Зауваження та пропозиції надсилати на адресу: s_kharchenko@mon.gov.ua

ПроектПрограма

для загальноосвітніх навчальних закладів з навчанням українською мовою

Молдовська мова 10-11 класи

Programăpentru instituţile de învăţămînt general cu limba ucraineană de predare

Limba moldoveneascăpentru clasele 10-11

nivelul de standard

NOTIȚĂ EXPLICATIVĂ

Programa în cauză e predestinată școlilor medii de cultură generală cu limba ucraineană (ori rusă) de predare și stabilește obiectivele, sarcinile, conținutul și metodele de activitate care vor contrubui la însușirea limbii moldovenești.

Obiectivul principal al cursului în clasele X-XI rămîne a fi continuarea și consolidarea în formare a competențelor comunicative, avînd ca suport cunoștințele de limbă ale elevilor, acumulate anterior (cl. V-IX).

Atingerea acestui obiectiv va avea loc odată cu soluționarea unor sarcini anumite:

● a trezi un interes sporit pentru însușirea limbii moldovenești și a forma tendința de perfecționare a capacităților comunicative;

●a opera perfect cu toate tipurile de activitate comunicativă ( audiere, citire, vorbire, scriere), necesare omului în diferite sfere de comunicare;

●a lucra cu textul: a asimila informația , a o transforma , a înțelege structura , conținutul și particularitățile de limbă , a alcătui independent texte de diferite stiluri ( uneori asemănătoare);

●a formula gîndurile într-o exprimare clară și corectă, a organiza normat vorbirea personală, a identifica și a corecta greșelile în vorbirea altora;

Activitatea comunicativ- verbală va fi stimulată de efectuarea exercițiului, de tematica textelor din manual, de creare a situațiilor de comunicare. Lucrul iscusit cu textul va permite să asigure dezvoltarea creativității și formarea deprinderilor de colaborare a profesorului cu elevul (condiție necesară pentru formarea competențelor comunicative).

Structura și conținutul programei

”Programa de limbă moldovenească în clasele X-XI, pentru clasele cu limba ucraineană (ori rusă) de predare , este elaborată în conformitate cu ”Standartele de stat pentru școala medie de cultură generală ale Ministerului Învățămîntului, Științei din Ucraina”. Ea e structurată în felul următor:

– linia comunicativă;– linia lingvistică;– tematica socioculturală;– cerințele de stat față de nivelul pregătirii generale a elevilor.

Conținutul materiei de studiu este o reactualizare, aprofundare, consolidare a cursului de limbă moldovenească din școala de bază. Toate acestea constituie

suportul care permite finisarea procesului de formare a competențelor comunicative.

Compartimentele limbii ca știință (fonetica, lexicologia, morfologia, sintaxa) servesc ca mijloc de a descoperi cum funcționează sistemul lingvistic ce permite vorbitorilor să producă mesaje , orale ori scrise.

Pe lîngă cele spuse mai sus, profesorul este disponibil să distribuie numărul de ore (în limita programei) pentru materia de studiu așa cum găsește de cuviință, în dependență de contingentul de elevi , de pregătirea lor, de condițiile de învățare. Se recomandă a nu micșora numărul de ore pentru activitatea de comunicare.Profesorul va utiliza metode de predare propuse de Programa de limbă moldovenească pentru școlile de bază (2013), complicîndu-le.

Tematica socioculturală poate fi lărgită, schimbată, adaptată, localizată, raportată la viața școlii, satului, raionului în care activează profesorul, la interesele elevilor.

Cerințele față de nivelul de pregătire a elevilor va permite profesorului să evaluieze cunoștințele și abilitățile elevilor, să-și mențină activitatea în parametrii Standardelor de stat.

