1

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU

MONITORIZAREA INEGALITĂŢILOR ÎN STAREA DE SĂNĂTATE

A POPULAŢIEI ROMÂNIEI ÎN ANUL 2013

SIBIU, 2014

2

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ SIBIU

Dr. Carmen Domnariu - coordonator Dr. Ioana Filip

Dr. Laura Bălăşan Dr. Ovidiu Chiş

MONITORIZAREA INEGALITĂŢILOR ÎN STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI

ROMÂNIEI ÎN ANUL 2013

SIBIU, 2014

3

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României DOMNARIU, CARMEN DANIELA Monitorizarea inegalităților în starea de sănătate a populației României în anul 2013/ Domnariu Carmen Daniela (coord.), Filip Ioana, Bălășan Laura, Chiș Ovidiu– Sibiu: Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2014 Bibliogr. ISBN 978-606-12-0517-2 I.Filip, Ioana II. Bălaşan, Laura III. Chiş, Ovidiu

614.1(498)

4

1. Introducere

Inegalităţile socioeconomice manifeste între grupuri sociale diferite au impact profund asupra stării de sănătate. Ele sunt sistematic diferite de indicatorii stării de sănătate şi pot fi prevenite. O analiză comprehensivă a inegalităţilor din sănătate este esenţială pentru formularea unor strategii de intervenţie în scopul reducerii acestora.

“Reducerea inegalităţilor în materie de sănătate este o prioritate majoră. Reducerea inegalităţilor în materie de sănătate necesită o acţiune concertată între politica de sănătate publică şi o serie de alte politici care au un impact asupra sănătăţii, printre care protecţia socială, educaţia şi mediul. Provocarea constă în modul în care vom utiliza diferitele instrumente politice pentru a construi coaliţii eficiente de acţiune în cadrul guvernului şi al societăţii.”

(John Dalli, Comisarul pentru sănătate şi protecţia consumatorilor)

1.1. Aspecte generale

Datele referitoare la populaţia României s-au obţinut în urma Recensământului Populației şi al Locuințelor, care s‐a efectuat în baza O.G. nr. 36/2007 privind efectuarea Recensământului populației şi al locuințelor din România în anul 2011, aprobat cu modificări prin Legea nr. 5/2008 şi a H.G. nr. 1502/2009, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu respectarea recomandărilor stipulate în Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind Recensământul populației şi locuințelor.

1.2. Elemente generale de caracterizare

1.2.1. Date generale: Suprafaţa: 238.391 Km2

Populaţia: 2130509 locuitori Densitatea populaţiei: 84,40 locuitori\Km2 Numărul oraşelor şi municipiilor: 320 din care 103 municipii Numărul comunelor: 2861 Numărul satelor: 12957

1.2.2. Prezentare România este situată în sud-estul Europei Centrale, în interiorul şi exteriorul arcului munţilor Carpaţi, pe cursul inferior al Dunării (1075 Km), cu ieşire la Marea Neagră, la o distanţă faţă de extremităţile continentului ce variază între 1050 Km şi 2800 Km. Situat la intersecţia paralelei 45° N cu meridianul 25°E, teritoriul României se desfăşoară pe 4°37’59” latitudine (525 Km) şi 9°37’40” longitudine (743Km).

1.2.3. Relieful României Se compune din trei trepte majore: a. înaltă, a Munţilor Carpaţi (altitudinea maximă vârful Moldoveanu, 2544 m); b. medie, corespunde Subcarpaților, dealurilor şi podişurilor; c. joasă, a câmpiilor, luncilor şi Deltei Dunării. Delta Dunării, cea mai tânără unitate de relief, aflată în continuă formare, are altitudinea medie de 0,52 m.

Caracteristicile principale ale unităţilor de relief sunt: proporţionalitatea (31% munţi, 36% dealuri şi podişuri, 33% câmpii şi lunci), dispunerea concentrică şi sub formă de amfiteatru a treptelor majore ale reliefului.

5

1.2.4. Clima României Este temperat-continentală de tranziţie, cu influenţe oceanice dinspre vest, mediteraneene dinspre sud-vest şi continental-excesive din nord-est. Temperatura medie multianuală este diferenţiată latitudinal, respectiv 8° C în nord şi 11°C în sud şi altitudinal cu valori de -2,5°C în zonele montane (Vârful Omu din masivul muntos Bucegi) şi 11,6°C în câmpie (oraşul Zimnicea din judeţul Teleorman).

2. Populaţia României Populaţia României la 1 ianuarie 2013 a înregistrat o valoare de 21305097 persoane, cu predominenţa acesteia în mediul urban şi a populaţiei feminine. Tabelul nr. 1 Populaţia stabilă la 1 ianuarie pe macroregiuni şi regiuni de dezvoltare în anul 2013 (sursa datelor: INSSE) Total Masculin Feminin Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural MACROREGIUNEA UNU

5224276

2919002

2305274

2547619

1395685

1151934

2676657

1523317

1153340

Regiunea NORD-VEST

2707926

1435780

1272146

1317851 684605 633246 139007

5 751175 638900

Regiunea CENTRU

2516350

1483222

1033128

1229768 711080 518688 128658

2 772142 514440

MACROREGIUNEA DOI

6480389

3120071

3360318

3186055

1492298

1693757

3294334

1627773

1666561

Regiunea NORD-EST

3701907

1595347

2106560

1829377 764460 106491

7 1872530 830887 104164

3 Regiunea SUD-EST

2778482

1524724

1253758

1356678 727838 628840 142180

4 796886 624918

MACROREGIUNEA TREI

5493832

3403271

2090561

2636509

1602961

1033548

2857323

1800310

1057013

Regiunea SUD-MUNTENIA

3219354

1328044

1891310

1568913 632687 936226 165044

1 695357 955084

Regiunea BUCURESTI - ILFOV

2274478

2075227 199251 106759

6 970274 97322 1206882

1104953 101929

MACROREGIUNEA PATRU

4106600

2239156

1149695

1997753

1068875 573449 210884

7 1170281 576246

Regiunea SUD-VEST OLTENIA

2205473

1055778 319444 108001

7 506568 157875 1125456 549210 161569

Regiunea VEST 1901127

1183378 204093 917736 562307 100843 983391 621071 103250

6

Tabelul nr. 2 Populaţia stabilă la 1 ianuarie pe judeţe în anul 2013 (sursa datelor: INSSE) Total Masculin Feminin Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Bihor 591283 294972 296311 287111 139543 147568 304172 155429 148743 Bistrita-Nasaud 315734 119238 196496 156688 57792 98896 159046 61446 97600 Cluj 693419 455376 238043 332898 214776 118122 360521 240600 119921 Maramures 507139 297828 209311 248842 143996 104846 258297 153832 104465 Satu Mare 361758 169669 192089 175496 80367 95129 186262 89302 96960 Salaj 238593 98697 139896 116816 48131 68685 121777 50566 71211 Alba 368361 216509 151852 181493 104589 76904 186868 111920 74948 Brasov 600352 436801 163551 290797 208528 82269 309555 228273 81282 Covasna 220962 109649 111313 108535 52624 55911 112427 57025 55402 Harghita 323317 140941 182376 159646 68163 91483 163671 72778 90893 Mures 577064 296573 280491 282104 141921 140183 294960 154652 140308 Sibiu 426294 282749 143545 207193 135255 71938 219101 147494 71607 Bacau 708440 317247 391193 349897 151614 198283 358543 165633 192910 Botosani 440539 184650 255889 216878 88750 128128 223661 95900 127761 Iasi 842601 398548 444053 416208 189793 226415 426393 208755 217638 Neamt 555708 207666 348042 273049 98459 174590 282659 109207 173452 Suceava 708745 300711 408034 350162 145235 204927 358583 155476 203107 Vaslui 445874 186525 259349 223183 90609 132574 222691 95916 126775 Braila 350663 227119 123544 169996 108059 61937 180667 119060 61607 Buzau 472316 193423 278893 230072 92056 138016 242244 101367 140877 Constanta 724506 500478 224028 351045 237690 113355 373461 262788 110673 Galati 602553 338746 263807 296121 162610 133511 306432 176136 130296 Tulcea 241697 119367 122330 120170 58039 62131 121527 61328 60199 Vrancea 386747 145591 241156 189274 69384 119890 197473 76207 121266 Arges 632110 300430 331680 306890 142840 164050 325220 157590 167630 Calarasi 308655 118812 189843 151220 56986 94234 157435 61826 95609 Dambovita 527515 160395 367120 257423 76155 181268 270092 84240 185852 Giurgiu 279366 86064 193302 136814 41360 95454 142552 44704 97848 Ialomita 283523 130987 152536 138675 63195 75480 144848 67792 77056 Prahova 802216 401798 400418 388537 189914 198623 413679 211884 201795 Teleorman 385969 129558 256411 189354 62237 127117 196615 67321 129294 Ilfov 353868 154617 199251 172493 75171 97322 181375 79446 101929 Municipiul Bucuresti 1920610 1920610 0 895103 895103 0 1025507 1025507 0 Dolj 692714 373270 319444 335392 177517 157875 357322 195753 161569 Gorj 371948 176762 195186 183874 85629 98245 188074 91133 96941 Mehedinti 286240 138192 148048 140728 66362 74366 145512 71830 73682 Olt 452080 183472 268608 222876 88760 134116 229204 94712 134492 Valcea 402491 184082 218409 197147 88300 108847 205344 95782 109562 Arad 452386 248293 204093 218543 117700 100843 233843 130593 103250 Caras-Severin 315532 175453 140079 153737 84368 69369 161795 91085 70710 Hunedoara 452285 345414 106871 218668 165975 52693 233617 179439 54178 Timis 680924 414218 266706 326788 194264 132524 354136 219954 134182 TOTAL 21305097 11681500 9623597 10367936 5559819 4808117 10937161 6121681 4815480

7

2.1. Densitatea României Figura nr. 1 Densitatea populaţiei în România în anul 2011(sursa: Recensământul populației şi al locuințelor – 2011)

Din tabelele 1 şi 2, respectiv figura nr. 1 se observă o populaţie mai crescută, respectiv o densitate

mai crescută în regiunea istorică Moldova în judeţe ca Iaşi, Galaţi şi în judeţele Prahova, Dâmboviţa, Ilfov. În ceea ce priveşte repartiţia pe medii, se observă la nivel naţional predominenţa populaţiei în mediul

urban, 55% în mediul urban faţă de 45% în mediul rural, că în Moldova predomină populaţia din mediul rural, asemănător cu judeţele din sudul ţării, respectiv regiunea istorică Ţara Românească, vezi tabelul nr. 2 şi figurile 2, 3, 4 şi 5.

