modernizarea Şi eficientizarea ÎnvĂŢĂmÂntului …

71
MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI GENERAL Studii de politici educaţionale Institutul de Politici Publice Chișinău, 2016 ISBN 978-9975-4072-5-0

Upload: others

Post on 07-Nov-2021

7 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI GENERAL

Studii de politici educaţionale

Institutul de Politici Publice

Chișinău, 2016ISBN 978-9975-4072-5-0

Page 2: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

Modernizarea şi eficientizarea învăţământului general

Studii de politici educaţionale

Chişinău, 2016

Institutul de Politici Publice

Page 3: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

Această lucrare este publicată în cadrul Proiectului „Observatorul societăţii civile în domeniul educaţiei”, finanţat de către Fundaţiile pentru o Societate Deschisă prin

intermediul Fundaţiei Soros-Moldova şi desfăşurat în parteneriat cu Ministerul Educaţiei

Opiniile expuse în această lucrare sunt ale autorilor şi nu reflectă în mod neapărat poziţia Institutului de Politici Publice, Fundaţiilor pentru o Societate Deschisă,

Fundaţiei Soros-Moldova şi Ministerului Educaţiei

Responsabil de ediţie:Anatol Gremalschi,

doctor habilitat, profesor universitar

CZU 37.091M 84

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII

Modernizarea şi eficientizarea învăţământului general: Studii de politici educaţionale / Inst. de Politici Publice ; resp. ed.: Anatol Gremalschi. – Chi-şinău: S. n., 2016 (Tipogr. «Lexon Prim»). – 70 p.

Apare cu sprijinul financiar al Fundaţiilor pentru o Societate Deschisă prin intermediul Fundaţiei Soros-Moldova, Min. Educaţiei. – 150 ex.

ISBN 978-9975-4072-5-0.

Page 4: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

3Institutul de Politici Publice

Cuprins

Prefaţă ................................................................................................ 51. Cadrul de referinţă al standardelor profesionale ale cadrelor didactice din învăţământul primar, gimnazial şi liceal ...................... 71.1. Reperele conceptuale ale cadrului de referinţă ........................... 71.2. Standarde, indicatori şi descriptori .............................................. 9Domeniul 1. Proiectarea şi pregătirea învăţării ................................ 11Domeniul 2. Mediul de învăţare ....................................................... 15Domeniul 3. Procesul de predare-învăţare-evaluare ........................ 17Domeniul 4. Dezvoltare şi creştere profesională .............................. 21Domeniul 5. Relaţia şcoală-familie-comunitate ................................ 231.3. Instrumentarul de evaluare a cadrelor didactice ....................... 251.3.1. Ciclul evaluării şi dezvoltării profesionale ............................... 251.3.2. Instrumentarul pentru evaluarea anuală internă a cadrelor didactice .......................................................................... 271.3.3. Instrumentarul pentru evaluarea externă a cadrelor didactice .......................................................................... 291.3.4. Recomandări pentru aplicarea cadrului de referinţă la elaborarea instrumentelor de evaluare anuală ............................ 292. Standarde profesionale ale cadrelor didactice din învăţământul primar, gimnazial şi liceal .................................... 332.1. Consideraţii conceptuale ........................................................... 342.1.1. Argument pentru un nou concept de evaluare a cadrelor didactice: evaluarea axată pe dezvoltarea comunităţilor de învăţare .................. 342.1.2. Principii de bază în elaborarea şi aplicarea standardelor profesionale ale cadrelor didactice ............................. 352.2. Standardele profesionale ale cadrelor didactice ....................... 372.2.1. Structura standardelor ............................................................ 372.2.2. Domenii de competenţă, standarde şi indicatori .................... 373. Cadrul de referinţă pentru standardele profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul primar, gimnazial şi liceal .............. 403.1. Funcţiile cadrului de referinţă pentru standardele profesionale ale cadrelor manageriale .................................................................. 413.2. Standarde, indicatori şi descriptori ............................................ 42Domeniul 1. Viziune şi strategii ........................................................ 42

Page 5: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

4Institutul de Politici Publice

Domeniul 2. Curriculum .................................................................... 44Domeniul 3. Resurse umane ............................................................. 47Domeniul 4. Resurse financiare şi materiale .................................... 50Domeniul 5. Structuri şi proceduri ................................................... 53Domeniul 6. Comunitate şi parteneriate .......................................... 554. Standarde profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul primar, gimnazial şi liceal .................................... 574.1. Consideraţii conceptuale ........................................................... 584.1.1. Argument pentru un nou concept de evaluare a cadrelor manageriale ..................................................................... 584.1.2. Contextul aplicării şi funcţiile standardelor profesionale ale cadrelor manageriale .................................................................. 594.1.3. Structura standardelor profesionale ale cadrelor manageriale .................................................................. 624.2. Standardele profesionale ale cadrelor manageriale .................. 644.2.1. Profilul managerului ............................................................... 644.2.2. Sistemul de standarde ............................................................ 67

Page 6: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

4Institutul de Politici Publice

5Institutul de Politici Publice

Prefaţă

Este unanim recunoscut faptul că şcoală reprezintă o comunitate de elevi, părinţi şi cadre didactice, iar imaginea, renumele şi prestigiul ei sunt făurite şi perpetuate, în primul rând, de pedagogi. Deşi resursele fizice ale unei şcoli − am-plasarea geografică, clădirile, sălile de clasă, dotările etc. − sunt şi ele importan-te, anume nivelul de pregătire, calificarea, devotamentul, integritatea academi-că şi ţinuta morală a personalului din învăţământ dau viaţă şcolii.

Pornind de la aceste considerente, noul Cod al educaţiei, spre deosebire de fosta Lege a învăţământului, care a fost în vigoare în perioada anilor 1995-2014, include mai multe prevederi explicite referitoare la resursele umane din învă-ţământ. Codul extinde categoriile de personal cu funcţii didactice, introduce o nouă categorie de personal − cadrele didactice auxiliare şi, ceea ce este cu mult mai important, include stipulări foarte detaliate referitoare la formarea profesi-onală, evaluarea şi promovarea în carieră a angajaţilor din învăţământ.

Ideea de bază, pe care legiuitorii au încercat să o materializeze în Cod, con-stă în evaluarea şi promovarea cadrelor didactice şi a celor de conducere din învăţământ în bază de performanţă. Evident, termenul performanţă din Codul educaţiei nu se reduce doar la rezultatele învăţării, demonstrate de elev la sfâr-şitul unei anumite perioade de studii. Acest termen include în egală măsură şi progresul demonstrat de elev pe durata perioadei de studii în cauză, şi oportu-nităţile oferite de cadrul didactic elevului, pentru ca el să-şi valorifice în volum deplin capabilităţile de care dispune, şi eficienţa interacţiunii cadrului didactic cu părinţii şi comunitatea.

În condiţiile unui învăţământ modern, angajarea, evaluarea şi promovarea cadrelor didactice şi a celor de conducere pot fi efectuate doar în baza unor standarde de competenţă. Autorii proiectelor de documente incluse în această lucrare au depus eforturi considerabile pentru a analiza şi a generaliza experi-enţa ţărilor cu mari tradiţii în elaborarea şi implementarea unor astfel de stan-darde, în identificarea competenţelor profesionale de bază pe care trebuie să le aibă un pedagog, în definirea descriptorilor ce vor facilita evaluarea nivelului de stăpânire a acestor competenţe.

Reprezentând produsul colectiv al unor grupuri reprezentative de lucru, for-mate din specialişti în domeniu, fiind supuse unor ample dezbateri publice şi analizate detaliat de societatea civilă, încorporând opiniile tuturor actorilor in-teresaţi în reuşita educaţiei, proiectele de standarde constituie un pas decisiv în modernizarea şi eficientizarea învăţământului general din ţara noastră. Ele oferă dascălilor din sălile de clasă, conducătorilor de şcoli, factorilor de decizie din organele locale şi centrale de specialitate din domeniul învăţământului un instrumentar efectiv, care va racorda învăţământul moldovenesc la necesităţile beneficiarilor direcţi ai educaţiei − elevilor, părinţilor, comunităţilor.

Page 7: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

6Institutul de Politici Publice

Este cunoscut faptul că bunele intenţii şi marile proiecte sunt cu mult mai măreţe decât transpunerile lor în viaţa reală. Am dori să credem că proiectele de documente incluse în această lucrare vor deveni o excepţie de la această regu-lă, întrucât dezvoltarea în continuare a învăţământului moldovenesc, integrarea lui în spaţiul european al învăţării, creşterea rolului şi nivelului de implicare a părinţilor în viaţa şcolii sunt de neconceput fără implementarea unor politici educaţionale ce ar avea drept scop profesionalizarea ocupaţiilor pedagogice şi a celor de management educaţional.

Din numele autorilor,dr. hab., prof. univ. Anatol Gremalschi,

Institutul de Politici Publice

Page 8: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

6Institutul de Politici Publice

7Institutul de Politici Publice

1. Cadrul de referinţă al standardelor profesionale ale cadrelor didactice din învăţământul primar,

gimnazial şi liceal

Coordonare:Nicolaescu-Onofrei LilianaDr. conf. cerc. Cara Angela, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

Autori:Dr. conf. cerc. Cara Angela, Institutul de Ştiinţe ale EducaţieiCaragi Larisa, LT „Emil Nicula”, s. Mereni, Anenii NoiDr. Cerbuşca Pavel, Liceul Academiei de Ştiinţe din MoldovaChicu Valentina, Ministerul EducaţieiDr. conf. Cincilei Cornelia, Programul Educaţional „Pas cu Pas”Condrea Ion, LT „Ion Inculeţ”, s. Vorniceni, StrăşeniDr. conf. Cosovan Olga, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, ChişinăuDuca Cristina, Ministerul EducaţieiEşanu Rodica, LT „Columna”, ChişinăuJitari Mariana, LT „Spiru Haret”, ChişinăuNicolaescu-Onofrei Liliana, Ministerul EducaţieiDr. Rusnac Virginia, Centrul Republican de Asistenţă Psihopedagogică

Consultant internaţional:dr. Sergij Gabršček, Slovenia

Lucrarea a fost elaborată în cadrul Proiectului ”Educaţia în Republica Moldo-va − competenţe pentru prezent şi viitor”. Această iniţiativă este parte a Proiec-tului de sprijin pentru reforma educaţiei în Republica Moldova (OSF-SUPREM), susţinut de către Fundaţiile pentru o Societate Deschisă, prin intermediul Fun-daţiei Soros-Moldova.

1.1. Reperele conceptuale ale cadrului de referinţă

Cadrul de referinţă pentru standardele profesionale ale cadrelor didactice din învăţământul general constituie o descriere detaliată şi profundă a standar-delor, care include descriptori pentru fiecare indicator, acest format oferind po-sibilitatea unei înţelegeri clare a aşteptărilor faţă de cadrul didactic în atingerea standardelor.

Descriptorii, în contextul indicatorilor, reprezintă o descriere a unor opera-ţii/ acţiuni concrete, specifice unui aspect al indicatorului respectiv. Descriptorii sunt prezentaţi pe trei niveluri: nivelul de bază, nivelul avansat, nivelul perfor-mant. Descriptorii sunt orientaţi la măsurarea manifestării calitative a indicato-rului respectiv.

Page 9: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

8Institutul de Politici Publice

Aşadar, indicatorii şi descriptorii reprezintă sursa informaţională privind funcţionalitatea şi eficienţa standardului respectiv, dar şi sursa de elaborare a diferitor instrumente de evaluare/ monitorizare a acţiunilor/ activităţii cadrului didactic, raportate la standarde profesionale.

Cadrul de referinţă a Standardelor profesionale ale cadrelor didactice din în-văţămîntul primar, gimnazial şi liceal se aplică:

− de către cadrele didactice, pentru autoevaluarea activităţii, elaborarea pla-nurilor individuale de dezvoltare profesională;

− de către evaluatorii externi, pentru determinarea nivelului calităţii activităţii cadrului didactic, elaborarea instrumentelor de evaluare-diagnostic pe fiecare dintre dimensiunile standardelor; elaborarea recomandărilor pentru dezvolta-rea profesională a cadrelor didactice;

− de către instituţiile abilitate în formare iniţială şi continuă a cadrelor didac-tice, pentru conceperea planurilor de învăţământ în cadrul formării iniţiale şi a planurilor stagiilor de formare continuă a cadrelor didactice, elaborarea supor-tului curricular pentru respectivele activităţi.▪ Aplicarea standardelor în procesul autoevaluăriiStandardele constituie, mai întâi de toate, cel mai important reper pentru

cadrele didactice, în vederea realizării autoevaluării competenţelor profesionale şi a stabilirii obiectivelor personale de creştere profesională. Fiecare domeniu de competenţă prezintă indicatorii care precizează elementele componente ale standardelor. Fiecare cadru didactic va putea, prin analiză şi reflecţie asupra pro-priei prestaţii, să se autoevalueze şi să-şi determine performanţele profesionale, precum şi necesităţile concrete privind acţiunile concrete, necesare pentru îm-bunătăţirea activităţii. Acestea din urmă vor fi fixate, prin obiective măsurabile, în planul individual de dezvoltare profesională.▪ Aplicarea standardelor în procesul de evaluare internă şi externăStandardele profesionale servesc drept bază pentru evaluarea individuală

internă şi externă a cadrelor didactice, realizată în conformitate cu prevederile art. 45 al Codului educaţiei al Republicii Moldova, prin intermediul instrumen-tarului şi metodologiei de evaluare internă şi externă, aprobate de către Minis-terul Educaţiei. Evaluarea ca proces va fi realizată prin abordare constructivă, cu determinarea punctelor forte pe fiecare din domeniile standardelor şi stabili-rea ariilor în care cadrul didactic evaluat are nevoie de sprijin pentru dezvoltare profesională şi creşterea performanţei. Evaluarea externă va înlocui procedura birocratizată şi depăşită de atestare a cadrelor didactice, care minimalizează im-portanţa activităţii zilnice si a abilităţilor practice ale profesorilor, şi nu reflectă adecvat competenţele lor reale. Evaluarea externă (o dată la cinci ani) va lua în considerare rezultatele evaluărilor interne (anuale) şi va putea servi drept bază pentru deciziile privind acordarea de grade didactice sau stimularea personalu-lui.

Page 10: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

8Institutul de Politici Publice

9Institutul de Politici Publice

1.2. Standarde, indicatori şi descriptori

Pentru fiecare dintre indicatorii circumscrişi standardelor, se propune un set de descriptori specificaţi pe niveluri de performanţă: de bază, avansat şi perfor-mant.▪ Nivelul de bazăLa acest nivel, cadrul didactic trebuie să demonstreze cunoştinţe specifice

despre diverse teorii şi cercetări relevante în domeniul psihopedagogiei; ale domeniului şi ale ariei de specializare, astfel având posibilitatea să cunoască elevii, particularităţile lor; să asigure accesibilitatea conţinuturilor şi utilizarea individualizată şi diferenţiată a strategiilor de predare-învăţare-evaluare; să de-monstreze competenţe de aplicare a curriculumului şi a altor acte normative în vigoare în proiectarea unui demers educaţional de calitate; să asigure incluziu-nea şi egalitatea de şanse în organizarea procesului educaţional; să comunice eficient cu familiile elevilor, demonstrând asumarea responsabilităţii pentru îm-bunătăţirea predării, prin dezvoltarea sa profesională continuă.▪ Nivelul avansatLa acest nivel, cadrul didactic manifestă înţelegere şi gândire critică asupra

dezvoltării în materie de specialitate şi în domeniile curriculare predate; ştie să utilizeze creativ materialele didactice existente şi să elaboreze altele noi în con-cordanţă cu necesităţile specifice ale elevilor, în funcţie de condiţiile diversită-ţii; să valorifice experienţele de învăţare ale tuturor elevilor, asigurând legătura între conţinuturile predate şi experienţele de viaţă; să diversifice strategiile de predare-învăţare-evaluare; să facă uz de variate strategii incluzive de implicare şi motivare a elevilor cu diferite stiluri de învăţare; să se angajeze în evaluarea nu doar a produsului, ci şi a procesului de învăţare; să realizeze proiecte şcolare cu comunitatea, orientate spre asigurarea calităţii în educaţie.▪ Nivelul performantLa acest nivel cadrul didactic are o înţelegere profundă a disciplinei pe care o

predă, cunoaşte evoluţia domeniului, legătura cu alte discipline, precum şi cu lu-mea reală. Un cadru didactic la nivel performant stăpâneşte cunoştinţe speciali-zate despre modul în care poate fi abordat fiecare elev, în funcţie de stilul său de învăţare; ştie cum să ajusteze conţinutul materiei în funcţie de disponibilitatea, interesul şi profilul de învăţare al elevilor; cum să creeze un mediu stimulativ de învăţare, care valorifică potenţialul fiecărui elev, astfel încât învăţarea să devină un proces constructiv. Cadrele didactice aplică o varietate de strategii flexibile de management al clasei pentru a se asigura că toţi elevii sunt antrenaţi în acti-vităţi relevante de învăţare; proiectează activităţi comune cu persoane-resursă din comunitate, în realizarea educaţiei economice, financiare şi de ghidare în carieră a elevilor etc. La acest nivel, cadrul didactic demonstrează o cunoaş-terea riguroasă a disciplinei, dar, în acelaşi timp, dezvoltă la elevi capacităţi de

Page 11: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

10Institutul de Politici Publice

analiză critică. Cadrul didactic elaborează strategii de cunoaştere a elevilor şi prezintă colegilor bunele practici acumulate privind lucrul cu diverse categorii de copii; propune modalităţi de abordare individualizată şi diferenţiată a elevilor cu diverse stiluri de învăţare; acordă asistenţă colegilor în depăşirea dificultăţilor metodologice şi eficientizarea demersurilor didactice; propune recomandări şi participă la dezvoltarea curriculumului disciplinar şi a curriculumului la decizia şcolii. Cadrul didactic integrează în procesul didactic o diversitate de resurse educaţionale, care încurajează inovaţia pedagogică; propune modalităţi/ me-canisme de îmbunătăţire a procesului de învăţare şi evaluare, împărtăşeşte ex-perienţe şi bune practici prin care se promovează calitatea în educaţie atât în rândurile colegilor, elevilor şi familiilor acestora, cât şi ale membrilor comuni-tăţii. De asemenea, cadrul didactic cu o prestaţie la nivel performant se implică în pregătirea şi realizarea proiectelor naţionale şi internaţionale, informându-şi colegii şi încurajându-le participarea.

Page 12: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

10Institutul de Politici Publice

11Institutul de Politici Publice

Dom

eniu

l 1. P

roie

ctar

ea ş

i pre

găti

rea

învă

ţări

i

Stan

dard

ul 1

: Cad

rul d

idac

tic p

lani

fică

şi p

roie

ctea

ză u

n pr

oces

de

pred

are-

învă

ţare

-eva

luar

e ce

ntra

t pe

ele

v, în

ved

erea

as

igur

ării

efici

enţe

i şi c

reăr

ii op

ortu

nită

ţilor

de

impl

icar

e şi

dez

volta

re p

entr

u fie

care

cop

il.

Indi

cato

riDe

scrip

tori

Niv

el d

e ba

zăN

ivel

ava

nsat

Niv

el p

erfo

rman

t

1.1.

D

emon

stre

ază

cu-

noaş

tere

a el

evilo

r şi

a

abor

dări

lor

mod

erne

pri

-vi

nd în

văţa

rea.

1.1.

1. C

unoa

şte

şi îm

părt

ăşeş

te c

once

pţia

de

spre

cop

il şi

edu

caţie

pro

mov

ată

la n

i-ve

l de

politi

ci e

duca

ţiona

le a

le ţ

ării

(cen

-tr

area

pe

cel c

are

înva

ţă).

1.1.

4. D

emon

stre

ază

cuno

aşte

rea

di-

vers

elor

teo

rii ş

i cer

cetă

ri r

elev

ante

în

dom

eniu

l ps

ihol

ogie

i, pe

dago

giei

şi

did

actic

ii, u

tiliz

ându

-le a

decv

at în

ca

drul

pro

iect

ării

dem

ersu

lui

dida

c-tic

.

1.1.

7. C

unoa

şte

şi a

plic

ă ad

ecva

t par

a-di

gma

educ

aţio

nală

con

stru

ctivi

stă

în

preg

ătire

a şi

pro

iect

area

învă

ţări

i.

1.1.

2. C

unoa

şte

info

rmaţ

ia p

rivi

nd c

unoş

-tin

ţele

şi e

xper

ienţ

ele

ante

rioa

re a

le e

le-

vilo

r, ab

ilită

ţile

şi a

titud

inile

lor.

1.1.

5. C

unoa

şte

punc

tele

tari

ale

ele

-vi

lor

şi d

omen

iile

în c

are

aceş

tia a

u ne

voie

de

spri

jin p

entr

u de

zvol

tare

.

1.1.

8. E

labo

reaz

ă st

rate

gii d

e cu

noaş

-te

re a

ele

vilo

r şi

îşi p

rezi

ntă

bune

le

prac

tici d

e lu

cru

cu d

iver

se c

ateg

orii

de

copi

i în

cadr

ul in

stitu

ţiei,

raio

nulu

i, în

co

mun

itate

a pe

dago

gică

din

ţară

.

1.1.

3. C

unoa

şte

parti

cula

rită

ţile

soci

ocul

-tu

rale

ale

ele

vilo

r şi

ale

fam

iliilo

r ac

esto

-ra

.

1.1.

6. P

roie

ctea

ză a

ctivi

tăţi

în a

juto

-ru

l ele

vilo

r ca

re a

u ne

voie

de

spri

jin

pent

ru d

epăş

irea

dific

ultă

ţilor

de

so-

cial

izar

e şi

învă

ţare

.

1.1.

9. P

roie

ctea

ză a

ctivi

tăţi

pent

ru v

a-lo

rific

area

mul

tiasp

ectu

ală

a di

vers

ităţii

so

cioc

ultu

rale

repr

ezen

tate

în c

lasa

de

elev

i.

1.2.

D

emon

stre

ază

cu-

noaş

tere

a m

ater

iei l

a di

s-ci

plin

a pr

edat

ă.

1.2.

1. U

tiliz

ează

ade

cvat

con

cept

ele

ştiin

-ţifi

ce a

fere

nte

disc

iplin

ei p

reda

te.

1.2.

2. A

sigu

ră p

reda

rea

subi

ecte

lor

de c

onţin

ut a

vând

la b

ază

conc

ept

şi

teor

ii şti

inţifi

ce.

1.2.

3. În

corp

orea

ză în

dem

ersu

l did

actic

no

utăţ

ile ş

tiinţ

ifice

şi a

bord

ările

„la

zi”

di

n ca

drul

dis

cipl

inei

pre

date

.

Page 13: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

12Institutul de Politici Publice

Indi

cato

riDe

scrip

tori

Niv

el d

e ba

zăN

ivel

ava

nsat

Niv

el p

erfo

rman

t

1.3.

Pro

iect

ează

un

de-

mer

s di

dacti

c m

oder

n, în

co

nfor

mita

te

cu

rigo

rile

ca

drul

ui c

urri

cula

r al

dis

-ci

plin

ei.

1.3.

1. E

labo

reaz

ă pr

oiec

te d

idac

tice

de

lung

ă du

rată

, pe

uni

tăţi

de î

nvăţ

are

şi/

sau

pe le

cţii,

în c

are

sunt

cor

elat

e ad

ec-

vat

com

pete

nţel

e ge

nera

le ş

i sp

ecifi

ce

ale

disc

iplin

ei,

conţ

inut

urile

şi s

trat

egiil

e di

dacti

ce.

1.3.

6. A

lege

şi u

tiliz

ează

dife

rite

mo-

dele

de

proi

ecta

re d

idac

tică

a un

ită-

ţii/

lecţ

iei,

în fu

ncţie

de

posi

bilit

ăţile

di

scip

linei

, co

ntex

t,

conţ

inut

uri

şi

com

pete

nţe

urm

ărite

.

1.3.

11.

Elab

orea

proi

ecte

di

dacti

ce

inov

ative

, va

lori

ficân

d no

utăţ

ile d

in d

o-m

eniu

l did

actic

ii m

oder

ne.

1.3.

2.

Org

aniz

ează

co

nţin

utul

m

ater

iei

pred

ate

într

-o s

ucce

siun

e lo

gică

şi

efici

-en

tă p

entr

u pr

edar

e şi

învă

ţare

.

1.3.

7. S

elec

teaz

ă şi

eşa

lone

ază

con-

ţinut

urile

în

conf

orm

itate

cu

curr

i-cu

lum

-ul d

isci

plin

ar în

func

ţie d

e cu

-no

ştinţ

ele

şi e

xper

ienţ

ele

ante

rioa

re

ale

elev

ilor.

1.3.

12. S

elec

teaz

ă şi

eşa

lone

ază

conţ

inu-

turi

le m

ater

iei,

efec

tuân

d pl

anifi

care

a şi

pr

oiec

tare

a di

dacti

că î

n st

râns

ă co

labo

-ra

re c

u co

legi

i de

la a

lte d

isci

plin

e.

1.3.

3. U

tiliz

ează

exe

mpl

e de

con

exiu

ni

într

e co

nţin

utur

ile d

isci

plin

ei p

reda

te ş

i m

ater

ia d

e la

alte

dis

cipl

ine.

1.3.

8. P

roie

ctea

ză a

ctivi

tăţi

inte

r /

tran

sdis

iplin

are,

faci

litân

d ab

orda

rea

mul

tiasp

ectu

ală

şi în

ţele

gere

a m

ulti-

late

rală

de

cătr

e el

evi a

con

cept

elor

, fa

ptel

or, f

enom

enel

or a

bord

ate.

1.3.

13. P

roie

ctea

ză a

ctivi

tăţi

inte

r / tr

an-

sdis

icpl

inar

e îm

preu

nă c

u co

legi

i de

la

alte

dis

cipl

ine,

util

izân

d op

ortu

nită

ţile

ofer

ite d

e cu

rric

ulum

ul în

uz.

