monitorizarea zgomotului urban

7/30/2019 Monitorizarea Zgomotului Urban

1/24

COLEGIUL AGRICOL TRAIAN SVULESCUTG -MURE

PROIECT DE SPECIALITATE PENTRU

CERTIFICAREA COMPETENELORPROFESIONALE

MONITORIZAREA ZGOMOTULUI URBAN

SPECIALIZAREA TEHNICIAN N PROTECTIA MEDIULUI


2/24

COORDONATOR STIINTIFIC

Ing. VIZI ZSUZSANNA ABSOLVENT

DUCA RAUL BOGDAN

2011

CUPRINS

Argument

Capitolul I Introducere si definirea poluarii fonice

Capitolul II Zgomotul ambiental

II.1. Zgomotul ambiental - administrare si evaluare, solutie integrata

II.2. Brel & Kjr la dispozitia dumneavoastra

II.3. Ghid de administrare a zgomotului ambiental

II.4. Masurare zgomot

Capitolul III Echipamente si solutii de monitorizarea zgomotului

III.1. Terminalul de monitorizare a zgomotului tip 3639E si 3639 A/B (bazat pesonometrul 2250)

III.2. Unitatea portabila de monitorizare a zgomotului tip 3655-A/B/C

III.3.Software pentru monitorizarea zgomotului

III.4.Microfonul de exterior tip 4952

Capitolul IV Noise Sentinel: Simplificati monitorizarea zgomotului

IV.1.ANOMS - Sistem de monitorizare a zgomotului si operatiunilor aeroportuare

IV.2.NoiseOffice - serviciu pentru managementul datelor despre zgomot

IV.3.FlightOps - Raport web al activitatii de zbor pentru aeroporturi
http://www.bksv.com/doc/bp2241.pdfhttp://www.bksv.com/doc/bp2241.pdfhttp://www.bksv.com/doc/bp2241.pdfhttp://www.bksv.com/doc/bp2241.pdf


3/24

IV.4.WebTrak Online - informatii despre zboruri si zgomot pentru interesulcomunitar

IV.5.WebTrak FlyQuiet - Program pentru managementul zgomotului

IV.6.Air Trak - Managementul amprentei de carbon

IV.7.iView - Vizualizarea spatiului aerian

IV.8.SkyTrak Mode S - Supraveghere cu radar pasiv

IV.9.Terminale de monitorizare a zgomotului

Capitolul V Concluzie

BIBLIOGRAFIE

ANEXE


4/24

Argument

Omul traieste in lumea sunetelor si zgomotului. Sunetul se defineste prin vibratiile mecanice alemediului care se transmit la aparatul auditiv.

Zgomotul este sunetul puternic, necoordonat.

Unitatea de masura a intesitatii sunetelor este decibelul (db). Este o unitate de masura relativa,avind ca baza logaritmul raportului intre intesitatea zgomotului dat si intesitate de referinta,stabilita conventional ca fiind presiunea vibratiilor sonore de 0, 0002 dine/cm si care a fostconsiderata ca limita de jos a sunetelor audibile de catre om. Tinind ceama de scara logaritmica,inseamna ca sunetele cu intensitatea de 10, 20, 30 db reprezinta depasirea de 10, 100, 1000 ori apragului inferior al intesitatii.

Omul percepe sunete cu o frecventa intre 16 si 20000 vibratii pe secunda si cu o intensitate intre0 si 120 db (de 10 000 000 000 000 ori peste pragul minim.) Zgomotul produs de o convorbire sesituiaza intre limitele de 30 si 60 db.

Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman, acesta este fonul sonic normal.

Limita sunetului este 80 decibeli. Sunete de 130 decibeli provoaca senzatia de durere, iar de 150decibeli este insuportabil. (in secolele trecute exista termenul de moarte sub clopot)

In naura sunetele puternice sunt o rarietate, zgomotul este slab si de obicei de scurta durata.