2.2. Distribuţia populaţiei pe medii de rezidenţă şi gen Figura nr. 2 Distribuţia populaţiei generale pe medii de rezidenţă în România în anul 2013 (sursa datelor: INSSE)

8

Figura nr. 3 Distribuţia pe medii a populaţiei masculine în România în anul 2013 (sursa datelor: INSSE)

Figura nr. 4 Distribuţia pe medii a populaţiei feminine în România în anul 2013 (sursa datelor: INSSE)

Figura nr. 5 Distribuţia populaţiei generale pe medii de rezidenţă, pe judeţele României în anul 2013 (sursa datelor: INSSE)

9

Din analiza structurii pe grupe de vârstă, pe judeţe, şi cu semnificaţie asupra piramidei populaţiei, populaţia tânără cu vârste cuprinse între 0 şi 14 ani este mai crescută în regiunea istorică Moldova, în judeţe ca Botoşani, Bacău, Iaşi, Suceava, Vaslui.

2.2.1. Piramida populaţiei Figura nr. 6 Structura populaţiei stabile pe grupe de vârstă, în anul 2013 (sursa datelor: INSSE)

Figura nr. 7 Structura populaţiei stabile pe grupe de vârstă şi sexe în anul 2013 (sursa datelor: INSSE)

10

2.3. Sporul natural Sporul natural este negativ şi cu tendinţe descrescătoare constante în ultimii ani, fenomen datorat în

special scăderii natalităţii. Doar 6 judeţe din ţara noastră au un spor natural pozitiv, Iaşi, Suceava, Ilfov, Bistriţa-Năsăud, Braşov şi Covasna, vezi figura nr.8. Tabelul nr. 3 Sporul natural al populaţiei României pe judeţe și medii în anul 2013, număr de persoane (sursa datelor: INSSE)

Total Urban Rural

TOTAL -51105 -7374 -43731

Teleorman -3563 -271 -3292 Prahova -3399 -1288 -2111 Dolj -3308 -264 -3044 Buzau -3088 -336 -2752 Olt -2908 -19 -2889 Hunedoara -2366 -1238 -1128 Braila -2189 -1212 -977 Arges -2040 100 -2140 Arad -1887 -798 -1089 Galati -1882 -921 -961 Giurgiu -1791 -160 -1631 Dambovita -1769 -106 -1663 Bacau -1748 -391 -1357 Municipiul Bucuresti -1712 -1712 Caras-Severin -1693 -528 -1165 Bihor -1463 -201 -1262 Mehedinti -1453 -185 -1268 Calarasi -1445 -182 -1263 Neamt -1442 -171 -1271 Cluj -1408 -312 -1096 Botosani -1271 169 -1440 Gorj -1255 95 -1350 Alba -1194 -313 -881

Valcea -984 49 -1033 Tulcea -948 -60 -888 Mures -927 -368 -559 Ialomita -845 162 -1007 Vrancea -799 228 -1027 Timis -716 -281 -435 Maramures -683 -119 -564 Satu Mare -668 -322 -346 Salaj -440 325 -765 Constanta -339 -338 -1 Vaslui -287 830 -1117 Harghita -103 158 -261 Sibiu -70 -227 157 Covasna 6 -9 15 Brasov 149 -139 288 Bistrita-Nasaud 293 485 -192 Ilfov 335 412 -77 Suceava 810 681 129 Iasi 1385 1403 -18

11

Figura nr. 8 Sporul natural al populaţiei României pe judeţe în anul 2013, număr de persoane (sursa datelor: INSSE)

12

2.4. Speranţa de viaţă la naştere

Speranţa de viaţă la naştere poate oferi o idee asupra nivelurilor stării de sănătate a populaţiei în general şi există diferenţe majore între judeţele din ţara noastră şi sexe. Figura nr. 9 Repartiția pe județe și sexe a speranței de viață la naștere, în anii 2011-2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

60 62 64 66 68 70 72 74 76 78 80 82

ALBA

ARAD

ARGEȘ

BACĂU

BIHOR

BISTRIȚA-NĂSĂUD

BOTOȘANI

BRAȘOV

BRĂILA

BUZĂU

CARAȘ-SEVERIN

CĂLĂRAȘI

CLUJ

CONSTANȚA

COVASNA

DÂMBOVIȚA

DOLJ

GALAȚI

GIURGIU

GORJ

HARGHITA

HUNEDOARA

IALOMIȚA

IAȘI

ILFOV

MARAMUREȘ

MEHEDINȚI

MUREȘ

NEAMȚ

OLT

PRAHOVA

SATU-MARE

SĂLAJ

SIBIU

SUCEAVA

TELEORMAN

TIMIȘ

TULCEA

VASLUI

VÂLCEA

VRANCEA

MUN. BUCUREȘTI

TOTAL

Feminin

Masculin

13

Astfel, speranţa de viaţă este scăzută la sexul masculin în toate judeţele, cele mai scăzute niveluri,

valori de sub 70 de ani, înregistrându-se în Satu Mare, Giurgiu, Ialomiţa, Călăraşi, Tulcea, Brăila şi Botoşani.

2.4.1. Durata medie a vieţii Durata medie a vieţii este în creştere faţă de perioada 2008-2010, vezi figurile de mai jos:

Figura nr. 10 Durata medie a vieții în România, pe sexe, în perioada 2008-2010 (sursa datelor INSP – CNSISP)

73.47

69.76

77.30

64

66

68

70

72

74

76

78

Total Masculin Feminin

2008-2010

Figura nr. 11 Durata medie a vieții în România, pe sexe, în perioada 2011-2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

74,26

70,7

77,86

66

68

70

72

74

76

78

Total Masculin Feminin

14

3. Indicatori socioeconomici

Insuficienţi, dar necesari, indicatorii socioeconomici pentru analiza determinanţilor inegalităţilor în starea de sănătate pot fi definiţi precum poziţia relativă a individului sau familiei în societate, bazată pe accesul şi controlul asupra venitului, nivelului de sărăcie, prestigiu sau putere.

În mod uzual, am măsurat nivelul socioeconomic prin indicatori ca venitul/cap de locuitor, nivelul populaţiei active, respectiv ocupate, nivelul şomajului, numărul pensionarilor, relaţionate bineînţeles la zona geografică, respectiv judeţ.

3.1. Şomajul Tabelul nr. 4 Rata şomajului pe macroregiuni şi regiuni de dezvoltare, în perioada 2011-2013(%)(sursa datelor: INSSE) Total TOTAL 5,7 MACROREGIUNEA UNU 5,2 Regiunea NORD-VEST 4,1 Regiunea CENTRU 6,3 MACROREGIUNEA DOI 6,7 Regiunea NORD-EST 6,6

Regiunea SUD-EST 6,7 MACROREGIUNEA TREI 4,7 Regiunea SUD-MUNTENIA 7,5 Regiunea BUCURESTI - ILFOV 2 MACROREGIUNEA PATRU 6,4 Regiunea SUD-VEST OLTENIA 8,7 Regiunea VEST 4

Remarcăm valori crescute ale nivelului şomajului în regiunea sud-vest Oltenia, precum şi regiunile

nord-est şi sud-est, regiunea istorică Moldova.

Tabelul nr. 5 Rata şomajului pe sexe şi judeţele României, în perioada 2011-2013 (%)(sursa datelor: INSSE)

Total Masculin Feminin Bihor 3.7 4 3.4 Bistrita-Nasaud 4.9 5 4.7 Cluj 3.5 3.5 3.6 Maramures 3.9 4 3.6 Satu Mare 4.6 5.3 3.8 Salaj 6.2 7 5.4 Alba 10.2 10.1 10.3 Brasov 4.7 4.7 4.6 Covasna 7.4 8.4 6.3 Harghita 7 7.3 6.7 Mures 5.5 5.8 5.1 Sibiu 4.8 5.2 4.3 Bacau 7.2 8.1 6 Botosani 5.3 6.6 4 Iasi 5.2 5.9 4.4 Neamt 6.2 7.1 5.2 Suceava 6.5 7.1 5.8 Vaslui 10.7 13.7 7.6 Braila 7 8.4 5.4 Buzau 8.6 10.2 6.8 Constanta 4.4 3.5 5.5

Galati 9.2 10.3 7.9 Tulcea 5.9 6.6 5.1 Vrancea 5.9 6.9 4.8 Arges 7 7.5 6.4 Calarasi 8.2 10 6.4 Dambovita 8.1 8.5 7.7 Giurgiu 6.2 6.8 5.6 Ialomita 7.5 9 6 Prahova 5.8 6 5.6 Teleorman 10.8 12.9 8.5 Ilfov 1.9 1.8 2 Municipiul Bucuresti 2 1.9 2.1 Dolj 9.7 10.7 8.6 Gorj 8.2 8.5 7.8 Mehedinti 10.5 12.2 8.5 Olt 8.2 9.9 6.4 Valcea 6.8 6.8 6.7 Arad 3.2 3.2 3.2 Caras-Severin 5.7 6.1 5.2 Hunedoara 7.5 7.3 7.6 Timis 1.9 1.7 2.1

Analiza nivelurilor comparative a ratei şomajului pe sexe şi judeţele României reliefează pe lângă

nivelurile crescute din Oltenia şi Moldova, predominenţa şomajului în rândul populaţiei de sex masculin.