1.3.

4. F

olos

eşte

exe

mpl

e ad

ecva

te p

entr

u de

mon

stra

rea

cone

xiun

ilor

dint

re m

ate-

ria

pred

ată

şi v

iaţa

rea

lă, a

sigu

rând

o în

-vă

ţare

sem

nific

ativă

.

1.3.

9. P

roie

ctea

ză s

trat

egii

dida

ctice

şi

situ

aţii

de î

nvăţ

are

sem

nific

ativă

pe

ntru

fac

ilita

rea

iden

tifică

rii d

e că

-tr

e el

evi a

con

exiu

nilo

r co

nţin

utul

ui

disc

iplin

ei p

reda

te c

u vi

aţa

real

ă.

1.3.

14.

Proi

ecte

ază

activ

ităţi

aplic

ative

la

dis

cipl

ină,

în

şcoa

lă ş

i în

com

unita

te,

valo

rific

ând

expe

rien

ţele

de

învă

ţare

ale

tu

turo

r el

evilo

r şi

impl

icân

d ad

ecva

t co

-le

gii,

fam

ilia

şi c

omun

itate

a.

1.3.

5. V

alor

ifică

pos

ibili

tăţil

e di

scip

linei

pe

ntru

form

area

de

atitu

dini

şi v

alor

i.

1.3.

10. V

alor

ifică

pos

ibili

tăţil

e de

me-

rsur

ilor

tran

sdis

cipl

inar

e pe

ntru

for

-m

area

de

atitu

dini

şi v

alor

i.

1.3.

15.

Valo

rific

ă po

sibi

lităţ

ile

cont

ex-

tual

e, d

e m

ediu

, din

com

unita

te p

entr

u fo

rmar

ea d

e ati

tudi

ni ş

i val

ori.

Page 14: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

12Institutul de Politici Publice

13Institutul de Politici Publice

Indi

cato

riDe

scrip

tori

Niv

el d

e ba

zăN

ivel

ava

nsat

Niv

el p

erfo

rman

t

1.4.

Pro

iect

ează

un

de-

mer

s di

dacti

c co

eren

t, in

-di

vidu

aliz

at ş

i dife

renţ

iat,

ad

apta

t la

par

ticul

arită

ţi-le

ele

vilo

r.

1.4.

1. P

roie

ctea

ză a

ctivi

tăţil

e de

învă

ţare

în

func

ţie d

e sp

ecifi

cul c

lase

i la

care

pre

dă ş

i pa

rticu

larit

ăţile

de

vârs

tă a

le e

levi

lor.

1.4.

6. V

aria

ză a

ctivi

tăţil

e de

învă

ţate

pr

oiec

tate

în

func

ţie d

e in

tere

sele

el

evilo

r.

1.4.

11. P

roie

ctea

ză a

ctivi

tăţi

de în

văţa

re

pent

ru d

ezvo

ltare

a şi

lărg

irea

dom

eniil

or

de in

tere

se a

le e

levi

lor.

1.4.

2. V

alor

ifică

în p

roce

sul d

e pr

oiec

tare

di

dacti

că e

xper

ienţ

ele

ante

rioa

re d

e în

vă-

ţare

ale

ele

vilo

r.

1.4.

7. V

alor

ifică

în

proc

esul

de

pro-

iect

are/

rep

roie

ctar

e di

dacti

că r

ezul

-ta

tele

obţ

inut

e pr

in d

emer

sul d

e cu

-no

aşte

re a

inte

rese

lor e

levi

lor.

1.4.

12.

Elab

orea

ză,

împr

eună

cu

elev

ii,

plan

uri

indi

vidu

ale

de î

nvăţ

are

pe b

aza

date

lor o

bţin

ute

din

anal

iza

nece

sită

ţilor

el

evilo

r.

1.4.

3. P

roie

ctea

ză s

arci

ni d

idac

tice

axat

e pe

dez

volta

rea/

exe

rsar

ea c

ompe

tenţ

elor

el

evilo

r, ad

aptâ

ndu-

le la

dife

rite

stil

uri d

e în

văţa

re.

1.4.

8.

Elab

orea

sarc

ini

inci

tant

e pe

ntru

ele

vi c

u di

feri

te s

tilur

i de

în-

văţa

re.

1.4.

13.

Proi

ecte

ază

sarc

ini

de î

nvăţ

are

şi t

ehni

ci p

entr

u a

asig

ura

valo

rific

area

pu

ncte

lor

tari

/ a

tuur

ilor

elev

ilor

şi a

le

dezv

olta

inte

ligen

ţele

mul

tiple

.1.

4.14

. Înc

uraj

ează

exp

lora

rea

disc

iplin

ei

prin

sar

cini

ce

perm

it va

lori

ficar

ea s

tilu-

lui

de î

nvăţ

are

al e

levu

lui

şi î

i de

zvol

auto

nom

ia în

pro

cesu

l de

stud

iu.

1.4.

4. C

orel

ează

efic

ient

con

ţinut

urile

şi

sarc

inile

de

învă

ţare

cu

stra

tegi

ile d

idac

-tic

e ce

ntra

te p

e de

zvol

tare

a de

com

pe-

tenţ

e vi

zate

de

curr

icul

um,

pent

ru d

ez-

volta

rea

abili

tăţil

or c

ogni

tive,

afe

ctive

şi

psih

omot

orii

ale

elev

ilor.

1.4.

9. I

nclu

de c

oere

nt î

n de

mer

sul

dida

ctic

activ

ităţi

inte

grat

oare

de

tip

proi

ect

etc.

, pe

ntru

fac

ilita

rea

for-

măr

ii co

mpe

tenţ

elor

-che

ie.

1.4.

15.

Asi

gură

dez

volta

rea

com

pete

n-ţe

lor

viza

te d

e te

mel

e cr

oss-

curr

icul

are.

1.4.

5. P

lani

fică

ajus

tare

a şi

mod

ifica

rea

curr

icul

umul

ui p

entr

u co

piii

cu c

erin

ţe

educ

aţio

nale

spe

cial

e.

1.4.

10.

Asi

gură

, pr

in p

roie

ctar

e, i

n-cl

uziu

nea

real

ă a

tutu

ror

elev

ilor

(ela

bore

ază

sarc

ini d

e lu

cru

şi p

robe

de

eva

luar

e in

divi

dual

e pe

ntru

dife

-ri

te c

ateg

orii

de e

levi

, pr

oiec

teaz

ă ac

tivită

ţi în

gru

puri

mic

i, cr

eând

con

-fo

rt tu

turo

r el

evilo

r).

1.4.

16.

Cree

ază,

pri

n pr

oiec

tare

, op

or-

tuni

tăţi

de m

anife

star

e şi

pro

gres

şco

lar

tutu

ror

elev

ilor;

str

uctu

reaz

ă un

dem

ers

adec

vat

incl

uziu

nii e

levi

lor

din

clas

a re

-sp

ectiv

ă

Page 15: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

14Institutul de Politici Publice

Indi

cato

riDe

scrip

tori

Niv

el d

e ba

zăN

ivel

ava

nsat

Niv

el p

erfo

rman

t

1.5.

Pla

nific

ă ev

alu-

area

pro

cesu

lui ş

i a

rezu

ltate

lor

învă

ţări

i în

con

cord

anţă

cu

obie

ctiv

ele

de în

văţa

re s

i ri

gori

le c

urri

cula

re.

1.5.

1. In

clud

e în

toat

e tip

urile

de

plan

i-fic

are

dida

ctică

cri

teri

ile, s

trat

egiil

e şi

in

stru

men

tele

de

eval

uare

a p

roce

sulu

i şi

a re

zulta

telo

r.

1.5.

3. U

tiliz

ează

cri

teri

i de

eval

uare

ca

re s

unt î

n co

ncor

danţ

ă cu

obi

ec-

tivel

e de

învă

ţare

; str

ateg

ii de

eva

-lu

are

– în

con

cord

anţă

cu

spec

ificu

l di

scip

linei

.

1.5.

5. E

labo

reaz

ă şi

apl

ică

inst

rum

ente

, st

rate

gii d

e ev

alua

re a

uten

tică.

1.5.

2. E

labo

reaz

ă pr

obel

e de

eva

luar

e pl

ecîn

d de

la p

artic

ular

ităţil

e de

vîrs

tă,

treb

uinţ

ele,

apti

tudi

nile

ele

vilo

r şi

în c

on-

cord

anţă

cu

curr

icul

umul

dis

cipl

inar

.

1.5.

4. U

tiliz

ează

str

ateg

ii de

eva

lu-

are

care

ofe

ră e

levi

lor

opor

tuni

tăţi

egal

e de

a d

emon

stra

cee

a ce

au

învă

ţat,

opo

rtun

ităţi

de a

utoe

valu

-ar

e şi

de

mon

itori

zare

a p

ropr

iulu

i pr

ogre

s.

1.5.

6. P

rom

ovea

ză d

ezvo

ltare

a co

m-

pete

nţei

de

auto

apre

cier

e ob

iecti

vă ş

i ar

gum

enta

tă la

ele

vi.

1.6.

Pla

nific

ă uti

lizar

ea

adec

vată

a d

iferi

tor

resu

rse

de în

văţa

re, î

n ve

dere

a re

aliz

ării

dem

er-

sulu

i did

actic

1.6.

1. S

elec

teaz

ă di

n re

surs

ele

exis

tent

e m

ater

iale

le n

eces

are

pent

ru a

bord

area

di

dacti

că e

ficie

ntă

a co

nţin

utur

ilor/

com

-pe

tenţ

elor

cur

ricu

lare

, pen

tru

a pr

ovoc

a /

stim

ula/

susţ

ine

inte

resu

l ele

vilo

r pe

n-tr

u în

văţa

re.

1.6.

3. V

alor

ifică

în p

roie

ctul

did

actic

po

tenţ

ialu

l for

mati

v al

resu

rsel

or

info

rmaţ

iona

le, u

man

e şi

al m

ater

i-al

elor

noi

şi t

radi

ţiona

le d

ispo

nibi

le,

care

faci

litea

ză în

văţa

rea

fiecă

rui

elev

.

1.6.

5. S

elec

teaz

ă, c

once

ptua

lizea

ză ş

i cr

eeaz

ă re

surs

ele

nece

sare

pen

tru

asi-

gura

rea

unui

dem

ers

dida

ctic

efici

ent ş

i in

ovati

v.

1.6.

2. In

clud

e ju

stific

at în

pro

iect

ul d

idac

-tic

util

izar

ea e

chip

amen

telo

r şi

mijl

oace

-lo

r te

hnic

e ac

cesi

bile

.

1.6.

4. U

rmăr

eşte

pri

n pr

oiec

tare

a di

dacti

că re

spec

tare

a ec

hilib

rulu

i de

activ

ităţi

inte

lect

uale

, inc

luzâ

nduti

lizar

ea e

ficie

ntă

şi d

ozat

ă a

mij-

loac

elor

tehn

ice

acce

sibi

le.

1.6.

6. V

alor

ifică

pri

n co

ncep

tul d

e pr

o-ie

ct d

idac

tic p

ropr

iile

com

pete

nţe

digi

-ta

le ş

i com

pete

nţel

e di

gita

le a

le e

levi

lor,

incl

uzân

d uti

lizar

ea e

ficie

ntă

şi c

reati

a m

ijloa

celo

r te

hnic

e ac

cesi

bile

.

Page 16: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

14Institutul de Politici Publice

15Institutul de Politici Publice

Dom

eniu

l 2. M

ediu

l de

învă

ţare

Stan

dard

ul 2

. Cad

rul d

idac

tic a

sigu

ră c

rear

ea u

nui m

ediu

de

învă

ţare

dez

volta

tiv ş

i sig

ur, b

azat

pe

cultu

ra în

văţă

rii,

care

fa

cilit

ează

suc

cesu

l fiec

ărui

ele

v.

Indi

cato

riDe

scrip

tori

Niv

el d

e ba

zăN

ivel

ava

nsat

Niv

el p

erfo

rman

t

2.1.

Sta

bile

şte

un c

limat

re-

laţio

nal s

igur

, baz

at p

e în

cre-

dere

, so

lidar

itate

şi

resp

ect,

pe

pri

ncip

iile

echi

tăţii

şi

ale

tole

ranţ

ei.

2.1.

1. R

espe

ctă

şi a

plic

ă pr

eved

erile

ca-

drul

ui le

gal î

n vi

goar

e pr

ivin

d se

curi

ta-

tea

vieţ

ii şi

săn

ătăţ

ii co

piilo

r şi p

reve

ni-

rea

abuz

ului

faţă

de

copi

i. M

enţin

e un

m

ediu

non

viol

ent î

n cl

asă

şi ra

port

ează

ab

uzur

ile.

2.1.

5. S

priji

nă ş

i în

cura

jeaz

ă m

ani-

fest

area

com

port

amen

telo

r em

pa-

tice,

cre

ând

cont

exte

şi

situ

aţii

de

învă

ţare

pen

tru

acor

dare

a de

spr

ijin

elev

ilor a

flaţi

în d

ificu

ltate

, făr

ă le

za-

rea

dem

nită

ţii a

cest

ora.

2.1.

9.

Iniţi

ază

elab

orar

ea,

împr

eună

cu

col

egii,

a s

trat

egiil

or ş

i acţ

iuni

lor

de

prev

enire

şi

com

bate

re a

vio

lenţ

ei,

de

prom

ovar

e a

unui

med

iu n

onvi

olen

t şi

fa

vora

bil

învă

ţări

i, în

cad

rul

şcol

ii şi

la

activ

ităţil

e ex

traş

cola

re.

2.1.

2. F

acili

teaz

ă cu

noaş

tere

a, î

nţel

e-ge

rea

şi r

espe

ctar

ea d

e că

tre

elev

i a

dife

renţ

elor

in

divi

dual

e al

e co

legi

lor

(per

sona

le,

de g

en,

cultu

rale

, et

nice

, so

cioe

cono

mic

e et

c.).

2.1.

6. C

reea

ză c

onte

xte

de în

văţa

re

şi

îmbo

găţir

e sp

iritu

ală

reci

proc

ă,

prin

val

orifi

care

a di

vers

ităţii

pre

zen-

te în

cla

să, î

n şc

oală

.

2.1.

10.

Cree

ază

cont

exte

de

form

are

a ati

tudi

nilo

r şi

val

orilo

r pr

in v

alor

ifica

rea

dive

rsită

ţii p

reze

nte

în ş

coal

ă, în

com

u-ni

tate

, în

soci

etat

e.

2.1.

3. D

emon

stre

ază

abili

tăţi

de r

ezol

-va

re a

con

flict

elor

, pr

omov

ând

atitu

-di

nea

tole

rant

ă şi

acc

epta

rea

de o

pini

i di

feri

te.

2.1.

7. A

sigu

ră p

osib

ilita

tea

de e

xpri

-m

are

a op

inie

i de

cătr

e to

ţi el

evii

şi

faci

litea

ză l

uare

a de

cizi

ilor

de c

o-m

un a

cord

.

2.1.

11.

Faci

litea

ză f

orm

area

la

elev

i a

abili

tăţil

or d

e re

zolv

are

a co

nflic

telo

r, de

rez

olva

re a

pro

blem

elor

, de

luar

e de

de

cizi

i.

2.1.

4. S

priji

nă d

ezvo

ltare

a un

or r

elaţ

ii:

prof

esor

-ele

v;

elev

-ele

v;

desc

hise

şi

on

este

.

2.1.

8. Im

plic

ă el

evii,

păr

inţii

şi c

omu-

nita

tea

în p

roce

sul d

e cr

eare

a u

nui

med

iu r

elaţ

iona

l efic

ient

şi i

nclu

ziv,

în

cura

jând

şi

stim

ulân

d co

mpo

rta-

men

tele

cor

ecte

.

2.1.

12.

Valo

rifică

pl

enar

po

tenţ

ialu

l um

an a

l cla

sei,

insti

tuţie

i, co

mun

ităţii

şi

asig

ură

inse

rţia

lor

în

crea

rea

unui

me-

diu

educ

aţio

nal

sigu

r şi

con

fort

abil,

sti-

mul

ând

iniţi

ativa

şi p

erfo

rman

ţa.

Page 17: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

16Institutul de Politici Publice

Indi

cato

riDe

scrip

tori

Niv

el d

e ba

zăN

ivel

ava

nsat

Niv

el p

erfo

rman

t

2.2.

Org

aniz

ează

şi u

tiliz

ează

în

mod

raţ

iona

l şi o

ptim

spa

-ţiu

l fizi

c.

2.2.

1. O

rgan

izea

ză r

aţio

nal s

paţiu

l fizi

c al

cla

sei c

onfo

rm c

erin

ţelo

r er

gono

mi-

ce (a

ranj

area

mob

ilier

ului

, a m

ater

iale

-lo

r di

dacti

ce ş

i a c

elor

edu

caţio

nale

în

func

ţie d

e sp

ecifi

cul d

isci

plin

ei ş

i al a

c-tiv

ităţil

or p

roie

ctat

e),

parti

cula

rită

ţilor

şi

nec

esită

ţilor

indi

vidu

ale

de în

văţa

re

şi d

ezvo

ltare

ale

ele

vilo

r şi

spe

cific

ul

activ

ităţil

or d

e în

văţa

re.

2.2.

3. I

mpl

ică

elev

ii în

am

enaj

area

sp

aţiu

lui fi

zic

şi a

sigu

ră m

axim

um d

e co

nfor

t acţ

iona

l pen

tru

toţi

elev

ii.

2.2.

5.

Valo

rific

ă în

m

od

optim

to

ate

resu

rsel

e of

erite

de

insti

tuţie

pen

tru

a cr

ea u

n m

ediu

fizi

c pr

opic

e pr

oces

ului

ed

ucaţ

iona

l în

cadr

ul le

cţiil

or ş

i al a

cti-

vită

ţilor

ext

raşc

olar

e.

2.2.

2. A

sigu

ră u

tiliz

area

în

cond

iţii

de

secu

rita

te a

spa

ţiulu

i, re

surs

elor

şi m

a-te

rial

elor

nec

esar

e.

2.2.

4. D

emon

stre

ază

folo

sire

a si

gu-

ră, r

espo

nsab

ilă ş

i etic

ă a

TIC

în p

ro-

cesu

l edu

caţio

nal.

2.2.

6. A

sigu

ră f

orm

area

la e

levi

a c

om-

pete

nţel

or d

e uti

lizar

e re

spon

sabi

lă ş

i eti

că a

TIC

.

2.3.

Asi

gură

man

agem

entu

l efi

cien

t al c

lase

i şi a

l com

por-

tam

entu

lui e

levi

lor.

2.3.

1. Im

plic

ă el

evii

în s

tabi

lirea

de

co-

mun

aco

rd a

reg

ulilo

r de

lucr

u şi

com

-po

rtam

ent

care

as

igur

e su

cces

ul

învă

ţări

i.

2.3.

3. R

espo

nsab

ilize

ază

elev

ii pe

n-tr

u m

onito

riza

rea

resp

ectă

rii

regu

-lil

or s

tabi

lite

de l

ucru

şi

com

port

a-m

ent.

2.3.

5. P

rom

ovea

ză c

ultu

ra a

uton

omie

i re

spon

sabi

le în

cla

sa d

e el

evi

2.3.

2. A

bord

ează

pro

blem

ele

de d

is-

cipl

ină

prom

pt,

aser

tiv ş

i re

spec

tuos

, an

aliz

ând

cauz

ele

şi d

escu

rajâ

nd c

om-

port

amen

tul n

eade

cvat

.

2.3.

4. U

tiliz

ează

stra

tegi

i efic

ient

e de

în

lătu

rare

a c

auze

lor /

de

rem

edie

re

a co

mpo

rtam

entu

lui n

eade

cvat

.

2.3.

6.

Apl

ică

mod

alită

ţi efi

cien

te

de

apre

cier

e,

stim

ular

e şi

co

nsol

idar

e a

com

port

amen

tulu

i poz

itiv.

Page 18: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

16Institutul de Politici Publice

17Institutul de Politici Publice

Dom

eniu

l 3. P

roce

sul d

e pr

edar

e-în

văţa

re-e

valu

are

Stan

dard

ul 3

: Cad

rul d

idac

tic a

sigu

ră im

plem

enta

rea

unui

pro

ces

de p

reda

re-în

văţa

re-e

valu

are

cent

rat p

e ce

l car

e în

vaţă

, în

ved

erea

asi

gură

rii s

ucce

sulu

i şco

lar

al fi

ecăr

ui e

lev.

Indi

cato

riDe

scrip

tori

Niv

el d

e ba

zăN

ivel

ava

nsat

Niv

el p

erfo

rman

t

3.1.

For

mea

ză ş

i de

zvol

moti

vaţia

, au

tono

mia

şi

re

spon

sabi

litat

ea

elev

ilor

pent

ru p

ropr

ia în

văţa

re.

3.1.

1. A

plic

ă va

riat

e st

rate

gii

de

moti

vare

a e

levi

lor,

orie

ntat

e sp

re

ating

erea

şi

sărb

ător

irea

perf

or-

man

ţelo

r.

3.1.

3. O

feră

ele

vilo

r opo

rtun

ităţi

de a

con

-tr

ibui

la d

erul

area

pro

cesu

lui d

e în

văţa

re la

di

vers

e et

ape.

Dez

voltă

la e

levi

dep

rinde

ri de

pla

nific

are

a în

văţă

rii ş

i aut

oeva

luar

e.

3.1.

5. S

priji

nă e

levi

i în

aleg

erea

mod

alită

ţi-lo

r de

învă

ţare

aut

onom

ă ad

ecva

te s

tilur

ilor

de în

văţa

re, r

itmul

ui ş

i pre

feri

nţel

or.

3.1.

2.

Stim

ulea

încr

eder

ea

în

sine

, lu

area

de

cizi

ilor,

asum

area

re

spon

sabi

lităţ

ilor

şi

învă

ţare

a in

depe

nden

a el

evilo

r. Im

plic

ă el

evii

în a

lege

rea

mod

alită

ţilor

de

lucr

u şi

aju

stea

ză d

emer

sul e

duca

-ţio

nal î

n fu

ncţie

de

inte

resu

l cog

ni-

tiv a

l ele

vilo

r.

3.1.

4. S

elec

teaz

ă şi

ofe

ră e

levi

lor,

în b

aza

parti

cula

rită

ţilor

indi

vidu

ale

de în

văţa

re,

proc

edee

ade

cvat

e de

învă

ţare

, nec

esa-

re p

entr

u do

bând

irea

unor

per

form

anţe

su

peri

oare

.

3.1.

6. P

rom

ovea

ză, p

rin

activ

ităţi

de fo

rma-

re,

cultu

ra d

e în

văţa

re i

ndep

ende

ntă,

car

e va

lori

fică

pers

onal

itate

a el

evilo

r şi

spo

reşt

e in

tere

sul p

entr

u au

toîn

văţa

re.

3.2.

Dem

onst

reaz

ă o

co-

mun

icar

e di

dacti

că c

orec

şi e

ficie

ntă.

3.2.

1. R

espe

ctă

norm

a lit

erar

ă a

limbi

i în

car

e pr

edă.

Are

o e

xpri

-m

are

adec

vată

, în

conf

orm

itate

cu

norm

ele

limbi

i lite

rare

. Asi

gură

ex-

prim

area

cor

ectă

a e

levi

lor.

3.2.

3. V

alor

ifică

ade

cvat

lim

baju

l ter

mi-

nolo

gic

al d

omen

iulu

i ştii

nţifi

c.3.

2.5.

Con

trib

uie

la d

ezvo

ltare

a ac

hizi

ţiilo

r lin

gvis

tice

ale

elev

ilor.

3.2.

2. P

rezi

ntă

clar

şi a

cces

ibil

con-

ţinut

urile

,sar

cini

le ş

i m

odal

ităţil

e de

luc

ru,

folo

sind

ter

min

olog

ia ş

i lim

baju

l ade

cvat

.

3.2.

4. U

tilize

ază

cone

xiun

i rel

evan

te şi

mo-

dalit

ăţi v

aria

te (v

ocab

ular

bog

at, a

nalo

gii,

met

afor

e et

c.) p

entr

u ex

plic

itare

a co

nţin

u-tu

rilor

, sar

cini

lor

şi m

odal

ităţil

or d

e lu

cru

în c

adru

l lec

ţiei ş

i în

afar

a ei

.

3.2.

6. A

sigu

ră s

elec

tare

a şi

tran

spun

erea

di-

dacti

că a

info

rmaţ

iei a

decv

ate

în r

apor

t cu

ni

velu

l de

preg

ătire

a e

levi

lor.

Page 19: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

18Institutul de Politici Publice

Indi

cato

riDe

scrip

tori

Niv

el d

e ba

zăN

ivel

ava

nsat

Niv

el p

erfo

rman

t

3.3.

Util

izea

ză î

n m

od o

p-tim

div

ersi

tate

a re

surs

elor

de

învă

ţare

.

3.3.

1.

Util

izea

adec

vat

timpu

l pr

oiec

tat

pent

ru d

iferi

te e

tape

ale

le

cţie

i / u

nită

ţii d

e în

văţa

re. A

cor-

dă s

ufici

ent

timp

elev

ilor

pent

ru

real

izar

ea

activ

ităţil

or

şi

pent

ru

clar

ifică

rile

de

care

au

nevo

ie.

3.3.

2. T

impu

l ac

orda

t al

tor

acti-

vită

ţi de

cât

cele

de

învă

ţare

est

e m

inim

sau

lips

ă.

3.3.

3. V

alor

ifică

div

ersi

tate

a di

n cl

asă,

co

mun

itate

, so

ciet

ate

ca o

port

unita

te

de în

văţa

re a

uten

tică.

3.3.

4.

