monedasi credit (temele)

Author: irishka-brd

Post on 07-Jul-2018

221 views

Category:

Documents


0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • 8/18/2019 Monedasi Credit (Temele)

    1/28

    www.clopotel.roCURSUL NR. 1

    Moneda: concept , evoluţie , funcţii.Puterea de cumpărare şi claificarea emnelor monetare.

    !. Moneda : concept , evoluţie , funcţii

     Definiţia monedei : moneda poate fi definită astfel :a) Etalon al valorii , instrument de plată , mijloc de tezaurizare.

     b) Ansamblul mijloacelor de plată direct utilizabile pentru a efectua plăţi de bunuri şi serviciic) Ansamblul de active (creanţe) acceptate pretutindeni, de toţi, ntotdeauna pentru a re!la datoriile!enerate prin sc"imbul de mărfuri şi#sau servicii.

     Evoluţia monedei : se nre!istrează de la e!ipteni ncoace o tendinţă de devalorizare a monedei(moneda etalon n E!ipt era capul de vită). A fost necesară o evoluţie a monedei (la caldeni moneda eraunitatea de timp, n $ruc moneda era spicul de orez).

    Caracteristica monedei  : %a spart& trocul. Apare o monedă marfă care se situează ntre celedouă interfeţe ale trocului .'oneda are următoarele avantaje: este conservabilă, divizibilă, conferă

    ncredere, are o valoare de ntrebuinţare.reptat se ajun!e la moneda metalică (metale preţioase ntre care se stabileşte un raport desc"imb de :* ).

    $lterior baterea monedei a căpătat caracter de privile!iu a statului şi a devenit o prero!ativă pecare o e+ercita n e+clusivitate or!anul statal.

    Evoluţia monedei continuă prin apariţia monedei fiduciare (bancnota). ancnota a putut fiintrodusa după ce a devenit o prero!ativă a statului. ancnota era recunoscută de toţi, era mai uşor detransportat, era multiplicabilă.

    Au apărut apoi creditele, cărţile de credit, cartelele ma!netice.Funcţiile monedei  sunt următoarele:

    - este un intermediar al sc"imburilor at-t de mărfuri c-t şi de bunuri şi servicii

    - constituie o masă a valorilor - este instrument de rezervă şi tezaurizare a valorilor - lic"iditatea ,prin e+celenţă ,a monedei

    . /uterea de cumpărare/uterea de cumpărare ( /0 ) are următoarea formulă :

    unde :- /0 1 marfa etalon sub forma valorii de ntrebuinţare ce se poate cumpăra cu o unitate monetară- 2 1 bunuri şi produse ntr3o economie cu destinţia sc"imbului ,e+primate n unităţi materiale- / 1 informaţia de preţ e+primată n unităţi monetare ale produselor sau serviciilor .

    postazele monedei sunt următoarele : 0onceptuală nstituţională 4elaţională nvestiţională 5uncţională nternaţională nformaţională nstrumentală 6octrinală

      /0 1/

    2

  • 8/18/2019 Monedasi Credit (Temele)

    2/28

    www.clopotel.roCURSUL NR. "

    !. #r$ani%area monetară.!!. Sitemele monetare naţionale şi internaţionale & caracteritici.

     Definiţia sistemul monetar :  este un comple+ de instituţii şi modalităţi care permitre!lementarea circulaţiei monetare dintr3o ţară , prin intermediul unui ansamblu de norme juridice care

    emană de la autoritatea publică c-t şi ca totalitatea instrumentelor şi te"nicilor de plată .Funcţii ale sistemului monetar :

    - serveşte alimentării populaţiei (subiecţilor economici ) cu monedă 7-  permite controlul sc"imburilor propriei monede cu monede străine 7-  prin elementele sale instituţionale permite implementarea politicii monetare .

    cerinţe ale sistemului monetar :. 8istemul monetar trebuie să se refere la unitatea monetară ca semn al banilor sau ca mijloc de plată9. 8istemul monetar trebuie să precizeze paritatea şi titlul materialului pe care l reprezintă.6iversitatea unităţii monetare n decursul timpului a devenit un prero!ativ e+clusiv al statului ,le!-ndu3se de sistemul intervenţionismului statal şi al planificării dezvoltării economice. Aceastăsituaţie s3a instalat datorită nevoii stabilirii ec"ivalenţei ntre două sau mai multe unităţi monetareemanate de sistemele monetare naţionale .*. Asi!urarea stabilităţii semnelor monetare.

    n evoluţia lor ,sistemele monetare au avut următoarele componente reprezentative :• $nitatea monetară• Etalonul monedă• 'odul de batere şi circulaţie a monedelor cu şi fără valoare intrinsecă (inte!rală)• 'odul de emisiune şi punere n circulaţie a monedelor de "-rtie (bancnote) şi a "-rtiei monedă.

    $nele componente din punct de vedere istoric au dispărut, devenind incompatibile cerinţelor societăţii , altele şi3au modificat conţinutul.

    Unitatea monetară . ;rice sistem monetar şi defineşte unitatea monetară şi raportul ntreunitatea monetară şi metalul monetar.

    6efinirea prin le!e a unităţii monetare : este atribut e+clusiv al instituţiilor monetare naţionaleşi implică evidenţierea a trei elemente caracteristice:a)

  • 8/18/2019 Monedasi Credit (Temele)

    3/28

    www.clopotel.roModul de (atere şi circulaţie a monedelor cu şi fără valoare intrinecă   3 asi!ură

    compararea valorică a unităţii monetare fiind sinonim cu paritatea şi permite compararea preţului uneimonede convertit n altă monedă.

    Convertilitatea monetară & caracteritici : treptat funcţiile monedei sunt preluate de bancnotăcare devine instrument monetar ideal. ncep-nd cu =** convertibilitatea internă a bancnotei ncepe săfie limitată iniţial, iar ulterior este definitiv e+clusă.

    ancnota şi moneda de cont răm-n sin!urele forme de monedă n circulaţie şi n măsura n careele se raportează la puterea de cumpărare , se sprijină pe producţia de bunuri şi servicii.

    a nceput convertibilitatea ec"ilibra cantitatea de "-rtie cu moneda marfă (aurul). n etapaactuală e+istă o filieră obli!atorie de pătrundere a monedei naţionale n circuitul internaţional.

    6istin!em :3 convertibilitatea n condiţiile etalonului aur 3 convertibilitatea n condiţiile aur 3 devize.anca de emisiune deţine n depozitul său valuta de referinţă accesibilă deţinătorului de

    monedă naţională la cursul oficial. n aceste condiţii aurul n care se putea realiza parţialconvertibilitatea finală aparţine băncii străine care a emis valuta de rezervă .

    0ursurile valutare n etapa actuală sunt supuse unor fluctuaţii continue n funcţie de cererea şi

    oferta pieţei ( dispar punctele aurului ).0onvertibilitatea actuală a monedelor naţionale :- c-nd e+portul F importul rezultă că importul 1 e+portul G o cantitate de valută. 4ezultă o sărăcire adepozitelor bancare (banca care acoperă această cantitate de valută răm-ne fără rezerve )- c-nd e+portul H importul 3 dezideratul 3 funcţia obiectiv a fiecărui stat este ca e+portul 1 importul Gvalută.

    8e aplică de stat mecanisme de reec"ilibrare a importului prin majorarea e+porturilor care refacn esenţă ec"ilibrul ntre cererea şi oferta n valută, reedit-ndu3se mecanismul e+istent punctelor aurului.

    8istemul monetar internaţional

    /-nă la al doilea război mondial re!ulile de comportament n relaţiile valutar 3 financiareinterstatale , de re!ulă bilaterale , erau spontan impuse fără să e+iste re!lementări sistematice .

    n =>> la retton Ioods are loc o conferinţă monetară şi financiară a ;J$ şi se pun bazelesistemului monetar internaţional care este un cadru instituţional central a+at pe 5' şi 46 ( ancanternaţională de 4econstrucţie şi 6ezvoltare ) .

     Definiţie : sistemul monetar internaţional reprezintă ansamblul de norme şi te"nici convenite şiacceptate n baza unor re!lementări instituţionalizate de natură să corecteze comportamentul monetar al ţărilor n raporturile de plăţi şi de realizare a unor aranjamente reciproce , determinat de sc"imburilecomerciale , necomerciale şi de mişcările internaţionale de capital .

    Obiectivele sistemului monetar internaţional   : evoluţia ec"ilibrată şi armonioasă a

    or!anismului economic şi monetar prin mecanisme valutare precum şi a relaţiilor economice dintrestate n scopul dezvoltării economico 3 financiare , at-t a fiecărei ţări n parte c-t şi a economieimondiale n ansamblu .

    /rincipiile sistemului monetar internaţional :. participarea n sistem desc"is al statelor care recunosc şi acceptă 5'9. etalonul de aur şi mai ales dolarii care au constituit principalele elemente de rezervă şi platăinternaţională*. stabilitatea plăţilor care fluctuează n tranşe fi+e ( ±  K la nceput iar apoi ± 9,9L K )>. convertibilitatea monerăL. crearea şi participarea tuturor ţărilor componente la constituirea unei rezerve internaţionale oficiale

    B. ec"ilibrul balanţelor de plăţi .8istemul monetar internaţional n anii =C intră n criză şi n =C? s3a reformat , elabor-ndu3seun statut al 5' .

    Elemente noi de natură monetar3financiară sunt următoarele :

    *

  • 8/18/2019 Monedasi Credit (Temele)

    4/28

    www.clopotel.ro 8e elimină aurul şi dolarul ca etalon monetar şi se nlocuiesc cu 683uri ( se realizeazăaranjamente internaţionale valutare ). 8tatele componente ale sistemului monetar internaţional pot ale!e un anumit tip de curs valutar ,inclusiv fluctuant . 0onvertibilitatea capătă caracteristici de piaţă pe fondul necesităţii desfiinţării restricţiilor valutaren domeniul plăţilor şi transferurilor pentru realizarea convertibilităţii .

    Asi!urarea unei lic"idităţi internaţionale la nivelul necesităţilor .

    CURSUL NR. )#r$ani%area monetară europeană.

    *nceputurile itemului monetar european +SM'.-ormele de eitenţă şi mecanimele 'CU şi/au 'UR# & forme, rol, efecte.

    ncorpor-nd e+istenţa acumulată prin %şarpele n tunel& 8'E ncepe să funcţioneze n martie=C= av-nd următoarele componente principale :- unitatea monetară europeană ( E0$ sau E$4; ) 7

    - mecanismul cursurilor de sc"imb .'arja de fluctuare permisă se 8'E a fost stabilită la ±  9,9L K din cursurile centrale alemonedelor statelor participante la 8'E.

     Jencadrarea uneia sau mai multor valute n aceste marje de fluctuare impunea realiniereacursurilor centrale .