Sunetele sunt indispensabile existentei animale si umane. Sunete precum murmurul apei unuiizvor, freamatul frunzelor sunt intotdeauna placute omului, ele linistesc, scot stresul.

Dar aceste sunete devin tot mai rare, fiind inlocuite de zgomotul provocat de industrie sitransport.

Marea majoritate a activitatilor omenesti este generatoare de zgomote. Poluarea sonora poate figenrata de surse naturale si surse artificiale.

Sursele naturale sunt eruptile vilcanice, cutremurele, alunecari de teren, vueitrul unei cascade,etc.

Sursele artificle de zgomot pot fi surse generatoare de zgomot in mediul ambient: sunetulsirenelor, soneriile, calxoanele, zgomotul produs de traficul auto sau aerian. (Traficul aerian inspecial cel supersonic prezinta o sursa de zgomot cu implicatii puternice. Unele motoare aviaticese aud de la 30 km.)


5/24

Masuratorile efectuate in orasele mari arata ca nivelul zgomotului in orele de virf depaseste cumult standartele si normele sanitare.

Surse generatoare de zgomot in spatiul de lucru.In cabina unor camioane de mare putere s-au masurat uneori zgomote cu intensitati intre 90 si 11dB. Zgomotele din intreprinderi influenteaza nefavorabil rezultatele economice si efcientaproducerii. Se apreciaza ca doar in SUA circa 170 000 persoane cu virsta intre 50 si 59 ani aucapacitate de auz diminuata datorita activitatii in medii cu cote inalte ale zgomotului.

Este foarte ridicat nivelul zgomotului industrial, in unele intreprinderi el este la nivelul de 90-100decibeli, dar si acasa nu este mai liniste.

In prezent se studieaza actiunea zgomotului asupra organismului uman. cercetarile au arata canivelul foarte mare actioneaza negativ, dar si linistea apsatoare produce reactii patiologice.Sunete de o anumita intesitate sunt necesare in special la efectuarea diferitor calcule.

Fiecare individ interpereteaza zgomotul in mod diferit. Foarte mult depinde de virsta,temperament, starea de sanatate, factori externi.

Sunetele de o intensitate mare afecteaza aparatul auditiv, centrele nervoase, pot produce reactiidureroase si chiar socul.

Poluarea sonora provoaca la nivelul organismului uman o serie intreaga de efecte incepind cuusoare oboseli auditive pina la stari nevrotice grave si chiar traumatisme ale organului auditiv.

Sunetele cu o frecventa mai ridicata sunt mai periculoase decit cele cu o frecventa joasa.

Durata zgomotului.

Intr-un mediu in care intensitatea este de 120 db, omul poate fi activ doar 2 minute.

Cel mai comun efect al zgomotului este afectarea echilibrului neurovegetativ, care se poateproduce la intensitati de circa 60 db.

Zgomotul poate provoca diminuarea volumului caloric, afectarea functiilor circulatorii,schimbari ale ritmului inimii si ale presunii sanguine, nevroze stomacale, insomnii. Zgomotulpoate genera stari de teama si incomoditate, diminueaza atentia si siguranta. Traumatismeleprovocate de zgomot se refera la ruperea timpanului, lezarea organului Corti, etc.

Experientele efectua de catre cercetatori pe maimute au aratat ca zgomotele excesive producefecte fiziologice complexe. Zgomotele echivalente cu cele suprtate de oameni in activitatea lorcotidiana au produs la maimute o crestere cu peste 30% a tensiunii arteriale, o crestere anivelului glucozei in singe.

Organele auditive sunt intr-o legatura puternica cu sistemul nervos central, diferite categorii dezgomot pot afecta orice tesut al organismului, orice celula sau formatiune intracelulara si potprovoca diferite forme de imbolnaviri.

Actiunea primara a zgomotului puternic influenteaza negativ nu doar asupra urechii, dar are siurmari neurologice - ameteli, cefalee, oboseala. Muzica purenica poate crea stari de depresie.


