modul1 factori motiva ionali pen tru elevi final
TRANSCRIPT
-
8/17/2019 Modul1 Factori Motiva Ionali Pen Tru Elevi FINAL
1/25
C O M U N I T A T E E D U C A ! I O N A L "
!"#$%" ' ($% )*
Florian Colceag !2010 - 2014. #$%&' ()'*&+),-' )'.')/%&'0+,$-. /0$1$2",. 3/41$-56 $%0.#,"15 7"/ 3",8$"156 " 3,.2.%0/1/$ 9"0.,$"1 .70. $%0.,2$756 :% 1$37" "-;,(/1/$ 7-,$7 "1 !,;1;,$"% ?;1-."#=
A s o c i a ! i a N V A " # S # Z B O R I
Factorii motiva!ionali în educa!ia elevilor
Educarea elevilor este legat! intim de managementul stresului "i eustresului din timpulorelor de curs. Marile probleme legate de motivarea elevilor spre înv!#!tur ! sunt condi# ionatede variabilele:
1. Plictiseala,
2. Tensiune psihic" negativ",3. Monotonia informa!iei,4. Irelevan!a sau neaplicabilitatea informa!iei primite,5. Competi!ia artificial" cu un singur înving"tor la final,6. Mediul impropriu de înv"!are,7. Lipsa unui traseu de carier " identificabil,8. Lipsa unui sistem de atractori pe pasiunea cunoa#terii pentru elevi,9. Inexisten!a unor trasee compensatorii ce pot acorda o a doua #ans", inexisten!a
unor senzori calitativi privind dinamica mental" a elevilor în #coal",10. Inexisten!a unor senzori calitativi privind dinamica mental" a elevilor în #coal",11. Inexisten!a unor direc!ii alternative de cre#tere a competen!elor elevilor,12. Inexisten!a înv"!"rii prin experiment direct #i schimb reciproc de informa!ii între
elevi,
13. Inexisten!a dezbaterilor asupra unor probleme,14. Inexisten!a unor idealuri înalte #i a unui sistem complex de valori pe care s"-l
promoveze #coala,15. Inexisten!a unor instrumente de lucru care s" dea feedback privind problemele
de sensibilitate, sau procesare asupra unui domeniu la elevi ce determin" abilit"!ile mentale ale acestora,
16. Inexisten!a unor programe alternative care s" dea ruperi de simetrie #i s" aduc" alte puncte de vedere asupra unor subiecte,
17. Inexisten!a unor alternative de programe care s" asigure ruperile de ritm de înv"!are #i accelerare sau decelerare a acestuia în func!ie de importan!a sauesen!ialitatea unor informa!ii,
18. Inexisten!a problemelor deschise f "r " r "spunsuri perfecte în care elevii s"-#ipoat" aduce contribu!ia,
19. Inexisten!a unui schelet de instrumente de gândire ce transced diferite domenii în jurul c"ruia se organizeaz" curricula,
20. Inexisten!a unor preocup"ri privind con!inutul h"r !ii mentale a elevilor #i îmbog"!irea acesteia,
21. Inexisten!a unor preocup"ri privind stilul de înv"!are al elevilor #i modul în carestilul de predare al profesorilor poate influen!a performan!ele elevilor #i
dezvoltarea personalit"!ii acestora.
-
8/17/2019 Modul1 Factori Motiva Ionali Pen Tru Elevi FINAL
2/25
C O M U N I T A T E E D U C A ! I O N A L "
!"#$%" ) ($% )*
Florian Colceag !2010 - 2014. #$%&' ()'*&+),-' )'.')/%&'0+,$-. /0$1$2",. 3/41$-56 $%0.#,"15 7"/ 3",8$"156 " 3,.2.%0/1/$ 9"0.,$"1 .70. $%0.,2$756 :% 1$37" "-;,(/1/$ 7-,$7 "1 !,;1;,$"% ?;1-."#=
A s o c i a ! i a N V A " # S # Z B O R I
Ne vom apropia pe rând de aceste variabile pentru a configura mai bine nivelul de
cunoa"tere pedagogic! necesar motiv!rii elevilor spre înv!# are, ce le va permite acestora s!
aib! r !spunsuri adecvate la întrebarea fundamental! DE CE VIN LA $COAL%?
1. Plictiseala
La nivel modial plictiseala este considerat! unul dintre cei mai importan# i factori
demotivan# i pentru elevi, în special pentru cei vizuali spa# iali sau kinestezici. Ace"tia în# eleg
totul dintr-o dat! iar dac! aceast! în# elegere nu este sus# inut! de detalii interesante "i
atractive ci au parte doar de aplica# ii anoste se demotiveaz! pân! la abandonarea sistemului
de educa# ie. Cel mai important program al momentului la nivel mondial este “no child be
bored”, adic! nici un copil s! nu se plictiseasc!. Eforturile didactice de a aduce informa# ii
interesante "i relevante ce împiedic! plictiseala trimit îns! obligatoriu c!tre exploatarea
bazelor de date de pe internet, manualul devenind doar o surs! comun! de informare "i nu
principala surs!. Pentru a rezolva problema plictiselii este necesar ca profesorii s! fie instrui# i
în utilizarea calculatorului "i în identificarea resurselor de pe internet, dar "i în modul de
organizare a informa# iei care permite crearea de lec# ii interactive "i interesante, precum "i în
stilurile de predare optime.
2. Tensiune psihic" negativ"
Multe cadre didactice sunt binecunoscute pentru abuzarea emo# ional! a elevilor "i prin
atitudini punitive, amenin#!ri "i pedepse fizice sau emo# ionale. Multe cadre didactice încearc!
s! impun! prin comportamente abuzive, nerespectarea normelor de conduit! profesional! sau note date la întâmplare sau cu scop punitiv. Dezastrul pe care-l provoac! aceste cadre
didactice în motiva# ia elevilor c!tre materia lor de studiu este total. Cea mai proast! strategie
de a se impune în fa# a elevilor, abuzul emo# ional conduce automat la violen# a în "coal!,
dezinteresul total asupra înv!#!rii "i abandon educativ.
La elevi singura modalitate de motivare func# ional! este atragerea c!tre domeniul de
cunoa"tere prin stare de spirit pozitiv! ce depinde la rândul ei de gradele de libertate în a
întreba "i a interveni cu propria experien#!, de încrederea pe care o au în profesori "i de
-
8/17/2019 Modul1 Factori Motiva Ionali Pen Tru Elevi FINAL
3/25
C O M U N I T A T E E D U C A ! I O N A L "
!"#$%" @ ($% )*
Florian Colceag !2010 - 2014. #$%&' ()'*&+),-' )'.')/%&'0+,$-. /0$1$2",. 3/41$-56 $%0.#,"15 7"/ 3",8$"156 " 3,.2.%0/1/$ 9"0.,$"1 .70. $%0.,2$756 :% 1$37" "-;,(/1/$ 7-,$7 "1 !,;1;,$"% ?;1-."#=
A s o c i a ! i a N V A " # S # Z B O R I
posibilitatea de a-"i manifesta curiozitatea. Elevii reac# ioneaz! perfect la factori atractori, îns!
resping ideea de a fi împin"i cu for # a într-un domeniu unde li se cere doar obedien#! "i
disciplin! impus!. Ei refuz! dresura, dar primesc cu bucurie educarea abilit!# ilor proprii pe
direc# iile lor de interes.
În acest caz sistemul de educa# ie bazat pe examinare la toate materiile "i promovarea
clasei dup! promovarea la fiecare materie este extrem de demotivant conducând la
platitudinea "i mediocritatea rezultatelor "colare. Sistemul creditelor transferabile ce d! o
"ans! de recuperare a cuno"tin# elor necesare promov!rii unei materii este net superior, îns!
cel mai bun este sistemul de permite elevilor s! promoveze clasa dac! au rezultate
excep# ionale la cel pu# in o materie "colar !. Se # ine seama în acest sens de posibilitatea
profesionaliz!rii timpurii pe direc# ia de pasiune "i excelen#! a elevului, dar "i de faptul c! din
punct de vedere motiva# ional un elev ce a reu"it s! ob# in! rezultate str !lucite pe un domeniu
va dori s! repete experien# a "i pe alte domenii, ceea ce conduce la cre"terea calit!# ii
motiva# iei generale c!tre educa# ie.
În concluzie, un sistem care atrage "i nu impune, care ofer ! o a doua "ans! "i
r !spl!te"te excelen# a acolo unde apare, este solu# ia optim! de motivare a elevilor.
3. Monotonia informa!iei
Este cunoscut faptul c! elevii re# in 90% din informa# iile pe care "i le transmit între ei,
75% din informa# ia ob# inut! prin experiment direct, 50% din informa# ia ob# inut! prin discu# ii
de grup, 30% din demonstra# ii, 20% din materiale audio-vizuale, 10% din ceea ce citesc "i
5% din ceea ce li se cite"te de c!tre altul. Factorul ce deteremin! aceste rezulate este
monotonia actului educativ. Curba monotoniei este invers propor # ional! curbei rezultatelor
achizi# iei de informa# ii, de câte ori este mai mare monotonia de atâtea ori sunt mai sc!zuterezulatele.