15

Figura nr. 12 Rata şomajului pe sexe şi judeţele României, în perioada 2011-2013(%), reprezentare grafică (sursa datelor: INSSE)

16

3.2. Pensionarii şi categorii de pensii Tabelul nr. 6 Evidenţa numărului de pensionari, pe tipuri de pensii, la 1 ianuarie 2013 (sursa datelor: INSSE)

Categoria de pensionari Numar pensionari Pensia medie luna curenta 1. TOTAL SISTEM , din care: 5,279,687 727 1.1 Limita de varsta 3,812,811 819 din care FEMEI 2,229,719 690 1.2 Pensia anticipata 12,192 915 din care FEMEI 7,464 876 1.3 Pensia anticipata partiala 106,691 614 din care FEMEI 62,763 580 1.4 Invaliditate 751,718 552 din care FEMEI 346,355 503 - gradul I 38,205 553 din care FEMEI 12,419 493 - gradul II 357,976 562 din care FEMEI 160,551 512 - gradul III 355,537 542 din care FEMEI 173,385 496 1.5 Urmasi 595,372 370 1.6 Ajutor social 903 192 din care FEMEI 649 191

Tabelul nr. 7 Evidenţa numărului de pensionari, pe tipuri de pensii, pe judeţele României şi cuantumul pensiei medii pe judeţ, la 1 ianuarie 2013 (sursa datelor: INSSE) Pensionari asigurări sociale de stat Pensionari agricultori JUDEȚUL NUMĂR FIZIC PENSIA MEDIE NUMĂR FIZIC PENSIA MEDIE ALBA 83,859 776 6,666 311 ARAD 102,045 719 10,503 303 ARGES 148,541 777 11,750 299 BACAU 142,745 774 19,224 314 BIHOR 153,190 734 13,282 307 BISTRITA 55,684 658 7,254 310 BOTOSANI 77,057 635 30,664 319 BRASOV 140,160 937 3,366 311 BRAILA 80,131 735 14,006 329 BUZAU 108,356 692 24,867 319 CARAS SEVERIN 78,004 777 3,094 303 CLUJ 162,077 833 16,527 322 CONSTANTA 137,524 795 8,807 307 COVASNA 44,273 744 3,908 297 DIMBOVITA 114,986 736 13,903 304 DOLJ 156,590 731 35,598 325 GALATI 123,840 843 19,993 313 GORJ 77,364 802 6,137 289 HARGHITA 73,030 747 6,331 286 HUNEDOARA 123,425 959 4,869 305 IALOMITA 58,132 670 15,690 331

17

IASI 145,568 764 31,704 312 GIURGIU 59,292 624 15,366 325 MARAMURES 113,547 760 8,265 305 MEHEDINTI 58,823 733 10,050 311 MURES 136,738 740 18,557 320 NEAMT 116,053 744 18,820 309 OLT 94,109 671 28,361 319 PRAHOVA 195,294 830 12,158 314 SATU MARE 77,380 666 10,467 308 SALAJ 56,808 706 10,820 315 SIBIU 96,182 805 4,738 304 SUCEAVA 140,233 689 23,846 315 TELEORMAN 94,944 675 31,137 327 TIMIS 147,874 786 9,749 319 TULCEA 43,933 686 6,197 316 VASLUI 80,318 654 24,026 313 VILCEA 100,869 720 13,265 297 VRANCEA 67,775 649 15,649 313 CALARASI 64,777 657 13,637 325 BUCURESTI 1 63,979 1,138 145 242 BUCURESTI 2 97,947 995 306 235 BUCURESTI 3 98,986 961 268 250 BUCURESTI 4 73,536 948 225 238 BUCURESTI 5 58,634 843 200 240 BUCURESTI 6 94,481 1,000 177 238 ILFOV 71,193 713 4,829 276 TOTAL SECTOARE 487,563 983 1,321 240 TOTAL TARA 4,690,286 778 589,401 315

Tabelul nr. 8 Rata de ocupare a resurselor de muncă pe judeţe la 1 ianuarie 2013 (%)(sursa datelor:

INSSE) TOTAL 60,9 Bihor 70,9 Bistrita-Nasaud 62,4 Cluj 73 Maramures 60,1 Satu Mare 62,5 Salaj 66,6 Alba 68 Brasov 59,2 Covasna 57,7 Harghita 63,9 Mures 62,7 Sibiu 65,5 Bacau 44,3 Botosani 53,6 Iasi 49,9 Neamt 51,9 Suceava 51,3 Vaslui 47,8 Braila 53,1 Buzau 59,1 Constanta 60,1

Galati 45,2 Tulcea 51 Vrancea 56,7 Arges 60,1 Calarasi 50,7 Dambovita 55,6 Giurgiu 49,6 Ialomita 54,4 Prahova 55,3 Teleorman 65,7 Ilfov 66 Municipiul Bucuresti 85,3 Dolj 58,7 Gorj 53,4 Mehedinti 56,4 Olt 55,9 Valcea 65,6 Arad 70,8 Caras-Severin 55,3 Hunedoara 59,6 Timis 72,4

18

3.3. Forţa de muncă Figura nr. 13 Niveluri comparative ale ocupării forţei de muncă şi pensionarilor pe tipuri de asigurări sociale (de asigurări de stat şi agricole) pe judeţele României, în anul 2013(sursa datelor: INSSE)

19

3.4. Emigraţia Figura nr. 14 Numărul de emigranţi pe judeţele de plecare (număr de persoane) (sursa datelor: INSSE)

Numărul persoanelor care emigrează are semnificaţie, în condiţiile în care aceste persoane scad

numărul persoanelor active, a forţei de muncă şi în principal scad în mod artificial statisticile privitoare la şomaj sau persoanele fără loc de muncă. Se observă că cei mai mulţi emigranţi provin din zona Moldova, regiune istorică cu şomaj ridicat, judeţe ca Timiş, Sibiu, Mureş, Braşov, Cluj, fenomen posibil în condiţiile populaţiei minoritare.

20

4. Disparități ale stării de sănătate la nivelul judeţelor

Ca şi unităţi de comparaţie în ceea ce priveşte rezultatele sănătăţii, cel mai frecvent se folosesc indicatorii de mortalitate, mortalitate brută, mortalitatea specifică pe cauze de boală, indicatorii de morbiditate şi, mult mai sensibil, mortalitatea infantilă.

4.1. Rata brută de mortalitate

Rata brută de mortalitate în România se situează printre cele mai crescute din Europa, antepenultimul loc, având valoarea de 11,7 la 1000 de locuitori, cu valori ce variază între 9,70 şi 16,60 la 1000 de locuitori, cu valori scăzute, sub 11 pentru judeţe ca Braşov, Sibiu, Bistriţa, Cluj, Timiş, Constanţa, Bucureşti.

Cele mai înalte valori ale mortalității generale s-au înregistrat în judeţele Teleorman, Giurgiu, Dolj, Mehedinţi, Călăraşi, unde valorile depășesc 14,00 la 1000 de locuitori. Figura nr. 15 Repartiția mortalității generale pe judeţe și pe cvartile, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP) Legenda: 9,70 – 10,80

10,81-11,85 11,86-12,82 12,83-16,60

În ţara noastră, primele trei ranguri ale mortalităţii sunt ocupate de bolile cardiovasculare,

mortalitatea prin tumori, iar pe locul trei mortalitatea prin accidente. Figura nr. 16 Repartiția mortalității specifice după principalele cauze de deces, niveluri comparative anii 2012-2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

230,2

719,5

62,2 67,9 49,7

233,7

693,2

59,6 66 47,3

0

100

200

300

400

500

600

700

800

Tumori Circulator Respirator Digestiv Leziuni

20122013

21

4.2. Mortalitatea şi morbiditatea prin boli cardiovasculare Atât în România, cât și în Europa și la nivel mondial, bolile cardiovasculare sunt lideri ai mortalităţii

şi morbidităţii. Afecțiunile cardiovasculare sunt precondiţionate biologic, ereditar şi de către factorii de risc ai stilului de viață, cum ar fi: fumatul, regimul alimentar, obezitatea, stresul şi sedentarismul.

Relaţionarea dintre nivelul socioeconomic scăzut şi mortalitatea crescută prin boli cardiovasculare este deja demonstrată de numeroase studii. (ex. Deans et al., 2009, Louckset al., 2009 etc.)