Valo

rific

ă m

omen

tele

in

opin

ate,

op

ortu

ne p

entr

u de

zvol

tare

a co

mpe

tenţ

e-lo

r tr

ansf

erab

ile,

aplic

ându

-le î

n co

ntex

te

intr

a- ş

i int

erdi

scip

linar

e, e

xtinz

ând

şi a

pro-

fund

ând

învă

ţare

a.

3.4.

G

estio

neaz

ă efi

cien

t pr

oces

ul

educ

aţio

nal

la

clas

ă.

3.4.

1. C

omun

ică

elev

ilor

obie

cti-

vele

cla

re ş

i pre

cise

ale

învă

ţări

i şi

aşte

ptăr

ile /

rez

ulta

tele

aşt

epta

te

pent

ru

fieca

re

lecţ

ie/u

nita

te

de

învă

ţare

. Fa

cilit

ează

în

ţele

gere

a le

gătu

rii

dint

re

obie

ctive

le

pro-

puse

şi m

odal

ităţil

e de

atin

gere

a

aces

tora

.

3.4.

9. Î

ncur

ajea

ză e

levi

i să

par

ticip

e la

fo

rmul

area

obi

ectiv

elor

învă

ţări

i şi a

aş-

tept

ărilo

r.

3.4.

10. A

ntre

neaz

ă el

evii

în a

ctivi

tăţi

de p

ro-

iect

are

a ob

iecti

velo

r în

văţă

rii ş

i de

prog

no-

zare

a re

zulta

telo

r pr

econ

izat

e.

3.4.

2.

Faci

litea

învă

ţare

a,

prin

pr

ezen

tare

a co

nexi

unilo

r di

ntre

fa

pte,

feno

men

e, c

once

pte

etc.

3.10

. Cre

ează

con

text

e de

învă

ţare

pri

n de

scop

erire

, gh

idân

d el

evii

în s

tabi

lirea

co

nexi

unilo

r di

ntre

fa

pte,

fe

nom

ene,

co

ncep

te e

tc.

3.4.

18.

Extin

de în

văţa

rea

conc

epte

lor/

uni

-tă

ţilor

de

conţ

inut

pri

n de

zvol

tare

a la

ele

vi

a de

prin

deri

i de

int

erog

are

mul

tipro

cesu

a-lă

şi a

naliz

ă m

ultia

spec

tual

ă a

conc

epte

lor,

obie

ctel

or, f

enom

enel

or, f

apte

lor

etc.

3.4.

3. C

reea

ză s

ituaţ

ii şi

adr

esea

într

ebăr

i car

e sti

mul

ează

form

area

şi

dez

volta

rea

abili

tăţil

or c

ogni

tive

(cun

oaşt

ere,

înţ

eleg

ere,

apl

icar

e,

anal

iză,

eva

luar

e, c

rear

e/si

ntez

ă).

3.4.

11.

Cree

ază

cont

exte

şi

situ

aţii

de

învă

ţare

sem

nific

ativă

, rap

orta

te la

con

-te

xte

şi s

ituaţ

ii di

n vi

aţa

real

ă.

3.4.

19. V

alor

ifică

opo

rtun

ităţil

e de

învă

ţare

di

n co

ntex

tul ş

i situ

aţiil

e la

cla

să.

3.4.

20. F

acili

teaz

ă st

abili

rea

de c

ătre

ele

vi a

co

nexi

unilo

r cu

viaţ

a re

ală

şi c

onşti

entiz

area

re

leva

nţei

învă

ţări

i.

Page 20: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

18Institutul de Politici Publice

19Institutul de Politici Publice

Indi

cato

riDe

scrip

tori

Niv

el d

e ba

zăN

ivel

ava

nsat

Niv

el p

erfo

rman

t

3.4.

4. M

enţin

e, î

n ac

tivită

ţile

di-

dacti

ce ş

i ex

trad

idac

tice,

un

me-

diu

de în

văţa

re e

dific

at p

e re

spec

-ta

rea

prin

cipi

ilor

cultu

rii î

nvăţ

ării.

3.4.

12. A

plic

ă st

rate

gii d

idac

tice

efici

en-

te p

entr

u a

faci

lita

dezv

olta

rea

com

pe-

tenţ

ei d

e „a

învă

ţa s

ă în

veţi

”.

3.4.

21.

Stim

ulea

ză ş

i în

cura

jeaz

ă, p

rin p

ro-

priu

l exe

mpl

u de

aut

odez

volta

re p

rofe

sion

a-lă

, în

văţa

rea

auto

nom

ă şi

inte

resu

l ele

vilo

r pe

ntru

învă

ţare

a pe

tot p

arcu

rsul

vie

ţii.

3.4.

22.

Impl

ică

elev

ii în

tr-u

n pr

oces

de

în-

văţa

re a

ctivă

, prin

des

cope

rire,

cu

axar

e pe

de

zvol

tare

a gâ

ndiri

i criti

ce ş

i de

com

pete

nţe

3.4.

5.

Prom

ovea

coop

erar

ea

elev

ilor

în re

aliz

area

sar

cini

lor.

3.4.

13. O

feră

ele

vilo

r op

ortu

nită

ţi de

în-

văţa

re d

e la

ega

l la

egal

.

3.4.

23.

Valo

rific

ă po

tenţ

ialu

l în

văţă

rii

prin

co

oper

are,

fac

ilitâ

nd ş

ansa

de

a de

scop

eri

expe

rien

ţele

cel

orla

lţi ş

i de

a în

văţa

din

ele

.

3.4.

6. S

olic

ită fe

edba

ck e

levi

lor.

3.4.

14. A

just

ează

dem

ersu

l did

actic

la n

ece-

sităţ

ile e

levi

lor,

în b

aza

feed

back

ului

ace

sto-

ra.

3.4.

24.

Dem

onst

reaz

ă fle

xibi

litat

e în

rec

on-

stru

irea

proc

esul

ui d

idac

tic p

lani

ficat

, în

caz

de

nec

esita

te.

3.4.

7. R

ealiz

ează

con

exiu

nile

nec

e-sa

re c

u ce

ea c

e s-

a st

udia

t ant

erio

r şi

cu

ceea

ce

urm

ează

a s

e st

udia

.

3.4.

15.

Util

izea

stra

tegi

i di

dacti

ce

stim

ulati

ve,

coer

ente

şi

sem

nific

ative

, în

cura

jând

dez

volta

rea

la m

axim

um a

po

tenţ

ialu

lui t

utur

or e

levi

lor.

3.4.

25.

Spri

jină

elev

ii în

sta

bilir

ea,

în m

od

inde

pend

ent,

a c

onex

iuni

lor c

u cu

noşti

nţel

e şi

exp

erie

nţel

e an

teri

oare

.

3.4.

8.

Util

izea

opor

tuni

tăţil

e of

erite

de

curr

icul

um p

entr

u co

n-st

ruire

a de

atit

udin

i şi v

alor

i.

3.4.

16.

Util

izea

ză o

port

unită

ţile

ofer

ite

de c

onte

xtul

şco

lar

şi c

el l

ocal

pen

tru

cons

trui

rea

de a

titud

ini ş

i val

ori.

3.4.

26.

Util

izea

ză o

port

unită

ţile

ofer

ite d

e co

ntex

tul n

aţio

nal ş

i cel

inte

rnaţ

iona

l pen

-tr

u co

nstr

uire

a de

atit

udin

i şi v

alor

i.

Page 21: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

20Institutul de Politici Publice

Indi

cato

riDe

scrip

tori

Niv

el d

e ba

zăN

ivel

ava

nsat

Niv

el p

erfo

rman

t

3.5.

Fo

lose

şte

eval

uare

a dr

ept

inst

rum

ent

de d

ez-

volta

re a

pot

enţia

lulu

i ele

-vi

lor.

3.5.

1. U

tiliz

ează

div

erse

met

ode

de e

valu

are

form

ativă

şi s

umati

pent

ru

mon

itori

zare

a pr

oces

ului

de

for

mar

e a

com

pete

nţel

or e

le-

vilo

r.

3.5.

5. F

olos

eşte

sar

cini

/ ite

mi,

inst

ru-

men

te,

met

ode

şi f

orm

e de

eva

luar

e au

tenti

că a

com

pete

nţel

or d

ezvo

ltate

.

3.5.

9. E

labo

reaz

ă şi

apl

ică

sarc

ini/

item

i, in

-st

rum

ente

, m

etod

e şi

for

me

pent

ru e

valu

-ar

ea a

uten

tică

a co

mpe

tenţ

elor

dez

volta

te.

3.5.

2. O

feră

fee

dbac

k co

nstr

uctiv

în

mod

gen

eral

izat

, adr

esat

într

e-gi

i cla

se.

3.5.

6. O

feră

feed

back

per

sona

lizat

, con

-st

ructi

v, c

u su

gesti

i pe

ntru

dez

volta

rea

pote

nţia

lulu

i ele

vilo

r.

3.5.

10.

Ofe

ră f

eedb

ack

pers

onal

izat

baz

at

pe a

naliz

a fa

ctor

ilor

cont

extu

ali

care

infl

u-en

ţeaz

ă în

văţa

rea.

3.5.

3. E

valu

ează

pro

gres

ul fi

ecăr

ui

elev

(în

rapo

rt c

u pr

opri

ile re

zulta

-te

ant

erio

are)

.

3.5.

7. E

labo

reaz

ă m

ater

iale

de

repe

r, cr

eeaz

ă co

ntex

te

şi

impl

ică

elev

ii în

pr

oces

ul d

e au

toev

alua

re o

biec

tivă

a pr

opri

ilor

rezu

ltate

şi

a re

zulta

telo

r co

-le

gilo

r.

3.5.

11.

Folo

seşt

e re

zulta

tele

eva

luăr

ii au

-te

ntice

, in

divi

dual

izat

e,

pent

ru

ajus

tare

a de

mer

sulu

i did

actic

.

3.5.

4.

Abo

rdea

eror

ile

nu

ca

eşec

uri î

n în

văţa

re, c

i ca

opor

tuni

-tă

ţi de

învă

ţare

.

3.5.

8.

Faci

litea

depi

star

ea

de

cătr

e el

evii

înşi

şi a

ero

rilo

r şi

înţe

lege

rea

cau-

zelo

r ac

esto

ra.

3.5.

12.

Spri

jină

elev

ii în

det

erm

inar

ea ş

i ap

licar

ea s

trat

egiil

or d

e ev

itare

sau

înl

ătu-

rare

a e

rori

lor.

Page 22: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

20Institutul de Politici Publice

21Institutul de Politici Publice

Dom

eniu

l 4. D

ezvo

ltar

e şi

cre

şter

e pr

ofes

iona

lăSt

anda

rdul

4. C

adru

l did

actic

ges

tione

ază

prop

ria

dezv

olta

re p

rofe

sion

ală

conti

nuă,

axa

tă p

e ne

cesi

tăţi

real

e, în

ved

erea

as

igur

ării

perf

orm

anţe

i sal

e pr

ofes

iona

le.

Indi

cato

riDe

scrip

tori

Niv

el d

e ba

zăN

ivel

ava

nsat

Niv

el p

erfo

rman

t

4.1.

Con

stru

ieşt

e pr

opri

a id

en-

titat

e pr

ofes

iona

lă în

cor

espu

n-de

re c

u ro

luri

le p

resc

rise

de

func

ţia p

e ca

re o

deţ

ine.

4.1.

1. C

unoa

şte

com

pete

nţel

e ne

cesa

re

real

izăr

ii m

ultip

lelo

r ro

luri

pro

fesi

onal

e.4.

1.2.

Cun

oaşt

e şi

resp

ectă

cad

rul n

orm

a-tiv

al f

orm

ării

conti

nue,

eva

luăr

ii şi

ate

stăr

ii pr

ofes

iona

le şi

pre

vede

rile

cadr

ului

insti

tu-

ţiona

l pro

cedu

ral d

e pl

anifi

care

şi e

valu

are

a ni

velu

lui d

e pr

egăti

re p

rofe

sion

ală.

4.1.

3. D

emon

stre

ază

anga

ja-

men

t şi

im

plic

are

în d

ezvo

l-ta

rea

prof

esio

nală

şi

pose

cultu

ra

auto

nom

iei

resp

on-

sabi

le.

4.1.

4. D

emon

stre

ază

anga

jam

ent

pers

onal

şi

im

plic

are

în d

ezvo

ltare

a pr

ofes

iona

lă a

co

mun

ităţii

edu

caţio

nale

pe

plan

loca

l / re

-gi

onal

şi n

aţio

nal.

4.2.

Pro

iect

ează

pro

priu

l tra

seu

de d

ezvo

ltare

pro

fesi

onal

ă co

n-tin

uă.

4.2.

1. E

labo

reaz

ă Pl

anul

Ind

ivid

ual

de

Dez

volta

re P

rofe

sion

ală

în c

onfo

rmita

te

cu c

erin

ţele

îna

inta

te d

e ad

min

istr

aţia

in

stitu

ţiei,

cu

prev

eder

ile

plan

ului

de

de

zvol

tare

a ş

colii

şi c

u ne

cesi

tăţil

e sa

le

real

e de

dez

volta

re p

rofe

sion

ală.

4.2.

2. S

tabi

leşt

e ob

iecti

ve c

oncr

ete

de îm

-bu

nătă

ţire

a pe

rfor

man

ţei

prof

esio

nale

, fin

alită

ţi de

dez

volta

re p

rofe

sion

ală

măs

u-ra

bile

şi r

ealiz

abile

în p

erio

ada

plan

ifica

tă.

4.2.

3.

Iden

tifică

, se

lect

ează

şi

pri

oriti

zeaz

ă op

ortu

nită

ţile

de d

ezvo

ltare

pro

fesi

onal

ă.

4.2.

4.

Plan

ifică

or

gani

zare

a ac

tivită

ţilor

de

dez

volta

re p

rofe

sion

ală,

gen

eral

izar

ea

şi î

mpă

rtăş

irea

expe

rien

ţei

dida

ctice

şi

a ex

peri

enţe

i de

dezv

olta

re p

rofe

sion

ală

cu

cole

gii.

4.3.

Rea

lizea

ză ş

i mon

itori

zeaz

ă pr

oces

ul d

e de

zvol

tare

per

so-

nală

şi p

rofe

sion

ală.

4.3.

1. P

artic

ipă

la a

ctivi

tăţi

de d

ezvo

ltare

pr

ofes

iona

lă î

n şc

oală

, în

afa

ra ş

colii

, pe

pl

an re

gion

al ş

i naţ

iona

l.

4.3.

6.

Util

izea

opor

tuni

-tă

ţi de

înc

adra

re î

n di

vers

e co

mun

ităţi

prof

esio

nale

, în

re

ţele

şi

foru

ri p

rofe

sion

ale,

pe

ntru

a-ş

i îm

bună

tăţi

per-

form

anţe

le.

4.3.

11.

Valo

rific

ă op

ortu

nită

ţile

de d

ez-

volta

re p

rofe

sion

ală

apăr

ute

pe p

arcu

rs ş

i in

iţiaz

ă pr

oiec

te d

e co

labo

rare

în d

ezvo

l-ta

rea

prof

esio

nală

la

nive

l lo

cal,

naţio

nal

şi in

tern

aţio

nal.

Page 23: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

22Institutul de Politici Publice

Indi

cato

riDe

scrip

tori

Niv

el d

e ba

zăN

ivel

ava

nsat

Niv

el p

erfo

rman

t

4.3.

2. Id

entifi

că ş

i pro

pune

pen

tru

disc

u-ţie

pro

blem

e co

ncre

te c

u ca

re s

e co

nfru

n-tă

în c

adru

l acti

vită

ţii.

4.3.

7. P

artic

ipă

la p

roie

cte

de

cerc

etar

e-ac

ţiune

pe

ntru

re

-zo

lvar

ea u

nor p

robl

eme

vizâ

nd

spor

irea

calit

ăţii

activ

ităţii

.

4.3.

12.

Iniţi

ază

cerc

etăr

i-acţ

iune

pen

tru

rezo

lvar

ea u

nor

prob

lem

e vi

zând

spo

rire

a ca

lităţ

ii ac

tivită

ţii.

4.3.

3. C

onsu

ltă s

iste

mati

c m

ater

iale

de

spec

ialit

ate

din

dive

rse

surs

e şi

val

orifi

in p

ropr

ia a

ctivi

tate

ach

iziţi

ile p

rofe

sio-

nale

noi

, ex

peri

men

tând

ide

i şi

pra

ctici

in

spira

te d

in m

ater

iale

le d

e sp

ecia

litat

e.

4.3.

8.

Ana

lizea

impa

ctul

ap

licăr

ii st

rate

giilo

r no

i de

p

red

are-

învă

ţare

-eva

luar

e as

upra

pr

ogre

sulu

i el

evilo

r, de

talii

le d

emer

sulu

i di

dacti

c în

term

eni d

e ca

uză-

efec

t.

4.3.

13.

Moti

veaz

ă de

cizi

ile

peda

gogi

ce,

fund

amen

teaz

ă şti

inţifi

c pr

opri

a ex

peri

en-

ţă d

e în

văţa

re ş

i dez

volta

re p

rofe

sion

ală.

4.3.

4. D

ocum

ente

ază

sist

emati

c re

aliz

a-re

a ac

ţiuni

lor p

lani

ficat

e, c

reşt

erea

pro

fe-

sion

ală

şi p

erfo

rman

ţele

obţ

inut

e.

4.3.

9.

Mod

ifică

/ in

trod

uce

ajus

tări

şi c

ompl

etea

ză P

lanu

l In

divi

dual

de

Dez

volta

re P

ro-

fesi

onal

ă cu

acţ

iuni

rel

evan

te

şi st

rate

gii e

ficie

nte,

raco

rdat

e la

con

text

şi l

a rit

mul

înre

gis-

trat

de

creş

tere

pro

fesi

onal

ă,

evid

enţia

ză f

acto

rii d

eter

mi-

nanţ

i şi

sta

bile

şte

acţiu

ni d

e co

nsol

idar

e/

ampl

ifica

re

a pr

actic

ilor

reuş

ite ş

i de

dim

i-nu

are/

evi

tare

a e

şecu

lui.

4.3.

14.

Gen

eral

izea

ză ş

i îm

părt

ăşeş

te e

x-pe

rien

ţa p

rofe

sion

ală

prin

col

abor

area

la

ziar

e şi

revi

ste

de sp

ecia

litat

e, p

artic

ipar

ea

la s

impo

zioa

ne ş

i con

feri

nţe.

4.3.

5. R

eflec

teaz

ă pe

rman

ent

asup

ra r

e-zu

ltate

lor

prac

ticii

ziln

ice,

asu

pra

prop

riei

pr

egăti

ri p

rofe

sion

ale,

teo

retic

e şi

pra

cti-

ce.

4.3.

10. S

olic

ită a

juto

rul c

oleg

i-lo

r şi

adm

inist

raţie

i in

stitu

ţiei

la e

valu

area

obi

ectiv

ă a

nive

-lu

lui p

ropr

iu d

e pr

egăti

re p

ro-

fesi

onal

ă te

oreti

că ş

i pra

ctică

.

4.3.

15. A

prec

iază

obi

ectiv

pro

pria

acti

vita

-te

, pro

pria

con

trib

uţie

la d

ezvo

ltare

a pr

o-fe

sion

ală,

real

izar

ea P

lanu

lui I

ndiv

idua

l de

Dez

volta

re P

rofe

sion

ală

şi p

erfo

rman

ţele

pr

ofes

iona

le.

Page 24: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

22Institutul de Politici Publice

23Institutul de Politici Publice

Dom

eniu

l 5. R

elaţ

ia ş

coal

ă-fa

mili

e-co

mun

itat

e

Stan

dard

ul 5

. Cad

rul d

idac

tic a

sigu

ră r

elaţ

ii de

col

abor

are

şi r

espe

ct c

u fa

mili

a şi

com

unita

tea,

dez

voltâ

nd p

arte

neri

ate

efici

ente

în s

priji

nul r

ealiz

ării

unui

pro

ces

educ

aţio

nal d

e ca

litat

e.

Indi

cato

riD

escr

ipto

ri

Niv

el d

e ba

zăN

ivel

ava

nsat

Niv

el p

erfo

rman

t

5.1.

Com

unic

ă în

mod

cu-

rent

cu

mem

brii

fam

iliei

/re

prez

enta

nţii

lega

li de

spre

ac

tivita

tea

şi p

rogr

esul

ele

-vi

lor.

5.1.

1. I

nfor

mea

ză p

ărin

ţii s

au r

epre

-ze

ntan

ţii l

egal

i ai

ace

stor

a cu

pri

vire

la

obi

ectiv

ele

şi c

onţin

utul

învă

ţări

i şi

aşte

ptăr

ile fa

ţă d

e el

evi.

5.1.

3. I

mpl

ică

pări

nţii

sau

tuto

rii

în

disc

uţii

şi a

ctivi

tăţi

priv

ind

asig

ura-

rea

unui

med

iu f

avor

abil

învă

ţări

i şi

ating

erii

rezu

ltate

lor

scon

tate

de

că-

tre

elev

i.

5.1.

5. O

feră

con

sulta

ţii p

ărin

ţilor

sau

tuto

-ri

lor î

n ve

dere

a ac

ordă

rii s

priji

nulu

i max

im

pent

ru c

a el

evii

să fi

e m

otiva

ţi, în

cura

jaţi

şi

spri

jiniţi

real

izez

e pr

ogre

se.

5.1.

2. P

rezi

ntă

pări

nţilo

r sa

u re

pre-

zent

anţil

or le

gali

ai c

opiil

or in

form

aţia

ne

cesa

ră d

espr

e pr

ogre

sul î

nreg

istr

at,

succ

esel

e şi

nec

esită

ţile

de d

ezvo

ltare

şi

spr

ijin

ale

elev

ilor p

e pa

rcur

sul î

nvă-

ţări

i, re

spec

tând

pri

ncip

iul c

onfid

enţi-

alită

ţii.

5.1.

4. A

naliz

ează

det

alia

t în

col

abo-

rare

cu

pări

nţii

sau

repr

ezen

tanţ

ii le

gali

ai c

opiil

or r

ezul

tate

le e

levu

lui,

acce

ntuâ

nd p

unct

ele

fort

e în

înv

ă-ţa

re ş

i co

mpo

rtam

ent,

dar

şi

info

r-m

ând

desp

re c

onse

cinţ

ele

nere

spec

-tă

rii n

orm

elor

sta

bilit

e.

5.1.

6. E

labo

reaz

ă îm

preu

nă c

u pă

rinţ

ii/m

embr

ii fa

mili

ei p

rogr

ame

de e

ficie

ntiza

-re

a p

roce

sulu

i edu

caţio

nal ş

i de

educ

aţie

pa

rent

ală,

ofe

rind

sug

estii

cu

refe

rire

la

creş

tere

a ra

ndam

entu

lui

şi/s

au p

reve

ni-

rea

eşec

ului

, pr

ecum

şi a

band

onul

ui ş

co-

lar.

5.2.

Fa

cilit

ează

im

plic

area

m

embr

ilor

fam

iliei

şi

ai

co

mun

ităţii

în

ca

litat

e de

pe

rsoa

ne-r

esur

în

efici

-en

tizar

ea p

roce

sulu

i edu

ca-

ţiona

l.

5.2.

1. I

mpl

ică

pări

nţii

şi m

embr

ii co

-m

unită

ţii s

ă pa

rtici

pe î

n ca

litat

e de

pe

rsoa

ne-r

esur

să ş

i par

ticip

anţi

în a

c-tiv

ităţi,

men

ite s

ă sp

orea

scă

calit

atea

ed

ucaţ

iei l

a ni

vel d

e cl

asă

sau

insti

tu-

ţie.

5.2.

2. O

rgan

izea

ză e

veni

men

te in

ter-

activ

e cu

ele

vii,

pări

nţii

şi m

embr

ii co

mun

ităţii

în

func

ţie d

e in

tere

sul,

capa

cită

ţile

şi c

ultu

ra a

cest

ora,

me-

nite

cons

olid

eze

rela

ţia în

tre

scoa

-lă

si c

omun

itate

a lo

cală

şi s

ă efi

cien

-tiz

eze

proc

esul

edu

caţio

nal.

5.2.

3. Id

entifi

că o

port

unită

ţi ex

tern

e în

co-

labo

rare

cu

pări

nţii

şi m

embr

ii co

mun

ităţii

pe

ntru

dez

volta

rea

com

pete

nţel

or e

levi

-lo

r şi

val

orifi

care

a in

telig

enţe

lor

mul

tiple

al

e co

pilu

lui.

Page 25: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

24Institutul de Politici Publice

5.3.

Fa

cilit

ează

im

plic

area

el

evilo

r în

dez

volta

rea

pro-

iect

elor

com

unita

re ş

i a a

c-ţiu

nilo

r de

vol

unta

riat

.

5.3.

1. Î

ncur

ajea

ză i

mpl

icar

ea e

levi

lor

în d

iver

se p

roie

cte

sau

acţiu

ni d

e vo

-lu

ntar

iat,

org

aniz

ate

la n

ivel

de

clas

ă şi

/ sa

u in

stitu

ţie.

5.3.

2. O

feră

îndr

umar

e şi

spr

ijin

pen-

tru

elev

i ca

ei

să-ş

i m

anife

ste

acti-

vism

ul ş

i res

pons

abili

tate

a în

impl

e-m

enta

rea

de p

roie

cte

şi a

cţiu

ni d

e vo

lunt

aria

t, d

esfă

şura

te în

insti

tuţie

şi

în c

omun

itate

.

5.3.

3. G

ener

aliz

ează

şi

prez

intă

pra

ctici

le

bune

de

aplic

are

a un

or s

iste

me

coer

ente

de

impl

icar

e a

dive

rsel

or c

ateg

orii

de c

opii

în im

plem

enta

rea

proi

ecte

lor

şi a

cţiu

nilo

r de

vol

unta

riat

în c

adru

l ins

tituţ

iei ş

i al c

o-m

unită

ţii.