CLASA a 10-a

(1 oră pe săptămînă; 35 ore, din ele 4 ore disponibile)

I. Linia comunicativă

(10 ore + 2 ore disponibile)

№de ore

D

Conținutul materiei de programă Cerințele de stat față de nivelul de pregătire al elevilor

2 Cunoștințe despre comunicare

Aprofundarea cunoștințelor despre comunicare. Emițătorul și receptorul , mesajul. Obiectivele principale ale comunicării . Reguli ce țin de cultura vorbirii. Stilurile limbii. Stilul artistic. Stilul oficial – administrativ. Biletul. Telegrama. Autobiografia.

Elevul/eleva:

● operează cu termenii lingvistici din tema respectivă;● recunoaște trăsăturile caracteristice fiecărui stil al limbii;● argumentează cu exemple din textele precăutate ;● elaborează microtexte în parametrii stilului respectiv;

2 Activități comunicativeAudierea

Varietatea audierii (completă , detaliată, critică). Aprofundarea abilităților de receptare a textelor de diferite stiluri.Dezvoltarea priceperilor de a efectua diferite tipuri de audieri , în dependență de obiective. Dezvoltarea vorbirii prin formulare de întrebări, prin răspunsuri exacte, ce țin de conținutul textului sau prin exprimarea opiniei personale asupra celor audiate.

● ascultă și înțelege mesajul emis de text ( în stil artistic, științific, publicistic);● posedă diferite strategii de audiere;● asimilează informațiile textului audiat;● înțelege și explică îmbinări fixe de cuvinte, termeni științifici, profesionalisme;● selectează anumite informații , identifică teme , idei;● expune amănunțit , succint , selectiv textul audiat;● extinde conținutul textului, manifestînd imagininație și fantezie;● apreciază fapte și întîmplări;● sesizează caracteristicile stilului în care se încadrează textul audiat.

2 CitireaTipuri de citire , în general (cu voce, în gînd). Tipuri de citire în gînd (cognitivă, instructivă, selectivă).

● citește expresiv și rapid texte, exprimînd intonațional și nonverbal atitudinea față de cele citite;● aplică diferite tipuri de citire în gînd

Perfecționarea deprinderilor de a regula viteza citirii textelor de diferite stiluri, în dependență de conținutul textului , de mijloacele de expresie (cu voce). Dezvoltarea competențelor de cituire în gînd (cognitivă, instructivă și selectivă)

pentru realuizarea unui obiectiv: a îmbogăți cunoștințele, a descoperi o informație, a depista idei și mijloace de exprimare.

2 Vorbirea monologatăDezvoltarea capacităților de a expune , a reproduce amănunțit , selectiv ori rezumativ texte de diferite stiluri. Formarea priceperilor de a substitui cuvinte , expresii în propozițiile formulate , de a explica cuvintele noi, apelînd la dicționar ,la traducere. Aprofundarea priceperilor de a elabora independent planul textului, a expune după un plan , a face generalizări, a scoate concluzii.

dialogatăInterpretarea , înscenarea unor dialoguri. Structurarea , alcătuirea unor dialoguri conform situației și temei propuse de profesor; participarea la discuții. Dezvoltarea competențelor de vorbire corectă, de respectare a regulilor ce țin de cultura vorbirii.

● expune texte de diferite stiluri , în dependență de obiectiv (amănunțit, succint, selectiv) după planul alcătuit independent;● delimitează principalul de secundar;manifestă capacitatea de a atrage atenția ascultătorului;● comentează cele expuse, argumentează punctul său de vedere;face generalizări și trage concluzii.

● construiește dialoguri în parametrii situației, temei propuse, aplicînd mijloacele verbale și nonverbale de comunicare;● se implică în discuții, intervine cu argumente și opinii personale;● utilizează formule de inițiere, de menținere a unei comunicări ,expresii ce țin de etichetul comunicării.

2 ScriereaPerfecționarea deprinderilor și priceperilor de aplicare a regulilor ortografice și punctuaționale la orice fel de scriere.