Impactul statusului socioeconomic asupra apariţiei afecţiunilor cardiovasculare se pare că este mai puternic exprimat la femei faţă de bărbaţi. (Picciotto et al., 2006, Conen et al., 2009 etc.) Figura nr. 17 Structura deceselor prin boli cardiovasculare pe sexe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

47%

53%

Masculin

Feminin

În ceea ce privește repartiția pe sexe a deceselor, 53% dintre acestea s-au înregistrat la sexul feminin,

Figura nr. 17. Figura nr. 18 ilustrează frecvența deceselor prin boli cardiovasculare pe județe. Astfel, cea mai crescută mortalitatea specifică prin boli cardiovasculare s-a înregistrat în județele Satu Mare, Bihor, Dolj, Giurgiu, Olt.

Principalele boli cronice ale aparatului cardiovascular care influenţează în mod direct mortalitatea prin boli cardiovasculare sunt descrise prin indicatorii de morbiditate corespunzători. Aceştia sunt indicatori de incidenţă si prevalenţă. În figurile de mai jos ilustrăm distribuţia prevalenţei principalelor boli cardiovasculare pe judeţele ţării.

Cele mai frecvente boli cardiovasculare sunt cele hipertensive care au o prevalenţă pe judeţele României cuprinsă între 3888,9 până la 15141,3 la %ooo locuitori. Sunt urmate de cardiopatiile ischemice cu valori cuprinse între 2158,5 şi 8483,4 la %ooo locuitori şi bolile cerebrovasculare, având prevalenţă de 563,1 până la 2168,8 la %ooo locuitori

Mortalitatea prin boli cardiovaculare a înregistrat valori între 371,6 şi 611,9 la %ooo locuitori. Judeţele care au înregistrat cele mai crescute valori ale mortalităţii prin boli cardiovasculare s-au situat în ultima quartilă (valori de peste 538,3 %ooo locuitori): Satu Mare, Bihor, Giurgiu, Olt, Sălaj, Mehedinţi, Caraş Severin, Hunedoara, Teleorman, Tulcea.

22

Figura nr. 18 Mortalitatea standardizată prin boli cardiovasculare, pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

371,6

381,1

392,6

400,2

422,7

427,8

435,7

439,7

441,3

442,1

447,1

457,4

461,5

462,6

463,6

467,4

468,5

476,4

482,6

483,5

484,5

486,2

486,6

496,7

511

511,3

515,7

517,8

518

520,4

529,3

541,3

550

551,9

554,4

557,7

560,7

562,4

568,6

575,5

579

611,9

0 100 200 300 400 500 600 700

VÂLCEA

MUREȘ

IAȘI

MUN. BUCUREȘTI

VRANCEA

BRAȘOV

NEAMȚ

TIMIȘ

GALAȚI

HARGHITA

VASLUI

CLUJ

SUCEAVA

SIBIU

BOTOȘANI

BRĂILA

PRAHOVA

ARGEȘ

CONSTANȚA

COVASNA

BUZĂU

ILFOV

ALBA

BACĂU

CĂLĂRAȘI

GORJ

DÂMBOVIȚA

MARAMUREȘ

BISTRIȚA-NĂSĂUD

ARAD

IALOMIȚA

TULCEA

TELEORMAN

HUNEDOARA

CARAȘ-SEVERIN

MEHEDINȚI

SĂLAJ

DOLJ

OLT

GIURGIU

BIHOR

SATU-MARE

23

Figura nr. 19 Prevalența bolilor hipertensive la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

Legenda: 3888,90– 8866,00 8866,01 – 10428,40 10428,41 – 12422,00 12422,01 – 15141,30

Figura nr. 20 Prevalența cardiopatiei ischemice la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP) Legenda:

2158,5 – 3867,82 3867,83 – 4980,35 4980,36 – 6357,45 6357,46 – 8483,40

24

Figura nr. 21 Prevalența bolilor cerebrovasculare la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

Legenda: 563,1 – 1038,47 1038,48 – 1348,55 1348,56 – 1686,65 1686,66 – 2166,8

Din analiza figurilor de mai sus observăm similitudini în ceea ce priveşte nivelul crescut al indicatorilor pe judeţe, cum ar fi în: Arad, Caraş Severin, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Mehedinţi, Buzău. Numeroase afecţiuni sunt considerate afecţiuni favorizante. Printre cele mai importante afecţiuni favorizante analizate de noi se numără diabetul zaharat şi obezitatea. Indicatorii de morbiditate, incidenţa sau prevalenţa acestora sunt ilustrate în figurile de mai jos. Figura nr. 22 Incidența diabetului zaharat la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

Legenda: 64,3 – 214,47 214,48 – 288,00 288,01 – 378,45 378,46 – 661,1

25

Figura nr. 23 Prevalența diabetului zaharat la 100 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP) Legenda:

2,20– 3,02 3,03 – 3,85 3,86 – 4,57 4,58 – 6,30

Figura nr. 24 Prevalența obezității la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP) Legenda:

86,70– 640,62 640,63 – 936,75 936,76 – 1472,50 1472,51 – 5584,80

Observăm valori crescute ale prevalenţei pentru judeţe ca Arad, Caraş Severin, Bihor, Buzău, Sălaj, Mehedinţi, similar observaţiilor anterioare în ceea ce priveşte mortalitatea prin boli cardiovasculare.

26

4.3. Mortalitatea şi morbiditatea prin tumori

Locul secund de mortalitate este ocupat de mortalitatea prin tumori. Mortalitatea specifică prin tumori în România în anul 2013 a înregistrat valoarea de 233,7 la 100000 locuitori, valoare în continuă creştere.

Figura nr. 25 Structura deceselor prin tumori, pe sexe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

59%

41%

MasculinFeminin

După cum observăm în figura de mai sus, mortalitatea prin tumori este mai crescută la sexul

masculin. Din analiza pe judeţe se observă valori crescute în vestul şi centrul ţării, în judeţe ca Timiş, Arad, Satu Mare, Braşov, Mureş, regiuni care din punct de vedere socioeconomic sunt mai dezvoltate, copiind mai fidel modelul vest european.

Tipurile de cancer cel mai frecvent întâlnite sunt: cancerul pulmonar, laringian, traheal, cancerul de sân, cancerul de prostată. Figura nr. 26 Prevalența tumorilor maligne la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP) Legenda:

5,70– 49,67 49,68 – 80,40 80,41 – 99,92 99,93 – 278,20

27

Prevalenţă şi mortalitate crescute se înregistrează în judeţe ca: Arad, Satu Mare, Hunedoara, Constanţa, Brăila, Călăraşi. Valori scăzute ale mortalităţii prin tumori s-au înregistrat în judeţe ca Vâlcea, Vrancea, Bistriţa-Năsăud, Teleorman, Alba, Mehedinţi, Olt, Dolj, Harghita, Maramureş. De remarcat este faptul că majoritatea acestor judeţe au prevalenţă crescută prin tumori, deci se impune un studiu mai aprofundat în ceea ce priveşte tipul de cancer, depistarea și/sau tratamentul aplicat, factorii favorizanţi, de mediu etc.

Figura nr. 27 Mortalitatea standardizată prin tumori, pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

120,6

135,4

151,6

152

153,6

155,6

156,3157,5

160,7

160,9

163,8

165,4

166,1

168

170,6

178,2

178,4

181,9

183,6

184,4

186,8187,7

188

188,8

189,7

190,5

191

194

195,4

195,9

198,8

199,4

201,8

203,3

205,1206,9

207,4

207,4

209,4

210

215,2

241,1

0 50 100 150 200 250 300

VÂLCEA

VRANCEA

BISTRIȚA-NĂSĂUD

TELEORMAN

ALBA

MEHEDINȚI

OLT

DOLJ

GORJ

HARGHITA

MARAMUREȘ

ARGEȘ

PRAHOVA

CARAȘ-SEVERIN

SUCEAVA

NEAMȚ

VASLUI

BACĂU

COVASNA

SĂLAJ

BUZĂU

IAȘI

GALAȚI

BOTOȘANI

DÂMBOVIȚA

SIBIU

BIHOR

GIURGIU

IALOMIȚA

CLUJ

ILFOV

HUNEDOARA

CONSTANȚA

BRAȘOV

MUN. BUCUREȘTI

CĂLĂRAȘI

MUREȘ

TULCEA

TIMIȘ

BRĂILA

ARAD

SATU-MARE

28

4.4. Mortalitatea prin accidente Mortalitatea prin accidente se situează pe locul 3, înregistrând un trend ascendent. Acest indicator este deosebit de important prin prisma mortalităţii prin cauze ce pot fi evitate. Acesta

ilustrează nivelul de educaţie, bunăstare şi condiţiile de trai şi viaţă. Faţă de alte ţări unde nivelele mortalităţii prin suicid și accidente neintenţionale sunt crescute, în România accidentele de trafic şi de circulaţie reprezintă o problemă de sănătate publică.

