MODEUL COMUNIMODEUL COMUNITĂȚILOR TERAPEUTICETĂȚILOR TERAPEUTICEÎN ABORDAREA ADICȚIILORÎN ABORDAREA ADICȚIILOR

DR. HOLGER LUX DR. HOLGER LUX 2626 MAIMAI 201 20122

““Micul PrinMicul Prințț””Antoine de Saint-ExuperyAntoine de Saint-Exupery

- Ce faci? îl întrebă Micul Prinț pe bețivul pe care-l Ce faci? îl întrebă Micul Prinț pe bețivul pe care-l găsi șezând mut în fața unui rând de sticle goale găsi șezând mut în fața unui rând de sticle goale și al unuia de sticle pline.și al unuia de sticle pline.

- Beau, îi răspunse bețivul posomorât.Beau, îi răspunse bețivul posomorât.- De ce bei ? îl întrebă Micul Prinț.De ce bei ? îl întrebă Micul Prinț.- Ca să uit, răspunse bețivul.Ca să uit, răspunse bețivul.- Ca să uiți, ce ? se interesă Micul Prinț, care Ca să uiți, ce ? se interesă Micul Prinț, care

începuse să-l compătimească.începuse să-l compătimească.- Ca să uit că mi-e rușine, recunoscu bețivul și lăsă Ca să uit că mi-e rușine, recunoscu bețivul și lăsă

capul în jos.capul în jos.- De ce ți-e ruține? întrebă Micul Prinț care dorea De ce ți-e ruține? întrebă Micul Prinț care dorea

acum sincer să îl ajute.acum sincer să îl ajute.- Fiindcă beau!, încheie bețivul și se încuie definitiv Fiindcă beau!, încheie bețivul și se încuie definitiv

în tăcerea sa.în tăcerea sa.

Statement from the Statement from the International Federation of International Federation of

Blue Cross (IFBC)Blue Cross (IFBC)My deepest concern: My deepest concern:

increased quality in all increased quality in all aspects of Blue Cross work aspects of Blue Cross work worldwide: professional, worldwide: professional, human resources, finances human resources, finances - and spiritual!! We need to - and spiritual!! We need to prevent a fragmented prevent a fragmented reality and further the reality and further the holistic one.”holistic one.”

Geir Gunderson, NorwayGeir Gunderson, Norway President of IFBCPresident of IFBC

www.ifbc.infowww.ifbc.info

HistoryHistory The Blue Cross was founded in 1877 in The Blue Cross was founded in 1877 in

Switzerland, by pastor Louis Lucien Rochat, Switzerland, by pastor Louis Lucien Rochat, promoting the principles “Evangelium und promoting the principles “Evangelium und Abstinenz” (Gospel and Sobriety).Abstinenz” (Gospel and Sobriety).

In Romania the Blue Cross Movement In Romania the Blue Cross Movement started in the period after World War I, in started in the period after World War I, in the Evangelical Lutheran Community of the the Evangelical Lutheran Community of the Transylvanian Saxons.Transylvanian Saxons.

In March 1990, after beeing forbidden in the In March 1990, after beeing forbidden in the communist period, the Blue Cross was communist period, the Blue Cross was founded again by the initiative of a lutheran founded again by the initiative of a lutheran priest, priest,

Dr. Christian Weiss from CDr. Christian Weiss from Cîlnicîlnic (Kelling). But (Kelling). But this time as an ecumenical movement, this time as an ecumenical movement, including Germans, Romanians, Hungarians including Germans, Romanians, Hungarians of lutheran, orthodox, catholic and reformed of lutheran, orthodox, catholic and reformed denomination.denomination.

Today we have an orthodox president, priest Today we have an orthodox president, priest prof. dr. Constantin Necula, a well known prof. dr. Constantin Necula, a well known missionary of his church, and a Lutheran vice missionary of his church, and a Lutheran vice president, Dietrich Galter.president, Dietrich Galter.

„„HOUSE NAZARETH“ – HOUSE NAZARETH“ – THERAPEUTIC COMMUNITY FOR THERAPEUTIC COMMUNITY FOR

MEN – 1993 (1996)MEN – 1993 (1996) ““House Nazareth” was House Nazareth” was

founded in 1993/1994 by founded in 1993/1994 by Blue Cross Romania and is Blue Cross Romania and is the first stationary the first stationary treatment center for treatment center for addicted men in Romania. It addicted men in Romania. It is located in an old Lutheran is located in an old Lutheran parish house and has today parish house and has today a capacity of 22 places. a capacity of 22 places. Over the last 18 years about Over the last 18 years about 1.300 alcohol and drug 1.300 alcohol and drug addicted men, from the age addicted men, from the age of 16 to over 70, being of 16 to over 70, being workers and farmers, workers and farmers, engineers and artists, engineers and artists, medical doctors and priests, medical doctors and priests, judges and criminals, took judges and criminals, took their chance for recovery in their chance for recovery in this therapeutic community.this therapeutic community.

