moneda

11
ABORDARI ALE MONEDEI -Exista 3 abordari in literatura de specialitate ,in functie de care se poate defini moneda: abordarea functionala –ce face Moneda? Abordarea conceptuala – ce este moneda? Abordarea formala-ofera o viziune concreata; ABORDAREA FUNCTIONALA -explica functiile monedei Functia de etalon al valorii; Functia de úntate de cont; Functia de mijloc de plata (schimb); Functia de rezerva a valorii; Functia de standard al platilor viitoare ; Moneda trebuie analizata in contextul economiilor monetare,in care la baza tuturor tranzactiilor se afla moneda;Marfa contra Bani Exista inca barterul sau trocul(schimbul bunurilor in natura),in care tranzactiile sunt de tipul: Marfa contra Marfa Functia de etalon al valorii –permite evaluarea bunurilor si serviciilor in termeni monetari si realizarea de comparatii prin intermediul preturilor; -este importanta puterea de cumparare a monedei, respectiv raportul invers al preturilor ; Functia de unitate de cont -permite realizarea de comparatii in timpsi cuantificarea valorii adaugate in cadrul activitatii economice; Aceasta functie nu este legata de existenta fizica a monedei (exemple:moneda DST,moneda ECU );

Upload: corina-grasu

Post on 11-Nov-2015

11 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

Abordari ale monedei, clasificare, masa monetara

TRANSCRIPT

CURS 2

ABORDARI ALE MONEDEI -Exista 3 abordari in literatura de specialitate ,in functie de care se poate defini moneda:

abordarea functionala ce face Moneda? Abordarea conceptuala ce este moneda?

Abordarea formala-ofera o viziune concreata;

ABORDAREA FUNCTIONALA

-explica functiile monedei

Functia de etalon al valorii;

Functia de ntate de cont;

Functia de mijloc de plata (schimb);

Functia de rezerva a valorii;

Functia de standard al platilor viitoare ;

Moneda trebuie analizata in contextul economiilor monetare,in care la baza tuturor tranzactiilor se afla moneda;Marfa contra Bani

Exista inca barterul sau trocul(schimbul bunurilor in natura),in care tranzactiile sunt de tipul:

Marfa contra Marfa

Functia de etalon al valorii permite evaluarea bunurilor si serviciilor in termeni monetari si realizarea de comparatii prin intermediul preturilor;

-este importanta puterea de cumparare a monedei, respectiv raportul invers al preturilor ;

Functia de unitate de cont -permite realizarea de comparatii in timpsi cuantificarea valorii adaugate in cadrul activitatii economice; Aceasta functie nu este legata de existenta fizica a monedei (exemple:moneda DST,moneda ECU );

Functia de mijloc de plata si schimb

Conduce la disocierea schimbului de marfa contra marfa in 2 operatiuni distincte;

o operatiune de vanzare si o operatiune de cumparare. M- B; si B-M; Pentru ca un bun sa fie acceptat ca mijloc de plata este necesara increderea utilizatorilor si larga acceptare a acestora;

Functia de mijloc de tezaurizare (rezerva a averii)

-inclinatia spre economiosire a populatiei cat si agentilor economice conduce la rezerve de valoare ;

preferinta populatiei si a agentilor economici pentru moneda ,ca si modalitate de conservare a averii ,trebuie analizata in corelatie cu alte tipuri de active financiare si reale din economie;

activele reale(cladiri si terenuri);activele financiare (actiuni,obligatiuni,alte tipuri de titluri,depozite bancare),aur,tablouri,bijuterii,constituie alternative la rezervele de moneda.

Principalul avantaj al monedei este lichiditatea sporita;

Optiunea pentru moneda ca rezerva a valorii fluctueaza in timp,in perioade de inflatie;

Functia de moneda in contractele la termen

-dezvoltarea contractelor la termen a generat o noua functie a monedei,anume de exprimare in prezent a valorii unui contract a carui executare se va realiza la un termen viitor.

ABORDAREA CONCEPTUALA ce este moneda? Moneda este un bun economic?

Moneda este un activ?

Moneda este o institutie?

