(11)
Mandatul
membrilor Consiliului Na(ional
penku
Stiinte,
(3) Cetdlenii pot aproba hoterari, prin referendum
local,
in
Tehnologie, Inovare
gi
Dezvoltare
este de 6 ani
gi
poate
fi
orice domeniu, inclusiv hotdr6ri
prin
care
se
modifice,
se
reinnoit
o
singura
datd,
prin
decizia
pregedintelui
Autoritalii
completeze
sau
sa anuleze hotdrari
adoptate de consiliul local,
gtiinlifice.
cu respectarea
prevederilor
Constitutiei
si ale legji.
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 33/64
MONITORUL OFICIALAL
ROMANIEI.
PARTEA
I, NT.
886/26.XI.2015
33
Alegerea consiliului local
ARTICOLUL
134.11
(1
)
l\4embrii
consiliului
local sunt denumili consilieri
locali
gi
prin
vot universal, egal, direct,
secret
9i
liber
exprimat,
bazd de scrutin de listi,
potrivit principiului
reprezentarii
si
pe
baze de candidaturi
independente,
conform
(2)
lvlembrii consiliilor
locale
se
aleg
pe
circumscriplii
organizate
pe
localita,..
(3)
Numirul membrilor
consiliilor
locale este stabilit
prin
lege,
de numarul cetdlenilor cu drept
de vot ai localitdtii.
(4)
Alegerile
pentru
consiliul
local se desfdgoare
in
prima
a
lunii iunie a anului in care expird
mandatul consiliului
tot intr-o zi de duminice, in cel
mult 45 de zile
de la data
consiliului..
Candidaturile
pentru
alegerea membrilor
consiliului local
ARTICOLUL
134,12
(1)
Candidalii
la
funclia
de consilier
local
trebuie sd
urmetoarele
cerinte:
a) sa aiba domiciliul
ln
localitatea
in
care candideazd;
b)
sd aiba
cel
putin
studii
liceale atestate
prin
diplomd de
c) sa se fi remarcat
ca buni
profesionigti
9i
ca cetaleni de
desevarsitd;
d) sd
se fi
remarcat ca luptetori activi
pentru
apen.ea
9i
libertatilor cetetenilor
localita,tii;
e)
sd
prezinte
electoratului
propunerile
de
hot6rad
ale
local,
pentru
adoptarea
carora se
oblige
se
actioneze,
calitate de consilier
local, daca
va
fl
ales.
(2)
Propunerile de hotarari
pentru
adoptarea
cerora se obliga
va
fi
ales. constituie
contractul electoral
al
El va fi semnat de
candidatul
la functia de consilier
fl
tiparit gi pus la dispozitia electorilor, pe toatd durata
electorale. Cate un exemplar
al
acestui
document
va
depus
la
Autoritatea
Electorald
gi
Autoritatea
l\4orale,
inainte de
campaniei electorale.
Durata mandatului
ARTICOLUL 134.13
I
(1)
Consiliul local
este
ales
peQtru
un rnandat de
4 ani care
de la.data
depunerii
juramantului.
(2)
Consiliul local
igi exercita
mandatul
pand
Ia depunerea
de consiliul
local nou-ales.
(3)
N/andatu'l
conslliului
local se
prelungegte,
prin
lege,
in caz
rdzboi sau de calastrofa.
Validarea
mandatului
de
consilier
local
ARTICOLUL,134.14
Validarea
alegerii consilierilor
locali
se
face
de cetre
in
raza
careia
se
afld unitatea
administrativ-
de
cetre un
judecator
desemnat
de
pregedintele
Constituirea
consiliilor
locale
ARTICOLUL
134.15
(1)
Constituirea
consiliilor
locale se face
in termen
de 25 de
de la data desfagurdrii
alegerilor.
Convocarea
consilierilor
si valida,ti
in
funclie se
face de cdtre
primar,
in
5
zile
de la
pronuntarea hotararii
de validare.
La
de constituire
participd prefectul
sau reprezentantul
sau,
gi
primarul
sau,
dupe caz, candidatul
declarat
caqtigetor
pentru
funclia de
primar.
(2)Sedinta
se desfegoare in conditii
legale dacd
participd
cel
pulin
maloritatea
consilierilor locali alegi
9i
validati.
(3)
in
gedinla
de constituire
a consiliului
local, consilierii
locali
depun
jurdmantul
prevezut prin
lege.
(4)
Consiliul
local se
declard
legal
constituit, dace
majoritatea
consilierilor
locali validati au depus
jurdmAntul.
Constituirea
consiliului
local se constat5
prin
hotdrare,
adoptate cu
votul
majoritatii
consilierilor locali
validali.
Alegerea
presediritelui
consiliului local
ARTICOLUL
134.16
(1)
Consiliul
local
alege
dintre membrii
sAi,
prin
hotarare
adoptatd
cu votul deschis al
majoritdlii consilierilor
locali in
functie,
un
presedinte
de
gedin{d,
pe
o
perioade
de cel
mult
3luni,
care
va conduce sedintele
consiliului
gi
va semna
hotdrArile
adoptate de acesta.
(2)
Consilierul local
ales in condi,tiile
alin.
(1)
poate
fi
schimbat
din functie,
la
iniliativa
a
cel
pulin
unei treimi din
num6rul
consilierilor
locali,
prin
votul majoritdtii consilierilor
locali
in functie.
Organizarea
interna
ARTICOLUL
134.17
(1)
Organizarea
9i
funclionarea
consiliului local
se stabilesc
prin
legulament
propriu,
elaborat
potrivit
legii.
(1)
Consiliul
local igi organizeazd
comisii
de specialitaie,
pe
orincipalele
domenii
de
activitate.
Acestea au
rolul sa asigure
fundamentarea
hota16rilor
ce se impun
a
fi adoptate.
(2)
Pot
fi membri ai comisiilor de
specialitate
numai consilierii
locali.
La sedinlele
fiecdrei comisii
a consiliului
Iocal
participe
gi
un
reprezentant
al asociatiei comunitare
a
localitatii.
(3)
Comisiile
de specialitate isi aleg
cate un
pregedinte
9i
un
secretar.
(4)
Comisiile
de
specialitate
analizeazd
9i
avizeaza
proiectele
de
hotarare din domeniul lor de activitate.
(5)
Comisiile
de specialitate lucreaze
in
plen
9i
iau hot6rari cu
votul
majoritalii membrilor
lor.
(6)
Organizarea,
func,tionarea
9i
atribuliile
comisiilor
de
specialitate
se
stabilesc
prin
regulamentul
de
organizare
gi
functionare
a consiliului
local,
respectandu-se
configura,tia
politica
rezultata
in urma alegerilor
locale.
(7)
Consiliile
locale
pot
organiza,
din
proprie
iniliativd sau
la
initiativa
primarului,
dupe
caz, comisii
speciale de
analiza
9i
verificare,
pe
perioadd
determinatd.
Componenla
comisiilor
speciale
de analize
si
verificare,
obiectivele
9i
perioada
de
desfagurare
a activitetilor
acestora
se stabilesc
prin
hotarare
a
consiliului
local. l\4embrii comisiilor
actioneazd
in limitele
stabilite
prin hotdrare.
intrunirile consiliului
local
ARTICOLUL 134.18
(1)
Consiliul
local se intrunegte
ln
gedinle ordinare,
lunar, la
convocarea
primarului.
(2)
Consiliul
local se
poate
intruni
9i
in
gedin e
extraordinare,
la
cererea
primarului
sau
a
cel
pulin
o treime
din
numarul
membrilor
consiliului.
(3)
in
caz de forld
majord
gi
de
maximd
urgenld
pentru
rczolvarca
intereselor
locuitorilor
comunei
sau
ai
oragului
convocarea
consiliului
local se
poate
face de indate.
Caracterul
Public
al
gedintelor
ARTICOLUL
134,19
(1)
$edinlele
consiliului
local sunt
publice,
sunt
filmate
gl
publicate pe
site-ul
primeriei
localitdlii.
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 34/64
MONITORUL
OFICIALAL
ROMANIEI, PARTEA I. Nr. 886/26.XI,2015
(2)
Voturile
consilierilor locali, la fiecare
hotarare adoptatd de
gi
serviciilor
publice
de
interes
local,
precum
9i
ale regiitor
consiliul local,
sunt la
vedere, conflrmate
prin
semnaturd, si sunt aulonome de interes
local;
prezentate
pe
site-ul
prim6riei
localitilii.
c) aprobd
bugetul local, virerile
de credite, modul de utilizare
Mandatul
consitieritor
locali
a
tezeNei
bugetare
gi
contul de incheiere
a
exercitiului bugetar;
ARTtcoLUL
134.20
d)
stabilegte
gi
aprobe impozitele
sitaxele locale, in condi[iile
legii;
34
(1)
in exercitarea
mandatului,
consilierii locali sunt in serviciul
localitalii.
(2)
Consilierii locali
sunt obligati sd aclioneze
gj
sa voteze in
conformitale cu angajamentele
asumate in
campania electorald
in
care
au fost
alegi. Consilierul local
care
igi
incalcd
angajamenlele asumate
in
campania electorala
poate
fi demis,
prin
referendum,
potrivit
Constituliei si
legii.
(3)
Consilierii locali
intre in exerciliul mandatului
la data
intrunirii legale
a consiliului local, sub conditia validdrii
alegerii
si
a depunerii
juramantului.
(2)
Calitatea de consilier
local inceteaze:
a) la
data intrunirii legale a
consiliului local nou-ales;
b)
in
caz de imposibilitate
definitivd a exerciterii atributiilor;
c) in caz
de demisie sau de demitere;
u, r r ua4 uc ueuns.
Incompatibilitdli
ARTICOLUL
134.2,1
('1)
Calitatea de consilier local
este
incompatibild
cu orice alte
funclie
publicd,
inclusiv
cu
orice funclie
la
regiile
autonome
gi
societelile
comerciale cu capital aflat in
proprietate publicd.
(2)
Consilierii
locali nu
pot
lnlerveni in treburile altor
autoritati
gi
institulii
publice
gi
nici in treburile altor
persoane
juridice,
de
drept
pubiic
sau
privat.
(3)
Consilierul
local condamnat
pentru
trafic de influenla
ori
alte acte
de
coruptie
pierde
mandatul
si
este
pedepsit
cu
inchisoare
pe
viata
si confiscarea averii.
RisDunderea
consilierilor locali
ARTICOLUL 134.22
('l
)
Consilierii
locali raspund
politic
doar fala de cei care i-au
ales
gi
nu
igi
pot pierde
mandatul
prin
retragerea spriinului
politic
de cetre
partidele
din
partea
cerora au candidat in alegeri.
(2)
Consilierii
locali
respund
.juridic,
individual,
pentru
incSlcarea contractului
electoral, dace voturile sau opiniile
.politice
exprimate in exercitarea mandatului
contravin obligatiilor
asumate
prin
contractul electoral.
(3)
Consilierii locali respund
juridic,
individual,
pentru
prejudiciile produse
localitelii de hotararlle
pentru
care
gi-au
dat
votul.
(4)
Rdspunderea consilierilor locali
pentru
faptele
prevdzute
la alineatele
(2)
9i
(3)
este imprescriptibile.
(5)
Fiecare consilier local
prezint6,
in
scris,
raportul
anual
asupra modu.lui
in
care
gi-a
realizat obligaliile asumate in
campania electorala in care a fost ales. Raportul este
prezentat
in
sedinla consiliului organizatd
in
acest
scop, nu mai tarziu
de
31
martie
a
anului urmator celui
la
care
se
refera. Raportul este
arhivat si
pus
la dispozitia
electoratului,
pentru
consultare,
prin
grija
secretarului localitAtii. Raportul este
publicat pe
site-ul
primdriei.
Atribuliile
consiliului
local
ARTICOLUL 134,23
(1)
Consiliul
local exercita
urmdloarel€ akibulii, in
condiliile
legii:
a)
aprobd
regulamentul
de
organizare
gi
functionare
a
consiliului local;
b)aprobe infiinlarea, organizarea, statul de funclii si numirul
de
personal
ale aparatului
propriu
de specialitate, ale instituliilor
e) aprobd documentaliile
tehnico-economice
pentru
lucrarile
de investitii
de interes local, in conditiile legiii
0
hotaraste darea in folosinla instiiuliilor publice
sau a
regiilor
autonome din subordine
a bunurilor aflate in
proprietate publicd
si in administrarea
comunei, oragului sau municipiului;
'
g)
avizeaza
sau aproba
documentatiile
de amenajare a
teritoriului
si
urbanism
ale localitAtii;
h) aproba construirea,
intrelinerea
si modernizarea
strezilor.
drumurilor,
podurilor,
precum
gi
a
intregii
in{rastructuri
apaiinand
ceilor de comunicalli
de interes local;
i) atribuie
sau schimbd denumiri de
strdzi,
de
piele
gi
de
obiective de
interes
public
local'
.l)
aproba construirea
locuinlelor sociale, criteriile
pentru
rcparlizarea locuintelor
sociale
9i
a utilitatilor
locative
aflate
in
administrarea sai
k) hotdregte cooperarea sau asocierea cu persoane
juridice
romane sau straine,
in vederea flnantdrii si realizdrli in comun
a
unor
acliuni, lucreri,
servicii sau
proiecte
de interes
public
local:
l) hotdregte
infr5lirea comunei, oragului sau municipiului cu
unitili
administrativ-teritoriale
din alte
ldri;
m)
hotaragte
cooperarea sau asocierea cu alte
uniteti
administrativ-teritoriale din
tare
sau din strdinetate,
precum
si
adetatea la asocialii nalionale
si
internationale
ale autoritdtilor
publice
locale, in vederea
promovdrii
unor interese comune;
n) confere
oersoanelor fizice romane sau strdine cu merite
deosebite titlul de cetelean de onoare al comunei, oragului
sau
municipiului, in baza
unui
regulament
propriu; prin
acest
regulament
se stabilesc
9i
conditiile retragerii titlului conferit.
(2)
Consiliul local indeplinegte orice alte atribulii, cerute
de
realitdlile economice
gi
sociale ale localitdlii, potrivit Constitutiei
9i
legii.
Dizolvarea consiliului local
ARTICOLUL
134.24
(1)
Consiliul local
se
dizolvd de drept sau
prin
referendum
tocar.
(2)
Consiliul local se dizolva de drept:
a) in cazul in care acesta nu se intrunegte timp de doud luni
consecutiv;
b)
in cazul in care nu a adoptat in 3 sedinte
ordinare
consecutive nicio hoterare;
c)
in situatia in care numdrul consilierilor localise
reduce
sub
jumdtate
plus unu si nu se poate completa prin supleanli;
d) dacd a adoptat, intr-un
interval
de
cel mult 6 luni, cel
putin
3
hoterari
care
au
fost
anulate de instanla de contencios
administrativ
prin
hoterare
judecdtoreascd
remasd definitive.
(3) Primarul,
secretarul localitetii sau orice
alte
persoane
interesatd sesizeazd instanla de contencios administrativ
cu
privire
la
cazurile
prevazute
la
alineatul
(2).
Instanla analizeaze
situalia
de
fapt gi
se
pronunli
cu
privire
la dizolvarea consiliului
local.
Hotdrarea instanlei
este
definitiva
gi
se
comunicd
prefectului.
(4)
Consiliul local
poate
fi dizolvat
prin
referendum
local,
organizat
in
conditiile
legii.
Referendumul Se organizeazd
ca
urmare a cererii adresate in acest sens
Autoritdtii
Electorale
de
cel
pulin
25% din num6rul cetdlenilor cu drept de vot inscrigi
pe
listele electorale ale localitatii.
(5)
Pane la constituirea noului consiliu local,
primarul
sau,
in
absenla
acestuia,
secretarul localitd,tii
rezolvi
problemele
curente ale comunei, oragului sau municipiulul.
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 35/64
MONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI.
PARTEA
I.
Nr. 886/26.XI,20.15
35
Suspendarea mandatului
de
consilier local
ARTICOLUL
134.25
(1)
Mandatui
de
consilier
local
se
suspend6
de
drept in cazul
care
acesta a
fost
arestat
preventiv.
Mesura arestdrii
se comunice de indatd
de
cdtre instanla
de
judecata
care,
prin
ordin, constata suspendarea mandatului.
(2)
Suspendarea
dureazd
pana
la
incetarea
situaliei
la
alineatul
(1).
Ordinul de suspendare se comunice
indate consilierului
local.
(3)
in cazul in care
consilierul local al cirui mandal a fost
a fost
gdsit
nevinovat,
acesta
are
dreptul
la
in conditiile legii.
Demiterea consilierilor locali
.
ARTTCbLUL
134.26
(1)
Orice
consilier local
poate
fi
demis din
functie,
prin
organizat in circumscrip{ia electorali
in
care
a
fosl
numdr de
voturi mai
mare
decat
cel
cu
care a
fost
Ia cererea unui numer de alegatori, din circumscriplia
in
a
fost
ales, egal cu cel
putin
10% din numdrul voturilor cu
a fost ales.
(2)
Consilierul
local
este demis, de drept, din
funclie, in
a) cAnd se constata, dupe validarea mandatului,
printr-o
Judecdtoreasce
ramasd definitivd, ca alegerea s-a
fdcut
fraude electorale sau
prin
orice altd incdlcare a legii;
b) a
fost
condamnat,
prin
hotdrdre
judecdtoreasce
ramasa
o
pedeapsa privative
de libertate sau
la
pierderea
c)
cand
si-a schimbat domiciliul
in
altd localitate;
d) in caz de incompatibilitate:
e) cand
gi-a
dat
demisia
dln
partidul
politic
sau din
politicd
din
partea
cireia
a
fost ales sau cand
s-a
intr-un alt
partid politic
sau altd
formaliune
politica;
f)
a
lipsit nemotivat
de
la 3
gedinle
ordinare consecutive ale
Initiativa
propunerilor
de
hoterari ale
consiliului
local
q
ARTICOLUL
134.27
{1)
Iniliativa
propunerilor
de
hoterari
ale
consiliului local
dupd caz,
primarului,
consilie.rilor
locali sau unui numdr
ceteteni cu drept de vot egal cu cel
putin
10%
din
numarul
cu
drept
de vot ai localitalii.
(2)
Titularii
dreptului
de
initiative
prezintd propunerile
lor de
pregedintelui
consiliului
local.
(4) Propunerile de hotdrari
vor fi
dezbatute
gi
votate
in
plenul
local
in
termen de cel
mult
60 de
zile de
la
data
lor la
piigedintele
consiliului
local.
(5)
in
cazul
in
care consiliul local respinge
propunerea
de
primar
sau de cetdleni, Autoritatea
Electorale
izeaze
rcfercnd u m local,
in 45 de zile de la data respingerii
de cdtre
consiliul local,
pentru
aprobarea
hoterarii
local.
(6)in
cazul
in care cetdtenli
participanli
la referendumul local
respinsd de consiliul local, consiliul
local este
gi
se organizeaza alegeri anticipate
pentru
alegerea
local.
AdoDtarea
hotirarilor
ARTICOLUL
134,28
Hotdrerile
sunt
adoptate
cu
votul
majoritelii membrilor
Iocal.
Comunicarea
9i
publicarea
hotararilor
ARTICOLUL
134.29
(1)
Hotararile
consiliului
local sunt inregistrate,
prin grija
secretarului
primdriei,
intr-un registru special
9i
sunt comunicate,
de
indate,
primarului
gi
prefectului,
dar nu mai tarziu de
3
zile de
la data
adoDterii.
(2)
Hoterarile sunt
publicate,
la data adopterii,
pe
site-ul
orimdriei.
(3)
Hoterarile
cu caracter
normativ devin obligatorii
gi
produc
efecte
de
la
data aducerii lor
la
cunogtinta
publice,
iar
cele
individuale,
de la data
comunicdrii.
Consiliile
locale
ale sectoarelor
municipiului Bucuregti
ARTICOLUL
134.30
Prevederile articolelor 134.9-134.29
se
aplice,
in
mod
corespunzator,
gi
consiliilor locale ale sectoarelor municipiului
Bucuregti.
SECTIUNEA a 2-a
primarul
Rolul
Primarului
ARTICOLUL
134.31
(1)
Primarul exercite
componenta
executivd
a
autoritalii
locale.
El este
geful
administratiei
publice
locale
gi
al aparatului
propriu
de specialitate,
pe
care
il
conduce
gi
il
controleaze.
(2)
Primarul
rdspunde, in fala cetalenilor localitelii, de buna
funclionare
a administraliei
publice
locale,
in condiliile
legii.
.
(3)
Primarul conduce
serviciile
publice
locale.
(4)
Primarul reprezinta localitatea
in
relaliile cu alte autoriteli
publice,
cu
persoanele
fizice sau
juridice
romane ori streine,
precum
gi
in
justitie.
(5)
Primarul
participe
la
gedin ele consiliului Iocal
gi
are
dreptul
si
igi
exprime punctul
de
vedere asupra
tuturor
problemelor
supuse dezbaterii.
(6)
Semnul
distinctiv al
primarului
este o egarfa
in
culorile
draDelului
national.
(7)
Egarfa este
purtatd,
in
mod obligatoriu,
la solemnitdli,
receptii, ceremonii
publice
si la celebrarea casetoriilor.
(8)
Modelul egarfei se stabilegte
prin
hoterare a
Guvernului.
Alegerea
primarului
ARTICOLUL
134,32
(1)
Primarul este ales
prin
vot universal, egal, direct,
secret
gi
liber
exprimat.
(2)
Primarii se aleg
pe
circumscriplii electorale,
prin
scrutin
uninominal.
(3)
Alegerile pentru
funclia
de
primar
se
desfegoard in
aceeagi
zi cu alegerile
pentru
consiliul
local, in
prima
duminicd
a lunii
iunie a anului
in
care expird
mandatul consiliului,
sau tot
intr-o zi de
duminica, in cel mult 45 de
zile de
la
data cand a
intervenit
vacanta functiei de
primar.
(4)
Candidalii
la funclia de
primar
trebuie sA indeplineasce
urmAtoarele
cerinte:
a) se aibe
domiciliul in localitatea
in care candideazA;
b)
se aibd studii superioare;
c) sri se
fi remarcat ca buni
profesionigti gi
ca cetaleni de
moralitate
desdvArgitd:
d) sA se
fi remarcat
ca
luptetori activi
pentru
apdrarea
drepturilor
gi
libertdIilor cetetenilor
localitetii;
e) sd
prezinte
electoratului Programul
de
dezvoltare
al
localitetii
pe
urmetorii4
ani,
pentru
realizarea caruia
se obliga sd
aclioneze,
in calitate de
primar,
dacd va fi ales.
(5)
Programul de dezvoltare al
localitdlii constituie contractul
electoral
al
candidatului. El va fi semnat de candidatul
la functia
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 36/64
MONITORUL OFICIAL
AL ROMANIEI.
PARTEA
I. Nr.
886/26.XI,2015
de
primar,
va fi
tipdrit
9i
pus
la
dispozitia electorilor,
pe
toatd
durata campaniei
electorale. Cate
un
exemplar
al
acestui
document va fi depus
la Autoritatea Electorala
gi
Autoritatea
Morald, inainte
de inceperea campaniei
electorale.
(6)
Este declarat
ales candidatul care a intrunit,
in
primul
tur
de
scrutin,
majoritatea
de voturi ale alegetorilor inscrisi
in
listele
electorale ale localite{ii.
(7)
In
cazul in care niciunul
dintre candidati nu a intrunit
aceastd majoritate,
se
organizeaze
al
doilea
tur
de scrutin,
intre
primii
doi
candidati stabiliti in
ordinea numarului de voturi
obtinute
in
primul
tur. Este declarat ales
candidatul
care a
obtinut cel mai mare
numer de voturi.
(8)
O
persoana
poate
indeplini functia
de
primar
al aceleiagi
localitdti
pentru
cel
mult
doue mandate. Acestea
pot
fi
si
succesive.
.Validarea
mandatului
de
primar
ARTICOLUL,134.33
(1)
Rezultatul
alegerilor
pentru
functia
de
primar
este validat
de catre
judecdtoria
in
raza
cdreia
se afld localitatea, de cetre un
judecator
desemnat de
pregedintele
instan,tei.
(2) Candidatul a
cArui
alegere
a
fost validatd depune
in
fata
consiliului
local
juremantul
stabilit
prin
lege.
Durata mandatului
ARTICOLUL 134.34
('l
)
Mandatul
primarului
este de 4 ani
gl
se exercite de la data
depunerii
juremantului.
(2)
Primarul
igi
exercita mandatul
pAnd
la
depunerea
jurdm6ntului
de cetre
primarul
nou-ales.
(3)
Mandatul
pririrarului poate
fi
prelungit, prin
lege,
in caz
de rdzboi sau de
catastrofe.
Mandatul
Drimarului
ARTtCOLUL l34.35
(1)
in
exercitarea mandatului,
primarul
este in
serviciul
localitdtii.
(2)
Primarul este obligat sa aclioneze
in
conformitate
cu
angajamentele asumate
in
campania electorala in care a fost
ales. Primarul care
igi
incalcd
angajamentele
asumate
in
campania electorald
este
demis,
prin
referendum,
potrivit
Constitu iei
gi
legii.
(3)
Calitatea
de
primar
inceteaze:
a) la data
depunerii
juremantului
de catre
primarul
nou-ales;
b)
in
ca4 de demisie sau de demitere;
c) in
caz de
imposibilitate
definitive a exercitdrii atributiilor;
c)
in
caz de deces.
Incompatibilitati
ARTICOLUL 134.36
(1)
Calitatea de
primar
esle incompatibild cu orice alti funclie
oublicd
sau
orivate.
(2)
Primarul nu
poate
interveni
in treburile altor autoriteti
si
institutii
publice
si
nici
in
treburile altor
persoane
juridice,
de
drept
public
sau
privat.
(3)
Primarul
condamnat
pentru
trafic de influenle
ori
alte acte
de coruptie
pierde
mandatul
gi
este
pedepsit
cu
inchisoare
pe
viatd si confiscarea averii.
Raspunderea
primarului
ARrrcoLUL
134
37
"""1?""?'1:1"3ifl?:'l'#,'.iiJ:::rX'&Jili:i""":.liiJ
"ff'
1)
Primarul respunde
politic
doar
fata
de cei care
l-au
ales
(6)
in cazul in care incalca
prevederile
Constitutiei si ale legii,
si
nu
isi
poate pierde
mandatul
prin
retragerea sprijinului
politic primarul
este suspendat din Functie de
citre
consiliul local,
prin
de cdtre
partidul
din
partea
cdruia
a
candidat in
alegeri-
votul majoritejii membrilor acestuia.
36
(2)
Primarul rdspunde
juridic
pentru
incdlcarea contractului
electorai,
dacd
dispozi,tiile adoptate
de
el
in
exercitarea
mandatului contravin
obligaliilor asumate
prin
contractul
electoral.
(3)
Primarul
rdspunde
juridic
pentru prejudiciile produse
localitalii de dispoziliile adoptate
de el
in
exercitarea mandatului.
(4)
Raspunderea
primarului
pentru
faptele
prevdzute
la
alineatele
(2)
si
(3)
este imprescriptibilii.
Atributiile
primarului
ARTICOLUL 134,38
(1)
Primarul
indeplineste urmdtoarele
atributii, in conditiile
legii:
a) asigurd respectarea drepturilor si libertdtilor fundamentale
ale cetelenilor, a
prevederilor
Constiiutiei,
precum
si
punerea
in
aplicare
a
legilor, a decretelor Pregedintelui Romaniei,
a
hotirdrilor celorlalte autorit6li ale statului
gi
ale Guvernului,
a
ordinelor
si inskuctiunilor
cu caracter normativ ale ministrilor,
ale
celorlalti conducetori
ai
autoritalilor
administratiei
publice
centrale,
ale
prefectului,
a hotdrarilor consiliului
judetean,
precum
gi
a hotdrarilor consiliului local;
b)indeplineste
funclia
de
ofiler
de stare
civila
si
de
autoritate
tutelard
si asigu16
functionarea
serviciilor
publice
locale de
profll.
organizarea
gi
desfdgurarea alegerilor, referendumului
si
a
recensAmantului;
a)
exercitd
functia
de ordonator
principal
de credite,
pentru
bugetul
localitatii;
c)
propune
consiliului
local spre aprobare infiintarea
s
reorganizarca, organigrama, statul
de
functii, numerul
de
personal
gi
regulamentele de organizare
si
functionare
ale
aparatului
propriu
de specialitate, ale institutiilor
publice
gi
ale
regiilor autonome de interes local;
d)intocmegte
proiectul
bugetului local
gi
contul de
incheiere
a exercitiului bugetar si
le
supune spre aprobare consiliului local;
e)
numegte, sanclioneazd
9i
dispune suspendarea.
modificarea
gi
incetarea
raporturilor
de
serviciu sau, dup6
caz.
a raporturilor de munc6,
pentru personalul
din cadrul aparatului
de specialitate,
precum
gi
pentru
conducetorii
instituliilor
si
serviciilor
publice
de interes local;
f)
emite avizele,
acordurile
gi
autorizatiile
date
in competenla
sa
prin
lege si alte acte normative.
(2)
Primarul indeplinegte
gi
alte atribu' ii stabilite
prin
lege.
(3)
Primarul
intocmeste
Raportul anual
privind
realizarea
Programului
de dezvoltare
a
localitatii
pe
care
gi
l-a asumat in
campania electorald in care
a
fost ales. Raportul
este
prezentat
in
gedinta
consiliului local organizata
cu
acest
scop, nu
mai
tarziu de data de 31 martie a anului urmetor celui la care se
refere. Raportul este depus la secretarul
primeriei,
care asigure
punerea
lui
la
dispozilia cetalenilor,
pentru
consultare. Raportul
este
publicat pe
site-ul
primAriei.
Suspendarea din functie
ARTICOLUL 134.39
(1)
Primarul este suspendat, de drept,
in
cazul in care este
areslat oreventiv.
(2)
N4esura aresterii
preventive
se comunica de
indate
de
cdtre
parchet
sau
de instanta
dejudecate,
dupd caz,
prefectului,
care,
prin
ordin, constatd
suspendarea
primarului.
(3)
Ordinul
de
suspendare
se comunice de indatd
primarului.
(4)
Suspendarea dureaza
pana
la
incetarea
situa,tiei
prevazute
la
aljn.
(2).
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 37/64
I,{ONITORUL OFICIALAL ROMANIEI.
PARTEA I. Nr. 886/26,XI,20'15
37
(7)
Propunerea de suspendare din functie
poate
fi iniliatA de
pulin
o treime
din
numdrul membrilor
consiliului
local.
(8)
Dace
propunerea
de suspendare
din func.tie este
in
cel
mult
30 de zile se organizeazd
referendum local
demiterea
primarului.
(9)
Dacd cetdtenii,
prin
referendum, resping
propunerea
de
de consiliul local, consiliul local
este
se
organizeaze alegeri anticipate
pentru
alegerea
local.