„„ISLAND OF HOPE“ – THERAPEUTIC ISLAND OF HOPE“ – THERAPEUTIC COMMUNITY FOR WOMEN – 1997COMMUNITY FOR WOMEN – 1997

1996/1997 Blue Cross Romania 1996/1997 Blue Cross Romania founded, applying to EU funds founded, applying to EU funds (PHARE LIEN) a treatment center (PHARE LIEN) a treatment center for addicted women, too – the for addicted women, too – the “Island of Hope”. The first 10 “Island of Hope”. The first 10 years it was located in an old years it was located in an old parish house, too.parish house, too.

2007 it moved to a new house, 2007 it moved to a new house, owned by Blue Cross.owned by Blue Cross.

Both therapeutic communities are Both therapeutic communities are located in the center of Romania, located in the center of Romania, near the town of Sibiu near the town of Sibiu (Hermannstadt) and are treating (Hermannstadt) and are treating men and women from all over the men and women from all over the country. country.

In Romania (In Romania (around around 2200 million million people), with estimated 1 milllion people), with estimated 1 milllion alcohol addicts and at least alcohol addicts and at least 100.000 drug addicts, at this 100.000 drug addicts, at this moment there are only 4 moment there are only 4 therapeutic communities: the fist therapeutic communities: the fist two founded by Blue Cross, and two founded by Blue Cross, and about 10 years later onde about 10 years later onde founded by Bonus Pastor founded by Bonus Pastor (Hungarian Reformed Church) and (Hungarian Reformed Church) and one by „Teen Challenge“. one by „Teen Challenge“.

Richard Beauvais Richard Beauvais despre despre comunitatea terapeuticcomunitatea terapeutică (1964)ă (1964)

„„Ne aflăm aici pentru că nu putem scăpa de noi înşine.Ne aflăm aici pentru că nu putem scăpa de noi înşine.Atât timp cât omul nu se poate privi pe el însuşi în ochii şi Atât timp cât omul nu se poate privi pe el însuşi în ochii şi

inimile semenilor săi, el se află într-o continuă evadare.inimile semenilor săi, el se află într-o continuă evadare.Câtă vreme nu acceptă ca cei din jur să fie părtaşi ai interiorului Câtă vreme nu acceptă ca cei din jur să fie părtaşi ai interiorului

său,său,el nu are parte de adăpost.el nu are parte de adăpost.

Câta vreme se teme sa fie înţeles, el nu se poate recunoaşteCâta vreme se teme sa fie înţeles, el nu se poate recunoaşte– – va ramâne singur.va ramâne singur.

Unde putem afla o asemenea oglindă dacă nu în aproapele Unde putem afla o asemenea oglindă dacă nu în aproapele nostru?nostru?

Aici, în comunitate, omul poate să îşi clarifice anumite lucruri Aici, în comunitate, omul poate să îşi clarifice anumite lucruri despre sinedespre sine

şi nu se va mai vedea uriaşul viselor saleşi nu se va mai vedea uriaşul viselor salesau piticul temerilor sale,sau piticul temerilor sale,

ci omul – parte a unui întreg – care îşi aduce contribuţia la ci omul – parte a unui întreg – care îşi aduce contribuţia la propria prosperitate. Pe un astfel de teren poate prinde propria prosperitate. Pe un astfel de teren poate prinde

rădăcini şi poate creşte,rădăcini şi poate creşte,nu singur – ca în moarte - ,nu singur – ca în moarte - ,ci viu ca om între oameni.”ci viu ca om între oameni.”

COMUNITATEA COMUNITATEA TERAPEUTICTERAPEUTICĂĂ

Concepţia de Concepţia de comunitate terapeuticăcomunitate terapeutică a fost a fost dezvoltată de către psihiatrul Wdezvoltată de către psihiatrul Wilfredilfred Bion Bion care a care a început să tratezeînceput să trateze în cadrul unor şedinţe de grup în în cadrul unor şedinţe de grup în loc de psihanaliză individuală, pentru a putea loc de psihanaliză individuală, pentru a putea beneficia de metodele psihanalizei un număr mai beneficia de metodele psihanalizei un număr mai mare de pacienţi.mare de pacienţi.