Mortalitatea brută prin accidente în 2013 în România a înregistrat valoarea de 47,3 %000 locuitori, cu predominenţă netă la sexul masculin de 77%, faţă de 23% la sexul feminin. Figura nr. 28 Structura deceselor prin accidente, pe sexe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

77%

23%

MasculinFeminin

4.5. Mortalitatea şi morbiditatea prin boli respiratorii Mortalitatea prin boli respiratorii reprezintă o cauză importantă de mortalitate. Semnificația este dată

de grupele de vârstă la care se produce, ne referim în special la populația infantilă și apoi la cea din mediul rural. Astfel în 2013, valoarea mortalităţii prin boli respiratorii a fost de 59,7 la %000 locuitori, cu supramortalitate masculină, vezi figura de mai jos. Figura nr. 30 Structura deceselor prin boli respiratorii, pe sexe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

62%

38%

Masculin Feminin

29

Figura nr. 29 Mortalitatea standardizată prin accidente, pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

28,3

33,1

33,334,9

34,9

35,1

37

37,1

38,438,7

39,3

39,8

40,6

40,8

4141,2

41,4

41,5

41,6

42

44,244,3

44,3

44,5

45,2

45,3

46,346,9

48,3

49

50,9

51,1

51,251,4

51,6

51,7

52,3

53,5

53,757,5

59,7

59,8

0 10 20 30 40 50 60 70

MUN. BUCUREȘTI

TIMIȘ

CARAȘ-SEVERIN

CLUJ

MEHEDINȚI

BRAȘOV

DÂMBOVIȚA

ARGEȘ

PRAHOVA

ARAD

ALBA

VÂLCEA

MARAMUREȘ

SIBIU

BRĂILA

IALOMIȚA

DOLJ

ILFOV

BISTRIȚA-NĂSĂUD

BUZĂU

HUNEDOARA

GORJ

OLT

TELEORMAN

VRANCEA

GALAȚI

GIURGIU

BIHOR

SUCEAVA

CONSTANȚA

CĂLĂRAȘI

BACĂU

MUREȘ

SĂLAJ

COVASNA

SATU-MARE

TULCEA

NEAMȚ

IAȘI

BOTOȘANI

HARGHITA

VASLUI

30

Figura nr. 31 Mortalitatea standardizată prin boli respiratorii, pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

2327

29,531,4

33,2

33,734

34

34,236,7

36,840,3

40,3

40,342

42,2

42,242,3

44,344,6

45

47,648,3

48,449,7

50,1

52,153,1

53,3

53,453,7

53,855

55,5

56,256,5

56,7

59,562,7

63,363,7

67

0 10 20 30 40 50 60 70 80

VÂLCEA

BRAȘOV

SĂLAJ

SUCEAVA

GIURGIU

BISTRIȚA-NĂSĂUD

CLUJ

GORJ

COVASNA

MUN. BUCUREȘTI

ILFOV

CARAȘ-SEVERIN

DÂMBOVIȚA

TELEORMAN

ALBA

DOLJ

MEHEDINȚI

TULCEA

MARAMUREȘ

BACĂU

HUNEDOARA

ARGEȘ

IALOMIȚA

HARGHITA

PRAHOVA

GALAȚI

CONSTANȚA

SATU-MARE

OLT

CĂLĂRAȘI

SIBIU

VRANCEA

BOTOȘANI

BRĂILA

TIMIȘ

IAȘI

BUZĂU

NEAMȚ

BIHOR

MUREȘ

ARAD

VASLUI

31

Figura nr. 32 Prevalența BPOC la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP) Legenda:

627,90– 1245,02 1245,03 – 1548,10 1548,11 – 1908,52 1908,53 – 2710,30

Figura nr. 33 Prevalența TBC la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP) Legenda:

5,70– 49,67 49,68 – 80,40 80,41 – 99,92 99,93 – 278,20

32

Din analiza comparativă a mortalităţii şi morbidităţii prin boli respiratorii, respectiv BPOC, TBC se

observă acelaşi model ca şi în cazul afecţiunilor cardiovasculare în ceea ce priveşte distribuţia aproape superpozabilă a indicatorilor pe judeţe. Rezultă valori crescute de peste 53,77%ooo locuitori ale mortalităţii prin boli respiratorii în judeţele: Vrancea, Botoşani, Brăila, Timiş, Iaşi, Buzău, Neamţ, Bihor, Mureş, Arad, Vaslui, iar prevalenţă de peste 1908,53%ooo locuitori a BPOC în judeţele: Arad, Bihor, Botoşani, Vaslui, Caraş Severin, Sălaj, Sibiu, Hunedoara. În ceea ce priveşte prevalenţa prin TBC s-au înregistrat diferenţe foarte mari între judeţele ţării, cu valori cuprinse între 5,70 la %ooo locuitori în Municipiul Bucureşti şi 278,20 la %ooo locuitori în judeţul Caraş Severin. Valori crescute ale prevalenţei prin TBC s-au mai înregistrat în judeţele Alba, Botoşani, Galaţi, Vâlcea.

4.6. Mortalitatea prin boli ale aparatului digestiv

Decesele prin boli ale aparatului digestiv se situează și ele în primele cauze de mortalitate. Semnificația deosebită este reprezentată de frecvența deceselor la populația infantilă şi condiţiile de igienă şi alimentaţie. Valoarea mortalităţii prin boli ale aparatului digestiv în 2013 a înregistrat valoarea de 66 la %000 locuitori, cu supramortalitate masculină. Figura nr. 34 Structura deceselor prin boli digestive, pe sexe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

60%

40%

MasculinFeminin

33

Figura nr. 35 Structura deceselor prin boli digestive, pe judeţe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

30,8

31,5

31,7

34

35,6

39,5

40,4

41

42

42,1

46,1

46,7

47,7

48,1

48,5

49,8

50,1

50,2

50,7

50,9

51,6

52,4

52,4

52,9

53,4

53,7

53,7

54

54,1

54,2

57,1

58,4

59,7

63,4

63,5

63,6

64,1

68,5

72,5

75,8

79,2

90,9

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

BISTRIȚA-NĂSĂUD

CLUJ

HARGHITA

TIMIȘ

COVASNA

SUCEAVA

MUREȘ

OLT

VÂLCEA

SIBIU

CARAȘ-SEVERIN

HUNEDOARA

ARAD

ALBA

ARGEȘ

SATU-MARE

TULCEA

SĂLAJ

MEHEDINȚI

BRAȘOV

CONSTANȚA

BRĂILA

MUN. BUCUREȘTI

IALOMIȚA

BOTOȘANI

GORJ

TELEORMAN

ILFOV

DOLJ

BIHOR

GIURGIU

DÂMBOVIȚA

PRAHOVA

BUZĂU

IAȘI

NEAMȚ

VRANCEA

CĂLĂRAȘI

GALAȚI

VASLUI

MARAMUREȘ

BACĂU

34

5. Mortalitatea infantilă

Sănătatea copilului este un indicator-cheie pentru sănătatea unei societăţi. Mortalitatea infantilă în România este de 8,5 ‰, valoare aproape dublă faţă de media europeană, în

condițiile în care majoritatea deceselor la copiii în vârstă de sub 5 ani pot fi evitate.

Figura nr. 36 Evoluția indicilor mortalității infantile în România, în perioada 1970-2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

49,4

29,326,9 26,9

21,2 22,3 22 20,5 18,6 18,6 18,4 17,3 16,7 16,8 15 13,9 12 11 10,1 9,8 9,4 9 8,5

0

10

20

30

40

50

60

1970

1980

1989

1990

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

5.1. Rata brută de mortalitate infantilă Rata brută de mortalitate infantilă la nivelul ţării noastre se află în scădere marcată constantă

începând din anul 1970, când s-a înregistrat valoarea de 49,4 ‰ (vezi Figura nr. 36). Față de anul precedent, în anul 2013 se înregistrează o valoare de 8,5 ‰, în scădere ușoară, care

continuă tendința descrescătoare a indicelui mortalității infantile în ultimele trei decenii. Din figura de mai sus se poate observa faptul că valori peste 9,98 ‰, se înregistrează atât în judeţele

din estul României, respectiv regiunea istorică Moldova, la nivelul județelor Botoşani, Vaslui, Brăila, cât şi în sudul ţării în județele Călăraşi, Olt, Vâlcea, Caraş Severin, Tulcea. Figura nr. 37 Mortalitatea infantilă pe judeţe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

Legenda:

5,00 – 8,15 8,16 - 8,95 8,96 - 9,97 9,98 - 14,60

35

Figura nr. 38 Mortalitatea infantilă pe judeţe, niveluri comparative 2012-2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

5,28,9

9,712

8,56,6

12,47,6

14,211,6

11,613,8

4,79,7

11,26,7

7,914,7

11,912,1

12,57,3

128,9

7,211,6

14,77,6

10,310,2

9,510,7

10,57,4

7,78,7

9,39,8

10,17,6

10,53,8

6,19,1

9,48,5

10,38,3

13,19

14,610,1

10,212,6

7,79,4

10,96,6

8,78,9

8,19,3

79,6

8,17,3

9,35

10,88,7

8,710,8

6,78,7

8,68,4

8,89,2

6,210,3

9,210,6

9,65,4

0 2 4 6 8 10 12 14 16

ALBA

ARAD

ARGEȘ

BACĂU

BIHOR

BISTRIȚA-NĂSĂUD

BOTOȘANI

BRAȘOV

BRĂILA

BUZĂU

CARAȘ-SEVERIN

CĂLĂRAȘI

CLUJ

CONSTANȚA

COVASNA

DÂMBOVIȚA

DOLJ

GALAȚI

GIURGIU

GORJ

HARGHITA

HUNEDOARA

IALOMIȚA

IAȘI

ILFOV

MARAMUREȘ

MEHEDINȚI

MUREȘ

NEAMȚ

OLT

PRAHOVA

SATU-MARE

SĂLAJ

SIBIU

SUCEAVA

TELEORMAN

TIMIȘ

TULCEA

VASLUI

VÂLCEA

VRANCEA

MUN. BUCUREȘTI

20132012

36

Figura nr. 39 Distribuția deceselor în funcție de cauză la copiii în vârstă de sub 1 an, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

1%1%24%

2%3%69%

TumoriBoli aparat circulatorBoli aparat respiratorBoli aparat digestivLeziuni, otrăviriAlte cauze

Figura nr. 40. Distribuția deceselor în funcție de principalele cauze de deces la grupa de vârstă 0-1 an, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

5530

404

15 14

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

Leziuni Digestiv Respirator Tumori Circulator

Din analiza ponderilor deceselor funcție de cauză la această grupă de vârstă rezultă că cea mai

frecventă cauză de deces este reprezentată de bolile respiratorii, respectiv 24% din cazuri, urmate de leziuni şi boli ale aparatului digestiv.