    8e iveşte o contradicţie , o incompatibilitate ntre sistemul monetar bazat pe cursuri cvasifi+e şimobilitatea aproape completă a flu+urilor de capital care au creat la nceputul anilor = probleme destabilitate ţărilor componente 8'E, dar şi de lic"iditate implicit.

    n acest conte+t, dezvolt-nd raportul 6elors prezentat in =?=, reuniunea de la 'aastric"tadoptă tratatul asupra unităţii europene.

    ;biectul esenţial este crearea unei zone fără frontiere interioare care n ultimă instanţă conduce

    spre instalarea monedei unice. 6e la acest obiect esenţial derivă un obiect derivat care s3a numit atunci$nirea economico şi monetară ($E') prin constituirea sistemului european al băncilor centrale(8'0) şi al băncii centrale europene (obiectiv care e+piră n anul de !raţie ===).

    Obiectivele SMBC :) definirea şi aplicarea politicii monetare a convertibilităţii 79) coordonarea operaţiilor valutare 7*) deţinerea şi administrarea rezervelor monetare oficiale ale statelor membre7>) funcţionarea eficientă a sistemului de plăţi 7L) suprave!"erea prudenţială a instituţiilor de credit şi a stabilităţii sistemului financiar 7B) compatibilizarea le!islaţiei actuale cu tratatul uniunii europene şi statutul sistemului european al

     băncilor centrale 70aracteristica evidentă a tratatului uniunii europene o constituie !radualismul inte!rării n timp,

    ceea ce nseamnă o etapizare şi n spaţiu (selectivitate) ceea ce nseamnă o intrare n $E'.4eferitor la selectivitate, pentru ca o ţară să devină membră $E' trebuie să ndeplinească

    condiţii referitoare la :3 rata inflaţiei 73 rata dob-nzii 73 stabilitatea monedei 73 deficitul bu!etar 73 datoria publică .

    n acest conte+t n ==* are loc reuniunea de la ru+elles care stabileşte următoarele : "otăr-rea de a respecta inte!ral prevederile tratatului de la 'aastric"t 7

    conver!enţa n sensul necesităţii realizării $E' 7 sincronizarea evoluţiei 8'E cu fazele uniunii europene fiind necesară realizarea %Muartetuluiimposibil&. 6imensiunile Muartetului sunt :. circulaţia liberă a mărfurilor 7

    >

  • 8/18/2019 Monedasi Credit (Temele)

    5/28

    www.clopotel.ro9. mobilitatea deplină a capitalului 7*. cursuri valutare fi+e sau stabile 7>. autonomia naţională a politicii monetare.

    n acest sens s3a optat pentru realizarea Muartetului pentru renunţarea n perspectivă aautonomiei monetare naţionale n favoarea creării sistemului european al băncilor centrale.

    n iunie ==L 0omisia 0omunitară Europeană, prezent-nd cartea verde, afirma că p-nă lasf-rşitul secolului NN Europa va avea o monedă unică.

    nsemnele monetare naţionale devenind n acest fel substituibile ca forme ale aceluiaşi conţinutvaloric, ceea ce anunţă fi+area cursului de conversiune ntre moneda unică şi monedele naţionale din$E'.

    n ==> se instaurează şi cadrul juridic n zona economică europeană care beneficiază dentrea!a le!islaţie juridică a comunităţii europene , at-t financiar3bancar c-t şi monetar.

    6efiniţie: E$4; este un instrument monetar şi n acelaşi timp unitate de cont emis deor!anisme financiar internaţionale (8'E) care şi stabileşte valoarea prin metoda %coşului valutar&care nseamnă o valoare medie ponderată a celor mai importante valute din cadrul 8'E utilizată caunitate de cont şi instrument de plată ,av-nd un curs cvasistabil (± 9,9L K ) .

    Rom0nia şi inte$rarea europeană.Această inte!rare europeană a 4om-niei se lea!ă de ndeplinirea unui set de condiţii

    (recomandări) care sunt următoarele : stabilitate monetară 7  politică monetară concentrată cu realitatea monetară modernă 7 ndeplinirea obiectivelor 8'0 şi băncii centrale europene 7 deficitul bu!etar ncadr-ndu3se n recomandările băncii centrale europene 7 datoria publică 7 reforma finalizată a sistemului bancar n corelaţie cu o politică economică eficientă .

    CURSUL NR. Maa monetară & concept, tructură , componente

    !ndicatorii şi a$re$atele monetare

    'asa monetară

    Circulaţia monetară 3 n accepţia practică 3 este procesul de mişcare a banilor n cadrul şi nscopul asi!urării circulaţiei bunurilor şi serviciilor.

    Circulaţia monetară 3 n accepţia internaţională 3 este ansamblul coerent şi comple+ de flu+urişi circuite prin intermediul cărora se desfăşoară mişcarea banilor , n procesul realizării mărfurilor şiserviciilor , această mişcare fiind dependentă relativ de procesualitatea circulaţiei mărfurilor conformunor re!ularităţi specifice economiei de piaţă.

    Conceptul de masă monetară :masa monetară reprezintă :. cantitatea de monedă care constă din totalitatea activelor etero!ene ca mărime care pot fi utilizate

     pentru procurarea bunurilor , serviciilor şi plata datoriilor 79. cantitatea de lic"idităţi ca ansamblu al mijloacelor de plată e+istente instantaneu.

    Structura masei monetare : n structura sa masa monetară nre!istrează doar moneda deţinutăde subiecţii economici nonfinanciari ( firme , !ospodării , instituţii publice ) , moneda deţinută desistemul bancar şi utilizată n relaţiile dintre instituţiile bancare nefăc-nd parte din masa monetară .

    Componentele masei monetare  : sunt a!re!atele monetare care se construiesc pe baza unor criterii , permiţ-nd selecţionarea elementelor care realizează politica monetară , rolul a!re!atelor monetare fiind dublu :

    L

  • 8/18/2019 Monedasi Credit (Temele)

    6/28

    www.clopotel.ro3 indicatori ai masei monetare , pe care o măsoară3 obiective ale politicii monetare.

     Indicatorii şi areatele monetare0a indicatori de măsurare , a!re!atele monetare trebuie să asi!ure realizarea unei le!ături

    directe şi simple cu deciziile de natură economico .

    storic , a!re!atele monetare au cunoscut două abordări :- abordarea apriorică ( /atinOin ) 3 afirmă că a!re!atele monetare trebuie selectate pe baza nsuşiriilor, put-nd a fi cone+ate funcţional cu sfera reală pe baza caracteristicilor monedei de : mijloc de plată, lic"iditate , avere netă .- abordarea empirică ( 5riedman ) 3 accentuează ideea că a!re!atele monetare trebuiesc definiteastfel nc-t să permită asi!urarea unei le!ături funcţionale , stabile şi directe ntre a!re!atele monetareşi evoluţia reală a monedei pe baza ecuaţiilor funcţionale .

    Aceste două concepţii utilizate simultan permit şi implică o mare varietate de instrumentecuprinse n a!re!atele respective , antren-nd o mare variabilitate a structurii masei monetare .

    Peneraliz-nd criteriile utilizate n selectarea a!re!atelor monetare se poate adopta ointerpretare standard care include n structura masei monetare următoarele active :

    - moneda efectivă ( monetarul ) este activul cel mai lic"id , fiind totodată cel mai importantcomponent al masei monetare.- moneda de cont ( disponibilităţi n conturi curente )- depunerile la termen pentru economisire- alte active cu !rad diferit de lic"iditate .

    A!re!atele monetare sunt mărimi definite de autorităţile monetare care servesc ca suport al politicii monetare şi , n particular , pentru suprave!"erea creşterii mijloacelor de plată . n economiilede piaţă dezvoltate , a!re!atele monetare se clasifică n trei !rupe :. Activele care prezintă moneda principală ( baza monetară , moneda de rezervă ) 3 cuprinde baniicreaţi de banca centrală, cantitatea lor fiind controlată de această bancă centrală sub denumirea demonedă primară constituind baza pentru crearea altor cate!orii de monedă (banii de cont).

    9. 'asa mijloacelor de plată ( masa bănească n sens restrictiv ) 3 cuprinde instrumentele de platăcreate de banca centrală dar şi de celelalte instituţii monetare .*. 'asa mijloacelor de deţinere a averii 3 cuprinde, pe l-n!ă instrumentele de plată , instrumentelefinanciare lic"ide folosite ca atare n plăţi , n decontări , care se pot transforma uşor n instrumente de

     plată ( cvasimonede , lic"idităţi secundare ).A!re!atele monetare din prima !rupă servesc ca indicatori ai politicii monetare, caracteriz-nd3

    o ca e+pansivă sau restrictivă.'oneda primară cuprinde respectiv :

    - numerarul din casierie- depozitele n conturile curente ale băncilor la banca centrală sau e+tensiv aproape inte!ral pasivşi#sau activ al băncii centrale realiz-nd aceasta prin combinarea diferitelor posturi de activ şi pasiv ale

     băncii centrale .'asa bănească n sens restrictiv este considerată ca reprezent-nd obiectivele intermediare ale

     politicii monetare n domeniul producţiei , preţurilor , balanţei de plăţi , precum şi a indicatorilor deapreciere a ec"ilibrului monetar.

    A!re!atele monetare din cadrul celei de3a treia !rupă constituie n e+clusivitate obiective finaleale politicii monetare.

    0onstituirea a!re!atelor monetare ridică două probleme speciale:) ncadrarea instrumentelor financiare aflate n zona de !raniţă a definiţiilor adoptate put-nd a fi saunu incluse ntr3un a!re!at monetar (depozitul la termen )9) identificarea statistică a definiţiilor pentru a!re!atele monetare n sensul adoptării definiţiilor la

     posibilităţile statistice de construire a a!re!atelor monetare./-nă la standardizarea politicii monetare pe plan internaţional se operează cu a!re!ate

    monetare diferite naţional .