Termenul „comunitate Termenul „comunitate terapeutică“terapeutică“

…… a fost consacrat în 1946 de către T. Main, a fost consacrat în 1946 de către T. Main, care a aplicat această concepţie la Cassel-care a aplicat această concepţie la Cassel-Hospital lângă Londra. Este vorba de o Hospital lângă Londra. Este vorba de o restructurare a situaţiei clinice, astfel încât restructurare a situaţiei clinice, astfel încât aceasta, sub forma comunităţii terapeutice să aceasta, sub forma comunităţii terapeutice să poată sprijini procesul terapeutic, spre poată sprijini procesul terapeutic, spre deosebire de mediul patogen în care persoana deosebire de mediul patogen în care persoana respectivă a trăit anterior. În această concepţie respectivă a trăit anterior. În această concepţie toţi oamenii care trăiesc şi muncesc împreună toţi oamenii care trăiesc şi muncesc împreună într-un centru psihiatric, respectiv pacienţii, într-un centru psihiatric, respectiv pacienţii, surorile, infirmierii, medicii şi personalul surorile, infirmierii, medicii şi personalul auxiliar, fiind legaţi de relaţii bazate pe o auxiliar, fiind legaţi de relaţii bazate pe o încredere reciprocă autentică, formează o încredere reciprocă autentică, formează o unitate organică cu ţelul de a crea cele mai unitate organică cu ţelul de a crea cele mai bune premize pentru vindecarea şi reintegrarea bune premize pentru vindecarea şi reintegrarea în viaţa socială. în viaţa socială.

În acest model pacienţii nu mai au un rolul unui În acest model pacienţii nu mai au un rolul unui membru pasiv, care doar primeşte o asistenţă membru pasiv, care doar primeşte o asistenţă şi este dependent de instituţie, ci devine un şi este dependent de instituţie, ci devine un participant activ şi partener în aplicarea participant activ şi partener în aplicarea planului terapeutic şi chiar un membru deplin şi planului terapeutic şi chiar un membru deplin şi un colaborator în comunitatea clinicii.un colaborator în comunitatea clinicii.

PACIENTUL VĂZUT CA PACIENTUL VĂZUT CA PARTENERPARTENER

Pacienţii participă la toate Pacienţii participă la toate activităţile din cadrul centrului, activităţile din cadrul centrului, primesc mai multă primesc mai multă responsabilitate şi mai multe responsabilitate şi mai multe posibilităţi de a participa la posibilităţi de a participa la luarea deciziilor, sunt trataţi ca luarea deciziilor, sunt trataţi ca parteneri. Pot primi diferite parteneri. Pot primi diferite sarcini în cadrul clinicii. De sarcini în cadrul clinicii. De exemplu, unii se ocupă de flori, exemplu, unii se ocupă de flori, alţii de programul pentru timpul alţii de programul pentru timpul liber, alţii primesc sectoare unde liber, alţii primesc sectoare unde răspund de ordine şi curăţenie, răspund de ordine şi curăţenie, sau răspund de respectarea sau răspund de respectarea programului de către toţi programului de către toţi pacienţii. Pot deveni “naşi” pacienţii. Pot deveni “naşi” pentru pacienţii noi, îi pentru pacienţii noi, îi familarizează cu regulile casei, îi familarizează cu regulile casei, îi ajută să se integreze. Pot fi aleşi ajută să se integreze. Pot fi aleşi responsabili de casă sau de responsabili de casă sau de echipe. Se pot ocupa de echipe. Se pot ocupa de distribuirea corespondenţeidistribuirea corespondenţei etc. . etc. .

PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE UNEI PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE UNEI COMUNITAŢI TERAPEUTICECOMUNITAŢI TERAPEUTICE

Clinica este un Clinica este un câmp terapeuticcâmp terapeutic

Terapia este Terapia este asigurată printr-un asigurată printr-un grup de persoane grup de persoane active în terapieactive în terapie

Potenţialul Potenţialul terapeutic al terapeutic al pacienţilor este pacienţilor este susţinut în mod susţinut în mod optimaloptimal

Clinica este un câmp Clinica este un câmp terapeuticterapeutic

În clinică devine activ un câmp În clinică devine activ un câmp terapeutic iar procesul terapeutic terapeutic iar procesul terapeutic este influenţat mai ales de situaţia şi este influenţat mai ales de situaţia şi dinamica grupului. Relaţia duală dinamica grupului. Relaţia duală terapeut-client trece pe un plan terapeut-client trece pe un plan secundar. Psihoterapia nu este secundar. Psihoterapia nu este limitată la terapia individuală limitată la terapia individuală efectuată cu medicul sau psihologul. efectuată cu medicul sau psihologul.