Demiterea
primarului
ARTICOLUL 134,40
(1)
Primarul
poate
fi
demis din funclie,
prin
referendum,
in circumscriptia
electoralS
in care a fost ales, cu un
de
voturi
mai mare decdt cel
cu care a fost ales,
la
unui numdr de alegdtori, din circumscriplia
in care a fost
pulin
10% din numdrul
voturilor cu care a fost
(2)
Primarul este demis, de drept, din funclie,
in
urmdtoarele
a)
cand se
constata,
dupe validarea
mandatului, printr-o
judecdtoreascd
rdmase deflnitivd, c6 alegerea
s-a fdcut
fraude electorald sau
prin
orice
alta incelcare a legii;
b)
a fost condamnat,
prin
hotdrare
judecetoreasce
rdmase
o
pedeapsd privativd
de
libertate
sau
la
pierderea
electorale;
c)
cend
gi-a
schimbat domiciliul in alte
localitate:
d) in caz de
incompatibilitate;
e)
cand
gi-a
dat demisia
din
partidul politic
sau
din
politica
din
partea
cAreia a
fost ales sau cand s-a
intr-un alt
partid politic
sau alta formaliune
politica;
f) c6nd,
in
exercitarea
atribuliilor ce
ii
revin
prin
lege, a emis
dispozilii cu caracter normativ
intr-un interval de 3 luni,
care au
de instanta de
conlencios administrativ
prin
hoterare
rdmasi
definitivd.
Vacanla
funcliei
ARTICOLUL
134.41
|
(1)Vacanla
func,tiei de
primar
intervine in
cazdedemisie,
de
din functie, de imposibilitate definitiva
a exercitdrii
deces.
(2)
ln
termen
de 30 de zile de
la
tata
la
carc a
intervenit
de
primar,
Autoritatea Electorale
otganizeaze
pentru
in
nou
primar.
.
Interimatulfuncliei
ARTICOLUL
134-42
Dace
functia de
primar
devine
vacante
ori
dace
primarul
este
din
functie
sau
daca
se
afle
?n imposibilitate
de a-gi exercita atributiile,
interimatul se
asigura de
un consilier
local. desemnat de consiliul
local,
cu votul
membrilor acestuia.
Actele
primarului
ARTICOLUL 134,43
(1)in
exercitarea
atributiilor
sale,
primarul
emite
dispozitii cu
normativ sau
individual.
Acestea devln executorii
numai
sunt
aduse
la
cunostinti
publicd
sau dupd
ce
au fost
persoanelor
interesate,
dupd caz,
de
catre
localitdtii.
(2)
Dispozitiile
primarului
sunt
publicate
pe
site-ul
primdriei.
Indemnizalia
gi
celelalte
drepluri
ARTICOLUL 134.44
Indemnizalia
gi
celelalte drepturi ale
primarului
se stabilesc
prin
lege.
Primarii
sectoarelor
municipiului Bucuregti
.
ARTICOLUL 134,45
Prevederile
articolelor
134.31-134.44
se aplice,
in
mod
corespunzitor,
gi
primarilor
sectoarelor
municipiului Bucuregti.
CAPITOLUL 3
Autorite ile
judelene
SECTIUNEA
1
Consiliul
iudelean
Rolul
li
competenla
ARTICOLUL
134.46
(1)
Consiliul
judelean
este organ
deliberativ care
adopta
hotarari
in
toate
problemele
de
interes jude,tean,
cu
exceptia
celor
care sunt date
prin
lege
in
competenta altor
autoritali
oublice.
locale sau centrale.
(2)
Consiliul
jude,tean
nu
poate
adopta
hotarari
care
sunt
contrare
rezultatului unui
referendum
judetean
valabil.
(3)
Cetalenii
pot
aproba
hotdrdri,
prin
referendum
judelean,
in orice
domeniu, inclusiv
hotarari
prin
care sd
modifice, sa
completeze
sau
sd
anuleze
hoterari adoptate
de consiliul
judetean,
cu respectarea
prevederilor
Constitutiei
gi
ale
legii.
Alegerea consiliului
judelean
ARTICOLUL
134.47
('l)
Membrii consiliului
judetean
sunt denumili
consilieri
judeteni
gi
sunt alegi prin vot universal, egal, direct, secret
si
liber
exprimat,
pe
baze de scrutin
de lisla,
potrivit
principiului
reprezenterii
proportionale,
si
pe
baze
de candidaturi
independente,
conform
legii.
(2)
Membrii consiliilor
jude[ene
se aleg
pe
circumscriplii
electorale,
organizate
pe
judele.
(3)
Numerul
membrilor consiliilor
judetene
este stabilit
prin
lege,
in funclie
de
numarul cetelenilor
cu drept de
vot
ai
judetului.
(4)Alegerile
pentru
consiliuljudetean
se
desfegoard
in
prima
duminica
a lunii iunie a anuluiin
care expire
mandatul consiliului
sau
tot intr-o
zi
de duminicd,
in cel
mult 45 de zile de
la data
dizolverii
consiliului.
Candidaturile
peniru
alegerea membrilor
consiliului
judelean
ARTICOLUL
134.48
(1)
Candidatii
la funcfia de consilier
judetean
trebuie
sd
indeplineasca
urmdtoarele
cerinle:
a) sd
aiba domiciliul
in
judelul
in care
candideaza;
b) sd aibe
cel
putin
studii liceale
atestate
prin
diplomA de
bacalaureat;
c)
si
se fi remarcat ca
buni
profesionigti gi
ca ceteteni
de
moralitate
desevargite;
d)
sd se
fi remarcal
ca
luptatori
activi
pentru
apararea
drepturilor
9i
libertelilor
cetdtenilor
judelului;
e) si
prezinte
electoratului
propunerile
de
hotdrAri ale
consiliului
judetean,
pentru
adoptarea
carora
se
obligd
se
aclioneze,
in
calitaie de consilier
judetean,
dacd va fi ales.
(2)
Propunerile de hotdrAri
pentru
adoptarea
cdrora se
obligd
se actioneze.
dacd
va {l ales, constituie
contractul electoral
al
candidatului.
El
va fi
semnat
de candidatul
la functia de consilier
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 38/64
38
IVONITORUL
OFICIAL
AL ROMANIEI, PARTEA
I, Nr.
886/26.XI.2015
judelean,
va
fi tiperit
9i
pus
Ia
dispozitia
electorllor,
pe
toate
durata campaniei
electorale.
Cate
un
exemplar
al acestui
document
va fi
depus la Autoritatea
Electorald
si Autoritatea
Electorala,
inainte
de inceperea
campaniei
electorale.
Durata
mandatului
ARTICOLUL
134-49
(1)
Consiliul
judetean
este ales
pentru
un mandat
de 4
ani
care se exercita de la data depunerii jurdmSntului.
(2)
Consiliul
judelean
igi
exercitd
mandatul
pane
la
depunerea
jurdmantului
de consiljul
judetean
nou-ales.
(3)
Mandatul
consiliuluijudelean
se
prelungegte,
prin
lege,
in
caz de
6zboi
sau
de catastrofd.
Validarea
mandatului
de
consitier
judetean
.
ARTICOLUL 134.50
Validarea
alegeria
consilierilor
judeleni
se
face
de
cetre
tribunalul in raza
cdruia
se afld
ludetul,
de cdtre un
judecetor
desemnat
de
presedintele
instanlei.
Constituirea consiliilor
judelene
ARTICOLUL 134.51
(1)
Constituirea
consiliilor
jude(ene
se face
in termen
de
25 de zile
de la
data
desfdsurdrii alegerilor.
Convocarea
consilierilor
judeteni
alegi
gi
validali in funclie
se face
de
cdtre
voievod,
in
maximum
5 zile
de
la
pronunlarea
hotararii
de
validare.
La
sedinta de
constituire
participd
prefectul
sau
reprezentantul
sau,
precum
si
voievodul
sau, dupd
caz,
candidatul
declarat
cagtigator
la alegerile
pentru
funclia
de
vorevoo.
(2)qedinla
se desfegoard in
conditii legale
dace
participa
cel
putin
majoritatea
consilierilor
judeteni
alegi
9i
valida[i.
(3)
In
gedinla
de constituire
a consiliului
judetean,
consilierii
locali depun
juremantul
prevdzut prin
lege.
(4)
Consiliul
judelean
se
declard legal
constituit, daca
majoritatea consilierilor
judeteni
valida{i
au depus
jurdmantul.
Constituirea
consiliului
judelean
se
constate
prin
hotarare,
adoptatd cu votul majoritdlii
consilierilor
judeleni
validali.
Alegerea
pregedintelui
consiliului
jud€lean
ARTICOLUL 134.52
('1)
Consiliul
judelean
alege dintre membrii
sei,
prin
hotarare
adoptate cu votul
deschis al majoritetii
consilierilor
judeteni
in
functie, un.presedinte
de
gedinta, pe
o
perioade
de cel
mult
3luni,
care
va
conduce gedintele
consiliului
si
va
semna
hotdrarile adoptate
de acesta.
(2) Consilierul .judelean ales
in
condi(iile
alin. (1)
poate
fi
schimbat din
tunctie,
la
iniliativa
a
cel
putin
unei treimi
din
numarul consilierllor
judeteni,
prin
votul majoritatii consilierilor
judeteni
in funcrie.
Organizarea internd
ARTICOLUL
134,53
(1)
Organizarea
gi
funclionarea consiliului
jude{ean
se
stabilesc
prin
regulament
propriu,
elaborat
potrivit
legii.
(1)
Consiliul
judelean
isi organizeazi
comisii de specialitate,
pe princjpalele
domenii
de activitate. Acestea au rolul
sA
asigure
fundamentarea hotArarilor
ce se impun a fi
adoptate.
(2)
Pot fi membri
ai
comisiilor
de
specialitate
numai
consilierii
judeleni.
La
gedinlele
fiecdrei
comlsii
a
consiliului
judelean
participa
gi
un reprezentant
al
Uniunii Judetene
a Asociatiilor
Comunitare.
(3)
Comisiile
de specialitate igi
aleg cate un
presedinte
gi
un
secretar.
(4)
Comisijle
de
specialitate
analizeaze si avizeazA
proiectele
de hotdrare
din domeniul
lor de activitate.
(5)
Comisiile
de specialitate lucreaza
in
plen gi
iau hot6rari
cu
votul majoritdtii
membrilor lor.
(6)
Organizarea,
functionarea
si
atributiile
comisiilor
de
specialitate
se stabilesc
prin
regulamentul
de organizare
si
functionare a
consiliului
judelean,
respectandu-se configuralia
politicd
rezultate
in
urma alegerilor
locale.
(7)
Consiliile
judelene
pot
organiza, din
proprie
iniliativd
sau
la
initiativa
voievodului,
dupd
caz, comisii speciale
de
analizi
9i
verificare,
pe perioade
determinata.
Componenta comisjilor
speciale de
analize
gi
verificare,
obiectivele
gi perioada
de
desfSgurare a activitdtilor
acesteia
se stabilesc
prin
hotdrare
a
consiliului
judelean.
N,4embrii
comisiilor
actioneaze in limitele
stabilite
prin
hotdrdre.
intrunirile
consiliu
tui
judelean
-
ARTTCOLUL
'134.54
('1)
Consiliul
judelean
se intruneste in gedinle
ordinare,
o
datd la doud luni,
Ia
convocarea voievodului.
(2)
Consiliul
judelean
se
poate
intruni
gi
in
gedinfe
extraordinare, la
cererea voievodului
sau a cel
pu,tin
o treime
din
numerul membrilor
consiliului.
.
(3)
in
caz
de
forld
majore
gi
de maximd
urgenlS
pentru
'rezolvarea
intereselor
locuitorilor
jude{ului
convocarea
consiliului
judetean
se
poate
face de
indab.
Caracterul
public
al gedinlelor
ARTICOLUL 134,55
(1)
$edin{ele
consiliului
jude,tean
sunt
publice.
(2)
Voturile
consilierilor
judeteni,
la
fiecare hotiirare
adoptatd
de
consiliuljude,tean, sunt
la
vedere, confirmate
prin
semnature,
si sunt
prezentate
pe
site-uljudelului.
Mandatul
consilierilor
judeleni
ARTICOLUL 134.56
(1)
in
exercitarea
mandatului, consilierii
judeteni
sunt in
serviciul
locuitorilor
judetului.
(2)
Consilieriijudeleni
sunt obligati
sd actioneze si se voteze
in conformitate cu
angajamentele asumate in
campania
electorale
in
care au fost
alegi. Consilierul
judelean
care isi
incalcd angajamentele asumate
in
campania electorale
este
demis,
prin
referendum,
potrivit
Constitutiei
si
legii.
(3)
Consilierii
judeleni
intre in
exerciliul mandatului la
data
intrunirii legale
a
consiliului
judelean,
sub
condi ia
validerii
alegerii
9i
a depunerii
jurdmantului.
(2)
Calitatea de consilier
judetean
inceteaze:
a)
la
data
intrunirii
legale a consiliului
judelean
nou-ales;
b) in caz de imposibilitate
definitivd
a
exerciterii atributiilor;
c) in caz de demisie
sau de demitere;
d)
in
caz de deces.
Incompatibiliteti
ARTICOLUL
,134,57
(1)
Calitatea de consilier
judelean
este incompatibila cu
orice
alt6
functie
publice,
inclusiv
cu
orice functie la regiile
autonome
gi
societalile
comerciale cu capital aflat
in
proprietate publicd.
(2)
Consilierii
judeteni
nu
pot
interveni
in
treburile altor
autoritdli
gi
institutii
publice
gi
nici in treburile
altor
persoane
.juridice,
de drept
public
sau
privat.
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 39/64
MONITORUL
OFICIALAL
ROMANIEI.
PARTEA
I,
Nr, 886/26.XI.2015
39
(3)
Consilierul
judetean
condamnat
pentru
trafic de influenla
alte
acte de coruplie
pierde
mandatul
gi
este
pedepsit
cu
pe
viatA
si confiscarea
averii.
Rispunderea
consilierilor
judeteni
ARTICOLUL
134.58
(1)
Consilierii
judeteni
respund
politic
doar fata de cei care
ales si
nu
igi pot plerde mandatul prin retragerea sprijinului
de c6tre
partidele
din
partea
cdrora au candidat in alegeri.
(2)
Consilierii
judeteni
raspund
juridic,
individual,
pentru
electoral, daca voturile sau opiniile
exprimate in
exercitarea mandatului contravin obligaliilor
prin
contractul electoral.
(3)
Consilierii
judeteni
rdspund
juridic,
individual,
pentru
localitdlii de hotararile
pentru
care si-au
dat
(4)
Rispunderea
consilierilor
JUdejeni
pentru
faptele
Ia
alineatele
(2) gi (3)
este imprescriptibile.
(5)
Fiecare
consilier
judetean
prezint6,
in scris, raportul anual
in care
si-a
realizat
obligaliile asumate in
in
care
a
fost
ales. Raportul este
prezentat
sedinta consiliului organizata in
acest scop, nu mai
tarziu
de
a anului urmdtor celui la care se refera. Raportul este
si
pus
la dispozitia electoratului,
pentru
consultare,
prin
secretarului
ludetului.
Raportul este
publicat pe
site-ul
Atribuliile consiliului
judelean
ARTICOLUL 134,59
(1)
Consiliul
ludelean
exercitd urmAtoarele atribulii,
in
legii:
a) aprobd regulamentul de organizare si func[ionare al
judetean;
b)
aprobd infiintarea, organizarea, statul
de
funclii
si
numdrul
personal
ale aparatului
propriu
de specialitate, ale institutiilor
serviciilor
publice
de interes
judelean,
precum
gi
ale regiilor
de
interes
judetean;
c) aprobd bugetul
judetului,
virdrile de credite, modul
de
gi
contul de incheiere a exercitiului
pe
comune, orage
gi
municipii
a
de
surse;
d)
stabilegte
gi
apfobd impozitele
gi
taxele
judelene,
in
legii;
e)
aprobe documentatiile tehnico-economice
pentru
lucrerile
investitii
de interes
judetean;
f)
hotdrdste
darea
in folosin a
institu,tiilor
publice
sau a regiilor
a bunurilor aflate
in
proprietate publice
in administrarea
ludelulu
i;
g)
avizeazd
sau
aprobe docurhentatiile
de
amenajare
a
judelului;
h)
aprobd
construirea, intretinerea
gi
modernizarea
podurilor, precum gi
a
intregii infrastructuri apa4inand
de interes
judetean;
i) coordoneaze activitatea consiliilor
locale ale comunelor
9i
in
vederea
realizdrii
serviciilor
publice
de interes
j)
hotdrd$te cooperarea sau asocierea cu
persoane
juridice
sau strdine, in vederea finantdrii si
realizeriiin comun
a
acliuni. lucrari. serv,cii sau
proiecte
de interes
judetean:
k)
hotdragte cooperarea
sau asocierea
cu alte
autoriteti
din
{ara
sau din streindtate,
precum gi
aderarea
la
nalionale si internationale
ale
autoritalilor locale, in
promoverii
unor interese comune.
(2)
Consiliul
judelean
indeplinegte orice alte atribulii, cerute
de
realitalile economice
gi
sociale
ale
judelului,
potrivit
Constituliei
gi
legii.
Dizolvarea
consiliului
judetean
.
ARTICOLUL 134.60
(1)
Consiliul
jude[ean
se dizolve de drept
sau
prin
referendum judetean.
(2)
Consiliul
judetean
se dizolvd de drept:
a)
in
cazul
in
care acesta nu se
intrune;te
timp de
6
luni
consecuttv;
b)
in cazul in care nu a adoptat in 3 sedinte
ordinare
consecutive nicio hot6rare,
c) in
situatia
in care numdrul consilierilor locali se reduce sub
jumatate
plus
unu
si nu se
poate
completa
prin
supleanli;
d) dacd a adoptat, intr.un interval
de
cel mult 12 luni, cel
pulin
3
hoterari
care
au
fost
anulate de instanta de contencios
administrativ
prin
hoterare
judecatoreasca
remasa definitivA.
(3)
Voievodul, secretarul localitelii sau orice alte
persoand
interesata sesizeaza instanta de contencios administrativ cu
privire
la cazurile
prevazute
la
alineatul
(2).
Instanta analizeazit
situalia
de fapt
9i
se
pronun 6
cu
privire
la dizolvarea consiliului
jude,tean.
Hotararea instantei
este
definitivd
gi
se comunice
prefectului.
(4)
Consiliul
judelean
poate
fi
dizolvat
prin
referendum local,
organizat
in
conditiile legii. Referendumul se organizeazd ca
urmare
a cererii adresate
in
acest sens Autoritetii Electorale de
cel
pu[in
10%
din numdrul cete,tenilor cu drept
de vot inscrigi
pe
listele electorale ale
judetului.
.
(5)
Pane la constituirea noului
consiliu
judelean,
voievodul
sau,
in absenta acestula, secretaruljude,tului
rezolva
problemele
curente ale
judetului.
Suspendarea mandatului de consilier
iudetean
ARTICOLUL
,134.61
(1)
N4andatul
de
consilier
judelean
se suspende
de drept in
cazul
in
care acesta a fost arestat
preventiv.
[,46sura
arestdrii
preventive
se comunicd
de
indatd de cetre instanla de
judecatd
prefectulul
care,
prin
ordin, constate suspendarea
mandatului.
(2)
Suspendarea dureazd
pdnd
la incetarea situaliei
prevazute la alineatul
(1).
Ordinul
de suspendare se comunicd
de
indata
consilierului
iudetean.
(3)in
cazul in care
ionsilieruljudelean
al
cdrui mandat
a
fost
suspendat
a fost
gAsit
nevinovat, acesta
are
dreptul la
despegubiri,
in
condiliile legii.
Demiterea
consilierilor
judeteni
ARTICOLUL 134.62
(1)
Orice consilier
judetean
poate
fi demis din
funclie,
prin
referendum, organizat
in
circumscriplia
electorali'in
care a fost
ales,
cu un
numar
de
voturi mai mare decet cel cu
care a fost
ales, la cererea
unui numdr de alegdtori, din
circumscriplia in
care a
fost ales, egal cu cel
putin
10%
din
numdrul voturilor cu
care a
fost ales.
(2)
Consilierul
judelean
este demis,
de drept, din func[ie,'in
urmdtoarele
cazuri:
a)
cand se constatd, dupd validarea
mandatului,
printr-o
hotdrare
judecdtoreascd
rdmasa definitivd,
c6 alegerea s-a
facut
prin
fraudd electoralS sau
prin
orice alte inc6lcare a
legii:
b) a fost condamnat,
prin
hotdrdre
judecetoreasce
rdmase
definitive,
la
o
pedeapsa privalivd
de
libertate
sau
la pierderea
dreoturilor
electorale:
c) cind
9i-a
schimbat domiciliul
in alt
judel;
d) in caz de
incompatibilitate;
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 40/64
MONITORUL OFICIAL
AL ROMANIEI. PARTEA I. Nr. 886/26.XI.2015
e) cand
gi-a
dat
demisia
din
partidul
politic
sau
din
formatiunea
politice
din
partea
cdreia a fost
ales sau cand s-a
inscris
intr-un alt
partid politic
sau
alta
formaliune
politica;
f) a lipsit
nemotivat
de la 3
gedinle
ordinare consecutive
ale
consiliului
judetean.
Initiativa
propunerilor
de hoterari
ale consitiului
iudetean
ARTICOLUL
134,63
(.1)
Iniliativa
propunerilor
de
hoterari ale consiliului
judetean
apa4ine,
dupd caz,
voievodului,
consilierilor
judeleni
sau
unui
numer
de cetdleni
cu drept de vot egal
cu cel
putin
10% din
numerul
cetdtenilor
cu drept de vot aijudetului.
(2)
Titularii
dreptului
de iniliative
prezinta propunerile
lor de
hotdrari
pregedintelui
consiliului
judelean.
(4)
Propunerile
de
hotdrari
vor
fi dezbetute
gi
votate in
plenul
consiliului
judetean
in lermen
de cel mult 60 de zile de la
data
depunerii lor la
presedintele
consiliului
judetean.
(5)
In cazul in care
consiliul
judetean
respinge
propunerea
de hotarare
iniliata
de
voievod
sau de cetaleni, Autoritatea
Electorald organizeazd
referendum
judetean,
in
45 de zile de la
data respingerii propunerii de cdtre
consiliul
judetean,
pentru
aprobarea
hotdrarii respinse de
consiliul
.judelean.
(6)
In cazul
'in
care cetdtenii
participanti
la referendumul
judelean
aproba hotararea
resplnse de consiliul
judetean,
consiliul
judetean
este
dizolvat
gi
se organizeazd alegeri
anticipate
pentru
alegerea
unui
nou consiliu
jude{ean.
Adootarea hotirerilor
,
ARTICOLUL
134,64
Hotdrdrile
sunt adoptate
cu
votul
majoritdtii membrilor
consiliului
judetean.
Comunicarea
9i
publicarea
hoterarilor
ARTICOLUL,134,65
(1)
Hoterarile consiliului
jude,tean
sunt inregistrate,
prin grUa
secretarului
judelului,
intr-un registru
special
gi
sunt
comunicate,
de indata,
voievodului si
prefectului,
dar nu mai tarziu de
3 zile
duuuLdr
r'.
(2)
Hoterarile sunt
publicate,
le
data adoptarii,
pe
site-ul
iudetului.
(3)
Hoterarile
cu caracter noimativ devin obligatorii
gi
produc
efecte de la data
aducerii lor la'cunogtinla
publica,
iar
cele
individuale,.de la data comunicinr.
Consiliul
general
al
municipiului Bucuregti
ARTICOLUL 134,66
Prevederitq
articolelor 134.46-134.65
se aplice,
in mod
corespunzdtor,
gi
consiliului
general
al
municipiului Bucuregti.
SECTIUNEA a 2-a
Voievodul
Rolul voievodului
ARTICOLUL 134,67
(1
)
Voievodul
exercita componenta executive
a
autoritetii
judelene.
El este
geful
administratiei
publice
judelene
gi
al
aparatului
propriu
de
specialitate,
pe
care
il
conduce
gi
il
controleazd.
(2)
Voievodul respunde, in fala cetdlenilor
judelului,
de
buna
funclionare
a
administraliei
publice judelene,
in
conditiile legii.
(3)
Voievodul conduce serviciile
publice
judelene.
(4)
Voievodul
reprezinti
judetul
in
relatiile
cu alte autorit5li
publice,
cu
persoanele
fizice
sau
juridice
romane ori
strdine,
precum
9i
in
justitie.
(5)
Voievodul
participe
la
gedinlele
consiliuluijudetean si are
dreptul se igi
exprime
punctul
de
vedere asupra
tuturor
problemelor
supuse
dezbaterii.
Alegerea voievodului
ARTICOLUL
134,68
(1)
Voievodul
este ales
prin
vot
universal, egal, direct,
secret
9i
liber exprimat.
(2)
Voievozii se aleg
pe
circumscriptii electorale,
prin
scrutin
uninominal.
(3)
Alegerile
pentru
functia
de
voievod
se desfdsoare in
aceeagi
zi
cu
alegerile
pentru
consiliul
judelean,
in
prima
duminica a lunii iunie
a anului in care expird mandatul
consiliului,
sau tot intr-o zi de duminica,
in cel mult 45 de zile de la
data
cand a
intervenit
vacanta functiei de voievod.
(4)
Candidatii
la funclia de voievod trebuie
si
indeplineascd
urmdtoarele cerinte:
a) sa aiba domiciliul in
judetul
in
care candideazd;
b)
se aibe
studil superioarel
c) se se fi remarcat
ca buni
profesionisti
si ca cetiteni
de
moralitate des6vargitd;
d)
sA
se
fi
remarcat ca luptatori activi
pentru
apetarca
drepturilor
gi
libertatilor
ceta(enilor.iudelului;
e) se
prezinte
electoratului
Programul
de dezvoltare al
judelului
pe
urmdtorii 4
ani,
pentru
realizarea
caruia se obliga
sd actioneze, in calitate de voievod, dace va fi
ales.
(5)
Programul
de dezvoltare aljudetului constituie contractul
electoral al candidatului.
El va
fi semnat
de
candidatul
la
functia
de
voievod, va fi
tipdrit
gi
pus
la dispozilia electorilor,
pe
toate
durata
campaniei
electorale. Cate
un
exemplar
al
acestui
document
va
fi
depus
la
Autoritatea Electorald
gi
Autoritatea
Morald, ?nainte
de
inceperea
campaniei electorale.
(6)
Este declarat
ales candidatul care a
intrunit, in
primul
tur
de scrutin, majoritatea de voturi ale alegAtorilor inscrigi in
listele
electorale ale
judetului.
(7)
in
cazul
in
care
niciunul
dintre candidati nu a intrunit
aceastd
majoritate,
se organizeaza al cioilea tur de scrutin, intre
primii
doi
candidati stabiliti
in
ordinea numarului
de voturi
obtinute in
primul
tur. Este declarat ales candidatul
care
a
obtinut cel mai mare numer de voturi.
(8)
O
persoand
poate
indeplini functia
de
voievod
alaceluiasi
jude
pentru
cel mult doua mandate. Acestea
pot
fi
gi
succesive.
Validarea
mandatului
de
voievod
ARTTCOLUt
134.69
(1)
Rezultatul
alegerilor
pentru
funclia de voievod
este validat
de
cdtre tribunalul in raza
ciruia
se
afl6
judetul.
de catre
un
judecator
desemnat
de
pregedintele
instantei.
(2)
Candidatul
a
cerui
alegere a fost validate depune in fata
consiliului
judelean juremantul
slabilit
prin
lege.
Durata mandatului
ARTICOLUL
,134.70
(1)
Mandatul
voievodului
este de 4 ani si se
exercitd de la
data
depunerii
.iurdm6ntului.
(2)
Voievodul
igi
exercita mandatul
pane
la
depunerea
jurdmantului
de cdtre voievodul nou-ales.
(3)
Mandatul
voievodului
poate
fi
prelungit, prin
lege,
in
caz
de
rdzboi
sau de catastrofa.
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 41/64
IVIONITORUL
OFICIALAL
ROMANIEI. PARTEA I. Nr.
886/26.XI.20,15
41
Mandatul voievodului
ARTICOLUL
134.71
(1)
in
exercitarea mandatului, vorevodul
este
in
serviciul
judetului.
(2)
Voievodul este
obligat sd actioneze in
conformitate cu
asumate in campania
electorale
in care
a
fost
Voievodul
care isi incalcd
angajamentele asumate in
electorald
este demis,
prin
referendum,
potrivit
legii.
(3)
Calitatea
de voievod inceteaza:
a)
la
data depuneriijuremantului
de cdtre voievodul nou-ales;
b) in caz de
demisie sau de demitere;
c) in
caz de imposibilitate
definitivd a exercitarii atribuliilor;
.\ in
^r7
.la da.ac
.
lncompatibilitdli
ARTICOLUL
134,72
('1)
Calitatea de voievod
este incompatibile
cu
orice altd
publica
sau
privatA.
(2)
Voievodul nu
poate
interveni
in treburile altor autoritati
si
publice
s,i
nici
in
treburile
altor
persoane
juridice,
de
public
sau
privat.
(3)
Voievodul
condamnat
pentru
trafic de influente ori
alte
coruplie
pierde
mandatul
si
este
pedepsit
cu inchisoare
viala si confiscarea
averii,
R:Sspunderea
voievodului
ARTTCOLUL
1134.73
(1)
Voievodul
raspunde
politic
doar fata de
cei care
l-au
ales
nu
isi
poate pierde
mandatul
prin
retragerea sprijinului
politic
partidul
din
partea
caruia a candidat
in
alegeri.
(2)
Voievodul raspunde
juridic
pentru
inc6lcarea contractului
daca dispozitiile
adoptate de el in exercitarea
contravin obliga(iilor asumate
prin
contractul
(3)
Voievodul
rdspunde
juridic
pentru prejudiciile produse
dispoziliile adoptate de el in exercitarea mandatului.
(4)
Respunderea voievodului
pentru
faptele
prevazute
la
(2)
9i
(3)
este imprescriptibild.
I
Atribuliile voievodului
'
ARTICOLUL
134.74
(1)
Voievodul
indeplineste urmatoaiele atributii, in conditiile
a) asigurd re'spectarea drepturilor si libedatilor fundamentale
cetdlenilor, a
prevederilor
Constituliei,
precum
gi
punerea
in
a
legilor,
a
decretelor Pregedintelui Romaniei,
a
gi
ale Guvernului, a
si instrueliunilor cu caracter.normativ ale minigtril0r, ale
conducdtori ai autoriti,trlor administra,tiei
publice
ale
prefectului, precum qi
a hotdrarilor
consiliului
a)
exercita funclia
de
ordonator
principal
de credite,
pentru
judetului;
c)
propune
consiliului
judelean
spre aprobare
infiinlarea
si
statul de functii, numdrul de
gi
regulamentele de organizare
9i
functionare ale
propriu
de specialitate, ale instituliilor
publice
gi
ale
autonome de interes
judetean;
d) intocmegte
proiectul
bugetului
judetean
gi
contul
de
a
exerciliului
bugetar
gi
le
supune spre
aprobare
.iudelean;
e) numegte, sanclioneazd
gi
dispune
suspendarea,
gi
incetarea raporturilor de serviciu sau, dupe caz,
a raporturilor de munca,
pentru personalul
din cadrul aparatului
de specialitate,
precum
9i
pentru
conducdtorii
institutiilor
si
serviciilor
publice
de
interes
judetean:
f) emite avizele, acordurile
gi
autoriza[iile
date in
competenta
sa
prin
lege
si
alte
acte normative.