5.2. Mortinatalitatea

Mortinatalitatea, mortalitatea prin complicaţii ale sarcinii şi lăuziei, numărul de născuţi morţi sunt de asemena indicatori semnificativi pentru nivelul sănătate şi dezvoltare a unei comunităţi. Şi aceşti indicatori au suferit îmbunătăţiri semnificative în ultimii ani.

37

Figura nr. 41 Distribuția mortinatalității pe județe, niveluri comparative 2012-2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

10

21

25

16

43

29

20

13

12

20

12

18

27

23

10

10

3

11

3

11

18

16

21

5

13

18

11

29

19

6

39

17

21

19

44

12

28

20

17

10

16

43

21

22

31

23

33

19

20

15

13

19

15

23

12

30

11

9

7

9

5

8

13

16

14

13

9

20

11

37

26

9

31

23

35

25

30

14

17

15

10

10

12

36

0 10 20 30 40 50

ALBA

ARAD

ARGEȘ

BACĂU

BIHOR

BISTRIȚA-NĂSĂUD

BOTOȘANI

BRAȘOV

BRĂILA

BUZĂU

CARAȘ-SEVERIN

CĂLĂRAȘI

CLUJ

CONSTANȚA

COVASNA

DÂMBOVIȚA

DOLJ

GALAȚI

GIURGIU

GORJ

HARGHITA

HUNEDOARA

IALOMIȚA

IAȘI

ILFOV

MARAMUREȘ

MEHEDINȚI

MUREȘ

NEAMȚ

OLT

PRAHOVA

SATU-MARE

SĂLAJ

SIBIU

SUCEAVA

TELEORMAN

TIMIȘ

TULCEA

VASLUI

VÂLCEA

VRANCEA

MUN. BUCUREȘTI

20132012

38

5.3. Complicaţii ale sarcinii Figura nr. 42 Distribuția deceselor prin complicații ale sarcinii, nașterii și lăuziei, pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

0

0

1

1

0

1

0

1

0

0

0

0

4

1

0

1

3

0

0

1

0

0

0

1

1

0

0

1

0

0

1

0

0

1

0

2

0

0

1

1

0

0

0 0,5 1 1,5 2 2,5 3 3,5 4 4,5

ALBA

ARAD

ARGEȘ

BACĂU

BIHOR

BISTRIȚA-NĂSĂUD

BOTOȘANI

BRAȘOV

BRĂILA

BUZĂU

CARAȘ-SEVERIN

CĂLĂRAȘI

CLUJ

CONSTANȚA

COVASNA

DÂMBOVIȚA

DOLJ

GALAȚI

GIURGIU

GORJ

HARGHITA

HUNEDOARA

IALOMIȚA

IAȘI

ILFOV

MARAMUREȘ

MEHEDINȚI

MUREȘ

NEAMȚ

OLT

PRAHOVA

SATU-MARE

SĂLAJ

SIBIU

SUCEAVA

TELEORMAN

TIMIȘ

TULCEA

VASLUI

VÂLCEA

VRANCEA

MUN. BUCUREȘTI

39

5728

3518

2821

2231

1472142814831514145913931282131912901314126211431009993 969 856 811 779771

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

19701980

19891990

19951996

19971998

19992000

20012002

20032004

20052006

20072008

20092010

20112012

2013

5.4. Născuţi morţi Figura nr. 43 Dinamica numărului de născuți morți în România, în perioada 1970-2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

5.5. Mortalitatea fetală tardivă Figura nr. 44 Mortalitatea fetală tardivă pe județe, comparativ anii 2012-2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

3,1

5

4,6

2,3

6,9

8,6

4,5

2,1

4,6

5,2

4,8

5,9

4,2

3

4,1

2,1

0,5

2,4

1,2

3,7

5,3

4,6

7,1

0,5

3,4

3,7

4,2

5

3,8

1,7

5,9

4,9

8,1

4,3

5,3

4

4,2

9,7

3,7

3,3

4,3

2,2

6,7

5,5

6

3,4

5,5

5,4

4,7

2,4

5,2

5,3

6,4

8

1,9

4,1

4,6

2

1,2

1,9

2

2,9

3,9

4,9

4,9

1,3

2,3

4,3

4,7

6,4

5

2,8

4,8

6,4

13,5

5,7

3,6

5

2,5

7,6

2

3,2

3,2

1,9

0 2 4 6 8 10 12 14 16

ALBA

ARAD

ARGEȘ

BACĂU

BIHOR

BISTRIȚA-NĂSĂUD

BOTOȘANI

BRAȘOV

BRĂILA

BUZĂU

CARAȘ-SEVERIN

CĂLĂRAȘI

CLUJ

CONSTANȚA

COVASNA

DÂMBOVIȚA

DOLJ

GALAȚI

GIURGIU

GORJ

HARGHITA

HUNEDOARA

IALOMIȚA

IAȘI

ILFOV

MARAMUREȘ

MEHEDINȚI

MUREȘ

NEAMȚ

OLT

PRAHOVA

SATU-MARE

SĂLAJ

SIBIU

SUCEAVA

TELEORMAN

TIMIȘ

TULCEA

VASLUI

VÂLCEA

VRANCEA

MUN. BUCUREȘTI

20132012

40

6. Morbiditatea principalelor bolilor infecţioase şi parazitare

Potrivit Anuarului de statistică sanitară, incidența cea mai crescută pentru principalele boli parazitare şi infecţioase în România, în anul 2013 a fost următoarea: bolile diareice, varicela, tuberculoza, angina cu streptococ hemolitic, rujeola, rubeola etc, conform figurii de mai jos. Figura nr. 45 Incidenţa principalelor boli parazitare şi infecţioase în România, anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

0%0%0%0%0%0%0%0%0%0%1%

1%2%

2%

2%

3%

8%

8%

30%

40%

0%0%

0%

1%

0%0%

0%0%0%

AntraxulBrucelozaDifteriaFebra tifoidăPoliomielitaRabiaFebra QBotulismTetanosulMeningita cerebro spinalaTuse convulsivăLeptospirozaTrichinelozaParotidita epidemicăHepatita Non A Non BDizenteriaHepatita virală tip BToxiinfecţii alimentareSalmonelozeSifilisulHepatita virală tip AScarlatinaHepatita virală - TotalRubeolaRugeolaAngina cu strept.hem.TuberculozaVaricelaBoli diareice

Dintre bolile parazitare şi infecţioase în România pentru anul 2013, pe locul doi se află varicela. Varicela este o boala specifică omului, foarte contagioasă, semnalată în copilărie ca primoinfecţie cu virus varicelo-zosterian, caracterizată clinic prin evoluţie autolimitantă, ce dă imunitate durabilă toată viaţa.

Din analiza datelor centralizate la Centrul National de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică reiese faptul că judeţele cu cele mai mari rate ale incidenţei varicelei în anul 2013 sunt cele din centrul şi nord vestul ţării.

În ceea ce priveşte ratele de incidenţă specifică pe grupe de vârstă, cele mai afectate grupe de vârstă sunt 1-4 ani, 5-9 ani, urmate de grupa de vârstă 10-14 ani şi sub 1 an.

Varicela face parte din categoria bolilor prevenibile prin vaccinare. În România, vaccinarea antivariceloasă nu este inclusă în Programul Naţional de Imunizări. Boala evoluează în focare de colectivităţi (preşcolare, şcolare sau familiale).

41

Figura nr. 46 Cazuri noi varicelă la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP) Legenda:

1,40– 138,40 138,41 – 199,50 199,51 – 248,85 248,86 – 540,80

Infecţia cu streptococ este foarte frecventă în patologia pediatrică şi are o semnificaţie crescută prin complicaţiile şi impactul asupra bolilor cardiovasculare. Valori crescute s-au înregistrat în judeţe ca: Sibiu, Satu Mare, Hunedoara, Cluj, Timiş, Buzău, Tulcea, asemănător indicatorilor de morbiditate şi mortalitate prin boli cardiovasculare. Figura nr. 47 Cazuri noi angină cu streptococ hem. la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP) Legenda:

0,00 – 3,97 3,98 – 23,86 23,87 – 51,72 51,73 – 461,38

42

Bolile diareice acute au o incidenţă crescută în sezonul estival şi preponderent la grupa de vârstă < 1 an şi cea mai mică incidenţă la grupa de vârstă 15-64 ani. Cele mai multe cazuri noi de BDA în anul 2013 s-au înregistrat în judeţele din Moldova şi Transilvania. Figura nr. 48 Cazuri noi boli diareice acute la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP) Legenda:

30,81– 182,69 182,70 – 328,82 328,83 – 475,20 475,21 – 1060,62

Tuberculoza este o boală transmisibilă care este supravegheată cu ajutorul sistemului de lucru TESSY (The European Surveillance System). Analiza prevalenţelor specifice pe grupe de vârstă relevă valori maxime la grupa de vârstă 45-54 ani.