    B

  • 8/18/2019 Monedasi Credit (Temele)

    7/28

    www.clopotel.roCompoziţia şi performanţele agregatelor monetare :

    A!re!atele monetare utilizate de sistemul federal la rezervelor al 8$A are următoareacompoziţie :!"  moneda primară  care n!lobează totalul disponibilităţilor băncilor comerciale şi asimilateleacestora la rezerva federală , disponibilităţile la vedere ale sectorului privat la rezerva federală şi

    moneda fiduciară n circulaţie 7#"  masa bănească în sens restrâns ( M 1  ) care cuprinde moneda fiduciară n circulaţie , moneda decont sub forma disponibilităţilor la vedere şi alte cate!orii de conturi asupra cărora pot fi trase cecuri 7$"  cuprinde mai multe agregate monetare :

    a) ' 9 1 ' G depuneri la termen pe perioade scurte G capitalul n cont la societăţi deinvestiţii 7

     b) ' * 1 ' 9 G depuneri la termen de valoare mare G sume consemnate la termen 7c) ' > 1 ' 9G valoarea certificatelor de depozite remised) ' L 1 ' 9 G valoarea certificatelor de depozite e+istente la casele de economii sau la uniuni

    de credite) ' B 1 ' 9 G certificate de depozit remise G efecte de comerţ G obli!aţiuni emise de casele de

    economii6isponibilităţile !uvernului federal nu sunt incluse n aceste a!re!ate monetare fiindconsiderate mpreună cu sistemul rezervelor monetare autoritate monetară.

    n ţările europene e+istă o concepţie unificatoare a a!re!atelor monetare. 6istin!em :.  lic"iditatea sistemului bancar ( lic"iditatea cas" , lic"iditatea potenţială ,lic"iditatea e+ternă ) careeste mai lar!ă dec-t moneda primară din sistemul american .9.  lic"iditatea primară fiind incluse : numerarul n circulaţie , depozitele transferabile ale subiecţilor nebancari la bănci ( e+clusiv statul ) reprezent-nd masa bănească n sens restr-ns.*.  ic"iditatea secundară cuprinde următoarele instrumente aflate n posesia subiecţilor nebancari :

    - depozite pe termen scurt necuprinse n lic"iditatea primară 7- "-rtiile de valoare pe termen scurt 7

    - creditele pe termen scurt inclusiv comerciale.

    n 4om-nia metodolo!ia 5' a fost adoptată realiz-ndu3se o combinaţie a modalităţilor utilizate n 8$A şi n ţările europene pentru a!re!atele monetare din cele trei !rupe : A!re!ate monetare care reflectă moneda primară cuprind : mărimea activului total J4 defalcat n credite acordate sistemului financiar 7 creanţe e+terne alte active 7 volumul modelelor primare auto"tone ( monede n circulaţie , depozite la J4 , rezerve

    obli!atorii ) 7 moneda primară lic"idă a băncilor comerciale , inclusiv disponibilităţile interbancare.

    'asa bănească n sens restr-ns , cuprinde : numerarul n circulaţie 7 moneda n cont ( depozite , cecuri bancare etc. ) 7 mijloace de decontare ( eventual ).

    Prupa a treia de a!re!ate monetare cuprinde : cvasimoneda ( depozite la termen n bănci ) 7 ec"ivalentul n lei al depozitelor n valută ale rezidenţilor 7 ' 9 1 '  G cvasimoneda 7 alte active lic"ide cum ar fi :

    - contribuţia la pensia suplimentară la cec 7-

    depozitele la termen şi la vedere ale statului şi populaţiei care nu sunt incluse n ' 9 7- ' * 1 lic"iditate totală 1 ' 9 Galte active lic"ide.

    C

  • 8/18/2019 Monedasi Credit (Temele)

    8/28

    www.clopotel.ro

    CURSUL NR. 23imenionarea maei monetare. Contrapartidele

    83a stabilit că masa monetară reprezintă ansamblul mijloacelor de plată de care dispuneeconomia, respectiv de lic"idităţi.

    0orelaţia ntre masa monetară şi lic"iditatea economică este le!ată de capacitatea economiei dea furniza, alături de monedă şi alte mijloace financiare cu un !rad mai mare sau mai mic de lic"iditate,care să satisfacă nevoile a!enţilor economici nonfinanciari.

    ic"idităţile se prezintă sub forma creanţelor asupra intermediarilor financiari (bănci, tezaur)deţinute de subiecţii economici, acestea reprezent-nd contrapartidele masei monetare.

    ăncile creează monedă, monetiz-nd activele le plasează sub forma creditelor economice.Ac"iziţia de corespondente monetare se face prin :- creaţia monetară a băncilor comerciale ( credite ) 7- creaţia monetară a băncii centrale 7- lic"iditatea activelor monetare deţinute de bănci sub formă de resurse proprii.

    0uantificarea acestor creaţii monetare nu implică in mod obli!atoriu nre!istrarea sistematică a

    surselor creaţiei monetare deoarece suma creaţiei monetare n cursul unei perioade este e!ală cudiferenţa ntre stocul monetar la sf-rşitul perioadei şi cel de la nceputul perioadei.0onsider-nd a!re!atul monetar '* corespondenţele acestuia cu sursele de creaţie monetară sunt

    :

    ntr3o economie de piaţă pentru o corectă reprezentare a finanţării monetare acordatesubiecţilor nonfinanciari se iau n considerare :- resursele pe care instituţiile de credit le prelevă pe piaţa de capital 7-  plasamentele de economisire contractuale pe l-n!ă instituţiile de credit destinate construirii de

    locuinţe.

    Creanţe asupra e%teriorului  : acestea n!lobează soldul posturilor de activ şi pasiv din bilanţulinvestiţiilor de credit privind relaţiile cu nonrezidenţii.

    Creditul intern : cuprinde creanţele asupra statului şi asupra economiilor.3 creanţele asupra statului cuprind creditele acordate statului şi titlurile emise de stat3 creanţele asupra economiilor cuprind creditele (inclusiv avansuri şi efecte de ncasat)şi titlurile de plasament .

    Cererea şi oferta de monedăEvidenţa importanţei monedei pentru viaţa economică e relevă datorită :

    - influenţei variaţiei monedei asupra activităţii economice 3 reclamă nţele!erea ori!inii nevoii demonedă (cererii de monedă )7

    - utilizării prin monedă a instrumentelor politicii monetare (a!re!atele monetare şi contrapartidelesale ) 3 reclamă nţele!erea mecanismelor creaţiei monetare (ofertei de monedă ).

    Asupra cererii de monedă distin!em mai multe teorii : o primă teorie are in vedere o analiză clasică care respin!e conceptul cererii de monedă. 'onedei

    nu i se recunoaşte e+istenţa specifică ,ea fiind considerată un bun ntre celelalte bunuri ,valoarea sade ntrebuinţare fiind determinată n funcţie de calitatea monedei ca mijloc de sc"imb universal .

    8tructura preţurilor bunurilor nu depinde dec-t de mecanismul cerere3ofertă !eneral al bunurilor ,ec"ilibrul pe piaţă nedepinz-nd de o piaţă a monedei, cererea de monedă fiind e+presia

    cererii !enerale de mărfuri.8epararea ntre real şi monetar a fost e+primată clar de 5isc"er prin relaţia :

    ?

    '* 1 '9 G depuneri la termen de valoare mare G sume consemnate la termen

  • 8/18/2019 Monedasi Credit (Temele)

    9/28

    www.clopotel.ro

    unde :- ' 1 cantitatea de monedă- < 1 viteza de circulaţie- / 1 preţurile- 1 volumul tranzacţiilor

    ; altă teorie este analiza QeRnsiană (monetaristă 3 cererea de monedă acceptată ). QeRnsismul priveşte moneda ca fiind activ financiar. El afirmă că moneda este deţinută nu numai pentrutranzacţii ci şi pentru cel puţin alte două motive : ca mijloc de precauţie şi ca mijloc de speculaţiedatorită faptului că moneda consolidează averea prin am-narea c"eltuirii banilor şi investirea nactive financiare (obli!aţii) sau depozite.

    0antitatea de monedă deţinută pentru tranzacţii şi pentru precauţii este independentă de ceaalocată speculaţiei care depinde doar de rata dob-nzii .

    4ata dob-nzii condiţionează investiţiile care au efect multiplicator asupra producţiei !lobale.QeRns remarcă interacţiunea ntre cererea de monedă şi producţie prin intermediul fluctuaţiei

    ratei dob-nzii, moneda influenţ-nd activ ec"ilibrul economic.8ubstituirea monedei cu obli!aţiunea (activ financiar) pe care a realizat3o QeRnsismul a fost!eneralizată n !-ndirea postOeRnsiană ai căror reprezentanţi au fost SiOs şi obin, fiind introdusănoţiunea de patrimoniu.

    n concepţia neoOeRnsistă cererea de active monetare se nscrie ntr3un demers !eneral prin carentr3o economie !uvernată de incertitudine se asi!ură diminuarea riscurilor aferente unor active printr3o structură adecvată a patrimoniului.

    Monetarimul  3 priveşte moneda ca fiind un element de patrimoniu, plec-nd de la analiza preferinţei pentru lic"iditate dezvoltată de neoOeRnsişti evidenţiază calitatea monedei de a fi activfinanciar, o modalitate prin care a!enţii economici şi pot consolida averea.

    6upă ei, cererea de monedă ,ca a oricărui activ financiar ,depinde de trei factori :. o!ăţia totală a individului 79. /reţurile şi randamentele diferitelor componente ale activului 7*. Pusturile şi preferinţele indivizilor .

    /relu-nd de la neoOeRnsişti aspectul patrimonial al cererii de monedă, monetariştii subliniazăcă alături de bo!ăţia naturală a individului, n patrimoniul său intră şi bo!ăţia intrinsecă care rezultădin flu+urile de venituri pe care acesta se aşteaptă să le primească drept remunerare a capacităţilor sale

     productive (capitalul uman).Empiric ,nainte de =CL, evoluţia cererii !lobale de monedă a putut fi e+plicată cu ajutorul

    unor variabile ca : venitul permanent , rata dob-nzii, rata anticipată a inflaţiei.6upă =CL această e+plicaţie a devenit neverosimilă datorită comportamentului modificat

    semnificativ al diferitelor componente ale lic"idităţii (masei monetare) li ale diferitelor cate!orii alesubiecţilor economici nonfinanciari.

    0auze principale : Accelerarea şi variabilitatea conjuncturală a ratei dob-nzii 7

  • 8/18/2019 Monedasi Credit (Temele)

    10/28

    www.clopotel.ronternaţionalizarea masivă a economiilor internaţionale determină ca evoluţia masei monetare

    să devină dependentă de evoluţia anticipată a curului de sc"imb.6eplasarea cererii de monedă de la o valută la alta determină politicile monetare naţionale să3şi

    adapteze obiectivele pentru a putea interveni eficient şi pe pieţele monetare ale altor ţări.;ferta de monedă reprezintă cantitatea de mijloace de re!lare a sc"imburilor puse la dispoziţia

    a!enţilor economici nebancari de sistemul bancar.n mod esenţial moneda se caracterizează prin aceea că poate fi !eneral acceptată ca mijloc de

     plată. Această caracterizare a monedei permite definirea unitară a ofertei de monedă şi impunedelimitarea unor ansambluri stadial inte!rabile care e numesc a!re!ate monetare.

    E+istă două abordări de bază n privinţa măsurării cantităţii de monedă: Abordarea prin tranzacţii 3 măsoară cantitatea de monedă prin evidenţierea monedei ca mijloc de

    sc"imb. Abordarea prin lic"iditate 3 consideră moneda ca cel mai lic"id activ datorită uşurinţei cu care se

    tranzacţionează.

