modulul 23: pneumologie si nursing specific

39
Prof. Tania Bararu Şcoala Postliceală Sanitară Gr. Ghica vodă Iaşi Modulul 23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Upload: moe

Post on 23-Feb-2016

501 views

Category:

Documents


50 download

DESCRIPTION

Modulul 23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC. Prof. Tania Bararu Şcoala Postliceală Sanitară Gr. Ghica vodă Iaşi . Totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor gazoase,dintre aerul atmosferic si organism,constituie aparatul respirator . - PowerPoint PPT Presentation

TRANSCRIPT

Page 1: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Prof. Tania Bararu Şcoala Postliceală Sanitară Gr. Ghica vodă Iaşi

Modulul 23: PNEUMOLOGIE SI

NURSING SPECIFIC 

Page 2: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Structura aparatului respirator.

Totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor gazoase,dintre aerul atmosferic si organism,constituie aparatul respirator.Aparatul respirator este format din :1.Caile respiratorii alcatuite din :-cavitatea nazala-faringele-laringele-trahee-bronhii2.Plamanii :-rol principal in respiratie cu doua componente structurale şi funcţionale

Page 3: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

*A. Arborele bronsic format din cai respiratorii extra si intrapulmonare

*Bronhia principala impartiata :-La dreapta :- 3 bronhii lobare (superioara, mijlocie, inferioara)

-La stanga :- 2 bronhii lobare(superioara si inferioara)*Bronhiile lobare se divid in : -bronhii segmentare (10 segmente dreptul,9 segmente stangul)*Bronhii interlobulare din care se formeaza :bronhiolele terminale cu :

- bronhiolele respiratorii continuate cu : - canalele alveolare ,cu peretii dilatati sub forma de saci alveolari deschise in alveole pulmonare

Page 4: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Arborele bronşic

Page 5: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

B.Plamanul acoperit de pleure, este constituit din urmatoarele unitati anatomice si functionale :- lobi,segmente,lobuli si acini pulmonari. a.Lobii - sunt unitati morfologice mari,delimitate prin scizuri ;-independenti structural,functional,patologic ; b.Segmente delimitate imperfect de septuri conjunctive ; c.Lobulul - ramificatii ale bronhioleleor ; forma piramidala cu baza catre suprafata externa a plamanului, constituit din ramificatii ale bronhiolelor si vase de sange,inconjurate de tesut conjunctiv. d.Acinii pulmonari formati din :bronhiola respiratorie,canale alveolare,alveole pulmonare ; Acinul pulmonar constituie unitatea structurala si functionala a lobulului pulmonar

*Capacitatea plămânului: volumul de aer pe care îl conţine este de 4500-5000 cm3.

Page 6: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Alveolele pulmonare - suprafata de schimb a plamanului. -peretele alveolar format dintr-un epiteliu alveolar,unistratificat asezat pe o membrana bazala si tesut conjunctiv bogat in fibre elastice,in care se gaseste o retea de capilare provenite din ramurile terminale ale arterei pulmonare.Epiteliul alveolar si membrana bazala a alveolei, impreuna cu membrana bazala a capilarului si endoteliul capilar,constituie membrana alveolo-capilara, prin care se face schimbul de gaze. Suprafata epiteliului alveolar este acoperita cu o lama fina de lichid – surfactant. Distrugerea peretilor alveolari determina emfizemul.Vascularizatia dubla1.functionala- mica circulatie-asigura schimburile gazoase 2.nutritiva- marea circulatie,asigurata de arterele si venele bronsice

Page 7: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Pleura

- Foiţă seroasă ce înveleşte plămânii - Uşurează mişcările plamânilor prin alunecarePleura este alcatuită din doua foite :1.viscerala ,acopera plamanii patrunzand si in scizuri,2.parietela,captuseste peretii cutiei toracice.

Între cele doua pleure, exista o cavitate închisă - cavitatea pleurală, care în mod normal este virtuala şi care contine o cantitate infima de lichid, care favorizeaza alunecarea. În conditiile patologice, cavitatea pleurala poate deveni reala, putând fi umpluta cu:

- puroi (pleurezie);- sange (hemotorax);- aer (pneumotorax). Cand cantitatea de lichid sau aer este mare, plamanul respectiv apare turtit spre hil (colabat) şi funcţia respiratorie este nula.

