modelul economic keynesist: venit, consum, economii,...
TRANSCRIPT
![Page 1: Modelul economic keynesist: venit, consum, economii, investițiicosmin-marinescu.ro/wp-content/uploads/2017/05/6... · 2020. 3. 19. · economie. Este vorba, pe de o parte, de fiscalitate](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022053121/60a6196de406b032bc4a4ab5/html5/thumbnails/1.jpg)
CURSMACROECONOMIEProf.univ.dr.CosminMarinescu
1
Modeluleconomickeynesist:
venit,consum,economii,investiții
În 1936, economistul britanic J. M. Keynes publica „Teoria generală afolosiriimâiniidelucru,adobânziişiabanilor”.Aceastălucrareaveasăorientezepoliticile economice ale tuturor guvernelor lumii vreme de peste jumătate desecol.Înesenţă,modelulkeynesistaşeazăîncentrulraţionamentelorsalecerereaagregată. Pentru Keynes, încetinirea performanţelor economice ar fi rezultatulunei cereri agregate insuficiente, iar dezvoltarea producţiei ar trebui stimulatăprin stimularea cererii agregate. Întreaga abordare a lui Keynes se bazează peanumiteregularităţicantitativeces-armanifestaîntrecâtevavariabileeconomicefundamentale:venit,consum,economiişiinvestiţii.
1.Consumul,economisireaşivenituldeechilibru
ÎnteorialuiKeynes,consumulocupăcelmaiimportantrol.Dedusdinsferaanalizeimicroeconomice,consumulestecorelatlascarămacroprintr-ofuncţieacăreivariabilădefinitorieestevenitul.
Funcţiaconsumului
C=f(Y)
𝐶 = 𝐶𝑎 + 𝑐’𝑌 ,undeC=consumşiY=venit.
=>Consumulesteformatdindouăcomponente:
1)Ca=consumulautonom.Acestareprezintăacelnivelalconsumuluicenudepinde de marimea ori dinamica venitului; se manifestă chiar şi atunci cândpresupunemcăvenitularfizeroşiarenaturaunuiconsumdesubzistenţă.
2)c’Y=consumulindus.Esteacelnivelalconsumuluiindusdemărimeaşidinamica venitului.Modul în caremodificarea venitului determinămodificareaconsumuluiestedescrisprinvariabilac’,înclinaţiamarginalăspreconsum.
![Page 2: Modelul economic keynesist: venit, consum, economii, investițiicosmin-marinescu.ro/wp-content/uploads/2017/05/6... · 2020. 3. 19. · economie. Este vorba, pe de o parte, de fiscalitate](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022053121/60a6196de406b032bc4a4ab5/html5/thumbnails/2.jpg)
CURSMACROECONOMIEProf.univ.dr.CosminMarinescu
2
Variabila c’ aratămodificarea consumului antrenată demodificarea cu ounitate a venitului; în raport de consum, c’ este o variabilămarginală şi, prinurmare, ca orice mărime marginală, poate fi calculată prin derivarea funcţieiconsumului.
𝑐’ =∆𝐶∆𝑌
Pe lângăc’,analizacorelaţiilorkeynesistesebazeazăşipeoaltăvariabilă,unadenaturămedie:înclinaţiamediespreconsum.
caratăcâtdinmărimeavenituluireprezintăconsumul.
𝑐 = !!,esterataconsumului.
Funcţiaeconomisirii
Odată cu stabilirea unei anumite corelaţii între consum şi venit, urmareaesteaceeacăîntreeconomiişivenitcorelaţiadevineautomatunaadiacentă.
Atâta vreme cât venitul se compune, pe de o parte, din consum (resursedirecţionatecătreachiziţiadebunuriprezente)şi,pedealtăparte,dineconomii(resursedirecţionatecătreachiziţiadebunuriviitoare),funcţiaeconomisiriivafi:
𝑆 = 𝑌 − 𝐶 = 𝑌 − 𝐶𝑎 – 𝑐’𝑌 = −𝐶𝑎 + 1 − 𝑐’ 𝑌
1 − 𝑐’ = 1 − ∆!∆!
= ∆!!∆!∆!
= ∆(!!!)∆!
= ∆!∆!= 𝑠′ => 𝑆 = −𝐶𝑎 + 𝑠’𝑌
s’ se numeşte înclinaţie marginală spre economisire şi arată cum semodificăeconomiilelamodificareacuounitateavenitului.
s’Ysenumeşteeconomisireindusăşireprezintăacelvolumaleconomisiriiantrenatdeoanumitămărimeşidinamicăavenitului.