6/24

Zgomotul e foarte periculos, actiunea sa se manifesta cu timpul, pe nesimtite. Tot mai frecvent inlumea medicala se vorbeste despre maladia zgomotului, cu afectarea sistemului nervos si auditiv.

Capitolul I Introducere si definirea poluarii fonice

Marea majoritate a activitatilor omenesti este generatoare de zgomote: alarme, lucrarile din

constructii, sisteme, energetice, muzica intensa, vorbire puternica, sunetul sirenelor, claxoane,trafic aerian, acvatic sau rutier etc. Poluarea fonica este una dintre cele mai mari probleme cucare se confrunta europenii la ora actuala, alaturi de poluarea atmosferica si managementuldeseurilor. Conform unor statistici OMS, jumatate din europeni traiesc intr-un zgomotpermanent, iar o trimesufera de insomnii din cauza poluarii sonore. Victor Gruen, un proiectanturban cunoscut, afirma ca zgomotul este un agent lent de moarte (Sahoo, 1997), iar Groiner siHagler (2007) subliniaza ignoranta societatii privindpoluarea fonica la fel cum se ignorauefectele tutunului prin anii 50.

Desi am crede ca problematica zgomotului dateaza din era industriala, problema zgomotuluiurban a fostobiectul unei legi in perioada lui Iulius Cezar, care a promulgat legea lui Lex Iulia

Municipalis care impiedica trecerea carutelor prin oras pana dupa-amiaza. Si Seneca selamentade strigatele diavolesti ce-l inconjurau: latratul cainilor, urletele sclavilorfrustrati, vociferarile persoanelor care frecventau termele de sub case si inflexiuneacaracteristica a vocii vanzatorilor de bauturi, sosuri si paste.

Pliniu cel Batran in a sa Naturalis Historia admitea ca posibilitate ca zgomotele produse derauri si cascade sa poata provoca surditatea.

Bernardia Ramazzini(1633-1714) a elaborat primul studiu aprogundat dintre relatiaprofesionala zgomot-afectiunein De morbis Artificium Diatriba (Buioca, 2005).


7/24

Poluarea fonica sau sonora consta in sunete produse de activitatea umana sau utilaje careafecteaza sau dezechilibreaza activitatea omului sau a animalelor. Cuvantul in englezanoise provine de la cuvantul latin noxia, care s-ar putea traduce prin prejudiciu,rana.

Capitolul II Zgomotul ambiental

II.1. Zgomotul ambiental - administrare si evaluare, solutie integrata

Autoritatile publice suporta o presiune crescanda de la legislatia, in special comunitara, deexemplu Directiva europeana de zgomot, si de la populatie, pentru a localiza zonele sensibile,pentru a gasi solutii pe termen lung si pentru a intocmi planuri de actiune. De la inregistrareaplangerilor privind nivelul poluarii fonice, de la monitorizarea zgomotului la evaluarea sa si lazonarea acustica sarcinile implicate de administrarea zgomotului din mediu sunt numeroase sivariate, cerand diferite metode de abordare, masurare si evaluare. O solutie integrata faceproblemele individuale mai usor de rezolvat prin utilizarea comuna a datelor, optimizareaactivitatilor de evaluare a zgomotului si, datorita vederii globale pe care o ofera asupra

problemelor de zgomot, sistemul ofera ajutor in prevenirea aparitiei noilor probleme.

II.2. Brel & Kjr la dispozitia dumneavoastra

Brel & Kjr cu cel mai mare numar de specialisti in administrarea zgomotului si peste 60 deani de experienta in domeniul zgomotului si vibratiilor, este la dispozitia dumneavoastra. Primulnostru sistem de monitorizare a zgomotului a fost livrat in 1956 si avem mai mult de 10 ani deexperienta in predictia zgomotului.Cu aceasta experienta si cunostinte unice, Brel & Kjr introduce acum noua gama de solutii deadministrare a problemei zgomotului, care poate folosi simultan cartografierea, monitorizarea,masuratorilor si administrarea datelor legate de zgomot intr-un mod modern, flexibil si modular.