● aplică regulile ortografice și punctuaționale la scrierea dictărilor, expunerilor, compunerilor;● elaborează texte , respectînd părțile lor componente, evidențiîndu-le prin alineate.

II. LINIA LINGVISTICĂ (19 ore + 2 ore disponibile)

1 Limba moldovenească și graiurile ei. ● asimilează termenii de limbă națională , limbă literară , graiuri teritoriale;● sesizează importanța cunoașterii limbii literare, rolul ei în dezvoltarea culturii naționale.

18 Aprofundarea și sistematizarea cunoștințelor

4 Fonetica. Grafia. Ortoepia

Fonetica. Grafia. Ortoepia.Sunetele limbii moldovenești. Literele. Alfabetul.Grupuri de litere și sunetele lor. Diftongii. Triftongii. Hiatul. Împărțirea cuvintelor în silabe. Reguli de trecere a cuvintelor dintr – un rînd în altul.

● cunoaște termenii științifici de bază din compartimentul foneticii;● rostește corect diftongii , triftongii, vocalele în hiat, conform normelor ortoepice;● aplică reguli de trecere a cuvintelor dintr – un rînd în altul, de scriere corectă a grupurilor de litere, specifice limbii moldovenești.

3 Structura cuvîntului. Formarea cuvintelor

Structura morfematică a cuvîntului.Sufixe lexicale și sufixe gramaticale. Prefixele. Ortografie. Mijloacele de îmbogățire a vocabularului.

Analiza structurii cuvintelor.

●definește părțile componente ale cuvîntului;identifică părțile componente ale cuvîntului,alcătuiește familii lexicale; ●deosebește derivarea de modificare (cuvîntul derivat și forme ale aceluiași cuvînt);●recunoaște , operează și aplică în exerciții practice noțiunile de familie lexicală și de cîmp lexical;●aplică reguli de ortografie a sufixelor și prefixelor;● recunoaște toate mijloacele de formare

a cuvintelor.

10 Morfologia

Părţile de vorbire flexibile şi neflexibile.

Articolul. Substantivul. Ortografia substantivelor.

Locuţiunile substantivale.

Adjectivul. Gradele de comparaţie ale adjectivelor.

Ortografia adjectivelor. Locuţiunile

●cunoaşte părţile de vorbire flexibile şi

neflexibile;

●aplică regulile ortografice şi de

punctuaţie;

●descoperă în texte părţile de vorbire

flexibile şi neflexibile;

● analizează morfologic şi sintactic

adjectivale.

Pronumele. Ortografia pronumelor.

Numeralul.Categoriile numeralului.

Adverbul. Ortografia adverbelor. Locuţiunile adverbiale.

Verbul. Ortografia verbelor. Locuţiunile verbale.

Analiza morfologică şi sintactică a părţilor de vorbire.

părţile de vorbire flexibile şi neflexibile;

●identifică ortogramele;

●explică, folosind regulile ortografice

învăţate, scrierea lor corectă;

●descoperă greşelile şi le rectifică;

1 Repetare la sfîrșit de an

III. TEMATICA INSTRUIRII SOCIOCULTURALE

Tematica orientativă a instruirii socioculturale

Tematica textelor Temele orientative ale mesajelor orale și scrise ale elevilor

Limba – principalul însemn al identității naționale. ”O altă limbă mai frumoasă nu-i””Cuvîntu-i osul sfînt pe care se ține sufletul în om”

Arta plastică moldovenească. Nume motorii ale picturii moldovenești contemporane.L.Guțu, Gh. Munteanu, Gh. Vrabie, M. Grecu, E. Romanescu. Interferența a două școli de artă: moldovenească și ucraineană.

”Timpul și spațiul înveșnicit pe pînzele marilor artiști”

Tradiții strămoșești: țesutul covoarelor. ”Covoarele bunicii , țesute din dragoste și dor”

Ritualuri vechi la sărbătorile de iarnă: ”capra”, ”ursul”, ”calul”, ”plugușorul.”