Din studiul Centrului National de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică reiese faptul că, a treia boală ca incidenţă în România, în anul 2013 este tuberculoza. Conform acestor date, în judeţele: Mureş, Tulcea, Timiş, Galaţi, Gorj, Vaslui, Constanţa, Maramureş, Botoşani, Dolj, Prahova, Giurgiu se poate observa o incidenţă crescută a tuberculozei. Figura nr. 49 Cazuri noi TBC la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP) Legenda:

22,60– 47,80 47,81 – 60,35 60,36 – 73,55 73,56 – 94,00

43

Pe locul 5, dar cu semnificaţie deosebită, infecţiile nozocomiale au avut valorile cele mai crescute cuprinse între 31,31 şi 196,40 la %ooo locuitori în judeţele: Alba, Cluj, Arad, Bihor, Suceava, Tulcea, Teleorman, Ilfov, Teleorman şi Braşov. Acest indicator are o importanţă deosebită deoarece reflectă condiţiile igienico-sanitare din instituţiile medicale, indirect calitatea serviciilor medicale, iar prin măsuri specifice de prevenţie acesta poate scădea semnificativ. Figura nr. 50. Cazuri noi infecții nozocomiale la 100000 loc. pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP) Legenda:

0,40– 6,70 6,71 – 14,45 14,46 – 31,30 31,31 – 196,40

7. Accesul la servicii de sănătate şi modul de utilizare a resurselor

Mărimea bugetelor pentru sănătate poate determina capacitatea sistemelor de sănătate de a satisface nevoile populaţiei. Există o tendinţă a statelor membre UE cu o speranţă de viaţă mai scăzută şi niveluri înalte de nesatisfacere a nevoii de asistenţă medicală de a raporta, de asemenea, cheltuieli scăzute în domeniul sănătăţii pe cap de locuitor şi ca procent din PIB.

Disponibilitatea (cuprinzând infrastructura, echipamentele şi numărul de specialişti în sănătate), accesul la asistenţă medicală şi calitatea acesteia sunt factori-cheie în determinarea inegalităţilor, deoarece influenţează posibilitatea de a depăşi morbiditatea şi de a evita mortalitatea prematură. Sistemele de sănătate suferă din cauza lipsei resurselor (atât financiare, cât şi umane) şi a repartizării geografice şi sociale inegale.

Aceste probleme afectează modul şi viteza cu care sunt diagnosticate şi tratate bolile şi, în consecinţă, au un impact asupra stării generale de sănătate a populaţiei.

Calitatea asistenţei medicale joacă un rol-cheie în asigurarea unor niveluri ridicate ale sănătăţii publice, astfel, milioane de pacienţi suferă de infecţii asociate asistenţei medicale şi mor din cauza acestora.

Diferenţele în ceea ce priveşte accesul la asistenţă medicală de calitate se transpun în diferenţe foarte mari în mortalitatea tratabilă. Pot fi observate şi diferenţe socioeconomice în accesul la asistenţa medicală. Există un deficit clar la nivel de venituri în ceea ce priveşte necesităţile nesatisfăcute de asistenţă medicală. Cei care sunt în cincimea cu veniturile cele mai mici raportează mai des o necesitate nesatisfăcută de servicii de sănătate din cauza timpului de aşteptare, a costurilor financiare directe sau a distanţei faţă de unităţile sanitare. Dovezile arată că, în medie, familiile cu venituri mai mici trebuie să meargă mai mult până la spital

44

sau la medicul de familie. În plus, cei cu venituri mici au mai puţine şanse să fie internaţi în spital sau să fie consultaţi de un medic specialist.

Mai multe rapoarte comune privind protecţia socială şi incluziunea socială au identificat barierele în calea accesului, care cuprind lipsa acoperirii asigurării de sănătate, costurile financiare directe, diferenţele geografice în ceea ce priveşte disponibilitatea serviciilor, timpii de aşteptare şi obstacolele culturale. În acelaşi timp, ratele înalte ale cheltuielilor medicale private ca proporţie din venitul gospodăriei pot împiedica grupurile socioeconomice cu venituri mai mici să aibă acces la asistenţa medicală atunci când au nevoie de ea, contribuind astfel la o inegalitate crescută în materie de sănătate în unele ţări.

Figura nr. 51 Distribuția numărului de spitale din sectorul public, pe județe, anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

3

3

3

4

4

4

4

4

4

4

4

4

4

5

5

5

5

5

5

6

6

7

7

7

8

8

9

9

9

9

10

10

11

12

12

13

15

15

16

18

19

50

0 10 20 30 40 50 60

BISTRIȚA-NĂSĂUD

GIURGIU

TULCEA

BOTOȘANI

BRĂILA

COVASNA

DÂMBOVIȚA

IALOMIȚA

ILFOV

MEHEDINȚI

SATU-MARE

SĂLAJ

VASLUI

BUZĂU

CARAȘ-SEVERIN

CĂLĂRAȘI

HARGHITA

NEAMȚ

OLT

VÂLCEA

VRANCEA

ARAD

BACĂU

TELEORMAN

GORJ

MARAMUREȘ

ALBA

MUREȘ

SIBIU

SUCEAVA

GALAȚI

HUNEDOARA

CONSTANȚA

BIHOR

BRAȘOV

DOLJ

ARGEȘ

TIMIȘ

PRAHOVA

IAȘI

CLUJ

MUN. BUCUREȘTI

45

Figura nr. 52 Asigurarea populaţiei cu paturi de spital, pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

2,9

3

3,4

3,4

3,8

4

4,1

4,1

4,1

4,4

4,4

4,4

4,7

4,7

4,8

4,9

4,9

4,9

5

5,1

5,1

5,1

5,1

5,3

5,3

5,3

5,5

5,5

5,6

5,6

6,1

6,1

6,3

6,5

6,5

6,6

7,3

7,7

7,9

8,2

9,5

10,4

0 2 4 6 8 10 12

GIURGIU

IALOMIȚA

TULCEA

VRANCEA

CĂLĂRAȘI

ILFOV

BACĂU

NEAMȚ

SUCEAVA

ARAD

BISTRIȚA-NĂSĂUD

OLT

SĂLAJ

VASLUI

PRAHOVA

DÂMBOVIȚA

GALAȚI

SATU-MARE

BOTOȘANI

BRAȘOV

BUZĂU

MEHEDINȚI

TELEORMAN

ARGEȘ

BRĂILA

VÂLCEA

CONSTANȚA

MARAMUREȘ

ALBA

CARAȘ-SEVERIN

HARGHITA

SIBIU

GORJ

BIHOR

DOLJ

MUREȘ

HUNEDOARA

TIMIȘ

IAȘI

COVASNA

CLUJ

MUN. BUCUREȘTI

46

Figura nr. 53 Asigurarea populaţiei cu medici, pe judeţe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP) Legenda:

167,00 – 393,75 393,76 – 589,50 589,51 – 699,25 699,26 – 942,00

Figura nr. 54 Repartiția numărului de farmaciști, pe judeţe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP) Legenda:

78 – 144,25 144,26 – 215,00 215,01 – 400,75 400,76 – 4389

47

Figura nr. 55 Asigurarea populaţiei cu personal mediu, pe judeţe, în anul 2013(sursa datelor INSP – CNSISP) Legenda:

111 – 161,25 161,26 – 185,00 185,01 – 204,50 204,51 – 401,00

48

Figura nr. 56 Distribuția numărului de farmacii, pe judeţe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

58

60

63

65

67

69

77

80

83

91

92

93

93

98

101

110

111

121

122

123

132

133

133

149

153

156

156

156

166

178

187

226

229

245

282

289

303

314

325

335

454

1082

0 200 400 600 800 1000 1200

COVASNA

CĂLĂRAȘI

CARAȘ-SEVERIN

IALOMIȚA

SĂLAJ

VRANCEA

TULCEA

MEHEDINȚI

BISTRIȚA-NĂSĂUD

TELEORMAN

ILFOV

BOTOȘANI

HUNEDOARA

OLT

BRĂILA

GIURGIU

VASLUI

ALBA

GORJ

HARGHITA

VÂLCEA

GALAȚI

NEAMȚ

SIBIU

DÂMBOVIȚA

ARAD

BUZĂU

SATU-MARE

ARGEȘ

BACĂU

MARAMUREȘ

MUREȘ

BRAȘOV

SUCEAVA

BIHOR

TIMIȘ

PRAHOVA

CONSTANȚA

CLUJ

DOLJ

IAȘI

MUN. BUCUREȘTI

49

Figura nr. 57 Repartiția numărului de medici, fără stomatologi din sectorul public și particular, pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

317

322

326

353

410

428

432

485

487

502

518

562

568

587

598

603

616

618

619

685

695

696

737

829

867

889

909

1063

1119

1134

1156

1203

1391

1598

1814

1876

2170

2254

3023

3532

3607

11488

0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000

IALOMIȚA

GIURGIU

CĂLĂRAȘI

TULCEA

SĂLAJ

COVASNA

BISTRIȚA-NĂSĂUD

HARGHITA

MEHEDINȚI

VRANCEA

BRĂILA

TELEORMAN

VASLUI

BOTOȘANI

SATU-MARE

ILFOV

CARAȘ-SEVERIN

DÂMBOVIȚA

BUZĂU

ALBA

VÂLCEA

GORJ

OLT

NEAMȚ

MARAMUREȘ

GALAȚI

SUCEAVA

BACĂU

HUNEDOARA

PRAHOVA

ARAD

SIBIU

ARGEȘ

BRAȘOV

BIHOR

CONSTANȚA

DOLJ

MUREȘ

IAȘI

TIMIȘ

CLUJ

MUN. BUCUREȘTI

50

Figura nr. 58 Repartiția numărului personalului mediu din sectorul public și particular, pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