II.3. Ghid de administrare a zgomotului ambiental

Conceptul de administrare si evaluare al zgomotului ambiental reprezinta ideea de administrare,monitorizare si msurare utilizand un sistem modern, flexibil si scalabil. Aplicatiile software decalcul si monitorizare precum si aparatura de masurare pot fi combinate avantajos intr-un sistemintegrat. Aceasta permite nu numai indeplinirea eficienta a cerintelor Directivei 49/2002 (HG321/2005) ci si multe alte avantaje ce includ posibilitatea unica de combinare a masuratorilor cucalcularea si predictia teoretica a zgomotului prin intermediul unui sistem integrat si unitar.

II.4. Masurare zgomot

Enviro Consult presteaza servicii de masurare, determinari, monitorizare, predictie sievaluare permanenta si semi-permanenta pentru:

Zgomot aeroportuar si aeronautic Zgomot de trafic rutier Zgomot urban Zgomot de cale ferata Zgomot industrial Zgomot la locul de munca


8/24

Monitorizarea permanenta a zgomotului (24 ore pe zi, 365 zile pe an), controleaza conformitateacu limitele impuse si ofera o gama larga de beneficii suplimentare.

Orase

Monitorizarea permanenta in orase permite masuratori zgomot in:- Industrie- zone in constructie- soselele principale- caile ferate principale- zonele de agreement, sport, expozitii sau concerte

Monitorizarea permanenta poate oferi informatii despre evolutia in viitor, predictia si crearea deharti de zgomot.

Aeroporturi

Pentru cele mai multe aeroporturi, monitorizarea permanenta a nivelului de zgomot este oprocedura uzuala, deoarece zgomotul este, de obicei, reclamatia cea mai frecventa a vecinilor.

Autoritatile aeroportuare au stabilit reguli care au ca scop reducerea impactului cauzat deoperatiunile aeroportuare cat mai mult cu putinta. Ei spera astfel ca aceste regulamente vor firespectate de companii si de catre piloti si plangerile din partea vecinilor se vor reduce.

Este necesar sa avem informatii atat despre zgomot cat si despre traiectoriile urmate de aeronave.Uzual, radarul aeroportului ofera aceste informatii care, coralate cu datele de zgomot, poate ducela o identificare facila a zborurilor care depasesc limitele sau culoarele impuse.De mai mult de patru decenii Brel & Kjr este furnizorul principal de sisteme pentruadministrarea si monitorizarea zgomotului. Au fost instalate peste 200 de sisteme mari pe toatecontinentele, inclusiv pe aeroporturile mari.

Capitolul III Echipamente si solutii de monitorizarea zgomotului

[terminale de monitorizare permananta a zgomotului tip 3639E, 3639A/B][unitatea portabila de monitorizare a zgomotului tip 3655-A/B/C][microfon pentru monitorizarea permananta a zgomotului][software pentru monitorizarea zgomotulu][aplicatia noise sentinel]
http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131#3639%233639http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131#3655%233655http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131#4952%234952http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131#7843%237843http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131#sentinel%23sentinelhttp://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131#3639%233639http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131#3655%233655http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131#4952%234952http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131#7843%237843http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131#sentinel%23sentinel


9/24

Monitorizarea permanenta a zgomotului (24 ore pe zi, 365 zile pe an), controleazaconformitatea cu limitele impuse si ofera o gama larga de beneficii suplimentare.

De mai mult de patru decenii Brel & Kjr este furnizorul principal de sisteme pentruadministrarea si monitorizarea zgomotului. Au fost instalate peste 200 de sisteme mari pe toatecontinentele, inclusiv pe aeroporturile mari.