”Am venit să vă urăm”

Familia ”Persoanele cele mai apropiate mie””Bunica”

Natura plaiului natal . Probleme de ecologie. ”E frumoasă casa cu cocostîrci””Prietenii noștri necuvîntători””Copacul copilăriei mele”

Teatrul. Actori – maieștri ai scenei teatrale. Scriitorii ce au contribuit la dezvoltarea teatrului

”I. Druță și teatrul””Domnica Darienco – ilustră interpretă a

național. Vasiluței” din ”Casa mare” de I. Druță

Repartizarea orientativă a orelor:

comunicarea – 12 ore din care 2 ore disponibile;limba – 19 ore + 2 ore disponibile;

lucrări de control – 2 ore;

IV. LINIA STRATEGICĂ

Elevul lucrează cu diferite surse de informaţie, individual caută, prelucrează, analizează materialul necesar; sistematic folosește presa periodică, diferite materiale transmise la radio şi televiziune.

De sine stătător rezolvă însărcinări de diverse tipuri, compară, generalizează, concretizează, face concluzii prin analogie, argumentează convingător tezele expuse. Aplică deprinderile creative în diferite situaţii de comunicare; practică strategii comunicative, strategii de colaborare cu semenii săi, respectînd normele limbii literare, eticheta şi normele conversaţiei cu interlocutorul.

CLASA a 11-a

(1 oră pe săptămînă; 35 ore, din ele 4 ore disponibile)

I. Linia comunicativă

(12 ore din ele 2 ore disponibile)

№de ore

D

Conținutul materiei de programă Cerințele de stat față de nivelul de pregătire al elevilor

10 Competențe comunicative

2 Cunoștințe despre comunicareNoțiuni generale despre comunicare și cultura comunicării. Reactualizare, aprofundare. Stilurile limbii literare. Tipuri de comunicare; tipuri de audiere și citire.

Noțiuni generale despre retorică ca știință și artă a cuvîntului. Trăsăturile caracteristice retoricii ca știință a cuvîntului; tipurile discursurilor.Discursul public în societatea contemporană.

Elevul/eleva:● denotă cunoștințe generale despre comunicare;● recunoaște și respectă cerințele față de cultura comunicării; ●sesizează obiectivele oricărui tip de comunicare;●recunoaște stilul și argumentează cu exemple din text încadrarea textului în parametrii unui anumit stil;●alcătuiește (oral și scris) texte în orice stil al limbii;

●elaborează și realizează (în fața colegilor) un discurs în legătură cu un eveniment din viața cotidiană;●se familiarizează cu noțiuni generale despre retorică, trăsăturile caracteristice retoricii; tipul discursurilor, mijloacele verbale utilizate la realizarea discursului;●alcătuiește și ține un discurs în fața colegilor reieșind din situația propusă de profesor;

2 AudiereaAprofundarea abilităților de receptare a textelor de diferite stiluri , după auz. Dezvoltarea memoriei, gîndirii logice, imaginației.

●manifestă diferite strategii de audiere;●sesizează mesajul textului;●reține detalii, mijloace artistice de exprimare, caracteristici;●expune oral sau scris, rezumativ,selectiv textul audiat;●inserează în textul audiat descrieri (de acțiune, portret, peisaj);

2 Citirea

Citirea textelor autentice , de diferite stiluri , genuri și specii. Aprofundarea abilităților de comentare , interpretare a textului.Perfecționarea deprinderilor de citire în gînd , de înțelegere a celor citite , de selectare a esențialului , de pătrundere în subiect.Dezvoltarea simțului de observație , de apreciere a limbajului și particularităților unui text.