Cea mai monoton! situa# ie de predare este desigur citirea informa# iei din carte sau din
power point-uri. Din aceast! cauz! metoda didactic! optim! de lucru cu elevii ce conduce la
achizi$ii procentual foarte mari este metoda feedback-ului în care li se cere p!rerea elevilor
despre diversele subiecte sau probleme ap!rute, elevii având astfel prilejul s! afle unii de la
al# ii diferite informa# ii "i s! contribuie cu propria viziune "i experien#!. Rolul profesorului este
-
8/17/2019 Modul1 Factori Motiva Ionali Pen Tru Elevi FINAL
4/25
C O M U N I T A T E E D U C A ! I O N A L "
!"#$%" A ($% )*
Florian Colceag !2010 - 2014. #$%&' ()'*&+),-' )'.')/%&'0+,$-. /0$1$2",. 3/41$-56 $%0.#,"15 7"/ 3",8$"156 " 3,.2.%0/1/$ 9"0.,$"1 .70. $%0.,2$756 :% 1$37" "-;,(/1/$ 7-,$7 "1 !,;1;,$"% ?;1-."#=
A s o c i a ! i a N V A " # S # Z B O R I
în acest caz s! aduc! informa# ii suplimentare "i s! înt!reasc! rezultatele aduse de c!tre
elevi sau s! specifice în ce context anumite tipuri de informa# ii pot fi considerate valabile.
4. Irelevan!a sau neaplicabilitatea informa!iei primite
Deseori, de dragul logicii sau tradi# iei istorice sunt predate la clas! informa# ii irelevante
din punctul de vedere al elevilor sau inaplicabile imediat în practic!. Aceasta îngreuneaz!
în# elegerea elevilor ce depinde în primul rând de performan# ele intelectuale specifice etapei
de vârst! biologic! "i psihologic! în care se afl! "i desigur demotiveaz! elevul pentru materia
ce ofer ! din punctul s!u de vedere o informa# ie abuziv!.
Blocajele emo# ionale create de astfel de informa# ii abuzive sunt generatoare de o
sc!dere abrupt! a stimei de sine a elevilor, ceea ce produce de asemenea o demotivare
puternic! fa#! de "coal!.
Exist! îns! "i posibilitatea unei motiva# ii superioare ob# inut! prin colectarea "i
predarea de informa# ii care # in seama de subiectele de interes ale elevilor, de vârsta lor
psihologic! "i de relevan# a "i aplicabilitatea informa# iilor în practic!. Modelul înv!#!turilor ce
se trag dintr-o experien#! personal! sau transmis! este cel natural, pleac! de la practic! "i
permite analizarea teoretic! a acesteia, dezvoltarea instrumentului analitic pe logica
fenomenului prezentat "i aplicarea ulterioar ! practic! a rezultatelor în alt context. Acest gen
de demers didactic este esen# ial pentru a motiva elevii c!tre înv!# area prin descoperire "i
conduce la o cre"tere accentuat! a nivelului inteligen# ei emo# ionale, analitice precum "i a
abilit!# ilor formate, ceea ce motiveaz! elevii c!tre înv!#!tur !. Acest demers didactic îns! nu
poate fi practicat în sistemul formal, ci doar în programele de enrichment, de "coal! f !r !
catalog, deoarece este centrat pe aspectul calitativ fa$! de metodele clasice axate peabordarea cantitativ! (volumul de informa$ii transmise si „tocite”) acesta reprezentând
factorul demotivant cel mai sigur %i factorul principal de schimbare pentru accentuarea
pozitiv! a proceselor calitative.
Este de subliniat în acest caz rolul extrem de demotivant al notelor prin compara# ie cu
rolul extrem de motivant al not!rii multidimensionate pe cuno"tin# e, aplicarea corect! a
algoritmilor însu%i# i, utilizarea experien# ei personale, mod de prezentare, adecvarea modului
de evaluare a unei situa# ii, strategia de gândire sau rezolvare a unei probleme. Spre
-
8/17/2019 Modul1 Factori Motiva Ionali Pen Tru Elevi FINAL
5/25
C O M U N I T A T E E D U C A ! I O N A L "
!"#$%" * ($% )*
Florian Colceag !2010 - 2014. #$%&' ()'*&+),-' )'.')/%&'0+,$-. /0$1$2",. 3/41$-56 $%0.#,"15 7"/ 3",8$"156 " 3,.2.%0/1/$ 9"0.,$"1 .70. $%0.,2$756 :% 1$37" "-;,(/1/$ 7-,$7 "1 !,;1;,$"% ?;1-."#=
A s o c i a ! i a N V A " # S # Z B O R I
deosebire de notele nediferen# iate din care elevul nu poate trage nici un fel de concluzii,
sistemul diferen# iat permite elevului s!-"i cunoasc! punctele tari "i pe cele ce trebuie înt!rite
"i astfel s!-"i concentreze aten# ia c!tre un antrenament personal diferen# iat care conduce la
cre"terea nivelului abilit!# ilor proprii.
5. Competi!ia artificial" cu un singur înving"tor la final
Unul dintre cele mai discutabile programe din educa# ia momentului actual este
programul american ce a fost copiat în diverse #!ri, inclusiv România, intitulat ini# ial “no child
let behind”, adic! nici un copil s! nu fie l!sat în urm!. De"i titlu este foarte promi#!tor,
programul bazat pe numeroase competi# ii locale sau na# ionale având fiecare curricul! proprie
a produs anumite fenomene nedorite, anume demotivarea elevilor de orice efort personal
creativ. Sistemul condi# ioneaz! intrarea în forma superioar ! de educa# ie cu burs! prin
rezultatele la concursuri "i are urm!toarele vicii de structur !:
& elevii nu mai studiaz! nimic în afara programelor de concurs, ceea ce reduce la
zero timpul acordat dezvolt!rii de pasiuni profesionale proprii,
& elevii care au pierdut locul pe podiumul competi# iei "i nu sunt înving!tori se
consider ! din start învin"i, ceea ce conduce la demotivarea lor pe termen lung "i
tendin# a de fraudare la concursuri.
Din nou apare problema evalu!rilor cantitative, concursurile încheiate de c!tre
înving!tori cu diplome concentrând aten# ia asupra diplomei, nu asupra dezvolt!rii
personalit!# ii prin cunoa"tere ob# inut! în procesul educativ. Pentru a ob# ine o burs! de studii
în condi# iile unei economii în criz! elevii abandoneaz! propria lor dezvoltare, ceea ce ob# in în
urma finaliz!rii formelor superioare de educa# ie fiind din aceast! cauz! suficient de irelevant
pe pia# a muncii. Sistemul a condus la o anumit! devalorizare a diplomelor pe pia# a muncii,acolo cerându-se anumite competen# e "i abilit!# i formate prin programele ce dezvolt!
creativitatea "i inventivitatea ce nu sunt promovate de sistemul de concursuri suficient de
mult. În #!rile ce aplic! sistemul se încearc! spre compensare a acestor defecte s! se
introduc! probleme cu caracter prioritar aplicativ. '!rile ce au luat sistemul ca model dar f !r !
a avea puse în practic! toate componentele acestuia, exemplu sistemul de burse sau
problemele cu caracter aplicativ, reu"esc în schimb s! produc! o demotivare accentuat! a
-
8/17/2019 Modul1 Factori Motiva Ionali Pen Tru Elevi FINAL
6/25
C O M U N I T A T E E D U C A ! I O N A L "
!"#$%" B ($% )*
Florian Colceag !2010 - 2014. #$%&' ()'*&+),-' )'.')/%&'0+,$-. /0$1$2",. 3/41$-56 $%0.#,"15 7"/ 3",8$"156 " 3,.2.%0/1/$ 9"0.,$"1 .70. $%0.,2$756 :% 1$37" "-;,(/1/$ 7-,$7 "1 !,;1;,$"% ?;1-."#=
A s o c i a ! i a N V A " # S # Z B O R I
elevilor ce nu întrunesc standardele de calificare "i câ"tigare ale concursurilor "i o migra# iune
spre #!ri în care se practic! sistemul de burse al tinerilor ce performeaz!.
De"i sistemul este criticabil, el a ajuns atât de încet!# enit în cultura pedagogic! încât
este greu de demontat "i înlocuit cu altceva. De exemplu, de"i examenul de bacalaureat a
devenit vetust "i irelevant pentru tineri sau pentru pia# a muncii el continu! s! func# ioneze f !r !
a fi altceva decât o frân! suplimentar ! în calea elevilor. R!m!"i# ele sistemului exclusivist "i
punitiv dateaz! de pe vremea sumerienilor "i a produs nenum!rate probleme sociale, inclusiv
r !zboaie. Evaluarea cantitativ! are de asemenea r !d!cini aproape la fel de vechi, îns!
umanitatea are nevoie de o alternativ! bazat! pe dezvoltarea personalit!# ii, nu pe obedien#!
oarb! "i eliminatorie fa#! de sistem pentru a putea utiliza poten# ialul creativ uman în
rezolvarea crizelor actuale extrem de complexe.
O alt! consecin#! extrem de vicioas! a sistemului este trecerea c!tre cantitativ în
evaluarea sistemului din educa# ie ce a condus nu doar la demotivarea elevilor ci "i la
demotivarea cadrelor didactice pentru educa# ie. Acestea sunt obligate de c!tre sistem s!
asigure o raportare artificial! "i inutil! c!tre superiorii ierarhici, în loc s! se ocupe de
dezvoltarea cognitiv!, emo# ional!, social! sau profesional! a elevilor. În România acest
fenomen a condus la o depreciere accentuat! a performan# elor generale din educa# ie, # ara
noastr ! ajungând printre ultimele din Europa la testele interna# ionale TIMMS, PIRLS, PISA
sau altele, "i printre primele din Europa la abandon "colar "i violen#! în "coal!.