5.4.

Dez

voltă

rela

ţiile

din

tre

şcoa

şi

fam

ilii/

mem

brii

com

unită

ţii

prin

in

term

e-di

ul

proi

ecte

lor

educ

aţio

-na

le re

leva

nte.

5.4.

1. Id

entifi

că d

omen

ii de

inte

res

co-

mun

e al

e şc

olii,

fam

iliei

şi c

omun

ităţii

pe

ntru

dez

volta

rea

în p

arte

neri

at a

pr

oiec

telo

r ed

ucaţ

iona

le.

5.4.

3.

Ant

rene

ază

stru

ctur

ile

aso-

ciati

ve a

le e

levi

lor

şi a

le p

ărin

ţilor

, pr

ecum

şi

insti

tuţii

le p

arte

nere

din

co

mun

itate

, în

elab

orar

ea d

ocum

en-

telo

r de

politi

ci a

le ş

colii

(pro

iect

e de

de

zvol

tare

, pla

n de

acti

vita

te e

tc.).

5.4.

5. V

alor

ifică

pro

iect

ele

educ

aţio

nale

re

aliz

ate

în p

arte

neri

at c

u fa

mili

a şi

com

u-ni

tate

a pe

ntru

asi

gura

rea

învă

ţări

i sem

ni-

ficati

ve.

5.4.

2. G

hide

ază

şi s

priji

nă e

levi

i, pă

rin-

ţii, m

embr

ii co

mun

ităţii

în e

labo

rare

a şi

impl

emen

tare

a pr

oiec

telo

r com

une.

5.4.

4 O

rgan

izea

ză a

ctivi

tăţi

de p

re-

gătir

e a

elev

ilor

pent

ru p

rom

ovar

ea

proi

ecte

lor

educ

aţio

nale

ela

bora

te

în p

arte

neri

at.

5.4.

6. E

labo

reaz

ă, în

par

tene

riat

cu

mem

-br

ii co

mun

ităţii

, pro

iect

e în

sco

pul f

acili

tă-

rii c

oezi

unii

soci

ale

într

e to

ţi ac

tori

i edu

ca-

ţiona

li di

n in

stitu

ţie.

Page 26: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

24Institutul de Politici Publice

25Institutul de Politici Publice

1.3. Instrumentarul de evaluare a cadrelor didactice

1.3.1. Ciclul evaluării şi dezvoltării profesionale

Evaluarea cadrelor didactice din învăţământul general este reglementată în art. 45 al Codului Educaţiei:▪ Articolul 45. Evaluarea cadrelor didactice(1) Evaluarea internă a cadrelor didactice din învăţământul general se efectu-

ează anual în baza unei metodologii de evaluare aprobate de Ministerul Educaţiei.(2) Evaluarea externă a cadrelor didactice din învăţământul general se efec-

tuează o dată la 5 ani de către organele abilitate, în baza unei metodologii de evaluare aprobate de Ministerul Educaţiei.

(3) Metodologia de evaluare prevede, în mod obligatoriu, consultarea opi-niilor elevilor, părinţilor şi ale altor cadre didactice din instituţia de învăţământ respectivă.

În corespundere cu aceste prevederi, Inspectoratul Şcolar Naţional asigură ela-borarea metodologiilor de evaluare, care, odată cu aprobarea de către Ministerul Educaţiei, constituie cadrul normativ pentru realizarea evaluării cadrelor didactice.

Scopul primordial al evaluării cadrului didactic îl constituie sprijinirea dezvol-tării profesionale a acestuia şi, implicit, sprijinirea creării în instituţia de învăţă-mânt a unei reale comunităţi de învăţare şi dezvoltare profesională.

Procesul de evaluare internă şi cel de evaluare externă a cadrelor didactice, precum şi rezultatele acestora vor fi utilizate în mod primordial pentru:

• formarea competenţelor de reflecţie şi autoevaluare a cadrelor didactice;• asigurarea calităţii procesului de învăţare la clasă;• identificarea domeniilor în care cadrele didactice demonstrează competen-

ţe şi experienţe notabile, precum şi a celor în care au nevoie de informare şi sprijin pentru dezvoltare;

• elaborarea planurilor individuale de dezvoltare profesională;• identificarea bunelor practici pentru împărtăşire pe plan local, raional, naţional;• proiectarea acţiunilor de împărtăşire a experienţei şi de dezvoltare profesi-

onală la locul de muncă;• stimularea creării în instituţia de învăţământ a unei comunităţi reale de în-

văţare.▪ Ciclul evaluării şi dezvoltării profesionale se constituie din următoarele etape:Evaluarea cadrului didactic• Care este nivelul de competenţă a cadrului didactic în raport cu standardele

agreate?• Ce dovezi palpabile există pentru punerea în evidenţă a rezultatelor profe-

sionale?

Page 27: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

26Institutul de Politici Publice

• Care sunt domeniile în care cadrul didactic are nevoie de sprijin pentru dezvoltare?

• Care sunt punctele tari care îl pot face persoană-resursă pentru alţii?Elaborarea planului de dezvoltare profesională• Formularea obiectivelor de dezvoltare profesională, în corelare cu rezulta-

tele evaluării şi cu obiectivele de dezvoltare ale instituţiei:− pentru îmbunătăţirea nivelului profesional pe domeniile identificate / pen-

tru satisfacerea necesităţilor reale de dezvoltare profesională;− pentru împărtăşirea bunelor practici.• Identificarea priorităţilor şi a acţiunilor.Implementarea planului de dezvoltare profesională• Realizarea acţiunilor:− prin identificarea oportunităţilor existente pentru satisfacerea necesităţilor

profesionale;− prin crearea şi / sau valorificarea oportunităţilor pentru împărtăşirea de

succese / realizări / puncte tari (bune practici).Analiza impactului acţiunilor realizate• În ce măsură au fost realizate acţiunile şi obiectivele din Planul individual

de dezvoltare profesională?• Care dintre acţiunile proiectate au avut o relevanţă mai mare pentru dez-

voltarea profesională?Reprezentarea grafică a ciclului evaluării şi dezvoltării profesionale este pre-

zentată în figura de mai jos.

Figura 1. Ciclul evaluării şi dezvoltării profesionale

Page 28: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

26Institutul de Politici Publice

27Institutul de Politici Publice

1.3.2. Instrumentarul pentru evaluarea anuală internă a cadrelor didactice

Evaluarea anuală ca şi proces va include următoarele elemente:• Autoevaluarea;• Evaluarea din partea superiorului (angajatorului);• Completarea portofoliului profesional;• Consultarea opiniei altor cadre didactice – evaluarea de la egal la egal;• Consultarea opiniilor elevilor şi părinţilor.▪ AutoevaluareaCadrul didactic, în calitate de actant al educaţiei interesat de dezvoltare pro-

fesională pe parcursul întregii vieţi, este cel mai în măsură să se evalueze, să-şi stabilească scopuri de dezvoltare şi să analizeze gradul de realizare a acestora. Autoevaluarea ca proces trebuie să asigure reflecţia profundă asupra modului în care elevii sunt ajutaţi de către cadrul didactic în obţinerea succesului în învă-ţare. Acest proces reflexiv trebuie să ajute profesorul în identificarea punctelor sale tari şi a domeniilor în care are nevoie de sprijin şi dezvoltare.

Evaluarea din partea superiorului (angajatorului)Evaluarea de către superior (angajator) va fi corelată cu elementele incluse în

autoevaluare. După completarea în mod independent a instrumentelor (de au-toevaluare – de către cadrul didactic şi de evaluare – de către angajator), părţile vor face schimb de instrumente. În cadrul unei discuţii (interviu), prin negociere, evaluatul şi evaluatorul vor ajunge la decizia comună privind rezultatul evaluării.▪ Completarea portofoliului profesionalPortofoliul profesional reprezintă colecţia de dovezi ale celor mai bune expe-

rienţe profesionale pe principalele domenii vizate de standarde şi poate include:• Proiectarea şi pregătirea învăţării (Domeniul 1) şi Procesul de predare-învă-

ţare-evaluare (Domeniul 3):− Proiecte didactice ale celor mai reuşite lecţii / unităţi de învăţare, inclusiv

variante îmbunătăţite post-predare.− Materiale didactice complementare, elaborate şi aplicate la clasă.− Instrumente de evaluare formativă şi sumativă, elaborate şi aplicate.− Proiecte ale celor mai bune activităţi extraşcolare implementate.− Reflecţii profesionale cu privire la: aplicarea proiectelor didactice (ce a reuşit,

ce se poate face mai bine etc.); eficientizarea aplicării materialelor didactice la clasă; rezultatele aplicării instrumentelor de evaluare şi ideile pentru îmbunătăţirea aces-tora; rezultatele activităţilor extraşcolare şi modalităţile de diversificare a lor etc.

• Mediul de învăţare (Domeniul 2):− Dovezi privind organizarea unui mediu de învăţare dezvoltativ şi sigur, bazat

pe cultura învăţării, care facilitează succesul fiecărui elev.• Dezvoltare şi creştere profesională (Domeniul 4):− Probe privind planificarea şi gestionarea propriei dezvoltări profesionale

Page 29: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

28Institutul de Politici Publice

continui, cu axare pe necesităţile reale (planul de dezvoltare profesională şi ra-portul de activitate privind progresul înregistrat în realizarea acestuia).

− Dovezi privind implicarea în procesul de dezvoltare profesională la locul de muncă (rezultate ale participării la cercetări-acţiune, în cazul în care sunt; materiale aferente schimbului de bune practici; documentare a participării la activităţi de dezvoltare profesională etc.).

• Relaţia şcoală-familie-comunitate (Domeniul 5):− Materiale privind colaborarea cu familia şi comunitatea.▪ Consultarea opiniei altor cadre didactice - evaluarea de la egal la egalEvaluarea de la egal la egal va fi asigurată de către doi-trei colegi, de aceeaşi

disciplină, din cadrul aceleiaşi arii curriculare sau de la orice alte discipline, cu condiţia posedării competenţelor ştiinţifice şi didactice necesare în scopul spri-jinirii cadrului didactic pentru identificarea punctelor sale tari şi a domeniilor în care are nevoie de dezvoltare. Aceasta va include: rezultate ale observării direc-te privind procesul de predare-învăţare-evaluare (fişe de observare şi evaluare a lecţiilor şi reflecţii asupra celor observate, cu recomandări); consideraţii peda-gogice privind realizarea activităţilor extraşcolare (fişe de observare a activităţi-lor şi reflecţii asupra celor observate, cu recomandări); consideraţii pedagogice cu referire la implicarea în activitatea de dezvoltare profesională.▪ Consultarea opiniilor elevilor şi părinţilorConsultarea opiniilor elevilor şi părinţilor va fi documentată prin:− dovezi privind colectarea de feedback de către cadrul didactic;− realizarea unui chestionar cu părinţii, pe dimensiunile din standarde la care

aceştia pot oferi feedback;− realizarea unui chestionar cu elevii, pe dimensiunile din standarde la care

aceştia pot oferi feedback.Ponderarea instrumentelor în cadrul evaluării internePentru realizarea evaluării interne, se recomandă aplicarea următoarei grile

de ponderare a instrumentelor:

Elementele evaluării interne Instrumente Ponderea

AutoevaluareaChestionar de autoevaluare şi reflecţie, cu stabilirea domeniilor de dezvoltare

30%Evaluarea din partea superiorului (angajatorului)

Chestionar de evaluare, cu recomandări pentru dezvoltare

Completarea portofoliului profesi-onal

Portofoliul cu dovezi pe domeniile vizate de standarde

40 %

Consultarea opiniei altor cadre di-dactice - evaluarea de la egal la egal

Fişe de observareReflecţii pedagogice

20%

Consultarea opiniilor elevilor şi pă-rinţilor

Chestionare pentru elevi şi părinţi, pe di-mensiunile din standarde la care aceştia pot oferi feedback

10%

Page 30: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

28Institutul de Politici Publice

29Institutul de Politici Publice

1.3.3. Instrumentarul pentru evaluarea externă a cadrelor didactice

Evaluarea externă a cadrelor didactice, în baza metodologiei de evaluare ela-borate de către Inspectoratul Şcolar Naţional şi aprobate de către Ministerul Educaţiei, este efectuată de către organele abilitate o dată la cinci ani.

Evaluarea externă poate servi ca bază, alături de alte elemente prevăzute de metodologia aferentă, pentru procesul de conferire şi confirmare a gradelor didactice şi, respectiv, acordarea sporului salarial aferent conform prevederilor legale.

Ponderarea instrumentelor în cadrul evaluării externePentru realizarea evaluării externe, se recomandă aplicarea următoarei grile

de ponderare a instrumentelor:

Elementele vizate de evaluarea externă Instrumente Pondere

Rezultatele evaluărilor anuale pe parcursul a 5 ani.

Sinteza rezultatelor evaluărilor anuale. 50%

Planul de dezvoltare profesională.Raportul privind gradul de realizare a obiectivelor din planul de dezvoltare pro-fesională, pentru perioada evaluată.

50%

1.3.4. Recomandări pentru aplicarea cadrului de referinţă la elaborarea instrumentelor de evaluare anuală

La elaborarea diverselor fişe de evaluare, chestionare, fişe de observare, ghi-dul de portofoliu etc., se va proceda la:

• analiza minuţioasă a indicatorilor şi descriptorilor din standarde;• stabilirea indicatorilor care se pretează pentru analiză printr-o modalitate

sau alta;• stabilirea structurii documentelor pentru fiecare categorie de respondenţi /

evaluatori.Corelarea indicatorilor şi a tipurilor de instrumente se va realiza de către In-

spectoratul Şcolar Naţional.Un model de corelare a indicatorilor şi a tipurilor de instrumente / respon-

denţi poate fi structurat conform tabelului de mai jos.

Page 31: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

30Institutul de Politici Publice

Nr.

Indi

cato

rAu

toev

alu-

area

Eval

uare

a di

n pa

r-te

a su

perio

rulu

i (a

ngaj

ator

ului

)

Port

ofol

iul

prof

esio

nal

Cons

ulta

rea

opin

iei

alto

r cad

re d

idac

ti-ce

− e

valu

area

de

la

egal

la e

gal

Cons

ulta

rea

opin

iilor

el

evilo

r

Cons

ulta

rea

opin

iilor

păr

in-

ţilor

Dom

eniu

l 1. P

roie

ctar

ea şi

pre

gătir

ea în

văţă

rii.

Stan

dard

ul 1

. Cad

rul d

idac

tic p

lani

fică

şi pr

oiec

teaz

ă pr

oces

ul d

e pr

edar

e-în

văţa

re-e

valu

are

cent

rat p

e el

ev, î

n ve

dere

a as

igur

ării

efici

en-

ţei ş

i cre

ării

opor

tuni

tăţil

or d

e im

plic

are

şi de

zvol

tare

pen

tru

fieca

re c

opil.

1.1.

Dem

onst

reaz

ă cu

noaş

tere

a el

evi-

lor

şi a

abo

rdăr

ilor

mod

erne

pri-

vind

învă

ţare

a.

1.2.

Dem

onst

reaz

ă cu

noaş

tere

a m

a-te

riei

la d

isci

plin

a pr

edat

ă.

1.3.

Proi

ecte

ază

un d

emer

s di

dacti

c m

oder

n,

conf

orm

ri

gori

lor

ca-

drul

ui c

urri

cula

r al

dis

cipl

inei

.

1.4.

Proi

ecte

ază

un d

emer

s di

dacti

c co

-er

ent,

indi

vidu

aliza

t şi

dife

renţ

iat,

adap

tat l

a pa

rticu

larit

ăţile

ele

vilo

r.

1.5.

Plan

ifică

eva

luar

ea p

roce

sulu

i şi

a

rezu

ltate

lor

învă

ţări

i în

conc

or-

danţ

ă cu

rig

orile

cur

ricu

lare

.

1.6.

Plan

ifică

util

izar

ea a

decv

ată

a re

-su

rsel

or d

e în

văţa

re în

rea

lizar

ea

dem

ersu

lui d

idac

tic.

Dom

eniu

l 2. M

ediu

l de

învă

ţare

.St

anda

rdul

2. C

adru

l did

actic

asi

gură

cre

area

unu

i med

iu d

e în

văţa

re d

ezvo

ltativ

şi s

igur

, baz

at p

e cu

ltura

învă

ţări

i, ca

re fa

cilit

ează

suc

-ce

sul fi

ecăr

ui e

lev.

2.1.

Stab

ileşt

e un

cl

imat

re

laţio

nal

sigu

r, ba

zat

pe î

ncre

dere

, so

li-da

rita

te ş

i res

pect

, pe

prin

cipi

ile

echi

tăţii

şi a

le to

lera

nţei

.

Page 32: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

30Institutul de Politici Publice

31Institutul de Politici Publice

Nr.

Indi

cato

rAu

toev

alu-

area

Eval

uare

a di

n pa

r-te

a su

perio

rulu

i (a

ngaj

ator

ului

)

Port

ofol

iul

prof

esio

nal

Cons

ulta

rea

opin

iei

alto

r cad

re d

idac

ti-ce

− e

valu

area

de

la

egal

la e

gal

Cons

ulta

rea

opin

iilor

el

evilo

r

Cons

ulta

rea

opin

iilor

păr

in-

ţilor

2.2.

Org

aniz

ează

în

mod

raţ

iona

l şi

op

tim s

paţiu

l fizi

c.

2.3.

Asi

gură

man

agem

entu

l efi

cien

t al

cla

sei ş

i al c

ompo

rtam

entu

lui

elev

ilor.

Dom

eniu

l 3. P

roce

sul d

e pr

edar

e-în

văţa

re-e

valu

are.

Stan

dard

ul 3

. Cad

rul d

idac

tic a

sigu

ră im

plem

enta

rea

unui

pro

ces

de p

reda

re-în

văţa

re-e

valu

are

cent

rat p

e ce

l car

e în

vaţă

, în

vede

rea

asig

urăr

ii su

cces

ului

şco

lar

al fi

ecăr

ui e

lev.

3.1.

Form

ează

şi

dezv

oltă

moti

vaţia

, au

tono

mia

şi

re

spon

sabi

litat

ea

elev

ilor

pent

ru p

ropr

ia în

văţa

re.

3.2.

Dem

onst

reaz

ă o

com

unic

are

di-

dacti

că c

orec

tă ş

i efic

ient

ă.

3.3.

Util

izea

ză î

n m

od o

ptim

div

ersi

-ta

tea

resu

rsel

or d

e în

văţa

re.

3.4.

Ges

tione

ază

efici

ent

proc

esul

ed

ucaţ

iona

l la

clas

ă.

3.5.

Folo

seşt

e ev

alua

rea

drep

t ins

tru-

men

t de

dezv

olta

re a

pot

enţia

lu-

lui e

levi

lor.

Dom

eniu

l 4. D

ezvo

ltare

şi c

reşt

ere

prof

esio

nală

.St

anda

rdul

4. C

adru

l did

actic

ges

tione

ază

prop

ria

dezv

olta

re p

rofe

sion

ală

conti

nuă,

axa

tă p

e ne

cesi

tăţi

real

e, în

ved

erea

asi

gură

rii p

er-

form

anţe

i sal

e pr

ofes

iona

le.

4.1.

Cons

trui

eşte

pr

opria

id

entit

ate

prof

esio

nală

în

core

spun

dere

cu

rolu

rile

pres

cris

e de

fun

cţia

pe

care

o d

eţin

e.

Page 33: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

32Institutul de Politici Publice

Nr.

Indi

cato

rAu

toev

alu-

area

Eval

uare

a di

n pa

r-te

a su

perio

rulu

i (a

ngaj

ator

ului

)

Port

ofol

iul

prof

esio

nal

Cons

ulta

rea

opin

iei

alto

r cad

re d

idac

ti-ce

− e

valu

area

de

la

egal

la e

gal

Cons

ulta

rea

opin

iilor

el

evilo

r

Cons

ulta

rea

opin

iilor

păr

in-

ţilor

4.2.

Proi

ecte

ază

prop

riul

tr

aseu

de

de

zvol

tare

pr

ofes

iona

conti

-nu

ă.

4.3.

Real

izea

ză ş

i m

onito

rize

ază

pro-

cesu

l de

dezv

olta

re p

erso

nală

şi

prof

esio

nală

.

Dom

eniu

l 5. R

elaţ

ia şc

oală

-fam

ilie-

com

unita

te.

Stan

dard

ul 5

. Cad

rul d

idac

tic a

sigu

ră re

laţii

de

cola

bora

re ş

i res

pect

cu

fam

ilia

şi c

omun

itate

a, d

ezvo

ltând

par

tene

riat

e efi

cien

te în

spr

i-jin

ul re

aliz

ării

unui

pro

ces

educ

aţio

nal d

e ca

litat

e.

5.1.

Com

unic

ă în

m

od

cure

nt

cu

mem

brii

fam

iliei

/rep

reze

ntan

ţii

lega

li de

spre

acti

vita

tea

şi p

ro-

gres

ul e

levi

lor.

5.2.

Faci

litea

ză im

plic

area

mem

brilo

r fa

mili

ei şi

a c

omun

ităţii

în c

alita

te

de p

erso

ane-

resu

rsă

în e

ficie

nti-

zare

a pr

oces

ului

edu

caţio

nal.

5.3.

Faci

litea

ză i

mpl

icar

ea e

levi

lor

în

dezv

olta

rea

proi

ecte

lor

com

uni-

tare

şi a

acţ

iuni

lor d

e vo

lunt

aria

t.

5.4.

Dez

voltă

rel

aţiil

e di

ntre

şco

ală

şi

fam

ilii/

mem

brii

com

unită

ţii p

rin

inte

rmed

iul

proi

ecte

lor

educ

aţi-

onal

e re

leva

nte.

Page 34: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

32Institutul de Politici Publice

33Institutul de Politici Publice

2. Standarde profesionale ale cadrelor didactice din învăţământul primar, gimnazial şi liceal

Coordonare:Nicolaescu-Onofrei Liliana, Ministerul EducaţieiDr. conf. cerc. Cara Angela, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei

Autori:Dr. conf. cerc. Cara Angela, Institutul de Ştiinţe ale EducaţieiCaragi Larisa, LT „Emil Nicula”, s. Mereni, Anenii NoiDr. Cerbuşca Pavel, Liceul Academiei de Ştiinţe din MoldovaChicu Valentina, Ministerul EducaţieiDr. conf. Cincilei Cornelia, Programul Educaţional „Pas cu Pas”Condrea Ion, LT „Ion Inculeţ”, s. Vorniceni, StrăşeniDr. conf. Cosovan Olga, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, ChişinăuDuca Cristina, Ministerul EducaţieiEşanu Rodica, LT „Columna”, ChişinăuJitari Mariana, LT „Spiru Haret”, ChişinăuNicolaescu-Onofrei Liliana, Ministerul EducaţieiDr. Rusnac Virginia, Centrul Republican de Asistenţă Psihopedagogică

Consultant internaţional:dr. Sergij Gabršček, Slovenia

Lucrarea a fost elaborată în cadrul Proiectului ”Educaţia în Republica Moldo-va − competenţe pentru prezent şi viitor”. Această iniţiativă este parte a Proiec-tului de sprijin pentru reforma educaţiei în Republica Moldova (OSF-SUPREM), susţinut de către Fundaţiile pentru o Societate Deschisă, prin intermediul Fun-daţiei Soros-Moldova.

Page 35: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

34Institutul de Politici Publice

2.1. Consideraţii conceptuale

2.1.1. Argument pentru un nou concept de evaluare a cadrelor didactice: evaluarea axată pe dezvoltarea comunităţilor de învăţare

Standardele profesionale ale cadrelor didactice din învăţământul primar, gimnazial şi liceal sunt parte integrantă a sistemului de standarde educaţionale de stat în învăţământul general şi vizează dezvoltarea competenţelor profesio-nale ale cadrelor didactice, în vederea asigurării progresului în învăţare al tutu-ror elevilor.

Abordarea propusă de autorii prezentului document se bazează pe următoa-rele consideraţii:

Un proces modern de evaluare a cadrelor didactice nu mai poate fi axat pe cuantificarea unor credite oferite pentru orele de participare la cursuri de for-mare sau la diferite activităţi, majoritatea dintre care nici măcar nu pot fi efectu-ate de cei mai mulţi dintre profesori. El trebuie să se axeze pe crearea unor co-munităţi de bune practici în fiecare şcoală, în cadrul cărora profesorii se sprijină reciproc, învăţând unii de la alţii şi urmărind succesul comun.

Un proces de evaluare autentic nu mai poate pune accent pe acordarea de credite pentru organizarea, cu exces de zel şi cu stres pentru dascăl şi pentru co-pii, a trei lecţii şi două activităţi demonstrative pe parcursul a cinci ani, care, de fapt, nici pe departe nu „demonstrează” situaţia reală. El trebuie să se axeze, în primul rând, pe aprecierea gradului de competenţă cu care un cadru didactic îşi face munca în fiecare zi, pas cu pas, pe modul în care acesta rezolvă problemele reale şi răspunde provocărilor care apar.

Un proces de evaluare eficient nu mai poate pune profesorul în situaţia de a acorda extrem de mult timp activităţilor birocratice, consumatoare de timp şi de hârtie, în detrimentul unui timp de calitate folosit pentru pregătirea şi realiza-rea activităţii cu elevii. Cadrul didactic trebuie să-şi centreze activitatea pe elev, ajutându-l să progreseze în învăţare, să se simtă liber în gândire, să-şi manifeste curiozitatea prin întrebări, să-şi sprijine colegii şi să caute sprijinul acestora.