●citește expresiv și redă intonațional mesajul textului propus; ●își exprimă prin voce atitudinea față de cele citite;●evidențiază cuvintele-cheie, accentuîndu-le logic;●selectează citate necesare pentru elaborarea compunerilor (orale sau scrise);●trage concluzii și face generalizări ;●comentează cele citite, caracterizează personaje;●își exprimă opiniile , argumentînd poziția, atitudinea față de cele citite;●elaborează expuneri amănunțite, rezumative, cu elemente de creație ale textelor citite ( în gînd);

2 VorbireaDezvoltarea aptitudinilor de vorbire narativă , descriptivă , meditativă.Consolidarea abilităților de reproducere a celor citite, audiate, create.Construirea monologurilor, dialogurilor. Formarea capacităților de a interveni în discuții, respectînd regulile de cultură a comunicării.

●elaborează expuneri monologate de diferite stiluri și tipuri după un plan alcătuit independent ori cu începutul dat , cu, sau fără pregătire în prealabil;●își expune amănunțit ori selectiv un text (citit, audiat);●manifestă capacitatea de a extrage atenția receptorului;●comentează poziția autorului;argumentează poziția personală față de cele expuse ;●conclusionează și generalizează;● elaborează dialoguri interesante, expresive, cu conținut emoționant, cognitiv și participă la realizarea lor;●elaborează și interpretează dialoguri conform situației create de profesor;●continuă un dialog început, intervine cult și civilizat , în discuție cu partenerii;

2 ScriereaExersarea în a perfecționa priceperi și deprinderi de aplicare a regulilor de ortografie și a celor de punctuație la scrierea dictărilor și lucrărilor elaborate.Transformarea propozițiilor în fraze. Răspunsuri desfășurate la

●explică ortogramele , utilizarea oricărui semn de punctuație;●aplică regulile ortografice și cele ale semnelor de punctuație la scrierea dictărilor, expunerilor, compunerilor de toate tipurile;

întrebări.Continuarea textului cu începutul dat. Elaborarea diferitor tipuri de compuneri, expuneri, acte oficiale.

TraducereaTraducerea din limba ucraineană în limba moldovenească a frazelor, microtextelor.

●transformă propozițiile în fraze,restaurează ”bucățile”omise în frazelenecomplete; ●răspunde desfășurat , argumentat la întrebări; ●elaborează compuneri, expuneri de diferite tipuri;●notează citate, fragmente din textele citite pentru a fi folosite în compuneri orale sau scrise;

●realizează traducerea frazelor, găsind echivalentele subordonatelor circumstanțiale(din limbile ucraineană în moldovenească), a microtextelor de diferite stiluri;●formulează mesajul-traducere a textelor autentice.

I. LINIA LINGVISTICĂ

(19 ore + 2 ore disponibile)

№de ore

D

Conținutul materiei de programă Cerințele de stat față de nivelul de pregătire al elevilor

Competențe lingvistice

11

IntroducereLimba literară – aspectul superior al limbii naționale.

Elevul/eleva:●sesizează că limba literară e forma desăvîrșită a limbii naționale;●cunoaște scriitorii fondatori ai limbii literare moldovenești.

18 Aprofundarea și sistematizarea cunoștințelor

3Lexicul

Lexicul limbii moldovenești . Sensul propriu și sensul figurat al cuvintelor. Cuvinte monosemantice și polisemantice. Sinonimele. Sinonimele totale, relative, contextuale. Sinonime

●definește toate noțiunile care se referă la tema;●identifică în texte cuvinte cu sens figurat și cu sens propriu, sinonimele, antonimele;

frazeologice. Omonime .Omofone. Omografe. Cuvinte de uz general și cuvinte de uz restrîns. Arhaismele. Neologismele. Împrumuturile. Pleonasmul.

●substituie în texte unele cuvinte cu sinonime contextuale;●formulează enunțuri care demonstrează sensul omografelor, omonimelor;●sesizează rolul sinonimelor în vorbirea orală și scrisă;●folosește sinonime și antonime la explicarea semnificației cuvintelor;●identifică arhaisme, neologisme în textele literare.