    CURSUL NR. 41. 'c5ili(rul monetar & factori de influenţă

    ". !nflaţia & concept, cau%e, tipuri, conecinţe

    1. 'c5ili(rul monetar & factori de influenţă

    8tarea de ec"ilibru monetar este determinată de condiţiile economice monetare ,financiare,valutare şi sociale specifice fiecărei economii şi fazelor de evoluţie ale acestora.

    Ec"ilibrul economic reprezintă o constelaţie de variante interdependente astfel nc-t prinacţiunea lor se e+clude orice tendinţă de modificare solidară a acesteia.

    Ec"ilibrul economic este de trei feluri :- ec&ilibru economic static 3 este un concept care evidenţiază doar condiţiile e+istenţei ec"ilibrului

    fără să se releve modul cum odată perturbat acest ec"ilibru se restabileşte.- ec&ilibru economic comparativ 3 n cadrul acestui concept se definesc condiţiile de ec"ilibru de la

    nceputul şi de la sf-rşitul ntre!ii perioade n care are loc restabilirea ec"ilibrului perturbat iniţial.- ec&ilibru economic dinamic  3 este un concept care consideră variabila temporară ,reflectă

    continuitatea evoluţiei, inducerea fiecărui moment al evoluţiei ntr3o structură corelativă asistemului economic !lobal. otodată acest ec"ilibru reflectă tendinţa de permanentă adaptare ladiferiţi factori de influenţă prin depăşirea unei stări devenită neadecvată.

    'odel ,n ultimele decenii, ideii de ec"ilibru economic i3a fost ataşată ideea de dezec"ilibrueconomic permanent n care s3ar afla permanent economia observ-ndu3se doar tendinţele spreec"ilibru care fiind o stare ideală nu s3ar putea atin!e niciodată, capacitatea autore!latoare a economieifiind iluzorie datorită unor factori ca :- insuficienţa informaţiilor - imperfecţiunea procesului de realizare a ec"ilibrului

    6eci, n loc de preţuri de ec"ilibru trebuie acceptată ipoteza că subiecţii economic şi adapteazăcomportamentul la preţuri de nonec"ilibru.

    nterdependenţa diferitelor pieţe produce multiplicativ dezec"ilibre, dezec"ilibr-nd propa!atsistemul economic n ansamblu.

    5actorii de influenţă ai dezec"ilibrului sunt :. inerţia din reacţiile subiecţilor economici 79. structurile de interese şi motivaţionale 7*. ri!idităţile te"nolo!ice şi or!anizatorice.

    6istin!em astfel un ec"ilibru financiar a+at pe simetria comportamentală a subiecţilor economici manifestat c-nd cererea şi oferta de instrumente financiare manifestă pe o anumită piaţăsunt e!ale.

  • 8/18/2019 Monedasi Credit (Temele)

    11/28

    www.clopotel.roEc"ilibrul monetar constituit dintr3un ansamblu de relaţii şi variabile cu caracter monetar 

    definit ca fiind starea de identitate ntre masa bănească realmente e+istentă n economie, oferta demonedă şi cererea de bani.

    Caracteristici ale ec&ilibrului monetar :. este un proces obiectiv influenţat de procesele de producţie şi circulaţie din economia de piaţă 79. se manifestă ca tendinţă av-nd caracter dinamic şi fiind determinat de mutaţiile din sfera reală de

    care sfera monetară este dependentă.*. dependenţa proceselor monetare de cele reale (din sfera materială) este relativă, circulaţia monetară

    e+ercit-nd la r-ndul ei o influenţă activă asupra proceselor materiale.>. se realizează at-t prin concordanţa ntre cererea şi oferta de bani c-t şi prin concordanţa care

    trebuie să e+iste pe celelalte pieţe din economia, n particular, pe pieţele financiare.E+plicarea realizării ec"ilibrului monetar se re!ăseşte concentric n cadrul a două tipuri de

    abordări : Abordarea QeRnsiană 3 presupune realizarea ec"ilibrului macroeconomic prin relaţia :

    4elaţia e+primată matematic este următoarea :

    unde :- E 1 ec"ilibru- v 1 venituri- 1 investiţii- i 1 rata dob-nzii

    Abordarea 5riedmaniană : 

    'odel SiOs 3 Sansen : 

    i

    < <3 ' 1cererea de monedă3 E 1 curba combinaţiilor lui i , < asi!ur-nd ec"ilibrul pe piaţa bunurilor3 J 1 punct de ec"ilibru al ratei dob-nzii pentru fiecare volum de monedă.

    0urba cerere 3 ofertă reprezintă ec"ilibrul monetar şi este constituită din punctele de nt-lnire

    ntre cerere şi ofertă n care se stabileşte rata dob-nzii curente (i).Această curbă e+primă ntr3un stoc dat de monedă relaţia ntre cererea totală şi venituri. 6acăoferta de monedă şi nivelul preţurilor sunt cvasiconstante, atunci se determină o creştere de monedă şise provoacă implicit creşterea ratei dob-nzii.

    Economisire 1 nvestitii

    E( v ) 1 ( i )

  • 8/18/2019 Monedasi Credit (Temele)

    12/28

    www.clopotel.ro/utem afirma n concluzie că venitul este monetar o funcţie crescătoare depinz-nd de rata

    dob-nzii.ntersectarea curbelor ' şi E determină punctul J n care se ec"ilibrează nivelul venitului şi

    nivelul ratei dob-nzii pentru fiecare volum de monedă.n fi!ura de mai sus se su!erează acţiunile de politică economică pentru a face fată unei situaţii

    de criză (inflaţie).n punctul J cantitatea de monedă e+istentă determină o rată a dob-nzii suficient de scăzută şi

    implicit o investiţie suficient de ridicată pentru atin!erea ec"ilibrului economic şi monetar.4ata dob-nzii asi!ură le!ătura ntre nivelul real şi cel monetar al ec"ilibrului.Abordarea QeRnsiană tratează modelele monetare ca av-nd un rol secund n raport cu

    fenomenele reale ,politica bu!etară re recuperare a ec"ilibrului economic fiind privile!iată .n abordarea 5riedmaniană ,alternativele la sc"ema QeRnsiană ,se urmăreşte ca variaţiile masei

    monetare să re!leze ritmurile vieţii economice.8e consideră că orice sc"imbare a cantităţii de monedă modifică ec"ilibrul activelor şi

    declanşează reacţii de substituţie ntre monedă şi alte active financiare.n abordarea 5riedmaniană mecanismul de transmisie economic se bazează pe ec"ilibrul dorit

    al portofoliilor individuale, rata dob-nzii av-nd un rol minim.

    6eci, re!larea masei monetare e+ercită un efect !lobal asupra economiei fiind necesară ocreştere anuală a circulaţiei monetare corespunzător ratelor de creştere economică.

    ". !nflaţia & concept ,cau%e, tipuri, conecinţe

    6in perspectivă monetară inflaţia este un fenomen de!enerativ !enerat de e+cesiva creaţiemonetară, pe de altă parte insuficienţa cantităţii de monedă provoacă recesiunea economică (criza).

    nflaţia este identificată cu creşterea preţurilor cumulativ şi auto ntreţinută.nflaţia este o sumă de dezec"ilibre av-nd pe fond creşterea preţurilor ca dimensiune esenţială ,

    sume de dezec"ilibre care amputează puterea veniturilor şi a monedei.

    Caracteristici ale procesului inflaţionist : cunoaşte mei multe faze :- inflaţie t-r-toare 3 atin!e valori suportabile *K 3 >K7- inflaţie accelerată 3 nsoţită de ncetinirea e+pansiunii economice a bumului sau c"iar de o creştere

    economică ne!ativă (sta!flaţie)7- dezinflaţia 3 deccelerarea inflaţiei n cadrul căreia are loc reec"ilibrări de variabile

    macroeconomice şi ajustări de preţuri.

    Cauzele inflaţiei :  inflaţia este !enerată de tensiuni şi dezvoltări inflaţioniste ale unor componente valorice ale procesualităţii economice.

    Apar implicit forme ale inflaţiei :. inflaţia prin cerere 3 este !enerată de creşterea cererii !lobale de bunuri şi servicii n raport cu

    oferta inelastică. 8e manifestă sectorial ,dar se e+tinde rapid, !eneraliz-ndu3se.9. inflaţie prin costuri 3 este !enerată de creşterea nejustficată a unor cate!orii de costuri. Este o

    e+presie a dezec"ilibrelor de pe piaţa factorilor de producţie.*. nflaţie importată 3 !enerată prin mecanismul cursului de sc"imb şi prin mecanismul flu+urilor de

    capital.>. nflaţie structurală 3 determinată de dezec"ilibre n structurile economice datorită accelerărilor 

     politicii economice n diferite sectoare şi de preponderenţa intervenţionismului autorităţii publice pentru realizarea ajustărilor, armonizărilor şi adaptărilor n vederea ec"ilibrului economic !lobal.

     Interpretarea procesului inflaţionist   este centrată de două puncte de vedere :-  primul punct de vedere priveşte inflaţia ca fenomen monetar 3 consideră că emisiunea monetară

    e+cesivă este o condiţie premisă a inflaţiei şi nu factorul cauzal primar 7

    9

  • 8/18/2019 Monedasi Credit (Temele)

    13/28

    www.clopotel.ro- al doilea punct de vedere priveşte inflaţia ca fenomen economic !lobal 3 priveşte fenomenul

    inflaţionist ntre celelalte fenomene economice conjunctural le!ate de producţie , venituri şic"eltuieli.

    8e consideră creşterea preţurilor ca fiind o consecinţă a inflaţiei.nflaţia este un e+ces de cerere de mărfuri faţă de ofertă care provoacă o mişcare n sus,

    ireversibilă a preţurilor. Definiţia inflaţiei : este un fenomen de natură monetară compozit av-nd cauze multiple

    depinz-nd de structuri economice ,de factori financiari şi nonfinanciari, nsoţit sistematic, nu cauzal,de dezec"ilibre monetare.

    CURSUL Nr. 6Circulaţia monetara in Rom0nia

    'ecanism esenţial important n sistemul monetar şi financiar al unei ţări, circulaţia monetara semanifesta pe piaţa monetara.

    /iaţa monetară este o piaţă a capitalurilor pe termen scurt. E+istenta acestei pieţe este le!ata de

    faptul ca unele bănci sunt beneficiare ale unui surplus de ncasări iar altele au de efectuat un surplus de plăţi. /iaţa monetară este o piaţă de lic"idităţi pe termen scurt pe toate or!anismele de credit bancar. Eaeste totodată locul intervenţiilor băncii de emisiune asupra lic"idităţilor bancare.

    storiceşte circulaţia monetara a reprezentat mişcarea monezilor metalice principale de aur şiar!int. n prezent circulaţia acestor monede metalice nu mai e+istă, ceea ce a determinat convertireacirculaţiei monetare ntr3o circulaţie bănească ,n !eneral, mai ales n acele ţări unde e+istaconvertibilitatea monetară a monedei naţionale.