Şcoala, în ansamblul ei, şi colectivul pedagogic, în particular, pot fi compa-rate cu o orchestră. Managerul este în rol de dirijor, cadrele didactice sunt in-strumentiştii. Orchestra acompaniază elevii, care reprezintă corul şi soliştii, iar muzica lor este un produs care poate crea satisfacţie doar dacă toţi lucrează împreună, în echipă. O altă metaforă pentru succesul unei instituţii educaţiona-le este cea a sporturilor de ştafetă, în care câştigă echipa al cărei ultim membru trece primul linia de finiş, indiferent de faptul cât de rapizi au fost coechipierii săi. Un colectiv pedagogic este unul de succes atunci când toate cadrele mana-geriale şi didactice sunt axate pe creştere profesională. O clasă de elevi este una

Page 36: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

34Institutul de Politici Publice

35Institutul de Politici Publice

de succes nu atunci când are unul sau câţiva olimpici, ci atunci când toţi elevii demonstrează progrese în învăţare şi vin cu plăcere la şcoală, unde se simt puşi în valoare, stimulaţi şi sprijiniţi. Cu alte cuvinte, şcolile de succes sunt cele care constituie reale comunităţi de învăţare, comunităţi de bune practici.

Este iminentă axarea evaluării pe domeniile importante atât pentru activi-tatea cadrului didactic, cât şi pentru asigurarea condiţiilor propice succesului în învăţare al elevilor: proiectarea şi pregătirea învăţării; mediul de învăţare; procesul de predare-învăţare-evaluare; dezvoltarea şi creşterea profesională a cadrelor didactice; dezvoltarea relaţiei şcoală-familie-comunitate.

Evaluarea cadrelor didactice poate şi trebuie să devină un bun instrument pentru dezvoltarea comunităţilor de învăţare, cu condiţia că va include:

• autoevaluarea, în baza reflecţiei profunde asupra prestaţiei profesionale personale, coroborată cu evaluarea din partea administraţiei / managementului instituţiei, rezultatele fiind discutate şi agreate de ambele părţi;

• evaluarea de către colegii-coechipieri, în baza observării, analizei şi discu-ţiilor profesionale, cu axare pe învăţarea reciprocă şi schimbul de experienţă;

• consultarea opiniei elevilor şi părinţilor, în conformitate cu prevederile Co-dului educaţiei al Republicii Moldova.

2.1.2. Principii de bază în elaborarea şi aplicarea standardelor profe-sionale ale cadrelor didactice

Standardele profesionale ale cadrelor didactice prezintă un sistem de referin-ţă important, menit să contribuie la asigurarea calităţii procesului educaţional şi a sistemului educaţional în ansamblu. Standardele constituie repere de bază în organizarea eficientă a procesului de evaluare internă şi externă a cadrelor didactice, de dezvoltare profesională şi avansare în carieră.

Principiile de bază, utilizate în elaborarea standardelor şi care urmează a fi respectate cu rigurozitate şi în procesul de aplicare a acestora, includ:

• principiul asigurării echităţii – asigurarea unei abordări echidistante şi fără discriminare a oricărui cadru didactic, în procesul implementării standardelor şi aplicării lor în calitate de bază a evaluării activităţii;

• principiul asigurării calităţii – prin aplicarea standardelor unice, raportate la bunele practici naţionale şi internaţionale în domeniu;

• principiul relevanţei – standardizarea aspectelor de dezvoltare personală şi profesională, relevante pentru activitatea cadrelor didactice şi îmbunătăţirea acesteia;

• principiul centrării educaţiei pe beneficiarii acesteia – formularea standar-delor şi a indicatorilor pe toate domeniile din perspectiva primordială a centrării

Page 37: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

36Institutul de Politici Publice

pe elev; introducerea aspectelor care ţin de consultarea elevilor şi părinţilor, în calitate de beneficiari;

• principiul susţinerii şi promovării personalului din educaţie pe bază de me-ritocraţie şi performanţă – elaborarea explicită a standardelor, indicatorilor şi descriptorilor ca bază pentru dezvoltare ulterioară a metodologiei şi instrumen-telor de evaluare, care să fie utilizate pentru modernizarea sistemului de evalu-are profesională, internă şi externă, şi acordare a gradelor didactice.

Prin standardele profesionale elaborate, tuturor elevilor li se asigură şanse egale de a primi o educaţie de calitate din partea cadrelor didactice pregătite după cerinţe profesionale unice: promovarea conceptului educaţiei incluzive şi a principiilor şcolii prietenoase copilului; asigurarea unui mediu deschis, sigur pentru învăţare; creşterea atractivităţii învăţării; dezvoltarea cetăţeniei demo-cratice şi a participării active; dezvoltarea competenţelor digitale, prin elabo-rarea şi aplicarea conţinuturilor educaţionale digitale în procesul educaţional; asigurarea coeziunii sociale dintre toţi actorii pentru realizarea unei educaţii de calitate.

Elaborarea standardelor profesionale ale cadrelor didactice din învăţământul primar, gimnazial şi liceal mai este motivată de priorităţile urmărite prin coope-rarea susţinută în domeniul formării profesionale continue din Republica Mol-dova, în vederea asigurării unei educaţii de calitate. Aceasta este determinată de următorii factori:

• consolidarea dimensiunii europene în domeniul educaţiei şi formării profe-sionale continue a cadrelor didactice;

• orientarea sistemului de dezvoltare profesională în conformitate cu cerin-ţele pieţei muncii şi ale pedagogiei centrate pe elev;

• motivarea cadrelor didactice pentru învăţare pe tot parcursul vieţii;• creşterea responsabilităţii personale a fiecărui cadru didactic pentru reuşi-

ta propriei cariere profesionale;• promovarea transparenţei, recunoaşterea competenţelor şi/sau a califică-

rilor.

Page 38: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

36Institutul de Politici Publice

37Institutul de Politici Publice

2.2. Standardele profesionale ale cadrelor didactice

2.2.1. Structura standardelor

Standardele profesionale ale cadrelor didactice vizează dezvoltarea continuă a competenţelor profesionale (în raport cu necesităţile educaţionale din sistem, din instituţie şi cu necesităţile profesionale individuale ale cadrului didactic) şi iau în considerare tendinţele existente, în domeniul motivării pentru autoforma-re şi realizării unei activităţi didactice de calitate.

1. Standardele profesionale acoperă întreaga activitate de predare-învăţa-re-evaluare şi se structurează pe cinci dimensiuni/domenii prioritare:

2. Proiectarea şi pregătirea învăţării.3. Mediul de învăţare.4. Procesul de predare-învăţare-evaluare.5. Dezvoltare şi creştere profesională.Relaţia şcoală-familie-comunitate.Pentru fiecare dimensiune/ domeniu, este precizat standardul necesar de

atins/realizat. Fiecare standard se constituie din mai multe elemente – indica-tori care reflectă etapele/ acţiunile cadrului didactic, necesare şi oportune pen-tru atingerea standardului.

Standardele profesionale ale cadrelor didactice acoperă dimensiunile fun-damentale ale procesului educaţional centrat pe copil, domeniile prioritare în activitatea cadrului didactic din învăţământul general.

Indicatorul în contextul standardelor profesionale reprezintă o descriere a unei acţiuni sau a unui ansamblu de acţiuni interconexe, specifice unor aspecte ale standardului.

Îndeplinirea cerinţelor din standarde se poate urmări şi dovedi prin diferite modalităţi şi surse de verificare: observare directă a activităţii, consultarea do-cumentelor, chestionarea / intervievarea tuturor factorilor de interes, portofolii etc.

2.2.2. Domenii de competenţă, standarde şi indicatori

▪ Domeniul 1. Proiectarea şi pregătirea învăţăriiStandardul 1. Cadrul didactic planifică şi proiectează procesul de predare-în-

văţare-evaluare centrat pe elev, în vederea asigurării eficienţei şi creării oportu-nităţilor de implicare şi dezvoltare pentru fiecare copil.

Page 39: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

38Institutul de Politici Publice

Indicatori:

1.1. Demonstrează cunoaşterea elevilor şi a abordărilor moderne privind învăţarea.

1.2. Demonstrează cunoaşterea materiei la disciplina predată.

1.3. Proiectează un demers didactic modern, conform rigorilor cadrului curricular al disciplinei.

1.4. Proiectează un demers didactic coerent, individualizat şi diferenţiat, adaptat la particularităţile elevilor.

1.5. Planifică evaluarea procesului şi a rezultatelor învăţării în concordanţă cu rigorile curriculare.

1.6. Planifică utilizarea adecvată a resurselor de învăţare în realizarea demer-sului didactic.

▪ Domeniul 2: Mediul de învăţareStandardul 2: Cadrul didactic asigură crearea unui mediu de învăţare dez-

voltativ şi sigur, bazat pe cultura învăţării, care facilitează succesul fiecărui elev.

Indicatori:

2.1. Stabileşte un climat relaţional sigur, bazat pe încredere, solidaritate şi respect, pe principiile echităţii şi ale toleranţei.

2.2. Organizează în mod raţional şi optim spaţiul fizic.

2.3. Asigură managementul eficient al clasei şi al comportamentului elevilor.

▪ Domeniul 3: Procesul de predare-învăţare-evaluareStandardul 3: Cadrul didactic asigură implementarea unui proces de preda-

re-învăţare-evaluare centrat pe cel care învaţă, în vederea asigurării succesului şcolar al fiecărui elev.

Indicatori:

3.1. Formează şi dezvoltă motivaţia, autonomia şi responsabilitatea elevilor pentru propria învăţare.

3.2. Demonstrează o comunicare didactică corectă şi eficientă.

3.3. Utilizează în mod optim diversitatea resurselor de învăţare.

3.4. Gestionează eficient procesul educaţional la clasă.

3.5. Foloseşte evaluarea drept instrument de dezvoltare a potenţialului elevilor.

Page 40: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

38Institutul de Politici Publice

39Institutul de Politici Publice

▪ Domeniul 4: Dezvoltare şi creştere profesionalăStandardul 4: Cadrul didactic gestionează propria dezvoltare profesională

continuă, axată pe necesităţi reale, în vederea asigurării performanţei sale pro-fesionale.

Indicatori:

4.1. Construieşte propria identitate profesională în corespundere cu rolurile prescrise de funcţia pe care o deţine.

4.2. Proiectează propriul traseu de dezvoltare profesională continuă.

4.3. Realizează şi monitorizează procesul de dezvoltare personală şi profesi-onală.

▪ Domeniul 5: Relaţia şcoală-familie-comunitateStandardul 5: Cadrul didactic asigură relaţii de colaborare şi respect cu fami-

lia şi comunitatea, dezvoltând parteneriate eficiente în sprijinul realizării unui proces educaţional de calitate.

Indicatori:

5.1. Comunică în mod curent cu membrii familiei/reprezentanţii legali despre activitatea şi progresul elevilor.

5.2. Facilitează implicarea membrilor familiei şi a comunităţii în calitate de persoane-resursă în eficientizarea procesului educaţional.

5.3. Facilitează implicarea elevilor în dezvoltarea proiectelor comunitare şi a acţiunilor de voluntariat.

5.4. Dezvoltă relaţiile dintre şcoală şi familii/ membrii comunităţii prin inter-mediul proiectelor educaţionale relevante.

Page 41: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

40Institutul de Politici Publice

3. Cadrul de referinţă pentru standardele profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul primar,

gimnazial şi liceal

Coordonator:Chicu Valentina, şefa Direcţiei Învăţământ Preuniversitar, Ministerul Educaţiei

Autori:Andriţchi Viorica, doctor habilitat în pedagogie, Institutul de Ştiinţe ale EducaţieiBucun Nicolae, doctor habilitat în pedagogie, Institutul de Ştiinţe ale EducaţieiChicu Valentina, şefa Direcţiei Învăţământ Preuniversitar, Ministerul EducaţieiCojocaru Vasile, doctor habilitat în pedagogie, Universitatea Pedagogică de

Stat ”Ion Creangă”Creţu Nicolae, expert în managementul organizaţionalCutasevici Angela, director adjunct, Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi”, ChişinăuGuţu Vladimir, doctor habilitat în pedagogie, profesor universitar, USMLîsenco Serghei, expert în management educaţionalMoga Ecaterina, doctor în pedagogie, directorul Liceului Teoretic „Elimul Nou”Sclifos Lia, doctor în pedagogieVivdici Ana, director al Inspectoratului Şcolar NaţionalUzicov Nina, director adjunct, Liceul Teoretic „Ion Creangă”, Chişinău

Lucrarea a fost elaborată în cadrul Proiectului ”Educaţia în Republica Moldo-va − competenţe pentru prezent şi viitor”. Această iniţiativă este parte a Proiec-tului de sprijin pentru reforma educaţiei în Republica Moldova (OSF-SUPREM), susţinut de către Fundaţiile pentru o Societate Deschisă, prin intermediul Fun-daţiei Soros-Moldova.

Page 42: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

40Institutul de Politici Publice

41Institutul de Politici Publice

3.1. Funcţiile cadrului de referinţă pentru standardele profesionale ale cadrelor manageriale

Cadrul de referinţă pentru standardele profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul general reprezintă o descriere detaliată şi aprofundată a stan-dardelor, care include descriptori pentru fiecare indicator, acest format oferind posibilitatea unei prezentări mai explicite a standardelor.

Descriptorii, în contextul indicatorilor, reprezintă o descriere a unor opera-ţii/ acţiuni concrete, specifice unui aspect al indicatorului respectiv. Descriptorii sunt prezentaţi pe trei niveluri: nivelul de bază, nivelul avansat, nivelul perfor-mant. Descriptorii sunt orientaţi la măsurarea manifestării calitative a indicato-rului respectiv.

Aşadar, indicatorii şi descriptorii reprezintă sursa informaţională privind funcţionalitatea şi eficienţa standardului respectiv, dar şi sursa de elaborare a diferitor instrumente de evaluare/monitorizare a acţiunilor/activităţii manage-riale raportate la standarde profesionale.

Cadrul de referinţă al Standardelor profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul general se aplică:

− de către managerii şcolari, pentru autoevaluarea activităţii, elaborarea pla-nurilor individuale de dezvoltare profesională, elaborarea Planului managerial anual;

− de către evaluatorii externi, pentru determinarea nivelului calităţii activi-tăţii managerului şcolar, elaborarea instrumentelor de evaluare-diagnostic pe fiecare dintre dimensiunile standardelor; elaborarea recomandărilor pentru dezvoltarea profesională a managerilor;

− de către instituţiile abilitate în formare iniţială şi continuă a cadrelor di-dactice, pentru conceperea planurilor de învăţământ în cadrul formării iniţiale, elaborarea planurilor stagiilor de formare continuă a managerilor, elaborarea suportului curricular pentru respectivele activităţi de formare.

Aplicarea standardelor necesită elaborarea unei metodologii cu descrierea procedurilor concrete de colectare şi interpretare a informaţiei, precum şi de-scrierea modalităţilor de utilizare ulterioară a datelor obţinute. În contextul re-alităţilor sistemului educaţional din Republica Moldova, standardele profesio-nale pentru cadrele manageriale din învăţământul general urmează a fi aplicate gradual, ceea ce determină necesitatea elaborării unui plan de acţiuni în care să fie specificată fiecare dintre etapele de punere în aplicare a prevederilor respec-tivului document. Pentru eficientizarea procesului de aplicare a standardelor profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul general, este necesară organizarea unor stagii de formare destinate pregătirii managerilor pe fiecare dintre domeniile pe care se bazează Standardele şi pe necesităţile individuale ale managerilor în materie de dezvoltare a competenţelor profesionale.

Page 43: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

42Institutul de Politici Publice

3.2.

Sta

ndar

de, i

ndic

ator

i şi d

escr

ipto

riD

omen

iul 1

. Viz

iune

şi s

trat

egii

Stan

dard

ul 1

. Con

duce

rea

proc

esul

ui d

e el

abor

are

şi im

plem

enta

re a

pro

iect

elor

de

dezv

olta

re a

insti

tuţie

i de

învă

ţăm

ânt

în v

eder

ea p

rom

ovăr

ii po

litici

i edu

caţio

nale

naţ

iona

le ş

i loc

ale

Indi

cato

riDe

scrip

tori

Niv

el d

e ba

zăN

ivel

ava

nsat

Niv

el p

erfo

rman

t

1.1.

Org

aniz

ează

pro

cesu

l par

-tic

ipati

v de

ela

bora

re a

pro

iec-

telo

r de

dez

volta

re a

şco

lii î

n ba

za e

valu

ării

holis

tice

a m

e-di

ului

inte

rn ş

i ext

ern.

1.1.

1. I

mpl

ică

cadr

ele

dida

ctice

, el

e-vi

i, pă

rinţii

şi p

arte

nerii

în p

roce

sul d

e el

abor

are

a vi

ziun

ii şi

mis

iuni

i şco

lii.

1.1.

4. A

sigu

ră r

eflec

tare

a în

viz

iune

a şc

olii

a ne

cesi

tăţil

or s

peci

fice

ale

com

u-ni

tăţii

.

1.1.

7.

Cree

ază

med

iul

stim

ulati

v pe

ntru

ge

nera

rea

şi

înco

rpor

area

id

eilo

r de

optim

izar

e a

proc

esul

ui d

e re

aliz

are

a ob

iecti

velo

r st

rate

gice

.

1.1.

2. Id

entifi

că p

rior

ităţil

e st

rate

gice

ca

re a

sigu

ră a

tinge

rea

perf

orm

anţe

-lo

r în

acti

vita

tea

elev

ilor

şi a

cad

relo

r di

dacti

ce.

1.1.

5. I

denti

fică

prov

ocăr

ile î

n re

aliz

a-re

a pr

iori

tăţil

or

stra

tegi

ce

şi

asig

ura

plan

ifica

rea

acţiu

nilo

r de

man

agem

ent

al r

iscu

rilo

r.

1.1.

8. A

sigu

ră p

artic

ipar

ea c

adre

lor

dida

ctice

la a

ctivi

tăţi

de e

labo

rare

şi

eval

uare

a p

oliti

cilo

r ed

ucaţ

iona

le,

orga

niza

te la

niv

el n

aţio

nal.

1.1.

3. A

sigu

ră c

onco

rdan

ţă d

intr

e vi

-zi

unea

, m

isiu

nea

şi o

biec

tivel

e st

ra-

tegi

ce a

le ş

colii

şi

politi

ca e

duca

ţio-

nală

naţ

iona

lă.

1.1.

6. E

labo

reaz

ă în

mod

par

ticip

ativ

obie

ctive

de

de

zvol

tare

am

biţio

ase,

sp

ecifi

ce ş

i măs

urab

ile.

1.1.

9. I

mpl

ică

insti

tuţia

de

învă

ţă-

mân

t în

pilo

tare

a id

eilo

r in

ovati

ve

care

pot

ser

vi d

rept

baz

a pe

ntru

pr

omov

area

pol

itici

lor e

duca

ţiona

le.

1.2.

Con

duce

pro

cesu

l de

rea-

lizar

e a

obie

ctive

lor

stra

tegi

ce.

1.2.

1. I

nfor

mea

ză e

levi

i, ca

drel

e di

-da

ctice

, pă

rinţ

ii şi

par

tene

rii

priv

ind

vizi

unea

, mis

iune

a, v

alor

ile d

e ba

ză ş

i pr

iori

tăţil

e st

rate

gice

de

dezv

olta

re a

in

stitu

ţiei d

e în

văţă

mân

t.1.

2.2.

Asi

gură

înţe

lege

rea

împă

rtăş

i-tă

a v

alor

ilor

de b

ază

şi a

pri

orită

ţilor

st

rate

gice

.

1.2.

5. M

onito

rize

ază

conti

nuu

perf

or-

man

ţele

obţ

inut

e în

pro

cesu

l de

dezv

ol-

tare

şi a

just

ează

pla

nuri

le o

pera

ţiona

le

la o

biec

tivel

e st

rate

gice

.

1.2.

8. E

labo

reaz

ă şi

îm

bună

tăţe

şte

conti

nuu

sist

emul

de

co

lect

are

şi

anal

iză

perm

anen

tă a

dat

elor

pri

-vi

nd p

rogr

esel

e ob

ţinut

e în

rea

liza-

rea

prio

rită

ţilor

str

ateg

ice.

Page 44: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

42Institutul de Politici Publice

43Institutul de Politici Publice

Indi

cato

riDe

scrip

tori

Niv

el d

e ba

zăN

ivel

ava

nsat

Niv

el p

erfo

rman

t

1.2.

3. A

sigu

ră o

pera

ţiona

lizar

ea p

rio-

rită

ţilor

str

ateg

ice

şi re

flect

area

lor î

n pl

anur

ile d

e ac

tivita

te a

şco

lii.

1.2.

6. I

nclu

de î

n pl

anul

anu

al d

e ac

ti-vi

tate

ind

icat

orii

de m

onito

riza

re r

e-le

vanţ

i pe

ntru

ob

iecti

vele

st

rate

gice

, pe

rioa

da ş

i mod

alita

tea

de c

olec

tare

a

date

lor

pe fi

ecar

e in

dica

tor.

1.2.

9. D

ocum

ente

ază

sist

emati

c pr

o-gr

esul

în

ating

erea

rez

ulta

telo

r pl

a-ni

ficat

e, p

racti

cile

de

succ

es ş

i m

o-da

lităţ

ile d

e ab

orda

re a

pro

blem

elor

.

1.2.

4. A

sigu

ră r

epar

tizar

ea c

ătre

ca-

drel

e di

dacti

ce a

sar

cini

lor

pent

ru re

-al

izar

ea o

biec

tivel

or s

trat

egic

e.

1.2.

7. C

oord

onea

ză e

fort

urile

cad

relo

r di

dacti

ce, p

ărin

ţilor

, par

tene

rilo

r şi

ele

-vi

lor

în p

roce

sul d

e re

aliz

are

a ob

iecti

-ve

lor

stra

tegi

ce.

1.2.

10.

Del

eagă

ech

ilibr

at c

adre

lor

dida

ctice

lim

ita p

uter

ii de

dec

izie

şi

resp

onsa

bilit

atea

pe

ntru

sa

rcin

i şi

ac

tivită

ţi în

car

e ac

este

a su

nt im

pli-

cate

.

1.3.

Im

plic

ă el

evii,

păr

inţii

, ca

-dr

ele

dida

ctice

şi

part

ener

ii în

ev

alua

rea

grad

ului

de

real

izar

e a

obie

ctive

lor

stra

tegi

ce.

1.3.

1. I

nfor

mea

ză c

omun

itate

a şc

o-la

ră d

espr

e in

dica

tori

i pr

inci

pali

de

eval

uare

a re

aliz

ării

obie

ctive

lor

stra

-te

gice

.

1.3.

4.

Prom

ovea

utiliz

area

m

isiu

nii

şi v

alor

ilor

drep

t cr

iteri

i de

eval

uare

şi

auto

eval

uare

a a

ctivi

tăţii

pro

prii

şi a

ca-

drel

or d

idac

tice.

1.3.

7. E

labo

reaz

ă şi

dez

voltă

în m

od

parti

cipa

tiv

proc

edur

i efi

cien

te

ce

perm

it aj

usta

rea

imed

iată

a a

ctivi

tă-

ţii in

stitu

ţiei l

a pr

ovoc

ările

inte

rne

şi

exte

rne.

1.3.

2. C

ondu

ce p

roce

sul d

e se

lect

are

şi în

regi

stra

re a

dat

elor

rel

evan

te in

-di

cato

rilo

r de

eva

luar

e.

1.3.

5.

Sele

ctea

şi

utiliz

ează

in

stru

-m

ente

de

eval

uare

ce

perm

it co

ntra

pu-

nere

a/tr

iang

ular

ea d

atel

or o

bţin

ute

de

la g

rupu

rile

dife

rite

de

resp

onde

nţi.

1.3.

8. I

mpl

ică

cadr

ele

dida

ctice

în

cerc

etar

ea fa

ctor

ilor

dete

rmin

anţi

ai

succ

esel

or ş

i eşe

curi

lor.

1.3.

3. E

labo

reaz

ă ra

poar

te d

e ev

alua

-re

a g

radu

lui d

e re

aliz

are

a ob

iecti

ve-

lor

stra

tegi

ce ş

i asi

gură

acc

esul

la e

le

pent

ru to

ate

pers

oane

coi

nter

esat

e.

1.3.

6. A

sigu

ră p

artic

ipar

ea c

adre

lor

di-

dacti

ce, e

levi

lor,

pări

nţilo

r, pa

rten

erilo

r la

dis

cuta

rea

şi a

prob

area

rap

oart

elor

el

abor

ate.

1.3.

9.

În

prez

enta

rea

rapo

arte

lor,

faci

litea

ză î

nţel

eger

ea a

cest

ora

de

cătr

e di

feri

te

grup

uri-ţ

intă

, pr

in

utili

zare

a lim

baju

lui a

decv

at ş

i rel

e-va

nt.

Page 45: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

44Institutul de Politici Publice

Dom

eniu

l 2. C

urri

culu

m

Stan

dard

ul 2

. Dez

volta

rea

ofer

tei c

urri

cula

re în

ved

erea

val

orifi

cări

i pot

enţia

lulu

i ind

ivid

ual,

insti

tuţio

nal ş

i com

unita

r

Indi

cato

riDe

scrip

tori

Niv

el d

e ba

zăN

ivel

ava

nsat

Niv

el p

erfo

rman

t

2.1.

Asi

gură

con

diţii

met

odol

ogic

e,

moti

vaţio

nale

şi l

ogis

tice

de im

ple-

men

tare

a c

urri

culu

mul

ui în

dife

rite

ip

osta

ze d

e m

anife

star

e.

2.1.

1. E

labo

reaz

ă pr

oiec

tul

curr

icu-

lar

şi o

fert

a cu

rric

ular

ă a

insti

tuţie

i de

învă

ţăm

ânt.

2.1.

4. S

olic

ită c

adre

lor

dida

ctice

şi

susţ

ine

aplic

area

tehn

olog

iilor

edu

-ca

ţiona

le m

oder

ne.

2.1.

7.