Terapia este asigurată printr-un Terapia este asigurată printr-un grup de persoane active în terapiegrup de persoane active în terapie

Câmpul terapeutic poate fi menţinut doar Câmpul terapeutic poate fi menţinut doar printr-o colaborare strânsă şi o bună printr-o colaborare strânsă şi o bună coordonare în cadrul grupului. Asta presupune coordonare în cadrul grupului. Asta presupune o comunicare cât mai deschisă între toţi o comunicare cât mai deschisă între toţi participanţii şi o mare toleranţă faţă de toţi participanţii şi o mare toleranţă faţă de toţi membrii. Este importantă continuitatea membrii. Este importantă continuitatea echipei de terapeuţi. Este valabil principiul echipei de terapeuţi. Este valabil principiul stimulării optimale a funcţiilor şi capacităţilor stimulării optimale a funcţiilor şi capacităţilor fiecărui membru pornind de la premiza fiecărui membru pornind de la premiza egalităţii tuturor membrilor. egalităţii tuturor membrilor.

Potenţialul terapeutic al Potenţialul terapeutic al pacienţilor este susţinut în mod pacienţilor este susţinut în mod

optimaloptimal

Pacienţii participă în mod activ şi Pacienţii participă în mod activ şi responsabil la procesul terapeutic, pentru a-responsabil la procesul terapeutic, pentru a-şi creşte autonomia. Fiecare este încurajat şi creşte autonomia. Fiecare este încurajat să se prezinte în cadrul comunităţii, pentru a să se prezinte în cadrul comunităţii, pentru a putea profita de feedbackul celorlalţi şi a-şi putea profita de feedbackul celorlalţi şi a-şi putea corecta tiparele necorespunzătoare. putea corecta tiparele necorespunzătoare. Sunt încurajate acţiunile concrete, pentru a Sunt încurajate acţiunile concrete, pentru a facilita accesul diagnostic şi terapeutic. Tot facilita accesul diagnostic şi terapeutic. Tot ce se întâmplă în cadrul comunităţii ce se întâmplă în cadrul comunităţii terapeutice poate fi inclus în reflectări şi terapeutice poate fi inclus în reflectări şi evaluari. Chiar şi realitatea pacientului din evaluari. Chiar şi realitatea pacientului din afara clinicii (de exemplu profesie, familie) afara clinicii (de exemplu profesie, familie) sunt incluse în terapie. sunt incluse în terapie.

ETAPELE PROCESULUI TERAPEUTICETAPELE PROCESULUI TERAPEUTIC

PRIMULCONTACT/INFORMAREPRIMULCONTACT/INFORMARE CONSILIERE/EVALUARECONSILIERE/EVALUARE DETOXIFIERE (ACOLO UNDE ESTE DETOXIFIERE (ACOLO UNDE ESTE

NEVOIE)NEVOIE) REABILITARE PSIHO-SOCIALĂREABILITARE PSIHO-SOCIALĂ- TERAPIA DE GRUP ȘI TERAPIA INDIVIDUALĂ- TERAPIA DE GRUP ȘI TERAPIA INDIVIDUALĂ- ERGOTERAPIA- ERGOTERAPIA- CONSILIEREA SPIRITUALĂ- CONSILIEREA SPIRITUALĂ- ASISTENȚA MEDICALĂ- ASISTENȚA MEDICALĂ- ASISTENȚA SOCIALĂ- ASISTENȚA SOCIALĂ

REINTEGRARE REINTEGRARE SOCIO-PROFESIONALĂSOCIO-PROFESIONALĂ/GRUP DE SUPORT/GRUP DE SUPORT

Terapia de grupTerapia de grup Stimulează solidaritatea între persoane care au trecut prin Stimulează solidaritatea între persoane care au trecut prin

experienţa aceleiaşi boli. Grupul reduce din responsabilitatea experienţa aceleiaşi boli. Grupul reduce din responsabilitatea terapeuţilor pentru schimbările care urmează să aibe loc şi terapeuţilor pentru schimbările care urmează să aibe loc şi stimulează capacitatea de autovindecare (autoreglare stimulează capacitatea de autovindecare (autoreglare organismică) a membrilor grupului. De asemenea în cadrul organismică) a membrilor grupului. De asemenea în cadrul terapiei de grup se depăşeşte mai uşor tendinţa de negare terapiei de grup se depăşeşte mai uşor tendinţa de negare sau minimalizare a problemei din partea pacientului, care la sau minimalizare a problemei din partea pacientului, care la început este adesea ruşinat de comportamentul său anterior început este adesea ruşinat de comportamentul său anterior legat de dependenţă, sau care poate încă speră ca poate legat de dependenţă, sau care poate încă speră ca poate redeveni „băutor normal”.redeveni „băutor normal”.