III.1. Terminalul de monitorizare a zgomotului tip 3639E si 3639 A/B (bazat pe sonometrul2250)

Terminalul de monitorizare a zgomotului 3639 este un dispozitiv puternic, modular optimizat

pentru lucrul in exterior, in toate tipurile de medii climatice, in conditii industriale, urbane saururale. Este o unitate inteligenta si poate fi lasat nesupravegheat ca parte a unui sistem permanentsau mobil de monitorizare a zgomotului ambiental. Terminalul tip 3639E poate fi controlat de ladistanta de la un PC prin intermediul unui modem.

UtilitatiMonitorizare permanenta si semi-permanenta pentru:

Zgomot aeroportuar si aeronautic Zgomot de trafic rutier Zgomot urban

Zgomot de cale ferata Zgomot industrial Supravegheri evaluari de zgomot

Caracteristici Operare indiferent de conditiile meteo Proiectat pentru monitorizare continua Modular in hardware si software Inregistrare continua a parametrilor la interval de 1/2-secunda Domeniu Dinamic de peste 110 dB Analiza de frecventa in timp real de 1/3-octava

Inregistrare a sunetului in vederea redarii ulterioare pentru ascultare Monitorizare date meteo Verificare automata a lantului de masurare utilizand verificarea patentata de injectie de

current - Charge Injection Calibration (CIC) Operare pe teren Comanda de la distanta de la un PC a terminalului prin linii telefonice sau GSM prin

modem

III.2. Unitatea portabila de monitorizare a zgomotului tip 3655-A/B/C
http://www.bksv.com/doc/bp2241.pdfhttp://www.bksv.com/doc/bp2241.pdfhttp://www.bksv.com/doc/bp2241.pdfhttp://www.bksv.com/doc/bp2241.pdf


10/24

Gama de terminale portabile demonitorizare Brel & Kjr este destinata pentru monitorizare petermen scurt si mediu acolo unde portabilitatea, configurarea rapida si operarea independentasunt importante. Sistemul este modular si configurat pe baza kitului 3535 si a sonometrelor2250/2250-L/2270. Sunt disponibile urmatoarele versiuni:a) Unitatea portabila de monitorizare a zgomotului tip 3655-ABazata pe sonometrul 2250 Light, monitorizeaza nivelurile de banda larga pentru aproximativ ozi. Unitatea are spatiu pentru modem sau router pentru comunicare si acces on-line de la distantain timp real de la un PC care are instalat softulBZ 5503 (inclus).

b) Unitatea portabila de monitorizare avansata a zgomotului tip 3655-BBazata pe 2250 cu softulBZ-7225, poate realiza monitorizare cu detectie automata deevenimente, inregistrare audio pentru aproximativ o zi. Include spatiu pentru modem sau routerpentru comunicare si acces on-line de la distanta in timp real de la un PC care are instalat softulBZ 5503 (inclus).c) Terminalul portabil de monitorizare a zgomotului tip 3655-CAceasta este o unitate profesionala de monitorizare ce poate fi integrata intr-un sistem demonitorizare complex. Bazata pe2250 cu modulul intern BZ-7232, functioneaza exact ca si unterminal de monitorizare de tip3639-A/B. Include spatiu pentru modem sau router pentrucomunicare si acces on-line de la distanta in timp real de la un PC car eare instalat softul demonitorizare a zgomotului 7843-S sau 7843-L. Datele pot fi descarcate la server in mode

automat si vizualizare in timp real.

III.3. Software pentru monitorizarea zgomotului

Partea centrala a conceptului de monitorizare a zgomotului Brel & Kjr esteNoiseManagement Software Type 7843A(instalata pe serverul de monitorizare tip 3642), care a fostdezvoltat avand in vedere viitoarele cerinte de evaluare a zgomotului ambiental.

Aplicatia software a fost dezvoltata utilizand cele mai noi metode de proiectare ce fac din7843 o platforma solida pentru continua evolutie a conceptului Brel & Kjr.