Prom

ovea

abor

dări

cu

rri-

cula

re i

nova

ţiona

le p

rin

Plan

ul d

e în

văţă

mân

t ind

ivid

ualiz

at a

l ins

tituţ

i-ei

de

învă

ţăm

ânt.

2.1.

2.

Asi

gură

in

stitu

ţia

cu

cadr

e di

dacti

ce

califi

cate

pe

ntru

în

treg

pr

oces

ul e

duca

ţiona

l, in

clus

iv p

rin

plan

ifica

rea,

org

aniz

area

şi

coor

do-

nare

a fo

rmăr

ii co

ntinu

e a

cadr

elor

di

dacti

ce

pent

ru

impl

emen

tare

a cu

rric

ulum

ului

, în

baz

a ne

voilo

r in

-di

vidu

ale

de fo

rmar

e al

e ac

esto

ra.

2.1.

5. P

lani

fică

şi o

rgan

izea

ză f

or-

mar

ea c

ontin

uă a

ntici

pată

a c

adre

-lo

r di

dacti

ce în

caz

ul im

plem

entă

rii

schi

mbă

rilo

r cu

rric

ular

e.

2.1.

8.

Cree

ază

cont

extu

l ne

cesa

r pe

ntru

tra

nsfo

rmar

ea i

nstit

uţie

i în

-tr

-o c

omun

itate

de

învă

ţare

.

2.1.

3. A

sigu

ră i

nstit

uţia

de

învă

ţă-

mân

t cu

pro

duse

cur

ricu

lare

: pla

nul

de în

văţă

mân

t, c

urri

cula

pe

disc

ipli-

ne,

man

uale

şco

lare

, gh

idur

i met

o-do

logi

ce, d

ar ş

i cu

mijl

oace

info

rma-

ţiona

le ş

i com

unic

aţio

nale

.

2.1.

6.

Asi

gură

va

lori

ficar

ea

efici

-en

tă î

n pr

oces

ul d

e pr

edar

e-în

vă-

ţare

-eva

luar

e a

tutu

ror

resu

rse-

lor

de c

are

disp

une

insti

tuţia

de

învă

ţăm

ânt ş

i com

unita

tea.

2.1.

9. Î

ncur

ajea

ză ş

i su

sţin

e ca

drel

e di

dacti

ce î

n el

abor

area

pro

duse

lor

curr

icul

are

(cur

ricu

la

pent

ru

disc

i-pl

ine

opţio

nale

, m

ater

iale

did

actic

e et

c.).

Page 46: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

44Institutul de Politici Publice

45Institutul de Politici Publice

Indi

cato

riDe

scrip

tori

Niv

el d

e ba

zăN

ivel

ava

nsat

Niv

el p

erfo

rman

t

2.2.

Coo

rdon

ează

mon

itori

zare

a şi

ev

alua

rea

impl

emen

tări

i cu

rric

ulu-

mul

ui ş

cola

r.

2.2.

1. A

sigu

ră c

onfo

rmita

tea

şi r

it-m

icita

tea

impl

emen

tări

i cu

rric

ulu-

mul

ui.

2.2.

3. C

reea

ză c

ondi

ţii d

e co

rela

re

inte

rdis

cipl

inar

ă a

impl

emen

tări

i cu

rric

ulum

ului

(pe

oriz

onta

lă) ş

i de

asig

urar

e a

conti

nuită

ţii (

pe v

erti-

cală

: cic

luri

de

învă

ţăm

ânt)

.

2.2.

5. In

iţiaz

ă, în

cura

jeaz

ă şi

susţ

ine

re-

aliza

rea

cerc

etăr

ilor

ştiin

ţifice

apl

icat

e (c

erce

tare

-acţ

iune

), cu

refe

rire

la a

uto-

eval

uare

, aut

oreg

lare

, aut

odez

volta

re,

extin

dere

a e

xper

ienţ

elor

de

mon

itori-

zare

/ ev

alua

re p

entr

u as

igur

area

cal

i-ta

tivă

a im

plem

entă

rii c

urric

ulum

ului

.

2.2.

2. E

labo

reaz

ă şi

pun

e în

apl

icar

e po

litici

şi

proc

edur

i de

mon

itori

za-

re ş

i eva

luar

e in

tern

ă a

rezu

ltate

lor

copi

ilor/

ele

vilo

r în

rap

ort

cu s

tan-

dard

ele

educ

aţio

nale

şi

rapo

rtea

peri

odic

des

pre

rezu

ltate

le m

onito

-ri

zări

i şi

eva

luăr

ii im

plem

entă

rii

şi

func

ţionă

rii c

urri

culu

mul

ui ş

cola

r.

2.2.

4. In

iţiaz

ă ap

licar

ea s

trat

egiil

or

de in

terv

enţie

şi r

egla

re în

pro

cesu

l de

im

plem

enta

re a

cur

ricu

lum

ului

în

baz

a re

zulta

telo

r m

onito

riză

rii ş

i ev

aluă

rii.

2.2.

6. E

labo

reaz

ă şi

apl

ică

stra

tegi

i de

man

agem

ent

al r

iscu

rilo

r pe

ntru

pr

oces

ul d

e im

plem

enta

re a

cur

ricu

-lu

mul

ui.

2.3.

Asi

gură

con

diţii

şi

spri

jină

in-

divi

dual

izar

ea t

rase

elor

cur

ricu

lare

pe

ntru

ele

vi.

2.3.

1. A

sigu

ră u

n m

ediu

de

învă

ţare

ac

cesi

bil ş

i sig

ur p

entr

u fie

care

cop

il:

spaţ

ii de

stina

te

proc

esul

ui

educ

a-tiv

, dot

ate

în c

onfo

rmita

te c

u ni

velu

l de

şco

lariz

are

şi p

rofil

ul u

nită

ţii d

e în

văţă

mân

t ge

nera

l acc

esib

ile p

entr

u to

ţi co

piii,

incl

usiv

pen

tru

cei c

u ce

rin-

ţe e

duca

ţiona

le s

peci

ale

(ram

pe p

en-

tru

scau

nele

cu

rotil

e, b

are

de s

priji

n şi

orie

ntar

e, d

ubla

rea

info

rmaţ

iei s

o-no

re c

u ce

a vi

zual

ă et

c.);

serv

icii

de

sprij

in p

entr

u el

evii

care

au

nevo

ie.

2.3.

4.

Coor

done

ază

proc

urar

ea,

conf

ecţio

nare

a, a

just

area

mat

eri-

alel

or

dida

ctice

ad

ecva

te

pent

ru

fieca

re c

opil.

2.3.

7. P

rom

ovea

ză c

ultu

ra o

rgan

iza-

ţiona

lă b

azat

ă pe

res

pect

ul d

iver

si-

tăţii

cul

tura

le, e

tnic

e, li

ngvi

stice

, re-

ligio

ase,

pri

n ac

tele

reg

lato

rii ş

i pri

n ac

tivită

ţile

pe

care

le

or

gani

zeaz

ă şi

/sau

la

care

par

ticip

ă in

stitu

ţia d

e în

văţă

mân

t.

Page 47: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

46Institutul de Politici Publice

Indi

cato

riDe

scrip

tori

Niv

el d

e ba

zăN

ivel

ava

nsat

Niv

el p

erfo

rman

t

2.3.

2.

Coor

done

ază

elab

orar

ea

şi

impl

emen

tare

a pl

anur

ilor

educ

aţio

-na

le in

divi

dual

e pe

ntru

ele

vii c

e se

co

nfru

ntă

cu p

robl

eme

de î

nvăţ

are

şi p

entr

u el

evii

dota

ţi (s

trat

egii

de

recu

pera

re ş

i spr

ijin

în în

văţa

re p

en-

tru

elev

ii cu

risc

de

aban

don

şcol

ar ş

i pe

ntru

ele

vii c

u ne

cesi

tăţi

educ

aţio

-na

le s

peci

ale,

str

ateg

ii de

sus

ţiner

e a

elev

ilor

dota

ţi).

2.3.

5.

Spri

jină

plan

ifica

rea

şi

or-

gani

zare

a ac

tivită

ţilor

de

valo

rifi-

care

a p

oten

ţialu

lui

fiecă

rui

elev

la

niv

elul

cla

sei

şi a

l in

stitu

ţiei

de

învă

ţăm

ânt.

2.3.

8. V

alor

ifică

med

iul e

xter

n, id

en-

tificâ

nd ş

i uti

lizân

d op

ortu

nită

ţi de

re

aliz

are

efici

entă

a t

rase

elor

cur

ri-

cula

re i

ndiv

idua

lizat

e pe

ntru

ele

vii

cu c

erin

ţe e

duca

ţiona

le s

peci

ale

şi

pent

ru e

levi

i dot

aţi.

2.3.

3. C

oord

onea

ză p

roie

ctar

ea ş

i im

plem

enta

rea

curr

icul

umul

ui

la

deci

zia

şcol

ii şi

a

activ

ităţil

or

ex-

traş

cola

re în

baz

a op

ţiuni

lor e

levi

lor,

pări

nţilo

r, tr

adiţi

ilor

com

unită

ţii ş

i a

tend

inţe

lor d

e de

zvol

tare

a d

omen

i-ilo

r de

acti

vita

te u

man

ă.

2.3.

6. P

lani

fică

şi o

rgan

izea

ză s

paţii

şi

mat

eria

le n

eces

are

pent

ru i

m-

plem

enta

rea

disc

iplin

elor

opţ

iona

-le

apl

icati

ve, a

cer

curi

lor,

club

urilo

r pe

ntru

car

e au

opt

at e

levi

i.

2.3.

9. A

sigu

ră d

ezvo

ltare

a re

surs

elor

in

stitu

ţiei d

e în

văţă

mân

t în

cor

elar

e cu

nec

esită

ţile

şi d

orin

ţele

ele

vilo

r.

Page 48: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

46Institutul de Politici Publice

47Institutul de Politici Publice

Dom

eniu

l 3. R

esur

se u

man

e

Stan

dard

ul 3

. Cre

area

şi m

enţin

erea

med

iulu

i stim

ulati

v şi

coo

pera

nt în

ved

erea

dez

voltă

rii c

ontin

ue a

com

pete

nţel

or

prof

esio

nale

ale

cad

relo

r di

dacti

ce

Indi

cato

riDe

scrip

tori

Niv

el d

e ba

zăN

ivel

ava

nsat

Niv

el p

erfo

rman

t

3.1.

As

igur

ă co

ndiţi

ile

pent

ru im

plic

area

cad

re-

lor

dida

ctice

în

dive

rse

activ

ităţi

de a

utof

orm

a-re

şi

form

are

prof

esio

-na

lă c

ontin

uă,

rele

vant

e pe

ntru

nev

oile

lor

prof

e-si

onal

e.

3.1.

1. Id

entifi

că n

evoi

le d

e de

zvol

tare

pr

ofes

iona

ale

cadr

elor

di

dacti

ce,

prin

asi

star

ea l

a or

e şi

con

sulta

rea

opin

iei a

cest

ora.

3.1.

5. I

mpl

ică

în p

roce

sul d

e id

entifi

care

a n

e-vo

ilor

de d

ezvo

ltare

pro

fesi

onal

ă al

e ca

drel

or

dida

ctice

ele

vii,

pări

nţii,

col

egii

de l

a ca

tedr

ă,

şefii

de

cate

dră,

dire

ctor

ul a

djun

ct.

3.1.

10.

Prom

ovea

în

insti

tuţie

cu

ltura

aut

onom

iei

resp

onsa

bile

în

rapo

rt c

u de

zvol

tare

a pr

ofes

iona

lă a

ca

drel

or d

idac

tice.

3.1.

2.

Susţ

ine

finan

ciar

pa

rtici

pare

a ca

drel

or d

idac

tice

(cel

puţ

in 3

zile

pe

an)

la d

iver

se c

ursu

ri,

sem

inar

e, t

rai-

ning

uri

de f

orm

are

prof

esio

nală

con

-tin

uă, o

rgan

izat

e la

niv

el in

stitu

ţiona

l, ra

iona

l şi,

cel p

uţin

oda

tă la

3 a

ni –

la

cele

de

nive

l rep

ublic

an.

3.1.

6. În

cura

jeaz

ă şi

sus

ţine

cadr

ele

dida

ctice

parti

cipe

la

dive

rse

curs

uri,

sem

inar

e, t

rain

in-

guri

de

form

are

prof

esio

nală

con

tinuă

, org

ani-

zate

la

nive

l in

stitu

ţiona

l, ra

iona

l, re

publ

ican

, co

nfor

m u

nui t

rase

u in

divi

dual

izat

de

dezv

olta

-re

pro

fesi

onal

ă.

3.1.

11.

Încu

raje

ază

învă

ţare

a co

n-tin

uă la

toa

te n

ivel

urile

(ins

tituţ

io-

nal,

raio

nal,

repu

blic

an, i

nter

naţio

-na

l) şi

sub

toa

te fo

rmel

e (f

orm

ală,

in

form

ală

şi n

onfo

rmal

ă).

3.1.

3. O

rgan

izea

ză v

alor

ifica

rea

com

-pe

tenţ

elor

pro

fesi

onal

e al

e ca

drel

or

dida

ctice

, pr

in d

iver

se f

orm

e de

di-

sem

inar

e a

bune

lor

prac

tici,

prec

um

şedi

nţe

de c

ated

ră t

emati

ce,

şcoa

la

prof

esor

ului

deb

utan

t, s

tudi

erea

ex-

peri

enţe

i av

ansa

te,

men

tora

tul

de

dezv

olta

re p

rofe

sion

ală,

cer

curi

ped

a-go

gice

etc

.

3.1.

7. A

sigur

ă şi

eval

ueaz

ă ca

litat

ea p

roce

sulu

i de

dise

min

are

a bu

nelo

r pr

actic

i şi

de v

alor

ifica

re a

co

mpe

tenţ

elor

pro

fesio

nale

ale

cadr

elor

did

actic

e.3.

1.8.

Înc

uraj

ează

iniţi

ative

le v

alor

oase

ale

ca-

drel

or d

idac

tice

ce ţ

in d

e îm

bună

tăţir

ea p

er-

form

anţe

i ind

ivid

uale

şi a

cel

ei o

rgan

izaţ

iona

le

(pro

iect

e in

divi

dual

e şi

de

grup

, cer

cetă

ri a

pli-

cativ

e (c

erce

tare

a-ac

ţiune

).

3.1.

12.

Iden

tifică

şi

ex

peri

men

-te

ază

noi

form

e de

val

orifi

care

a

com

pete

nţel

or

prof

esio

nale

do

-bâ

ndite

/ de

zvol

tate

ale

cad

relo

r di

dacti

ce p

rin

pris

ma

efici

enţe

i şi

efi

caci

tăţii

ace

stor

a.

Page 49: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

48Institutul de Politici Publice

Indi

cato

riDe

scrip

tori

Niv

el d

e ba

zăN

ivel

ava

nsat

Niv

el p

erfo

rman

t

3.1.

4.

Cons

ultă

pe

rman

ent

opin

ia

elev

ilor,

pări

nţilo

r, şe

filor

de

cate

dră,

co

legi

lor

de l

a ca

tedr

ă, d

irect

orul

ui

adju

nct

priv

ind

valo

area

şi

impa

ctul

bu

nelo

r pr

actic

i ap

licat

e de

cad

rele

di

dacti

ce.

3.1.

9. A

plic

ă pr

oced

uri

de e

valu

are,

eva

luar

e re

cipr

ocă

şi a

utoe

valu

are

a re

zulta

telo

r şi

efe

c-te

lor f

orm

ării

prof

esio

nale

con

tinue

, con

cepu

te

în te

rmen

i de

dezv

olta

re a

per

form

anţe

i la

clas

a de

ele

vi, c

onfo

rm u

nui p

lan

bine

det

erm

inat

şi

unei

met

odol

ogii

adec

vate

.

3.1.

13.

Asi

gură

fu

ncţio

nalit

atea

si

stem

ului

ins

tituţ

iona

l de

man

a-ge

men

t a

perf

orm

anţe

i ca

drel

or

dida

ctice

.3.

1.14

. Sti

mul

ează

, pr

in m

etod

ele

şi

inst

rum

ente

le m

anag

eria

le d

ispon

i-bi

le, p

erfo

rman

ţa c

adre

lor

dida

ctice

, ob

ţinut

ă în

rez

ulta

tul a

utod

ezvo

ltării

pr

ofes

iona

le.

3.2.

Asi

gură

inse

rţia

pro

-fe

sion

ală

a ca

drul

ui d

i-da

ctic

debu

tant

.

3.2.

1. Id

entifi

că n

evoi

le d

e de

zvol

tare

pr

ofes

iona

lă a

cad

rulu

i did

actic

deb

u-ta

nt ş

i of

eră

cons

ilier

e şi

înd

rum

are

met

odic

ă la

ela

bora

rea

plan

ului

ind

i-vi

dual

de

inse

rţie

pro

fesi

onal

ă, în

con

-fo

rmita

te c

u ne

voile

deb

utan

tulu

i.

3.2.

4. A

sigu

ră fi

ecăr

ui c

adru

did

actic

deb

utan

t co

ndiţi

i pen

tru

aplic

area

pla

nulu

i ind

ivid

ual d

e in

serţ

ie p

rofe

sion

ală.

3.2.

7. E

xper

imen

teaz

ă fo

rme

şi

met

ode

aute

ntice

de

inse

rţie

pro

-fe

sion

ală

a ca

drul

ui d

idac

tic d

ebu-

tant

, con

juga

te în

tr-o

str

ateg

ie d

e de

zvol

tare

a id

entit

ăţii

prof

esio

na-

le a

cad

rulu

i did

actic

deb

utan

t.

3.2.

2. O

feră

cad

rulu

i di

dacti

c de

bu-

tant

con

silie

re î

n au

tode

finire

a id

en-

tităţ

ii pr

ofes

iona

le,

în p

robl

eme

de

man

agem

ent

al

cari

erei

di

dacti

ce,

legi

slaţ

ia m

unci

i, dr

ept,

sal

ariz

are

etc.

3.2.

5. A

sigu

ră fu

ncţio

nalit

atea

men

tora

tulu

i de

inse

rţie

pro

fesi

onal

ă, în

rapo

rt c

u ne

voile

pr

ofes

iona

le ş

i per

sona

le a

le c

adru

lui d

idac

tic

debu

tant

pre

cum

şi s

tand

arde

le p

rofe

sion

ale.

3.2.

8. D

ezvo

ltă ş

i asi

gură

efic

aci-

tate

a pa

rten

eria

telo

r pe

dago

gice

pe

ntru

faci

litat

ea p

roce

sulu

i de

inse

rţie

pro

fesi

onal

ă a

cadr

ului

di

dacti

c de

buta

nt.

3.2.

3. M

onito

rize

ază

grad

ul d

e in

ser-

ţie p

rofe

sion

ală

a ca

drul

ui d

idac

tic ş

i di

recţ

ione

ază/

îm

bună

tăţe

şte

conti

-nu

u ac

est p

roce

s.

3.2

.6. M

onito

rize

ază

activ

itate

a m

ento

rilo

r ca

drul

ui d

idac

tic d

ebut

ant.

3.2.

9. C

reea

ză c

onte

xte

de d

ezvo

l-ta

re a

cap

acită

ţilor

insti

tuţio

nale

de

con

silie

re ş

i men

tora

re a

ca-

drel

or d

idac

tice

debu

tant

e.

Page 50: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

48Institutul de Politici Publice

49Institutul de Politici Publice

Indi

cato

riDe

scrip

tori

Niv

el d

e ba

zăN

ivel

ava

nsat

Niv

el p

erfo

rman

t

3.3.

Eva

luea

ză a

ctivi

ta-

tea

cadr

elor

did

actic

e şi

m

onito

rize

ază

proc

esul

de

aut

oeva

luar

e.

3.3.

1. O

rgan

izea

ză e

valu

area

per

iodi

-că

şi a

nual

ă a

cadr

elor

did

actic

e, c

on-

form

une

i m

etod

olog

ii ap

roba

te d

e M

inis

teru

l Ed

ucaţ

iei

şi c

unos

cută

de

cătr

e to

ate

cadr

ele

dida

ctice

.3.

3.2.

Asi

gură

fun

cţio

nalit

atea

met

o-do

logi

ei i

nstit

uţio

nale

de

eval

uare

a

perf

orm

anţe

lor

cadr

elor

did

actic

e.

3.3.

4. E

valu

ează

cad

rele

did

actic

e pe

riod

ic ş

i an

ual,

prin

con

sulta

rea

opin

iei e

levi

lor,

cadr

elor

di

dacti

ce, p

ărin

ţilor

, şefi

lor

de c

ated

ră, d

irect

o-ru

lui a

djun

ct.

3.3.

5. În

cura

jeaz

ă ca

drul

did

actic

să-

şi a

utoe

va-

luez

e pe

rfor

man

ţă p

rofe

sion

ală.

3.3.

7. P

rom

ovea

ză c

onse

cven

t în

in

stitu

ţie c

ultu

ra a

utoe

valu

ării

şi

eval

uări

i obi

ectiv

e.3.

3.8.

Val

orifi

că n

oi f

orm

e şi

mo-

dalit

ăţi d

e ev

alua

re a

uten

tică

a ca

-dr

elor

did

actic

e.3.

3.9.

Cre

ează

con

text

e de

stim

u-la

re a

iniţi

ative

i şi a

per

form

anţe

i.

3.3.

3. E

labo

reaz

ă ra

poar

te/

note

in-

form

ative

pri

vind

rez

ulta

tele

eva

luăr

ii ca

drel

or d

idac

tice.

3.3.

6. O

feră

con

silie

re ş

i înd

rum

are

met

odol

o-gi

că c

adre

lor d

idac

tice,

în c

onte

xtul

rezu

ltate

lor

eval

uări

i/ a

utoe

valu

ării.

3.3.

10.

Plan

ifică

şi

or

gani

zeaz

ă pr

ogra

me

de î

mbu

nătă

ţire

/ de

z-vo

ltare

a c

ompe

tenţ

elor

pro

fesi

o-na

le, î

n co

nfor

mita

te c

u re

zulta

te-

le e

valu

ării

şi a

utoe

valu

ării.

3.3.

11.

Mon

itori

zeaz

ă pr

ogre

sele

fie

căru

i cad

ru d

idac

tic/

man

ager

ial

în ra

port

cu

rezu

ltate

le e

valu

ării.

Page 51: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

50Institutul de Politici Publice

Dom

eniu

l 4. R

esur

se fi

nanc

iare

şi m

ater

iale

Stan

dard

ul 4

. Ges

tiona

rea

şi d

ezvo

ltare

a re

surs

elor

mat

eria

le ş

i fina

ncia

re în

ved

erea

asi

gură

rii u

nui m

ediu

de

învă

ţare

si

gur

şi m

otiva

nt

Indi

cato

riDe

scrip

tori

Niv

el d

e ba

zăN

ivel

ava

nsat

Niv

el p

erfo

rman

t

4.1.

Asi

gură

rea

lizar

ea

prio

rită

ţilor

de

de

z-vo

ltare

în

proc

esul

de

plan

ifica

re ş

i exe

cuta

re

buge

tară

.

4.1.

1. C

oord

onea

ză e

labo

rare

a, m

o-ni

tori

zare

a şi

rap

orta

rea

buge

telo

r pe

pr

ogra

me.

4.1.

2.

Asi

gură

re

flect

area

in

tegr

ală

în

buge

tele

pe

pr

ogra

me

a pr

iori

-tă

ţilor

de

dezv

olta

re a

ins

tituţ

iei

de

învă

ţăm

ânt.

4.1.

3. A

sigu

ră r

espe

ctar

ea c

adru

lui l

o-gi

c în

str

uctu

ra ş

i rel

aţiil

e in

tern

e în

tre

elem

ente

le p

rogr

amul

ui/

subp

rogr

a-m

ului

.4.

1.4.

Pl

anifi

activ

ităţil

e af

eren

te

proc

esul

ui d

e m

onito

riza

re a

exe

cu-

tări

i bu

getu

lui

şi a

rea

lizăr

ii in

dica

to-

rilo

r de

per

form

anţă

a p

rogr

amel

or ş

i su

bpro

gram

elor

.

4.1.

5.

Asi

gură

in

telig

ibili

tate

a,

rele

vanţ

a,

cred

ibili

tate

a şi

com

para

bilit

atea

info

rmaţ

i-ilo

r di

n ra

poar

tele

fina

ncia

re.

4.1.

6. O

rgan

izea

ză p

artic

ipati

v pr

oces

ul d

e-ci

zion

al p

rivi

nd a

loca

rea

resu

rsel

or, e

labo

ra-

rea

devi

zulu

i de

chel

tuie

li an

ual ş

i a b

uget

e-lo

r pe

pro

gram

e.4.

1.7.

Asi

gură

pri

orita

r al

ocar

ea fi

nanţ

elor

pe

ntru

cre

area

unu

i med

iu s

igur

şi m

otiva

nt

pent

ru e

levi

şi a

ngaj

aţi.

4.1.

8. A

sigu

ră r

itmic

itate

a ex

ecut

ării

buge

-tu

lui.

4.1.

9. O

rgan

izea

ză c

olec

tare

a si

stem

atică

şi

anal

iza

date

lor

priv

ind

real

izar

ea in

dica

tori

-lo

r de

per

form

anţă

şi r

ealiz

area

obi

ectiv

elor

pr

ogra

mul

ui/s

ubpr

ogra

mul

ui.

4.1.

10.

Iden

tifică

, ev

alue

ază,

înr

egis

trea

şi m

onito

rize

ază

sist

emati

c ri

scur

ile c

e po

t af

ecta

înd

eplin

irea

obie

ctive

lor

şi r

ealiz

a-re

a pe

rfor

man

ţelo

r pl

anifi

cate

şi e

labo

reaz

ă m

ăsur

i de

dim

inua

re a

pro

babi

lităţ

ii ri

scur

i-lo

r şi

/sau

a im

pact

ului

ace

stor

a.

4.1.