(2)
Voievodul indeplinegte gi
alte atribulii stabilite
prin
lege.
(3)
Voievodul
prezinte,
in scris, raportul anual asupra modului
in care a fost realizat
Programul de dezvoltare a
ludelului
pe
care l-a asumat
in
campania electorale
in
care
a
fost
ales.
Raportul este
prezentat
in sedinta
consiliului organizatd in acest
scop, nu mai tarziu de 31 martie a anului urmdtor
celui
la
care
se referS. Raportul este
arhivat
gi
pus
la dispozitia
electoratului,
pentru
consultare,
prin grija
secretaruluijudetului.
Raportul
este
publicat pe
site-ul
judelului.
Suspendarea
din funclie
ARTICOLUL 134.75
(1)
Voievodul este
suspendat, de drept,
in
cazul
'in
care este
arestat oreventiv.
(2)
L4esura aresterii
preventive
se comunic6 de indate de
catre
parchet
sau de instanla de
judecatd,
dupd caz,
prefectului
care, prin ordin, constatd suspendarea voievodului.
(3)
Ordinul de
suspendare
se
comunicd
de indate
voievodului.
(4)
Suspendarea dureazd
pand
la
incetarea
situaliei
prevdzute
Ia alin.
(2).
(5)
Dacd voievodul
suspendat
din
funclie a
fost
gasit
nevinovat,
acesta
are dreptul
la
despdgubiri,
in
condiliile
legii.
(6)
In cazulin care incalcd
prevederile
Constituliei
gi
ale legii,
voievodul
esle suspendat din functie de cdtre consiliuljudetean,
prin
votul
majoritalii membrilor acestuia.
(7)
Propunerea de suspendare
din
funclie
poate
fi initiata
de
cel
pulin
o treime din numarul membrilor consiliului
judelean.
(8)
Dacd
propunerea
de
suspendare din funclie este
aprobatd,
in
cel mult 30 de zile se organizeaze
referendum
judelean
pentru demilerea voievodului.
(9)
Daci cetdlenii,
prin
referendum
judetean,
resping
propunerea
de suspendare aprobate de consiliul
judelean,
consiliul
judetean
este
dizolvat
9i
se
organizeazd
alegeri
anticipate
pentru
alegerea unui
nou consiliu
judelean.
Demiierea
voievodului
ARTICOLUL 134,76
(1)
Voievodul
poate
fi demis din
funclie,
prin
referendum,
organizat
in circumscriptia
electorale
in care a fost ales, cu un
numar
de voturi mai
mare
decat cel cu care a fost ales,
la
cererea
unui numar de alegatori, din circumscriplia
in care
a
fost
ales,
egal cu cel
pulin
10% din numdrul
voturilor cu care a fost
ales.
(2)
Voievodul
este demis,
de
drept,
din
funclie, in
urmetoarele cazuri:
a) cand se constate, dupe
validarea mandatului,
printr-o
hoterare
judecetoreasca
rdmasa definitivd,
ce alegerea s-a fecut
prin
fraudd electorala sau
prin
orice
altA
incilcare
a legii;
b) a fost condamnat,
prin
hotarare
judecatoreascd
remasd
definitive,
la o
pedeapsd privativa
de
libertate sau la
pierderea
dreoturilor
electorale:
c) cand
gi-a
schimbat domiciliul
in
alt
judet;
d)
in
caz de incompatibilitate;
e)
cand
gi-a
dat
demisia
din
partidul
pblitic
sau din
formafiunea
politica
din
partea
careia a
fost
ales
sau cand s-a
inscris intr-un alt
partid politic
sau alte
formatiune
politicS;
0
cand,
in
exercitarea
atribuliilor
ce
ii
revin prin lege,
a
emis
3
dispozitiicu
caracter normativ
intr-un interval de 6 luni, care au
fost anulate de
instanta
de contencios administrativ
prin
hotarare
iudecatoreasce rdmasa
defi
nitivd
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 42/64
42
MoNtroRUL oFtctAL AL RoMANtEt.
pnnren
r, Nr. 886/26.xt.2015
Vacanta func iei
ARTICOLUL 134.77
{1
)
Vacanta
funcliei
de voievod intervine
in
caz
de demisie.
de demitere din functie. de imoosibilitate definitiva a exercitdrii
atribu{iilor sau de deces.
(2)
In termen de 30 de zile de la data la care a intervenit
vacanla funcliei
de
voievod, Autoritatea Electorala
organizeazd
alegeri pentru un nou voievod.
Interimatulfunc iei
ARTICOLUL 134.78
Dac6 functia de voievod devine vacantd ori daca voievodul
este suspendat din functie sau daca se afle
in
imposibilitate
temporara
de
a-gi
exercita atribuliile,
interimatul
se
asigurd de
catre un consilie.r
judetean,
desemnat de consiliul
judelean,
cu
votul majoritdtii membrilor acestuia.
'
Actele
voievodului
ARTICOLUL 134
79
(1)in
exercitarea
atributiilor sale,
voievodul emite dispozilii
cu
caracter normativ sau
individual.
Acestea
devin executorii numai
dupd ce sunt aduse la cunogtinle
publica
sau dupe
ce
au
fost
comunicate
persoanelor
interesate, dupd
caz,
de
catre
secretarul
judetului.
(2)
Dispozitiile voievodului sunt
publicate
pe
site-uljudelului.
Indemniza ia
gi
celelalte drepturi
ARTICOLUL 134.80
(3)Adunarea
general6
a asociatiei comunitare se
intruneste
o data
la
4
ani.
cu doud saptamanr
inainre rje alegerile
locale.
sau ori
de
cate ori este
nevoie, la convocarea
pregedintelui
asocia,tiei,
sau la cererea a cel
pulin
5% din
numdrul membrilor
asociatiei.
(4)
Adunarea
generalS
a asociatiei
alege,
din
randul
membrilor
sei, un
presedinte
al
asocialiei
si
un comitet
de
conducere al
asociatiei, care conduc activitatea
asociatiei
intre
doud aduneri
generale gi''indeplinesc
atributiile
prevazute in
statutul
asocialiei. Numerul membrilor comitetului de conducere
al
asocialiei este
egal
cu
jumdtate
plus
unu
din numdrul
membrilor consiliului local.
(5)
Persoanele
care candideaza
la
funclia de
pregedinte
sau
de
membru al comitetului de conducere
al
asocia{iei comunitare
trebuie
^sd
nu fie
gi
si
nu fi fost membri ai unui
partid politic.
(6)
In
fiecare
judet
se
constituie Uniunea Judeleane
a
Asocialiilor
Cornunitare,
din care
fac
parte
asociatiile comunitare
din
toate
localitetile
judelului.
in
municipiul Bucuregti se
constituie Uniunea Municipale
a
Asocialiilor
Comunitare.
(7)
Adunarea
generale
a
Uniunii Judelene a
Asocialiilor
Comunitare
este formatd din
pregedintii
si membrii comitetelor
de
conducere
ai
asociatiilor comunltare componente ale
uniunii.
(8)
Adunarea
generale
a
Uniunii Judelene
a Asociatiilor
Comunitare
alege, din randul
membrilor sdi, un
pregedinte
al
uniunil
gi
un
comitet
de
conducere
al
uniunii, care
conduc
activitatea uniunii
intre doud aduneri
generale gi
indeplinesc
atributiile
prevezute
in statutul
uniunji. Numarul
membrilor
comitetului
de
conducere
al
uniunii
este
egal cu
jumdtate
plus
unu
din numerul membrilor
consiliului
iudetean.
(10)
Se
constituie Uniunea
Nalionala
a
Asocialiilor
Comunitare, din care
fac
parte uniunile judetene ale asocialiilor
comunitare.
(11)Adunarea generala
a
Uniunii
Nalionale a
Asocia,tiilor
Comunitare
este
formatd
din
pregedinlii
si
membrii comltetelor
de conducere
ai uniunilor
judetene
ale asocia,tiilor comunitare.
(12)
Adunarea
generald
a Uniunii
Nalionale a Asocia,tiilor
Comunitare
alege, din
randul membrilor
sdi, un
pregedinte
al
uniunii
9i
un comitet de conducere
al uniunii,
care
conduc
activitatea
uniunii
intre doue adunAri
generale
gi
indeplinesc
atribuliile
prevazute
in statutul uniunii.
Numerul membrilor
comitetului
de conducere al
uniunii este egal
cu
jum6tate
din
judetele
terii
plus
municipiul Bucuregti.
(13)
Adunarea
generale
a Uniunii
Natlonale a
Asociatiilor
Comunitare
se
intrunegte o datd
la
4
ani, cu patru
septdmani
inainte de alegerile
parlamentare,
sau ori de cate
ori
este
nevoie,
la convocarea
pregedintelui
uniunii,
sau
la
cererea
a cel
putin
10%
din
numdrul membrilor
uniunii.
(14)
in
cadrul Uniunii
Nationale a
Asociatiilor Comunitare
functioneaze Sfatul
Terii, ca organ
consultativ al Uniunii.
(15)
Sfalul Tdrii este
constituit din 51 de
membri alegi
de
Adunarea
Generald
a Uniunii
Nationale a
Asociatiilor
Comunitare
dintre
personalitelile
vielii
publice
romanegti, in
varsta
de
peste
50 de ani,
care nu au
fost
gi
nu
sunt
membrii
unui
partid politic,
care s-au
remarcat ca luptAtori
pentru
drepturile
si liberta(ile romanilor,
ca
autori
gi
promotori
de
proiecte
menite
sd
imbunetaleascd
viala
economicd
9i
sociale
a
ldrii.
('16)
I/andatul membrilor
Sfatului
Terii
este de
6 ani
9i
poate
fi
reinnoit
o
singu16 datd,
prin
decizia
Adundrii Generale a
Uniunii
Nationale a Asociatiilor
Comunitare.
in
timpul
Indemnizatia
sicererarte
drepturi
are
voievoduruise
srabiresc
"
l?n:ilUX3i# 1li#l,il5:ffi:;:ij::H"jj::li:
orin
lege
cate
ori este nevoie, la convocarea
pr"gl"dint"tui
uniunii,
sau
la
Primarul
general
al municipiului
Bucuregti
cererea a cel
putin
10% din numarul
membrilor uniunii.
ART|COLUL
134.8'1
Prevederile
articolelor
134.67-134.80 se aplica,
in mod
corespunzdtor,
9i
primarului
general
al
municipiului Bucuregti."
159. Dupd titlul
lll.1 se
introduce un nou titlu,
titlul lll.2,
astfel:
Denumirea titlului va fi:
,,Asociatiile
comunitare".
Titlul va
avea
urmatorul cuprins:
Consliluirea
9i
rolul
,.ARTICOLUL
134,82
(1)
in localitelile
tdrii
se constituie
asocialii comunitare,
din
care fac
parte
toli
cetalenii
cu drept de
vot
ai
localite,tilor, In
municipiul Bucuregti, asociatiile
comunitare
se
constituie in
fiecare sector al municipiului.
(2
)
Asocialiile comunitare asigura
cadrul organizatoric
prin
care cetdtenii
tarii
participd
direct
la
exercitarea suveranitelii
poporului,
la luarea deciziilor
politice
care le afecteazi
viala
lor
si
a comunitdtilor
lor,
prin
care ei controleazd
nemrjlocit
aciivitatea autoritdtilor
locale si a autorite,tilor
statului.
Organizarea
gi
f unc ionarea
ARTICOLUL 134.83
(1)
infiinjarea, organizarea
gi
functionarea
asocialiilor
comunitare se stabilesc
prin
lege. Asociatiile
comunitare sunl
persoane
juridice
de
drept
public.
(2)
Organul suprem de conducere
al asocialiei
comunitare
este
adunarea generale,
la
care participd toli membrii asoclatiei,
direct
sau
prin
reprezentanli
alegi
de adunari
cetdlenesti
organizaie
in
subunitdlile
localitalii
-
cetune, sate,
strezi,
cartiere etc.
-
potrivit
statutului
asocialiei.
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 43/64
I\4ONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI.
PARTEA I. Nr,
886/26.XI,2015
43
Tarii
nu
pot
indeplini nicio alte
publica
sau
privatd.
(17)
Sfatul
Terii
emite opinii referitoare la toate deciziile care
a
fi luate
de
Adunarea
Generala a Uniunii Nalionale a
Comunitare,
de
presedintele
uniunii ori de comitetul
uniunii. Opiniile Sfatului Tdrii sunt
publicate
pe
Uniunii Na(ionale
a Asociatiilor Comunitare si in Monitorul
(14)
Primarii localitdlilor sunt obligali
sd
asigure spalii
pentru
intrunirea adundrilor
generale
ale
asociatiilor
si a uniunilor acestora,
precum
si
pentru
lor de conducere.
(15)Adunarea
generald
a asociatiei comunitare
poate
hoteri
membrii asociatiei
sa contribuie, benevol,
cu
munca
lor
sau
banegti,
pentru
crearea sau achizilionarea de
bunuri
gi
reman in
proprietatea
publicd
a comunita,tii
gi
in
(16)
Cheltuielile
ocazionate
de
desfequrarea activitetii
a uniunilor
judelene
9i
a
uniunii
nalionale
comunitare sunt
finanlate de la
bugetul
de stat,
legii.
('17)
Autoritdlile statului
gi
autoritd(ile locale sunt obligate sd
la dispozilia organelor de conducere ale asocialiilor
toate datele
gi
inlormaliile
pe
care acestea le
solicita,
lor constitulionale.
Atribuliile asociatiilor comunitare
ARTICOLUL 134.84
Asocialiile
comunitare
indeplinesc urmdtoarele atribulii:
a) supravegheazd
modul
in
care
persoanele
alese sau
functii
publice
isi indeplinesc obliga,tiile asumate
prin
sau
prin
contractele de munci
gi
aduc
la
Avocatului Poporului
gi
a Autoritelii Morale orice
ale acestor obligatii;
b) sesizeazd orocuratura atunci cand constate
ce
un
public
a
incelcat legea,
c) culeg
propuneri
formulate de membrii lor referitoare la
problemelor
cu care acegtia se
confrunta
9i
le
aduc
cunogtinta autoritdlilor locale
9i
autoritA ilor statului;
rd)
asigura consilierea membrilor'lor
in formularea de
de
hoterari care trebuie adoptate de consiliul
local sau
referendum
ori
in
forrhularea de initiative legislative, care
de Parlament, sau
prin
referendum;
e)
asigure
consilierea
membrilor
lor in initierea de
l6cale,ludetene
gi
nationale;
f) organizeaza
investigatii
gi
cerceteri
asupra consecinlelor
care
hotdrarile
autoritdlilor
locale
gi
ale autoritdlilor statului
au
asupra
vielii
cetdlenilor, asupra localitetilor,
asupra
asupra
tirii,
in urma cdrora intocmesc
rapoarte
pe
ie aduc la cunostinta membrilor
lor:
g)organizeazi
investigalii
gi
cercetari asupra
moduluiin care
banii bugetelor
locale,
ai
bugetelor
judetene
gi
ai
de stat, in urma cdrora intocmesc
rapoarte
pe
care
le
membrilor lor
gi
a Cu4ii de
Conturi;
h) organizeaza investigatii
9i
cerceteri asupra consecinlelor
pe
care activitdlile desfagurate
de agenlii economici le
asupra
vielii,
asupra
patrimoniului
natural
9i
cultural al
larii,
in urma cerora
intocmesc rapoarte,
pe
care
le
la
cunogtinla membrilor
lor,
a
autorit6 ilor
locale
gi
statului,
cu
atribulii
in
contracararea
acestor
i) otganizeaze investigalii
gi
cercetdri asupra
modului in care
statului
gi
autoritelile locale igi
indeplinesc atribuliile
prin
Constitutie si
prin
lege,
in
urma cArora
intocmesc
rapoarte
pe
care le aduc la cunostinla membrilor lor si a
autoritd,lilor
respective;
)
organizeazd manifestatii
de
protest
ale
membrilor
lor
impotriva actelor
normative
adoptate
de
autorit6 ile
locale
ori de
autoritifile
statului
prin
incdlcarea
legii, impotriva
acliunilor
acestor
autorit;li
care
incalcd
drepturile
gi
libertilile
constitutionale
ale cetdtenilor,
precum
9i
impotriva agentilor
economici
a
ceror
activitate
are
consecinte negative asupra
vielii,
asupra
patrimoniului
natural
gi
cultural al localitAtilor
Frii;
k) emit opinii asupra
proiectelor
de hotdrari care urmeazd
a
fi adoptate
de
consiliile
locale
sau.judelene
sau
prin
referendum,
pe
care
le
aduc
la
cunogtinta consiliilor
respective
gi
a
membrilor
tor:
l) emit
opinii
asupra
proiectelor
de
acte
normative care
urmeaza
a fl adoptate
de Guvern
gi
de ministere,
pe
care le aduc
la cunogtinla
Guvernului
9i
a membrilor lor;
m) emit opinii asupra
proiectelor
de legi care urmeaz6 a Ii
adoptate
de
Parlament
sau
prin
referendum,
pe
care le aduc la
cunogtinta
Parlamentului
gi
a membrilor
lor;
n) emit
opinii asupra
persoanelor
care candideaza
pentru
ocuparea
functiilor
publice,
pe
care
le.aduc
la
cunostinta
membrilor
lor,
a
electoratului
si
a
autoritatilor mandatate
cu
numirea
in functii
publice;
o)
numesc reprezentanlii lor
in
comisiile de
evaluare
gi
seleclie
ale
proiectelor
finanlate de
la Fondul nalional de capital
distributiv;
p)
numesc
reprezentantii
lor in
Consiliul Superior al
Magistraturii, Consiliul
l\4ediatic Nalional, Consiliul
Financiar
National, Consiliul
Electoral National, Consiliul Statistic
Nalional,
Consiliul
Na{ional
de Integritate, Consiliul Nalional
penku
9tiinli,
Tehnologie,
Inovare
gi
Dezvoltare,
in
consiliile
tehnico-gtiinjifice
ale
ministerelor, in consiliile de supraveghere
ale
Bancii
Nationale
a
Romaniei, Fondului nalional de
capital distributiv,
Fondului
nalional de
pensii publice,
Fondului nalional de
9omaj,
Fondului
na ional pentru
asigurdri
de
sanetate,
Casei
de
Economii
gi
Consemnaliuni, regiilor
nationale
gi
locale,
in
comisiile
permanente
si speciale ale Camerei
Reprezentantilor,
ale
consiliilor
.jude(ene 9i
ale
consiliilor
locale,
in
birourile
electorale".
160.
Articolul
135
se
modifica
9i
va
avea
urmatorul
cuprins:
,,(1)
Economia Romaniei
este
economie
democratlcd, bazatd
pe
proprietatea
privata
asupra
capitalului, larg distribuite in
masa cetdlenilor
lerii.
pe
libera iniliative
gi
pe
concurent6.
pe
incurajarea
muncii
productive
si
pe
distribuirea
echitabile a
rezultatelor
activitAtii economice
intre
participan ii
la aceastd
activitate.
(2) Statul este obligat sd ia mesuri care se asigure:
a)
libertatea
come(ului
cu
protejarea
concurenlei
loiale;
b)impiedicarea speculei
gi
a insugirii de
venituri necuvenite;
c) remunerarea echitabild
a
factorilor
de
produclie,
prin
cregterea
continud a
ponderii
remunerdrii
muncil
in
valoarea
totala
a veniturilor create
in economia
nationale;
d)
distributia echitabile a
veniturilor obtinute
din
muncd,
prin
reducerea
continud
a
raportului dintre salariul
minim brut
gi
salariul
mediu brut
realizat in economia na,tionald;
e)
constituirea
9i
administrarea
Fondului
nalional de capital
distributiv,
care sa colecteze
cel
putin
o cincime din
produsul
intern brut
al
terii
si se fie utilizat
pentru
improprietdrirea
cetdtenilor
ldrii
cu capital
productiv:
terenuri, constructii,
magini,
utilaje,
echipamente, brevete, licenje
etc.;
f)
constituirea
gi
administrarea Fondului
na,tional
de
pensii
publice,
astfel
incat
pensia publice
sd fie c6t
mai
apropiate
de
valoarea salariului
mediu realizat de fiecare
participant
in
perioada
minime de contributie,
stabilita
prin
lege;
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 44/64
IVONITORUL OFICIAL AL
ROMANIEI.
PARTEA I. Nr. 886/26.XI.2015
g) protejarea
capitalului nalional, astfel incat acesta sa deline
o
pondere
crescandd
in totalul capitaluluj utilizat
in economia
national6;
h) stimularea cercetarii
gtiinlifice gi
tehnologice nal'onale,
astfel
incat
valoarea
produselor
si
serviciilor realizate
cu
tehnologii romanegti
sa detina o
pondere
crescanda
in
produsul
intern
brut al
,terii;
i)
exploatarea resurselor naturale
ale
terii,
aflate in
proprietate publicd,
in
concordanla cu interesul nalional,
prin
regiiautonome
gi
institulii ale statului roman, cu obligalia statului
de a se ingriji si de zeslrea de resurse naturale lesatd
generaliilor
viitoare;
j)
furnizarea de servicii
publice gratuite,
de bune calitate,
pentru
toti cetatenii terii;
k) ocrotirea
mediului
inconjurator
Si
mentinerea echilibrului
ecologrc;
l) dezvoltarea economice echilibrate a tuturor localitdtilor s-i
judetelor
tdrii;
m)
aplicarea
politicilor
de dezvoltate economicd
ale
Uniunii
Europene, in
concordan[a cu
interesul national.
(3)
Statul
este
obligat
se
lina
evidenla indicatorilor economici
prevdzuli la alineatul (2) literele
c)-h)
9i
se
publice nivelul
gi
dinamica acestor indicatori in Anuarul statistic al
Romaniei.
(4)
Candidatii la funclia de
Prefedinte
al Romanlei sunt
obligati sa
includi indicatorii economici
prevazuti
la alineatul
(2)
in
programele
nalionale
de
dezvoltare ale Romaniei supuse
aproberii
poporului
in campaniile
pentru
alegerile
prezidentiale.
(5)
Este
interzise incheierea
de
contracte
de natura
economice cu clauze secrete intre
statul
roman,
regiile
autonome, institu iile
publice
gi
autorita le locale
romane,
pe
de
o
parte,
gi
te4i,
pe
de altd
parte."
'161.
DupA
articolul
135
se introduce
un
nou
articol,
135.1
,
astfel:
Denumirea articolului
va
fi:
,,Fondul
national de capital
distributiv".
Cuprinsul articolului va fi:
,,Articolul
135.1
(1)
Fondul national de capital distributiv este
institutie
publica,
cu
personalitate
juridicd,
care
functioneazd in subordinea
Guvernului.
(2)
Obiectivele
Fondului national de capital diskibutiv sunt:
.
a) crearea
unei
surse
sigure
gi
permanente
pentru
realizatea
de
investitii
productive, genelatoare
de
venituri
gi
locuri de
munca;
b) despdgubirea cetdlenilor Romanlei
pentru
capitalul de
care
au
fost deposedali abuziv
prin
Legea nr.
15/1990 gi de
profiturile
realizate de acest capital;
c)
improprietarirea continua
cu
capital
a
cetatenilor
terii,
astfel
inc6t,
in
Romania,
sd
funclioneze
o
economie
democraticdriRcare
majoritatea capitalului
si
intre
s,i
sd
rdmana
in
proprietatea privatd
a
majoritdlii cetalenilor.
(3)
Veniturile Fondului
national de capital distributiv
se
formeazd
din
urmetoarele surse:
a) impozitul
progresiv pe
proprietali;
b)
venituri
din
capitalul aflat
in administrarea
Fondului
national
de
capital
distributiv;
c)
venituri incasate de stat
prin
aplicarea
prevederilor
legale
referitoare
la
controlul
averilor;
d) alte surse
prevezute
de lege.
(4)
lmpozitul
progresiv pe proprietali
se
stabilegte astfel
incat, din sursele
prevazute
la
alineatul
(3),
se se asigure
preluarea
la Fondul national de capital
distributiv
a
echivalentului
a o cincime din
produsul
intern
brut al RomAniei,
in fiecare an.
(5)Veniturile
colectate
la Fondul national de capital
distributiv
sunt folosite
pentru
finanlarea de
proiecte
de investitii
productive,
implementate in Romania, elaborate
in conformitate
cu
prevederile
Strategiei
de dezvoltare a Romaniei. Investillile
productive
sunt cheltuieli efectuate
pentru
crearea de noi
mijloace fixe. definite
potrivit
legii.
(6)
Veniturile colectate la Fondul nalional de capital distributiv
sunt repartizate
pe programe
opera(ionale sectoriale,
potrivit
legii, astfel
incat
si se asigure dezvoltarea
echilibrate
si
sustenabild
a tuturor ramurilor
gi
sectoarelor
de activitate
generatoare de venituri gi locuri de
muncA.
(7)
Fiecare cetalean al Romaniei, in varste de
peste
18 ani,
care este
pensionar
al statului romin sau angajat
printr-un
conlract
de
munca in Romania sau care desfesoare activitSti
economice indeoendente autorizate
in Romania sau
care
a
pdresit
Romanla dupe data de 22 decembrie
1989, in ceutarea
unui loc de munce, este indreptelit sd
devine
beneficiar al
Fondului
nalional
de
capital distributiv
gi
se
primeascd
de
la
acesta o cotd
individuald
egald
cu echivalentul sumei de
100.000
de lei, o singurd datd,
pe
care sd o
foloseascd
pentru
finanlarea
de
proiecte
de investi,tii,
potrivit
prezentei
legi.
Valoarea cotei individuale
poate
fi
modificatd,
prin
lege, in
funclie de inflalie
gi
de evolutia
produsului
intern
brut al
Rominiei
si a
numirului
cetatenilor
Romaniei.
(8)
Cetatenii
pot
folosi cotele lor
individuale
primite
de la
Fondul nalional de capital distributiv
pentru
finanlarea
de
proiecte
initiate de ei, in calitate
de
persoane
flzice autorizate,
potrivit
legii,
sau
ca
aport
la capitalul social al
unor
persoane
juridice,
in
care ei sunt
membri, ca asociali sau
aclionari, aport
folosit
pentru
finanlarea de
proiecte
iniliate de aceste
persoane
juridice.
Cetalenii
pot
folosi cotele
lor individuale
primite
de
la
Fondul
nalional de capital distributiv
gi
pentru
cumpararea de
capital
oferit spre
vanzare
de
Fond.
(9)
Sumele colectate
in
Fondul nalional de capital
distribuliv
sunt
transformate
in
cote
individuale
gi
sunt
puse
la dispozitia
beneficiarilor
Fondului,
egalonal,
prin
concursuri
de
proiecte.
organizate
potrivit
legii.
Concursurile
de
proiecte
se
organizeaze
anual,
separat
pentru
fiecare program operalional sectorial. Sunl
selectate si admise
la finantare
proiectele
care
obtin cel mai
mare numar de
puncte.
(10)
Capitalul
rezultat din rcdizarca
proiectelor
de investilii
intrd
in
proprietatea privatd.
a
persoanelor
care au initiat
proiectele
finanlate cu bani
primili
de la Fondul
national
de
caoital
distributiv.
(1'l)
intregul capital aflat
in
proprietatea
privata
a
satului
roman
la
data
intr;rii in vigoare a
prezentei
legi, care nu este
trecut
in
patrimoniul
administrat de
regii autonome,
trece
in
administrarea
Fondului national
de capital distributiv.
(12)
inkegul
capltal
vandut ilegal de satul
roman
pana
la data
intrarii in vigoare a
prezentei
legi este confiscat
gi
este trecut in
administrarea
Fondului national de
capital distributiv.
(13)
Fondul
nalional de capital
distributiv
este obligat
si
foloseasca
o
parte
din veniturile
sale
pentru
rascumperarea
capitalului
vandul legal de statul
rom6n
pind
la
intrarea in
vigoare a
prezentei
legi. Riscumpdrarea
se
face
la
prelul
la care
capitalul a
fost vandut, indexat
cu rata inflaliei
9i
corectat cu
investiliile
fecute de cumparetor
gi
cu
profiturile
insugite
de
acesta. Dupd
rescumpdrare, acest
capital
este
trecut in
administrarea
Fondului national de
capital distributiv.
(14)
Fondul
national de capital
distributiv este
obligat
se
transfere
in
administrarea
Fondului
national de
pensii
publice
partea
din valoarea capitalului
trecut
in
administrarea sa,
prin
aplicarea
prevederilor
alineatelor
(11\, (12)
9i
(13),
egala
cu
valoarea
activului net al
Fondului nalional
de
pensii
publice,
stabilitd
potrivit
legii.
(15)
Fondul
national de capital
distributiv
este
obligat
se
ofere
spre
vSnzare
intregul capital
ramas
in
administrarea
sa
beneficiarilor
Fondului, care il
pot
cumpdra
numai cu cotele
individuale orimite de
la
Fond.
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 45/64
I\4ONITORUL OFICIALAL
ROMANIEI.
PARTEA
I, Nr 886/26.XI.2015
45
(16)
Fondul
national de
capital distributiv finanteazd
integral
proiectelor
ini,tiate
de beneficiarii Fondului,
care sunt
a fi cofinanlate
si din alte
surse,
inclusiv
din fonduri
ale
urmand
se
recupereze
de la
finantatorii
partile
cofinanlate
de acegtia,
potrivit
legii.
(17)
Fondul nalional
de
capital
distributlv
poate
infiinta
comerciale
pe
acliuni
avend ca scop
crearea de
de
productie
noi
in
diverse ramuri
ale economiei
punerea
in
func[iune
a
noilor capacitdti
de
Fondul
ofera
spre vanzare actiunile respectivelor
care
pot
fi cumpdrate numai
de beneficiarii
in
limita cotelor individuale
orimite
de
la
Fond.
(18)
Activele
create sau achizitionate
cu bani
primili
de
la
distributiv nu
pot
fi instrdinate.
(19)
Tinerii,
in
varste de
pane
la
35 de ani, care nu au
si
nu
locuinla'in
proprietate, pot
opta ca
jumetate
din
cota
individuala
se
fie
folosite
pentru
plata pa4iald
sau integrale a
primei
lor locuinte.
(20)
Fondul
national
Ce capital distributiv este condus
de un
numit
de Presedintele Rom6niei.
(21)
Guvernatorul Fondului national
de capital distributlv
sd
aibe
pregetire economice superioard,
inalta
profesionale,
o
vechime de cel
pu,tin
10
ani in
financiar-bancare
sau in inva dmdntul
economic
si
se
fi
remarcat
ca autor
gi promotor
de
proiecte
se imbunetateascd
functionarea economiei romanesti.