![Page 3: Modelul economic keynesist: venit, consum, economii, investițiicosmin-marinescu.ro/wp-content/uploads/2017/05/6... · 2020. 3. 19. · economie. Este vorba, pe de o parte, de fiscalitate](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022053121/60a6196de406b032bc4a4ab5/html5/thumbnails/3.jpg)
CURSMACROECONOMIEProf.univ.dr.CosminMarinescu
3
𝑠 = !!= înclinaţia marginală spre economisire, exprimând cât reprezintă
economisireacaproporţieîntotalulvenitului;senumeşterataeconomisirii.
Întreînclinaţiamarginalăspreconsumşispreeconomisirepedeoparteşiînclinaţiamediespreconsumşi spreeconomisirepedealtăpartesemanifestă,prindefiniţie,următoarearelaţie:
𝑐! + 𝑠! = 1 şi 𝑐 + 𝑠 = 1
=>Atâtînclinaţiamarginalăspreconsumcâtşiînclinaţiamediesuntmărimipozitive şi subunitare. De asemenea, relaţia ce se manifestă între acestearespectăcorelaţiileexistente înmatematică îngeneral întreomărimemarginalăşiomărimemedie.
Exemplu:întrevenitşirataconsumuluisemanifestăorelaţieinversă:oricecreştere a venitului antrenează o creştere a consumului, însă într-o mai micămăsurădecâtcreştereavenitului,ceeacefacecarataconsumuluisăscadă:
𝑐 = !!= !"!!!!
!= !"
!+ 𝑐!=> atunci când Y creşte, Ca/Y scade => c scade
(sauc>c’=>cscade)
Lanivelulrateieconomisirii,evoluţiilesuntuneledesensopus:
c+s=1,cscade=>screşte
𝑠 = !!= !!"!!!!
!= − !"
!+ 𝑠!=>atuncicânds<s’,atunciscreşte
Din punct de vedere grafic, funcţia consumului şi a economisirii sereprezintăînraportdevenitastfel:
![Page 4: Modelul economic keynesist: venit, consum, economii, investițiicosmin-marinescu.ro/wp-content/uploads/2017/05/6... · 2020. 3. 19. · economie. Este vorba, pe de o parte, de fiscalitate](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022053121/60a6196de406b032bc4a4ab5/html5/thumbnails/4.jpg)
CURSMACROECONOMIEProf.univ.dr.CosminMarinescu
4
Panta dreptei consumului este dată de înclinaţia marginală spre consum(c’), deci orice modificare a înclinaţiei maginale spre consum se va reprezentagraficprinmodificarecorespunzătoare(rotirea)drepteiconsumului.
În mod similar, s’ reprezintă panta dreptei economisirii, deci oricemodificare a înclinaţiei marginale spre economisire va determina rotireacorespunzătoareadrepteieconomisirii.
Yr se numește pragul de ruptură al venitului și reprezintă acel nivel alvenituluicaresetransformăîntotalitateîneconomisire.
![Page 5: Modelul economic keynesist: venit, consum, economii, investițiicosmin-marinescu.ro/wp-content/uploads/2017/05/6... · 2020. 3. 19. · economie. Este vorba, pe de o parte, de fiscalitate](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022053121/60a6196de406b032bc4a4ab5/html5/thumbnails/5.jpg)
CURSMACROECONOMIEProf.univ.dr.CosminMarinescu
5
2)Venituldeechilibru
Există 3 modele de analiză ce pun în evidenţă manifestarea echilibruluimacroeconomic,şidecideterminareaunuinivelspecificalvenituluideechilibru.
a)Modeluleconomieiînchiseşifărăsectorguvernamental
Este cel mai simplu model de analiză a echilibrului macroeconomic. Încadrul său, se ignoră prezenţa guvernului în economie, adică variabila fiscală şicea a cheltuilelilor guvernamentale şi se ignoră relaţiile economice externe(importurişiexporturi).
Oag=Cag,Oag=Y=C+S,Cag=C+I
=>laechilibru,I=S
=>Y=C+I=Ca+c’Y+Ip
În teoria keynesistă, investiţiile au natura unei componente autonome,exogene,a cererii agregate;pentruKeynes, investiţiile sunt investiţiiplanificate,fiindindependentedemărimeaşidinamicavenitului;Keynesaratăcăinvestiţiiledecurgdinevaluărileanterioareale întreprinzătorilorşinusuntcorelate înmodnecesarcumărimeasaudinamicavenituluicurent.