Page 8: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Mediastinul

Toracele este impartit, din punct de vedere topografic:- intr-o regiune mediana - mediastin;- 2 regiuni laterale – pleuro-pulmonare. Mediastinul reprezinta regiunea mediana care desparte cele doua regiuni pleuro-pulmonare. Corespunde - in sens antero-posterior spatiului dintre stern si coloana vertebrala;- in sens supero-inferior, orificiului superior al toracelui si

diafragmului.- contine organe apartinand aparatului respirator, cardio-vascular si digestiv, dar trebuie privit ca o unitate, datorita relatiilor stranse intre aceste organe prevenind simptomatologia comuna a acestora in cursul unor boli. Regiunile pleuro-pulmonare sunt dispuse de o parte si de alta a mediastinului şi conţin plămânul şi pleura respectiva

Page 9: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Anatomia aparatului respirator Plâmanii stau pe diafragma, un muschi în

forma de cupola care separa toracele de abdomen,si sunt inconjurati de o ‘’camera’’ = cutia toracica, formata din coaste, stern si coloana vertebrala.Sunt organe moi,

spongioase,care contin cam 300

milioane de saci de aer numiti

alveole, la nivelul carora are loc

schimbul de gaze.

Page 10: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Noţiuni de fiziologie

Respiratia reprezinta un proces vital in care au loc aportul de O2 la tesuturi si eliminarea CO2 ca rezultat al metabolismului.

Schimburile gazoase la nivelul plamanului se realizeaza datorita succesiunii ritmice a doua procese: inspiratia si expiratia. 1. Inspiratia - proces activ, realizat prin efort muscular, când aerul patrunde în plămâni încărcat cu O2. Principalii muschi inspiratori sunt:- muschii intercostali;- muschii supracostali;- diafragma. actiunea muschilor cusca toracica mareste volumul scaderea presiunii aerului in plamani, fata de cea atmosferica. 2. Expiratia reprezinta un proces pasiv, prin care se elimina aerul din plamani, incarcat cu CO2. In timpul expiratiei, cutia toracica revine pasiv la dimensiunile avute anterior. Tipuri de respiratie: Tip costal superior – intalnit la femeie, cand cutia toracica se dilata antero-posterior; Tip costal inferior – intalnit la barbat, cand cutia toracica se dilata transversal; Tip abdominal – intalnit la copii si batrani, cand dilatarea este mai mult verticala.

Page 11: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Noţiuni de fiziologie

Volumele respiratorii. In timpul celor doua miscari in plamani sunt vehiculate o serie de volume respiratorii: - la o inspiratie normala este introdus un volum de 500 cm3 de aer (volum inspirator curent) – V.I.C.; - la o inspiratie fortata este introdus inca 1500 cm3 de aer (volum inspirator de rezerva) – V.I.R.; - la o expiratie fortata este expulzat 1500 cm3 de aer (volum expirator de rezerva) – V.E.R.; - capacitatea vitala - C.V/CP reprezintă volumul maxim de aer care poate fi eliminat din plamâni printr-o expiratie maximă după o inspiraţie maximă şi reprezintă suma a trei volume - 3500 cm3 de aer, masurata cu un aparat numit spirometru. C.P. este o cifra aproximativa si difera de la un individ la altul, fiind influentata de efortul fizic.

Page 12: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Principalele afectiuni respiratorii

-bronsite, -pneumonii,- BPOC, -astm bronsic, -TBC, -pneumotorax, -cancer pulmonar

Page 13: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

NURSING ÎN AFECŢIUNI RESPIRATORII

Page 14: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

• Studiul semnelor clinice• Trei categorii de semne clinice(manifestări de

urgenţă) - semne generale: febră, astenie, oboseală - semne funcţionale: relevate de pacient la interogatoriu- dispnee - semne fizice: descoperite la inspecţia pacientului – deformarea toracelui Asistentul trebuie să fie capabil să observe aceste semne şi să aprecieze caracterul lor de urgenţă

MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ Semiologie în pneumologie

Page 15: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

• Tusea• Expectoraţia• Hemoptizia• Dispneea• Cianoza• Durerea toracică(junghiul)

MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ ÎN AFECŢIUNI ALE SISTEMULUI

RESPIRATOR

Page 16: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

- alterarea vocii, - alterarea schimburilor respiratorii dispnee,

- obstructia cailor aeriene,- comunicare ineficace,- durere, - alterarea echilibrului termic hipertermie, - alterarea apetitului- alterarea somnului- vulnerabilitate, - risc de accidente, - risc de complicatii - risc de infectii 

Probleme de

dependenta

Page 17: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

TUSEA

• este un act reflex sau voluntar determinat de excitanţi fizici, chimici, inflamatori având ca rezultat eliminarea violentă şi sonoră a secreţiilor patologice sau a corpilor străini din căile respiratorii şi permeabilizarea acestora.