(22)
Functia de
juvernator
al Fondului
national de cadital
incompatibilS
cu orice alte functie
publice
sau
(23)
in
exercitarea
atribuliilor sale,
guvernatorul
Fondului
se
publicd pe
Fondului national
de
capital distributiv
gi
in Monitorul
RomAniei.
(24)
in cadrul
Fondului nalional
de capital
distributiv,
Consiliul
de
supraveghere,
ca
organ consultativ
al
Fondului national
de capital distributiv.
(25)
Consiliul de supraveghere este constituit
din
7 expe(i
domeniul finantelor,
din
care
3 sunt
propugi
de organizaliile
ale economigtilor din Romenia, legal constituite,
gi
propugi
de Uniunea Nalionald a
lAsocialiilor
Comunitare,
fiind validali
'in
functie
de Pregedintele Romaniei.
(26)
Candidatii
la
functia
de
.
membru al Consiliului
de
de
inalti
calificare,
personalitdli
vietii
publice,
care s-au remarcat ca autori
gi promotori
de
menitg sd imbundtateasca funclionarea economiei
(27)
Mandatul membriior
Consiliului de supraveghere este
6
ani
si
poate
fi
reinnoit
o
singura
dat6, prin
decizia
Romdniei.
124)
Consitiui'Oe supraveghere avizeazd toate deciziile
Fondului nalional de capital distributiv. Avizele
de
supraveghere
se
publicd pe
site-ul Fondului
de
capiial distributiv
gi
in
l\,4onitorul
Oficial al Romaniei.
(29)
Organizarea si
funclionarea Fondului nalional de capital
prin
lege."
162.
Dupe
articolul
135.1 se introduce un
nou
articol,
astfel:
Denumirea articolului va fi:
,,Fondul
national de
pensii
Cuprinsul articolului
va
fi:
,,Articolul
'135.2
(1)
Fondul nalional de
pensii publice
este institulie
publicd,
cu
juridicA,
care functioneaze in
subordinea
(2)
Fondul national
de
pensii publice
se
alimenteaze cu
contribu[iile
pentru pensii publice
pletite
de salariali
;i
angajatori,
stabilite
prin
lege. ln caz
de
nevoie,
statul roman
poate
sprijini
Fondul nalional de
pensii publice
cu sume alocate de la bugetul
de
stat,
potrivit
legii.
Cetelenii
pot
participa
gi
la fonduri
de
pensii
orivate,
care sunt facultative.
(3)
Contributiile
pentru pensii publice
sunt
astfel stabilite
gi
administrate
incat
se
se
asigure fiecdrui
participant
la
fond
o
pensie
cat mai apropiate de valoarea
salariului mediu realizat
de el in
perioada
minime
de contributie, stabilite
prin
lege.
(4)
Pensiile
de
la
Fondul national
de
pensii publice
se
calculeaza
si se acordd
pe
baza
principiului
contributivitatii.
(5)
Veniturile Fondului
national de
pensii publice
sunt
folosite
pentru plata pensiilor
cuvenite
participanlilor
la
Fond.
(6)
Disponibilitatile
benegti
ale Fondului national de
pensii
publice
sunt
pdstrate
la
Casa de
Economii
gi
Consemna,tiuni, in
depozite
purtdtoare
de dobanzi.
(7)
Este interzisa
utilizarea resurselor Fondului national
de
pensii publice pentru
finanlarea cheltuielilor
bugetului
public
national.
(8)
Prevederile
alineatelor
(20)-(29)
ale articolului 135.1 se
aplice,
ln
mod corespunzetor,
9i
Fondului national
de
pensii
oublice."
'163.
Dupa
adicolul
135.2
se
introduce
un
nou articol,
135.3. astfel:
Denumirea articolului va fi:
,,Fondul
nalional
de
gomaj".
Cuorinsul articolului va fi:
..Articolul 135.3
('l)
Fondul
national
de
gomaj
este institulie
public6,
cu
personalitate
juridicd,
care
func{ioneazd in
subordinea
Guvernului.
(2)
Fondul national de
gomaj
se alimenteaze cu contribuliile
pentru gomaj
pldtite
de salariati
Si
angajatori, stabilite
prin
lege.
Tn
caz
de
nevoie,
stalul
roman
poate
sprijini
Fondul nalional de
s,omaj
cu sume alocate de la bugetul de stat, potrivit
legii.
(3)
Contributiile
pentru
gomaj
sunt astfel stabilite
9i
administrate
incat
sd
se asigure
fiecerui
participant
la fond
o
indemnizatie de
gomaj
de 6 luni de o valoare cat mai apropiata
de
valoarea salariului mediu realizat de el in ultimii 3 ani de
angajare.
(4)
Veniturile
Fondului
na,tional
de
gomaj
sunt
folosite
pentru
plata
indemnizaliilor de
gomaj
cuvenite
participanlilor
la Fond.
(5)
Prevederile
alineatelor
(6)-(8)
ale articolului
135.2
se
aplici, in
mod
corespunzator, si Fondului
nalional
de
gomaj."
164.
Dupa
articolul
135.3 se introduce un nou articol,
135.4,
astfel:
Denumirea
articolului
va
fi:
,,Fondul
national
pentru
asiguriri
de
s;nitate".
Cuprinsul
articolului va fi:
..Articolul
135.4
(1)
Fondul
nalional
pentru
asigurdri
de sdndtate este institulie
publicd,
cu
personalitate
juridice,
care
functioneaze in
subordinea
Guvernului
(2)
Fondul na'tional
pentru
asigurari de senetate
se
alimenteaze
cu
contribuliile
pentru
asigureri de sdnatate
pldtite
de salariali
si angajatori, stabilite
prin
lege. In caz de nevoie,
statul
roman
poate
sprijini
Fondul
national
pentru
asigureri de
senetate
cu
sume alocate
de
la
bugetul de stat,
potrivit
legii.
Cetatenii
pot
participa
si Ia fonduri de asigurare
medicald
private,
care sunt facultative.
(3)
Contribu[iile pentru asigurari
de
senetate sunt
astfel
stabilite
gi
administrate
incat
sd se asigure fiecarui
participant
la
fond
plata
serviciilor medicale
gi
medicamentelor
de care are
nevote.
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 46/64
46
I\4ONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI.
PARTEA
I. Nr, 886/26.XI.2015
(4)
Prevederile
alineatelor
(6)-(8)
ale articolului 135.2
se
aplicd, in
mod
corespunzdtor,
si
Fondului
national
pentru
asigureri de sdnatate."
165.
DupA
articolul
135.4
se introduce
un
135.5,
astfel:
nou
articol,
Denumirea
articolului va
fi:
,,Fondul
national
pentru
inovare".
Cuprinsul
articolului va fi:
..Articolul
135.5
(1)
Fondul
na,tional
pentru
inovare este
institutie
publice,
cu
personalitate
juridicS,
care
funclioneaze in subordinea
Guvernului.
(2)
Fondul national
pentru
inovare
se
alimenteaze cu
redeventele
pletite
pentru
fabricarea
produselor
gi
utilizarea
tehnologiilor realizate
prin
aplicarea invenliilor
gi
inovaliilor
finanlate de
Fond.
1n
caz de nevoie, statul roman
poate
sprijini
Fondul national
fentru
inovare cu sume alocate de la bugetul
.la et.f
^^lrivii
l6^ii
(3)
Veniturile Fondului
nalional
pentru
inovare sunt folosite
pentru
finantarea
activitetii
de
cercetare aplicatd efectuatd
pentru
transformarea
invenliilor
9i
ideilor inovatoare in
noi
tehnologii si produse destinate comercializerii.
(4)
Prevederile
alineatelor
(6)-(8)
ale articolului
135.2
se
aplicd, in mod corespunzetor,
si
Fondului
national
pentru
inovare."
166.
Dupi
articolul
135.5 se introduce un nou articol,
135.6,
astfel:
Denumirea
articolului
va
fi:
,,Fondul
nalional
pentru
mediu".
Cuprinsul
articolului va fi:
,.Articolul
135.5
(1)
Fondul national
pentru
mediu este institulie
publicd,
cu
personalitate
juridice,
care
funclioneazd in subordinea
Guvernului.
(2)
Fondul national pentru
mediu se
alimenteazd
cu
amenzile
ol6tite oentru alterarea mediului.
(3)
Veniturile Fondului
nalional
pentru
mediu sunt
folosite
pentru
refacerea
mediului
alterat si
pentru
mentinerea
echilibrului
ecologic.
(4)
Prevederile
alineatelor
(6)-(8)
ale articolului
135.2 se
aplicd,
in mod corespunzetor,
gi
.Fondului
nalional
pentru
'mediu.
'167.
Dupi
articolul 135.6 se
introduce un
nou articol,
135.7,
astfel:
Denumirea
articolului
va fi:
..Fondul
national valutar de
rulment"..
Cuprinsul articolului va fi:
,,Articolul
135.7
(1)
Fondul nalional valutar de rulment este institulie
publicd,
cu
personalitate
juridica,
care funclioneazi
in
subordinea
Guvernului.
(2)
Fondul national valutar de rulment se creeaze,
potrivit
legii,
prin
cumpararea de active valutare cu sumele
bdnegti
provenite
din:
a)
emisiunile monetare efectuate
de
Banca Nationala
a
RomAniei;
b)
excedentele bugetului
de stat.
in situa{ii exceptionale,
cind
(ara
se afla
in
stare de
mobilizare,
de
rezboi,
de urgentd
sau de asediu.
(7)
Activele
valutare detinute de Fondul national valutar
de
rulment se
afle in
proprietatea publice
a
poporului
roman
si sunt
administrate de cetre statul roman,
prin
Ministerul Finanlelor
Publice.
(8)
Prevederile
alineatelor
(7)
9i
(8)
ale articolului
135.2 se
aplice,
in
mod corespunzator, si Fondului national valutar
de
rulment."
168.
DupA
articolul
135.7 se introduce un nou articol,
135.8,
astfel:
Denumirea
articolului
va
fi:
..Casa
de Economii
si
Consemnatiuni".
Cuprinsul articolului va fl:
,,Articolul
135.8
(1)
Casa de Economii
gi
Consemnaliuni,
prescurtat
CEC,
este instltulie de credit,
cu
personalitate
juridice,
al cdrei
capital
se afl5
in
proprietate
publicd
si in administrarea slatului roman.
'
(2)
Casa
de
Economii s,i Consemnaljuni are ca obiectiv
fundamental
dezvoltarea
spiritului de economisire
gi
de bune
gospoddrire
a
banului,
precum
gi
pastrarea
in
sigurante
a
disponibilitdlilor
banegti
ale cetdlenilor
(drii si
investirea acestora
pentru
cregterea capacitS ilor de
produclie
ale
drii.
(3)
Disponibilitdlile bdnegti
ale
Casei de Economii
gi
Consemnatiuni sunt folosite, exclusiv,
pentru
acordarea de
credite
pentru
investitii intreprinderilor mici
gi
mijlocii.
(4)
Depozitele
benegti constituite la Casa
de Economii
gi
Consemnaliuni sunt
garantate
integral de
statul
roman,
potrivit
legii,
(4)
Profiturile realizate
de
Casa
de
Economii
gi
'
Consemnaliuni
se
fac venituri
la
Fondul nalional de capital
distributiv.
(5)
Prevederile alineatelor
(7)
si
(8)
ale articolului
135.2 se
aplice, in
mod
corespunzator,
si
Casei
de
Economii
si
Consemnatiuni."
169. Dupa articolul 135.8
se introduce un nou articol,
135.9, astfel:
Denumirea articolului va fi:
,,Regiile
autonome".
Cuprinsul articolului va
fi:
,,Articolul
135.9
(1)
Regiile autonome sunt agenli economici, cu
personalitale
juridicd,
avand ca obiect de activitate
produclia gi
furnizarea de
bunuri si servicli de uz si de interes
public,
prin
administrarea
capitalului
aflat in
proprietate publice.
(2)
Regiile
autonome se constituie
in acele sectoare ale
economiei
nationale care au caracter de monopol natural sau
monopol
de stat ori care
prezinte
importanld strategica
pentru
poporul
roman, in ansamblul seu, sau
pentru
comunita(ile locale
ale
5rii.
(3) Regiile
autonome se
infiinleaze,
prin
lege, in subordinea
Guvernului, sau
prin
hoterare a consiliului local,
in
subordinea
orimarului
localitetii.
(4)
Profiturile realizate de regiile autonome se
fac venituri
la
Fondul
national
de caoital distributiv.
(5)Toate
societ6 ile
gi
companiile nalionale care exploateazd
activit;ti
constituind
monopol de stat se reorganizeazd ca regii
autonome.
(3)
Fondul na{ional valutar de rulment se completeaze cu
(6)
Regia autonomd este condusd
de un administrator, numit
veniturile
produse
de activele
valutare detinute de Fond. de
pregedintele
RomSniei,
pentru
regiile
subordonate
(4)
Este
interzise
contractarea
de imprumuturi
pentru
Guvernului,
9i
de
primar, pentru
regiile
subordonate
consiliului
sDorirea Fondului national valutar de rulment.
local.
(5)
Este interzisa
acordarea
de
Tmprumuturi
din
Fondul
(7)Administratorul
regiei
autonometrebuie
se
aiba pregatire
na(ional valutarde rulment.
economica superioard,
inaltd
competenld
profesionald,
o
(6)
Activele valutare
detinute
de
Fondul national valutar de vechime
de cel
pulin
10 aniin activitdli financiar-bancare sau in
rulment sunt folosite numai
penlru
efectuarea de
pla,ti
externe
invdtemantul economic superior
qi
se
se
fi remarcat ca autor
si
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 47/64
MONITORUL OFICIAL AL
ROMANIEI. PARTEA I, Nr.
886/26,XI.2015
47
de
proiecte
menite
sd imbunetdteasca functionarea
ori
a
economiei
locale,
dupi
caz.
(8)
Funclia
de
administrator
al
regiei
autonome
este
cu orice alte funclie
publica
sau
private.
(9)
In
exercitarea
atribuliilor sale, administratorul
regiei
emile
decizii care
se
publica pe
site-ul regiei
Ei
in
Oficial al Romaniei.
(10)
in
cadrul regiei
autonome
funclioneaze
Consiliul de
ca organ
consultativ al administratorului
regiei.
(
11
)
Consiliul
de supraveghere
este
constituit din
7
experti
in
flnanlelor, din
care
3
sunt
propugi
de organizaliile
ale economistilor
din Rom6nia, legal
constituite, si
propugi
de
Uniunea Nalionala
a
Asocialiilor
Comunitare
de
asociatia
comunitard,
dupd caz, ei fiind validati in functie
Pregedintele
Romaniei
ori
de
primarul
localitetii, dupd caz.
(12)
Candidatii
la functia
de membru
al
Consiliului
de
sunt
specialigti
de inalta calificare,
personalitdti
vietii
publice,
care s-au
remarcat ca autori
gi
promotori
de
menite
sa
imbundtd,teasce
functionarea
economiei
a
economiei locale, dupe
caz.
(13)
l/andatul
membrilor Consiliului de supraveghere
este
6 ani
gi
poate
fi
reinnoit o singure
datd,
prin
deciziile celor
i-au
numit.
('14)
Consiliul
de supraveghere avizeaze
toate
deciziile
regiei
autonome.
Avizele
Consiliului de
public5
pe
site-ul regiei
gi
in l\,4onitorul
Oficial
Romaniei.
(16)
Organizarea gi
funclionarea
regiei
autonome
se
prin
lege."
170. Dupi
articolul
135.8 se introduce un nou articol,
astfel:
Denumirea
articolului va fl:
,,Regimul
monopolului
de
stat".
..Articolul
'135.9
(1) Constituie monopol de stat:
a) fabricarea gi importul,
in
vederea
comercializerii,
a
si explozibililor;
b)
producerea
si
importul,
in
vederea comercializerii,
a
si substantelor
stupefi ante;
.c)
extraclia
si
prelucrarea,
in
vederea comercializarii, a
subsolului;
d) exploatarea
si comercializarea resurselor de apa;
e) exploatarea cdilor ferate si a drumurilor
publice;
f) transportul, distributia
si comercializarea energiei electrice;
g)
exploatarea fondului
forestier aflat in
proprietate publicd;
h)
producerea
9i
emisiunea
de
mirci
pogtale
gi
timbre fiscale;
i)
fabricarea
9i
importul,
in
vederea
comercializarii,
a
a bduturilor spirtoase
distilate;
j)
fabricarea
.gf
importul,
in
vederea
comercializdrii, a
de tutun
9i
a hSrtiei
pentru
tigarete;
k) organizarea
gi
exploatarea sistemelor de
joc
cu mize,
l) organizarea
gi
exploatarea
pronosticurilor
sportive.
(2)
Nu constituie monopol
de
stat
fabricarea bduturilor
in
gospoddriile personale pentru
consum
propriu.
(3)Administrarea
monopolurilor de stat
prevezute
la alineatul
se
face
de cetre statul roman.
(4)
Exploatarea
activitalilor consliluind monopol de stat se
publice
sau
regii
autonome
de
profil,
in
subordinea Guvernului sau a autoritdtilor
locale.
171.
DupA
articolul
135.9
se
introduce
un nou articol,
135.10.
astfel:
Denumirea articolului va fi:
,,Rezervele
internalionale
ale
Romaniei".
Cuprinsul articolului va
fi:
..Articolul
135.
10
(1
)
Rezervele internationale
ale Romaniei
sunt alcetuite
din
aur detinut
in
tezaur in tard.
(2)
Rezervele intern;tionale
ale Romdniei
se creeaza,
potrivit
legii,
prin
cumpdrarea de aur
cu
sumele
banegti
provenite
din:
a)
emisiunile
monetare
efectuate de Banca Nalionali
a
Romaniei;
b) excedentele
bugetului de stat.
(3)
Este
interzise
contractarea
de
imprumuturi
pentru
sporirea rezervelor internationale
ale
Romdniei.
(4)
Este interzise
acordarea de
imprumuturi
din rezervele
internationale ale Romaniei.
(5)
Rezervele internalionale ale Romaniei
sunt folosite numai
pentru
efecluarea
de
pli{r
externe
in
situatii exceplionale, cand
tara
se afle in
stare de mobilizare, de razboi, de urgenld
sau de
asedtu.
(6)
Rezervele internationale
ale
Romaniei
se
afld
in
proprietatea
publici
a
poporului
roman
gi
sunt administrate de
cetre
statul romdn,
prin
Ministerul Finantelor Publjce."
172.
Dugd
articolul
135.10 se
introduce
un nou articol,
135.11. astfel:
Denumirea articolului va fi
:,,Protejarea concurentei loiale".
Cuprinsul articolului va fi:
..Articolul
1
35.11
.
(1)
Legea
trebuie sd interzice
si
sd sanctioneze orice
acorduri
intre
intreorinderi.
orice
decizii
ale
asocierilor
de
intreprinderi si orice
practici
concertate care au ca obiect sau
efect
impiedicarea,
restrangerea sau denaturarea liberei
concurente
in cadrul
pielei
nationale
gi,
in special, cele care:
a) stabilesc, direct sau indirect, preluri
de
cumperare sau
de
vanzare sau
orice
alte condilii de tranzac,tionare;
b) limiteazd
sau
controleaze
produclia,
comercializarea,
dezvoltarea
tehnici
sau investiliile;
c)
impart
pietele
sau sursele de aprovizionare;
d)
aplica, in raporturile
cu
partenerii
comerciali, condilii
inegale
la
prestatii
echivalente,
creand astfel acestora
un
dezav
ant'
concu
renlial
;
e)
condilioneaze incheierea contraclelor de acceptarea de
cetre
parteneri
a unor
prestalii
suplimentare
care,
prin
natura lor
sau in conformitate cu uzan.tele comerciale,
nu
au
legaturd
cu
obiectul acestor contracte.
(2)
Acordurile sau
deciziile
interzise in temeiul alineatului
(1)
sunt nule de dreot.
(3)
Cu toate
acestea,
prevederile
alineatului
(1)
pot
fi
declarate
inaolicabile
in
cazul:
-
oricdror
acorduri
intreprinderi;
-
oriceror
decizii sau
intreprinderi;
sau
categorii de acorduri
intre
categorii de decizii ale asocierilor de
-
oriceror
practici
concertate
sau categorii de
practici
concertate
care contribuie
la
imbunatetirea
productiei
sau
distributiei de
produse
ori la
promovarea progresului
tehnic sau
economic,
asigurand totodata consumatorilor o
parte
echitabilS
din beneficiul obtinut
gi
care:
a)
nu impun inlreprinderilor in cauzd restrictii care nu sunt
indispensabile pentru atingerea acestor obiective;
baze
de licente eliberate de ministerul de
resort.
b)
nu
ofere
intreprinderilor
posibilitatea
de
a elimina
(4)
Este interzisd exploatarea
activitetilor care
constituie
concurenta
in
ceea
ce
priveste
o
parte
semnificativd
a
entitati
private."
oroduselor
in
cauzd.
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 48/64
48
I\4ONITORUL OFICIAL AL ROI\4ANIEI.
PARTEA I. Nr.
886/26,XI.2015
(4)
Legea trebuie
sa interzici si
se sanctioneze
folosirea
in
moo
abuziv de catre una sau mar
multe intreprinderr
a unel
pozitii
dominante delinute
pe
pia(a
nationalA sau
pe
o
parte
semnificativd
a
acesteia.
Aceste
practici
abuzive
pot
consta
in
special in:
a) impunerea, direct sau indirect, a
prelurilor
de vanzare sau
de cumpdrare sau a altor conditii de tranzactionare
inechitabile,
b)
limitarea
productiei,
comercializdrii sau dezvoltdrii tehnice
in dezavantajul consumatorilor;
c) aplicarea
in
raporturile cu
partenerii
comerciali
a
unor
conditii inegale la
prestatii
echivalente, creand astfel acestora
un dezavantaj concurential;
d)
conditionarea
incheierii
contractelor
de
acceptarea de
cetre
parteneri
a unor
prestatii
suplimentare care,
prin
natura
lor
sau
in
conformitate
cu
uzantele
comerciale,
nu
au
legetura
cu
obiectul acestor. contracte."
173.
Dupi
articolul
135.11
se introduce un
nou
articol,
135.12, astfel:
Denumirea adicolului
va
fi:,,Protec ia consumatorilor".
Cuprinsul articolului
va fi:
,,Articolul
135.'12
(1)
Legea trebuie
sd
dispund
masuri care
sd
protejeze
sdndtatea,
siguranja
9i
interesele economice ale consumatorilor
gi
se asigure exercitarea dreptului consumatorilor
la informare,
educare
gi
organizare in vederea apararii
intereselor
lor.
(2)
Legea trebuie sa
prevada
proceduri
simple
9i
operative
pentru
rezolvarea cererilor consumatorilor
gi
ale organizaliilor
acestora.
(3)
Nimeni nu
poate
fi obligat sa
pleteasce
prelul
unui bun
care nu Fa fost livrat sau al unei
lucrdri care nu i-a fost executata
ori al unui serviciu care
nu i-a fost
orestat.
Contractele care
incalcd aceastd dispozitie sunt
lovite de nulitate absolutd.
(4)
in executarea contractelor de
prest6ri
servicii cu furnizare
continud,
la
prima
factura nepldtite
Ia
termen, contractul
este
reziliat
gi
prestarea
serviciului este oprite.
Continuarea
prestdrii
serviciului
se
face
pe
cheltuiala
prestatorului.
(5)
Nimeni nu
poate
fi obligat sd
pliteasca
penalitali
de
intarziere mai mari decat valoarea datoriei,
indexatd cu indicele
inflaliei."
174.
Articolul
136
se abrogi.
'
1
75. Articolul 137
se abroga.
176.
Artigolul
138
se
modificA
gi
se completeazi
astfel:
Alineatele
(1) gi (2)
vor avea
uimetorul
cuprins:
,,(1)
Bugetul
public
national cuprinde
bugetul de
stat,
bugetele lotale ale comunelor, ale oragelor
gi
ale
judelelor
si
fondurile
prevdzute
la articolele
135.1-'135.7
din Constitulie.
(2)
Guvernul elaboreazd
anual
proiectul bugetului
de
stat,
pe
care il suoune aorobdrii
Parlamentului."
Dupe
alinda:tul
(2)
se
introduc.patru noi alineate,
cu urmatorul
cuprins:
,,(2.1)
Guvernul
este obligat
sd
prezinte
spre aprobarea
Parlamentului
numai
bugete
de
stat echilibrate
sau
cu
exceoente.
(2.2)
AutoritAlile locale
executive sunt obligate
se
prezinte
spre aprobarea autoritdtilor
locale deliberative
numai bugete
locale echilibrate sau cu excedente.
(2.3)
Legea stabilegte
principiile
ce trebuie
respectate in
alocarea de subven(ii de
la
bugetul
de
stat
catre
bugetele
locale.
(2.4)
Legea
prin
care este aprobat
bugetul de stat
ptecizeaze
sumele alocate
de la
bugetul
de stat
pentru fiecare
jude ,
comune ori ora9, astfel
incat se se asigure
resursele financiare
cerute
de functionarea normald
a
tuturor instituliilor
publice
locale."
Alineatul
(3)
va
avea
urmitorul cuprins:
,,(3)
Dac6 legea
bugetului
de stat,
respectiv hotdrarea
de
aprobare a bugetului local, nu a fost adoptata cu cel
putin
3 zile
inainte de expirarea exerciliului bugetar, se
aplica bugetul
de
stat,
respectiv
bugetul-local,
al anului
precedent, pAnd
la
adoptarea noului buget.
In
cazul
in care bugetul de stat nu
este
aprobat
cu cel
putin
3
zile inainte de expirarea exercitiului
bugetar,
Parlamentul
este
dizolvat si
se
organizeazd alegeri
parlamentare
anticipate,
potrivit
legii."
DupA alineatul
(5)se
introduc doua noi alineate, cu urmAtorul
cuprins:
,,(5.1
)
Este interzisd contractarea
de
imprumuturi
pentru
finanlarea cheltuielilor bugetului de stat sau
a bugetelor locale.
(5.2)
in caz de mobilizare sau de rezboi ori la
instituirea
sterii
de asediu sau
de urgenla,
Guvernul
poate
contracta
'imprumuturi
pentru
acoperirea cheltuielilor bugetului
de
stal,
cu
aprobarea Camerei Reprezentanjilor,
in
condiliile legii."
177.
Articolul
139
se
modifice astfel:
Alineatul
('1)va
avea
urmdtorul cuprins:
,,(1)
lmpozitele, taxele si orice alte
venituri ale bugetului de
stat
se stabilesc numai
prin
lege.
178. Articolul 140 se
modifici
gi
se
completeazi astfel:
Alineatul
('1
)
va
avea
urmatorul cuprins:
,,(1)
Curtea
de
Conturi
exercite controlul
asupra modului de
formare, de administrare
gi
de
intrebuinlare a capitalului aflat
in
proprietate
publice
gi-a
resurselor
{inanciare ale statului
gi
ale
autoritdtilor
locale.
In
conditiile
legii, litigiile
rezultate
din
activitatea
Curlii
de
Conturi
se solulioneaze de
instantele
judecdtoresti
specializate."
Alaneatul
(2)
va
avea urmdtorul
cuprins:
,,(2)
Curtea
de
Conturi
prczinle
anual Camerei
Reprezentantilor
9i
Pregedintelui Romaniei un
raport
asupra
conturilor de
gestiune
ale
bugetului
public
nalional din exercitiul
bugetar expirat, cuprinz6nd neregulile constatate
gi
rdspunderile
materiale si
penale
ale celor
implicali
in
gestiunea
bugetului
public
national. Raportul
anual este depus
la Camera
Reprezentanlilor
9i
la Pres,edintele
Rom6niei
gi
este
publicat
in
l,4onitorul Oficial al
Romaniei
si
pe
site-ul
Cu4ii de Conturi, cel
mai tarziu
pe
data de 30 iunie a anului
urmetor celui
Ia
care se
refer6."
Dupd alineatul
(2)
se introduce
un nou alineat,
cu urmatorul
cuprins:
,,(2.1)
Curtea de Conturi
prezintd
anual
Camerei
Reprezentantilor
gi
Presedintelui
Romaniei
un raport
asupra
modului
in
care a fost
gestionat
capitalul
aflat
in
proprietate
publicd
giin
administrarea statului
gi
a autoritdtilor
locale in anul
financiar expirat,
cuprinzand
gi
neregulile constatate
gi
respunderile
materiale si
penale
ale celor
implicali in
gestiunea
acestui
capital.
Raportul
anual
este
depus
la
Camera
Reprezentantilor
9i
la Pregedintele
RomAniei
9i
este
publicat
in
Monitorul
Oficial al Romaniei
si
pe
site-ul Cu4ii
de Conturi, cel
mai tArziu
ge
data de 30 iunie
a anului urmdtor
celui la care se
referd.
Primul raport anual intocmit
dupa
intrarea in vigoare
a
prezentei
legi
se
referd
si
la
modul
in
care
a
fost
gestionat
intregul capital
trecut in
proprietatea
statului
si a autoritdtilor
locale
prin
Legea
nr. 1 5/1990, cuprinzAnd
neregulile
constatate
gi
rdspunderile
materiale
9i
penale
ale,celor
implicali in
administrarea
acestui capital."
Alineatul
(3)
va
avea
urmdtorul cuprins:
,,(3)
La cererea Camerei Reprezentanlilor,
a
Pregedintelui
Romaniei sau a cel
putin
10.000 de
ceteleni cu drept
de vot,
Curtea de Conturi
controleaze modul
de
gestionare
a
resurselor
publice
si
rapod.eazd despre cele constatate."
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 49/64
N,,IONITORUL OFICIAL AL ROI\,IANIEI. PARTEA
I, Nr,
886/26.XI.2015
Dupd alineatul
(3)
se introduc opt noi alineate,
cu
urmdtorul
,,(3.1)
Curtea de Conturi
este condusa de un
pregedinte,
ales
DoDor.
(3.2)
Candidalii la
funclia de
pregedinte
al
Cu4ii
de Conturi
sa
aiba
pregdtire
economica superioard,
inalta
profesionalS,
o
vechime de cel
putin
10 ani
in
economice sau in
invetemantul
superior economic,
sA
fi
remarcat ca autori
si
promotori
de
proiecte
menite sa
administrerii resurselor financiare
ale
(3.3)
Prevederile articolului 134.1
alineatele
(14)-(20)
se
corespunzitor,
gi
pregedintelui
Cu4ii de Conturi.
(3.4)
ln cadrul Cu4ii
de Conturi
functioneaza
Consiliul de
ca organ consultativ al
pregedintelui
Cu4ii de
(3.5)
Consiliul
de supraveghere este constituit
din
7
expe4i
domeniul finanlelor, din care 3 sunt
propugi
de
organizaliile
ale
economigtilor din Romania, legal constituite,
gi
sunt
propugi
de Uniunea Nalionald a Asocialiilor Comunitare,
fiind
validali
in
funclie
de pregedintele Cu4ii de Conturi.