Ca solutie modulara, conceptual permite utilizarea sa in mai multe zone de catre mai multi

clienti sau sarcini reduse gen monitorizare semi-permanenta a concertelor sau evenimentelorsportive si permite schimbul de date dintre diferitii utilizatori si consultanti.

UtilitatiAdministrarea zgomotului ambiental din:

Aerporturi Orase Sosele/autostrazi Cai ferate Zone industriale / Constructii
http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=44&tabid=66http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=44&tabid=86#2250lighthttp://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=44&tabid=89#bz5503http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=44&tabid=89#bz5503http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=44&tabid=111http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=44&tabid=111#7225http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=44&tabid=111#7225http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=44&tabid=89#bz5503http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=44&tabid=111http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=44&tabid=111http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131#3639%233639http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131#3639%233639http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131#7843%237843http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131#7843%237843http://www.bksv.com/doc/bp2100.pdfhttp://www.bksv.com/doc/bp2100.pdfhttp://www.bksv.com/doc/bp2100.pdfhttp://www.bksv.com/Products/EnvironmentalNoiseManagement/NoiseManagementSolutions/NoiseManagementHardware/3655.aspxhttp://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=44&tabid=66http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=44&tabid=86#2250lighthttp://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=44&tabid=89#bz5503http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=44&tabid=111http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=44&tabid=111#7225http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=44&tabid=89#bz5503http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=44&tabid=111http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131#3639%233639http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131#7843%237843http://www.bksv.com/doc/bp2100.pdfhttp://www.bksv.com/doc/bp2100.pdf


11/24

Caracteristici Interfata utilizator moderna si intuitiva Vizualizare, prezentare, raportare si export al datelor masurate cu terminalele de

monitorizare Functionalitate Geographical Information System (GIS) Export/import de date din aplicatiile Brel & KjrPredictortip 7810 siLima tip 7812 Baza de date profesionala Microsoft SQL Server 2000 Arhitectura moderna tip client/server utilizand tehnologie Microsoft.NET

Vizualizare grafica a datelor din baza de date Generare de rapoarte Optiuni pentru numarul de puncte de masurare (terminale) Optiuni pentru numarul de utilizatori Functie de setare, descarcare date de la, stocare date de la toate tipurile de terminale

Brel & Kjr Modularitate pentru extindere si imbuntatatire viitoare a performantelor si complexitatii -

sistem deschis

Ca solutie modulara, conceptul este, de asemenea, potrivit pentru administrarea mai multorclienti - zone si sarcini usoare precum monitorizarea semi-permanenta a unui concert si permite

schimbul de date intre diferitii utilizatori si clienti.

III.4. Microfonul de exterior tip 4952

Microfonul de exterior tip 4952 este destinat masuratorilor de zgomot in mediul inconjurator- exterior - fara supraveghere pentru durate lungi de timp (permanent sisemipermanent).Stabilitatea pe termen lung a performantelor si caracteristicilor microfonului

garanteaza utilizarea unui astfel de microfon pana la un an fara modificarea sensibilitatii sale deci fara a fi necesara calibrarea sa. Masa redusa permite utilizarea acestui microfon si in solutiide monitorizare portabile.

Microfonul de exterior tip 4952

Utilitati: instalatii nesupravegheate de monitorizare zgomot in exterior masurare in toate conditiile meteo


12/24

masurare in exterior in conformitate cu IEC61672 Clasa 1

Caracteristici: Asamblare / dezasamblare usoara si rapida Calibrare rapida si precisa Facilitate de calibrare automata CIC (injectie de curent) pentru verificari automate ale

lantului de masurare Sensibilitate de 30 mV/Pa

Larg domeniu dinamic Preamplificator inclus cu autodetactie TEDS . IEEE 1451.4 Protectie impotriva efectelor vantului, ploii sau pasarilor Utilizabil pentru unghiuri de incidenta de 0 si 90

Capitolul IV Noise Sentinel: Simplificati monitorizarea zgomotului

Noise Sentinel este o aplicatie web online care permite vizualizarea in timp real a nivelurilor dezgomot, alerteazaoperatorul la orice depasire a limitelor prestabilite si furnizeaza periodic rapoarte particularizatein functie de legislatia relevanta. In orice moment se pot efectua analize detaliate.