Dinacestmotiv,dinpunctdevederegrafic,reprezentareainvestiţiilorsevaface printr-o dreaptă orizontală, cu semnificaţia că volumul investiţiilor esteconstantînraportdemărimeavenitului.
Ca+Ip≝ea=cheltuialaautonomă
=>Y=ea+c’Y=> 𝑌 = !"!!!!
= !"!!
Reprezentarea grafică a venitului de echilibru în modelul unei economiiînchise şi fără sector guvernamental se realizează pornind de la reprezentareagraficăafuncţiilorconsumuluişieconomisirii:
![Page 6: Modelul economic keynesist: venit, consum, economii, investițiicosmin-marinescu.ro/wp-content/uploads/2017/05/6... · 2020. 3. 19. · economie. Este vorba, pe de o parte, de fiscalitate](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022053121/60a6196de406b032bc4a4ab5/html5/thumbnails/6.jpg)
CURSMACROECONOMIEProf.univ.dr.CosminMarinescu
6
b)Modeluleconomieiînchise,cusectorguvernamental
Determinarea venitului de echilibru presupune luarea în considerare, pelângă variabilele anterioare, a acelor variabile specifice prezenţei guvernului îneconomie. Este vorba, pe de o parte, de fiscalitate (existenţa acelui mijlocinstituţional prin care se constituie, în baza constrângerii statului, bugetulguvernamental)şi,pedealtăparte,evorbadepârghiacheltuielilorpublice,prinintermediulcăreiaguvernulsusţine,amplificăcheltuieliletotaledineconomie.
Introducerea impozitării în acest model face să apară o diferenţă întrevenitul total realizat şi venitul disponibil, adicămărimea venitului ce rămâne ladispoziţia factorilor de producţie respectivi şi care se transformă mai apoi înconsumşieconomii.
![Page 7: Modelul economic keynesist: venit, consum, economii, investițiicosmin-marinescu.ro/wp-content/uploads/2017/05/6... · 2020. 3. 19. · economie. Este vorba, pe de o parte, de fiscalitate](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022053121/60a6196de406b032bc4a4ab5/html5/thumbnails/7.jpg)
CURSMACROECONOMIEProf.univ.dr.CosminMarinescu
7
VenituldisponibilYd=Y-T
Înacestecondiţii,sereconfigureazăfuncţiaconsumuluişiaeconomisirii:
C=Ca+c’Yd;S=-Ca+s’Yd
Oag=Cag;Oag=Y;Cag=C+Ip+G
=>Y=C+Ip+G=Ca+c’Yd+Ip+G=Ca+c’(Y-T)+Ip+G=
=Ca+c’Y–C’t+Ip+G
=>Y(1-c’)=Ca-c’T+Ip+G=> 𝑌 = !"!!!!!!"!!!!
c)Modeluleconomieideschise,cusectorguvernamental
Pe lângăvariabileleanterioare, vor fi luate în considerare şi cele specificedeschideriicomercialeexterneaeconomiei:exportul(încalitatedecomponentăaCag) şi importul (în calitate de componentă a Oag –acesta se adaugă pe piaţainternălaofertaautohtonă).
Oag=Cag;Oag=Y+Imp;Cag=C+I+G+E
=>Y=C+Ip+G+En=> 𝑌 = !"!!!!!!"!!!!"!!
3)Multiplicatorulcheltuielilor:magiakeynesistă
În teoria keynesistă, cheltuielile reprezintă forţa motrice prin careeconomiaepusăînmişcare.Atuncicândîneconomieseefectueazăunvolummaimare de cheltuieli, atât pentru bunuri de consum cât şi pentru bunuri deproducţie,acestaestemecanismulprincareîntreprinzătoriivorextindeîngeneralstructuriledeproducţiedindomeniullor.
Reversul este şi el, în acest fel, luat în considerare: o cheltuialămaimicăînseamnăoproducţiemaimică,adicămaipuţinelocuridemuncăşiunnivelmaiscăzut al venitului naţional. Aşadar, pt Keynes, cheia dezvoltării economice segăseşteîndinamicacheltuielilortotaledineconomie.