Sistemul poate fi înlocuit prin altul conectat pe descoperirea "i dezvoltarea individual!
a calit!# ilor, abilit!# ilor naturale "i rolului social al fiec!rui copil sau tân!r "i educarea
individualizat! a acestora. Programul educa# iei incluzive "i individualizate începe s! devin! o
promisiune realizabil! prin educa# ia online cu ajutorul mijloacelor IT, calculatorul având timpul
"i r !bdarea necesare dezvolt!rii caracteristicilor personale ale fiec!rui copil sau tân!r. Unastfel de sistem este de asemenea util "i educatorilor care-"i pot îmbun!t!# i modul de lucru
prin produse deja executate "i pot de asemenea contribui la îmbun!t!# irea modului de lucru
prin produse "i experien# e proprii.
-
8/17/2019 Modul1 Factori Motiva Ionali Pen Tru Elevi FINAL
7/25
C O M U N I T A T E E D U C A ! I O N A L "
!"#$%" C ($% )*
Florian Colceag !2010 - 2014. #$%&' ()'*&+),-' )'.')/%&'0+,$-. /0$1$2",. 3/41$-56 $%0.#,"15 7"/ 3",8$"156 " 3,.2.%0/1/$ 9"0.,$"1 .70. $%0.,2$756 :% 1$37" "-;,(/1/$ 7-,$7 "1 !,;1;,$"% ?;1-."#=
A s o c i a ! i a N V A " # S # Z B O R I
6. Mediul impropriu de înv"!are
Mediul de înv!# are al elevilor are aceea"i pondere ca "i calit!# ile native ale acestora în
dezvoltarea abilit!# ilor, competen# elor "i personalit!# ii acestora.
Pe de alt! parte mediul de educare î "i pune amprenta extrem de puternic începând de
la vârste foarte mici, practic memele culturale locale sunt însu"ite de copil din primul an de
via#!. Aceasta face ca diversele culturi s!-"i conserve tradi# iile f !r ! a le judeca, de"i aceste
tradi# ii, ritualuri, cutume, feti"uri, taboo-uri dateaz! din neolitic. Mecanismul de ac# iune al
mediului cultural este implacabil "i conduce atât la stabilitatea culturilor în timp cât "i la lipsa
acestora de abilit!# i evolutive sau adaptative la noi condi# ii. Mecanismul se ajusteaz! cu
ajutorul promov!rii unor rezultate sau personalit!# i ce aduc o contribu# ie pozitiv! la
rezolvarea diferitelor crize produse de inadaptarea cultural! sau reu"esc s! produc! o
evolu# ie pozitiv! a sistemului.
Aceste mecanisme de emancipare a mediului de înv!# are se lovesc în principiu de
anumite tradi# ii gre"ite sau gre"it aplicate ce s-au institu# ionalizat între timp devenind
experien#! administrativ! sau politic!. Problema mediului de înv!# are este una extrem de
critic! "i conduce la drenarea creierelor sau valuri de reîntoarcere de tip pa"optist a acestora
cu inten# ia expres! de a modifica mediul de hr !nire educa# ional! a popula# iei. La nivel
administrativ problema se poate rezolva prin programe variate "i punctuale de educa# ie
destinate tuturor membrilor unei popula# ii indiferent de vârst!. Aceste programe trebuie îns!
s! fie coerente cu anumite principii de baz! pe care s! le transmit! fiecare program "i care
s! corecteze vechile meme culturale ce au devenit inadecvate momentului.
Pentru aceasta se proiecteaz! cursuri specifice p!rin# ilor, managerilor, diverselor
categorii profesionale, etc. "i care contribuie la modificarea mentalului popula# iei sauanumitor instrumente de comunicare cum sunt cele din mass media. Este necesar s!
în# elegem c! nu doar "coala este instrument de educa# ie ci "i televizorul, ziarele, strada,
internetul, familia etc. sunt de asemenea instrumente de educa# ie "i instruire nonformal! sau
informal! a copiilor, tinerilor sau adul# ilor.
-
8/17/2019 Modul1 Factori Motiva Ionali Pen Tru Elevi FINAL
8/25
C O M U N I T A T E E D U C A ! I O N A L "
!"#$%" D ($% )*
Florian Colceag !2010 - 2014. #$%&' ()'*&+),-' )'.')/%&'0+,$-. /0$1$2",. 3/41$-56 $%0.#,"15 7"/ 3",8$"156 " 3,.2.%0/1/$ 9"0.,$"1 .70. $%0.,2$756 :% 1$37" "-;,(/1/$ 7-,$7 "1 !,;1;,$"% ?;1-."#=
A s o c i a ! i a N V A " # S # Z B O R I
7. Lipsa unui traseu de carier " identificabil
Sistemul de educa# ie oscileaz! în acest moment între a deveni o profesie liberal! "i a
r !mâne un sistem la comanda politicului. Ca sistem la comanda politicului nu mai beneficiaz!
de avantajele unei economii centralizate ce permitea atât preg!tirea cu eforturi minime a
tinerilor c!tre profesii unde se angajau dup! absolvire prin repartizare na# ional!. Ca sistem
liberal nu exist! înc! o pia#! de competen# e "i o linie de negociere a programelor de educa# ie
cu pia# a muncii, aceasta fiind pus! în situa# ia de a primi absolven# i preg!ti# i pentru direc# ii
iluzorii ne-cerute "i inutile practic.
Aceast! situa# ie provoac! mari probleme de motivare a tinerilor ce v!d c! nu exist!
nici o corela# ie între performan# a "colar ! "i nivelul de succes de pe pia# a muncii. Pe de alt!
parte acoperirea valoric! a diplomelor de absolvire a devenit aproape nul!, singura concluzie
pe care o poate trage un angajator fiind c! tân!rul poate absolvi o "coal! f !r ! a se
concluziona "i faptul c! acel tân!r are "i abilit!# ile necesare pentru via# a social! "i pentru
pia# a muncii.
Situa# ia este remediabil! prin liberalizarea total! a educa# iei, concuren# a dintre "coli ce
vor oferi programe mai atractive "i crearea unei platforme dintre "coli "i pia# a muncii pe care
s! se poat! negocia curricula necesar ! acesteia. Intrarea în joc a firmelor angajatoare ce pot
impune "i standardele de angajare a unui tân!r permite redefinirea traseelor de carier ! "i
remotivarea tinerilor c!tre anumite programe "colare compatibile cu necesit!# ile pie# ei muncii.
Traseul de carier ! trebuie s! fie o op# iune valabil! "i pentru cadrele didactice. Acest
sistem este singurul care poate corecta uria"a gre"eal! f !cut! prin politizarea administra# iei
din educa# ie "tiut fiind c! atunci când managementul secundar al unui sistem este ales pe
criterii clientelare se produce o raportare fals! la nivel de vârf "i instituirea unor leg!turiorizontale ce distrug competitivitatea sistemului.
La nivelul claselor acest principiu al traseului de carier ! se traduce prin evaluarea
pozitiv! a calit!# ilor "i rezultatelor deosebite ale elevilor "i orientarea lor c!tre domenii de
pasiune, "tiut fiind c! la momentul actual se vâneaz! mai degraba defectele decât calit!# ile
atât ale elevilor cât "i ale cadrelor didactice. Pe moment sistemul educa# ional este înc! de
tipul ierarhiilor militare bazat pe pedeaps!-r !splat! redus! neoferind libert!# i de formare
profesional! care s! conduc! la promovarea la nivel de vârf pe baza calit!# ilor profesionale,
-
8/17/2019 Modul1 Factori Motiva Ionali Pen Tru Elevi FINAL
9/25
C O M U N I T A T E E D U C A ! I O N A L "
!"#$%" E ($% )*
Florian Colceag !2010 - 2014. #$%&' ()'*&+),-' )'.')/%&'0+,$-. /0$1$2",. 3/41$-56 $%0.#,"15 7"/ 3",8$"156 " 3,.2.%0/1/$ 9"0.,$"1 .70. $%0.,2$756 :% 1$37" "-;,(/1/$ 7-,$7 "1 !,;1;,$"% ?;1-."#=
A s o c i a ! i a N V A " # S # Z B O R I
dar exist! deja tendin# e din ce în ce mai accentuate în aceast! direc# ie. Va fi îns! nevoie de
o reformare atitudinal! atât la nivelul administra# iei din educa# ie cât "i din partea mediului
social pentru a schimba sistemul actual de pile, cuno"tin# e, rela# ii "i s! se treac! la un sistem
bazat pe performan# a profesional!. Criza actual! poate îns! accelera acest proces.
8. Lipsa unui sistem de atractori pe pasiunea cunoa#terii pentru elevi
Un sistem de atractori pe pasiune a cunoa"terii a existat mai activ pe vremea
comunismului prin programele dezvoltate de casele pionierilor "i prin sistemul cercurilor
tematice cu elevi. La momentul actual sistemul nefiind stimulat suficient mai supravie# uie"te
institu# ional îns! a fost preluat de diferite ONG-uri ce dezvolt! programe pentru cultivarea
pasiunilor artistice sau cognitive.
Programul atractor ce se remarc! la nivel interna# ional ca fiind cel mai plin de poten# ial
"i cu cele mai mari succese este programul enrichment, ce poate fi tradus ca înv!#!mâmtul
altfel, "coala f !r ! catalog prin care elevii "i profesorii exploreaz! câmpuri noi de cunoa"tere
"i se antreneaz! pe domenii ce nu sunt cuprinse în planul cadru.