    /iaţa monetară este un mecanism al economiei ,ea nu a putut e+ista anterior anului =?= n4om-nia deoarece nu e+ista economia de piaţă.

    n economia planificată central cu caracter imperativ a avut loc transformarea monedei dininstrument al acţiunii deţinătorilor puterii de cumpărare n instrument al dictatului etatist.

    Sitemul monetar in Rom0nia$n rol deosebit de important l are J4 al cărui statut de funcţionare este stabilit prin le!ea Jr.

    *> #==.J4 participă ,conform prevederilor le!ale art. 9, n numele statului la tratative şi ne!ocieri n

     probleme financiare ,monetare şi de plăti, poate nc"eia acorduri pentru mprumuturi pe termen scurt si poate efectua operaţiuni bancare cu bănci centrale apartenente altor state si instituţii monetareinternaţionale (5').

    -uncţiile eenţiale ale 7NR :. este sin!ura autoritate bancară naţională9. este banc"erul şi casierul !eneral al statului*. re!lementează ,suprave!"ează şi participă la operarea sistemului de plăti al ţării

    8tri(utele 7NR :• supranumită Tbanca băncilorT ,J4 autorizează băncile comerciale să desfăşoare operaţiuni

    specifice n condiţiile ndeplinirii cerinţelor de autorizare stipulate n normele J47• suprave!"erea prudentă a băncii autorizată prin verificarea permanentă a e+punerii la risc a

    acestora.

    Caracteritici ale 7NR :3 J4 3 banc"erul şi casierul !eneral al statului73 ţine n evidenţele sale contul curent al trezoreriei statului fără a percepe comisioane şi#sau dob-nzi.

    *

  • 8/18/2019 Monedasi Credit (Temele)

    14/28

    www.clopotel.ron conformitate cu art. * din le!ea Jr. *>#== J4 poate acorda bu!etului de stat un

    mprumut limitat pentru acoperirea decalajului ntre veniturile si c"eltuielile bu!etare, pentru acestesume J4 devenind banc"er al statului şi creditor al 'inisterului 5inanţelor.

    n lipsa unei !aranţii emise de 'inisterul 5inanţelor ,n prezent, J4 acorda credite pe bazaunei simple cereri. J4 poate să v-ndă şi să cumpere efecte comerciale, acţion-nd ca a!ent al statuluin ceea ce priveşte emisiunea ,v-nzarea şi răscumpărarea obli!aţiilor de stat.

    J4 este sin!ura bancă care nu impune !aranţii.

    7NR & politica monetara :n conformitate cu art. din le!ea Jr. *>#== ,J4 stabileşte şi conduce politica monetară şi

    de credit n cadrul politicii financiare a statului stabilind obiectivele directoare ale menţineriistabilităţii monedei naţionale.

    ntre obiectivele politicii monetare menţionam:3 volumul şi structura masei monetare73 dob-nzile pornind de la dob-nda de refinanţare73 cursul de sc"imb al leului n raport cu alte valute şi situaţia balanţei de plăţi e+terne.

    !ntrumente pecifice ale politicii 7NR :. nivelul politicii de refinanţare 79. rezervele minime obli!atorii (rezerve monetare ale băncilor comerciale obli!ate să le deţină la

    J4) 7*. intervenţia pentru susţinerea monedei naţionale realizată prin cumpărări şi v-nzări de lei şi#sau

    valută 7>. formarea şi utilizarea rezervei de aur pentru obţinerea de venituri şi mobilizarea de resurse

    financiare e+terne.

    9e5nici utili%ate de 7NR ca operator de plata :♦ or!anizarea pieţei valutare centralizate n vederea asi!urării convertibilităţii limitate interne a leului♦ or!anizarea unor pieţe a creditelor pe termen ultra scurt ( de 9> ore )♦  participarea pe pieţe de capitaluri (burse de valori) la tranzacţionarea titlurilor de stat♦ acordarea unor credite unor clienţi privile!iaţi (bu!etul statului, societari bancare)

    Politica valutara i controlul valutar eercitat de 7NR :3 J4 are atribuţii importante n domeniul re!imului valutar 3 J4 mijloceşte formarea unui curs valutar interbancar (un curs de referinţa a pieţei valutare)73 J4 controlează orice plată efectuata n favoarea unei firme străine prin canal bancar 73 J4 este or!anizatorul pieţei interbancare.

    Suprave$5erea i participarea 7NR la re$lementareai apărarea itemului de plăti al ţării:

    ncep-nd cu ==9 J4 iniţiază reforma sistemului de plăti prin utilizarea structurilor saleteritoriale, urmărindu3se perfecţionarea instrumentelor de plăti fără numerar şi realizarea de noimijloace de plată (0E03uri, cărţi de credit sau debit) .

    ;biectivul urmărit cu acest prilej este diminuarea plăţilor cu numerar n favoarea plăţilor  bancare cu utilizarea intensa a te"nicilor electronice.

    CURSUL Nr.

    1. Creditul şi do(0nda". 9răăturile creditului). 9ipuri de credit. !ntermediarii şi pieţele creditului

    >

  • 8/18/2019 Monedasi Credit (Temele)

    15/28

    www.clopotel.ro

    1. Creditul şi do(0nda'oneda şi creditul se afla ntr3o firească şi str-nsă le!ătură concretizată n multiple forme de

    manifestare. $na dintre formele creditului ,v-nzarea mărfurilor cu plata am-nată, stă la ori!inea bancnotelor. n acest fel v-nzătorul devine creditor ,iar cumpărătorul devine debitor.

  • 8/18/2019 Monedasi Credit (Temele)

    16/28

    www.clopotel.ro/romisiunea de rambursare este un element esenţial al creditului şi presupune riscuri pentru

    care se cer !aranţii.4iscurile sunt de nerambursare sau de imobilizare. Jerambursarea constă n probabilitatea

    nt-rzierii plătii sau a incapacităţii de plată datorată conjuncturii ,deficienţelor sectoriale, deficienţelor mprumutului. 0a soluţie de prevenire se recomandă diversificarea şi#sau !arantarea mprumutului.4iscul de imobilizare survine la banca care nu este n măsură să satisfacă cererile titularilor de depozitedatorită !estiunii nereuşite a creditelor. 0a soluţie de prevenire se recomandă an!ajarea de credite pe"-rtii de valoare, reescontul sau !aranţiile reale şi personale.

    Paranţiile reale sunt !ajul, ipoteca, dreptul de reţinere ,privile!iulParanţiile personale sunt simple, solidare.

    9ermenul de ram(urare a creditului 3 este variat put-nd varia intre 9> ore si *3L3 deani.

    U%anţele creditului : ♦  pe termen scurt creditul se derulează prin rambursarea inte!rală la scadenta♦  pe termen mediu şi lun! se face o rambursare eşalonată a creditului, odată cu plăţile curente

    ramburs-ndu3se dob-nda şi o parte din mprumut.

    3o(0nda este caracteristica definitorie a creditului. Ea poate fi fi+ă sau variabilă (sensibilă). 8emodifică periodic (de re!ulă semestrial) armoniz-ndu3se cu dob-nda pieţei.8cordarea creditului +tran%acţia propriu&%ia 3 distin!em o tranzacţie unică ,un mprumut

    acordat ,credit desc"is (linia de credit) caracterizat prin aceea că mprumuturile efective survin laintervale liber alese de debitor prin emiterea cărţilor de credit.

    Conemnarea i tranfera(ilitatea 3 caracteristici necesare creditului ntruc-t acordurile decredit sunt consemnate prin nscrisuri care stipulează obli!aţia fermă a debitorului de rambursare amprumutului şi dreptul creditorului de a i se plăti suma an!ajată. ransferabilitatea este cesiuneacreanţelor şi a veniturilor accesorii.

    ). 9ipuri de credite0aracterizarea creditelor se face după următoarele criterii :

     I" Dup' natura economic' şi participanţi :3 credit comercial3 credit bancar 3 credit de consum3 credit obli!atar 3 credit ipotecar 

    ♦ Creditul comercial 3 este cea mai reprezentativa forma de credit in economia de piaţă. 0onstă nam-narea plăţii reciproce de către a!enţii economici activi cu prilejul v-nzării mărfurilor.nstrument specific este cambia 3 are rolul de a suplimenta capitalul circulant scutind creditul

     bancar, se face un transfer reciproc de resurse ntre ntreprinzători.♦ Creditul (ancar 3 este un credit comercial care prin cesiune bancară şi scontare se transformă ncredit bancar.

    ♦ Creditul de conum 3 este pe termen lun! sau scurt acordat persoanelor individuale şi este destinatacoperirii consumului bunurilor sau serviciilor.

    ♦ Creditul o(li$ator  3 este un credit provenit de la subscriptor către persoana juridică (a!enteconomic).

    ♦ Creditul ipotecar 3 este !irat cu ipoteca ntre debitori şi creditori interpun-ndu3se băncile.

     II" Dup' destinaţie :3 credite productive3 credite neproductive

     III" Dup' natura aranţiilor ce servesc ca acoperire :3 credite reale

    B

  • 8/18/2019 Monedasi Credit (Temele)

    17/28

    www.clopotel.ro3 credite personale

     I(" Dup' scadenţ' :3 credite pe termen3 credite fără termen

    (" Dup' fermitatea scadenţei :3 credite denunţabile3 credite ne3denunţabile

    (I" Dup' modul de stinere al obliaţiilor de plat' :3 credite amortizabile3 credite ne3amortizabile

    . !ntermediarii şi pieţele credituluiAnaliza simplificată a mecanismelor economice evidenţiază că anumiţi a!enţi economici

    (populaţia) dispun de capacitatea de finanţare n timp ce alţii (ntreprinderile) au nevoie de finanţare.Ec"ilibrul ntre capacitatea de finanţare şi nevoia de finanţare se realizează printr3un ansamblu

    de operaţii de intermediere financiara ntre materia primă oferită (a!entul economic cu surplus de

    resurse) şi produsul finit (forma de ndatorare prin care persoana juridică cu deficit de resurse necesarea fi acoperite) se creează astfel un !en de valoare adău!ata a investiţiilor financiare.4olul intermediarilor financiari este de a adecva cantitatea şi calitatea flu+urilor monetare şi

    financiare adapt-nd datoria primară emisă de a!enţii economici la dorinţele mprumutanţilor primari.8implific-nd, se poate afirma că cu c-t calitatea intermediarilor financiari este mai bună ntr3o

    economie, cu at-t sunt mai eficient utilizate resursele şi se realizează o creştere economică mai rapidă.8e evită astfel devierea inutilă a unei părţi din economisire realiz-ndu3se finanţări oportune şi

    eficiente pentru economia naţională.