Omul poate afla în grup că nu este singur cu suferinţa sa. Omul poate afla în grup că nu este singur cu suferinţa sa. Poate căştiga încredere în sine, aflând cum şi-au rezolvat alţii Poate căştiga încredere în sine, aflând cum şi-au rezolvat alţii problemele pas cu pas, alţii care poate au avut o situaţie la problemele pas cu pas, alţii care poate au avut o situaţie la plecare şi mai grea. Primeşte feedback la modul cum este plecare şi mai grea. Primeşte feedback la modul cum este perceput în cadrul grupului şi poate experimenta, în acest perceput în cadrul grupului şi poate experimenta, în acest cadru, noi modele de comportament. Adesea este perceput cadru, noi modele de comportament. Adesea este perceput în mod pozitiv sentimentul apartenenţei la un grup, uneori în mod pozitiv sentimentul apartenenţei la un grup, uneori după perioade lungi de (auto)izolare. Şi prin observarea după perioade lungi de (auto)izolare. Şi prin observarea celorlalţi şi rezonanţă cu emoţiile lor poate să înţeleagă mai celorlalţi şi rezonanţă cu emoţiile lor poate să înţeleagă mai bine cum funcţionează propriul psihic şi poate învăţa şi din bine cum funcţionează propriul psihic şi poate învăţa şi din experienţa celorlalţi. Poate să-şi crească încrederea de sine, experienţa celorlalţi. Poate să-şi crească încrederea de sine, observând că este important pentru ceilalţi şi că poate să-i observând că este important pentru ceilalţi şi că poate să-i ajuteajute

Terapia individualăTerapia individuală

Desigur că aceasta îşi păstrează Desigur că aceasta îşi păstrează valoarea ei și în cadrul comunităţii valoarea ei și în cadrul comunităţii terapeutice. Mai ales pentru abordarea terapeutice. Mai ales pentru abordarea anumitor probleme pe care pacientul le anumitor probleme pe care pacientul le consideră prea intime pentru a le aduce consideră prea intime pentru a le aduce în faţa grupului. Am remarcat că în faţa grupului. Am remarcat că solicitările de terapie individuală sunt solicitările de terapie individuală sunt foarte diferite, ceea ce ţine în mare foarte diferite, ceea ce ţine în mare parte de personalitatea fiecărui pacient.parte de personalitatea fiecărui pacient.

„„În ergoterapie munca este pretext pentru În ergoterapie munca este pretext pentru terapie.”terapie.”

Andre Moreau o formulează în modul următor: Andre Moreau o formulează în modul următor: „Munca nu este un scop în sine, ci un mijloc de a-şi „Munca nu este un scop în sine, ci un mijloc de a-şi dezvolta conduita în faţa celorlalţi, de a observa, de dezvolta conduita în faţa celorlalţi, de a observa, de a sublinia în ce măsură un participant repetă, aici şi a sublinia în ce măsură un participant repetă, aici şi acum, tulburările de comportament pe care le acum, tulburările de comportament pe care le regretă sau la ignoră în exterior. (...) Pentru a regretă sau la ignoră în exterior. (...) Pentru a creşte eficienţa, caut să găsesc activităţi reale şi nu creşte eficienţa, caut să găsesc activităţi reale şi nu imitaţii cum ar fi împletitul, macrameul sau pictura imitaţii cum ar fi împletitul, macrameul sau pictura decorativă. Dimpotrivă, caut sarcini cât mai decorativă. Dimpotrivă, caut sarcini cât mai obişnuite posibil, simple, puţin primitive ca să le fac obişnuite posibil, simple, puţin primitive ca să le fac accesibile tuturor, fără operaţiuni tehnice accesibile tuturor, fără operaţiuni tehnice complexe, fiind totuşi atent în special la utilitatea complexe, fiind totuşi atent în special la utilitatea lor şi la posibilitatea de a aprecia eficacitatea reală lor şi la posibilitatea de a aprecia eficacitatea reală a persoanelor: restaurarea unei case, activităţi de a persoanelor: restaurarea unei case, activităţi de terasare, zidărie, foraj, grădinărit, tăierea terasare, zidărie, foraj, grădinărit, tăierea lemnelor...”lemnelor...”