![Page 8: Modelul economic keynesist: venit, consum, economii, investițiicosmin-marinescu.ro/wp-content/uploads/2017/05/6... · 2020. 3. 19. · economie. Este vorba, pe de o parte, de fiscalitate](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022053121/60a6196de406b032bc4a4ab5/html5/thumbnails/8.jpg)
CURSMACROECONOMIEProf.univ.dr.CosminMarinescu
8
Acest tip de raţionament este cunoscut în economie sub denumirea de„principiul multiplicatorului keynesist”. Terminologia provine din recunoştereamanifestării unui efect de antrenare a oricărei cheltuieli suplimentare ce seefectueazăîneconomie.
În teoria keynesistă, principiul multiplicatorului e dedus la nivelul a 3variabile:lanivelulinvestiţiilor(multiplicatorulinvestiţiilor),lanivelulcheltuielilorguvernamentale (multiplicatorulbugetar) şi lanivelul impozitării (multiplicatorulfiscal).
Multiplicatorul investiţiiloresteevidenţiatdeplusuldevenit rezultatprincreştereavolumuluiinvestiţiilorcuounitatemonetară.
𝐾𝑖 =∆𝑌∆𝐼
=𝜕𝑌𝜕𝐼
=1𝑠!
Exemplu: într-o economie în care înclinaţia marginală spre consum ar fic’=0.9(=>s’=0.1),fiecareleudeinvestiţiisuplimentareces-arefectuaarconducelacreştereaproducţieişiavenituluideKi=1/0.1=10ori.
Multiplicatorul bugetar evidenţiază plusul de venit ce s-ar obţine princreştereacheltuielilorguvernamentalecuounitatemonetară.
𝐾𝑏 =∆𝑌∆𝐺
=𝜕𝑌𝜕𝐺
=1𝑠!
=>potrivitmodeluluikeynesist,efectuldeantrenarerezultatdincreştereacheltuielilorpublicearfi,lanivelagregat,identiccuefectulcreşteriiinvestiţiilor.
Multiplicatorul fiscal evidenţiază creşterea producţiei şi a venituluirezultatădinreducereacuounitatemonetarăavolumuluitaxelorşiimpozitelor;este vorba de acel impact al creşterii cererii agregate asupra economiei atuncicândpoliticafiscalăaguvernuluiprevedeoscădereaimpozitelor.
𝐾𝑓 =∆𝑌∆𝑇
=𝜕𝑌𝜕𝑇
=𝑐′𝑠!
![Page 9: Modelul economic keynesist: venit, consum, economii, investițiicosmin-marinescu.ro/wp-content/uploads/2017/05/6... · 2020. 3. 19. · economie. Este vorba, pe de o parte, de fiscalitate](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022053121/60a6196de406b032bc4a4ab5/html5/thumbnails/9.jpg)
CURSMACROECONOMIEProf.univ.dr.CosminMarinescu
9
În condiţiile datelor din exemplul anterior, multiplicatorul fiscal ar fi0.9/0.1=9.ExpresiamatematicăamultiplicatoruluidinmodelulkeynesistconducelaconcluziacăîntotdeaunamultiplicatorulfiscalKfvafi inferiormultiplicatoruluibugetar Kb, iar raportul de mărime dintre aceştia corespunde relaţiei𝐾𝑓 = 𝐾𝑏 − 1 .
De aici şi concluzia lui Keynes referitoare la politicile economice pe careguvernultrebuiesăleadopteînanumitecondiţii,cumarfi,deexemplu,încazulunei recesiuni. Faptul că întotdeauna multiplicatorul bugetar este superiormultiplicatoruluifiscalîlîndreptăţeştepeKeynessăconsiderecă,încondiţiileuneirecesiuni, e mult mai indicată stimularea economiei prin creşterea cheltuielilorbugetaredecâtprinpoveriifiscale.
Astfel, pârghia fiscală s-ar dovedimai utilă atunci când guvernul caută săţină sub control expansiunea cererii agregate, pentru ca dinamica accentuată aacesteiasănusfârşeascăîninflaţie.
Aceastăreţetădetipkeynesistasupracicluluieconomics-aîntinspânăspresfârşitul secolului al XX-lea, când monetarismul a reuşit să pună sub semnulîntrebăriifoartemultedinconcluziileluiKeynes.
4.Abordăricritice:cheltuielilepubliceînseamnăimpozite
Partizanii creşterii cheltuielilor guvernamentale ca remediu pentrurelansarea economică arată că, în absenţa susţinerii cererii agregate de cătreguvern, economia s-ar prăbuşi şi mai mult. Ei recomandă programemasive decheltuieliguvernamentaleîntoatedomeniileîncareguvernulpoateacţionaprinintermediulpoliticilorbugetare.