Acest program are o validare interna# ional! fiind pornit de c!tre Reuven Feuerstein
acum o jum!tate de secol "i perfec# ionat de c!tre Joseph Renzulli acum dou! decenii. La
momentul actual programul poate fi pus în practic! "i în România prin curricula la decizia
"colii sau programul ”"coal! dup! "coal!” "i poate da libertatea profesorilor pasiona# i de
anumite domenii s! cultive pasiunile cognitive "i la elevi. De"i posibil acest program nu este
înc! practicat extensiv în "coli, num!rul profesorilor de voca# ie sc!zând în ultima perioad! de
la 11% la 7% prin plecarea multor cadre didactice din sistem datorit! condi# iilor din educa# ie.
Un sistem de atractori construit pe formarea de pasiuni profesionale pe diverse
domenii de cunoa"tere, art!, tehnologie, sport, etc. este la baza dezvolt!rii competen# elorprofesionale ale elevilor "i sub legisla# ia actual! pe educa# ie este recunoscut prin portofoliul
elevului. Pia# a muncii la acest moment este mai interesat! de aceast! experien#! pre-
profesional! decât de diplomele de studii formale. Pe de alt! parte, acest sistem permite
remotivarea elevilor prin definirea unor trasee profesionale pe care ace"tia pot deveni virtuo"i
în profesia aleas! "i pre-antrenat! devreme.
-
8/17/2019 Modul1 Factori Motiva Ionali Pen Tru Elevi FINAL
10/25
C O M U N I T A T E E D U C A ! I O N A L "
!"#$%" 'F ($% )*
Florian Colceag !2010 - 2014. #$%&' ()'*&+),-' )'.')/%&'0+,$-. /0$1$2",. 3/41$-56 $%0.#,"15 7"/ 3",8$"156 " 3,.2.%0/1/$ 9"0.,$"1 .70. $%0.,2$756 :% 1$37" "-;,(/1/$ 7-,$7 "1 !,;1;,$"% ?;1-."#=
A s o c i a ! i a N V A " # S # Z B O R I
9. Inexisten!a unor trasee compensatorii ce pot acorda o a doua #ans"
Sistemul de corigen# e "i repeten# ie este mai degrab! utilizat cu scop punitiv decât cu
scopul acord!rii unei a doua "anse, ceea ce demotiveaz! enorm elevii. Se "tie c! dup! trei
insuccese consecutive orice copil abandoneaz! direc# ia pe care merge considerându-se
incapabil s! parcurg! traseul educa# ional oferit. Un elev l!sat corigent nu va mai reveni
niciodat! pe traseul oferit pe care nu doar c! nu a avut succes, dar i s-a confirmat
incapacitatea prin corigen#!. Repeten# ia este "i mai demotivant! fiind mai traumatic!, elevii
repeten# i tr !gând concluzia c! sunt incapabili în general, nu sunt buni de nimic "i nu au
niciun rost nefiind importan# i pentru nimeni.
O a doua "ans! nu se refer ! doar la posibilitatea fizic! de a se reintegra în sistem, ci
se refer ! în primul rând la condi# ia psihologic! a elevului de a nu-"i deterioara încrederea în
propriile for # e "i de a g!si c!ile pe care poate excela. O a doua "ans! se poate realiza prin
formele de educa# ie non-formale sau informale unde ne-existând note cantitative se poate
urm!ri evolu# ia calitativ! a elevilor.
O a doua "ans! permite elevilor ce consider ! c! nu au nici o "ans! s!-"i descopere
abilit!# i ne"tiute, s! "i le antreneze pân! ce devin competen# e valabile pe pia#! "i s! se
relanseze pe direc# ii care le vor da satisfac# ia muncii bine f !cute "i împlinire social!.
Pentru a realiza programe autentice de a doua "ans! întregul sistem trebuie orientat
c!tre educa# ie individualizat!, elevul nu manualul fiind prioritar în actul pred!rii. La momentul
actual exist! înc! o mare iner # ie de sistem care frâneaz! procesul trecerii c!tre educare
individualizat! conform caracteristicilor de înv!# are a elevilor, profesorii neavând obi"nuin# a
unor stiluri de predare corespunz!toate stilurilor de înv!# are.
Motivarea total! a elevilor c!tre educa# ie este direct dependent! de acomodareastilurilor de predare ale profesorilor la stilurile de înv!# are ale elevilor. Acest aspect creaz! un
mediu de înv!# are confortabil "i interesant, pl!cut "i atractiv ce conduce la cre"terea
remarcabil! a nivelului de performan#! educa# ional! dând realmente elevilor o a doua "ans!
de reintegrare în sistem.
-
8/17/2019 Modul1 Factori Motiva Ionali Pen Tru Elevi FINAL
11/25
C O M U N I T A T E E D U C A ! I O N A L "
!"#$%" '' ($% )*
Florian Colceag !2010 - 2014. #$%&' ()'*&+),-' )'.')/%&'0+,$-. /0$1$2",. 3/41$-56 $%0.#,"15 7"/ 3",8$"156 " 3,.2.%0/1/$ 9"0.,$"1 .70. $%0.,2$756 :% 1$37" "-;,(/1/$ 7-,$7 "1 !,;1;,$"% ?;1-."#=
A s o c i a ! i a N V A " # S # Z B O R I
10. Inexisten!a unor senzori calitativi privind dinamica mental" a elevilor în #coal"
Actul pedagogic este în esen#! bazat pe rela# ia profesorului cu elevul, unde treaba
profesorului este s! în# eleag! modul de gândire al elevului "i s! remedieze gre"elile de
logic!, s! aduc! cuno"tin# ele necesare dezvolt!rii mentale, psihice, emo# ionale sau
motiva# ionale ale elevilor. La momentul actual actul pedagogic a devenit aproape nul
începând din gimnaziu datorit! modelului de administrare "i auditare cerut de structura
ierarhic!. Interesul pentru num!rul de note "i num!rul de absen# e puse de un profesor
elevilor care este pur cantitativ a deviat actul pedagogic de la aspectele calitative ale
dezvolt!rii multi-dimensionale ale elevilor.
Dinamica mental! a elevilor cuprinde c!ut!ri "i interog!ri asupra unui subiect, ipoteze
proprii "i cercet!ri pe un domeniu, valid!ri pe domenii conexe ale unor ipoteze sau extinderi
ale unor concluzii ce trebuie confirmate, aflarea domeniului de aplicabilitate ale unor concluzii
sau reguli de lucru, etc. Dac! în stilul de predare al profesorilor intr ! astfel de elemente ce
urm!resc dinamica mental! a elevilor atunci predarea devine eficient! "i produce dezbateri
cu elevii pe subiectul de lucru, experimente "i proiecte practice, feedback permanent între
profesori "i elevi, precum "i curiozitate crescut! pentru g!sirea de solu# ii la probleme
identificate în dinamica lec# iilor. Pe de alt! parte, în notarea elevilor trebuie s! se # in! seama
de aceast! dinamic! mai mult decât de rezultatele cuantificabile pentru a motiva superior
elevii c!tre înv!# are "i cunoa"tere. Acest aspect este mai dificil de îndeplinit pe programele
de concursuri cu program! prestabilit! unde nu se evalueaz! poten# ialul elevilor, ci se
contabilizeaz! doar rezultatele brute ce pot fi cuantificate.
11. Inexisten!a unor direc!ii alternative de cre#tere a competen!elor elevilor Este binecunoscut faptul c! pierderea succesului pe un domeniu poate fi compensat!
prin câ"tigarea succesului pe un alt domeniu diferit de primul domeniu. Aceast! reorientare
este esen# ial! pentru a se p!stra "i consolida stima de sine a elevilor f !r ! de care elevii
ajung s! se desconsidere "i s! devin! critici"ti fa#! de propria persoan! "i fa#! de al# ii.
Napoleon spunea c! trebuie s! faci pod de argint du"manului t!u ca s! scape c!ci
altfel din disperare el poate s! se reorienteze altfel "i s! te înving!. Aceast! zical! este
valabil! în primul rând pentru sistemul educativ, unde lipsa de alternative de sc!pare pe alt
-
8/17/2019 Modul1 Factori Motiva Ionali Pen Tru Elevi FINAL
12/25
C O M U N I T A T E E D U C A ! I O N A L "
!"#$%" ') ($% )*
Florian Colceag !2010 - 2014. #$%&' ()'*&+),-' )'.')/%&'0+,$-. /0$1$2",. 3/41$-56 $%0.#,"15 7"/ 3",8$"156 " 3,.2.%0/1/$ 9"0.,$"1 .70. $%0.,2$756 :% 1$37" "-;,(/1/$ 7-,$7 "1 !,;1;,$"% ?;1-."#=
A s o c i a ! i a N V A " # S # Z B O R I
domeniu unde elevii pot avea succes conduce la atitudii violente ale elevilor în "coal! "i
abandon educa# ional. Grav este când elevii consider ! "coala un du"man ce trebuie învins "i
eliminat, un fel de închisoare din care vor s! evadeze, în loc s! o considere un templu al
cunoa"terii "i dezvolt!rii personale.
Astfel de direc# ii alternative sunt create de c!tre programele educa# ionale dedicate
unor subiecte sau domenii neacoperite de planurile cadru "i de curricula formal!. De"i în
tradi# ia romîneasc! aceste tipuri de programe sunt ap!rute mai recent "i nu sunt unanim
r !spândite deja acolo unde ele au fost practicate se v!d rezultate pozitive. Acest gen de
"coal! paralel! sistemului formal este acoperit de legea educa# iei na# ionale "i poate fi aplicat
în "coli, fiind îns! necesar ! instruirea profesorilor în privin# a modalit!# ilor de aplicare a
sistemului alternativ sau nonformal "i informal.