• este controlată de centrul respirator, declanşată de factorii iritanţi ce ajung pe mucoasa tractului respirator; are rolul de curăţare a mucoasei.

Page 18: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Tusea

După caracter tusea poate fi:• neproductivă (uscată) în infecţii ale căilor

respiratorii superioare, în pleurită şi în primele faze ale tuberculozei pulmonare;

• productivă (umedă) cu expectoraţie în infecţii ale căilor respiratorii inferioare (bronşite acute şi cronice, în pneumonii, supuraţii pulmonare);apare la schimbarea poziţiei corpului

• tuse surda• lătrătoare – consecinta unor compresiuni

traheobronsice determinate de adenopatii• tuse bitonală – in cazul paraliziei corzilor

vocale • tuse convulsivă • tuse iritativă – la fumători sau în

complicatiile cardiovasculare

Page 19: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Tusea

• tuse cavernoasă – în cavernele tuberculoase

• diferă ca frecvenţă şi mod de apariţie (matinală, vesperală, în anumite poziţii);

• poate duce la epuizarea bolnavului şi la perturbarea somnului;

• în accese violente poate fi însoţită de vărsături (tuse emetizantă);

• în unele situaţii e necesară provocarea tusei pentru facilitarea eliminării secreţiilor.

Page 20: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Intervenţii nursing

• Tusea uscată trebuie combătută: prin educaţie privind evitarea fumatului, a deschiderii gurii în inspir, a aerului uscat sau prea cald.

• În caz de tuse productivă asistenta încurajează tusea şi colectarea sputei pentru a se putea aprecia aspectul, cantitatea şi pentru a se recolta probe de laborator.

Page 21: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Hemoptizia

- este dominantă în unele afectiuni respiratorii, reprezentânt eliminarea de sânge roşu, aerat, proaspat, provenit din căile aeriene, în urma unui efort de tuse prin expectoraţie .

- - este o urgenţă ce impune un diagnostic etiologic în vederea elaborării unei conduite adecvate

- Cauzele sunt reprezentate de:* Cancer bronhopulmonar* Pneumonii bacteriene( cu staphilococus aureus

şi pseudomonas aeruginosa sau virale)* TBC pulmonară* Bronşiectazii suprainfectate* Micoze pulmonare(cu aspergillus spp)* Hipertensiune venoasă pulmonară( stenoză

mitrală, TEP)

Page 22: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Hemoptizia

- sângele este roşu, aerat, puţin coagulabil(rămîne lichid), cu pH alcalin- se poate repeta cu frecvenţă variabilă şi uneori de mai multe ori pe zi- spre sfârşit cantitatea şi frecvenţa diminuă, iar sângele devine

negricios, reprezentând reziduul bronşicVolumul poate fi :- Masiv > 250-500 ml/ zi se descrie hemoptizia

fudroaianta(fr. Foudre= fulger) sau cataclismică de volum mare(>500 ml), produsă rapid care prin inundaţie bronşică şi şoc hemoragic duce la exitus

- non-masiv < 200ml/ zi : medie= 150-250 ml; mica= 50-150 ml; minima=ml formă particulară este sputa hemoptoică (sangvinolentă, hemoptizia minimă) caracterizată prin prezenţa de striuri sangvine în materialul expectorat

Page 23: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Hemoptizia

*Este un semn clinic ce determină apariţia anxietăţii atât la pacient cât şi la anturaj şi medic – supraevaluarea volumului

*Este necesar cuantificarea corectă a acesteia şi se impune colectarea sputei intr-un recipient gradat

Semne premoitorii - Senzaţie de căldură- Cefalee- Ameţeli- Dispnee- Senzaţie de tensiune toracică insotita de teama- Senzaţie de iritaţie(gâdilitură) laringiană- Gust usor metalic, sarat

Page 24: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Semne şi simptome asociate

*Paloare facială, transpiraţii reci, dispneea cu tahipnee, tahicardia şi anxietatea, lipotimie, hipotensiune

*Febra/subfebrilitatea sugerează etiologie infecţioasă, cancer bronhopulmonar, TEP

*Durerea toracică unilaterală însoţeşte hemoptizia din TEP şi uneori cancer bronhopulmonar

*Asocierea, la femei, cu menstra, reprezintă hemoptizia catamenială(gr,katamenios=lunar) sau vicariantă(lat., cicarius= substitut, înlocuitor), semn al endometriozei pulmonare.