15 Sintaxa. Punctuația

1 Îmbinarea de cuvinteÎmbinări de cuvinte stabile și

libere. Relații de subordonare dintre termenii îmbinărilor de cuvinte. Raporturile particulare dintre subordonat și regent: atributiv, completivși circumstanțial. Relații de coordonare între termenii unei propoziții.

● percepe deosebirea dintre îmbinările de cuvinte libere și cele stabile;● alcătuiește (recunoaște) îmbinări cu termeni legați prin acord, recțiune, aderare;● conștientizează ce este inerența ( intre subiect și predicat);● recunoaște relațiile de coordonare dintre cuvintele propozițiilor.

5 Propoziția1 Propoziția. Clasificarea

propozițiilor după diverse criterii. Părțile principale ale propoziției. Subiectul. Subiectul exprimat și neexprimat. Subiectul compus. Predicatul. Tipul predicatelor. Acordul subiectului cu predicatul.

● caracterizează propozițiile după diverse criterii;● alcătuiește propoziții de diferite tipuri;formulează propoziții cu subiecte exprimate compuse, cu subiecte neexprimate, mai ales, incluse; ● aplică reguli de acordare a subiectului cu predicatul ( subiecte compuse).

1 Părțile secundare ale propozițieiAtributul simplu și dezvoltat.

Apoziția simplă și dezvoltată. Locul atributului în propoziție. Atributele omogene și neomogene. Complementul direct, indirect și de agent.

● identifică atributele și felurile lor;explică utilizarea semnelor de punctuație;● formulează propoziții încadrînd în ele atribute diferite ca tip, plasîndu-le în locul potrivit;● recunoaște funcția sintactică a atributelor;● identifică complementele necircumstanțiale ;● sesizează locul complementelor în topica directă a propoziției.

1 Complementele circumstanțiale. Tipurile lor.

● identifică complementele circumstanțiale, utilizînd întrebările pornite de la verb sau locuțiuni verbale;● extrage din texte complemente circumstanțiale împreună cu termenul regent;● conștientizează că anumite complemente circumstanțiale sînt obligatorii pentru exprimarea exactității mesajului;● traduce din limba ucraineană în limba moldovenească și observă cum se obțin corespondențele;● alcătuiește și scrie propoziții dezvoltate, conform regulilor de topică directă și indirectă, utilizează, la scris, semnele de punctuație.

1 Părțile omogene simple și dezvoltatePărțile de propoziție care pot

deveni omogene. Semnele de punctuație la părțile omogene. Conjuncțiile ce realizează relațiile de coordonare.

● identifică funcția sintactică a părților omogene;● construiește enunțuri în care utilizează părți omogene în diverse funcții sintsctice;● conștientizează faptul că în limba moldovenească nu există predicate omogene;● folosește corect semnele de punctuație în propozițiile cu părți omogene și cuvinte generalizatoare, în structurile închise și deschise.

1 Adresări. Cuvinte și construcții incidente.

Semnele de punctuație. Propozițiile incidente. Cuvintele – propoziții.

● conștientizează faptul că adresările , cuvintele și construcțiile incidente n- au funcție sintactică;● construiește propoziții în care folosește formule de adresări, utilizînd corect semnele de punctuație;● memorizează cuvinte și expresii incidente și le folosește în formularea gîndurilor , opiniei;● deosebește construcția incidentă de propoziți incidentă ;● folosește corect semnele de punctuație ( virgulele, tireul sau parantezele) la propozițiile incidente;● deosebește cuvintele – propoziții de

omonimele gramaticale ( conjuncții, adverbe ș.a.)

1 Analiza sintactică ● efectuează analiza sintactică a oricărui tip de propoziție;● explică utilizarea semnelor de punctuație;● alcătuiește propoziții , texte, folosind adecvat diferite părți de propoziție , plasîndu – le la locul potrivit;● traduce din limba ucraineană în limba moldovenească ( și invers)propoziții, microtexte, obținînd corespondențe potrivite, păstrînd mesajul.