Pe de alt! parte legisla# ia secundar ! la acest moment nu este destul de bine alc!tuit!
ca s! permit! echivalarea rezultatelor elevilor din sistemele nonformale c!tre recâ"tigarea
unei pozi# ii mai bune "i în sistemul formal. Este posibil înc! ca un elev cu un stil de înv!# are
mai rar sau mai lent s! aib! rezultate extraordinare în sistem informal sau nonformal "i s! fie
repetent în sistemul formal, exemplu frecvent fiind copiii pasiona# i de IT "i dezinteresa# i de alt
obiect de studiu.
O propunere remedial! pentru acest aspect ce s-a f !cut la momentul discut!rii legii
educa# ei a fost promovarea copiilor dac! media general! este cel pu# in 6 "i elevii
performeaz! pe un anumit domeniu de studiu, f !r ! a mai trebui s! aib! note de promovare la
toate materiile de studiu. Propunerea a fost respins! în parlament de"i ar fi putut par # ial
facilita rezolvarea problemelor, f !r ! îns! a rezolva definitiv problema alternativelor de
cre"tere a competen# elor elevilor pe domenii de pasiune.
Dac! îns! alternativele nonformale ce se pot finaliza cu rezultate deosebite ca premiila concursuri, produse deosebite realizate, performan# e validate prin publica# ii sau alte tipuri
de rezultate vor fi considerate cel pu# in la fel de valoroase ca notele de promovare la diferite
materii atunci propunerea f !cut! c!tre parlament poate fi relansat! cu alt! form! "i poate
conduce la un cadru propice recuper !rii elevilor prin programe alternative. Una dintre #!rile
ce practic! acest sistem este Israel, # ara care de"i este în situa# ie conflictual! cu vecinii arabi
nu are nici un fel de violen#! în "coal!, repeten# ie sau tendin# e de abandon educativ.
-
8/17/2019 Modul1 Factori Motiva Ionali Pen Tru Elevi FINAL
13/25
C O M U N I T A T E E D U C A ! I O N A L "
!"#$%" '@ ($% )*
Florian Colceag !2010 - 2014. #$%&' ()'*&+),-' )'.')/%&'0+,$-. /0$1$2",. 3/41$-56 $%0.#,"15 7"/ 3",8$"156 " 3,.2.%0/1/$ 9"0.,$"1 .70. $%0.,2$756 :% 1$37" "-;,(/1/$ 7-,$7 "1 !,;1;,$"% ?;1-."#=
A s o c i a ! i a N V A " # S # Z B O R I
12. Inexisten!a înv"!"rii prin experiment direct #i schimb reciproc de informa!ii între
elevi
În condi# iile subfinan#!rii educa# ei pe o lung! perioad! de timp laboratoarele "colare ce
permiteau o oarecare experimentare "i înv!# area prin experiment direct nu au mai fost
suficient dotate. Era posibil s! se înlocuiasc! sistemul prin experimente virtuale f !cute pe
calculator, dar nici acest sistem nu a fost implementat. Consecin# a a fost de asemenea
demotivarea elevilor pentru înv!#!tur !, experimentul direct fiind cel care le asigura totu"i o
rat! de achizi# ie de aproximativ 75% din cuno"tin# ele predate.
Categoriile de tineri kinestezici sau senzitivi precum "i o parte dintre vizualii spa# iali,
însum!nd un total de aproximativ 80% din popula# ia "colar ! a fost afectat! în mod direct de
lipsa experimentului direct. Statisticile mondiale f !cute la capitolul dorin# ei tinerilor de
educa# ie precizeaz! c! 80% din tinerii interoga# i doresc s! înve# e prin experimentarea
direct!, programul ”learning by doing” fiind cel mai apreciat de majoritatea tinerilor din lume "i
fiind considerat ca foarte motivator pentru tineri.
Diferitele sisteme de educa# ie care se axeaz! pe experiment direct "i au fost
direc# ionate c!tre înv!# area prin experiment direct au dat "i derivate deosebite la capitolul
dezvoltare economic! permi# ând cre"terea unor economii puternice ce rezist! f !r ! probleme
la crizele actuale. '!rile care au plecat ini# ial pe sistemul educa# iei pur academice, dar au
dezvoltat "i latura aplicativ! printr-o varietate de muzee tematice, contacte cu firme "i
laboratoare de cercetare, evenimente educa# ionale ce rup monotonia pred!rii în clas!, au
reu"it de asemenea s! complementarizeze educa# ia academic! cu programe aplicative "i
drept consecin#! rezist! mai bine la criza economic! actual!.
Leg!tura direct! dintre programul ”learning by doing” "i dezvoltarea economic! esteevident! "i o politic! de ie"ire din criza economic! trebuie s! # in! seama de aceast!
conexiune implicativ! direct!. Programul înv!#!rii prin experiment direct motiveaz! tinerii nu
doar c!tre înv!# are, dar "i c!tre înv!# are specific! c!tre pia# a muncii. Acolo unde programul a
studiat tehnologii inovative, ex. Coreea de sud, tinerii antrena# i în acest program au dezvoltat
economia utilizând tehnologiile inovative.
-
8/17/2019 Modul1 Factori Motiva Ionali Pen Tru Elevi FINAL
14/25
C O M U N I T A T E E D U C A ! I O N A L "
!"#$%" 'A ($% )*
Florian Colceag !2010 - 2014. #$%&' ()'*&+),-' )'.')/%&'0+,$-. /0$1$2",. 3/41$-56 $%0.#,"15 7"/ 3",8$"156 " 3,.2.%0/1/$ 9"0.,$"1 .70. $%0.,2$756 :% 1$37" "-;,(/1/$ 7-,$7 "1 !,;1;,$"% ?;1-."#=
A s o c i a ! i a N V A " # S # Z B O R I
13. Inexisten!a dezbaterilor asupra unor probleme
Diferen# a dintre educa# ie "i manipulare este dat! de posibilitatea elevului de a avea un
punct de vedere propriu pe care s!-l poat! pune în dezbatere la clas! cu colegii "i cu
profesorii. Sistemul de înv!# are–reproducere s-a dovedit atât ineficient cât "i vicios pentru
formarea personalit!# ii, foarte demotivant pentru elevi în raport cu succesul "colar.
Problemele ce trebuie dezb!tute trebuie s! fie deschise f !r ! r !spunsuri dinainte negociate
pentru a da elevilor posibilitatea s!-"i formeze instrumente de gândire capabile s!
transcead! diferite domenii de cunoa"tere.
Rata de achizi# ie la înv!#!tur ! este direct dependent! de acest sistem motivant pentru
dezvoltarea "i mai ales afirmarea personalit!# ii tinerilor dup! cum arat! urm!toarea schem!
ob# inut! prin studii stastistice interna# ionale pe educa# ie:
Fig. 1
Discu# iile de grup "i dezbaterile au componenta afectiv-emo# ional! mai puternic!
decât lec# iile de predare–reproducere, au de asemenea componenta aplicativ! sau pe cea
volitiv! mult mai puternice prin compara# ie cu acela"i sistem, de aceea mobilizeaz! mult mai
mult atât capacitatea de analiz! a elevilor, cât "i curajul expunerii unui punct de vedere
-
8/17/2019 Modul1 Factori Motiva Ionali Pen Tru Elevi FINAL
15/25
C O M U N I T A T E E D U C A ! I O N A L "
!"#$%" '* ($% )*
Florian Colceag !2010 - 2014. #$%&' ()'*&+),-' )'.')/%&'0+,$-. /0$1$2",. 3/41$-56 $%0.#,"15 7"/ 3",8$"156 " 3,.2.%0/1/$ 9"0.,$"1 .70. $%0.,2$756 :% 1$37" "-;,(/1/$ 7-,$7 "1 !,;1;,$"% ?;1-."#=
A s o c i a ! i a N V A " # S # Z B O R I
propriu "i motiva# ia g!sirii de argumente pertinente "i validate ce-l îndeamn! spre c!ut!ri
proprii în afara cadrului îngust al curriculei oficiale.
Inexisten# a sistemului de dezbateri "i de aport propriu la cunoa"terea general! prin
valoare ad!ugat! de studii individuale conduce la trecerea c!tre total! ineficien#! a educa# iei
actuale care devine astfel superficial! "i formal! f !r ! impact pozitiv asupra elevului.
14. Inexisten!a unor idealuri înalte #i a unui sistem complex de valori pe care s"-l
promoveze #coala
Factorul motiva# ional extern ce concentreaz! energiile elevului c!tre înv!# are este
con"tiin# a c! el are ceva de f !cut în via#!, c! este important s! fac! ce are de f !cut "i c!
ac# iunile sale se subsumeaz! sub un ideal social ce conduce la o lume mai bun! "i mai
echilibrat! intern "i în raport cu mediul natural.
(coala care este furnizoare de valori complexe "i de idealuri umaniste ob# ine un
sistem de motivare extern! ce conduce la formarea de personalit!# i creative "i dinamice.