895

1043

1095

1212

1221

1299

1314

1405

1514

1761

1799

1833

1916

2001

2077

2137

2211

2228

2241

2417

2456

2476

2496

2601

2636

2653

2673

2932

3185

3261

3340

3712

3753

3760

4087

4185

4420

4759

4993

5267

6325

17271

0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000 16000 18000 20000

ILFOV

GIURGIU

SĂLAJ

CĂLĂRAȘI

COVASNA

TULCEA

IALOMIȚA

MEHEDINȚI

BISTRIȚA-NĂSĂUD

SATU-MARE

TELEORMAN

CARAȘ-SEVERIN

VRANCEA

GORJ

ALBA

VASLUI

VÂLCEA

ARAD

BOTOȘANI

HARGHITA

BRAȘOV

BRĂILA

OLT

BUZĂU

DÂMBOVIȚA

HUNEDOARA

SIBIU

NEAMȚ

GALAȚI

ARGEȘ

BACĂU

MARAMUREȘ

SUCEAVA

BIHOR

MUREȘ

CONSTANȚA

CLUJ

PRAHOVA

DOLJ

TIMIȘ

IAȘI

MUN. BUCUREȘTI

51

Figura nr. 59 Repartiția numărului medicilor stomatologi din sectorul public și particular, pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

71

72

74

81

87

88

98

117

117

123

134

138

143

148

150

156

161

171

173

191

199

200

224

228

238

256

321

338

387

390

396

409

426

445

456

471

547

645

852

904

946

2511

0 500 1000 1500 2000 2500 3000

GIURGIU

CĂLĂRAȘI

IALOMIȚA

COVASNA

OLT

TULCEA

TELEORMAN

MEHEDINȚI

VASLUI

SĂLAJ

BOTOȘANI

ILFOV

BRĂILA

GORJ

HARGHITA

CARAȘ-SEVERIN

VRANCEA

BISTRIȚA-NĂSĂUD

BUZĂU

GALAȚI

DÂMBOVIȚA

ALBA

VÂLCEA

SATU-MARE

NEAMȚ

HUNEDOARA

MARAMUREȘ

BACĂU

BRAȘOV

SIBIU

ARAD

ARGEȘ

SUCEAVA

MUREȘ

PRAHOVA

DOLJ

CONSTANȚA

BIHOR

IAȘI

TIMIȘ

CLUJ

MUN. BUCUREȘTI

52

Figura nr. 60 Asigurarea populației cu medici stomatologi pe județe, în anul 2013 (sursa datelor INSP – CNSISP)

733

754

763

914

997

1092

1140

1295

1323

1466

1542

1551

1577

1584

1663

1754

1758

1794

1836

1845

1936

2012

2092

2152

2329

2397

2434

2439

2506

2598

2642

2716

2726

2735

3148

3277

3818

3818

3897

3910

4266

5167

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000

CLUJ

TIMIȘ

MUN. BUCUREȘTI

BIHOR

IAȘI

SIBIU

ARAD

MUREȘ

CONSTANȚA

DOLJ

ARGEȘ

BRAȘOV

MARAMUREȘ

SATU-MARE

SUCEAVA

PRAHOVA

HUNEDOARA

VÂLCEA

ALBA

BISTRIȚA-NĂSĂUD

SĂLAJ

CARAȘ-SEVERIN

BACĂU

HARGHITA

NEAMȚ

VRANCEA

MEHEDINȚI

BRĂILA

GORJ

ILFOV

DÂMBOVIȚA

BUZĂU

COVASNA

TULCEA

GALAȚI

BOTOȘANI

IALOMIȚA

VASLUI

GIURGIU

TELEORMAN

CĂLĂRAȘI

OLT

53

Bibliografie

1. Anuar de Statistică Sanitară, 2012, INSP- CNSISP; 2. Anuar de Statistică Sanitară, 2013, INSP-CNSISP; 3. Comisia Europeană, Direcţia Generală Pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi

Egalitatea de Şanse, Unitatea E4/ Direcţia Generală Sănătate şi Consumatori /Unitatea C4, Reducerea inegalităţilor în materie de sănătate în Uniunea Europeană;

4. Eurohealthnet, 2007, Closing the Gap - Strategies for Action to tackle Health Inequalities. Taking Action on Health Equity;

5. ev_060302_rd06_en.pdf; 6. Buzeti T. et.al. authors Ljubljana, Health inequalities in Slovenia. National Institute of Public Health,

2011; 7. http://ec.europa.eu/health/ph_determinants/socio_economics/documents/; 8. http://ec.europa.eu/health/ph_determinants/socio_economics/documents/; 9. http://ec.europa.eu/social/publications; 10. http://www.insse.ro/cms/rw/pages/index.ro.do; 11. http://www.romanialibera.ro/usr/thumbs/thumb_818_x_600/2011/04/04//175352-01top.jpg; 12. http://www.share-project.org/t3/share/index.php?id=books&no_cache=1; 13. http://www.who.int/social_determinants/thecommission/finalreport/en/; 14. http://www.bucuresti.insse.ro/cmsbuc/files/stat_regionale/3.4.%20Structura%20populatiei%20ocupa

te,%20dupa%20nivelul%20de%20educatie%20si%20pe%20grupe%20de%20varsta.pdf 15. http://www.insse.ro/cms/files/RPL2002INS/vol2/grafice/grafic3.htm 16. https://www.fundatiadinupatriciu.ro/ro/media_room/stiri/540 17. Lungu E. Factorii sociali şi economici ai inegalităţilor în sănătate. INSP – CNEPSS - CRSP Iaşi; 18. Mackenbach, J. P., 2006, Health Inequalities: Europe in Profile, 2006, un raport al unor experţi

independenţi comandat de Preşedinţia britanică a UE; 19. Mackenbach, J. P., Meerding, W. J., Kunst, A. E., 2006, Economic implications of socio-economic

inequalities in health in the European Union, Erasmus MC; 20. OMS, Comisia privind factorii sociali ai stării de sănătate, 2008, Closing the gap; 21. Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniul sănătăţii publice

din România, Bucureşti, Un sistem sanitar centrat pe nevoile cetăţeanului, Bucureşti, 2008; 22. Whitehead, M., 1990, The concepts and principles of equity and health. Copenhaga, OMS, Biroul

Regional Europa, 1990.

54

Cuprins

1. Introducere .................................................................................................................................................... 4

1.1. Aspecte generale ....................................................................................................................................................... 4 1.2. Elemente generale de caracterizare ........................................................................................................................... 4

1.2.1. Date generale: ....................................................................................................................................................... 4 1.2.2. Prezentare .................................................................................................................................................................. 4 1.2.3. Relieful României ..................................................................................................................................................... 4 1.2.4. Clima României ........................................................................................................................................................ 5

2. Populaţia României ....................................................................................................................................... 5

2.1. Densitatea României ............................................................................................................................................ 7 2.2. Distribuţia populaţiei pe medii de rezidenţă şi gen ................................................................................................... 7

2.2.1. Piramida populaţiei .............................................................................................................................................. 9 2.3. Sporul natural ......................................................................................................................................................... 10 2.4. Speranţa de viaţă la naştere ..................................................................................................................................... 12

2.4.1. Durata medie a vieţii .......................................................................................................................................... 13 3. Indicatori socioeconomici ........................................................................................................................... 14

3.1. Şomajul ................................................................................................................................................................... 14 3.2. Pensionarii şi categorii de pensii ............................................................................................................................ 16 3.3. Forţa de muncă ....................................................................................................................................................... 18 3.4. Emigraţia ................................................................................................................................................................ 19

4. Disparități ale stării de sănătate la nivelul judeţelor ................................................................................... 20

4.1. Rata brută de mortalitate ......................................................................................................................................... 20 4.2. Mortalitatea şi morbiditatea prin boli cardiovasculare............................................................................................ 21 4.3. Mortalitatea şi morbiditatea prin tumori ................................................................................................................. 26 4.4. Mortalitatea prin accidente ..................................................................................................................................... 28 4.5. Mortalitatea şi morbiditatea prin boli respiratorii ................................................................................................... 28 4.6. Mortalitatea prin boli ale aparatului digestiv .......................................................................................................... 32

5. Mortalitatea infantilă ................................................................................................................................... 34

5.1. Rata brută de mortalitate infantilă........................................................................................................................... 34 5.2. Mortinatalitatea ....................................................................................................................................................... 36 5.3. Complicaţii ale sarcinii ........................................................................................................................................... 38 5.4. Născuţi morţi .......................................................................................................................................................... 39 5.5. Mortalitatea fetală tardivă ....................................................................................................................................... 39

6. Morbiditatea principalelor bolilor infecţioase şi parazitare ........................................................................ 40

7. Accesul la servicii de sănătate şi modul de utilizare a resurselor ............................................................... 43

Bibliografie ............................................................................................................................................................. 53

Cuprins .................................................................................................................................................................... 54

ISBN 978-606-12-0517-2

55