11. D

emon

stre

ază

tran

spar

enţa

ac-

tulu

i dec

izio

nal,

prin

ela

bora

rea

şi p

re-

zent

area

ra

port

ului

fin

anci

ar

expl

icit

pent

ru to

ţi be

nefic

iari

i.4.

1.12

. Asi

gură

o în

ţele

gere

împă

rtăş

ită

a pr

iori

tăţil

or în

pla

nific

area

şi e

xecu

ta-

rea

buge

tulu

i de

cătr

e to

ţi be

nefic

iari

i.4.

1.13

. A

sigu

ră e

cono

mic

itate

, efi

caci

-ta

te ş

i efic

ienţ

ă în

ges

tiona

rea

buge

tu-

lui i

nstit

uţie

i de

învă

ţăm

ânt.

Page 52: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

50Institutul de Politici Publice

51Institutul de Politici Publice

Indi

cato

riDe

scrip

tori

Niv

el d

e ba

zăN

ivel

ava

nsat

Niv

el p

erfo

rman

t

4.2.

Asi

gură

func

ţiona

-re

a si

stem

ului

de

ma-

nage

men

t fin

anci

ar ş

i au

dit i

nter

n.

4.2.

1.

Org

aniz

ează

în

in

stitu

ţia

de

învă

ţăm

ânt

sist

emul

de

man

agem

ent

finan

ciar

şi c

ontr

ol.

4.2.

2. A

sigu

ră c

onfo

rmita

tea

man

age-

men

tulu

i fina

ncia

r şi

con

trol

cu

cadr

ul

norm

ativ.

4.2.

3. A

prob

ă ca

rta

de a

udit

inte

rn,

plan

ul s

trat

egic

şi p

lanu

l anu

al a

l acti

-vi

tăţii

de

audi

t int

ern.

4.2.

4. S

tabi

leşt

e pr

inci

pale

le s

urse

de

info

rmaţ

ii ne

cesa

re în

depl

inir

ii at

ribu

-ţii

lor,

prec

um ş

i ca

ntita

tea,

cal

itate

a,

peri

odic

itate

a şi

des

tinat

arii

info

rma-

ţiilo

r.4.

2.5.

Ela

bore

ază

Rapo

rtul

pri

vind

or-

gani

zare

a şi

fun

cţio

nare

a si

stem

ului

de

man

agem

ent fi

nanc

iar

şi c

ontr

ol.

4.2.

6.

Elab

orea

Dec

lara

ţia

priv

ind

buna

guv

erna

re ş

i o fa

ce p

ublic

ă în

se-

diul

insti

tuţie

i / o

pla

seaz

ă pe

pag

ina

web

a in

stitu

ţiei d

e în

văţă

mân

t.

4.2.

7. E

fect

ueaz

ă si

stem

atic

auto

eval

uare

a în

sco

pul d

eter

min

ării

func

ţiona

lităţ

ii si

ste-

mul

ui d

e m

anag

emen

t fin

anci

ar ş

i co

ntro

l, al

apr

ecie

rii g

radu

lui d

e co

nfor

mita

te a

ace

s-tu

ia c

u ca

drul

nor

mati

v în

dom

eniu

, al l

ichi

-dă

rii o

pera

tive

a di

sfun

cţiil

or ş

i ner

egul

arită

-ţil

or c

onst

atat

e şi

al î

mbu

nătă

ţirii

conti

nue.

4.2.

8. A

sigu

ră r

esur

sele

nec

esar

e pe

ntru

un

audi

t int

ern

efici

ent.

4.2.

9. A

plic

ă pr

oced

uri d

e re

spon

sabi

lizar

e a

tutu

ror

anga

jaţil

or p

entr

u re

spec

tare

a pr

in-

cipi

ilor

bune

i guv

ernă

ri.

4.2.

11.

Impl

emen

teaz

ă un

sis

tem

de

man

agem

ent

finan

ciar

şi

cont

rol

con-

form

sta

ndar

delo

r na

ţiona

le d

e co

ntro

l in

tern

în s

ecto

rul p

ublic

.4.

2.12

. Va

lori

fică

efici

ent

rezu

ltate

le

audi

tulu

i int

ern.

4.2.

13.

Asi

gură

res

pect

area

în

insti

tu-

ţia d

e în

văţă

mân

t a

prin

cipi

ilor

bune

i gu

vern

ări:

tran

spar

enţă

, ră

spun

dere

, ec

onom

icita

te,

efici

enţă

, efi

caci

tate

, le

galit

ate,

ech

itate

, etic

ă, in

tegr

itate

.4.

2.14

. O

rgan

izea

ză c

ontr

oale

ex-

ante

(p

reve

ntive

), pâ

nă l

a re

aliz

area

une

i op

eraţ

iuni

, pr

in p

roce

duri

de

cont

rol

inte

rn,

pent

ru p

reve

nire

a er

orilo

r, ne

-re

gula

rită

ţilor

, pre

cum

şi a

acti

vită

ţilor

in

efici

ente

sau

nec

ores

punz

ătoa

re.

Page 53: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

52Institutul de Politici Publice

Indi

cato

riDe

scrip

tori

Niv

el d

e ba

zăN

ivel

ava

nsat

Niv

el p

erfo

rman

t

4.3.

Apl

ică

stra

tegi

i de

atra

gere

a

resu

rsel

or

mat

eria

le,

finan

ciar

e,

info

rmaţ

iona

le

com

-pl

emen

tar

aloc

aţiil

or

buge

tare

.

4.3.

1. I

denti

fică

şi a

rgum

ente

ază

do-

men

iile

şi a

ctivi

tăţil

e în

car

e in

stitu

ţia

are

nevo

ie d

e fin

anţe

com

plem

enta

r la

cel

e bu

geta

re.

4.3.

7. A

sigu

ră t

rans

pare

nţa

chel

tuir

ii re

surs

elor

adi

ţiona

le o

bţin

ute

de i

n-sti

tuţia

de

învă

ţăm

ânt.

4.3.

3. A

ntre

neaz

ă el

evii,

cad

rele

did

actic

e,

pări

nţii

în v

alor

ifica

rea

opor

tuni

tăţil

or d

e fi-

nanţ

are

a ac

tivită

ţilor

ext

raşc

olar

e de

căt

re

dife

rite

org

aniz

aţii

şi f

unda

ţii,

prin

pro

iect

e de

fina

nţar

e, g

rant

uri.

4.3.

4. C

onso

lidea

ză c

apac

ităţil

e in

stitu

ţio-

nale

în d

omen

iul i

denti

ficăr

ii do

nato

rilo

r şi

el

abor

ării

proi

ecte

lor.

4.3.

6. C

erce

teaz

ă m

ediu

l ec

onom

ic ş

i id

entifi

că o

port

unită

ţi de

dez

volta

re ş

i di

vers

ifica

re a

ofe

rtei

edu

caţio

nale

a

insti

tuţie

i de

învă

ţăm

ânt.

4.3.

8. Id

entifi

că m

odal

ităţi

de sti

mul

are

mat

eria

lă ş

i fina

ncia

ră a

ele

vilo

r şi

ca-

drel

or d

idac

tice

pent

ru p

erfo

rman

ţele

ob

ţinut

e.

4.3.

2. In

stitu

ie p

roce

duri

de

resp

onsa

-bi

lizar

e a

tutu

ror

anga

jaţil

or ş

i ele

vilo

r pe

ntru

păs

trar

ea p

atri

mon

iulu

i şi d

u-ra

bilit

atea

inve

stiţii

lor.

4.3.

5. A

sigu

ră v

alor

ifica

rea

optim

ă a

tutu

-ro

r re

surs

elor

de

care

dis

pune

insti

tuţia

de

învă

ţăm

ânt.

4.3.

9.

Asi

gură

ge

stion

area

op

timă

a re

surs

elor

con

form

obi

ectiv

elor

insti

tu-

ţiei d

e în

văţă

mân

t, p

e ba

za p

rinc

ipiil

or

bune

i gu

vern

ări,

prin

im

plem

enta

rea

sist

emul

ui d

e m

anag

emen

t fin

anci

ar ş

i co

ntro

l şi a

acti

vită

ţii d

e au

dit

inte

rn în

se

ctor

ul p

ublic

.

Page 54: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

52Institutul de Politici Publice

53Institutul de Politici Publice

Dom

eniu

l 5. S

truc

turi

şi p

roce

duri

Stan

dard

ul 5

. Apl

icar

ea ş

i dez

volta

rea

proc

edur

ilor o

pera

ţiona

le, i

nstit

uire

a st

ruct

urilo

r int

erne

în v

eder

ea a

sigu

rări

i fun

c-ţio

nări

i efic

ient

e a

insti

tuţie

i de

învă

ţăm

înt

Indi

cato

riDe

scrip

tori

Niv

el d

e ba

zăN

ivel

ava

nsat

Niv

el p

erfo

rman

t

5.1.

Asi

gură

func

ţiona

litat

ea

man

agem

entu

lui

stra

tegi

c,

oper

aţio

naliz

at p

rin

stru

ctu-

rile

adm

inis

trati

ve ş

i m

ana-

geri

ale.

5.1.

1. A

sigu

ră o

rgan

izar

ea s

truc

tura

lă in

ter-

nă a

insti

tuţie

i de

învă

ţăm

ânt î

n co

nfor

mita

-te

cu

cadr

ul n

orm

ativ

şi o

rgan

izar

ea p

roce

-su

ală

a ac

tivită

ţii in

stitu

ţiei d

e în

văţă

mân

t.5.

1.2.

Asi

gură

sel

ecta

rea

în f

uncţ

ii-ch

eie

a pe

rsoa

nelo

r in

tegr

e, r

espo

nsab

ile, m

otiva

te

şi p

rofe

sion

iste

.5.

1.3.

M

onito

rize

ază

activ

itate

a tu

turo

r st

ruct

urilo

r di

n or

gani

zaţie

şi e

valu

ează

pe-

riod

ic fu

ncţio

nalit

atea

lor.

5.1.

4. C

reea

ză c

onte

xte

pent

ru im

plic

area

pă-

rinţil

or şi

a re

prez

enta

nţilo

r com

unită

ţii în

stru

c-tu

rile

şi ac

tivită

ţile

insti

tuţie

i de

învă

ţăm

ânt.

5.1.

7. Id

entifi

că ş

i cre

ează

str

uctu

ri

com

plem

enta

re (

grup

uri

de l

ucru

, ec

hipe

de

pr

oiec

t et

c.)

nece

sare

pe

ntru

im

plem

enta

rea

prio

rită

ţilor

de

dez

volta

re s

trat

egic

ă a

insti

tuţie

i de

învă

ţăm

ânt.

5.1.

8.

Cree

ază

cond

iţii

prop

ice

pent

ru c

onsti

tuire

a şi

con

solid

area

ec

hipe

i man

ager

iale

.5.

1.9.

Asi

gură

evi

tare

a re

dund

anţe

i în

acti

vita

tea

pers

onal

ului

şi a

str

uc-

turi

lor

orga

niza

tori

ce.

5.1.

12.

Valo

rific

ă st

ruct

urile

inf

or-

mal

e ex

iste

nte

în o

rgan

izaţ

ie ş

i ca

-pa

cită

ţile

lider

ilor

info

rmal

i di

n or

-ga

niza

ţie.

5.1.

13.

Asi

gură

dez

volta

rea

conti

-nu

ă a

echi

pei m

anag

eria

le ş

i a c

om-

pete

nţel

or m

embr

ilor

aces

teia

.5.

1.14

. Asi

gură

viz

ibili

tate

a ac

tivită

-ţii

tut

uror

str

uctu

rilo

r di

n or

gani

za-

ţie.

6.1.

5. P

rom

ovea

ză a

plic

area

TIC

în p

roce

sul d

e m

anag

emen

t al i

nstit

uţie

i6.

1.9.

Asig

ură

cond

iţii p

entr

u di

vers

ifica

rea

inst

rum

ente

lor T

IC a

plic

ate

pent

ru e

ficie

ntiza

rea

activ

ităţii

insti

tuţie

i la

toat

e ni

vele

le

de m

anag

emen

t.6.

1.14

. Mon

itori

zeaz

ă el

abor

area

set

urilo

r de

dat

e de

schi

se ş

i eva

luar

ea c

alită

ţii m

ater

iale

lor

publ

icat

e on

line.

Page 55: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

54Institutul de Politici Publice

Indi

cato

riDe

scrip

tori

Niv

el d

e ba

zăN

ivel

ava

nsat

Niv

el p

erfo

rman

t

5.1.

5. A

sigu

ră fu

ncţio

nare

a in

stitu

ţiei p

e do

-m

eniil

e-ch

eie.

5.1.

6. S

tabi

leşt

e m

ecan

ism

ele

şi p

roce

duri

le

de in

form

are

şi c

omun

icar

e or

gani

zaţio

nală

, de

luar

e a

deci

ziilo

r în

dife

rite

con

text

e, d

e an

tren

are

şi r

espo

nsab

iliza

re, d

e ev

alua

re ş

i co

ntro

l.

5.1.

10.

Mon

itoriz

ează

fu

ncţio

nare

a pr

oced

urilo

r şi

inst

rum

ente

lor,

în r

a-po

rt c

u ca

litat

ea im

plem

entă

rii o

biec

-tiv

elor

stra

tegi

ce ş

i ope

raţio

nale

.5.

1.11

. O

rgan

izea

ză s

iste

mati

c ve

-ri

ficar

ea r

ealiz

ării

/ în

depl

inir

ii sa

r-ci

nilo

r de

lega

te p

e to

ate

dom

eniil

e de

acti

vita

te a

insti

tuţie

i, câ

t şi

eva

-lu

area

şi a

utor

egla

rea

disf

uncţ

iilor

.

5.1.

15.

Dez

voltă

con

tinuu

cal

itate

a pr

oced

urilo

r op

eraţ

iona

le a

plic

ate

în in

stitu

ţia d

e în

văţă

mân

t pe

toa

te

dom

eniil

e de

acti

vita

te.

5.1.

16. I

denti

fică

şi a

plic

ă pr

oced

uri

şi m

ecan

ism

e de

aut

oreg

lare

în g

es-

tiona

rea

insti

tuţie

i de

învă

ţăm

ânt.

5.2.

Cre

ează

con

diţii

de

func

-ţio

nare

şi

dezv

olta

re c

onti-

nuă

a si

stem

ului

int

ern

de

asig

urar

e a

calit

ăţii.

5.2

.1. I

nstit

uie

Com

isia

Loc

ală

de A

sigu

rare

a

Calit

ăţii

ca s

truc

tură

inde

pend

entă

.5.

2.2.

Asi

gură

cad

rul d

e fu

ncţio

nare

efic

ien-

tă a

Com

isie

i Loc

ale

de A

sigu

rare

a C

alită

ţii:

regu

lam

entu

l de

func

ţiona

re, p

lanu

l de

acti-

vita

te, i

nstr

umen

tele

, res

urse

le e

tc.

5.2.

3. C

oord

onea

ză f

uncţ

iona

rea

Com

isie

i Lo

cale

de

Asi

gura

re a

Cal

ităţii

.

5.2.

5.

Mon

itori

zeaz

ă ac

tivita

tea

Com

isie

i Lo

cale

de

Asi

gura

re a

Ca-

lităţ

ii.5.

2.6.

Asi

gură

fun

cţio

nare

a m

eca-

nism

elor

de

cons

tata

re p

erio

dică

a

stăr

ii ca

lităţ

ii se

rvic

iilor

edu

caţio

na-

le p

rest

ate

de in

stitu

ţia ş

cola

ră.

5.2.

8. I

nter

vine

pro

mpt

şi

opor

tun

în c

azul

con

stat

ării

decl

inul

ui c

alită

-ţii

pe

oric

are

dim

ensi

une

de a

ctivi

-ta

te a

insti

tuţie

i de

învă

ţăm

ânt.

5.2.

9. V

alor

ifică

inf

orm

aţiil

e of

erite

de

Com

isia

Loc

ală

de A

sigu

rare

a

Calit

ăţii.

5.2.

4. A

sigu

ră a

plic

area

sta

ndar

delo

r ed

u-ca

ţiona

le p

e to

ate

dim

ensi

unile

acti

vită

ţii

insti

tuţie

i de

învă

ţăm

ânt.

5.2.

7. A

sigu

ră î

nţel

eger

ea î

mpă

rtă-

şită

a c

alită

ţii d

e că

tre

toţi

acto

rii i

m-

plic

aţi p

e to

ate

dim

ensi

unile

de

ac-

tivita

te a

insti

tuţie

i de

învă

ţăm

ânt.

5.2.

10.

Prio

ritiz

ează

, el

abor

ează

şi

gesti

onea

impl

emen

tare

a si

ste-

mel

or d

e ac

ţiuni

pen

tru

ridi

care

a ni

velu

lui c

alită

ţii în

insti

tuţia

de

în-

văţă

mân

t.

Page 56: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

54Institutul de Politici Publice

55Institutul de Politici Publice

Dom

eniu

l 6. C

omun

itat

e şi

par

tene

riat

e

Stan

dard

6: D

ezvo

ltare

a pa

rten

eria

telo

r cu

orga

niza

ţii n

ecom

erci

ale,

pub

lice,

pri

vate

din

ţară

şi d

e pe

ste

hota

re în

ved

erea

as

igur

ării

prog

resu

lui i

nstit

uţie

i de

învă

ţăm

ânt ş

i a c

omun

ităţii

Indi

cato

riDe

scrip

tori

Niv

el d

e ba

zăN

ivel

ava

nsat

Niv

el p

erfo

rman

t

6.1.

Co

nduc

e pr

oces

ul

de

prom

ovar

e a

imag

inii

şcol

ii la

ni

velu

l com

unită

ţii lo

cale

, na-

ţiona

le ş

i int

erna

ţiona

le

6.1.

1.

Info

rmea

desp

re

valo

rile

, su

cces

ele,

nec

esită

ţile

şi p

rior

ităţil

e de

dez

volta

re a

le ş

colii

.

6.1.

6. E

xplo

reaz

ă di

feri

te m

odal

i-tă

ţi de

pro

mov

are

a in

stitu

ţiei

în

com

unita

te.

6.1.

10. D

iver

sific

ă st

rate

giile

de

mar

ketin

g la

ni

vel d

e co

mun

itate

loca

lă ş

i naţ

iona

lă.

6.1.

11.

Iden

tifică

st

rate

gii

de

prom

ovar

e sp

ecifi

ce p

entr

u fie

care

gru

p-ţin

tă (

pări

nţi,

alte

insti

tuţii

, age

nţii

econ

omic

i etc

.).

6.1.

2. P

lani

fică

şi a

sigu

ră in

form

area

rinţ

ilor

desp

re n

eces

ităţil

e, p

rior

i-tă

ţile

de d

ezvo

ltare

a ş

colii

, înv

ăţar

ea

şi d

ezvo

ltare

a co

pilu

lui l

or.

6.1.

7. A

sigu

ră a

plic

area

dife

rito

r m

odal

ităţi

de c

omun

icar

e cu

pă-

rinţ

ii şi

alţi

act

ori c

omun

itari

.

6.1.

12. P

roie

ctea

ză a

ctivi

tăţi

de in

form

are

în

part

ener

iat

cu a

utor

ităţil

e lo

cale

, as

ocia

ţia

pări

nţilo

r, al

ţi ac

tori

com

unita

ri.

6.1.

4. P

rezi

ntă

ocaz

iona

l (la

săr

băto

-ri

le c

omun

itare

) pro

filul

insti

tuţie

i de

învă

ţăm

ânt

în c

omun

itate

(su

cces

e,

serv

icii)

.

6.1.

8.

Mon

itori

zeaz

ă re

flect

area

su

cces

elor

şco

lii în

pre

sa, t

elev

izi-

unea

loca

lă ş

i naţ

iona

lă e

tc.

6.1.

13.

Prom

ovea

ză s

ervi

ciile

edu

caţio

nale

şi

pro

iect

ele

de s

ucce

s pe

pia

ţa s

ervi

ciilo

r ed

ucaţ

iona

le ra

iona

le ş

i naţ

iona

le.

Page 57: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

56Institutul de Politici Publice

Indi

cato

riDe

scrip

tori

Niv

el d

e ba

zăN

ivel

ava

nsat

Niv

el p

erfo

rman

t

6.2.

Im

plic

ă in

stitu

ţia d

e în

-vă

ţăm

ânt

în p

roie

cte

educ

a-ţio

nale

dez

volta

te l

a ni

velu

l co

mun

ităţii

loc

ale,

naţ

iona

le

şi in

tern

aţio

nale

.

6.2.

1. Î

ncur

ajea

ză ş

i su

sţin

e pr

oiec

-te

le e

duca

ţiona

le in

iţiat

e de

com

uni-

tate

a şc

olar

ă şi

par

tene

ri.

6.2.

6. I

niţia

ză p

roie

ctel

e de

par

-te

neri

at î

n ba

ză d

e di

agno

ză ş

i pr

ogno

ză, c

u im

plic

area

act

anţil

or

educ

aţio

nali

şi a

com

unită

ţii.

6.2.

11. P

artic

ipă

sing

ur ş

i spr

ijină

par

ticip

a-re

a ca

drel

or d

idac

tice,

a e

levi

lor

la p

rogr

a-m

e şi

pro

iect

e de

coo

pera

re la

niv

el ra

iona

l, na

ţiona

l şi i

nter

naţio

nal.

6.2.

2. P

lani

fică

resu

rse

insti

tuţio

nale

pe

ntru

dez

volta

rea

part

ener

iate

lor.

6.2.

7. I

denti

fică

part

ener

i re

ali

şi

pote

nţia

li di

n co

mun

itate

a lo

cală

, ra

iona

lă,

naţio

nală

şi

inte

rnaţ

io-

nală

.

6.2.

12. D

iver

sific

ă ca

tego

riile

de

part

ener

i şi

stra

tegi

a de

col

abor

are

cu e

i.

6.2.

3. C

onsu

ltă p

erio

dic

opin

ia p

ărin

-ţil

or c

u re

feri

nţă

la ş

coal

ă şi

la s

iste

-m

ul e

duca

ţiona

l.

6.2.

8. F

acili

teaz

ă im

plic

area

con

-se

cven

tă a

păr

inţil

or în

rea

lizar

ea

proi

ecte

lor

educ

aţio

nale

.

6.2.

13. D

ezvo

ltă p

arte

neri

ate

com

unita

re c

u im

pact

asu

pra

calit

ăţii

educ

aţie

i.

6.2.

4. C

reea

ză c

onte

xt p

entr

u ev

alu-

area

rez

ulta

telo

r im

plem

entă

rii p

ro-

iect

elor

edu

caţio

nale

în c

adru

l şco

lii.

6.2.

9. I

mpl

ică

pări

nţii

în p

roce

sul

de m

onito

riza

re ş

i ev

alua

re a

im

-pl

emen

tări

i pr

oiec

telo

r ed

ucaţ

io-

nale

.

6.2.

14. O

rgan

izea

ză în

com

un c

u pa

rten

erii

şi c

omun

itate

a şc

olar

ă ev

alua

rea

rezu

ltate

-lo

r im

plem

entă

rii p

roie

ctel

or e

duca

ţiona

le.

6.2.

5. A

sigu

ră c

olec

tare

a şi

eva

lua-

rea

în ti

mp

util a

feed

back

ului

pri

mit

de la

par

tene

ri, e

levi

, cad

re d

idac

ti-ce

, cu

ref

erin

ţă l

a pr

oiec

tele

im

ple-

men

tate

.

6.2.

10.

Div

ersi

fică

inst

rum

ente

le

de c

olec

tare

şi

eval

uare

în

timp

util a

feed

back

ului

de

la p

arte

neri

, el

evi,

cadr

e di

dacti

ce, c

u re

feri

nţă

la p

roie

ctel

e im

plem

enta

te.

6.2.

15. A

sigu

ră v

alor

izar

ea e

ficie

ntă

a fe

ed-

back

ului

, pen

tru

optim

izar

ea c

onţin

utul

ui ş

i pr

oces

ului

de

elab

orar

e şi

im

plem

enta

re a

un

or n

oi p

roie

cte.

Page 58: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

56Institutul de Politici Publice

57Institutul de Politici Publice

4. Standarde profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul primar, gimnazial şi liceal

Coordonator:Chicu Valentina, şefa Direcţiei Învăţământ Preuniversitar, Ministerul Educaţiei

Autori:Andriţchi Viorica, doctor habilitat în pedagogie, Institutul de Ştiinţe ale EducaţieiBucun Nicolae, doctor habilitat în pedagogie, Institutul de Ştiinţe ale EducaţieiChicu Valentina, şefa Direcţiei Învăţământ Preuniversitar, Ministerul EducaţieiCojocaru Vasile, doctor habilitat în pedagogie, Universitatea Pedagogică de

Stat ”Ion Creangă”Creţu Nicolae, expert în managementul organizaţionalCutasevici Angela, director adjunct, Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi”, ChişinăuGuţu Vladimir, doctor habilitat în pedagogie, profesor universitar, USMLîsenco Serghei, expert în management educaţionalMoga Ecaterina, doctor în pedagogie, directorul Liceului Teoretic „Elimul Nou”Sclifos Lia, doctor în pedagogieVivdici Ana, director al Inspectoratului Şcolar NaţionalUzicov Nina, director adjunct, Liceul Teoretic „Ion Creangă”, Chişinău

Lucrarea a fost elaborată în cadrul Proiectului ”Educaţia în Republica Moldo-va − competenţe pentru prezent şi viitor”. Această iniţiativă este parte a Proiec-tului de sprijin pentru reforma educaţiei în Republica Moldova (OSF-SUPREM), susţinut de către Fundaţiile pentru o Societate Deschisă, prin intermediul Fun-daţiei Soros-Moldova.