Spre deosebire de aceasta "coala ce nu promoveaz! decât oportunismul promov!rii "i
ob# inerii unei diplome conduce la formarea de personaje oportuniste "i f !r ! valori morale
sociale sau etice umane. Modelul general este prezentat mai jos:
Fig. 2
-
8/17/2019 Modul1 Factori Motiva Ionali Pen Tru Elevi FINAL
16/25
C O M U N I T A T E E D U C A ! I O N A L "
!"#$%" 'B ($% )*
Florian Colceag !2010 - 2014. #$%&' ()'*&+),-' )'.')/%&'0+,$-. /0$1$2",. 3/41$-56 $%0.#,"15 7"/ 3",8$"156 " 3,.2.%0/1/$ 9"0.,$"1 .70. $%0.,2$756 :% 1$37" "-;,(/1/$ 7-,$7 "1 !,;1;,$"% ?;1-."#=
A s o c i a ! i a N V A " # S # Z B O R I
Idealurile sunt direct legate de valorile comunitare ce reprezint! mult mai mult decât
puterea, averea "i pozi# ia social!, model promovat la acest moment "i care a condus la criza
complex! a societ!# ii române"ti "i a altor culturi din lume. Un model de valori ce poate
conduce la un orizont de idealuri sociale motivator pentru progresul elevilor ca personalitate
"i rezultate academice este prezentat mai jos:
Fig. 3
-
8/17/2019 Modul1 Factori Motiva Ionali Pen Tru Elevi FINAL
17/25
C O M U N I T A T E E D U C A ! I O N A L "
!"#$%" 'C ($% )*
Florian Colceag !2010 - 2014. #$%&' ()'*&+),-' )'.')/%&'0+,$-. /0$1$2",. 3/41$-56 $%0.#,"15 7"/ 3",8$"156 " 3,.2.%0/1/$ 9"0.,$"1 .70. $%0.,2$756 :% 1$37" "-;,(/1/$ 7-,$7 "1 !,;1;,$"% ?;1-."#=
A s o c i a ! i a N V A " # S # Z B O R I
Fig. 4
Punerea în aplicare a sistemelor de valori complexe sociale creeaz! cadrul cel mai
propice dezvolt!rii de competen# e necesare ridic!rii educa# ionale a unei #!ri "i ie"irii dincrizele curente. F!r ! aceste competen# e educa# ia este o form! de manipulare în loc s! fie o
form! de preg!tire complex! pentru lume "i via#! a tinerilor. Manipularea creeaz! îns!
aplatizare a personalit!# ii "i lips! de ini# iative ce ar putea permite g!sirea "i punerea în
practic! a solu# iilor de ie"ire din criz!.
-
8/17/2019 Modul1 Factori Motiva Ionali Pen Tru Elevi FINAL
18/25
C O M U N I T A T E E D U C A ! I O N A L "
!"#$%" 'D ($% )*
Florian Colceag !2010 - 2014. #$%&' ()'*&+),-' )'.')/%&'0+,$-. /0$1$2",. 3/41$-56 $%0.#,"15 7"/ 3",8$"156 " 3,.2.%0/1/$ 9"0.,$"1 .70. $%0.,2$756 :% 1$37" "-;,(/1/$ 7-,$7 "1 !,;1;,$"% ?;1-."#=
A s o c i a ! i a N V A " # S # Z B O R I
15. Inexisten!a unor instrumente de lucru care s" dea feedback privind problemele
de sensibilitate sau procesare asupra unui domeniu la elevi, ce determin"
abilit"!ile mentale ale acestora
Deseori elevii intuiesc diverse fenomene "i au nevoie de confirmare pentru intui# iile
avute. Confirm!rile sau corec# iile avute din partea unui profesor sunt în general factorul
declan"ator al interesului pentru un anumit domeniu. Un feedback f !cut cu r !bdare ce
permite convertirea sensibilit!# ii asupra unui domeniu în analizarea legilor ce stau la baza
fenomenului intuit este instrumentul de baz! pentru un început fructuos al unei dezvolt!ri de
abilit!# i mentale pe direc# ia modelelor de analiz! ale domeniului.
Profesionalismul se dezvolt! pe etape, de la intui# ie la observa# ie a detaliilor relevante
"i semnificative, apoi la analizarea regulilor de existen#! "i dinamic!, în final la în# elegerea
complexit!# ii fenomenelor ce caracterizeaz! un domeniu. Aceast! succesiune natural! nu
poate fi înlocuit! de o simpl! memorare de date sau de formule.
Sistemul bazat pe înv!# are-reproducere este extrem de departe de acest fenomen de
cre"tere natural! "i nu d! feedback elevilor asupra propriei lor dinamici mentale. Atunci când
un profesor are darul natural de a lucra în acest sistem bazat pe feedback plecând de la
intui# iile copiilor ace"tia au salturi evolutive extraordinare ce justific! rezultatele extraordinare
pe care le ob# in la concursuri elevii anumitor profesori.
Diferen# a dintre stilul bazat pe feedback ce nu este promovat, ci doar tolerat de
sistemul actual de educa# ie "i stilul bazat pe înv!# are reproductiv! este similar cu diferen# a
dintre sublim "i dezastru. Lipsa de formare profesional! a cadrelor didactice în aceast!
direc# ie este cea care men# ine aceast! pr !pastie. Modalit!# ile de evaluare a func# ion!rii
educa# iei men# in aceast! pr !pastie "i permit cre"terea dezastrului.
Ceea ce se m!soar ! se conduce "i se dirijeaz! este un dicton suficient de exactpentru a fi citat "i explic! acest fenomen. Dac! profesorii sunt aten# i la defectele "i lipsurile
elevilor în loc s! fie aten# i la dinamica gândirii lor atunci defectele "i lipsurile se înmul# esc iar
dinamica r !mâne întâmpl!toare "i contextual! f !r ! a deveni sistemic!.
-
8/17/2019 Modul1 Factori Motiva Ionali Pen Tru Elevi FINAL
19/25
C O M U N I T A T E E D U C A ! I O N A L "
!"#$%" 'E ($% )*
Florian Colceag !2010 - 2014. #$%&' ()'*&+),-' )'.')/%&'0+,$-. /0$1$2",. 3/41$-56 $%0.#,"15 7"/ 3",8$"156 " 3,.2.%0/1/$ 9"0.,$"1 .70. $%0.,2$756 :% 1$37" "-;,(/1/$ 7-,$7 "1 !,;1;,$"% ?;1-."#=
A s o c i a ! i a N V A " # S # Z B O R I
16. Inexisten!a unor programe alternative care s" dea ruperi de simetrie #i s" aduc"
alte puncte de vedere asupra unor subiecte
Ruperile de simetrie "i ineditul sunt instrumentele cele mai eficiente de a revitaliza ora
de curs. Dac! în con# inutul cursului nu apar rezultate inedite, fenomene inefabile pe care nu
le putem descrie cu instrumente insuficient dezvoltate, puncte de vedere noi ce arat!
c!ut!rile momentului, alternative de abordare ale subiectului, date interpretabile în mai multe
feluri, etc. atunci lec# iile nu au suficient! via#!.
Ruperile de simetrie pot fi provocate prin vizite la anumite surse de informare direct! "i
neprelucrat! unde elevii pot face observa# ii proprii, eventual pe baza unor instrumente de
observare achizi# ionate în clas! anterior vizitei. Vizitele pot fi în natur ! de exemplu, la muzee,
la laboratoare sau la locurile de munc! ale p!rin# ilor, etc. de fiecare dat! observa# iile f !cute
în timpul vizitei trebuie analizate "i concluzionate sau r !mase spre o cercetare mai avansat!
la urm!toarea vizit!. Exist! #!ri europene unde fiecare ora" mare sau mic are un num!r
impresionant de muzee tematice dedicate lec# iilor practice cu copiii.
Aceste ruperi de simetrie nu se adreseaz! reproducerii cuno"tin# elor, ci tr !irii directe a
fenomenelor ce creeaz! baza final! de compara# ie pe care se poate sprijini ulterior actul
înv!#!rii teoretice, dar "i prilejul aplic!rii directe în practic! a cuno"tin# elor teoretice
dobândite.
Pentru cuno"tin# ele academice de tip "tiin# ific necesitatea ruperilor de simetrie este
esen# ial!, aceste cuno"tin# e se fixeaz! definitiv doar prin aplicarea lor direct! practic! în
diferite proiecte "tiin# ifice executate în echipe de lucru de c!tre elevi.
La noi aceste ruperi de simetrie sunt rare din urm!toarele motive:
& Orarul nu permite scoaterea mai multor clase de la ore pentru a experimenta
ruperea de simetrie. Aceasta se datoreaz! unei împ!r # iri aleatorii a ariilor de studiice-"i pot împ!rt!"i cuno"tin# ele între ele "i a num!rului de ore alocate, ceea ce nu
permite crearea unui orar împ!r # it pe module, ex modulul "tiin# e exacte.
& Cuno"tin# ele de la diferite materii ce sunt transversale pe un anumit modul nu sunt
predate astfel încât s! fie utilizabile la alte materii "i consolidate în acela"i timp.
Aceasta se face datorit! modalit!# ii lipsite de viziune general! "i filozofie
educa# ional! în care se proiecteaz! curricula "i a obiceiului de a proiecta
cuno"tin# e nu instrumente de cunoa"tere "i analiz! a realit!# ii în curricul!.
-
8/17/2019 Modul1 Factori Motiva Ionali Pen Tru Elevi FINAL
20/25
C O M U N I T A T E E D U C A ! I O N A L "
!"#$%" )F ($% )*
Florian Colceag !2010 - 2014. #$%&' ()'*&+),-' )'.')/%&'0+,$-. /0$1$2",. 3/41$-56 $%0.#,"15 7"/ 3",8$"156 " 3,.2.%0/1/$ 9"0.,$"1 .70. $%0.,2$756 :% 1$37" "-;,(/1/$ 7-,$7 "1 !,;1;,$"% ?;1-."#=
A s o c i a ! i a N V A " # S # Z B O R I
Consecin# a final! a lipsei de profesionalism în proiectarea curriculei este crearea unor
manuale înc!rcate "i neinteresante pline de cuno"tin# e a c!ror aplicabilitate nu este imediat!