STUDIU DE CAZSTUDIU DE CAZ

„„Numai tu singur poţi reuşi, dar nu Numai tu singur poţi reuşi, dar nu poţi reuşi de unul singur”poţi reuşi de unul singur”

POVESTEA LUI BENPOVESTEA LUI BEN

Din patron al unei Din patron al unei fabrici de fabrici de încălţăminte, cu încălţăminte, cu vreo 100 de angajaţi vreo 100 de angajaţi ajunsese ajunsese din cauza din cauza dependenței de dependenței de alcool alcool practic pe practic pe drumuri, fără nici un drumuri, fără nici un venitvenit, fără familie ..., fără familie ...

SCRISOAREA LUI BEN...SCRISOAREA LUI BEN...

””Stimate Domnule Doctor,Stimate Domnule Doctor,

Camarazi !Camarazi !

Am să încep cu vechiul “Ich Am să încep cu vechiul “Ich bin Ben“ şi sunt abstinent de un an şi bin Ben“ şi sunt abstinent de un an şi opt săptămîni . opt săptămîni . Pe 14 aug. a.c. am Pe 14 aug. a.c. am trecut în clasa a II-a sau în anul al II-trecut în clasa a II-a sau în anul al II-lea de cînd am început o nouă viaţă.”lea de cînd am început o nouă viaţă.”

AUTOEVALUAREA AUTOEVALUAREA REALISTĂ...REALISTĂ...

““Totuşi în primul rînd Totuşi în primul rînd îmi cer scuze pentru îmi cer scuze pentru că o perioadă aşa de că o perioadă aşa de lungă (martie şi pînă lungă (martie şi pînă în prezent) nu am dat în prezent) nu am dat nici un semn de viaţă. nici un semn de viaţă. Nu am motive decât Nu am motive decât poate indolenţa cu poate indolenţa cu care mă mai confrunt care mă mai confrunt încă.”încă.”

REINTEGRAREA SOCIALĂREINTEGRAREA SOCIALĂ

” ” M-am angajat la o firmă de M-am angajat la o firmă de încălţăminte a foştilor mei angajaţiîncălţăminte a foştilor mei angajaţi -...--...-mmăturam, făceam cafele, spălam ăturam, făceam cafele, spălam baia şi W.C., aprovizionarea locală cu baia şi W.C., aprovizionarea locală cu piele şi tălpi mai ieftine decît în piele şi tălpi mai ieftine decît în fabricăfabrică ““

CREȘTEREA TOLERANȚEI LA CREȘTEREA TOLERANȚEI LA FRUSTRARE...FRUSTRARE...

““Vă explic toate Vă explic toate acestea pentru a acestea pentru a sublinia cît de mult mi-sublinia cît de mult mi-au folosit cele învăţate au folosit cele învăţate în aşezămînt. Mă refer în aşezămînt. Mă refer la rezistenţa la la rezistenţa la frustrare , la gîndirea frustrare , la gîndirea pozitivă şi terminînd pozitivă şi terminînd cu pericolul “beţiei cu pericolul “beţiei uscate“uscate“

EVOLUŢIE...EVOLUŢIE...

““În fiecare zi mă În fiecare zi mă lupt să fiu mai bun, lupt să fiu mai bun, mai conciliant, mai mai conciliant, mai întelegător cu alţii întelegător cu alţii şi lucru greu de şi lucru greu de crezut m-am crezut m-am împăcat cu mine împăcat cu mine însumi.”însumi.”

DEVINE CONŞTIENT...DEVINE CONŞTIENT...

““În privinţa alcoolului să vedeţi cum În privinţa alcoolului să vedeţi cum am procedat. În secţia de am procedat. În secţia de încălţăminte se bea masiv, toată încălţăminte se bea masiv, toată lumea – acum realizez – consuma lumea – acum realizez – consuma alcool.”alcool.”

AWARNESS...AWARNESS...

““Nu pot să spun că pe căldurile din Nu pot să spun că pe căldurile din vara asta nu mi-ar fi surîs o bere rece vara asta nu mi-ar fi surîs o bere rece – aburită pe exteriorul paharului, la o – aburită pe exteriorul paharului, la o terasă plină cu fete cu fustă scurtă. terasă plină cu fete cu fustă scurtă. Dar în fiecare dimineaţă mi-am spus: Dar în fiecare dimineaţă mi-am spus: “Azi nu beau!“Azi nu beau!”” şi mulţumesc lui D- şi mulţumesc lui D-zeu că nu am băut. Poate că uitându-zeu că nu am băut. Poate că uitându-mă în urmă mă sperie gîndul de a o mă în urmă mă sperie gîndul de a o lua de la capăt.”lua de la capăt.”