    CURSUL Nr. ;3o(0nda

    1. Concept, determinanţi, tructură, nivel <". Cur(ele de randament şi tipuri de do(0ndă <). 3o(0nda nominală şi do(0nda reală.

    1. Concept, determinanţi, tructură, nivel6ob-nda este un concept  care comportă două accepţiuni :

    a) n sens restr-ns dob-nda este suma cuvenită proprietarilor la rambursarea sumei mprumutate.

    6ob-nda este preţul folosirii capitalului, este remunerarea riscului mprumutului 7 b) n sens lar! dob-nda este preţul plătit de debitor creditorului pentru cesiunea dreptului de folosinţăa mprumutului p-nă la scadenţă.

     efiniţia lui !e"ns  3 dob-nda este o recompensă pentru remunerarea la lic"idităţi şiconcomitent este preţul pentru ac"iziţionarea lic"idităţii.

     efiniţia lui S amuelson 3 dob-nda reprezintă surplusul revenit proprietarului pentru capital cafactor de producţie.

     Determinanţi :- creditul avansat-  perioada de timp a folosirii capitalului vărsat- nivelul ratei dob-nzii.

    +0

    6 d =  , unde : 6 1 dob-nda totală

      0 1 capitalulC

  • 8/18/2019 Monedasi Credit (Temele)

    18/28

    www.clopotel.ro  d 1 rata dob-nzii

    niţial dob-nda a fost le!ată de creditul pentru consum, apoi ea a nsemnat dreptul de a folosicreditul cu destinaţie economică productivă.

    Factorii dob)nzii  sunt :. /roductivitatea capitalului implică realizarea unei anumite rate a profitului. /rofitul total este o

    sumă a dob-nzii şi a profitului net, evident că orice investitor şi dimensionează afacerile astfelnc-t să realizeze un profit total mai mare sau cel puţin e!al cu profitul net7

    . ic"iditatea care se referă la situaţia creditorului ce preferă ntotdeauna forma de mprumut denatură să asi!ure lic"iditatea 7

    . 4iscul nerambursării 3 mprumutanţii se preocupă major de constituirea !aranţiilor reale nvederea diminuării riscului nerambursării 7

  • 8/18/2019 Monedasi Credit (Temele)

    19/28

    www.clopotel.rocapitalul mprumutat dar să caute prin condiţiile creditului să3şi asi!ure o compensare pentru pierderilesuferite prin : deprecierea monetară pe de o parte şi prin ridicarea ratei dob-nzii.

    n concluzie, n condiţiile unei intensificări a procesului inflaţionist rata dob-nzii implică douăipostaze:a) 6ob-nda nominală e+primată prin rata curentă de piaţă 7

     b) 6ob-nda reală e+primată ca diferenţă ntre dob-nda nominală şi !radul de eroziune a capitaluluideterminat de evoluţia procesului inflaţionist.

    6ob-nda reală este direct proporţională cu deprecierea monetară.6ob-nzile nominale sunt dob-nzile stabilite ntre părţi şi consemnate contractelor de creditare,

    sunt cele ne!ociate şi acceptabile pentru creditori.Astfel rata dob-nzii reale este dată de următoarea formulă :

    4i

    4  4 

    6<

    64    −++=

    Evoluţia dob-nzii reale din lumea contemporană ilustrează contradicţia dintre dob-ndanominală şi cea reală.

    0reşterea operaţiunilor de credit n valute compozite pe pieţele internaţionale ridică problemadeterminării specifice a ratei dob-nzii practicate pentru aceste operaţiuni, n condiţiile n care ratele

    dob-nzii variază pe pieţele naţionale, n funcţie de intensitatea procesului inflaţionist naţional.6eterminarea dob-nzii la creditele e+primate n valutele compozite se efectuează pe modelulmediei ponderate :

  • 8/18/2019 Monedasi Credit (Temele)

    20/28

    www.clopotel.roăncile comerciale au apărut n accepţiunea moderna n le!ătură cu dezvoltarea comerţului şi

    acumularea de mari capitaluri băneşti, e+presie a dezvoltării producţiei, intensificării sc"imburilor comerciale si e+pansiunii economiei in !eneral.

    /articip-nd la dezvoltarea operaţiunilor comerciale prin intermediul titlurilor cambiale, n modfiresc aceste bănci s3au numit bănci comerciale.

    n epoca contemporana locul şi rolul băncilor comerciale sunt str-ns le!ate de calitatea lor deintermediari n perspectiva relaţiei economii3investiţii, fundamentala pentru creşterea economică.'obilizarea resurselor băneşti ale a!enţilor economici şi populaţiei la dispoziţia şi prin intermediul

     băncilor comerciale este premiza economică primordială a realizării de economii care se constituie ndubla ipostaza :3 venituri neconsumate ale perioadei curente3 cerere potenţială pentru producţia viitoare.

    A!enţii economici recur! la capitaluri proprii şi la credite bancare n procesul de reciclare şivalorificare a capitalurilor banesti din economie.

    8e creeaza in acest mod premizele unei ample redistribuiri a capitalurilor banesti printr3o reteade intermediari care in e+clusivitate sau cu preponderenta in cadrul sistemului bancar s3au constituit inreteau de banci comerciale sau de depozit.

    ancile comerciale efectueaza urmatoarele operatiuni:. Operatiuni pasive 3 care constau in formarea capitalului propriu ,atra!erea depunerilor si rescontul(refinantarea)

    9. Operatiuni active 3 operatiuni de creditare si de plasament care se deruleaza pe baza depozitelor  bancare constituite.

    *. Operatiuni comerciale si de comision.3 constituie un !rup special de operatiuni ale bancilor comerciale care privesc tranzactiile de vanzare3cumparare de devize efectuate cu prilejul mijlociriide plati internationale.

    !" Operatiuni pasive "

    • -ormarea capitalurilor proprii 3 bancile comerciale ca persoane juridice sunt societati pe actiuni

    care isi constituie capitalul prin trei modalitati :3 pe baza capitalului social3 pe baza fondului de rezerva3 pe baza provizioanelor /rincipala caracteristica a bancilor comerciale este ca in cadrul resurselor proprii, capitalurile

     proprii detin cea mai redusa pondere, implicit este putin semnificativa capitalizarea profitului bancar ca modalitate de reciclare si valorificare a capitalurilor banesti depuse.

    ancile comerciale isi constituie fondul de rezerva pentru acoperirea unor pierderi !enerate in principal de insolvabilitatea unor debitori. 6e re!ula ,rezervele proprii constituite sub forma fonduluide rezerva ,atin! ,la bancile comerciale o marime e!ala cu capitalul social.

    Aceasta dimensiune a fondului de rezerva se justifica prin varietatea riscurilor bancare. /entru

    mentinerea unui plafon de lic"iditati corelat cu o stare prudentiala,bancile recur! la constituirea de provizioane care pot fi re!lementate si se constituie cand sunt re!lementate in baza unor actenormative care urmaresc multiplicarea capitalurilor proprii sau provizioane de risc 3 pe baza lor putandfi acoperite pierderi bancare care pot fi anticipate ,necunoscandu3se insa marimea si momentul

     producerii acestor pierderi.• 8tra$erea depo%itelor . 6epozitele pot fi la vedere si la termen.

     epozitele la $edere se caracterizeaza prin fle+ibilitate in sensul ca depunatorii pot dispuneoricand utilizarea lor sub forma platilor sau retra!erilor din cont, suma lor este relativ constanta pentruca platile din anumite conturi se constituie ca depozite in alte conturi,putandu3se vorbi in acest sens deun volum minim a depozitelor la vedere.

     epozitele la termen sunt o conventie intre deponent si banca referitor la suma,durat si niveluldobanzii bonificate.n 4omania intrumentele cele mai utilizate de bancile comerciale pentru constiturea depozitelor 

    la termen sunt certificatele de depozit (la 04 certificatele de depozit se emit pentru sume de

    9

  • 8/18/2019 Monedasi Credit (Temele)

    21/28

    www.clopotel.ro. ,*., L., .. pe * luni,B luni si un an in conditiile unor dobanzi fi+e pe toata

     perioada de depozitare)./entru sume mai mari bancile comerciale folosesc ca instrumente de depunere la termen contul

    de depozit. 0lauzele de retra!ere si nivelul dobanzii difera in functie de banca. epozitele in cont curent  3 parte inte!ranta a depunerilor bancare desc"ise atat persoanelor 

     juridice cat si persoanelor fizice,prin intermediul contului curent se evidentiaza o multitudine deincasari si plati folosindu3se diferite instrumente de decontare ( cecuri, ordine de plata, foi devarsamant). oate operatiunile de cont curent au loc numai la solicitarea clientilor si necesita un efortdeosebit din partea or!anului bancar ceea ce face ca bancile sa bonifice in mod diferit soldurile dedisponibilitati din aceste conturi (se acorda dobanzi mai mici ca la depozitele pe termen).• Reecontul  3 modalitate de procurare de noi resurse de creditare prin cedarea portofoliului de

    efecte comerciale unei alte banci comerciale de scont, dar de re!ula de emisiune.Alaturi de reescont bancile comerciale practica lombardarea (acele operatiuni de imprumut

    !arantate cu efecte publice :obli!atiuni,bonuri de tezaur). n acest fel bancile comerciale obtin de la banca de emisiune resurse pe termen scurt.

    4eescontul si lombardarea sunt operatiuni specifice recreditarii si refinantarii.#" Operatiuni active"

    ;peratiunile active ale bancilor comerciale sunt de doua cate!orii :3 creditarea a!entilor economiciU3 creditarea persoanelor fizice.• Creditarea a$entilor economici. ancile comerciale si3au diversificat modalitatile de creditare.

    6istin!em ca produse bancare :credite pentru constituirea de active fi+e acordate in !eneral petermen scurt, credite pentru e+ploatare acordate pentru active curente (creditarea creantelor,creditele de trezorerie).

    0reditarea creantelor 3 distin!em operatiuni specifice :3 operatiuni cambiale3 imprumutul pe !aj de actiuni si efecte publice3 operatiuni de report.

    ancile comerciale ac"izitioneaza efecte publice cu obli!atia rascumpararii in termen scurt sicu acelasi pret.

  • 8/18/2019 Monedasi Credit (Temele)

    22/28

    www.clopotel.rofondului de tutela sau a diferitelor fundatii). /entru operatiuni de mandat se percep comisioane

     pentru acoperirea c"eltuielilor ocazionate de prestarile de servicii si realizarea de profit bancar.

     ". #ri$inea i neceitatea (ancilor de depo%it ancile de afaceri sunt banci de depozit specializate in operatiuni financiare a investitiilor pe

    seama depozitelor pe termen lun! si a atra!erii de capitaluri prin emisiunea de valori mobiliare. Ele se

    constituie in epoca moderna ca modalitati de ameliorare a mana!ementului bancar. Ele ofera clientilor sprijin financiar direct prin participatiile de capital (cumparari de actiuni) sau indirect prin preluareadatoriilor sub forma obli!atara.

    ancile de afaceri indeplinesc si rolul de consilieri in mana!ementul financiar al firmelor incasand comisioane importante .