Problemaesteaceeacăoricecheltuialăguvernamentalăvatrebuiacoperităfieînprezent,prinimpozitemaimari,fieprindatoriepublică(impozitemaimarimaitârziu).Oriceleucheltuitsuplimentardeguvernînseamnăunleumaipuţinînbuzunarul sectorului privat: guvernul cheltuie mai mult, iar sectorul privat vacheltuimaipuţin.
![Page 10: Modelul economic keynesist: venit, consum, economii, investițiicosmin-marinescu.ro/wp-content/uploads/2017/05/6... · 2020. 3. 19. · economie. Este vorba, pe de o parte, de fiscalitate](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022053121/60a6196de406b032bc4a4ab5/html5/thumbnails/10.jpg)
CURSMACROECONOMIEProf.univ.dr.CosminMarinescu
10
Eroarea fundamentalăesteaceeaevidenţiatădeF.Bastiat îneseul„Cesevedeşi cenu sevede”:opiniapublică şi analiştii îşi concentreazăatenţianumaiasupraproiectelorprincareguvernulanunţăcăvaobţinerelansareaeconomiei.
Adeseaeutilizatargumentullocurilordemuncăpecareguvernullecreeazăîn aceste programe. Se neglijează însă impactul economic pe care aceleaşicheltuieli le-ar fi avut dacă ar fi fost realizate de către factorii de producţie lanivelulcăroraveniturileaceleaarfifostlăsateprinneimpozitarealor.
Orice cheltuială guvernamentală poate fi finanţată neinflaţionist fie printaxe şi impozite, fie prin datorie publică (împrumuturi angajate de guvern). Săluăm,depildă,cazulîncarecreştereacheltuielilorguvernamentaleestesusţinutăprintr-ocreştereaimpozitelor.
Efectul nemijlocit va fi evident în cadrului sectorului privat prin scădereastimulentelor productive, prin scăderea producţiei şi a numărului de locuri demuncă,deciprinscădereavenitului total realizat însectorulprivat. Înacestcaz,prin creşterea impozitării, resursele trec într-omaimaremăsură din buzunarulîntreprinzătoruluiprivatînbugetulpublic.
Deaceea,atuncicândeconomiştiicautăsăprezintebeneficiilecheltuielilorpublice, neglijează adesea ceea ce se pierde în realitate în sectorul privat:producţiasectoruluipubliccreşte,iarproducţiasectoruluiprivatscade;vacreştenumăruldeangajaţilastatşivascădeanumăruldelocuridemuncădinsectorulprivat. De aceea, pretenţia că „prin creşterea cheltuielilor publice guvernulcreeazălocuridemuncă”trebuieprivităcureticenţă.
În realitate, prin programele publice finanţate pe seama resurselorsectoruluiprivatserealizează, înprincipal,orealocarearesurselordemuncă încadrulstructuriideproducţie.
Este vorba de creşterea numărului de locuri de muncă implicate inprogramele guvernamentale (ceea ce se vede) şi scăderea ocupării din diversealtesectoarealeeconomiei(ceeacenusevede).
![Page 11: Modelul economic keynesist: venit, consum, economii, investițiicosmin-marinescu.ro/wp-content/uploads/2017/05/6... · 2020. 3. 19. · economie. Este vorba, pe de o parte, de fiscalitate](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022053121/60a6196de406b032bc4a4ab5/html5/thumbnails/11.jpg)
CURSMACROECONOMIEProf.univ.dr.CosminMarinescu
11
Efectuldeevicţiune
Foarteadesea,dindorinţadeanu împovăra fiscal şimaimult economia,guvernelealegsă-şifinanţezecheltuielileprindatoriepublică.Înaceastăsituaţie,guvernulsegăseşte însituaţiaunuidebitorcare împrumutăresursele financiarenecesarepentruacoperireacheltuielilorpubliceînexces,adicăpentrufinanţareadeficituluibugetar(soldulnegativalbugetuluidestat,diferenţadintreîncasărişicheltuieli).
Înceade-adouajumătateasecoluluialXX-lea,deficitulbugetaradevenitorealitate cvasipermanentă pentru guvernele din aproape întreaga lume. Spreexemplu,înEuropaOccidentală,înce-ade-adouajumătateasecoluluialXX-lea,doarrareorişi întâmplătorauexistatţăriîncarebugeteleguvernamentalesănuînregistrezedeficite).
Astfelaavut loccreştereafulminantăadatorieipublice: înprezent,existăţări a căror datorie publică depăşeşte cu mult 100% din PIB, cum a fost cazulțărilorPIIGSdincadrulUniuniiEuropene,caurmareacrizeieconomicedin2009.