"i care din acest motiv se uit! repede chiar dac! au fost înv!# ate pentru not!.
De"i la momentul actual practicarea unui sistem ra# ional de educare este dificil! la
nivelul educa# iei formale ea este posibil! cu ajutorul programelor alternative practicabile la
orele la dispozi# ia "colii "i în programele de ”"coal! dup! "coal!” sau ”a doua "ans!” unde
pot fi testate variantele alternative de succes.
17. Inexisten!a unor alternative de programe care s" asigure ruperile de ritm de
înv"!are #i accelerare sau decelerare a acestuia în func!ie de importan!a sau
esen!ialitatea unor informa!ii
Un elev pasionat de un anumit subiect poate ajunge la un nivel de cunoa"tere
neobi"nuit de înalt ce dep!"e"te cu mult cerin# ele "colii. Cu toate acestea înc! nu exist! un
cadru legislativ coerent prin care elevul s!-"i continuie studiile pe acel domeniu de pasiune la
clasele superioare sau la universitate. La momentul actual elevul poate face doi ani într-un
an conform legii educa# iei numai dac! d! examene la toate materiile "colare pe care le
promoveaz! cu note mari din anul peste care vrea s! treac!.
'inând cont de faptul c! rata final! de achizi# ie din sistemul "colar este de doar 6% în
medie "i c! traseul profesional al fiec!rei persoane utilizeaz! doar cuno"tin# ele din câteva
domenii, legisla# ia în vigoare ce nu ofer ! posibilitatea avans!rii mai rapide a elevilor pe
domeniul lor de pasiune nu se justic!. Ideea de cultur ! general! ce este aparent generoas!
a devenit vetust! datorit! internetului unde elevii pot g!si infinit mai multe cuno"tin# e decât în
manual pe domeniile lor de pasiune "i unde pot evolua liber f !r ! constrângerile date de
sistemul educa# ional. Încercarea de limitare a op# iunilor elevilor face ca mul# i s! abandoneze "coala "i s!
treac! pe auto-instruire pe domeniul de pasiune, cel pu# in în domeniul IT unde un procent
foarte mare de speciali"ti angaja# i de marile firme nu au finalizat gimnaziul sau liceul fiind
speciali"ti autodidac# i angaja# i pentru abilt!# ile lor informatice.
De altfel cursurile de calificare "i specializare ale marilor companii tind s! capteze din
ce în ce mai mult aten# ia elevilor, ace"tia concentrându-se asupra posibilit!# ii de angajare pe
-
8/17/2019 Modul1 Factori Motiva Ionali Pen Tru Elevi FINAL
21/25
C O M U N I T A T E E D U C A ! I O N A L "
!"#$%" )' ($% )*
Florian Colceag !2010 - 2014. #$%&' ()'*&+),-' )'.')/%&'0+,$-. /0$1$2",. 3/41$-56 $%0.#,"15 7"/ 3",8$"156 " 3,.2.%0/1/$ 9"0.,$"1 .70. $%0.,2$756 :% 1$37" "-;,(/1/$ 7-,$7 "1 !,;1;,$"% ?;1-."#=
A s o c i a ! i a N V A " # S # Z B O R I
func# ie bine pl!tit! "i nu pe finalizarea ciclului de educa# ie finalizat cu diplom! de studii ce nu
acoper ! abilit!# i profesionale sau cuno"tin# e deosebite.
(i aici este necesar ! o îmbun!t!# ire a legii educa# iei în sensul flexibiliz!rii traseelor de
educare accelerat! a elevilor ce sunt pasiona# i de un anumit domeniu "i au cuno"tin# e
avansate în acel domeniu, concomitent cu introducerea sistemului de credite transferabile la
gimnaziu "i liceu "i cu promovarea în urma acumul!rii unui punctaj minimal ce poate fi
ob# inut pe utilizarea "i performarea pe domeniul de pasiune. M!sura ar putea s! remedieze
tendin# a de abandon educativ a tinerilor cu abilit!# i înalte "i cuno"tin# e deosebite diminuaând
astfel riscurile social economice ale neintegr !rii lor pe pia# a muncii "i motivându-i s! termine
"coala finalizat! cu diplom! de studii.
18. Inexisten!a problemelor deschise f "r " r "spunsuri perfecte în care elevii s"-#i
poat" aduce contribu!ia
Prin tradi# ie în sistemul educativ clasic se predau cuno"tin# e evaluabile cantitativ de
tipul datelor, numelor, comentariilor pe texte, formulelor, etc. Absurditatea acestui mod de
predare de date irelevante este total!, inclusiv formulele "tiin# ifice putând fi valorificate dac!
sunt ob# inute prin experiment "i descoperire direct! nu prin expunere. Dup! cum arat!
statisticile interna# ionale asupra achizi# iilor elevilor demonstra# ia nu poate înlocui tr !irea
fenomenologic! "i descoperirea legilor ce trebuie cunoscute la o anumit! etap!.
Pentru a se putea ajunge la progresul "i emula# ia creat! de aventura cunoa"terii "i
descoperirea de instrumente de gândire sau valori de cunoa"tere este necesar s! existe
posibilitatea feedback-ului "i dezbaterilor tematice ce pot fi apanajul programelor de
enrichment, "coal! f !r ! catalog "i a cercurilor tematice. Exist! "i în România câteva exemple
de mare succes pe acest sistem al problemelor deschise ce sunt analizate "i asupra c!rorase emit ipoteze, se schi# eaz! teorii "i care dezvolt! pasiuni reale profesionale ce duc la un
succes extraordinar din punct de vedere profesional. Din p!cate aceste cazuri sunt singulare,
cazul general înc! de pe vremea lui Creang! este "coala instrument de tâmpire a elevilor,
din acela"i motiv ca pe vremea lui Creang!, repeti# ia f !r ! ra# iune "i abuzul emo# ional asupra
elevilor din incompeten# a profesorilor "i nu doar în mediul rural ci pe tot sistemul educa# ional
prost proiectat "i gre"it administrat.
-
8/17/2019 Modul1 Factori Motiva Ionali Pen Tru Elevi FINAL
22/25
C O M U N I T A T E E D U C A ! I O N A L "
!"#$%" )) ($% )*
Florian Colceag !2010 - 2014. #$%&' ()'*&+),-' )'.')/%&'0+,$-. /0$1$2",. 3/41$-56 $%0.#,"15 7"/ 3",8$"156 " 3,.2.%0/1/$ 9"0.,$"1 .70. $%0.,2$756 :% 1$37" "-;,(/1/$ 7-,$7 "1 !,;1;,$"% ?;1-."#=
A s o c i a ! i a N V A " # S # Z B O R I
Acolo unde elevul are prilejul s! fie tratat cu considera# ie ca un partener în explorarea
universului prin probleme deschise situa# ia este complet opus!. Problemele deschise incit!
mintea "i dezvolt! inteligen# a, lipsa evalu!rilor cantitative "i a not!rii dezvolt! ini# iativa,
aten# ia asupra detaliilor calitative "i corelative dezvolt! capacit!# ile de identificare a
semnificativului "i a recunoa"terii de patern-uri, etc. toate acestea conducând la un flux
intens de informa# ii partajate "i la emula# ia necesar ! dezvolt!rii atât a personalit!# ii cât "i a
nivelului de profesionalism "i cunoa"tere din domeniul studiat.
19. Inexisten!a unui schelet de instrumente de gândire ce transced diferite domenii
în jurul c"ruia se organizeaz" curricula
O curricul! bine f !cut! trebuie s! produc! efecte pozitive în dezvoltarea
instrumentelor de gândire utilizabile de c!tre elevi pe parcursul vie# ii. Exist! concepte de
baz! ce sunt repere de gândire universal! sau local valabile "i care pot fi reg!site "i utilizate
în diferite circumstan# e "i pe diferite domenii. Astfel de instrumente de gândire sunt de
exemplu urm!toarele no# iuni: feedback, m!sur !, vector, accelerare, echilibru, sustenabilitate,
optimalitate, etc.
O curricul! organizat! în jurul acestor instrumente cu grad înalt de aplicabilitate aduce
cuno"tin# e ca suport pentru dezvoltarea capacit!# ilor de utilizare "i manevrare a
instrumentelor de gândire, ceea ce conduce la cre"terea permanent! a inteligen# ei analitice a
copiilor "i tinerilor.
Alte instrumente de gândire se adreseaz! instrumentelor intuitiv-emo# ionale "i o
curricul! orientat! în jurul acestor no# iuni antreneaz! calit!# ile "i competen# ele inerente.
Astfel de no# iuni sunt: comunicare, ata"ament sau deta"are, proprietate, libertate sau
algoritm, calitate sau cantitate, infinitate sau finitudine, emo# ie, sensibilitate, inteligen#!, haossau ordine, etc.
Instrumentele de gândire permit modelarea realit!# ii conform unor criterii bazate pe
experien# a proprie "i pe experien# a colectiv! "i eventual umanizarea conceptelor ce devin
astfel mai intuitive "i mai apropiate copiilor. La momentul actual se discut! de exemplu
despre indicatori inteligen# i, tehnologii inteligente, rela# ii inteligente, inteligen# a materiei,
inteligen# a colectiv! etc. ceea ce permite mai bine intuirea sau recunoa"terea unor
caracteristici ale fenomenelor studiate ce conduc c!tre cunoa"terea acestora.