    CURSUL Nr. 117ăncile de afaceri

    #peraţiunile şi rolul (ăncilor de afaceri

    !.1.9ipuri de (ănci de afaceri!.".Rolul (ăncilor de afaceri >n reali%area de operaţiuni, ac5i%iţii şi fu%iuni!.).Răcumpărarea inte$rală pentru mana$ement +R!PM

    Societăţi financiare de plaament!!.1. 9itluri%area < -ondul comun de creanţe +-CC

      !!.". Societăţii de invetiţii financiare +S!-

    !. #peraţiunile şi rolul (ăncilor de afaceriăncile de afaceri sunt bănci de depozit specializate n operaţiuni de finanţare a investiţiilor peseama depozitelor pe termen lun! şi atra!erea de capitaluri prin emisiunea de valori mobiliare.

    ăncile de afaceri se constituie n epoca modernă ca modalităţi de ameliorare amana!ementului bancar.

    ăncile de afaceri oferă clienţilor sprijin financiar direct prin participaţii de capital (cumpărăride acţiuni) sau indirect prin preluarea datoriilor sub formă obli!atară.

    ăncile de afaceri ndeplinesc rolul de consilieri n mana!ementul financiar al firmelor ncas-nd comisioane importante.

    !.1. 9ipuri de (ănci de afaceri'odelul băncilor de afaceri s3a creat printr3un act care se numeşte Plass 8te!all Act (=**) şi

    delimitează investiţiile de credit american n:-  băncile comerciale 3 care sunt colectoare de depozite şi distribuitoare de credite-  bănci de investiţii 3 care intermediază n domeniul atra!erii capitalurilor, plasării lor optime

    inclusiv prin administrarea pe cont propriu sau sindicalizarea emisiunilor de valori mobiliare.ăncile de afaceri americane au ca principală caracteristică faptul că nu deţin şi nu e+ercităcontrolul portofoliilor companiilor. ăncile de afaceri franceze, dimpotrivă, deţin importante

     pac"ete ale portofoliilor companiilor, considerate, de aceea, frecvent, clienţi captivi.8ocietăţile de portofoliu sunt o formă derivată n activitatea băncilor de afaceri, au o lar!ă

    răsp-ndire n ţările francofone şi au o dublă funcţionalitate :- deţinerile lor asi!ură o valorificare ridicată a capitalului prin dividende,- scopul lor este asi!urarea controlului asupra companiilor prin pac"etul de control care conferă

     privile!ii (desemnarea cifrei de afaceri, orientarea politicii de investiţii).

    Aceste societăţii de portofoliu deţin participaţii ncrucişate directe sau indirecte la anumitecompanii şi invers.n 5ranţa distin!em trei cate!orii de societăţii de portofoliu :

    99

  • 8/18/2019 Monedasi Credit (Temele)

    23/28

    www.clopotel.roA. 8ocietăţi de portofoliu "oldin! 3 sunt cotate bursier cu acţiuni deţinute sau contractate de băncile

    franceze a căror capitalizare ajun!ea n ==? la * miliarde 545 (Prupul Iarms, 8ueze, azard5rerer).

    . 8ocietăţi de portofoliu ale băncilor comerciale sunt filializate, dar sunt necotate bursier (8ocietePeneral, 0redite Ronnais).

    0. nvestitori şi intermediari care deţin acţiuni la bănci şi invers.

    !.". Rolul (ăncilor de afaceri >n reali%area de operaţiuni, ac5i%iţii şi fu%iuni4ealizarea de operaţiuni, ac"iziţii şi fuziuni este un fenomen caracteristic, predilect alconcentrării şi centralizării economiei. 5recvenţa acestui fenomen este dată de următorii factori:- intensitatea transformărilor te"nico3ştiinţifice7- mutaţiile rapide te"nolo!ice7- sc"imbări rapide opţiunile clienţilor, n reţelele de comerţ internaţional.

    endinţa de re!rupare internaţională se manifestă prin acţiuni concurenţiale bazate peconsimţăm-ntul reciproc al părţilor.6econspirarea secretului privind intenţiile de fuziuni a condus n practică, n special n 8$A la

    ample creşteri ale cursurilor, antren-nd c-şti!uri mari, neaşteptate pentru deţinătorii de acţiuni supusev-nzării şi pentru intermediarii %bine informaţi& .

    !.). Răcumpărarea inte$rală pentru mana$ement +R!PM4/' este o soluţie financiară pentru privatizare care a apărut n 'area ritanie ( evera!e'ana!ement uR ;ut). 83au an!ajat ** de operaţiuni totaliz-nd * miliarde de P (lire sterline) şi afost instrumentul principal al politicii de deznaţionalizare promovate de !uvernul "ac"er .

    8copul acestor operaţiuni este multiplu:-  perfecţionarea mana!ementului,- creşterea nivelului mana!erial,- creşterea competitivităţii companiei.

    n condiţiile economiei de piaţă se realizează următoarele cauze tipice care !enerează deciziadeţinătorilor companiei de a recur!e la operaţiunea de v-nzare n vederea 4/':

    0onformaţia diversă şi neconsonantă a companiilor, de re!ulă societăţi pe acţiuni, datorită an!ajării

    n mai multe ramuri de activitate n scopul evitării riscului şi#sau pentru e+tinderea posibilităţilor de valorificare a capitalului social, con!lomerat unde prin ac"iziţii şi fuziuni de acţiuni ale unor companii juridic3independente se nre!istrează decizia renunţării la tipuri de activităţi ndepărtateca ramură sau teritorial de liniile principale de dezvoltare. 6e aici nevoia de a vinde.

    8ubstratul financiar este posibilitatea de a obţine resurse pentru ntărirea poziţiei celorlaltecompanii sau accentuării investiţiilor pe noi direcţii.

    ransmiterea companiilor individuale sau familiale care din cauze naturale, financiare sau fiscalenu pot fi preluate de moştenitorii le!ali şi sunt deci supuse transferului de proprietari.

    $nde companiile sunt slăbite, au dificultăţi n administraţie şi decid să v-ndă, lăs-nd loc altora. 0ompaniile slabe bursier se revalorifică prin v-nzare căpăt-nd o valoare economică reală.

    0ompaniile se atribuie curent mana!erului care cunoaşte punctele forte şi slăbiciunile put-nddezvolta afacerile deoarece o cunoaşte cel mai bine. 6in acest motiv proliferează 4/' n ţăriledezvoltate.

    0ondiţiile de efectuare ale 4/':1. Pradul nalt de ndatorare (participare lar!ă a creditului). 4aportul dintre fonduri mprumutate şi

    surse n 8$A este de : . 8e consideră poziţia de acord bancar ca fiind vitală. Au apărutintermediari specifici societăţilor financiare (societăţi de venture capital 1 capital de risc).8ocietăţile de investiţii specializate au un bun nivel de in!inerie financiară n măsură să sprijine şisă controleze cadrele de conducere ce şi3au asumat 4/' at-t n momentul ac"iziţiei c-t şiulterior.

    ". 8uccesul acestor operaţii este le!at de potenţialul şi dinamismul burselor de valori care pot crea

    cadenţe favorabile dezvoltării pentru ntreprinzătorii an!ajaţi n procesul de 4/' prin asi!urarealic"idităţii capitalurilor investite.

    9*

  • 8/18/2019 Monedasi Credit (Temele)

    24/28

    www.clopotel.ro!!. Societăţi financiare de plaament

    8ocietăţile financiare de plasament s3au individualizat distinct n epoca modernă ca o e+presiea deţinătorilor de capital mai mari sau mai mici pentru valorificarea optimă dar stabilă a capitaluluioric-t de mic.

    5uncţia principală a acestor societăţi este plasarea capitalului pe termen lun! prin administrareaunui fond comun de creanţe n scopul ma+imizării veniturilor.

    niţial a avut ca obiect de plasament numai acţiuni cotate bursier, ulterior s3au constituit fonduricomune de creanţe foarte diferite, prolifer-nd fenomenul titluralizărilor cu modificări consecvente pe piaţa creditului.

    !!.1. 9itluri%area < -ondul comun de creanţe +-CC . se creează condiţii de facilitare a internaţionalizării pieţei capitalurilor, astfel capitalul japonezreprezintă 9K pe piaţa de capital a 'arii ritanii iar pe piaţa 8$A cifra nu s3a dat publicităţii.

    8e produce lăr!irea spectaculoasă a surselor de finanţare a economiilor prin spar!ereaenclavelor de capital naţional.

    !!.". Societăţile de invetiţii financiare85 capătă o amploare deosebită pentru că satisfac cererile micului investitor de a i se asi!ura

    ma+imizarea capitalului disponibilizat (economiilor) care nu se mai află la discreţia variaţiilor bursiererăm-n-nd neavizat şi incomplet să aprecieze pro!noza dezvoltării economice şi a pieţei.

    Aceste societăţi dispun de un personal nalt specializat, sunt societăţi desc"ise ale căror acţiuni

    se pot acţiona la !"işeu, v-nz-ndu3se la preţuri de emisiune şi rev-nz-ndu3se ulterior la preţuri derăscumpărare.

    9>

  • 8/18/2019 Monedasi Credit (Temele)

    25/28

    www.clopotel.ro0apitalul acestor societăţi se modifică permanent. Acţiunile nu sunt cotate la bursă, dar cursul

    lor se determină zilnic.5ondurile comune de plasament cumulează trăsăturile fondurilor comune de creanţe.

    0aracteristici :3 reprezintă o formă de coproprietate asupra deţinerii de valori mobiliare,- sunt ncredinţate unui depozitar sub suprave!"erea unui !irant care trebuie să fie obli!atoriu

    acţionar al fondului,

    - retra!erea, răscumpărarea părţilor este interzisă un număr de ani (*3 ani) pentru a se asi!urainvestirea capitalului pe termen lun!.

    0luburile de investiţii s3au nfiinţat n perioada recentă intenţion-nd iniţierea n te"nica bursierăşi atra!erea de economii n vederea fructificării acestora pe baza ac"iziţiilor de valorimobiliare./ornind de la un aport modest membrii clubului cotizează lunar n vederea dezvoltării

    activităţii. 8unt ma+im 9 de membrii.Elementul comun tuturor societăţilor financiare de investiţii este transparenţa fiscală care se

    realizează prin aceea că veniturile obţinute prin această formă de plasament nu sunt supuse impozităriila sursă.