8 Sintaxa frazei. Punctuația

2

4

2

Fraza. Tipurile propozițiilor în cadrul frazei.Fraza formată prin coordonare: joncțională și nejoncțională. Punctuația la ea.

Fraza formată prin subordonare . Propoziții subordonate necircumstanțiale ( subiectivale, predicative, atributive, completive) și circumstanțiale(temporale , de loc, modale, cauzale, finale, condiționale).

Cuvinte conjunctive și corelative.

Vorbirea directă și indirectă. Dialogul.

● definește noțiunea de frază, tipurile propozițiilor într-o frază formată prin coordonare;● identifică tipul propozițiilor coordonate;● formulează fraze cu diferite propoziții joncționale coordonate;● transformă frazele nejoncționale (juxtapuse)în fraze cu propoziții joncționale coordonate ;● folosește corect semnele de punctuație.

● analizează fraze după reperele unui algoritm ;● efectuează scheme ale frazelor;● alcătuiește fraze cu subordonate de diferite tipuri;● traduce fraze din limba ucraineană.

● folosește adecvat conjuncțiile , cuvintele conjunctive în formularea frazelor cu propoziții subordonate;● analizează frazele mixte.

● aplică regulile de scriere a vorbirii directe , a dialogului;● transformă vorbirea directă în indirectă;● structureză dialog, reieșind din situația propusă.

1 Repetare la sfîrșit de an

III. Tematica instruirii socioculturale

Tematica textelor Teme orientative ale mesajelor orale și scrise de către elevi

Limba literară – aspectul desăvîrșit al limbii naționale.

”Cuvîntul - oglinda sufletului””Limba noastră –”un șirag de piatră rară”

Istoria neamului . Interferența a două culturi( moldovenești și ucrainene). Puncte de tangență. Moldoveni ce contribuie azi la promovarea culturii ucrainene.

”Omul ce a pus bazele învățămîntului superior în Ucraina”( Petru Movilă). ”Biserici ctitorite de boieri moldoveni în vechiul oraș Lvov”.”Cîntăreți moldoveni ce contribuie la crearea imaginii de muzică ucraineană”

Natura meleagului natal - mediul în care trăim noi. Ocrotirea naturii . Grija față de tot ce a creat omul.

”Ce poate face fiecare din noi la soluționarea problemelor ecologice. ””Care sunt datoriile fiecăruia din noi față de planeta Pămînt?”

Buni familiști. Prețuirea rudelor. Relațiile părinți - copii.

”Cum îmi imaginez viitoarea mea familie?””Părinții noștri luminoși ca sfinții…””Cum trebuie să ne fie partenerul /partenera noastră de viață?”

Virtuții -- mari valori în toate timpurile. ”Ce înseamnă a fi om integru?„”Modestia și cinstea…E nevoie de ele și azi?””Gînduri mărețe pentru viitor”

Normele conduitei . Politețea , buna creștere.

”La om totul trebiue să fie frumos”

Repartizarea orientativă a orelor:

comunicarea – 12 ore din care 2 ore disponibile;limba –19 ore + 2 ore disponibile;

lucrări de control – 2 ore;

LINIA STRATEGICĂ

Elevul, de sine stătător, conştient îşi planifică activitatea de învăţare, autoinstuire, foloseşte mijloace raţionale de realizare a ei. Perfecționează metodele

de acumulare a informaţiei şi argumentează generalizînd, folosind surse de inspirație.

Participă activ în activitatea de cunoaştere colectivă. Folosește diferite procedee de analiză şi sinteză.

Îşi perfecţionează deprinderile de lucru cu literatura suplimentară; individual selectează materiale necesare pe o anumită problemă; sistematic foloseşte în instruire literatură ştiinţifico-populară, presa periodică.

Укладачі:

Фєтєску Л.І.

Страт Л.П.