MONEDA CA BUN;

-atunci cand un anumit bun din economie indeplineste numai functii monetare ,atunci acesta este bun specific;

-daca se utilizeaza si pentru consum,se numeste bun marfa;(metalele pretioase);

-moneda ca bun material sau ca bun dematerializat

-moneda poate avea atat forma materiala cat si forma scripturala);

-moneda poate fi bun public(prin functia de nitate de cont),dar

poate fi si bun privat(prin functia de mijloc de schimb);

MONEDA CA ACTIV

pentru ca indeplineste functia de rezerva si intra in patrimoniul agentilor economici si al populatiei; deseori,moneda este luata in considerare la constituirea portofoliilor de active si in arbitrajul intre active monetare si nemonetare; MONEDA CA INSTITUTIE

-moneda este legata de piata;aceasta semnifica faptul ca utilizatorii de moneda adopta moneda in functie de propriile interese,fara un acord prealabil si fara constrangeri legislative. ABORDAREA FORMALA formele monedei

Diferite criterii de clasificare:

1. Moneda materiala si moneda scripturala;

-moneda materiala :

moneda metalica si de hartie;

moneda metalica-la inceput din metale obisnuite ,apoi din metale pretioase;-moneda de hartie-bancnotele ,certificatele de depozit,etc.

Banca Suediei a emis prima varianta de bancnota ;

2. Moneda creata de agentii economici,moneda creata de banci si cea creata de banca centrala; 3.Moneda convertibila si moneda neconvertibila

convertibilitatea metalica si valutara;

4.Moneda cu valoare intrinseca si moneda fiduciara ;

5.Moneda legala,oficila si moneda facultativa;

Caracteristici ale monedei:

-acceptabilitatea;

-lichiditatea ;

-stabilitatea ;

-legalitatea;

-transportabilitatea ; posibilitatea de transportare ;

-divizibilitatea;

- recunoasterea cu usurinta

MONEDA SI MASA MONETARA MONEDA ca stoc la nivelul unei economii =Masa monetara= reprezinta cantitatea totala de bani din economie.

Moneda reprezinta datorii ale sistemului bancar fata de sistemul nebancar;

-Moneda reprezinta creante ale sistemului nebancar fata de sistemul bancar;

Masa monetara =un indicator care se cuantifica pe baza bilanturilor utilizatorilor de moneda (bancari si nebancari);

Pentru masurarea cantitatii de bani din economie se folosesc agregatele monetare;

Acestea reprezinta diferite masuri ale cantitatii de bani din economie,respectiv,o structurare a elementelor masei monetare in functie de lichiditatea lor.

Agregatul reprezentativ al msei monetare este M3,folosit de BCE si statele membre ale UE,inclusiv Romania din anul 2007.

STRUCTURA MASEI MONETARE

Agregatul M1 numerar in circulatie(monede si bancnote in circulatie);sau moneda fiduciara numerarul aflat in casieriile institutiilor financiar monetare(BANCI,si alte instit financiare ) nu este inclus in aceasta categorie;

depozite overnight ,care se pot converti imediat in numerar,depozite la vedere,conturi curente;

Agregatul M2= Agregatul M1 plus depozite cu durata initiala de pana la 2 ani inclusiv;

depozite cu preaviz mai mic sau egal cu 3 luni;

Agregatul M3 =Agregatul M2 plus imprumuturi din operatiuni repo(acorduri deimprumut intre banca centrala si bancile din sistem); unitati ale fondurilor de piata monetara;

titluri de valoare negociabile cu maturitatea de pana la 2 ani(certificate de depozit);

BAZA MONETARA=este formata din elemente care pot fi controlate de banca centrala prin instrumentele de politica monetara;

Baza monetara=numerar in circulatie+numerar in casieriile Institutiilor financiare monetare+conturi si depozite ale bancilor la Banca Centrala;

Valoarea Bazei Monetare se obtine prin insumarea numerarului cu sumele aflate in conturile bancilor la banca centrala ;

INDICATORI AI MASEI MONETARE

-Gradul de monetizare al economiei reprezinta raportul dintre baza monetara M3 si PIB; -arata care este gradul de alimentare al economiei moneda(cat de monetizata este economia);

Viteza de rotatia a monedei este raportul dintre PIB si un agregat monetar (M1,sau M2,sau M3);

Cu cat agregatul este mai larg,mai cuprinzator,cu atat viteza de rotatie este mai mica;

Multiplicatorul monetar sau al bazei monetare

-reprezinta raportul dintre agregatul M1,sau M2 sau M3 si Baza monetara;

-arata cu cat se modifica masa monetara daca baza monetara s-a modificat cu o unitate ;

Influenta modificarii masi monetare asupra altor variabile

Teoria cantitativa a banilor;

MxV=PxY

Ecuatia schimburilor (Irving Fisher)

M=masa monetara; P =nivelul preturilor; v=viteza de rotatie a banilor; Y=volumul de bunuri si servicii tranzactionate intr o economie (masurat prin PIB real;

Conform teoriei cantitative,modificarea preturilor se datoreaza modificarii masei monetare.