Atunci când guvernul se împrumută în vederea acoperirii deficituluibugetar,efectuldirectcaresevamanifestapepiaţacredituluivaficreşterearateidobânzii.
Atuncicândcreditulguvernamentalseadaugăcredituluiprivat,spunemcăpepiaţacredituluiare loccreştereacereriidefonduride împrumut, iarocereredecreditmaimaresevatransfera într-unnivelmaimareal rateidobânzii (ratadobânzii=preţulcreditului).
O rată a dobânzii mai înaltă va reduce stimulentele investiţionale astfelîncât,încadrulmediuluideafaceri,investiţiilevorfimaimici;laoratăadobânziimaimare,uneleproiectedeafacerisevordovedinerentabilesau insuficientderentabile,iarîntreprinzătoriinuvormaipuneînpracticăaceleinvestiţii.
![Page 12: Modelul economic keynesist: venit, consum, economii, investițiicosmin-marinescu.ro/wp-content/uploads/2017/05/6... · 2020. 3. 19. · economie. Este vorba, pe de o parte, de fiscalitate](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022053121/60a6196de406b032bc4a4ab5/html5/thumbnails/12.jpg)
CURSMACROECONOMIEProf.univ.dr.CosminMarinescu
12
Efectuldeevicţiunereprezintăreducereavolumuluiinvestiţiilor(private)caefectalcreşteriicredituluiguvernamentalnecesaracopeririideficituluibugetar.
Elaratăcăşicreştereacheltuielilorguvernamentalealimentateprindeficitdislocăunanumit volumde resursedin sferamediuluideafaceri.Dacă laacestefect se adaugă şi povara datoriei publice, se obţine o imagine şi mai clară aimplicaţiilordepresivealecreşteriicheltuielilorguvernamentale.
Paradoxuleconomisirii
Keynes este economistul ce a făcut din practica economisirii o virtute totmai îndoielnică. Până la Keynes, economiştii clasici au insistat întotdeauna peimportanţaeconomisirii,casursăaformăriicapitaluluişiainvestiţiilor.Nuexistăun altmod de a acumula capital şi de a susţine investiţii, spuneau economiștiiclasici, decât economisirea. În esenţă, economisirea înseamnă retragereaanumitorresursedinsferamijloacelordeconsumşidirecţionareaacestoracătresferamijloacelordeproducţie,cătreproceseledeformareacapitalului.
După multe decenii, Keynes a reuşit să inverseze această logica aargumentului clasic în favoarea economisirii. În prezent, explicaţia keynesistă ecunoscutăsubnumelede„paradoxuleconomisirii”.
PentruKeynes,economisireaeraprivităcao retragereaunor resursedinsferacircuituluieconomicproductiv.Atuncicândoameniialegsăeconomiseascămai mult, conform viziunii lui Keynes, rezltatul va fi o scădere a cererii pentrubunuriledeconsum.
![Page 13: Modelul economic keynesist: venit, consum, economii, investițiicosmin-marinescu.ro/wp-content/uploads/2017/05/6... · 2020. 3. 19. · economie. Este vorba, pe de o parte, de fiscalitate](https://reader033.vdocuments.net/reader033/viewer/2022053121/60a6196de406b032bc4a4ab5/html5/thumbnails/13.jpg)
CURSMACROECONOMIEProf.univ.dr.CosminMarinescu
13
Confruntaţi cu o scădere a cererii, producătorii vor decide scădereaproducţiei şideciaocupării forţeidemuncăşiavenitului. Înnoilecondiţii, laoproducţieşiunvenitmaiscăzut,oameniis-arvedeaînimposibilitateacontinuăriiniveluluidoritdeeconomisire,căci scădereavenitului tragedupăeaşi scădereaeconomiilor. Acesta este „paradoxul economisirii” al lui Keynes: dorind săeconomiseasămaimult,oameniiajungsăeconomiseascădefaptmaipuţin.
Problemaacestuiparadox ilustreazăcelmaibinediferenţeledeconcepţieexistenteîntreteoriaeconomicăclasicăşimodelulkeynesist.
LaKeynes:Y=C+S;
CândScreşte=>scadecerereadebunurideconsum
=>scadproducţiaşivenitul=>scadeS(deundeșiparadoxulinvocat).
Laclasici:Y=C+S;
CândScreşte=>crescinvestiţiile=>crescproducţiaşivenitul
=>creșteS.