*Trebuie diferenţiată de - epistaxis posterior- Stomato-gingivoragii- Pseudo-hemoptizia – sângele provine de la nivelul căilor respiratorii

supra-glotice(nu este tuse)- Hematemeză- eliminare fără tuse, prin vărsătură, sângele este neaerat,

negru(în zaţ de cafea), cu ph acid, amestecat cu mucus filat, alimente şi coagulează rapid

- Hemoptizia factitia- simulată – leziuni ale limbii, mucoasei jugale

Page 25: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Hemoptizia - conduita terapeutica imediata

Gesturi utile immediate- Pacientul cu hemoptizie confirmată se internează obligatoriu în spital!- aprecierea corecta a cantitatii de sange- semne clinice de detresa respiratorie - care

sugereaza gravitatea-insuficienta respiratorie acuta.

- cercetarea semnelor clinice de anemie acuta (paloare, hTA, puls slab, filiform)

- semne de soc hemodinamic - in Hemoptizii masive.

Page 26: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Conduita imediata repaus absolut la pat, in pozitie semi-sezanda, daca este

posibil pe partea leziunii; repaus vocal absolut. in primele ore sau zile, alimentatie formata exclusiv din

lichide reci (compot, sirop, limonada, lapte); punga cu gheata pe hemitoracele presupus bolnav sau pe

stern. calmarea bolnavului si pe cei din anturajul acestuia, manevrarea bolnavului cu blandete; sa-i asigure izolarea, semiobscuritatea, aerisirea,

temperatura moderata (16°); sa recomande bolnavului sa nu tuseasca, sa inspire lent si

profund; sa-i curete gura de cheaguri.

Page 27: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Hemoptizii-conduita/tratament

Internare obligatoriu! - in Hemoptizii mari

-repaus la pat-punga cu gheata-inventarierea cauzelor- ORL,

hematologice, cardiovasculare,

respiratorii- endoscopia bronsica.

Page 28: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Hemoptizii-conduita/tratament

-oxigenoterapie 2-4 l/min.-eliberarea cailor respiratorii-cale de abord venos cu acces permanent-umplere vasculara pt.corectia hemodinamica-vasoconstrictoare-vasopresina,sandostatin-hemostatice i.v./i.m-trat.chirurgical-embolizare arteriala

bronsica,ligatura.

Page 29: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Expectoraţia

– cantittate, aspect- reprezinta ceea ce se elimina din teritoriul alveolo-bronho-traheal prin actul tusei.rezultatul expectoratiei este „sputa”.Sputa contine secretia diferitelor glande seroase si mucoase exudat inflamator, transudat din capilarele pulmonare si alveolare sange,eventual corpi straini- prezinta caracteristici diferite, examenul macroscopic si

de laborator - ofera informatii referitoare la diagnostic si etiologie. - reprezinta un produs patologic periculos pentru propagarea infectiei

Page 30: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Dispneea

- definita ca respiratie dificila ( cu efort); respiratie constientizata ca anormala, determinand o situatie de disconfort. In caz de dispnee apar modificari de frecventa, amplitudine si regualritate ce se coreleaza cu travaliu ventilator crescut.*este consecinta scaderii aportului de oxigen si cresterii CO 2,

comprimarii organelor mediastinale si obstructiei cailor respiratorii. - Difera in functie de timpul respirator afectat (inspiratorie,

expiratorie), ritmul respiratiei, circumstante de aparitie - efort sau repaus; paroxistica .

- Frecvent sugereaza o afectiune respiratorie.- Poate fi insotita de tiraj, cornaj, wheezing,batai ale aripilor nazale,

turgescenta jugularelor. - Determina anxietatea pacientului, intoleranta la efort, ortopnee.