(3.6)
Candidafii
la
funclia
de
membru
al
Consiliului
de
specialigti de inaltd calificare,
personalitdla
vietii
publice,
care s-au remarcat ca autori
gi
promotori
de
menite se imbunetajeasca funclionarea economiei
(3.7)
[.4andatul membrilor Consiliului de supraveghere este
6 ani
gi
poate
fi
reinnoit o singura date,
prin
decizia
Curlii
de Conturi.
(3.8)
Consiliul
de
supraveghere
avizeazd
toate deciziile
Cu4ii de
Conturi. Avizele Consiliului de
se
publice
pe
site-ul
Curtii
de
Conturi si in
al Romaniei."
Alineatul
(4)
va avea urmetorul cuprins:
,,(4)
Cei
18 controlori
de
conturi ai Cu(ii sunt numili de
Cu(ii de Conturi
pentru
un
mandat
de
4 ani, care
fi innoit
o
singurd data.
Ei sunt
independenliin exercitarea
lor.
Ei
sunt supugi
incompatibilitdtilor
prevdzute
.iudecdtori."
,
Alineatul
(5)
se abrog6.
'Alineatul
(6)
va avea
urmitorul
cuprins:
,.(6)
Revocarea membrilor
Cutii
de Conturi se
face de catre
Cu(ii de Conturi,
in
cazurile
gi
condiliile
prevdzute
Dupd alineatul
(6).se
introduce un nou alineat, cu urmetorul
,,(9)
Organizarea
gifunctionarea
Cu4ii de
Conturi se stabilesc
lege."
179.
Articolul-141 se
modifici si
va
avea
urmitorul
,,(1)
Consiliul Economic si Social este organ consultativ
al
gi
al
Guvernului
in
domeniile
de
specialitate
prin
legea
sa
organica de infiinlare, organizare
gi
(2)
Consiliul Economic
si Social este institulie
publicd
de
national, tripartitd, autonomd, constituitd
in scopul
dialogului tripartit la
nivel nalional dintre organizaliile
organizatiile sindicale si reprezentanli ai asocialiilor
gi
societdtii civile."
180.
Articolul
142
se
modific;
gi
se completeaza
astfel:
Alineatul
(2)
va avea urmdtorul cuprins:
,,(2)
Curtea Constitutionala se
compune din noua
judecatori,
Pregedinte,
ales
prin
vot universal, egal, direct,
gi
liber
exprimat
gi
opt
judecdtori,
numi,ti
de
presedintele
Cudii Constitutionale,
pentru
un mandat de
4
ani, care
poate
fi
innoit o singura datd."
Alineaful
(3)
va
avea urmdtorul cuprins:
,,(3)
Prevederile articolelor
81
alineatele
(2F(4),
82 alineatul
(2),
83,
84, 95, 96
9i
9Z se aplice,
in
mod corespunzator,
9i
presedintelui
Curtii Con stitutiona
le.
"
Alineatul
(4)
va avea urmatorul cuprins:
,,(4)
Rezultatul alegerilor
pentru
functia de presedinte
al
Curtii
Constitutionale
este validat
de
inalta
Curte
de
Casatie
si
Justitie.'
Alineatul
(5)
va avea urmdtorul cuprins:
,,(5)
Dacd funclia de
presedinte
al Cu4ii Constitulionale
devine
vacante ori dace
pregedintele
Cu(ii Constitu ionale este
suspendal
din
functie
sau
daca
se
afle in
imposibilitate
temporarA de a-gi exercita atribuliile, interimatul se asigurd de
un
judecdtor
din Inalta Curte de Casatie
gi
Justitie, desemnat
de
pregedintele
Autorite,tii
Judecetoregti."
Dupa alineatul
(5)
se introduc doua noi alineate, cu urmdtorul
cupnns:
,,(6)
Pregedintele
Cu4ii Constitulionale
este demis din functie,
prin
referendum,
cu un numdr de
voturi
egal cu cel
putin
numarul
voturilor cu care
a
fost ales, la cererea
pregedintelui
Romaniei,
a Camerei
Reprezenlanlilor ori
a
cel
pulin
250.000 de cetaleni
cu drept
de vot.
(7)
Oryanizarca si
func[ionarea
Curtii
Constitutionale se
stabilesc
prin
lege."
181.
Articolul 143
se
modifice astfel:
Denumirea
articolului va
fi:
,,Conditii
pentru
numire
si
alegere".
'
Cuorinsul articolului
va fi:
,,(1)
Judecatorii
Curtii
Constitutionale
trebuie
sa aibe
pregdtire
JUridice
superioare,
inaltd competenle
profesionald
gi
probitate
morald, se nu fi fost membri ai unui
partid
politic,
sa
nu
fi fost
alesi sau numiti
intr-o
funclie
publicd
din
partea
unui
partid
politic,
sa se fi remarcat ca autori si
promotori
de
proiecte
menite sd asigure imbundtdtirea
organizirii
gi
func,tiondrii
statului
roman.
(2) Candidajii
la
funclia de
presedinte
al Cunii Constitutionale
trebuie sa
prezinte
electoratului
Programul apdrerii
Constitu,tiei,
penlru
realizarea cdruia se obliga sd aclioneze,
in calitate de
pregedinte
al Cu4ii Constitulionale, daca va fi ales.
(3)
Programul aperArji Constitu iei
constituie contractul
electoral
al candidatului.
El va fi
semnat
de
candidatul
la funclia
de
pregedinte
al Cu4ii Constitulionale, va
fi
tip5rit
gi
pus
la
dispozi.tia electoratului,
pe
toata durata campaniei electorale. Un
exemplar
al acestui document
va
fi
depus
la Autoritatea
Electorale,
inainte de inceperea campaniei electorale."
182.
Articolul
144
se
modifici
gi va
avea
urmetorul
cuprins:
,,Functia
de
judecdtor
al Curtii
Constitutionale
este
incompatibila
cu orice alta functie
publicd
sau
privatd."
183. Articolul
145
se
modifici
astfel:
Denumirea
articolului va fi:,,lndependen a".
Cuprinsul articolului
va fi:
,,Judecdtorii
Curtii Constitutionale
sunt
independenti in
exercitarea
mandatului lor."
184.
Articolul
146
se
modifici
gi
avea urmitorul cuprins:
,,a)
se
pronuntd
asupra constitutionalitetii
legllor, inainte de
promulgarea
acestora,
la
sesizarea
Pregedintelui RomAniei, a
pregedintelui
Camerei Reprezentantilor,
a
pregedintelui
Autoritetii Judecdtoresti,
a
Avocatului
Poporului,
a
unui
numdr
de
cel
pu,tin
30 de
parlamentari,
a
unui
numdr de cel
pufin
10.000
de cetdjeni cu drept de vot,
precum
gi,
din oficiu, asupra
initiativelor de revizuire a Constjtuliei;
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 50/64
50
MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI.
PARTEA l.
Nr. 886/26.X1.2015
b) se
pronuntd
asupra constitutionalitatii tratatelor sau a altor
acorduri
internationale.
la
sesizarea
presedintelui
Romaniei, a
pregedintelui
Camerei Reprezentantilor,
a
Avocatului Poporului,
a unui numar de cel
putin
30 de
parlamentari,
a unui numer
de
cel
pulin
10.000
de cetdleni cu drept de vot,
precum
gi
din oflciu;
c)
se
pronunta
asupra constitulionalitdlii Regulamentului
Camerei Reprezentan,tilor,
la sesizarea
presedintelui
Camerei
Reprezentanlilor, a unui grup parlamentar, a unui numar de
cel
putin
30 de
parlamentari,
a
Avocatului Poporului, a unui numdr
de cel
pulin
'10.000
de
cetileni cu drept de vot,
precum
gi
din
oficiu;
d) hoteregte asupra
excepliilor de neconstitulionalitate
privind
legile
gi
ordonantele, ridicate
in
fata
instantelor
judecetoregti
sau de arbitraj comercial. Excep(ia de
neconstitutionalitate
poate
fi
ridicate
gi
direct de
pregedintele
Cu4ii Constitulionale,
de
pregedintele
Autoritdlii
Judecdtoregti,
de Avocatul Poporului
sau de cel
putin
10.000
de
cetdteni
cu
drept de vot;
e) solulioneaze conflictele
juridice
de nature constitulionala
dintre autoritdlile statului, la cererea Pregedintelui Rominiei, a
pregedintelui
Camerei
Reprezentan1ilor, a
pregedintelui
Autoritetii
Judecdtoresti,
a
presedintelui
Autoritdlii
Mediatice,
a
pregedintelui
Autoritatii Financiare,
a
pregedintelui
Autoritalii
Electorale, a
pregedintelui
Autoritetii Statistice, a
pregedintelui
Autoritilii
Morale,
a
pregedintelui
Autoritalii Stiintifice
si
a
presedintelui
Cu4ii de
Conturi
sau
la
initiativa
pregedintelui
Cu4ii
Constitutionale;
f)
vegheazd la
respectarea
prevederilor
Constituliei
referitoare la alegerea Presedintelui Rom6niei, a
pregedintelui
Autoritelii' Judecatores,ti, a
pregedintelui
Autoritelii
Mediatice,
a
pregedintelui
Autoritd ii Financiare, a
pregedintelui
AutoritSlii
Electorale, a
pregedintelui
Autoritetii Statistice,
a
pregedintelui
AutoritaIii N4orale, a
pregedintelui
Autoritelii
gtiinlifice
gi
a
pregedintelui
Cu(ii de Conturi
9i
confirme
rezultatele sufragiilor;
g)
constata existenta
imprejurerilor
care
justiflca
interimatul
in exercitarea functiilor
de
pregedinte
al
Romaniei, de
pregedinte
al Autoritelii Judecetoregti, de Pregedinte al
Autoritdlii Mediatice,
de
presedinte
al
Autoritdtii Financiare, de
pregedinte
al
Autoritelii
Electorale, de
pregedinte
al Autoritetii
Statistice, de
pregedinte
al Autoritalii Morale, de
pregedinte
al AutoritSlii Stiintifice
si
de
pregedinte
al Cu4ii
de
Conturi
9i
comunicA
cele
constatate
,Parlamentului
gi
celorlalte autoriteli
ab
statului
interesate;
h)
de aviz consultativ
pentru propunerea
de suspendare
din
functie
a
Presediritelui Romdni<ji,
a
pregedintelui
Autoritelii
Judecatoregti, a
pregedintelui
Autoritdlii Mediatice, a
pregedintelui
Autoritatii
Financiare, a
pregedintelui
Autoritelii
Electorale, a
pre$edintelui
Autoritdlii
Statistice, a
pregedintelui
Autoritalii
Morale,
a
pregedintelui
Autoritelii
9tiinlifice
gi
a
pregedintelui
Cu4ii de Conturi;
i)
vegheaze
la respectarea
prevederilor
Constituliei
referitoare la organizarea
gi
validarea referendumurilor
gi
confirmd rezultatele aceslora;
j)
verifica indeplinirea condiliilor
stabilite de Constitulie
pentru
exercitarea
iniliativei legislative de
catre cetateni."
185. Articolul 147 se modifici
astfel:
Alineatul
(1)
va avea urmatorul cuprins:
,,(1)
Dispozitiile din legile
9i
ordonanlele
in vigoare,
precum
gi
cele din Regulamentul
de organizare
gi
functionare a Camerej
Reprezentantilor,
constatate ca
fiind
neconstitu ionale, igi
inceteaze efectele
juridice
la 45 de zile de
la
publicarea
deciziei
Cu4ii
Constitulionale
dace,
in
acest interval,
Camera
Reprezentanlilor sau Pregedintele
Romaniei, dupa
caz, nu
pun
de acord
prevederile
neconstitulionale
cu
dispozitiile
Constituliei. Pe durata
acestuitermen, dispozitiile constatate
ca
fiind neconstitutlonale sunt suspendate de drept.'
Dupd alineatul 4
se introduc doua
noi
alineate, cu urmdtorul
cuorins:
,,(5)
Poporul
poate,
prin
referendum national, se modifice,
sd
completeze sau
sd
anuleze
orice
decizie
a
Curtii Constitutionale.
(6)
Judecatorii
Cu4ii
Constitulionale respund
juridic,
individual,
pentru
prejudiciile produse poporului
roman
de
deciziile Curtii Constitutionale
pentru
care au votat."
186. Titlul Vl
se abrogd.
187.
Articolul
150
se
modifici
astfel:
Alineatul
(1)
va
avea urmdtorul cuprins:
,,(1)
Revizuirea
Constituliei este iniliatd
de
Pregedintele
Romaniei, de cel
putin
o
patrime
din
numarul
parlamentarilor
precum
gi
de cel
putin
250.000 de cetdleni cu drept de vot.-
Alineatul
(2)
se abrogS.
188. Articolul 15'l se
modifici
gi
va
avea urmatorul
cuprins:
,,('l)
Proiectul de lege
privind
revizuirea Constitu,tiei trebuie
adoptat
de Camera Reprezentanlilor, cu o majoritate de cel
putrr
doua treimi din numdrul membrilor sai.
(2)
in cazul in
care Camera
Reprezentantilor
respinge
propunerea
de revizuire iniliata de
Pregedintele Romaniei sau
de
cetateni,
Autoritatea
Electorald
otganizeaze
referendum,
in
30 dq
zile de
la
data
respingerii proiectului
de
cdtre
Camera
Reprezentanlilor,
pentru
aprobarea
proiectului
de
revizuire
resDins de Camera.
(3)
in
cazul in care
poporul
aprobe
proiectul
respins
de
Camera
Reprezentantilor,
Camera
este
dizolvatd
9i
se
organizeaza
alegeri
parlamentare
anticipate.
(4)
Proiectul
de
revizuire aprobat
de Camera
Reprezentantilor
se supune aproberii
poporului, prin
referendum,
organizat in cel mult 30 de zile de
la
data adoptirii.
(5)
Revizuirea Constitutiei este definitiva,
dupd aprobarea ei
de
cetre
popor, prin
referendum."
189. Articolul 152 se modifice
astfel:
Alineatul
(1)
va avea urmetorul cuprins:
,,(1)
Dispozitiile
prezentei
Constitu ii
privlnd
caracterul
national,
independent,
unitar,
indivizibil
gi
democratic
gi
social al
statului
roman, integritatea teritoriului, controlul
poporului
asupra
statului, separatia
gi
independenla autoritetilor statului,
pluralismul politic
si limba oficiald
nu
pot
forma obiectul
revizuirii."
190.
Articolul
154 se
modifici
astfel:
Alineatul
(2)
va avea urmatorul cuprins:
,,(2)
Consiliul
Legislativ,
in
termen de 180 de
zile de la
data
intrerii
in
vigoare
a
prezentei
Constitulii,
va examina
conformitatea
legislaf iei cu
prezenta
lege
gi
va face
Camerei
Reprezentanlilor
sau,
dupi caz,
Pregedintelui Romaniei
propuneri
corespunzeloare. In acelagi
termen vor
fi
iniliate
gi
adoptate
toate legile
privind
organizarea
gi
func ionarea
autoritetilor
statului
prevdzute
de
prezenta
lege, ca
gi
celelalte
legi necesare
pentru punerea
in aplicare a dispoziliilor
prezentei
legi."
191 . Articolul
155 se modifice astfel:
Alineatul
('1)
va
avea
urmdtorul
cuprins:
,,('l
)
Proiectele de
legi si
propunerile
legislative
in
curs de
legiferare
la data intrdrii in vigoare
a
prezentei
legi se dezbat
9i
se
aprobe
potrivit
dispoziliilor
prezentei
legi."
Alineatul
(4)
va avea urmdtorul cuprins:
,,(4)
in
termen de 90 de
zile
de
la intrarea
in
vigoare
a
prezentei
legi, Guvernul
va calcula valoarea activului
net
al
Fondului
national de
pensii
publice
9i
.va
prezenta
spre
aprobarea
Camerei Reprezentan ilor
legea Fondului
na,tional
de
pensii publice,
care
va
prevedea
si sursele de
completare a
activului
net
al acestui fond."
Alineatele
(5)
gi (6)
se abroge
Art. ll.
-
Revizuirea adoptate
prin prezenta
lege se supune
aprobirii
prin
referendum organizat
potrivit
dispoziliilor art.
151
alin.
(3)
din Constitulia Rom6nier.
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 51/64
MONITORUL
OFICIAL AL
ROMANIEI, PARTEA I,
Nr.886/26.XI,2015
51
AV
IZ
referitor la ini iativa
legislative
a cet;lenilor
privind
revizuirea
Constituliei
Romaniei
Analizand
iniliativa
legislativa
a cetalenilor
privind
revizuirea Constituliei Romaniei,
formulatd
de un comitet de
jnitiativa
baza
prevederilor
Legii
n 189/'1999
privind
exercitarea iniliativei legislative
de cetre
cetAleni, republicatd, si transmisa
de
comitetului
de iniliative, cu Adresa
inregistrate
la Consiliul Legislativ
sub nr. R1.623
din
7.10.2015,
CONSILIUL
LEGISLATIV,
in temelul
aft.2
alin.
(1)lit.
a)
din Legea nr. 7311993,
republicaE,
9i
al art. 46
alin.
(3)
din
Regulamentul
de organizare
si
a Consiliului
Legislativ,
precum
gi
al art.
3
alin.
(2)
din Legea nr. 189/1999,
republipatd,
avizeaze negativ
iniliativa
legislativi,
pentru
urmdtoarele
considerente:
1. Prezenta
iniliativa legislativa
a cetatenilor
are ca obiect
de
revizuirea
Constitutiei
Romaniei,
republicati,
fiind
in
temeiul
art.
150
din Legea fundamentale.
Conform Expunerii
de motive,
proiectul
a fost
elaborat astfel
sd reprezinte
un model de stat,,organic",
care
permite
eforturilor cu maximizarea
rezultatelor.
in
fapt, este vorba
de o rescriere
a
Legii fundamentale,
pe
principii, cu alte institulii fundamentale ori
cu
menlinerea
dar avand
alte
akibutii,
fara
a
line
cont de
principiile
care
din
legislalia
Uniunii Europene,
avdnd
in
vedere
ce
stat
membru
al acesteia.
Prin
obiectul
sau de reglementare, initiativa
legislativi
se
in
categoria legilor
consiitulionale, fiind incidente
art.
151 din Legea fundamental5.
2. Semnaldm
ce,
in
anul 2014, Consiliul
Legislativ
a
mai
initiative
cetetenesti
privind
revizuirea
Constituliei
depuse
de
acblasi'
imputernicit
al
Comitetului
'de
ca
gi
in
cazul
prezentului
proiect.
Cele doud
initiative
au fost avizate negatiy
cu Avizul nr. 47
din
16
ianuarie
publicat
in
Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea l, nr. 100
10
februarie
2014
si,
respectiv, cu
Avizul
nr.921
din
august 2014, publicat
in
Monitorul Oficial
al
Romdniei,
l,
nr.
659 din
8 septembrie 2014.
Precizam
cd
9i
in anul
2015 Consiliul Legislativ
a
mai
avizat
iniliativd
cetS,teneascd
privind
revizuirea
Constitutiei Romaniei,
de acelagi
imputernicit al Comitetului
de
Initiativi
ca si
cazul
prezentului proiect,
ini,tiativa avizate, de asemenea,
Avizul
negativ
nr.
164 dirr 24 februarie
2015
a
fost
in lvlonitorul Oficial
al Romanjei, Partea
I, nr. 162
din
martie
2015.
Prezentul
proiect
cuprinde solujii legislative
identice cu
initiat in anul
20'15,
pentru
care s-a emis Avizul nr. 164
februarie
2015. Pe cale de consecintS,
urmeazi a fi
in acest aviz.
3. Semnaldm ca, de
principiu,
Constitutia
unui stat trebuie sd
prezenlului, dar este necesar
a
previziona,
pe
posibil,
gi.
__evenim-ente
viitoare care
nasc
situatii
juridic.
ln
acest context, apare necesare
la
noile
realiteti, constatandu-se,
acest sens, cd
,,o
lege fundamentald
este oricdnd
perfectibild,
(cen4,
metoda
(cum) gi
(ce)
de
perfeclionare
care i se administreaza".l De aceea,
constitulionale sunt
motivate de
de
naturd
fie
politice,
fie
predominant
Totodate, o
revizuire constitutionale trebuie
se
aibe un
fundamentat
si
realizabil, adaptat
condiliilor
materiale,
politice
gijuridice
existente, in vederea irirbundtdlirii
lor.
prin
modificerile
propuse,
vizeazi,
mai
condilii
ideale
in
viata
unui
stat,
imbinand
protejarea
intereselor
cetaleanului
cu diminuarea si controlul
prerogativelor
autoritetilor
statului. Astfel de
prevederi
insa
nu
pot
fi implantate in
realitalile interne,
unionale
gi
internalionale.
4.
Este,
de asemenea,
de
relevat
faptul ce
o
Constitutie
reprezinta baza
intregului
sistem
juridic
al unui stat
gi
trebuie
se
aibe un
caracter vizionar
pentru
a raspunde cerintelor gi
necesitelilor actuale
9i
viitoare care apar
in
evolutia unui stat,
ea
reflectand stadiul dezvolterii si modernizdrii societdtii.
Prin
Constitulie sunt
reflectate
interesele tuturor
cetatenilor unuj stat,
imprimAndu-i o valoare
supreme
ce
determine respectul
de
care
trebuie sa se bucure Legea
fundamentald.
Tn
Constitulia unui
stat democratic sunt consacrate
principiile
vielii
economice, sociale,
politice
si
juridice,
care isi au
corespondent
in
valorile fundamentale
pe
care statul le
promoveazd
9i
le apdri.
Ca
atare, Constitulia
unei
ldri
reglementeazd
aspectele cele
mai importante si
generale
ale ordinii
juridice
a
societdlii,
principiile
si
liniile
directoare, formulate intr-un limbaj concis,
sobru, accesibil
gi
previzibil,
fAra detalierea
unor aspecte care se
incarce inutil
normele
constitutionale, aspecte ce
vor
fi
reglementate
in
detaliu
in
legislatia
subsecvent6.
in
acest
context,
precizam
cd
unele
articole
nou-introduse
cuprind
fiecare
cate
13, 20,
25 de alineate, ceea ce contravine normelor
de tehnicd
legislativa,
iar continutul acestora nici
nu ar
putea
fi
cuprins in Legea fundamentale
a unui stat.
De mentionat
este
gi
faptul ce Legea fundamentald este
principalul
izvor
de drept al unui stat, fiind clasate mai
presus
de toate celelalte izvoare de drept. Legile,
ca acte
juridice
ale
Parlamentului, sunt
elaborate in conformitate cu litera
gi
spiritul
Constitutiei,
fiind
adoptate
cu
respectarea normelor
fundamentale.
Pozitia supraordonatd a Constituliei
presupune
ca
aceasta
reglementeazd
relatiile
sociale care sunt esentiale
pentru popor,
stabilind
principiile
fundamentale
pentru
intregul drept, ramurile
dteptului
dezvoltdnd aceste
dispozilii de
principiu.
Se
constata
insd
ci
prezentul proiect
de
revizuire incearcd
si
reglementeze
unele
situalii care nu
ar trebui sd se regdseasce
intr-o
constitutie,
ci
in acte subsecvente, de natura
legii.
5.
Sub aspectul
conditiilor
de
elaborare
gi
redactare
a
unui
act
normatlv,
prezentul
proiect
nu este
redactat
intr-un limbaj
juridic
specific
normativ,
concis, clar, sobru si
precis,
care sd
exclude
orice echivoc
(a
se vedea Decizia Curtii
Constitutionale
nr.
1
.0'18/2010). In acest
sens, menlionem, cu titlu de exemplu,
dispozitiile art.
41
alin.
(1.1),
conform carora
,,statul
este obllgat
se construiascd o economie nalionale care sd
ofere
locuri
de
munca
pentru
toti cetatenii
apli
de munci
gi
care doresc
sd
munceasce"
sau
pe
cele
ale art.62.1 alin.
('1)lit.
c), care impun
conditia
candidatilor la functia
de
parlamentar
,,sd
se fl remarcat
ca
luptdtori
activi
pentru
apeatea
drepturilor
si
libertatilor
1Tdnesescu'E's',.,ReVizuireaconstituliei",http://wwwziare.com/po|itica/constitu ie/revjzuirea.constitutie9|fe
.
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 52/64
52
MONITORUL OFICIAL
AL ROMANIEI. PARTEA
l. Nr.
886/26.X|.2015
.
cetatenilor Romaniei"
(de
altfel, aceastd condi_tie este
prevezutd
pentru
majoritatea functiilor si demnitdtilor
publice).
De
asemenea, semnalSm ca
in
proiect
nu este utilizatd o
terminologie unitard, in conformitate cu
prevederile
Legii
N. 2412000, republicata, cu modificerile
gi
completarile
ulterioare,
fiind folosite
concomitent
notiunile
de
autoritate
legislative. Parlament. Camera ReprezentanIilor.
In
plus,
constatem
gi
reglementarea unor institulii care, in
mod normal,
nu
trebuie prevdzute
in
Legea fundamentald, cum
ar
fi
dispoziliile
privind
Fondurile
nalionale sau cele
privind
regimul monopolului de stat, rezervele internalionale,
protejarea
concurentei loiale sau
protectia
consumatorilor,
propuse
la
pct.
161-167,'170-'173.
6.
Revizuirea Constitutiei
este un
proces
firesc in contextul
modificirii continue a
realitdtilor vielii sociale, insa aceasta nu
poate
fi
realizate decat
cu respectarea
limitelor formale
gi
materiale
prevezute
de
Legea fundamentale.
Aga
cum s-a
precizat
in
doctrina, limitarea
puterii
constituante derivate
de
cdtre
cea
originare
,,permite,
in
primul
rand,
o mai mare
stabilitate a Constituliei,
iar,
in
al
doilea rand, reprezintd
ince
o
dovada
a
faptului ce
prin
legea
fundamentale
sunt consfintite
valorile
esen,tiale ale
unei societeli, unele dintre
acestea
fiind
atat de importante incAt limiteazd
in
acliunea
sa
chiar
puterea
constituanta
derivata"2. In acest context, este
de subliniat c6
limitele materiale ale
revizuirii
se imoun indiferent
care dintre
subiectele de drept
prevdzute
de art. 150 din Constitulie
ar
fi
initiatorul acesteia.
Din acest
punct
de vedere,
se remarce, in
primul
rand, ce
prezentul
proiect
cuprinde o modificare
a
insegi dispoziliei
din
cuprinsul
art.
'152
alin.
(1
)
din Constitulie,
prin
care
sunt stabilite
limitele materiale ale revizuirii Constitutiei.
Astfel, este eliminate
interdic.tia revizuirii
.prevederilor
privind
forma
republicanA de
guvernamanl,
norma flind corelata,
de altfel, cu
prevederea,
in
cuprinsul art.
1
alin.
(2)
din
proiect,
a
posibilit5tii
modificirii,
prin
referendum
national,
a
formei de
guvernemant.
O astfel de solulie legislativd
este insi inacceptabila,
intrucat
depagegte
limitele stabilite de legiuitorul
constituant originar.
Avem
in vedere cd, aga cum s-a subliniat
in doctrind, este de
domeniul evidentei
,,ca
o
constitutie nu este
doar
o
regula
fundamentala,
ci
ca ea
se
bazeazd
pe
o serie
de
principii
intangibile, in absenta
cerora ea igi
pierde
raliunea de a
fi"3.
Astfel,
nici modificarea normei
care,stabilegte limitele
revizuirii
gi
nici modificarea
normelor care reglementeaze
valorile stabilite
.'de
aceasta drept
intangibile
nu
potfi
acceptate,
intrucat o astfel
de solu,tie legislativd
ar fi
contrare scopului
inilial al
reglementerii,
constituind deci un abuz
de
drepfa. Mentiondm
cd schimbarea
fundamentalS
a
principiilor.
care
stau la
baza
ordinii
constitutiofiale actuale
nu este imposibile,
daca vointa
populare
o imoune. insd o astfel de
modificare
nu
ooate
fi
realizata
pe
calei
unei revizuiri
a
Constitutiei, ci doar
pe
calea
inlocuirii
acesteia
in intregime.
Pe langd.solutiile
legislative deja
analizate,
proiectul
supus
avizirii cuprinde
o
serie
intreage de
dispozilii
prin
care se
depigesc
limitele revizuirii
Constituliei,
dupe cum urmeaza:
6,1. Norma
propusi
la art.
I
pct.
2
pentru
art.
1alin.
(5),
potrivit
cereia respectarea
hotdririlor
judecdtoreqti
nu
este
obligatorie
in
cazul
in care acestea,,sunt
adoptate
abuziv,
prin
uzurparea autoritatilor
gi
instituliilor statului",
aduce atingere
independenteijustitiei,
valoare fundamentala
avutd
in vedere de
art.
152
alin.
(2),
intrucat lasi
la
aprecierea
unei entiteti
nedefinite
valabilitatea resoectivelor
decizii, care
ar urma sd
fle
supuse
,,judecatii
populare".
in
plus,
adoptarea
unui
astfel
de
criteriu
gi
in
ceea ce
privegte
suprema ia
Constitutiei
gi
obligativitatea
legilor relativizeazd,
pana
la
eliminare,
principiile
de baze ale statului de drept, anuland,
practic, principiile
stabilite
in cuprinsul intregii Constitulii, care devine
astfel
o
simpla
declaratie de intentii.
6.2. Norma
propusa
la
art.
I
pct.
12
pentru
art.
I
alin.
(3),
prin
instituirea dreptului constitutional
al
partidelor politice
de a
urm5ri
schimbarea
ordinii de
drept existente, fie chiar
gi
,,pe
cei
democratice",
constituie o incalcare a
Iimitelor revizuirii
Constituliei, intrucdt
conferd
partidelor
politice
indreptdlirea
de
a
inilia sau de
a sustine
inclusiv
modificeri ale Legii
fundamentale.
Prin aceste dispozilii se aduce atingere
valorilor
fundamentale
protejate
de art. 152,
valori care
se
inscriu, toate,
in cuprinsul
notiunii
de
,,ordine
de drept existentd".
6.3. La art.
I
pct.
16, completarea
art. 1
3 cu
norme
prin
care
se instituie
obligatia
utilizerii
exclusiv
a
limbii
romane in
raporturile cu autoritdlile
publice,
coroborate
cu abrogarea
art.
120,
potrivit
art.
I
pct.
133,
precum gi
cu
lipsa unei norme de
exceplie
in
cuprinsul titlului
referitor la autoritetile
locale
(arl.
I
pct.
158), elimina
posibilitatea
cetdlenilor
apa4inand unei
minoritali
nalionale de a folosi limba
materne in
relaliile
cu
autoritdtile administratiei
publice
locale
in unitetile
administrativ-
teritoriale
in care acegtia au o
pondere
semnificative,
prevezuta
in
prezent
de art.