REPREZENTĂRI MENTALE REPREZENTĂRI MENTALE NOI...NOI...

““Am mai intrat şi în bodegile unde Am mai intrat şi în bodegile unde beam de la 5 dimineaţa. Am simţit beam de la 5 dimineaţa. Am simţit pentru ceilalţi poate milă, m-am pentru ceilalţi poate milă, m-am plictisit foarte repede, preţ de o plictisit foarte repede, preţ de o cafea şi mi-am amintit sfaturile cafea şi mi-am amintit sfaturile stimatului dl. dr. Lux că nu e bine să stimatului dl. dr. Lux că nu e bine să ne jucăm cu focul şi am realizat că ne jucăm cu focul şi am realizat că voi merge toată viaţa mea pe un pod voi merge toată viaţa mea pe un pod de gheaţă.“de gheaţă.“

ACCEPTAREA DEPENDENŢEI, ACCEPTAREA DEPENDENŢEI, LIPSA CULPABILIZĂRII...LIPSA CULPABILIZĂRII...

““Cînd spun că m-am îCînd spun că m-am îmmpăcat cu mine mă păcat cu mine mă refer la faptul ca alcoolismul meu îl consider refer la faptul ca alcoolismul meu îl consider ca o boală, în acelaşi sistem de referinţă ca ca o boală, în acelaşi sistem de referinţă ca cineva bolnav de diabet şi pt. care zahărul cineva bolnav de diabet şi pt. care zahărul este otravă.este otravă.””

””Dacă mai reţine dl. doctor, la şedinţe îi cam Dacă mai reţine dl. doctor, la şedinţe îi cam dădeam grămadă cu infirmitatea de a fi privat dădeam grămadă cu infirmitatea de a fi privat de un pahar de vin chiar şi la nunta fiicei de un pahar de vin chiar şi la nunta fiicei mele. Răspunsul este NU! Nu există consum mele. Răspunsul este NU! Nu există consum controlatcontrolat””

SUPORTUL MORAL...SUPORTUL MORAL...

„„Totodată m-am Totodată m-am lăudat la toate lăudat la toate cunoştiinţele că nu cunoştiinţele că nu mai beau. mai beau. Nu ştiu Nu ştiu dacă e bine dar mie dacă e bine dar mie mi-a folosit să fiu mi-a folosit să fiu lăudat pentru că nu lăudat pentru că nu mai beau.“mai beau.“

AJUSTAREA CREATIVĂ...AJUSTAREA CREATIVĂ...

„„De 2 luni lucrez De 2 luni lucrez acasă pe balcon la acasă pe balcon la icoane ferecate în icoane ferecate în alamă, le dau patină alamă, le dau patină de vechi şi am început de vechi şi am început să câştig nesperat de să câştig nesperat de bine 6-7 milioane bine 6-7 milioane lunar.lunar. ““

ECHILIBRUL IN RELAŢIILE ECHILIBRUL IN RELAŢIILE FAMILIALE...FAMILIALE...

„„Cu soţia, familia, mama, şi Andra Cu soţia, familia, mama, şi Andra relaţiile sunt relativ bune relaţiile sunt relativ bune - ... – La - ... – La întrebarea întrebarea “Dar dacă“Dar dacă,, după ce pleci după ce pleci din aşezămdin aşezămâântnt,, și și nu o să te împaci cu nu o să te împaci cu soţia ce-o să faci?”soţia ce-o să faci?” nu stiam răspunsul nu stiam răspunsul atunci, dar acum realizez că n-ar fi un atunci, dar acum realizez că n-ar fi un capăt de ţară şi că cel mai bun prieten capăt de ţară şi că cel mai bun prieten al meu tot eu însumi sunt.”al meu tot eu însumi sunt.”

SFATURI DIN INIMĂ...SFATURI DIN INIMĂ...

„„Mi-aş permite un sfat pentru Mi-aş permite un sfat pentru camarazii din aşezământ: încercaţi sa camarazii din aşezământ: încercaţi sa luaţi în serios tot ce vi se explică, chiar luaţi în serios tot ce vi se explică, chiar si rutina cîntecului de la începutul si rutina cîntecului de la începutul şedinţeişedinţei ““

““Deși nu credeam și uneori luam în Deși nu credeam și uneori luam în derâderederâdere -...- -...- acum realizez cît de mult acum realizez cît de mult au însemnat cele 5 luni pentru mineau însemnat cele 5 luni pentru mine ““

ÎN FINAL...ÎN FINAL...