Conform viziunii monetaristilor(M.Friedman, A. Schwartz), ritmul de crestere al masei monetare determina rata inflatiei din economie ;

atunci cand ritmul de crestere al masei monetare se amplifica, se va inregistra cresterea ratei inflatiei;daca ritmul de cresere al masei monetare scade,atunci,se va diminua si inflatia.

Teoria neo keynesista sustine ca moneda nu nu influenteaza inflatia si nici politica monetara;

Bancile centrale se preocupa ,in primul rand de rata de dobanda si cursul de schimb, si ulterior masa monetara se regleaza.

Banca Centrala Europeana sustine ca modificarea cantitatii de bani din economie se reflecta pe termen lung in evolutia preturilor ,dar nu si in evolutia unor variabile reale ,precum PIB sau rata somajului;

Obiectivul BCE este sa mentina rata inflatiei in jur de 2% ;in conditiile unei modificari a masei monetare de 4,5%.(reflectata in agregatul monetar M3);

CORELATIA DINTRE Inflatie si masa monetara -in opinia guvernatorului BNR MUGUR ISARESCU Dac creti masa monetar nu nseamn c neaprat creti inflaia; Relaia dintre masa monetar i inflaie este una pe termen lung, o relaie istoric pe care nu o neag nimeni.

n mod categoric, inflaia este monetar, dar a spune c este numai monetar este echivalent cu a spune c un mpucat este un fenomen balistic

Potrivit acestuia, de multe ori relaia dintre creterea masei monetare i inflaie este crete masa monetar, crete inflaia.

ntre inflaie i masa monetar intr cel puin dou variabile, anume viteza de circulaie a banilor i cantitatea de bunuri produs i schimbat.

Matematic pot spune aa: crete masa monetar i cresc preurile, fie crete producia.

De aici simplificarea: creti masa moentar, ca s creti producia. Istoria ne-a artat c, de regul, dac creti masa monetar nu prea creti producia, a mai afirmat guvernatorul BNR.

cretere a masei monetare se duce mai degrab n preuri.

De asemenea, nu tii cum evolueaz viteza de circulaie a banilor. A neglija viteza de circulaie a banilor nseamn s negi un fenomen care apare frecvent dup o perioad de inflaie.

Se numete remonetizare;

Pe de alt parte, banca central are o rezerv substanial de bani tiprii, de cteva zeci de procente din masa monetar.

Nu nseamn c numerarul respectiv creeaz inflaie, sperm s nu fie folosit. Este un stoc indispensabil pentru funcionarea sistemului de pli

Stocul este necesar pentru momente de panic bancar, precum cele din anii 90-2000.

O panic bancar se trateaz cu muni de bani vizibili.

panic iraional, moment pe care l-am trit de cteva ori,

ultima dat n 2000, i niciodat n-a fost tratat cu sfaturi.

La ghieu, unde sunt mai muli care vor s i retrag banii, s ii o predic despre ct de periculoas este tiparnia de bani ar crete cererea de numerar, a spus guvernatorul bncii centrale Procesul de multiplicare al banilor din economie ;

se realizeaza pornind de la urmatorul rationament; pe baza unui depozit initial,D,bancile acorda credita ,care se vor regasi sub forma de depozite in bilantul altor banci din sistemul bancar;

Formula este :

m=D/rRMO+n- rRMO x n;

in care: D=depozit initial creat in economie;

r RMO= rata rezervei m minime obligatorii;

n=preferinta pentru numerar a utilizatorilor;

CONTRAPARTIDELE MASEI MONETARE

Stocul de moneda aflata la utilizatorii bancari siu nebancari se regaseste in pasivul bancilor comerciale si la bancii centrale.

Contrapartida contabila aelementelor de pasib este activul bilantier;

Astfel,contrapartidele masei monetare sunt elementele din activul bilantului bancii centrale;

Gruparea elementelor bilantiere conduce la distinctia intre Contrapartida externa si contrapartida Interna.

Contrapartida externa =aur,devize-titluri exprimate in moneda straina,valute.

Orice modificare in aceasta contrapartida determina modificari ale masei monetare; Contrapartida interna=credite de refinantare acordate bancilor si credite guvernamentale;

Acordarea de credite guvernamentale presupune creatie monetara si majorarea bazei monetare.

BAZA MONETARA decembrie 2014

Numerar n casieriile institutiilor de credit =6 431,4mil

Numerar n circulatie =39 906,0 mil lei

Cont curent al institutiilor de credit =22 015,0

Baza monetar = 68 352,5 mil lei