Page 31: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Tipuri de dispnee

1. Dispnee de efort şi de repaus-- evoluează conszant în timp, de la eforturi mari la eforturi

din ce în ce mai mici(dispneea de efort)- dispneea de repaus, prezenta in stadii avansate ale dispneei de

efort, si cea care apare acut in repaus, 2. Dispneea paroxistică - este tot dispnee de repaus- este repetitiva. Prototip in acest caz este astmul bronsic.Mijlocul de masurare al dispneei se refera la cea de efort, in functie de gradul de efort la care apare si are 4 stadii (efort mare, mediu, mic si repaus)

Page 32: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Tipuri de dispnee

Clinic dispneea poate fi cu :Ortopnee - cand se amelioreaza in pozitie sezandaPlatipnee - cand se amelioreaza in pozitie culcata (este inversul ortopneei). Se intalneste in deficit muscular abdominalTrepopnee - cand se amelioreaza intr-o anumita pozitie laterala. Este legata de modificari intre circulatie si respiratie

Page 33: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Caracteristici ale dispneei : - se realizeaza un efort inspirator mare, ceea ce duce la cresterea

duratei inspirului, avand 2 consecinte : - zgomot prelungit al inspirului, care se numeste cornaj

sau stridor daca este la nivelul laringelui - deprimare a structurilor suprasternale, intercostale, si zonei substernale, care se explica prin discrepanta dintre forta aplicata pentru intrarea aerului, si posibilitatile de dilatare a plamanului in conditiile afluxului de aer (tiraj) Legat de bronhiile principale, in inspir apare un "wheezing" (suierat) datorita obstructiei lor. Aceasta dispnee are frecventa joasa (10-12 / minut) si se numeste bradipnee inspiratorie cu cornaj si tiraj

Page 34: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Durerea toracică

- difera ca localizare, intensitate si mod de aparitie, in functie de: regiunea afectata (schelet toracic, pleura, parenchim pulmonar); intinderea leziunilor

- Nu exprima intotdeauna o afectiune la nivelul aparatului respirator

- Creaza disconfort, perturba somnul pacientului, limiteaza miscarile

Page 35: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Cianoza

- Coloraţia albăstruie a tegumentelor cauzată de scăderea aportului de oxigen cu creşterea CO2 în sânge- Este însoţită de tahicardie, confuzie, transpiraţii abundente, cefalee, agitaţie,acidoză

Page 36: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Investigaţii specifice aparatului respirator

1. INVESTIGAREA IMAGISTICĂ A APARATULUI RESPIRATOR:

- Radiografia toracică / Radioscopiile toracice- Explorări radiologice cu substanţe de contrast: bronhografii (contrast radioopac iodat: lipiodol), fistulografii;- Explorarea CT toracică- RMN- Explorare (cu izotopi radioactivi) scintigrafică: scintigrafie pulmonară de perfuzie; scintigrafie pulmonară de ventilaţie

Page 37: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Investigaţii specifice aparatului respirator

1. EXPLORAREA FUNCŢIONALĂ RESPIRATORIE

- Spirometrie- Spirografie- Analiza gazelor- Teste farmacodinamice: test bronhoconstrictor, test bronhodilatator* Tehnicile spirografice:

* Scop: Determinarea funcţiei ventilatorii pulmonare.

* Utile în diagnosticul tipului de tulburare ventilatorie:

- Obstructiva;

- Restrictivă;

- Mixtă;* Utile în diagnosticul caracterului reversibil/ireversibil terapeutic al

tulburării ventilatorii; *Utile în evaluarea progresivitătii bolilor cronice respiratorii

Page 38: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Investigaţii specifice aparatului respirator

3. EXAMINARI DE LABORATOR Examenul sputei si al aspiraţiei bronsice:- Examen citologic: celularitate suspectă; eozinofile- Examen bacteriologic : direct (coloraţie Gram şi Ziehl-Nilsen) ;

culturi( floră banală, bacil Koch) Examenul lichidului pleural- exudat sau transudat Examene de sânge Examen de urină

4.TESTE CUTANATE- Intradermoreactia la tuberculina5. EXAMINARI ENDOSCOPICE - Fibrobronhoscopia  

Page 39: Modulul  23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Etapele procesului de îngrijire

1.Culegere de date prin: - interviu, - observatie clinica, - cercetare documente medicale, - discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii.2. Analiza si sinteza informatiilor:- Manifestari de independenta/dependenta- Surse de dificultate3. Probleme de dependenta formularea diagnosticului de ingrijire 4. Elaborarea planului de ingrijire- Stabilirea obiectivelor si prioritatilor de ingrijire- Interventii: delegate si autonome5. Evaluarea