120
alin. (2).
Intrucat
aceaste
posibilitate
reprezinti
o
garantie
a
dreptului la
identitate consacrat de art. 6
din
Constitutie, suprimarea
acesteia incalcd
limitele revizuirii.
potrivit
dispozitiilot aft. 152 alin.
(2t.
in
plus,
dispozitia
propusd pentru
art.
13 alin.
(2),
referitoare
la
dezbaterile
publice
in limba romane
la
toate nivelurile
administratiei
publice,
nu
poate
fi
acceptate
g
pentru
ca
este
in
contradictie
cu
obligatiile
asumate
de RomAnia
prin
ratificarea,
prin
Legea nr. 33/1995, a Convenliei-cadru
pentru
proteclia
minoritdtilor
nationale, incheiate la
Strasbourg la
1 februarie
1995,
precum
si
prin
ratificarea,
prin
Legea
N. 28212007
,
a
Cartei europene a
limbilor regionale sau
minoritare, adoptata
la
Strasbourg
la 5 noiembrie
1992.
in conformitate
cu
prevederile
Cartei,
la nivel
constitu,tional
se regesesc
in
prezent norme care asigurd posibilitatea folosirii
limbii
minoritalilor nationale
in
invatdmant,
justitie,
autoritatile
administratiei
publice
locale.
Si actualul
proiect
menline, de
altfel,
unele dintre aceste
solutii legislative,
cum ar
fi
dispoziliile
art.
32 alin.
(3)
din Legea
fundamentald,
astfel cum sunt
propuse
fa
art.
I
pct.
32,
potrivit
cdrora dreptul
persoanelor
de a
inveta
in limba lor materne
qi
dreptul
de a
putea
fi
instruite in
aceas6
limbe
sunt
garantate;
moda tefle
de
exercitare
a
acestor
drepturi se stabilesc
prin
lege.
In
acest context, amintim
gi
dreptul
cetelenilor
romani apa4inand
minoritefilor nalionale
de a se
exprima in limba materne
in fa.ta instanlelor
de
judecate,
in
condi{iile
legii organice, care
este consacrat
de aft. 128
alin.
(2),
astfel cum este
propus
la
art.
I
pct.
142.
6.4.
La
art.
t
pct.
19, referitor
la textul
propus
pentru
art. 16
alin.
(3),
relevdm cd
eliminarea, din
cuprinsul textului actual,
a
tezei a
doua, care
prevede,
in
prezent,
drepl
garanlie
a egalitdtii
in drepturi
obligatia statului
roman
de a
garanta
egalitatea
de
ganse intre
femei
9i
berbali
pentru
ocuparea
funcliilor
gi
demnitetilor
publice
reprezinta
o suprimare
a
garanliei
principiului
egalitelii
in drepturi,
depagind astfel
limitele revizuirii
Constitutiei.
6.5.
Normele din
cuprinsul
art.20, referitoare
la efectele
tratatelor
inlerna' ionale
privind
drepturile
omului,
propuse
spre
abrogare
la art.
I
pct.
22,
reprezinta
garanlii
ale tuturor
drepturilor
gi
libedalilor cetetenilor
consfinlite
prin
Constitulie,
astfel incit
6liminarea
lor reprezinte o
incalcare evidentd
a limitelor
revizuirii
Legii
fundamentale,
prevezute
de
art. 152 alin.
(2).
2
loan
Muraru, Elena Simina Tdn;sescu,
coordonatod,
Constitulia Romenigi.
Comenta
u
pe
aflicole,
Edilura
C. H. Beck, Bucurelii,
2008,
pag.
1.456
3lbidem,
pag.
1.459.
a
ldem.
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 53/64
I\4ONITORUL
OFICIALAL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 886/26.XI.2015
53
6.6.
La
art.
I
pct.
26, norma
propusa pentru
art. 24 alin.
(21,
la dreptul
pdrtilor
in
proces
de
a
fi asislate de
un
,,ales",
ramane
fdre efect
ca
urmare
a
dispozi.tiilor
ar1. 132.1
alin.
(4), potrivit
carora
,,cererile
de
adresate
de
pe4ile
in
proces
barourilor
sunt repartizate
prin
tragere la
so(i, organizate conform legii".
posibilitate
de a
putea
refuza
de
cinci
ori
avocatul,
de text. nu este suficiente
Dentru a
outea elimina
la
suprimarea, prin reglementarea propusd, a
garantii
a dreptului la aparare, respectiv
aceea ca
persoana
asistatd de un
avocat
ales.
Intrucat
are ca efect suprimarea
unei
garanlii
a dreptului la
solullile Iegislative
propuse
depegesc limitele revizuirii
nu
pot
fi
acceplate.
6.7.
Art.
44
alin.
(6),
astfel cum este
propus
la art. I
pct.46,
cd stabilirea despdgubirilor
in
cazul exproprierii
pentru
publice
sau al utilizdrii subsolului
proprietetilor
pentru
lucreri de interes
general
se face,,potrivit legii".
propuse
inlocuiegte
astfel
prevederea
in vigoare
cdreia, in
aceste situatii, despdgubirile
se stabilesc de
cu
proprietarul
sau,
in
caz de divergenl6,
prin
AceastA
dispozi{ie reprezinte o
garanlie
a dreptului de
care
nu
poate
fi
suprimatd
prin
revizuirea
6.8. Cu
privire
la alin.
(8)
al
ar'|-. M, astfel
cum este
propus
art. I
oct.46.
care are ca finalitate eliminarea din Constitutie
prezumtiei
caracterului
licit
al
dobandirii averii, semnaldm ce
s-a
regesit
5i
in
proiectul
de lege
privind
revizuirea
caruia Curtea Constitutionald s-a
pronunlat
Decizia nr. 79912011,
relinand
ce
aceaste
prezumlie
o
garan,tie
a dreptului
de
proprietate
al
persoanei.
ln
unei astfel
de
prezumlii,
delinabrul unui bun arfi supus
continue intrucat, ori de cate
ori
s-ar
invoca
iliciE
a
respectivului
bun, sarcina
probei
nu ar
reveni
face
afirmatia, ci deinebrului bunului. Tocmai de
in
cadrul lucrarilor
Adundrii
Constituante,
in
sedinta din
1991.
a
fost
respins amendamentul de eliminare a
privind prezumtia
dobendirii licite a averii, neintrunind
votul
a
14
parlamentari,
astfel cum rezultd din Monitorul
ll-a, nr. 29 din
11
octombrie
1991.
Fdcdnd
aplicarea dispoziliilor aft. 152 alin.
(2)
din Constitulie,
cdrora
nicio revizuire
nu
poate
fi
fecute dace are
ca
efect
drepturilor fundamentale
ale
cetegnilor
sau a
acestora, Cuftea a conslatat ce.efiminarea tezei a
a
art.44 alin.
(8)
din
Constitulie,
potrivit
cdreia
licit al
dobendirii
se
prezumd"
este
deoarece are ca efect suprimarea unei
a dreptului de
proprietate,
incdbendu-se
astfel
revizuirii
prevdzute
de art-
152
alin.
(2)
din
Curtea a subliniat
in
acest context
cele
relinute in
sa','- de exemplu
plin
Decizia
nr.
85
din
prin
Decizia nr.453 din 16 aprilie
2008,
anume ce reglementarea acestei
prezumlii
nu
impiedice
caracterului ilicit al dobandirii averii. sarcina
probei
inse celui care invoce acest caracter. in mesura
in
care
interesaa
dovedegte
dobendirea unor bunuri, a unei
pe4i
a
intregii
averi a unei
persoane
in mod ilicit, asupra
acelor
sau a averii
dobdndite
ilegal
se
poate
dispune
rea,
i
n
condi,tiile legii.
Pe cale de consecinli, nici norma
propusd pentru
art.44
(9)
nu
poate
fi acceptate, intrucat
rastoarna sarcina
probei
raport cu
reglementarea
actuala,
impunand
persoanelor
sd
,,caracterul
licit al
mijloacelor folosite
pentru
dobandirea
bunurilor". O astfel de solulie legislative constituie,
randul ei, o suprimare a
garanliei
dreptului de
proprietate
in
prezent
de art. 44 alin.
(8)
din Constitutie, care
imDune dovedirea caracterului ilicit
al dobAndirii bunurilor celui
care
invocd acest
caracter
6.9. La art. lpct.75,
norma
propusd
pentru
art.72
instituie
respunderea
parlamentarilor
prin
eliminarea celor doud forme
actuale ale imunitelii
padamentare.
Din acest
punct
de vedere
trebuie amintit ce, analizand
o dispozitie similard din cuprinsul
unui
proiect
de revizuire
a Constituliei, Curtea Constitutionale a
subliniat,
in
Decizia
nr. 79912011, ce
actuala reglementare
a
imunitdlii parlamentare, sub cele doud forme
ale
sale,
respectiv
lipsa rdspunderii
juridice
pentru
voturile sau
pentru
opiniile
politice
exprimate in
exercitarea mandatului
[alin.
(1)al
aft.72]
gi
inviolabilitatea
parlamentarului
[alin.
(2)
9i
(3)
ale aft. 72],
continud tradilia statului roman
ab
cArei baze au fost
puse
ince
din anul 1864. Statutul
dezvoltdtor
al
Conventiei de
la
Paris
prevedea
in
acest
sens, in
aft.
Vll,
cA membrii Adundrii
Ponderatrice, ca de altfel
gi
membiiAdunArii Elective, se bucure
de
,,neviolabilitate",
ei
nepuhnd
fi
arestali sau
judecali
pe
timpul
sesiunii
parlamentare,
cu exceplia flagrantului,
si
numai dupe
ce Adunarea a autorizat urmerirea. lnstitutia imuni6tii
palamentare
a
fost
preluaE
tiin6ritd
de constituliile urmebare,
cu
exceplia celor din
perioada
dictaturii comuniste.
Constitu{ia Romaniei
din
1991 a consacrat din nou institutia
imunialii
padamentare,
abolite
practic
in
perioada
1
948-1
989,
aceasta
cdpetend
o
reglementare
de
principiu
in
acord cu
constituliile
statelor
europene, influenlate
indeosebi de modelul
francez, care reglementeazd distinct lipsa
respunderiijuridice
gi
inviolabilitatea. Astfel, institulia imunitdlii
parlamentare
este
reglemenhte aat sub forma imunitdtii
pentru
opinii, fiind
general
admis faptul cA
niciun
parlamentar
nu
poate
se fie urmerit, civil
sau
penal,
pentru
declaraliile fdcute
gi
voturile exprimate in
exerciliul
mandatului,
cat
ti
a
imunitdlii materiale,
denumitd
Fi
imunitate
relativd, neprofesionald
sau
inviolabilitate, fiind admis,
de reguld,
ce
un
parlamentar
nu
poate
fi arestat, cercetat
sau
urmArit
in materie
penalA,
fArA
aubrizarea
Camerei
din care
face
pade
[de
exemplu,
constituliile
Belgiei
(aft.58
si aft.59),
Finlandei
(ad.
30),
Frantei (aft. 26), Greciei
(aft.
60-62),
ltaliei
(art.68),
Poloniei
(aft.
105),
Potlugaliei
(art.
157), Spaniei
(art.71)1. Mai mult, in
unele cazuri,
chiar dacd
parlamentarul
a
fost
surprins
in flagrant,
el
nu
poate
fi
arestat decet dacd
infracliunea
este
pasibilS
cu
o
pedeapsd
cu inchisoarea de cel
putin
5
ani
[constitutiile
Croatiei
(aft.
75),
Macedoniei
(aft.
64),
Sloveniei
(ad.
83)1.
.
Reglementarea constitutiona6 a
imunitdlii
parlamentare
este
justificaE
de
necesitatea
protecliei
mandatului
parlamentat
ca
garanlie
a
infdptuirii
prerogativelor
constitulionale
gi,
totodaE,
o
condilie
a
functionArii
statului
de drept. ln activitatea sa,
parlamentarul
trebuie se
se
bucure
de
o rea6 libeftate de
gandire,
expresie
gi
acliune,
astfelincat sd-s,i
exercite
mandatul
in mod eficient.
lnstitutia
imunitdlii
parlamentare,
sub cele doue
forme
ale
sale,
protejeaze parlamentarul
fald de
eventualele
presiuni
sau abuzuri
ce
s-ar comite
tmpotriva
persoanei
sale,
fiindu-i
astfel asigur?jta independenta,
libertatea
qi
siguranla in
exercitarea
drepturilor
qi
a obligaliilor
care-i revin
potrivit
Constitutiei
Fi
legilor.
Astfel fiind, eliminarea oricareia
dintre aceste forme
ale
imuniteIi
parlamentare
are ca efect
direct suprimarea unei
garanlii
care
privegte
aqt mandatul
Camerelor, cet
gi
al fiecdrui
parlamentar
in
pafte,
cu corcecinle
grave
asupra indepliniii de
cdtre
Parlament a rolului sdu constitulional.
ln
ceea
ce
prive$te
persoana
care ocupe demnitatea
publicd
de
parlamentar,
eliminarea
oricdreia
dintre
aceste forme
ble
imuniE,tii
parlamentare
are
ca efect suprimarea
garan,tiilor
unor drepturi
gi
libeftel
fundamentale, respectiv libeftatea individuald
9i
libeftatea
de exprimare.
.
Pe
cale de consecinlS, norma
propusd pentru
art.72la afi. I
pct.75
depeseste limitele revizuirii
prevazute
de art.
152
din
Constitulie
si nu
poate
fi
acceptata.
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 54/64
l\4ONITORUL OFICIAL AL
ROMANIEI.
PARTEA l.
Nr. 886/26.X|.2015
6.10. La
art. 96 alin.
(7),
astfel cum
este
propus
la
art. I
pct.
'l02,
dispozilia referitoare la organizarea
unui
referendum
pentru
demiterea Presedintelur
Rominiei in cazul in care inalta
Curte de
Casalie
9i
Justi{ie
hotirigte
condamnarea
pentru
tredare
a
acestuia.
orecum
si cea referitoare
la demiterea din
iunclie a
judecAtorilor
de la inalta Curte de
Casatie
gi
Justilie
care au votat
pentru
condamnarea Pregedinteluiin
cazulin
care
,,poporul,
prin
referendum,
respinge
propunerea
de demitere a
Pregedjntelui" aduc atingere independentei
justitiei.
Supunerea
unei decizii
a
instantelor
de
judecata
unui
,,control
popular"
exercitat
prin
referendum infrange
orice
regule
a
statului de
drept fecand inutild
astfel
recurgerea
la
justitie.
Intrucat independenla
justiliei
reprezinte,
potrivit
art.
152
din
Constitulie,
o valoare care nu
poate
fi
afectate
prin
revizuire,
solutia legislative
propusa
prin proiect
nu
poate
fi acceptata.
6.11. Modificarea raportului
dintre Guvern
gi
Parlament,
prin
prevederea,
in
cuprinsul art. 102 alin.
(2),
astfel cum este
propus
la
art.
lpct. 110,
a
subordonerii Guvernului fate
de
Presedintele
Romaniei care ii incredinteazd mandatul.
gi prin
prevederea,
in cuprinsul art. 103
alin.
(1), propus
la
pct.
111, a
numirii
membrilor Guvernului de citre'Pregedintele
Romaniei,
Guvernul rdspunzand numai
in
fafa
acestuia
[art.
109
alin.
(1),
propus
la
pct.
1151
poate
fi interpretatd
ca semnificand situalia
caracterizate de
doctrind drept
,,falsd
revizuire sau fraud6
constitutionale"5,
adica
,,o
modificare a regimului
politic
consacrat in texul inilial
al Constitu{iei
fara
a se schimba in mod
corespunzdtor
si cadrul constitulional".6
In
sistemul constitulional actual este
,,institutionalizat
modelul
executivului
bicefal
sau dualist",
potrivit
cdruia
,,puterea
executivd
este
repartizata
echilibrat
intre
geful
statului
gi
Guvern":7
Prin
normele
propuse
insa,
conceptia
legiuitorului
constituant este radical modificatd, Presedintele Romaniei
conducand
,,Autoritatea
Executivd
a statului roman" si
raspunzend
..in
fata
poporului
pentru
buna
func ionare
a
Guvernului
gi
a
tuturor
institutiilor
publice
care
compun
Autoritatea Executivd
a
statului",
astfel
cum prevede
art.80
alin.
(1)
9i
(3),
propus
la
art.
I
pct.
86.
Prin urmare,
o astfel de modificare a raportului dintre
autorita(ile
publice genereazd
modificari esentiale in cadrul
regimului
politic
actual consacrat
de
Constitutie,
putand
fi
interpretatd ca incelcend limitele revizuirii.
6.12. Referitor la norma
propusd
la
art.
I
pct.
115,
pentru
art. 109 alin.
(2), potrivit
cdreia
rdspunderea
penale
a membrilor
Guvernului
urmeazd a fl stabilitd
prin
lege,
precizdm
ci
o solulie
legislativd similard,
propuse
intr-un alt
proiect
de
revizuire,
a
fost
decfarata
neconstitulionali
prin
Decizia N.
79912011 a
Cu4ii
Constitulionale. Astfel, Curtea
a relinut
ce
actuala
consacrare constitutionala
a
dreptului
Camerei
Deputalilor,
Senatului si
Presedintelui
Romeniei de a cere
urmerirea
penalA
a
membrilor Guvernului
pentru
faptele sdverglle
in
exerciliul
functiei
lor
Qonstituie,
din
perspectiva
membrilor Guvernului, o
garanlie
constitutionala de
'ardin
procedural,
menitd
se
ocroteasce inbresul
public,
gi
anume realizarea actului
de
guvernare prin
exercitiul mandatului.
Cu alte cuvinte,
prevedeile
aft.
109
alin.
(2)
din Constitulie
instituie
o
mAsurd de
proteclie
a
mandatului exercitat
de
membrii Guvernului, avend deci
caracterul obiectiv
al unei
garanlii
constitulionale
a
libefteli
individuale a
persoanei
care ocupA funclia de demnitate
publica
gi
a
dreptului sdu la aperare. Or,
prin
abrogarea
dispozitiilor
mentionate
garantia
constitutionalA
esi.e
suprimatd,
imprejurare
ce
este de naturd
a incelca
prevederile
aft. 152 alin.
(1)
din
Constitulie.
6.13. La
art.
I
pct.
139, referitor la
textul
propus pentru
art. 125
alin.
(1),
intrucat inamovibilitatea
judecdtorilor
constituie
o
garantie
a rcalizetii
principiului
independenlei
justitiei,
eliminarea normei
cu
privire
la
acest aspect nu
poate
fi
acceptatd, intrucat
depegegte limitele revizuirii Constitutiei
consacrate de
art. 152 alin.
(2)
din Legea fundamentald.
6.14.
Norma propusa
la
art.
I
pct.
146 pentru
art.
131
alin.
(1),
prin
eliminarea
referirii
la
apaerea,
de
catre
Procuraturd
(actualul
l\4inister Public), a drepturilor si libertdtilor
cetetenilor. incalce
limitele revizuirii.
prin
suprimarea
unei
garantii
a
drepturilor
si libertdlilor.
7. Din
analiza
proiectului,
sub aspectul
respectdrii limitelor
revizuirii Constituliei,
reiese cd cele mai
importante
dispozilii
ale acestuia se situeaza dincolo de
,,hotarul"
stabilit
prin
prevederile
atl.
152
din
Legea fundamentale. intrucat
readucerea respectivelor
dispozilii
intre
limitele statornicite
prin
Constitu,tie nu este
posibil6
fdr6 a afecta conceplia
generald
a
proiectului,
rezulte
ca acesta nu
poate
fi
promovat
in forma
oroDuse.
Cu
toate
acestea,
precizem
cd, si in situatia in care s-ar avea
in
vedere
reformularea proiectului
in
scopul respectdrii limitelor
revizuirii, existe suficient de multe dispozitii care,
fard
a depasi
aceste limite, nu
pot
fi
promovate
in forma
propuse,
fie
pentru
ca
instituie solutii legislative inacceptabile sub aspectul
respectdrii
principiilor pe
care
se
fundamenteaze statul
de
drept, fie
pentru
cd
nu
se
coreleaza
cu
reglementerile Uniunii Europene
gi
cu
tratatele
internationale
la
care
Romania
este
parte,
fie
pentru
ci
depdgesc cadrul reglementerii fundamentale, cuprinzand norme
care
nu au caracter
de
principiu
sau
de
generalitate gi
care
nu
trebuie se
se regeseasce la nivelul Legii fundamentale, astfel
cum
se va reliefa
in
cele ce urmeaza.
8. Cu
privire
la texlul
propus
la art.
I
pct.
2
pentru
art.
1
alin.
(4),
precizam
cd
principiul
consacrat
de
dreptul
constitulional
este
acela al
separa iei
gi
echilibrului
puterilor
in
stat,
9i
nu al separaliei
gi
echilibrului
,,autoritdlilor
statului',
aga cum se
prevede
in
proiect.
In acest context,
precizem
cd
autoritdtile statului sunt acele
persoane
juridice
de drept
public
prin
care
puterea
se
exercitd in stat. Asa cum s-a subliniat in
doctrinds, cele lrei func,tli
principale
ale
puterii
sunt
funclia
legislativd, cea executive
9i
funclia
judec;toreasca.
Precizem
cd textul face referire la autoriteli care exercita
funclii
ce nu
pot
fl asociate cu
,,puterea
de stat"
(autoritatea
mediatica, financiard,
electorald, statistica,
moralS sau stiintifica).
9. Cu
privire
la art.
I
pct.
7,
ptecizAm
cd
norma
propusd
pentru
art.3.1. alin.
(1)
ridice
problema
succesiunii
statelordin
punct
de vedere al dreptulul internalional,
problema
carc
apare
atunci cand au loc modificeri
teritoriale care conduc la aoaritia
unor
noi state.
.Mutatiile
pe
care
un teritoriu este susceptibil sa
le sufere si care
dau
nastere unor situatii calificate
in
dreotul
international drept
<succesiune>9
sunt: reunirea mai
multor
state
intr-un singur stat, dezmembrarea
unui stat; separarea
sau
secesiunea
gi
transferul de teritorii. Statul succesor
nu
este un
simplu
mogtenitor al drepturilor si obligaliilor
statului
predecesor.
In
prezent,
in
dreptul internalional
contemporan, succesiunea
statelor este
reglementate
prin
Convenlia referitoare
la
succesiunea statelor
la
tratate,
adoptata la Viena in anul 1978
gi
prin
Conventia
referitoare la succesiunea statelor
in
ceea ce
privegte
bunurile, arhivele
Si
datoriile, adoptatd
la
Viena in
anul
1983.
Mai
mult, Guvernul Romdniei a .incheiat
intelegeri
5
Cfistian lonescu,
Tratat
de
drcpt
constitulional
contenporan,
editia
a
2-a, Editura C. H. Beck, Bucuregti, 2008, pag. 204.
7
C. lonescu,
ftalat
de drep constitulional contemporan, edilia a 2-a, Editura
C.H. Beck, Bucuregti, 2008,
pag.
819.
8
Mihai
Conslantinescu,
loan
l\,4uraru,
Antonie lotgovan, Revizuirea
Constitulei
Romaniei-
Explicatii
Si
comentaii, Editu|a Rosetti, Bucuregti, 2003,
pag.
5.
e
Raluca
1\4iga-Besteliu
,
Drept intenalional
public,
vol. I, Edit'rra All Beck, 2005,
pag.
41
ii
urm.
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 55/64
I\4ONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI.
PARTEA I. Nr.
886/26.XI.2015
referitoare
la acest
aspect, cum ar
fi
Protocolul
Romaniei
si Guvernul Republicii
Croalia
privind
la acordurile
incheiate
intre
Romania
si Republica
Federativa
lugoslavia.
semnat
la
Bucuresti
la
5 martie
aprobat
prin
Hotararea
Guvernului nr.951/2004.
Prin
roman nu
poate
fi
continuatorul statului
national
si
in text,
asa
cum se
propune prin proiect.
Avand in
vedere ce
alin.
(2)
din
proiect prevede
ce,,poporul
si
actioneazd necontenit
si
pasnic,
pentru
Pakiei
(...)
cu respectarea
prevederilor
tratatelor
si
ce modalitdtile
de modificare
a
admise
de dreptul international
contemporan
sunt
modificdrile
intervenite
ca urmare
a
procesului
decolonizare;
desprinderea
unor teritorii
de
la
un stat
si
sau unor
State independentel2;
alaturarea la
alt stat ori aletutarea
unor slate, in intregul
lor, la
state13. Indiferent,
inse.
de modalitatea
de dob6ndire
sau
modificare
a teritoriului,
admisi
de
dreptul international,
se aibd ca fundament
consimtimantul
liber
al
populaliei
care locuiegte
pe
teritoriul in
cauzila.
caz contrar,
s-ar
incalca
cel
putin
doua dintre
principiile
ale
dreptului international,
qi
anume: neamestecul
treburile
interne
ale
altor state
gi
dreptul
popoarelor
la
Prin urmare,
referirea, in cuprinsul
normei, la
poporului
roman
pentru
,,Reintregirea
Patriei"
vine
in
cu
principiile
dreptului international.
10. Norma
propusd
la art.
I
pct.
9
pentru
art.
5 alin.
(1
.3)
se
la
,,genocidul
antiromanesc
de dupd
1944", fere
ca
sd fie circumscrisa vreunei
definitii care sd facd
stabilirea
criteriilor
pe
baza cerora s-ar
putea
realiza
la
genocid".
11. La
art.
I
pct.
10, referitor
la norma
propusd pentru
art.6
(4)
si
(5), precizem
ca
recensamantul
reprezinte
o
statisticd, astfel incat
nu
poate
avea efect
constitutiv
pentru
anumite categorii
de
persoane,
asa
cum
se
in
Droiecl.
'12,
La
aft.I
alin.
(5),
astfel cum este
propus
la
art, I
pct.
12,
partidelor
drept
,,persoane
juridice
de drept
privat"
nu
corecte in raport
cu statutul constitutional
al acestor entiteti.
cum s-a
precizat
in
doctrindl5,
,,scopul
asocierii in
paftide
se delimiteazd de
scopurile celorlalte asocialii:
scopurile
sunt.
pe
de-o
pade.
formarea si exprimarea
politice
ale cebtenilor. manifestarea
libedetii
politice
a
conturarea si consolidarea
sociefitii
politice
$i,
pe
de
pafte,
ob{indrea
majoritAfi
sufragiilor cefitenilor
pentru
gi
exercitarea
puteii
prin
realizarea
propriului program
13. La art.
I
pct.
14, referilor la norma
propusa pentru
art. 11
(2)
teza finala,
semnalem
faptul
cd,
atat
la
nivel
cat
gi
la
nlvel
nalional,
este
reglementata
incheierii,
de cdtre stat, a unor tratate
care
pot
fi, in
sau
in
parte,
declarate secrele,
ln
mesura
in
care
acest sens, menlionam
faptul
ca,
in
prezent,
Romdnia
este
parte
la
mai
multe
juridice
internationale
care
au ca
obiect de
protectia
informatiilor
clasificate, dintre care
cu titlu
de exemplu:Acordul dintre Guvernul Romaniei
Guvernul Republicii Slovace
privind protectia
reciprocd
a
a
materialelor
gi
a documentelor
secrete de stat,
la Bratislava la 3
septembrie
1999, ratificat
prin
Legea
ff.
'17312000,
si
Acordul
intre
statele
membre
ale Uniunii
Eufopene, reunite
in
cadrul
Consiliului,
privind protectia
informa iilor clasificate
schimbate in interesul
Uniunii Europene,
semnat
la
Bruxelles
la
25 mai
2011
,
ratificat
prin
Legea
nr. 6412013. Menlinerea
prevederii
potrivit
cereia tratatele nu
pot
avea
clauze
secrete
ar
conduce la neindeolinlrea.
de cetre
Romania, a
obligatiilor
asumate
pe plan
international, fiind
in
contradictie
cu
norma
prevazuta
la
alin.
(1)
al aceluiasi
articol.
Mai mult,
art.
17
dln
Legea
nr.
1821>OO2
privlnd
protectia
informaliilor
clasificate,
cu modificdrile
gi
completarile
ullerioare,
enumerd
informaliile
care
intre
in categoria informatiilor
secrete
de stat,
aici regdsindu-se,
inclusiv, relaliile
si
activitetile exlerne
ale
statului roman,
care,
potrivit
legii,
nu
sunt
destinate
publicitdtii, precum
gi
informaliile altor state
sau organizatii
interna,tionale, fate
de
care,
prin
tratate
ori
intelegeri
internationale,
statul roman
s,Fa
asumat obligatia
de
protectie.
14.Laaft. I
pct.
14, referitor
la
art.
11
alin.
(6),
semnalam
cd
solulia legislativd
propusa
ar
implica
o reanalizare a
tuturor
tratatelor internalionale
la
care Romdnja
este
parte, pentru
a
se stabili daci
prevederile
acestora
sunt
sau
nu
sunt
contrare
intereselor nalionale, in
raport cu noile dispozitii
constitutionale.
O astfel de operatiune
juridice
este imposibila atat din punct de
vedere al
principiilor
dreptului
intern
(tratatele
respective facand
deja
parte
din
ordinea
juridicd
nationale),
cat si din
punct
de
vedere al regulilor
dreptului internalional.
Astfel, chiar dacd s-ar
accepta ca o entitate
(nedefinitd
in cuprinsul
normei
propuse)
ar stabili ca anumite
tratate sunt
,,contrare
intereselor
nationale".
supunerea
lor
.,aprobdrii
poporului, prin
referendum nalional,
iniliat
de
cetdleni,
potrivit
legii"
ar
fi imposibila,
intrucal
respectivele tratate
sunt deja
in
vigoare
si
produc
efecte.
Sjngura modalitate
prin
care, eventual, ar
putea
fi
supuse
aprobarii
poporului
aceste
tratate ar fi
prealabila
Ior denuntare,
urmatd de o noud negociere,
semnare
9i
aprobare a acestora,
fapt care ar
putea
reprezenta,
de fapt, o nerespectare de
catre
Romania a obligafiilor
asumate
pe plan
internalional.
15.
La
art.
I pct. 20, semnalam
cd
norma propuse
pentru
art.
17
alin.
(2),
referitoare
la dubla cetelenie, nu
se
incadreaza
tematic
in
obiectul
de
reglementare
al
articolului,
respectiv
,,Cetalenii
romani in streinatate".
Pe de alta
parte,
solutia legislalive
propusd
este cel
putin
discutabila, avand in vedere
cd se impune cetatenilor se decidd
cu
privire
la
sfera
notiunii
de,,interese
ale
Romaniei',
precum
gi
cu
privire
la
compatibilitatea dintre aceste
interese s,i obligaliile
impuse de delinerea unei alte cetatenii
decdt cea rom6nd.
16.
Norma
propuse
la
art.
I
pct.31
pentru
art.31 alin.
(2.1)
este
redactate ambiguu,
formularea
putand
fi interpretata
in
sensul instituirii obligaliei
personalului
salarizat din fonduri
publice
de a
face
publice
toate achizitiile realizate,
solutie
legislativd excesive, in mod
evident.