    CURS 1"7ăncile şi intituţiile de credit peciali%ate

    1. Locul şi rolul (ăncilor peciali%ate in economiiăncile si nstituţiile de credit specializate, actioneaza in marea lor majoritate ca si bancile de

    afaceri, in sfera creditului mijlociu si lun!, indicand conlucrarea intre nstituţiile de credit specializate bipolar :- unele in mobilizarea resurselor, a disponibilitatilor din economii, sursa de constituire si e+tensie a

    capitalului- altele in disponib. creditelor in opratii si ramuri urmarindu3se cresterea eficientei intermedierii,

    valorificarii capitalului  0reditele pe termen mijlociu sunt acordate pe durate de la ?luni DC ani, avand destinatia procurariide ec"ipamente sau a finantarii e+portului.n 8$A si An!lia un rol important pe piata creditului mijlociu il ocupa operatiile de credit pentrumarfuri vandute cu plata in rate. /iata creditelor pe termen mijlociu, ca si piata creditului pe termenlun!, are la baza depozitele pe termen constant prin intermediul multiplelor forme de banci si institutiide credit specializate.  0reditele pe termen lun! se acorda pe termene de pana la L de ani, avand ca scop investitiile

     productive sau constructii de locuinte. ; parte insemnata este indreptata inspre infaptuirea sprijinuluifinanciar acordat de stat pentru realizarea politici sale economice. ancile de ramura sunt banci

    comerciale sau o imbinare a bancilor comerciale cu cele de dezvoltare, constituindu3se ca o e+presie a politici statului in domeniul bancar. Aceste banci isi bazeaza e+istenta pe elemente comune :- sprijinul statului care nu depaseste *K din resurse- orientarea activitatii pe linia acordarii creditelor pe termen mijlociu si lun!

    ". Leain$ul i factorin$ulnstituţiile de credit specializate in leasin! sunt veri!i relativ noi ale sistemului bancar.

    ;peratiile de leasin! au inceput in 8$A in =L9, s3au e+tins in mai multe tari in =B9. /rezinta un ritmunic de crestere economica cifrat la 9LK anual.rasaturile leasin!ului :- operatia de inc"iriere de utilaje sau ec"ipamente industriale care apartin bancii sau societatilor 

    financiare (85)-  bunurile care se inc"iriaza sunt ac"izitionate special pentru a satisface nevoile c"iriasului in cauza-  partile contractului convin inc"eierea ca o etapa intermediara

    9L

  • 8/18/2019 Monedasi Credit (Temele)

    26/28

    www.clopotel.ro- scopul final al operatiunii este ac"izitia de catre c"iriasi a bunurilor respective la un pret convent

     prin considerarea platilor anterioare facute cu titlu de c"irie /entru banca sau societatea financiara leasin!ul asi!ura :- un plasament avantajos al capitalului- !arantia bunurilor incredintate c"iriasului-  procurarea bunurilor de catre c"iriasi fara a antrena bunurile proprii-  posibilitatea recuperarii in cativa ani a sumei investite prin preluarea cu titlu de cumparare a

     bunurilor de catre c"iriasieasin!ul se substituie astfel creditului. 0aracterul de credit al operatiunilor de leasin! decur! dinurmatoarele elemente :. ;peratiunile se refera la plasamentul capitalului disponibil al unitatii specializate pe aceste

    operatiuni9. 5actorul "otarator in determinarea profitului care revine banci este nivelul dobanzii practicate*. An!renarea capitalului se face pe termen mijlociu, potrivi specificului operatiunilor de investitii>. Parantia materiala a operatiei, caracteristica creditului este inclusa si asi!urata in proporii mai mari

    si conditii mai bune

    -ormele leain$ului 3 easin!ul mobiliar priveste utilaje si alte bunuri materiale : tractoare, utilaje de constructii, vapoareetc 3 easin!ul imobiliar se refera la : birouri, locuinte etc. 3 easin!ul industrial, este cea mai importanta forma, are in vedere : instalatii complete (fabrici)  ;peratiunile de factorin! implica aparitia, in raporturile de credit, in relatiile intre vanzatorul creditor si cumparatorul debitor, al unui nou pesonaj numit factorul. Acest a!ent, factorul, a fost determinat deinteresul vanzatorului creditor de a obtine rapid sumele datorate de clienti si de a3si declina sarcinaevidentei si urmaririi debitorului in caz de neplata. 5actorul preia in sarcina sa, de la creditor, titlurilede creanta asupra debitorului devenind beneficiar, preluand asupra sa riscul situatiei de neplata adebitorului.

    /entru creantele preluate factorul plateste a!entului platitor valoarea creantelor diminuata cucomisionul sau. n acest fel nevenindui (prin diminuarea valorii nominale a creantei pe care urmeaza sao imcaseze) :- dobanda aferenta pana la scadenta creantei- comisionul aferent efectuarii operatiei propriuzise de incasare a creantelor 

      Acest sisistem de factorin! este favorabil furnizorilor care fac frecvente livrari in loturi mari , care auactivitate sezoniera sau clientela dispersata. Acest fapt permite e+tinderea factorin!ului prin unitatispecializate

    CURSUL Nr. 1)7ancile de comert eterior i rolul lor in pri?inirea comertului

    0a una dintre cele mai importante actiuni de sprijinire a e+porturilor si participare a statului laactivitatea bancara s3au e+tins in ultima perioada in tarile dezvoltate ca veri!a specializata a sistemului

     bancar bancile de comert e+terior.Activitatea bancilor de comert e+terior din punct de vedere al continutului operatiunilor se

    !rupeaza astfel:⇒ operatiuni uzuale bancare decur!and din sc"imburile internationale (plati si incasari in relatiile cu

    strainii)⇒ operatiuni de creditare prin intermediul acceptarii scontului,creditelor documentare (scrisori de

    !arantie,acreditive)

    ⇒  procurarea resurselor de refinantare pentru operatiuni de comert e+terior prin rescontarea catre bancile de emisiune ,case de economii (institutii de credit) prin resurse bu!etare si prin emiterea deobli!atiuni (pe piata interna si e+terna)

    9B

  • 8/18/2019 Monedasi Credit (Temele)

    27/28

    www.clopotel.ro⇒  participarea la crearea societatilor comerciale,bancare,financiare cu activitatea de comert e+terior 

    (interne sau mi+te)⇒ facilitarea tuturor operatiunilor de credit ,!arantare si asi!urare a creantelor,de mandat si comision

    de natura sa sprijine operatiuni de comert e+terior si#sau e+port.0aracteristic bancilor de comert e+terior in perioada actuala este faptul ca ele concentreaza,

     promoveaza si dinamizeaza e+pansiunea comertului e+terior,ele nefacand concurenta celorlalte banci.

    n operatiunile derulate prin bancile de comert e+terior statul are o participare substantiala prinintermediul finantarii bu!etare si acordarea de facilitati in derularea operatiunilor de comert e+terior./rin insasi cadrul lor statutar bancile de comert e+terior nu3si propun sa monopolizeze

    deservirea bancara ci sa coordoneze si sa coopereze cu celelalte banci de ramura si#sau de afaceri./rincipalele operatiuni de creditare derulate prin bancile de comert e+terior se pot !rupa in

    functie de destinatia lor si sfera de utilizare. Astfel deosebim:3 credite furnizor 3 acordate furnizorilor3 credite de prefinantare 3 destinate inlesnirii operatiunilor de fabricatie si desfacere a

     produselor 3 credite cumparator 3 acordate cumparatorilor 

    ♦ Creditul furnizor   3 este creditul acordat de catre e+portator cumparatorului e+tern sub forma

    marfurilor care fac obiectul contractului de creditare fie pe termen mediu (93L ani) fie pe termenlun! (ma+im ani). 6e fapt furnizorul nu este dispus sa crediteze nici pe termen mediu si cu atatmai mult pe termen lun!, el oferind creanta la vanzare bancii sale prin operatiuni de scontare,forfetin!.

    n creditul furnizor se include creditul cadru acordat pe baza unor acorduri bilaterale de e+portcare cuprind conditii uniforme si in majoritatea cazurilor importante facilitati. Aceste credite sunte+presia interventionismului statal in economie si a promovarii prin acorduri !uvernamentale ae+portului de catre anumite tari.♦ Creditul de prefinantare  3 facilitatile de creditare acordate prin actiunile statale in domeniul

    sprijinirii e+portului se e+tind si asupra operatiunilor de pre!atire a e+portului. 6eosebim crediteleTrevolvin!T care functioneaza prin acordarea unor transe de credit in functie de necesitati petermen de pana la un an cu posibilitatea innoirii lor actionand ca un substitut al fondului de rulmentin vederea stimularii e+portului.

    ♦ Creditul cumparator  3 se identifica cu creditele pe termen lun! acordate importatorilor de utilaje siec"ipamente si ele se deruleaza pentru valori considerabile aferente unor proiecte de investitiiimportante national (finantarea se face de or!anismele statale).

    Linia de credit +creditul tand&(@ 3 este una dintre cele mai recente forme de credite inrelatia intre banci si intreprinderile !uvernamentale in relatia ac"izitionarii de pe o piata e+terna amarfurilor putand fi socotit un credit cumparator.

    n relatia creditarii institutiile !uvernamentale preiau posibilitatea controlului derularii

    finantarii lor putand cere intreprinderilor creditate dari de seama financiare, periodice asupra situatieiutilizarii creditelor. Ele au o tendinta de crestere in ultima perioada.

    Proceul de economiire  3 asi!ura una dintre putinele forme de finantare proprie a bancilor.E+perienta tarilor dezvoltate pe linia concentrarii resurselor economisite la un moment dat arata ca justutilizate sumele economisite de populatie si companii reprezinta o resursa considerabila pentrucapitalul financiar bancar rivalizand de cele mai multe ori cu economiile intreprinderilor.

    'conomiirea familiala 3 in conceptia QeRnsista se concepe procesul de economisire ca fiind oamanare a c"eltuielilor imediate la nivelul cel mult al propriilor economii. $na din motivatiile cel maifrecvent intalnite pentru procesul de economisire este locuinta proprietate,in sensul ca tinerele familii

    doresc ac"izitionarea unei locuinte pentru care,in afara creditului pe care il pot obtine trebuie saasi!ure un aport propriu asi!urat prin economii.

    /rocesul de economisire ca componenta de fond a surselor de finantare financiar3bancare s3auemis mai multe opinii:

    9C

  • 8/18/2019 Monedasi Credit (Temele)

    28/28

    www.clopotel.ro• in 8$A 3 centrul de ec"ilibru in privinta protectiei sociale s3a deplasat inspre plata de catre

    an!ajatori a contributiei pentru protectia sociala in proportie de 9*K. n acest sens s3au inre!istratdiminuari ale fondurilor economisite de catre populatie.

    • in statele nordice ale Europei 3 protectia sociala se asi!ura la nivelul statului in proportie variindintre ?3K.

    0a un corolar s3a inre!istrat un recul al depozitelor bancare ale populatiei.