““Sunt altfel. Mai bun, mai conciliant, mai Sunt altfel. Mai bun, mai conciliant, mai matur, mai liber, mai împăcat cu mine matur, mai liber, mai împăcat cu mine

însumi.însumi.””

FORMULAREA UNOR ŢELURI FORMULAREA UNOR ŢELURI INTERMEDIARE - INTERMEDIARE - Wilhelm Wilhelm

FeuerleinFeuerlein

1. 1. Recunoaşterea necesităţii de a Recunoaşterea necesităţii de a schimba situaţia actuală (“Aşa nu se schimba situaţia actuală (“Aşa nu se mai poate”)mai poate”)

2. 2. Recunoaşterea nevoii de a primi Recunoaşterea nevoii de a primi ajutor (“Singur n-o mai scot la capăt).ajutor (“Singur n-o mai scot la capăt).

3. 3. Acceptarea ajutorului oferit (“Mă Acceptarea ajutorului oferit (“Mă las ajutat”).las ajutat”).

4. 4. Recunoaşterea statutului de Recunoaşterea statutului de dependent (“Sunt alcoolic”).dependent (“Sunt alcoolic”).

5. 5. Acceptarea abstinenţei (“Nu mai Acceptarea abstinenţei (“Nu mai am voie să consum alcool deloc”).am voie să consum alcool deloc”).

6. 6. Recunoaşterea nevoii unor Recunoaşterea nevoii unor schimbări mai profunde ale schimbări mai profunde ale comportamentului (“Trebuie să-mi comportamentului (“Trebuie să-mi organizez altfel viaţa, dacă nu organizez altfel viaţa, dacă nu vreau să recad”)vreau să recad”)

„„Dacă întâlneşti un alcoolic salvat, Dacă întâlneşti un alcoolic salvat, ……

……atunci întâlneşti un erou.atunci întâlneşti un erou.În el pândeşte duşmanul adormit.În el pândeşte duşmanul adormit.Acest om rămâne împovărat de slăbiciunea saAcest om rămâne împovărat de slăbiciunea saşi îşi continua drumul printr-o lume în care se bea fără şi îşi continua drumul printr-o lume în care se bea fără

discernământ,discernământ,o lume care nu îl înţelege o lume care nu îl înţelege şi o societate care se crede îndreptăţită în ignoranţa ei şi o societate care se crede îndreptăţită în ignoranţa ei să îl privească de sus ca pe un om inferiorsă îl privească de sus ca pe un om inferiorfiindcă îndrăzneşte sî înoate împotriva fluviului de fiindcă îndrăzneşte sî înoate împotriva fluviului de

alcool.alcool.Să ştii însă: Să ştii însă: El este un om excepţional!”El este un om excepţional!”(Friedrich von Bodelschwingh)(Friedrich von Bodelschwingh)

Rezonez şi cu cuvintele lui Rezonez şi cu cuvintele lui BRUNO-PAUL de ROECK BRUNO-PAUL de ROECK

(călugăr și Gestalt terapeut olandez)(călugăr și Gestalt terapeut olandez)

““Cred că Gestalt Cred că Gestalt (Terapia) (Terapia) ne trimite la ne trimite la

fluviul vieţii simplefluviul vieţii simple “misterioase”.“misterioase”.

Acolo are loc creaţia.Acolo are loc creaţia.Devenirea nu cunoaDevenirea nu cunoaşte şte

sfârşitsfârşitFluviulul curge mai Fluviulul curge mai

departedeparteFiecare clipă este nouăFiecare clipă este nouă

Durerea creşterii:Durerea creşterii:Merită”Merită”

„„Nu se știe niciodată cine dă și Nu se știe niciodată cine dă și cine primeștecine primește.“ Constantin Noica.“ Constantin NoicaVă mulțumesc pentru Vă mulțumesc pentru

atențieatenție!!Ne puteți contacta laNe puteți contacta la::Crucea AlbastrCrucea Albastrăă din din

RomRomâânianiaAAșșezezăămmâântul Nazaretntul Nazaret

Strada PrincipalStrada Principalăă nr.405 nr.405557270 557270 ȘȘura Micura Micăă

JudJudețețul Sibiuul SibiuRomRomââniania

0040 (0)269 5773160040 (0)269 577316Holger.Lux@gmx.netHolger.Lux@gmx.net