17.
La art.
32
alin.
(2), astfel cum este propus la
art.
1
pct.32,
semnalSm
ce
eliminarea
posibilitetii
desfagurdrii
invdFmantului intr-o limbd de
circulatie
internalionale gi
in
cadrul
unitatilor de invetamant
de stat constituie o restrangere
a
dreotului la invateturd.
18. Norma
propusd
la
art. I
pct.
33
pentru
art.33 alin.
(1.2),
prin
referirea
la
,,degradarea
congtiin[elor", la
,,intoxicarea
informationald"
gi
la,,supunerea
la conditii de viala degenerative"
este
lipsite de
precizia
gi
claritatea cerute de stilul normativ.
19. Referitor
la
art. 34 alin.
(1),
astfel cum este
propus
la
art. I
pct.
34,
precizdm
ce statul nu
poate garanta
,,dreptul
la
10
ldem,
pag.
147.
1r
De exemplu: despinderea
Norvegiei de Suedia in anul
1905.
r2
Destramarea URSS
9i
a RSF lugoslavia.
13
Cazul celor doud
stale
germane
in anul 1990.
1a
Raluca Miga-Begteliu, Drcpt international
public,
vol.I,
Editura All Beck,
2005,
pag.
147.
15
loan l\,4uraru, Elena
Simina Tendsescu, coodonatori,
Constitulia Ram'niei. Comentariu
pe
afticale,
Editura C. H. Beck, Bucuresti,2008,
pag.84.
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 56/64
I\4ONITORUL OFICIALAL
ROMANIEI,
PARTEA
I,
NT- 886/26.XI,2015
sanatate
fizica si mentale", ci
poate
avea
obligatia de a
lua
mdsurile necesare
penlru
ocrotirea
sanetelii
populatiei,
aga
cum
se
prevede
in
textul actual
al art. 34 alin.
(1).
in
ceea ce
privegte
referirea expresi la
calitatea
hranei,
precizam
cd
aceasta nu este necesard,
intrucat
rezulta
din
prevederea,
in
alin.
(2),
a obligatiei
statului de a
lua masuri
pentru
asigurarea igienei
gi
sanatatii
publice.
Totodatd, mentiondm ca obligatia
statului de
a
lua masuri
pentru
a asigura
,,accesul
cetdlenilor
la alimentalie
naturala, apd
curatd
gi
aer
curat"
prevazuta
in
norma
propusd pentru
art. 34
alin.
(1.1)
rezulte din dispoziliile
art. 35,
potrivit
carora
statul
trebuie
sd asigure
cadrul leg'slativ
pentru
exercitarea
dreptului
oricdrei
persoane
la un mediu natural
sdnetos
9i
ecologic
functional. De altfel,
precizam
cd formularea
propusd
prin proiect
este
discriminatorie.
intrucat
textul
se
referd exclusiv
la
,,cetaleni",
in
vreme
ce
piin
art.35 alin.
(1)
dreptul
la un mediu
sendtos este
iecunoscut, aga
cum
este
gi
firesc,
,,oricerei
persoane"
aflate
pe
teritoriul
Romaniei,
nu doar
cetdtenilor
romani.
20. Cu
privire
Ia
art.34
alin.
(5),
astfel cum
este
propus
la
art.
I
pct.
34,
precizam
ce,
odatd cu aderarea
Romaniei
la
Uniunea Europeand, politica
in
domeniul
cometului
intra
in
competenta exclusive a Uniunii
Europene.
In acest sens,
potrivit
art. 207 din Tratatul
privind
func,tionarea
Uniunii
Europene,
,,Parlamentul
European
gi
Consiliul,
hotdrdnd
prin
regulamente
in conformitate
cu
procedura
legislativa ordinare,
adopta
masurile care
definesc
cadrul
in care
este
pusi
in
aplicare
politica
comerciali
comuni".
in cazul
in
care
trebuie
negociate
s,iincheiate acorduri cu
una
sau
mai
mulle
tari
te4e ori
organiza(ii
internationale, se aplicd
prevederile
art. 207
9i
2'18
din acelagi
tratat. in consecinlS,
interdiclia
prevezuta in
cuprinsul
normei de
la alin.
(5)
al ar|.34
este conlrare
dreptului Uniunii
E u
ropene.
21.
lvlodificarea
art. 44 alin.
(2)
astfel cum
este
propusd
la
art. lpct.46,
in sensul excluderii
mentionerii
posibilitalii
cetAlenilor
strdini
gi
apatrizilor ca,
in
anumite
condilii,
si
poata
dobandi dreptul
de
proprietate
asupra
terenurilor,
nu
poate
fi
acceptata, intrucat acordarea
acestei
posibiliteti
este
necesara
ca
urmare
a
faptului ci Romania
este stat
membru al
Uniunii Europene
cu drepturi si
obligatii depline.
Pentru acest
motiv,
lara
noastrd
trebuie se
respecte reglementerile
tratatelor
Uniunii Europene,
inclusiv
cele referitoare
la asigurarea
liberei
circulatii a
persoanelor (art.
45 din Tratatul
privind
functionarea
Uniunii
Europene). Aceaste
posibilitate
a
fost acordate
prin
Legea de
revizuire a Constituliei'din
anul
2003.
Precizem cd,
analizand
respecliva
norm6, Curtea
Constitulionald,
in
Decizia
nr.
14812003,
a subliniat
urmatoarele:
lntegrarea
Romdniei
in
IJniunea Europeand
presupune
respectarea
dispoziliilor
acquisului
comunitar
privitoare
la libera circulalie
a capitalurilor,
la
drepturile
cezlenilor
europeni de a investi gi de
a
dobendi
bunuri
in
condilii
de egalitate
cu
cetAgnii
romani.
CurTea
ConstitutionaE
observd
cA
posibilitatea
realizArii
acestor
obiective
este ingredi6
de dispoziliile
aft. 41
alin.
(2)
teza
finald
din Constitutia
Romeniei,
pin
care
se interzice
cetegnilor $reini
,i
apatrizilor
sd dobandeascd
dreptul
de
proprietate
asupra
terenurilor.
Pentru inldturarea
acestei
interdiclii
9i
pentru
instituirea unor
garan,tii
ale
dreptului
de
proprietate
private
se
orooune modificarea
aft.
41.
Prima
modificare
vizeazd
denumirea
arTicolului,
in
sensul
cd, in
locul denumirii
,,Protectia
proprie6lii
private",
se
propune
sintagma
,,Dreptul
de
proprietate
privatd".
Cea de-a
doua modificare
vizeazd
chiar alin
(2)
al
arl.
41. in noua
redactare
proprietatea privatd
este
gatantatd
Fi
ocro
E
in
mod egal de lege, indiferent de titular, iar
cetd{enii
strdini
ii
apatrizii
pot
dobendi
dreptul
de
proprietate
private
asupra terenurilor
numai
in
condi,tiile
rezultate din
aderarea la
lJniunea
Europeand
si din alte
tratate internalionale
la care
Romania este
parte,
pe
baze
de
reciprocitate,
in condiliile
prevdzute prin
legea organice,
precum
si
prin
mo|tenire lega6.
Curtea
Constitu,tionald constatd
cd
sunt inscrise in aceaste
noui
redactare suficiente
garan,tii
constitulionale
pentru
exercitarea
acestui drept
ih
conformitate
cu
interesul
general
,i
cu respectarea
prevederilor
acquisului
comunitar".
Pe cale de consecin(d, este
evident cd nu
poate
fi acceptata
modificarea art. 44 alin.
(2),
intrucat se
exclude
posibilitatea
cetetenilor
straini si a
apatrizilor ca,
in
anumite
condilii,
sd
poatd
dobandi dreptul de
proprietate
private
asupra
terenurilor.
22. Normele
din
cuprinsul
art.44 alin.
(17)
$i
(18),
astfel cum
sunt
propuse
la art.
lpct.46,
prin
reglementarea
exproprierii
-drept
sanctiune
pentru
neindeplinirea
anumitor obliga,tii,
vin in
contradictie
cu alin.
(3)
al
art.
44,
rdmas nemodificat,
potrivit
caruia
nimeni nu
poate
fi
expropriat
decat
pentru
cauzd de
utilitate
publicd,
cu dreapta
gi
prealabile
despegubire.
Precizam
ca
o eventuale extindere,
la nivel constitulional,
a
cazurilor in
care se
poate
dispune
exproprierea
ar incdlca
limitele revizuirii
Constitutiei,
prin
suprimarea
unei
garanlii
a
dreptului
la
oroorietate.
in acest context,
precizdm
cd
9i
norma
propusa pentru
art.
44
alin.
(11)
are
ca
efect,
de
fapt, operarea unor exproprien
in ceea ce
priveEte,,baza
materiale
a autoritdlilor
9i
institutiilor
oublice".
23.
La aft. I
pct.
47, referitor
la art.
45
alin.
(4),
apreciem
c5
solulia
legislativd
privind
prevederea
competenlei
exclusive a
instantelor
judecatoregti
de
a
autoriza
desfdgurarea
de activitati
economice
nu
se
justificd,
intrucat
excedeazd
functiei
judiciare
pe
care o indeplinesc
respectivele
instanle.
24. Semnaldm
ce denumirea
propusd
la
art.
I
pct.48 pentru
art. 46.1,
9i
anume
,,Dreptul
la locuinta",
nu este in concordanta
cu
prevederile
art.31 din Carta
sociald
revizuitd, ratificatd
de
Romania
prin
Legea N.7411999.
Potrivit
Cartei,
in
vederea
asigurdrii
exerciterii
efective
a dreptului
la locuinla,
pa4ile
se
angajeaza
sa
ia
masuri destinate:
sd
favorizeze accesul
la
locuinla
la un
nivel adecvat;
sa
previna si
se
atenueze
lipsa
locuintelor,
in
vederea eliminerii
progresive
a
acestei situalii,
;i
s5
facd accesibil costul
locuinlei
pentru persoanele
care nu
dispun
de
resurse suficiente.
Prin
urmare,
existe
o
neconcordanld
intre denumirea
articolului
gi
conlinutul acestuia,
ceea
ce conduce
la dificultate
in
aplicarea
prevederilor
Cartei.
Precizdm
ca
prin
legea de
ratificare,
Romania a
fecut rezerve cu
privire
la aplicarea
art.31
din Carta.
25.
La
art.49,
astfel
cum este
propus
la
art.
I
pct'
50,
considerdm
cd
prin
modificarea
propuse,
respectiv
inlocuirea
sintagmei
,,copii
gi
tineri"
prin
cuvAntul
,,minori",
se restrange
aria
persoanelor care beneficiaze
de
protec ie.
26. La art.
t
pct.59,
referitor la
art.60,
instituirea
obligaliei
Avocatului
Poporului
ca,
in
raportul
anual, sa
facd
aprecieri
asupra modului de respectare a,,contractului electoral"
de
cdtre
cei alegi
in funclii
publice
excedeazd
obiectului
de activitate
al
acestei
institutii, astfel
cum este
stabilit la
art. 58 alin.
(1)
-
propus
la art. I
pct.
57.
27.
Referitor la
textul
propus
la art. I
pct.
62
pentru
art. 61
alin.
(4),
potrivit
caruia
Parlamentul
este alcatuit
dintr-o singura
Camerd,
semnaidm
ce
o
astfel de
solutie
legislative a fost
prevdzutd
si
in
proiectul
de lege
pentru
revizuirea
Constituliei
asupra
ceruia
Curtea Constitulionale
s-a
pronunlat
prin
Decizia
nr.
79912011.
Cu
aceastd
ocazie,
instanta
de
contencios
constitulional
a aretat
cd aceasld
modificare.
nu
pune
in
disculie
niciuna
dintre limitele
revizuirii
prevdzute
de
aft.
1 52 din
Constitutie,
ci
reprezintd exclusiv
o
opliune
politicd
asupra
cdreia
se vor
pronunla
panicipanlii
la
procedura
de
revizuire
a
Constituliei.
Nu trebuie
ignorate
totuli,
in
exprimarea
acestei opliuni,
tndilia
statului
romen
gi
avantaiele
pe
care
le ofere o stucfura
bicamera6
a
Parlamentului in
raport cu cea unicamerald.
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 57/64
IVONITORUL
OFICIALAL
ROMANIEI.
PARTEA I. Nr. 886/26.XI.2015
57
Cuftea
a
relinut
in acest sens
ce,
in mod tradi(ional,
a avut
o strudure bicameraa.
Aceastd
a forului legiuitor,
consacratd
in
anu|.1864,
prin
dezvoltdtor
al
Conventiei
de la Paris" al
domnitorului
loan
Cuza,
a continuat
sd exlsle sub imperiul
din
1866.
1923
9i
1938.
fiind intreruptd
doar in
regimului
comunist, cand reprezentanta
nationale
era
-
Marea Adunare
Nalionald. DupA revolu,tia
din
1989,
prin
Decretullege
nr.
9V1990 pentru alegerea
ti
a PreFedintelui
Romdniei,
publicatin
Monitorul
al Romdniei,
Partea l, nr.
35
din
18
maftie
1990,
act in
s-au
organizat alegerile
din
mai
1990,
a
fost
formula bicameralismului.
Constitutia din 1991
a
cu unele modificari,
aceastd structurd
a Parlamentului,
cu
prilejul
revizuirii Legii fundamentale
din anul 2003.
in materie,
realizatd cu
prilejul
a
vizat
doar trecerea
la un
sistem
de bicameralism
28. La
ad.. I
pct.
63, referitor
la
art.62,
este
de discutat dace
la un loc de deputat
pentru
organizatiile
apa4inand minorita ilor
nailonale care
nu intrunesc in
de voturi pentru
a
fi
reprezentate
in
Parlament,
in
prezent
de art.
62 alin.
(2),
nu este
de
naturd
a crea
discriminare
intre
cetelenii care
apa(in unor
minoriteti
Avem in vedere
ca, aga cum
s-a
subliniat in
aceastd
prevedere
constitutionala,,permite
unei minoritdli nationale
sa-9i manifeste
in cadrul unei organizatii
reprezentative".
Totodatd, in literatura
de speclalitatelT
s-a retinut cd norma
una
din
modalitetile
prin
care cet6lenii
romani
nalionale i9i realizeazd
propriile
aspiratii,
nationale".
29. La
art. I
pct.
74, referitor
la art. 71 alin.
(2.21,
Vecizem
stabilirea
pedepseiin
cazul sdvArsirii
unor infractiuni nu
poate
prin
norme
constitulionale,
ci
doar
prin
norme de
penal.
Observatia
este valabila
pentru
toate
situatiile
proiectului.
30. La
art. I
pct.78,
referitor la norma
propusd
pentru
art.74,
privind
eliminarea Iimitdrilor referitoare
la
de
reglementare
a iniliativelor
legislative cetdlenesti,
in
prezent
de
art. 74
alin.,
(2),
este discutabile.
cd, in doctrind, s-a
subliniat cd
problemele
fiscale,
caracter internalional,
amnistia
si
gratierea
au
fost
legislative a cetdtenilor
pentru
a
evita
propunerile
legislative demagogicel8.
31. La art. l.pct.83, ieferitor
la
art.79,
semnalem cd
se
schimbarea regimului
juridic
al institu,tiei Consiliul
din organ consultativ
de
specialitate al Parlamentului,
institulie publicd autonome, condusd de un
pregedinte ales
popor.
Prin
aceasti schimbare nu mai este
precis
conturatd
juridicd
a
iiratitutiei
si nici
rolul
exact al acesteia. Pe de
parte,
modalitatea
alegerii
in
acest
fel
a
pregedintelui
pare
excesivd in raport
cu atribuliile
pe
care
32.
La
art.
I
pct.
87, referitor la art. 81 alin.
(1.2),
stabilirea
Programul National
de
Dezvoltare
a
Romaniei a dinamicii
9i
sociali
prevezuti
la lit. a)-k)
este
unei economii
planificate,
si nu economiei
bazate
pe
iniliativd
si
concurenld, aga cum se
prevede
in
cuprinsul
135 alin.
(1),
propus
la
art.
I
pct.
160.
33.
Norma
propuse
la
art. I
pct.
91
pentru
art. 85 alin.
(1)
lit.
k),
prin
instituirea
unei sancliuni radicale
-
dizolvarea
Parlamentului in
cazul nerespectarii
unuitermen destul de
scurt
de 60 de
zile in
care
trebuie sa se
pronunte
asupra respectivelor
proiecte
de lege
-
este
de
naturA
a avea efecte negative
atet
asupra calitdtii actului
de
legiferare, cat
gi
asupra stabilitetii
politice
a terii.
34.
La art.
125
alin.
(2.2),
astfel
cum este
propus
la art. I
pct.
139,
prevederea
sancliunii revocdrii
din
functie
a
.judecdtorilor,,care
s-au fdcut vinovati
de decizii
greglte",
in lipsa
oricdror alte circumstantieri,
este de nature
a afecta
principiul
independentei
judecdtorilor.
35. Norma
propuse
pentru
art.
127
alin.
(5)
la art. lpct. 141,
referitoare la
punerea
la
dispozi,tia
publicului, pe
internet,
a
continutului dosarelor de
judecate,
este de naturi
a
incdlca
dreptul
la
viate
intime, familiald
si
privatd
consacrat
de art. 26 din
Constitulie,
solu ia
legislative
fiind,
pentru
acest motiv,
inacceptabild.
36.
Din redactarea
propuse
la
art.
lpct.
157
pentru
art.
134.8
alin.
(4)-(7)
rezulte
ca Autoritatea Stiintifica ar reprezenta
o
adeverate,,fo4a conducatoare"
a
societAtii, intrucat
programele
asumate
de
candidati, precum
gi
initiativele legislative
si
proiectele
finanlate
de la bugetul
public
national trebuie
sd se
coreleze cu Strategia de
dezvoltare a Romaniei, elaboratd de
respectiva autoritate.
O astfel
de
reglementare, care
conferd
unei autoritali o
putere
supraordonatd tuturor
celorlalte autoriteti
ale
statului,
este in
dezacord cu
principiul
separaliei gi
echilibrului
puterilor
in
stat.
37.
Normele referitoare
la autoritetile locale,
astfel cum sunt
propuse
la art. I
pct.
158,
cuprind
in
detaliu atat modalitatea de
alegere,
cat
si
organizarea
si
functionarea respectivelor
autorite(i. Precizem
cd astfel de reglement6ri trebuie se
se
regaseascd
in
lege,
gi
nu in
Constitufie.
38.
In ceea ce
priveste
instituirea,
potrivit
art. I
pct.
159,
a
,,Asociatiilor
comunitare",
apreciem
cd
aceasta
nu
face decet sa
multiplice
in
mod inutil numerul
de
entiteti care
reprezinte
interesele comunitdlilor locale.
Dincolo de aceasta
observatie trebuie
precizat
c6
instituirea,
la nivelul Legii
fundamentale,
prin
dispozitiile art. 134.84 lit.
j),
a atribuliei
unei entitali
de a organlza
,,manifestalii
de
protest
ale
membrilor"
impotriva
actelor normative, impotriva autoritetilor
publice
sau impotriva
agentilor economici, indiferent de motivul
organizdrii
respectivelor
manifestatii, reprezintd o modalitate
de
instigare
la rezolvarea
pe
calea
,,presiunii
strazii"
a
unor
probleme
care trebuie solutionate
prin
recurgerea la
proceduri
si
mecanisme
de control
prevdzute
de lege. Desigur ce
,,dreptul
de a
orotesta"
este o
comoonenta
esentiald a libertatii
de
exprimare.
inse nu
este
necesare reglementarea,
ca..atribu(ie
a unei entitati,
de,,a
organiza manifestalii
de
protest".
39.
In legeturd
cu textul art.
135
alin.
(2)
lit. d),
propus
la
art.
I
pct.
160,
precizdm
ca
norma nu este
corectd,
intrucat
veniturile obtinute din muncd apartin
prestatorilor.
muncii,
prin
urmare nu
pot
fi
supuse unei
,,distribulii
echitabile" din
partea
statului.
Referitor la Fondul nalional
de
capital distributiv, care
urmeaze
,,se
fie utilizat
pentru
improprietdrirea cetdlenilor
ISrii
cu capital
productiv",
semnalSm
ce
norma
propusd
la
alin.
(2)
lit.
e) tinde
si
aducd
atingere dreptului de
proprietate privatd
al
cetd,tenilor,
garantat
de Constitutie,
precum
gi
proprietelii publice
si
orivate
a statului.
16
I\,4ihai
Constanlinescu, loan
Muraru, lon Deleanu, Florin Vasilescu, Antonie lorgovan, loanVtda, Constitulia
Romeniei- comenha si adnahq,
Regia
,,[,4onitorul
Oflcial", Bucuresti, 1992,
pag.
'139-
17
loan
f,4uraru,
Elena
Simlna Tandsesco, Constilulia Romenlel. Comentariu
pe
articole, Editura
C.
H.
Beck, Bucuresti,2008,
pag.612.
18
l\rihai
Conslantinescu, loan Muraru, Antonie
lorgovan, Revizuirea Constitutiei
Romeniei-
Explicalii
$i
comentaii,
Editura Rosetti, Bucure;ti,
2003,
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 58/64
58
MONITORUL
OFICIALAL ROMANIEI.
PARTEA I, Nr,
886/26.XI.2015
40.
La
art.
I
pct.
161,
referitor
la
art. 135.1, norma de la
alin.
(7)
este
in
contradiclie cu alin.
(9)
al aceluiagi articol,
potrivit
ceruia
sumele sunt transformate in
cote
individuale
si
alocate
orin concursuri de Droiecte.
41. Iniliativa legislative
ceteleneasc; cuprinde reglementarea
unor institulii care,
in
mod normal, nu trebuie
prevezute
in
cuprinsul Legii fundamentale,
cum
ar
fi dispbzijiile
privind
Fondurile nationale
de la
art. 135.1-135.6, astfel
cum sunt
propuse la
art.
lpct.
161-167.
Mai mult, potrivit
proiectului,
respectivele fonduri
ar urma sa func(ioneze
ca
institutii
publice
subordonate
Guvernului,
fere
a se
preciza
calitatea
conducdtorilor
s,i, totodate, a
gestionarilor
acestor fonduri.
42.
La art. I
pct.
171, referitor
la
art. 135.10
alin.
(1),
precizam
cd rezervele internationale
ale unui stat cuprind aur
gi
valutd,
nu
doar aur, cum
gregit
s-a reljnut in text.
43. La art. I
pct.
176,
referitor la
art.
138
alin.
(3),
solulia
de
dizolvare a Parlamentului
este incompletd, deoarece, in aceasta
situalie, lipsegte reglementarea
cu
privire
la sursa de finantare
a cheltuielilor
aferente respectivelor alegeri, in cazul in
care
bugetul nu
este aprobat, iar bugetul
precedent
nu cuprinde
capitole
pentru
astfel
de destinatii.
44.
Norma din
art.
147
alin.
(5), astfel cum este propuse
la
art. I
pct.
185,
potrivit
cereia
poporul poate, prin
referendum
nalional,
se
modifice,
sa completeze sau
sd
anuleze
orice
decizie a Cu4ii Constitutionale,
este
incompatibild
cu
principiile
statului de drept. O astfel
de
prevedere
anuleazd,
de
fapt,
orice
semnificalie
a
deciziilor Cu4ii, lipsindu-le de eficienta necesare.
Precizdm
ca,
asa cum s-a
pronunlat
Curtea Constitulionale
in
Decizia
nr.
112011
,
niciun instrument
juridic
prevdzut
de
Constitulie
nu
poate
fi
lipsit
de eficienld,
golirea
lui de continut
determinand caracterul lui
iluzoriu
€i,
implicit, incdlcarea
pincipiului
constitutional al
statului de drept.
Av6nd
in
vedere observaliile formulate, rezulta ce
prezenta
iniliative ceteleneascd,
prin
amploarea
interventiilor
legislative
care afecteazA conceplia
generale
si caracterul unitar
al
Constitutiei, in
loc sd
aducd
un
plus
de
valoare
actualei
reglementdri,
nu
ar
face
decat
se
favo
zeze
interpreterile
eronate
gi
confuziile cu
privire
Ia
normele
din
cadrul
Legii
fundamentale. Totodate, aga cum s-a ardtat, iniliativa legislativa
nu intruneste conditiile necesare
unei
legi de revizuire
a
Constituliei,
intrucat
depegegte
limitele
impuse
de atl.
152 din
Legea
fundamentalS
si
cuprinde
reglementdri
contrare
principiilor
statului de drept
gi
principiilor
rezultate din tratatele
internalionale la care Romania este
parte,
astfel incat nu
poate
fi
promovatd
in redactarea
propusa.
Pregedinte
dr. Dragog lliescu
Bucuregti, 5 noiembrie 2015.
Nr.
1.198.
Declaratie
Subsemnalii:
'1.
NASTASE GABRIEL, cetelean roman, domiciliat
in
municipiul Bucuregti,
str.
Slt. Popa
nr.
5, bl. 158,
sc.
'1,
et.
4,
ap. 23.
sectorul
5,
posesor
al ce4ii de
identitate
seria
RR
nr
635624, eliberate
la data de 9.09.2009 de SPCEP 55 biroul nr. 3, cod numeric
oerconal
I
550227 400
1
7 4.
2. DIMAPETRICA, cetatean roman,
domiciliatin
municipiul Bucuregti,
gos.
Colentina nr.34, bl.33A, sc.A, et.7,ap.25.
sectorul 2,
posesor
al ca(ii de identitate seria RT nr. 672123, elibeali
la data de 30.10.2009 de SPCEP
52
biroul nr. 2, cod
numeric
personal
I 651
00940041 9,
.
3.
NAE
EMIL-MARIAN, cet5lean roman, domiciliatin municipiul
Bucuregti, str. Ruxandra Mihaela lvlarcu
nr.4,
bl.
85,
sc. 3,
et. 2, ap.49,. sectorul 6,
posesor
?l
ca(ii
de identitate seria RT nr. 61 3296, eliberate la data de
3 l
.10.2008 de SPCEP SO biroul
nr. 3,
cod numeric
personal
1660421463021
,
4.:IAFTA LUCIAN, cetdtean roman, domiciliat in municipiul
Bucuresti, bd. Timisoara nr. 35A, bl.
T9,
sc.
1,
et. 8, ap. 100,
sectorul 6,
posesor
al certii de identitate seria RD nr. 778082, eliberatd
la
data de 5.07.2012 de S.PC.E.P Sector 6, cod numeric
personal
1
570702400430,
5. MOLDOVANU CEZAREL, cetalean roman, domiciliat
in comuna
Plopii-Slevitegti,
satul
Plopii-Sl5vite9ti,
judetul
Teleorman,
poSesor
al ca4ii de
identitate
seria TR
nr. 263579,
eliberate
la
data
de
14.08.2007 de SPCLEP
Turnu MSgurele, cod
numeric
personal
161 01
04043526,
6. FLORESCU GIANI-MIRCEA, cetd.tean
roman,
domiciliatin
municipiul Caracal, intrarea
Buzegti nr. 8, bl. 81, sc. 2,
et. 1,
ap. 5,
judetul
Olt,
posesor
al ce4ii de
identitate
seria
OT nr. 334045, eliberat5
la
data de
2.02.2007 de SPCLEP Caracal, cod
numeric
personal
1721026280801
,
7. ONOFREI GHIOCEL, cetatean roman, domiciliat
in municipiul Bucuregti, sk.
9tirbei
Vodd nr. 97, bl. 25C, sc. A, et. 7,
ap. 20, sectorul
1,
posesor
al ca4ii de identjtate seria
RD nr. 390291
,
eliberate
la
data de 25.06.2004
de Sectia 3 Polilie Bucuregti,
cod
numeric
perso
nal 1490928400232,
8. MOCANU ANDREI-MADALIN, cetetean
roman,
domiciliat
in municipiul Campina,
Str.
Atelierelor nr. 6,
judelul
Prahova,
posesor
al cd4ii de identitate seria
PH nr 870450, eliberatd la data de 5.10.2009 de SPCLEP
Campina, cod numeric
personal
1791011296187
.
9. SEBA CLAUDIA LAURA, cetdtean roman, domiciliatd
in municipiul Bucuregti, str. Plutonier Nedelcu lon nr. 7, bl. 34,
sc. 1,
et.
1,
ap.8,
sectorul 3,
posesoare
a
cdrtii de identitate
seria
RX nr.646896, eliberate la data de
16.01.2005
de SPCEP
Sector
3, cod
numeric
personal
2860106430047,
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 59/64
I\4ONITORUL
OFICIAL AL ROMANIEI,
PARTEA I, Nr.
886/26.XI,2015
59
'
10.
BALACEANU
VlRGlL,
cetdtean
roman,
domiciliatin
municipiul Bucuregti,
Calea 13
Septembrie nr. 103,
b|.99, sc.
1,
4,
ap.
11
,
sectorul
5,
posesor
al cd4ii
de
identitate
seria
RX
nr. 409305, eliberate la
data de 20j2.2013
de
S.PC.E.
p
Sector
5,
numeric
personal
1
56051
3400644,
'1
1.
UNGUREANU
DAN-CONSTANTIN,
cetdlean roman,
domiciliat in municipiul
Campina,
bd. Carol I nr.
88,
bl. 20F, sc.
A,
ap.
12,
judelul
Prahova,
posesor
al
c54ii de identitate
seria PH nr.714751,
eliberata
la data de 4.10.2007
de SpCLEp
personal
1 740113290909,
12.
DUN4ITRESCU
STEFAN, cetatean roman, domiciliat
in
municipiul Bucuresti, str.
Breazanr.6, bl.V24A,
ap.45,
sectorul
3,
al
buletinului de identitate
seria
D.E.
nr.
179784,
eliberat la
data
de 10.07.1987
de Circa
I
Militie Bucuresti.
cod numeric
13.
ENACHE
EMANUEL-LUCIAN,
cetatean
roman, domiciliat
in municipiulAlba lulia,
str. Vasile
Alecsandri
nr. 85E,
judetul
posesor
al certii de identitate
seriaAX nr.584555,
eliberata
la data
de7.11.2014
de SPCLEPAIba lulia,
cod numeric
oersonal
,
14.
DUI4ITRESCU
FLOREA,
cetdlean roman,
domiciliatin municipiul Bucuregti,
bd. Nicolae
Bdlcescu nr.5, et. 7,
ap.50,
1
,
posesor
al
cartii de identitate
seria RR nr.
962246, eliberate la
data
de
25.09.2012
de S.P.C.E.P Sector 1.
cod numeric
1
270404400091,
15. MIHAILA
MlHAl,
cetelean roman,
domiciliat
in
municipiul Bucuregti,
bd. Timisoara
nr.
'101W,
et. 3, ap.
9, sectorul 6,
al
ce4ii
de identitate
serja RX nr. 716295,
eliberate la
data de
21.05.2015
de S.PC.E.P
Sector 6, cod numeric
personal
16. MIHAIL GEORGETA,
cetatean roman, domicillatd
in
municipiul Bucuregti, str. Humuiesti
nr. 4, bl. S1, sc.