Page 59: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

58Institutul de Politici Publice

4.1. Consideraţii conceptuale

4.1.1. Argument pentru un nou concept de evaluare a cadrelor manageriale

Calitatea managementului este unul dintre factorii determinanţi ai calităţii sistemului de învăţământ în ansamblu, ai procesului şi finalităţilor educaţionale. Gradul de complexitate al procesului de management al instituţiei de învăţă-mânt, în contextul schimbărilor pe toate dimensiunile vieţii umane în ultimii 30 de ani, a crescut semnificativ. Managerii sunt cei care, prin competenţa pro-fesională, prin capacitatea de influenţare şi mobilizare a oamenilor trebuie să orienteze, să organizeze, să evalueze şi să îndrume întreaga activitate a orga-nizaţiilor, să asigure valorificarea la maximum a potenţialului uman şi material de care dispun acestea. Un manager poate răspunde provocărilor profesionale generate de complexitatea procesului de dezvoltare doar dacă aplică o paradig-mă managerială pe măsură. Iar un sistem educaţional poate fortifica şi evalua activitatea managerilor instituţiilor de învăţământ doar dacă există o viziune împărtăşită asupra profilului managerului şi activităţii acestuia, înţelegerea pro-ceselor manageriale şi de leadership. Elaborarea, în contextul descris, a standar-delor profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul general a devenit indispensabilă.

Valorificarea experienţelor de succes la nivel mondial şi naţional asigură efici-enţă şi eficacitate şi contribuie la ştergerea decalajelor existente între strategiile naţionale şi cele internaţionale. Iată de ce elaborarea standardelor profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul general s-a realizat în baza analizei:

− tendinţelor de dezvoltare a ştiinţei şi practicii manageriale;− dinamicii modificărilor conceptuale şi practice în educaţie, capabile să asi-

gure dezvoltarea instituţiilor, creşterea rezultatelor şcolare şi dezvoltarea conti-nua a competenţelor profesionale ale managerilor şi cadrelor didactice;

− documentelor similare elaborate şi aplicate în sistemele de învăţământ efi-ciente din lume;

− particularităţilor specifice ale sistemului de învăţământ din Moldova;− practicilor manageriale şi practicilor de evaluare a activităţii managerilor din

învăţământul general aplicate în ultimii ani în sistemul de învăţământ din ţară;− pregătirii profesionale a cadrelor manageriale din învăţământul general etc.Grupul de lucru pentru elaborarea standardelor s-a constituit din manageri

de succes din instituţii de învăţământ, cadre didactice, părinţi, elevi, manageri eficienţi din organizaţii nonguvernamentale, lectori universitari, cercetători, conceptori de curriculum şi documente de politici educaţionale, experţi în do-meniul managementului educaţional.

Page 60: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

58Institutul de Politici Publice

59Institutul de Politici Publice

Lucrarea de faţă vine în sprijinul creării unui cadru de referinţă care: să asi-gure autoevaluarea, evaluarea obiectivă şi dezvoltarea profesională a cadrelor manageriale din învăţământul general; să ofere un limbaj comun dimensiu-nii eficienţă şi impactului leadershipului asupra instituţiilor de învăţământ; să impulsioneze crearea programelor optime de formare profesională iniţială şi continuă a managerilor; să lanseze un proces continuu de îmbunătăţire a stan-dardelor profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul general şi de racordare a acestora la cerinţele noi înaintate şcolii de societate, precum şi un proces de elaborare a recomandărilor practice pentru asigurarea creşterii cali-tăţii managementului în instituţiile de învăţământ şi a profesionalizării cadrelor manageriale.

Lucrarea este destinată cadrelor manageriale din sistemul de învăţământ (directori, directori adjuncţi, şefi de catedră, metodişti etc.), evaluatorilor şi in-spectorilor şcolari, elaboratorilor de resurse de sprijin pentru managerii şcolari.

4.1.2. Contextul aplicării şi funcţiile standardelor profesionale ale cadrelor manageriale

Educaţia reprezintă o prioritate naţională în Republica Moldova. În ultimii ani, Ministerul Educaţiei propune sporirea eforturilor în educaţie, în favoarea asigurării calităţii şi eficienţei. Actele principale ce determină direcţia de dezvol-tare a sistemului educaţional în Republica Moldova – Codul Educaţiei şi Strategia sectorială de dezvoltare „Educaţia-2020” – parte componentă a Strategiei Na-ţionale de Dezvoltare „Moldova – 2020” – subliniază principiul calităţii ca fiind unul de bază.

Calitatea în învăţământ este legată de valorile şi aşteptările participanţilor direcţi şi indirecţi la procesul de învăţare şi ale societăţii în întregime. Pentru a promova calitatea în educaţie, este necesar, mai întâi, să avem o înţelegere împărtăşită a calităţii.

Prin prisma Codului educaţiei, calitatea în învăţământ este circumscrisă misi-unii, idealului şi principiilor fundamentale ale educaţiei specificate în actul legis-lativ. Astfel, Misiunea educaţiei se concretizează în următoarele dimensiuni: a) satisfacerea cerinţelor educaţionale ale individului şi ale societăţii; b) dezvolta-rea potenţialului uman pentru a asigura calitatea vieţii, creşterea durabilă a eco-nomiei şi bunăstarea poporului; c) dezvoltarea culturii naţionale; d) promovarea dialogului intercultural, a spiritului de toleranţă, a nediscriminării şi incluziunii sociale; e) promovarea învăţării pe tot parcursul vieţii; f) facilitarea reconcilierii vieţii profesionale cu viaţa de familie pentru bărbaţi şi femei. Idealul educaţional în Republica Moldova constă în formarea personalităţii cu spirit de iniţiativă,

Page 61: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

60Institutul de Politici Publice

capabile de autodezvoltare, care posedă nu numai un sistem de cunoştinţe şi competenţe necesare pentru angajare pe piaţa muncii, dar şi independenţă de opinie şi acţiune, fiind deschisă pentru dialog intercultural în contextul valorilor naţionale şi universale asumate. Prin urmare, managerii instituţiilor de învăţă-mânt vor orienta întreaga activitate a instituţiilor pe direcţiile trasate de misiu-nea educaţiei şi idealul educaţional (Codul educaţiei, art.6).

Strategia „Educaţia – 2020” stipulează, prin obiectivul nr. 7 „Reconceptuali-zarea managementului educaţional la nivel de sistem”, cu următoarele orientări strategice:

− promovarea unui management participativ şi eficient;− promovarea managementului strategic şi inovaţional;− dezvoltarea culturii organizaţionale a instituţiilor de învăţământ;− dezvoltarea managementului resurselor umane; − dezvoltarea managementului de curriculum;− corelarea managementului la nivel naţional, local şi instituţional;− identificarea şi implementarea mecanismelor managementului modern:

diagnosticarea, proiectarea, luarea de decizii, organizarea, evaluarea, comuni-carea etc.

În această logică, problema competenţei şi competitivităţii cadrelor manage-riale din sistemul educaţional devine prioritară, or, competenţa poate fi forma-tă/autoformată, măsurată, apreciată prin raportare la un sistem de standarde. Managerii şcolari trebuie să-şi desfăşoare activitatea în baza standardelor pro-fesionale, care oferă tuturor factorilor interesaţi garanţia că managementul uni-tăţii şcolare corespunde cerinţelor stabilite la nivel naţional. Astfel, elaborarea standardelor profesionale ale managerilor şcolari derivă din necesitatea dezvol-tării strategice a sistemului educaţional, consolidarea reformelor demarate în învăţământ şi asigurarea modernizării continue a sistemului de educaţie.

Standardele profesionale ale managerilor din învăţământul general consti-tuie un document, stabilit prin consens cu toate părţile interesate şi aprobat de Ministerul Educaţiei, care furnizează - pentru utilizări comune şi repetate de către un cadru de conducere − reguli, linii directoare şi caracteristici referitoare la activitatea managerială, în scopul obţinerii unui grad sporit de eficacitate şi eficienţă în domeniu.

La elaborarea standardelor profesionale ale managerilor din învăţământul general s-a ţinut cont de cadrul normativ şi de politici existent, de realizările (dar şi deficienţele) politicilor naţionale şi sectoriale implementate anterior, de exigenţele integrării europene, de experienţa naţională şi internaţională din do-meniu, de necesităţile sociale şi educaţionale. Standardele au fost corelate cu documentele de politici relevante, cu reformele demarate în sistemul de învă-ţământ, cu reforme în alte domenii ce reprezintă o continuitate operaţională a acţiunilor proiectate în Strategia Naţională de Dezvoltare „Moldova - 2020”.

Page 62: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

60Institutul de Politici Publice

61Institutul de Politici Publice

Standardele profesionale ale managerilor şcolari se bazează pe rezultatele conjugate ale cercetărilor ştiinţifice fundamentale şi aplicative, pe principiile unanim recunoscute cu privire la drepturile omului şi reprezintă un referenţial util în procesul de evaluare a conformităţii caracteristicilor cadrelor de conduce-re cu cerinţele standardului, în scopul determinării calităţii activităţii acestora.

Elaborarea standardelor a fost precedată de desfăşurarea unor studii şi anali-ze complexe în domeniul managementului educaţiei, consultări ample cu repre-zentanţii mediului academic şi pedagogic, ai autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale, ai societăţii civile şi cu alte părţi interesate, care constituie un vast suport informaţional pentru identificarea problemelor şi a soluţiilor privind modernizarea şi dezvoltarea sistemului managerial în educaţie.

În ultimii ani, în cadrul managementului educaţional se atestă un şir de schimbări precum: promovarea unui management educaţional centrat pe prin-cipiile democratice şi abordările moderne; structurarea sistemului managerial în management strategic, management al calităţii, management al resurselor umane, management al curriculumului, management operaţional; modelarea unui concept de descentralizare în managementul educaţiei.

Standardele descriu cerinţele care definesc nivelul de realizare a activităţii manageriale de către un cadru de conducere, pe baza bunelor practici existente. Conceptul de standard este asociat direct cu cel de criteriu de calitate. Îndepli-nirea standardelor trebuie să fie criteriul de bază în aprecierea performanţelor fiecărui cadru de conducere în parte.

În acest sens, standardele vizează creşterea calităţii activităţii manageriale şi apropierea nivelului de performanţă al cadrelor de conducere din cadrul sis-temului educaţional din diferite raioane ale republicii. Standardele fac posibilă identificarea punctelor nevralgice – la nivel naţional, local, instituţional – care fac ca o serie de manageri să nu îndeplinească direcţiile strategice ale reformei în educaţie privind proiectarea strategică, managementul resurselor umane, managementul de curriculum, dezvoltarea de parteneriate etc.; determinarea răspunderii/responsabilităţii fiecărui manager în remedierea deficienţelor sem-nalate; elaborarea unor programe concrete de formare/autoformare pentru manageri în vederea atingerii standardelor şi pentru remedierea problemelor.

Standardele permit părţilor interesate să evalueze calitatea activităţii mana-geriale, să monitorizeze progresele în vederea atingerii sau depăşirii standarde-lor şi să evalueze eficienţa implementării reformelor în educaţie. Standardele pot fi utilizate pentru a încuraja responsabilitatea cadrelor de conducere pentru autodezvoltare continuă. Aceste standarde sunt unitare şi se aplică individual fiecărui cadru manageriale pentru toate domeniile prevăzute. Suplimentar, une-le dimensiuni ale standardelor pot fi aplicate şi în procesul de selectare prin concurs a cadrelor manageriale, servind drept bază pentru interviul de perfor-manţă.

Page 63: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

62Institutul de Politici Publice

▪ Funcţiile sistemului de standarde sunt:• respectarea principiilor fundamentale şi a direcţiilor de dezvoltare strategi-

că a sistemului educaţional;• păstrarea coerenţei sistemului educaţional în condiţiile descentralizării, ale

creşterii autonomiei unităţii şcolare şi ale creşterii autorităţii decizionale a co-munităţii locale;

• valorificarea eficientă a resurselor financiare şi umane în realizarea funcţi-ilor specifice;

• orientarea dezvoltării profesionale a cadrelor de conducere pentru ca aces-tea să îndeplinească, la un nivel înalt, funcţiile şi rolurile specifice;

• asigurarea calităţii serviciilor educaţionale şi evaluarea raporturilor „cos-turi” / „beneficii” şi, mai ales, „costuri” / „eficacitate” pentru serviciile şi progra-mele educaţionale desfăşurate la nivel naţional, regional şi local;

• orientarea dezvoltării organizaţionale şi instituţionale.Cu siguranţă, standardul nu trebuie înţeles ca având rolul de a limita dezvolta-

rea, ci acela de a orienta, impulsiona şi regla această dezvoltare. Standardul este un punct de referinţă cu o încărcătură culturală şi axiologică precisă. Sistemul de standarde va face posibilă identificarea unor eventuale direcţii de dezvoltare în ariile analizate, cu păstrarea unui echilibru optim între activitatea curentă şi dezvoltare. Standardul stabileşte şi modalităţile de pregătire pentru cei care fac sistemul să funcţioneze şi să se dezvolte. Deci considerăm standardele drept un referenţial şi pentru formarea profesională continuă a cadrelor manageriale. Managerii vor utiliza standardele pentru managementul unităţii de învăţământ şi pentru autoevaluarea propriului nivel de competenţă.

Îndeplinirea cerinţelor din standarde se poate dovedi prin: consultarea docu-mentelor, chestionarea/ intervievarea tuturor factorilor de interes şi prin obser-varea directă. Orice activitate care este desfăşurată lasă dovezi (acestea pot fi audio, video, documente etc.). Prin urmare, documentele, produsele activităţii şi referinţele confirmă rezultatele unei activităţi.

4.1.3. Structura standardelor profesionale ale cadrelor manageriale

Standardele profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul general reprezintă un sistem de criterii şi norme referitoare la nivelul de calitate care se doreşte a fi atins pe domeniul managerial în sistemul de învăţământ general şi constituie o parte componentă a ansamblului de documente normative.

Standardele profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul gene-ral constituie baza pentru asigurarea evaluării obiective a nivelului de pregătire profesională şi a calităţii activităţii managerului.

Page 64: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

62Institutul de Politici Publice

63Institutul de Politici Publice

Standardele profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul general constituie un sistem de referinţă pentru autoevaluarea şi stabilirea priorităţilor de dezvoltare profesională a managerilor.

Figura 2. Domeniile prioritare ale standardelor profesionale ale cadrelor manageriale

Standardele profesionale acoperă întreaga activitate managerială a instituţii-lor de învăţământ şi se structurează pe şase domenii prioritare:

1. Viziune şi strategii;2. Curriculum;3. Resurse umane;4. Resurse financiare şi materiale;5. Structuri şi proceduri;6. Comunitate şi parteneriate.Pentru fiecare domeniu este precizat standardul de atins/ realizat. Fiecare

standard este derivat în 3-5 variabile, care reflectă etapele/ acţiunile manageri-ale indicate/oportune pentru atingerea standardului.

Figura 1. Domeniile prioritare ale standardelor profesionale ale cadrelor manageriale

LEADERSHIP

ȘI

MANAGEMENT

VZIUNE

ȘI

STRATEGII

RESURSE UMANE

STRUCTURI ȘI PROCEDURI

COMUNITATE ȘI

PARTENERIATE

RESURSE FINANCIARE ȘI

MATERIALE

CURRICULUM

Page 65: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

64Institutul de Politici Publice

Standardele profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul gene-ral acoperă dimensiunile fundamentale ale managementului şi leadershipului educaţional, axat pe asigurarea dezvoltării continue a instituţiei de învăţământ.

Documentul conţine două părţi distincte:• Profilul managerului;• Sistemul de standarde, structurat pe domeniile prioritare ale sistemului

educaţional din Republica Moldova.Profilul managerului include descrierea valorilor profesionale, a angajamen-

tului personal şi a sistemului de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini ale managerului.Sistemul de standarde se bazează pe domeniile prioritare în activitatea ma-

nagerială în cadrul învăţământului general.Domeniile prioritare de activitate au fundamentat cele şase standarde profe-

sionale ale cadrelor manageriale din învăţământul general.Standardele profesionale pentru cadrele manageriale din învăţământul ge-

neral se caracterizează prin mai mulţi indicatori, în funcţie de aria de cuprindere şi complexitatea acţiunilor constituente ale standardului.

Indicatorul, în contextul standardelor profesionale pentru manageri, repre-zintă o caracterizare a unei acţiuni sau a unui ansamblu de acţiuni interconexe specifice unor aspecte ale standardului.

4.2. Standardele profesionale ale cadrelor manageriale

4.2.1. Profilul managerului

Valorile profesionale şi angajamentul personal constituie concomitent o con-diţie şi o consecinţă a aplicării standardelor profesionale ale cadrelor manageri-ale din învăţământul general.

Standardele profesionale ale cadrelor manageriale din învăţământul general sunt fundamentate axiologic şi pot fi aplicate doar prin respectarea:▪ Valorilor profesionale:• Echitate socială, care înseamnă:− acceptarea valorilor educaţionale şi sociale la nivel local şi global;− asumarea responsabilităţii pentru prezentul şi viitorul instituţiei de învă-

ţământ;− respectarea drepturilor şi oferirea şanselor egale tuturor copiilor, inclusiv

a dreptului de a fi incluşi în procesul de luare a deciziilor cu privire la asigurarea stării de bine şi la experienţele lor de învăţare;

− valorizarea şi respectarea diversităţii sociale, culturale, economice;− promovarea politicilor corecte, transparente, durabile şi favorabile incluzi-

unii.

Page 66: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

64Institutul de Politici Publice

65Institutul de Politici Publice

• Integritate, care înseamnă:− demonstrarea deschiderii, onestităţii, curajului şi înţelepciunii;− analiza critică a conexiunilor între atitudinile personale şi profesionale, între

credinţele, valorile personale şi provocările din practica profesională.• Încredere şi respect, care înseamnă:− respectarea demnităţii umane a fiecărui membru al comunităţii de învăţare

din şcoală,− dezvoltarea culturii încrederii şi respectului,− asigurarea mediului optim şi sigur pentru toţi angajaţii şi elevii,− excluderea barierelor în obţinerea performanţei şi atingerea potenţialului

personal maxim.▪ Angajamentului personal, care înseamnă:− angajarea, în toate aspectele legate de practica profesională, inclusiv în

dezvoltarea personală şi profesională pe parcursul întregii vieţi;− implicarea proactivă în practici colaborative cu membrii comunităţii edu-

caţionale;− asumarea responsabilităţii pentru deciziile adoptate individual şi colectiv,

pentru aplicarea deciziilor şi pentru consecinţe.Valorile profesionale şi angajamentul personal vor ghida activitatea de zi cu

zi de management şi leadership.▪ Cunoştinţe, atitudini şi abilităţiManagerul instituţiei educaţionale este personalitatea care poate conduce

către performanţă sporită o instituţie de învăţământ. El trebuie: să posede atât competenţe profesionale, cât şi calităţi morale; să deţină şi să aplice un sistem de cunoştinţe din ştiinţa conducerii, să fie capabil să utilizeze o serie de tehnici şi metode care să confere procesului de învăţământ consistenţă, dinamism şi eficienţă. Pentru aceasta, nu este suficientă experienţa de viaţă. Este necesar atât un proces de instruire în arta managementului şcolar şi educaţional, cât şi calităţi şi valori distinctive ale unei persoane care îşi asumă funcţia de manager.

Fiecare manager, în funcţie de poziţia pe care o are în ierarhia învăţămân-tului, îndeplineşte anumite atribuţii, care delimitează sfera de competenţe, de autoritate în instituţia educaţională respectivă sau în sistemul de îndrumare şi control.

Astfel, managerul şcolar:• Gestionează/ monitorizează transformarea personală şi profesională şi re-

flecţia sistematică asupra propriei experienţe în practica managerială:− identifică nevoile de dezvoltare personală şi profesională;− elaborează traseul de dezvoltare profesională în baza necesităţilor indivi-

duale şi instituţionale;− monitorizează procesul de dezvoltare profesională, participă la programe

de formare şi autoformare continuă în management educaţional;

Page 67: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

66Institutul de Politici Publice

− evaluează periodic profesionalismul, eficienţa propriei activităţi şi perfor-manţele;

− valorifică experienţele inovatoare, rezultatele formărilor profesionale şi po-tenţialul propriu prin aportul concret la dezvoltarea sistemului educaţional la nivel instituţional, local şi naţional;

• Promovează prin exemplul personal integritatea, valorile morale şi profesi-onalismul, demonstrând respect pentru fiecare persoană:

− acceptă diversitatea culturală a colectivului;− asigură condiţiile dezvoltării în instituţie a unei culturi organizaţionale pu-

ternice;− manifestă un comportament moral în orice situaţie în instituţia de învăţă-

mânt şi în afara ei;− stabileşte relaţii bazate pe cooperare şi comunicare eficientă, respect, inte-

gritate, încredere şi înţelegere, comportament etic şi moral în raport cu ceilalţi;− rezolvă eficient şi transparent diverse conflicte care pot surveni, dând do-

vadă de integritate şi profesionalism;− conduce instituţia fiind implicat direct în proces, prin exemplul personal

şi prin comunicarea clară a expectanţelor sale în realizarea anumitor obiective.Atingerea unor standarde înalte în planul performanţelor activităţii mana-

geriale presupune, de fapt, iniţierea şi stimularea unor acţiuni pentru eficien-tizarea activităţii şi pentru dezvoltarea unor soluţii integrate, care să valorifice în comun competenţele profesionale şi cele social-morale, care semnifică, în esenţă, capacitatea cadrului managerial de a fi mentor pentru adulţi. Condiţiile preliminare ale unui demers de acest tip au în vedere dezvoltarea şi parcurgerea unui traseu de formare si dezvoltare managerială, în baza căruia să se acumule-ze o serie de competenţe care să-i permită atingerea standardelor profesionale prin îndeplinirea în condiţii optime a actului managerial.

Page 68: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

66Institutul de Politici Publice

67Institutul de Politici Publice

4.2.2. Sistemul de standarde

▪ Domeniul 1. Viziune şi strategiiStandardul 1. Conducerea procesului de elaborare şi implementare a pro-

iectelor de dezvoltare a instituţiei de învăţământ în vederea promovării politicii educaţionale naţionale şi locale

Indicatori:

1.1. Organizează procesul participativ de elaborare a proiectelor de dezvol-tare a şcolii în baza evaluării holistice a mediului intern şi celui extern.

1.2. Conduce procesul de realizare a obiectivelor strategice.

1.3. Implică elevii, părinţii, cadrele didactice şi partenerii în evaluarea gradu-lui de realizare a obiectivelor strategice.

▪ Domeniul 2. CurriculumStandardul 2. Dezvoltarea ofertei curriculare în vederea valorificării potenţi-

alului individual, instituţional şi comunitarIndicatori:

2.1. Asigură condiţii metodologice, motivaţionale şi logistice de implementa-re a curriculumului în diferite ipostaze de manifestare.

2.2. Coordonează monitorizarea şi evaluarea implementării curriculumului şcolar.

2.3. Asigură condiţii şi sprijină individualizarea traseelor curriculare pentru elevi.

▪ Domeniul 3. Resurse umaneStandardul 3. Crearea şi menţinerea mediului stimulativ şi cooperant în ve-

derea dezvoltării continue a competenţelor profesionale ale cadrelor didacticeIndicatori:

3.1. Asigură condiţiile pentru implicarea cadrelor didactice în diverse activi-tăţi de autoformare şi formare profesională continuă, relevante pentru nevoile lor profesionale.

3.2. Asigură inserţia profesională a cadrului didactic debutant.

3.3. Evaluează activitatea cadrelor didactice şi monitorizează procesul de au-toevaluare.

Page 69: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

68Institutul de Politici Publice

▪ Domeniul 4. Resurse financiare şi materialeStandardul 4. Gestionarea şi dezvoltarea resurselor materiale şi financiare în

vederea asigurării unui mediu de învăţare sigur şi motivantIndicatori:

4.1. Asigură realizarea priorităţilor de dezvoltare în procesul de planificare şi executare bugetară.

4.2. Asigură funcţionarea sistemului de management financiar şi audit intern.

4.3. Aplică strategii de atragere a resurselor materiale, financiare, informaţio-nale, complementar alocaţiilor bugetare.

▪ Domeniul 5. Structuri şi proceduriStandardul 5. Aplicarea şi dezvoltarea procedurilor operaţionale, instituirea

structurilor interne în vederea asigurării funcţionării eficiente a instituţiei de în-văţământ

Indicatori:

5.1. Asigură funcţionalitatea managementului strategic, operaţionalizat prin structurile administrative şi manageriale.

5.2. Monitorizează funcţionarea procedurilor şi instrumentelor de valorizare a opiniilor, iniţiativelor, propunerilor cadrelor didactice, ale elevilor şi pă-rinţilor.

5.3. Creează condiţii de funcţionare şi dezvoltare continuă a sistemului intern de asigurare a calităţii.

▪ Domeniul 6. Comunitate şi parteneriateStandardul 6. Dezvoltarea parteneriatelor cu organizaţii necomerciale, publi-

ce, private, din ţară şi de peste hotare, în vederea asigurării progresului institu-ţiei de învăţământ şi a comunităţii

Indicatori:

6.1. Conduce procesul de promovare a imaginii şcolii la nivelul comunităţii loca-le, naţionale şi internaţionale.

6.2. Implică instituţia de învăţământ în proiecte educaţionale dezvoltate la ni-velul comunităţii locale, naţionale şi internaţionale.

Page 70: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

68Institutul de Politici Publice

69Institutul de Politici Publice

NOTE

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

Page 71: MODERNIZAREA ŞI EFICIENTIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI …

MD-2049, mun. Chişinău, str. Mirceşti, 8/1, of. 112MD-2049, mun. Chişinău, str. Alexandru cel Bun, 111 tel.: 022 22 04 94; fax. 28 81 78 GSM: 0 699 04 555; 0 795 29 555

LE

XO

NL

EX

ON

___________________________________________________________________

__________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________

___________________________________________________________________