-
8/17/2019 Modul1 Factori Motiva Ionali Pen Tru Elevi FINAL
23/25
C O M U N I T A T E E D U C A ! I O N A L "
!"#$%" )@ ($% )*
Florian Colceag !2010 - 2014. #$%&' ()'*&+),-' )'.')/%&'0+,$-. /0$1$2",. 3/41$-56 $%0.#,"15 7"/ 3",8$"156 " 3,.2.%0/1/$ 9"0.,$"1 .70. $%0.,2$756 :% 1$37" "-;,(/1/$ 7-,$7 "1 !,;1;,$"% ?;1-."#=
A s o c i a ! i a N V A " # S # Z B O R I
Termenii de referin#! sunt esen# iali în îmbog!# irea h!r # ii mentale a elevilor "i
dezvoltarea lor ca personalitate. Dac! de exemplu pe inteligen# a social! ce se dore"te s! fie
dezvoltat! apar termeni de referin#! specifici se pot determina comportamente pozitive la
tineri datorit! efectului inductiv "i al mecanismelor de copiere pe care se bazeaz! evolu# ia lor
social!. Astfel de termeni de referin#! sunt: prietenie-du"m!nie, pace-r !zboi, armonie-
dizarmonie, stabilitate-instabilitate sau criz!, toleran#!-intoleran#!, includere-respingere,
respect-dispre# , etc. ce pot fi o baz! de analiz! pentru diverse fenomene sociale. Aceste
analize pot fi conduse astfel încât s! se poat! face o asociere direct! dintre utilizarea
prioritar ! a unor concepte "i reac# iile sociale ce determin! comportamentele "i crizele sociale
sau istorice.
Exist! astfel de curricule bine alc!tuite în lume, ele sunt cump!rate de diferite #!ri "i
consecin# ele utiliz!rii acestora dup! ce au fost adaptate la cultura local! sunt extrem de
benefice pe toate direc# iile. Multe #!ri ce au acum un nivel înalt de trai sau economic în
perioad! de criz! au beneficiat de astfel de curricule care împreun! cu un sistem educa# ional
reformat "i axat pe dezvoltarea personalit!# ii "i competen$elor elevilor au reu"it s! produc!
salturi istorice "i arderi de etape remarcabile "i pozitive. Costurile unor astfel de curricule
sunt infinit mai mici decât câ"tigurile pe toate planurile de la economic sau social pân! la
ecologic, tehnologic, cultural sau individual al fiec!ruia.
Astfel de curricule sunt înalt motivante pentru elevi "i au un impact extrem de pozitiv în
via# a lor personal! sau profesional!.
20. Inexisten!a unor preocup"ri privind con!inutul h"r !ii mentale a elevilor #i
îmbog"!irea acesteia
Harta mental! a copiilor se formeaz! în jurul unor no# iuni, tradi# ii, obiceiuri sociale,taboo-uri, feti"uri, supersti# ii, valori sau rela# ii sociale caracteristice culturii locale înc! din
primii ani de via#!. Aceste elemente sunt astfel considerate axiomatice "i imuabile "i
constituie scheletul comportamental tradi# ional mo"tenit cultural.
Harta mental! se poate îns! îmbog!# i "i maleabiliza prin educa# ie bine direc# ionat!
pornit! îns! de la cunoa"terea setului de elemente de baz! mo"tenite din familie. Mintea
copiilor fiind consistent! respinge tot ceea ce este contradictoriu "i opus elementelor ini# iale
de pe harta mental!. Din acest motiv cuno"tin# ele predate trebuie s! fie rela# ionate la harta
-
8/17/2019 Modul1 Factori Motiva Ionali Pen Tru Elevi FINAL
24/25
C O M U N I T A T E E D U C A ! I O N A L "
!"#$%" )A ($% )*
Florian Colceag !2010 - 2014. #$%&' ()'*&+),-' )'.')/%&'0+,$-. /0$1$2",. 3/41$-56 $%0.#,"15 7"/ 3",8$"156 " 3,.2.%0/1/$ 9"0.,$"1 .70. $%0.,2$756 :% 1$37" "-;,(/1/$ 7-,$7 "1 !,;1;,$"% ?;1-."#=
A s o c i a ! i a N V A " # S # Z B O R I
mental! a elevilor ca s! fie absorbite, mai mult trebuie s! vin! ca solu# ii la dilemele "i
problemele specifice create de inconsisten# a h!r # ii mentale mo"tenite cultural.
Actul dezvolt!rii "i maleabiliz!rii h!r # ii mentale se poate face numai cu deplin!
sinceritate "i prin dialog direct sau dezbatere cu copiii. Grupurile culturale rezistente la
educa# ie au sisteme de valori "i no# iuni de pe harta mental! social! ce nu sunt neap!rat
compatibile cu cele predate în "coal!, de accea ele resping cel mai adesea educa# ia ca fiind
o form! de corupere "i distrugere a valorilor lor tradi# ionale.
Educa# ia ce utilizeaz! harta mental! a elevilor cere abilit!# i "i cultur ! de specialitate în
pedagogia diferen# iat!, acestea fiind în general ob# inute prin cursuri de formare continu! a
cadrelor didactice. De"i sunt costisitoare, aceste m!suri de instruire continu! ne cost! mult
mai pu# in decât ne „cost!” %i prejudiciaz! neîntegrarea grupurilor culturale sau indivizilor cu
h!r # i mentale excentrice în via# a social-economic!. Abandonul educativ urmat de cel
economic cost! statul un milion de euro de persoan! pe parcursul vie# ii acestuia, deoarece
persoana nefiind performant! pe pia# a muncii nu d! venituri la stat prin impozite ci cost!
statul prin ajutorul social, sau cheltuielile cu justi# ia, poli# ia, închisoarea, etc.
H!r # ile mentale pot fi îmbog!# ite prin programe educative adecvate situa# iilor,
modelelor culturale, individualit!# ii fiec!ruia sau nevoilor de pe pia# a muncii, consecin# ele
unor programe bine alc!tuite aplicate pe grupurile # int! fiind extrem de bune. Din acest motiv
astfel de programe de succes constituie bune practici, sunt adaptate cultural "i aplicate
pretutindeni, acolo unde exist! suficient! competen#! "i interes al autorit!# ilor din educa# ie.
21. Inexisten!a unor preocup"ri privind stilul de înv"!are al elevilor #i modul în care
stilul de predare al profesorilor poate influen!a performan!ele elevilor #i
dezvoltarea personalit"!ii acestoraStilurile de înv!# are ale elevilor au început s! fie predate la cursurile de psihologie ale
universit!# ilor, dar nu sunt înc! predate la cursurile de pedagogie. În orice caz înc! nu au
început s! fie studiate "i stilurile de predare ce se pot adapta diferitelor stiluri de înv!# are.
Totu"i începutul d! speran# e c! în curând aceste cuno"tin# e vor deveni obligatorii
pentru to# i profesorii ceea ce ar putea produce efecte pozitive directe pentru motivarea
elevilor c!tre înv!#!tur ! "i pentru flexibilizarea ofertei educa# ionale.
-
8/17/2019 Modul1 Factori Motiva Ionali Pen Tru Elevi FINAL
25/25
C O M U N I T A T E E D U C A ! I O N A L "
! $ )* ($ )*
A s o c i a ! i a N V A " # S # Z B O R I
Stilul clasic bazat pe înv!# are-reproducere este acceptabil doar pentru 20% dintre
elevi, anume secven# ialii ce utilizeaz! cu prioritate emisfera stâng!, celelalte grupe mari,
anume vizualii, kinesteticii "i senzitivii au dificult!# i enorme în "coal!, de"i în mod paradoxal
abilit!# ile lor intelectuale pot fi superioare secven# ialilor. Ei gândesc "i în consecin#!
proceseaz! în mod diferit informa# ia deoarece au alte organe de sim# prioritare ce domin!
modul "i modelul de gândire.
Astfel vizualii gândesc în imagini spre deosebire de secven# iali ce gândesc în cuvinte,
kinestezicii ce gândesc în mi"c!ri, sau senzitivii ce gândesc în st!ri de spirit "i emo# ii. Pentru
a putea transmite informa# ia cât mai accesibil! stilurilor de înv!# are ale diferitelor categorii de
elevi profesorul trebuie s! transmit! nu doar cuno"tin# e repetabile, ci "i emo# ii pozitive,
imaginea sau filmul ac# iunii, tr !irea fenomenului descris, starea de spirit indus!, etc.
Unii profesori fac aceasta în mod instinctiv, ei fac parte din grupul profesorilor de
voca# ie, ce variaz! între 6 "i 11% din totalul cadrelor didactice, al# ii sunt antrenabili prin
cuno"tin# e însu"ite, exemple ce pot fi copiate "i bune practici ce pot fi urmate pentru a ajunge
la acest nivel de performan#!. În ambele situa# ii excelen# a în predare trebuie r !spl!tit!
salarial indiferent dac! este ob# inut! din talent nativ sau prin munc! sus# inut!.
Ca "i în cazul programelor educa# ionale efortul financiar este mult mai mic decât
beneficiile pe termen mediu, acolo unde stilurile de predare sunt compatibile cu stilurile de
înv!# are ale elevilor se formeaz! oameni cu capacit!# i înalte ce sunt foarte competitivi pe
pia# a muncii. În plus tinerii cap!t! încredere în sistemul educativ pe care o transfer ! asupra
posibilit!# ilor de schimbare în bine a sistemului social-economic "i în loc s! mai plece din # ar !
r !mân s!-"i dea aportul personal la dezvoltarea economic! sustenabil! sau la
managementul "i rezolvarea crizelor existente.