3, et. 1,
47, sectorul
5,
posesoare
a ce4ii de identitate
seria RR
nr.
837383,
eliberate
Ia
data
de27.10.2011de
S.PC.E.P Sector 5,
cod
personal
253051 3400430,
17.
COLCEAG FLORIAN,
cetdtean
roman,
domiciliat in
comuna
Mogogoaia,
satul Mogosoaia,
Str.
Vandtorilor
nr.
28,
llfov,
posesor
al
certii de identitate seria lF nr.
120998, eliberatd la data
de 18.08.2006
de SPCLEP Buftea. cod numeric
1
51
031
7400091.
18.
COLCEAG
DORINA-OLGA, cetd,tean
roman, domiciliate in
comuna Mogogoaia, satul l\4ogo9oaia,
Str. Vandtorilor
judelul
llfov,
posesoare
a ce4ii de identitate
seria lF nr. 120997,
eliberata la data
de
18.08.2006
de SPCLEP Buftea, cod
personal
254041 5400545,
'19.
VOICU
MlHAl, cetatean roman,
domiciliat in municipiul
Bucuregti, str. lon
Urd5reanu nr. 1, bl. P29, sc. 1, et.
5, ap. 22,
5,
posesor
al
ce4ii de identitate
seria RR nr.661776,
eliberate la data de 3.05.2010
de SPCEP 55 biroul
nr. l,
cod
numeric
1
520901 100094.
20. VOLF
LUIZA-TANTA, cetetean
romen, domiciliatd in
municipiul
Bucuregti,
Str. Barierei N.27,
ap. 1, sectorul 1,
a ca4ii de identitate seria
RR
nr.
560128, eliberatd
la data de 25.02.2009 de
SPCEP S1 biroul nr. 3, cod numeric
2620827 2000 I 5.
^,
ni',rl
21.
HALIN GHEURGHE,
cetdlean roman, domiciliat
in
municipiul Bucuregti, Str. Preciziei nr.
16, bl. F3, sc. 1, ap.
11,
6,
posesor
al ce4ii de identitate
€eria RX nr. 591259,
eliberata la data de 9.10.2014
de S.PC.E.P. Sector 6, cod numeric
1
59021 9400564.
22.
TRASpA CRISTIAN,
cetdlean roman,
domiciliat
in
municipiul Bucuregti, str.
Oldnegti
nr.4,
bl. 43A, sc. 1, et. 5, ap. 30,
posesor
al
ce4ii
de
identitaie seria RR nr.
688076, eliberatd la data de 23.06.20'10
de SPCEP 36 biroul nr. 4, cod
person4
1
67
06244
1 6032,
23. AVRAMUTA
CEZAR-CATALIN, cetetean roman,
domiciliat in oragul Voluntari, Drumul Potcoavei nr.
532,
vila
2,
judelul
posesoral
ce4ii de identitate
serialF N.246012, eliberat;
la data
de
18.02.20'10 de SPCLEP Voluntari, cod numeric
personal
24.
ROTARU
NECULAI, cetdtean roman,
domiciliat in municipiul Barlad, Bd. Primeverii nr. 21,
jude(ul
Vaslui,
posesor
al
de
identitate
seria VS nr. 262023,
eliberctd la data de 1.11.2005
de SPCLEP
Barlad,
cod
numeric
personal1490621253120,
25. MOLDOVAN
CIPRIAN, cetalean roman, domiciliatin
comuna Sendulegti, satul Sdndulegti,
nr.
381,
judelul
Cluj,
posesor
cd4ii
de
identitate
seria
KX
nr.
578962, eliberata
la
data de 31.10.2007 de SPCLEP Turda, cod numeric
personal
26. lLlE MARIAN,
cetatean roman, domiciliat
in
municipiul
Bucuregti,
str.
Sg.
lon
lriceanu nr. 20, bl. 132, sc. A, et. 4,
15, sectorul 4,
posesor
al cdrtii
de
identitate
seria
RT nr.
6247 49, elibercl: la data de 30.12.2008 de SPCEP 54 biroul nr. 2,
perso
nal 1500'112400437,
27. POPA ELENA,
cetdlean roman, domiciliatd
in
municipiul
Bucuregti,
str.
Gen. Nicolae C. Dona nr. 5, sc. 2, et. 2, ap. 9,
posesoare
a ca4ii de identitate seria RR nr. 732050,
eliberata
la
data de 18.03.201'1 de S.J.P.C.E.P Sector 1, cod
personal 2620214155221
,
28. BOBOC PETRACHE,
cetelean roman, domiciliat
in
municipiul lagi, str. Saririe nr.
'187,
bl. A1,
ap. 1,
judelul
lagi,
cd4ii de identitate
seriaMZnr.407117, eliberate la
data de'18.06.2015 de Politia
l\4unicipiului
lasi, cod
numeric
personal
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 60/64
60
MoNlroRUL oFIclAL
AL RoMANlEl.
PARTEA
r, Nr.886/26.x1.2015
29. R1SNITA GHEORGHE,
cetetean roman,
domiciliat in oragul
Ocnele Mari, Str. Painilor
nr 1A,
judelul
Valcea,
posesor
al
cd4ii de
identitate seria
VX nr. 139844, eliberate
la data de 1.09.2003
de municipiul
Rdmnicu
V6lcea,
cod
numeric
personal
1341019384194,
30. STANECI-TRASCA
DUMITRU,
ceta,tean
roman,
domiciliat
in
municipiul Rdmnicu
Valcea, str. Gral Ghe.
Magheru
nr.5,
bl. C, sc. C, ap. 9,
judetul
Valcea,
posesor
al
cd4ii
de identitate
seria VX nr. 299083,
eliberatd
la data de 3.10.2007 de
SPCLEP
Rdmnicu V6lcea, cod
numeric
personal
1430201384191,
31. GHEORGHIU
IOAN, cetbtean
roman, domiciliat
in
municipiul
Ramnicu Valcea, str. Mitropolit
Antim
lvireanu nr. 35,
jude(ul
VSlcea,
posesor
al
ca4ii
de
identitate seria
VX nr.
384921,
eliberata
la data de 22.09.2014,
cod
numeric
personal
1391126384196,
32. STANA
STEFAN, cetdtean
roman, domiciliat
in municipiul
Turda, str. Gheorghe
9incai
nr. 50,
judelul
Cluj,
posesor
al
car-tii
de
identitate seria
KX nr.
500988,
eliberata la data de
29.08.2006
de SPCLEP
Turda,
cod
numeric
personal
1370311126227,
33. DOBRA
NICOLAE, cetdlean
roman, domiciliat
in municipiul
Sebeg, str. Avram
lancu nr.
14,
judelul
Alba,
posesor
al
ca4ii de identitate seria
AX
nr.
344030,
eliberate la data
de 11.12.2008
de
SPCLEP Sebeg, cod
numeric
personal
1501605014303,
34. CHELARU
NllRClA, cetetean
roman, domiciliat
in
oras,ul
Bragadiru, Prelungirea
Ghencea
nr.45, bl.
C1, sc. B, ap.47,
judetul
llfov,
posesor
al
ca4ii de
identitate seria lF
nr.357412, eliberate
la
data
de
21.05.2013 de SPCLEP
Bragadiru,
cod numeric
personal
1490703400101,
35. COJOCARU CONSTANTIN,
cetdlean
roman, domiciliat
in municipiul Bucuregti,
str. Turda
nr. 116, bl. 36,
sc. A, et. 2.
ap.
10, sectorul
'1,
posesor
al cd4ii de
identitate seria
RR nr 214874,
elibeali
la
data
de
2.07.2002
de Seclia 4
Polilie Bucuresti.
cod numeric personal 1420503400017,
36.
POPOVICI
DENISA,
cetdtean roman,
domiciliata
in municipiul
Bucuregti, Calea
Grivilei
nr. 397, bl.
N, sc. C, et.
1.
ap. 4, sectorul
1,
posesoare
a cd4ii de identitate
seria
RT nr.876120,
eliberata de SPCLEP
Sector
1, cod
numeric
personal
2561109400619,
37. MANEA
DUMITRU, cetetean
roman,
domiciliat Tn municipiul
Bucuregti, str. Barbu
Leutaru
nr.
I,
bl. 23, sc.
A, ap. 50.
sectorul 1,
posesor
al cdrtii de
identitate seria
RR nr. 665108,
eliberate
Ia data
de
10.05.2010
de SPCEP
S1 biroul
nr'
4,
cod
numeric
personal
1560627
400847
,
avand
calitatea de alegdtori,
dectardm
prin prezenta,
pe propria
rdspundere,
cunosc6nd
prevederile
art.
326 Cod
penal.
cu
privire
la falsul
in
declarajii,
ca intelegem
se ne
constituim intr-un
comitet
de iniliativa legislativa
avand
drept scop
promovarea
unui
proiect
de revizuire a
Constitutiei
Romdniei,
in condiliile
prevezute
de
Legea nr.
189/1999
privind
exercitarea
initiativei
legislative
de cdtre cetaleni,
republicata.
De asemenea declaram
in mod expres
ce
nu incdlcdm
prevederile
art.
2
alin.
2
din Legea
nr.
189i
1
999
privind
exercitarea
initiativei legislative de cdtre cetdleni, republicate,
gi
anume ca
nu
suntem persoane alese
in funclie
prin
vot unjversal,
nu
suntem
membri ai
Guvernului,
nu
sunlem
persoane
numite
in funclie de
prim-ministru
sau
persoane
care nu
pot
face
parte,
potrivit
legii
din oartide oolitice.
Declardm totodata
ce ne-au
fost aduse
la cunogtintd dispozitiile
art. 2 alin.
3
din
Legea
nr. 189/1999
privind
exercitarea
ini,tiativei legislative de cetre
cetateni,
republicate,
referitoare la
faptul
ce rdspunderea
pentru
conlinutul
prezentei
declaralii
este
cea
prevezutd
de lege
pentru
inscrisurile
oficiale.
Redactate
gi
editatd
la Mone Gabriela
Olga,
Andrei Aurel
Jean
gi
Asocialii
-
Societate
Profesionald
Notariala, astdzi,
data autentificdrii.
NASTASE
GABRIEL
DIMA PETRICA
NAE
EMIL-I\4ARIAN
TAFTA
Lt'EIAN
MOLDOVANU
CEZAREL
FLORESCU GIANI-MIRCEA
ONOFREI
GHIOCEL
MOCANU
ANDREI-N4ADALIN
SEBA CLAUDIA
LAURA
BALACEANU
VIRGIL
UNGUREANU
DAN-CONSTANTIN
DUMITRESCU
S,TEFAN
ENACHE EMANUEL-LUCIAN
DUI\4ITRESCU
FLOREA
MIHAILA
[,4IHAI
MIHAIL GEORGETA
COLCEAG
FLORIAN
COLCEAG
DORINA-OLGA
VOICU
MIHAI
Declaran i
VOLF LU IZA-TANTA
6f\LIl\
\rntrvn\rnE
TRASCA CRISTIAN
AVRAMUTA CEZAR-CATALIN
ROTARU
NECULAI
MOLDOVAN
CIPRIAN
ILIE
MARIAN
POPA ELENA
BOBOC PETRACHE
RiSNITA GHEORGHE
srANEct-TRAqcA
DUMITRU
GHEORGHIU
IOAN
STANA
9TEFAN
DOBRA
NICOLAE
CHELARU MIRCIA
COJOCARU
CONSTANTIN
POPOVICI
DENISA
MANEA DUMITRU
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 61/64
MONITORUL
OFICIAL
AL ROMANIEI,
PARTEA I, Nr.886/26.XI.2015
ROI\,4ANIA
MtNtSTERUL
JUSTtTtEt
UNIUNEA
NATIONALA
A NOIARILOR
PUBLICI
DIN ROMANIA
CAi,,IERA NOTARILOR
PUBLICI
BUCURESTI
Mone
Gabriela
Olga, Andrei
Aurel
Jean
si
Asociatii
Societate
Profesionald
Notariald
Bucuregti,
bd. Regina
Elisabeta
nr.30, sectorul
5
Operator
de
date cu caracter
personal
nr. 2.993
Licenld de
functionare:
10313.297
din 29.01
.2014
Telefon:
021
.313.68.03;
021
.312.25.59;
0755.0S5.745
Fax: 021.312.68.03
E-mail: [email protected]
INCHEIERE
DE
AUTENTIFICARE
Nr.2.754
3
octombrie
2015
Eu,
ANGHELANDREI,
notar
public,
m-am
deplasat,
la
cerere, astdzi,
la
data de mai
sus,
la
adresa
din
municipiul
Bucuresti,
nr.
2K, et.4,
sectorul 3,
unde am
gdsit
pe:
1. NASTASE
GABRIEL,
cetelean
roman,
domiciliat in municipiul
Bucuregti,
str. Slt. Popa nr.
5, bl. 158, sc.
1,
et.4,
ap.23,
5, identificat
cu cadea
de identitate
seria RR nr. 635624,
eliberate
la
data de 9.09.2009
de SPCEP
55 biroul
nr
3.
cod
personal
1
550227 400
1 7
4,
2. DIMA
PETRICA,
cetetean
roman, domiciliat
in
municipiul
Bucures,ti, sos.
Colentina nr.
34,
bl. 33A, sc.
A,
et.7
,
ap. 25,
2, identifcat
cu cartea de identitate
seria RT nr.
672123,
eliberatit la data de
30.10.2009
de SPCEP
52
biroul nr.
2, cod
personal
165'1 00940041
9,
3. NAE
EN4|L-MARIAN,
cetatean romen,
domiciliatin
municipiul Bucuregti,
str. Ruxandra
Mihaela Marcu nr.4,
bl. 85, sc.
3,
sectorul
6,
identificat
cu cartea
de identitate seria
RT nr.
613296,
eliberata
la data
de 31.10.2008 de SpCEp
56 biroul
3, cod numeric
personal
1660421463021,
4. TAFTA
LUCIAN,
cetatean roman,
domiciliat
in
municipiul
Bucuregti, bd. Timigoara
nr.
35A, bl. T9,
sc.
1,
et. 8, ap. 100,
6,
identificat
cu cartea
de identitate
seria RD nr. 778082,
eliberata la data
de
5.07
.2012 de
S.PC.E.p
Sector
6, cod
personal
1 57 07 02400430,
5.
MOLDOVANU
CEZAREL,
cetdtean roman,
domiciliat
in comuna Plopii-Sldvitegti,
satul
Plopii-slivitesti,
judelul
cu cartea de identitate
seria TR nr 263579,
eliberatd la data
de
14.08.2007
de SPCLEP Turnu Mdgurele,
personal
1
61 01 04043526,
6. FLORESCU
GIANI-MIRCEA.
cetalean
roman, domiciliat
in municipiul Caracal,
intrarea Buzesti
nr.
8, bl.
81,
sc. 2,
et.
1
,
5,
judelul
Olt,
identificat cu cartea
de identitate
seria OT nr.
334045, eliberata la data de
2.02.2007 de SPCLEP
Caracal, cod
personal
17
21
026280801,
7.
ONOFREI GHIOCEL,
cetdtean roman,
domiciliat in
municipiul Bucureqti, str.
Stirbei Vode nr. 97,
bl. 25C, sc. A, et. 7,
sectoiul
1, identificat cu cartea de identitate seria RD
nr.
390291, eliberata la data
de
25.06.2004
de Sectia
3
Politie
numeric
perso
nal 1 490928400232,
8. l\4OCANU
ANDREI-MADALIN,
cetdlean roman,
domiciliat
in
municipiul
Cdmpina,
Str.
Atelierelor
nr.
6,
judetul
Prahova,
cu cartea de identitate
seria
PH
nr.870450,
eliberatii la
data
de
5.10.2009 de SPCLEP
Campina, cod numeric
oersonal
,
9.
SEBA CLAUDIA
LAURA, cetSlean romen,
domiciliate in municipiul Bucuregti,
str. Plutonier
Nedelcu
lon nr. 7, bl.
3A,
1
,
et. 1
,
ap. 8, sectorul
3, identificatd cu
cartea
de
identitate
seria
RX nr. 646896,
eliberate la
data de 16.01.2005 de SPCEP
personal
2860106430047,
10. BALACEANU
VlRGIL,
cetetean
roman, domiciliatin
municipiul Bucuregti, Calea 13
Septembrie nr. 103, bl-
99, sc.
'1,
4, ap.
11,
sectorul
5,
identificat
cu cartea
de identitate seria
RX
nr.
409305,
eliberatd la
data de 20.12.2013 de
S.PC.E.P
cod
numeric
personal
1560513400644,
11
.
UNGUREANU
DAN-CONSTANTIN,
cetelean
roman,
domiciliat in municipiul
Campina,
bd.
Carol I
nr. 88, bl. 20F,
sc. A,
3,
ap. 12,
judetul
Prahova,
identificat
cu cartea
de
identitate
seria PH nr. 714751,
eliberata la data
de
4.10.2007
de
SPCLEP
personal
1740113290909,
6'1
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 62/64
62
NloNtroRUL oFlclAL
AL RoMANlEl.
PARTEA
l, Nr.
886/26.x1.2015
.
12. DUMITRESCU STEFAN,
cetalean roman,
domiciliat in
municipiul
Bucuregti, str. Breaza
nr. 6, bl. V24A, ap. 45,
sectorul
3, identifical cu buletinul de
identitate seria D.E.
N. 179784, eliberat
la
data de
10.07.1987 de Circa 9
Mililie Bucuregti,
cod numeric
personal
1400524400380,
'13.
ENACHE
EMANUEL-LUCIAN, cetetean
roman, domiciliat
in
municipiulAlba lLrlia,
str.
Vasile Alecsandri nr. 85E,
judelul
Alba, identificat
cu cartea de identitate
seria AX nr. 584555, eliberatd
Ia data de 7.11.2014
de SPCLEP Alba
lulia, cod numeric
oersonal'1 75092501
031 1.
14. DUMITRESCU FLOREA,
ceti[ean
romdn, domiciliat
in municipiul
Bucuregti, bd.'Nicolae Balcescu
nr.
5, et. 7, ap. 50,
sectorul 1,
identificat cu cartea de identitate
seria RR nr.962246,
eliberata
la data de 25.09.2012
de S.PC.E.P
Sector 1, cod
numeric
personal
127 0404400091
,
15. MIHAILA
MlHAl, cetelean romAn, domiciliat
in
municipiul
Bucuregti,
bd. Timigoara
nr. 101W, et. 3,
ap. 9, sectorul
6,
identificat cu cartea
de identitate seria
RX nr.716295,
eliberatd la data
de
21.05.2015 de
S.PC.E.P. Sector
6, cod numeric
personal
1771005461512.
16. MIHAIL GEORGETA,
cetetean roman,
domiciliate in
municipiul
Bucuregti, str. Humulesti
nr.4, bl.
S1, sc. 3, et.
1,
ap.
47, sectorul 5, identificatd
cu cartea de
identitate seria
RR nr.837383,
eliberate h
data de 27.10.20'11
de S.P.C.E.P
Sector
5,
cod
numeric
personal
253051
3400430,
17.
COLCEAG
FLORIAN,
cetatean roman, domiciliat
in
comuna
Mogogoaia,
satul
Mogogoaia, Str.
Vanatorilor
nr. 28,
judetul
llfov, identificat
cu cartea de
identitate seria
lF nr. 120998, eliberata
la
data de 18.08.2006
de SPCLEP
Buftea, cod
numeric
personal
1
51
031
7400091,
18. COLCEAG DORINA-OLGA,
cetStean
roman, domiciliate
in comuna Mogogoaia,
satul
Mogogoaia,
Str. Vanatorilor
nr. 28,
judetul
llfov,
identificata cu cartea
de identitate
seria lF nr.
120997, eliberata
la
data de
18.08.2006
de SPCLEP
Buftea, cod
numeric
personal
25404 1 5400545,
19. VOICU
MlHAl, cetetean
roman, domiciliat
in municipiul
Bucuregti,
str.
lon
Urd6reanu
nr. l, bl.
P29, sc.
1, et. 5,
ap.22.
sectorul
5,
identificat cu cartea de
identitate seria
RR
nr. 661776,
eliberate
la data
de 3.05.2010
de SPCEP
55
biroul
nr.
1, cod
numeric
personal
1
520901100094,
20. VOLF LUIZA-TANTA,
cetSlean
rom3n, domiciliate
in
municipiul
Bucuregti, Str.
Barierei N.
27,
ap. 1, sectorul
1.
identificata cu cartea
de
identitate
seria
RR
nr. 560128,.
eliberatd
la
data de
25.02.2009
de
SPCEP
S1
biroul
nr.
3,
cod numeric
personal
262082720001
5,
21. BALIN GHEORGHE,
cetdlean
romAn,
domiciliat
Tn
municipiul
Bucuregti, Str.
Preciziei
nr.
'16,
bl. F3,
sc. 1, ap.
11,
sectorul 6, identificat
cu cartea de
identitate seria
RX nr. 591259,
eliberate
la data de
9.10.2014 de
S.PC.E.P
Sector
6,
cod numeric
personal
1 59021 9400564,
.
22. TRASCA CRISTIAN,
cetd,tean
romAn, domiciliat
in municipiul
Bucuregti, str. Olinegti
nr. 4, bl. 43A,
sc.
1,
et. 5, ap. 30,
sectorul
6, identificat
cu cartea de-identitate
seria
RR nr. 688076,
eliberata
la
data de 23.06.2010
de SPCEP
SO
biroul
nr. 4, cod
numeric
Dersonal
167 062441
6032,
23:AVRAMUTA
CEZAR-CATALIN,
ceGtean
roman, domiciliat
in
oras,ul
Voluntari,
Drumul
Potcoavei
nr.
532,
vila 2,
jude{ul
llfov, identificat
cu caTtea de
identitate seria
lF nr.
246012, eliberaft
la data
de 18.O2.2010
de SPCLEP
Voluntari,
cod
numeric
personal 1670207030022,
24. ROTARU
NECULAI,
cetatean
roman, domiciliat
in municipiul
Birlad, Bd.
Primdverii
nr. 21,
judelul
Vaslui,
identificat
cu cartea de
identitate seria
VS nr.262023,
eliberat5
la
data
de
1.1'1.2005
de
SPCLEP
Barlad,
cod
numeric
personal
1490621253120,
25. MOLDOVAN
CIPRIAN,
cetetean
roman,
domiciliat
in comuna
Sinduleqli,
satul
Sdndulegti,
nr. 381,
judelul
Cluj,
identificat cu cartea
de
identitate
seria
KX nr. 578962,
eliberata
la data
de 31.10.2007
de
SPCLEP
Turda, cod
numeric
personal
1760727126191.
26. lLlE
MARIAN, cetalean
roman, domiciliat
in municipiul
Bucuregti,
str.
ap. 15, sectorul
4, identificat
cu cartea
de identilate
seria
RT nr. 624749,
elibetatal
nr. 2. cod numeric
oersonal
1500112400437,
Sg. lon lriceanu
nr. 20, bl.
132, sc. A, et. 4,
la data
de 30.12.2008
de
SPCEP 54 biroul
22.
pOpA
ELENA, cetdlean
romAn,
domiciliatd
in municipiul
Bucuregti,
str. Gen.
Nicolae C.
Dona nr. 5,
sc. 2, et. 2,
ap
9,
sectorul
1, identificata
cu cartea de
identitate seria
RR
N.732050,
eliberatd
la
data de 18.03.2011
de S.J.P.C.E.P
Sector
1, cod
numeric
personal
2620214155221
,
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 63/64
I\4ONITORUL
OFICIALAL
ROMANIEI,
PARTEA
I, Nr.
886/26.XI.20.15
63
28. BOBOC
PETRACHE,
cetatean
roman,
domiciliat
in municipiul
lagi, str.
Sdrerie
nr.
'182,
bl.
A1
,
ap.
1
,
judetul
lasi,
cu cartea
de
identitate
seria
l/z
nr.407117,
eliberatii
la data de 18.06.201s
de
polilia
Municipiului
lasi, cod
numeric
tsonal
1 4602
1
5227 7
81,
29.
RigNlTA
GHEoRGHE,
cetdtean
roman,
domiciliatin
orasul Ocnele Mari,
Str.
painilor
nr. 1A,
judetulvalcea,
idenfificat
cartea
de
identitate
seria
VX
nr. 139844,
eliberate la data
de
1.09.2003
de municipiul
Ramnicu
Valcea,
cod numerjc
personal
30. STANECI-TRA9CA DUMITRU, cetetean roman, domiciljat
in
municipiul Ramnicu.Velcea, str. Gral Ghe.
N,,lagherLl
5, bl. C,
sc. C, ap.
9,
judetul
Valcea, identificat
cu cartea
de identitate
seria VX
nr
299083,
eliberatd
Ia
data de
3.10.2002
de
Rimnicu
Vdlcea,
cod numeric
personal
1430201384191.
31.
GHEORGHIU
IOAN,
cetdlean
roman,
domiciliat
in
municipiul
Ramnicu
Vdlcea,
str.
Mitropolit Antim
lvireanu
nr.
35,
Valcea,
identificat
cu cartea
de identitate
seria
VX
nr.
384921, eliberate
la
data de
22.09.2014,
cod numeric
oersonal
32.
STANA
$TEFAN,
cetalean
rom6n,
domiciliat in
municipiul
Turda, str.
Gheorghe
$incai
nr. 50,
judeful
Cluj, identificat
cartea
de
identitate
seria
KX
nr.500988,
eliberatd
Ia data
de 29.08.2006
de
SPCLEP
Turda,
cod numeric
personal
.
33. DOBRA
NICOLAE,
cetdlean roman,
domiciliat
in
municipiul Sebeg,
str.
Avram
lancu
nr 14,
jude{ul
Alba, identificat
cu
identitate
seriaAX
nr.
344030, eliberata
la
data
de
'11.12.2008 de
SPCLEP Sebes, cod numeric personal 1s01605014303,
34. CHELARU
MlRClA,
cetelean
roman,
domiciliat
in orasul
Bragadiru, Prelungirea
Ghencea
nr.
45, bl.
Cl
,
sc. B, ap.
47
,
llfov,
identificat
cu
cartea
de
identitate
seria lF nr.
357412,
elibeta]d. la data
de 21.05.201g
de SPCLEp
Bragadiru,
cod
personal
14907034001
01.
35.
COJOCARU
CONSTANTIN,
cetatean roman,
domiciliat
in municipiul
Bucuresti,
str.
Turda nr.
116,
bl. 36,
sc. A, et. 2,
10,
sectorul 1,
identiflcat
cu cartea
de identitate
seria RR
nr. 214874,
elibera? la data
de 2.07.2002
de
Seclja 4
politie
Bucuresti,
numeric
personal
1420503400017,
36. POPOVICI
DENISA,
cetelean
roman,
domiciliatd in
m0nicipiul Bucuresti,
Calea
Grivitei nr. 397,
bl. N, sc. C,
et. 1,
sectorul
1, identificate
cu
cartea de identitate
seria
RT nr.
876120, eliberatd
de SPCLEP
Sector 1,
cod numeric
personal
37. MANEA
DUMITRU,
cetdtean
roman,
domiciliat in
municipiul Bucuregti,
str.
Barbu Ldutaru
nr.
8,
bl.
23,
sc.
A,
ap.
50,
1,
identificat
cu cartea
de identitate
seria RR nr.
665108,
eliberatd la data
de
'10.05.2010
de SpCEp S1
biroul
nr.
4.
cod
personal
1560627
400847
,
in
temeiul an.
12 lit.
B
din Legea nr.
36/1995, republicatd,
SE
DEcLARAAUTENTIc
PREzENTUL iNScRIS,
S-a
perceput
onorariu
in cuantum
de 300 lei
(plus
T.VA.
-T2lei)
prin
Chitanta
N.3.gg|lZOjS.
Notar
public
Anghel
Andrei
Prezentul
duplicat s-a intocmit
in
7
(9apte)
exemplare
de MONE GABRIELA
OLGA, ANDREI
AUREL JEAN
siAsociatii
-
Profesionald
Notariald,
astizi,
data autentificerii
actului,
gi
are aceeagi fo4d
probante
ca
originalul,
I
(un)
exemplar
al
retinandu-se
in
arhiva biroului notarial.
7/23/2019 MO 886 26 11 2015 Modificare Constitutie
http://slidepdf.com/reader/full/mo-886-26-11-2015-modificare-constitutie 64/64
ABONAMENTE
LA
PUBLICATIILE
OFICIALE
PE SUPORT
FIZIC
-
Preturi
pentru
anul
2015
-
Nr.
crt.
Denumirea
publica iei
Numir
de
apari ii
anuale
Valoarc
(WA
9% inclus)
-
lei
12luni
3luni
l luni
1
Monitorul Oficial,
Partea
I
920
1
.310 360
131
2.
l\,4onitorul
Oficial, Partea
l, limba maghiard
60 1.640
150
3. l\.4onitorul
Oficial, Partea
a
ll-a 200
2.460 220
4.
lVonitorul Oficial,
Partea a lll-a
550
470
50
5.
Monitorul Oflcial, Partea
a lv-a
6.600
1.880
170
6.
Monitorul
Oficial, Partea a
Vl-a
laz 1.750
160
7.
Monitorul Oficial. Partea
a
Vll-a
48 600
55
8.
Coleclia
Legisla{ia Romdniei
4 500
130
9.
Colectia.Hotdrari
ale Guvernului
Rom6niei
1z
800
75
NoTA:
Monitorul Oficial,
Partea
I
bis, se
multiplica si se achizitioneaze
pe
baza de comande.
ABONAMENTE
LA
PRODUSELE
iN
FORMAT
ELECTRONIC
-
Preturi
pentru
anul
2015
-
Produs
Abonarnentul
FLEXIBIL
(Monitorul
Oficial,
Partea
l+ alte
3
pa(i
ale
Monitorului Oficial,
la
alegere)
LUnar
Anual
Online/
Monopost
Re ea
Retea
25
Relea
'100
Relea
300
Online/
Monopost
Retea
Retea
Relea
100
Re ea
300
AutenticMO
60
150 380
910
2.000
550
1.380
3.450 8.280
18.220
ExpertMO
'100
250 630
'1
.510
3.320
1.000
2.500 6.250
15.000
33.000
Produs
Abonamentul
COMPLET
(Monitorul
Oficial,
Partea
|
+
toate
celelalte
p54i
al€
Monitorului
Oficial)
Lunar
Anual
Online/
Monopost
Relea
Retea Relea
r00
Retea
300
Online/
Monopost
Retea
Relea
Relea
100
Retea
300
Autenticl\4O
70
180
450
1.080
2.380
650
1 .630
4.080
9.790
21 .540
Experl[,4O
124
300
750
1.800
3.960
1 .200 3.000
7.500
18.000
39.600
Pre,turile
sunt exprimate
in
lei
gi
conlin
ryA.
Mai multe
informatii
puteti
gasi pe
site-ul
wlwv.expert-monitor.ro,
unde
puteti
aplica
online comanda