Noise Sentinel se poate utiliza pentru monitorizarea zgomotului in orice domeniu care producezgomot semnificativ si unde trebuie raportata conformitatea cu limitele din legislatia in vigoare(mine, porturi, amplasamente industriale, energetica, petrochimie, centrale eoliene, santiere deconstructii).

Oamenii doresc aeroporturi mai silentioase!

Dorinta oamenilor de a avea aeroporturi mai silentioase si grija cu privire la amprenta de carbonau condus la adoptarea de legislatie stricta care prevede pentru multe tari obligativitateamonitorizarii mediului aeroportuar. Inmultirea preocuparilor legate de mediu reprezinta unul

dintre cele mai dificile obstacole pentru extinderea capacitatii aeroporturilor.

ANOMS - Sistem de monitorizare a zgomotului si operatiunilor aeroportuare NoiseOffice - serviciu pentru managementul datelor despre zgomot FlightOps - Raport web al activitatii de zbor pentru aeroporturi WebTrak Online - informatii despre zboruri si zgomot pentru interesul comunitar WebTrak FlyQuiet - Program pentru managementul zgomotului Air Trak - Managementul amprentei de carbon iView - Vizualizarea spatiului aerian SkyTrak Mode S - Supraveghere cu radar pasiv
http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=63&tabid=147#ANOMS%23ANOMShttp://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=63&tabid=147#NoiseOffice%23NoiseOfficehttp://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=63&tabid=147#FlightOps%23FlightOpshttp://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=63&tabid=147#WebTrakOnline%23WebTrakOnlinehttp://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=63&tabid=147#WebTrakFlyQuiet%23WebTrakFlyQuiethttp://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=63&tabid=147#AirTrakcarbon%23AirTrakcarbonhttp://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=63&tabid=147#iView%23iViewhttp://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=63&tabid=147#SkyTrak%23SkyTrakhttp://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=63&tabid=147#ANOMS%23ANOMShttp://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=63&tabid=147#NoiseOffice%23NoiseOfficehttp://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=63&tabid=147#FlightOps%23FlightOpshttp://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=63&tabid=147#WebTrakOnline%23WebTrakOnlinehttp://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=63&tabid=147#WebTrakFlyQuiet%23WebTrakFlyQuiethttp://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=63&tabid=147#AirTrakcarbon%23AirTrakcarbonhttp://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=63&tabid=147#iView%23iViewhttp://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=63&tabid=147#SkyTrak%23SkyTrak


13/24

Terminale de monitorizare a zgomotului

IV.1. ANOMS - Sistem de monitorizare a zgomotului si operatiunilor aeroportuare

Solutia numarul 1 pentru monitorizarea zgomotului aeroportuar - ANOMS - Sistemul Brel &Kjr de monitorizare a zgomotului si operatiunilor aeroportuare reprezinta solutia completa, deprim rang la nivel mondial pentru monitorizarea precisa si managementul zgomotului sioperatiunilor in orice aeroport, indiferent de marime sau in cadrul mai multor locatii aleaeroportului

IV.2. NoiseOffice - serviciu pentru managementul datelor despre zgomot

NoiseOffice reprezinta un serviciu (abonament) care ofera informatiile necesare pentru punereain functiune a programului de management al zgomotului. Serviciul include:- monitorizarea fidela si exacta a impactului zgomotului- rapoarte standard de conformitate- instrumentele de investigare necesare pentru investitori- integritatea si validitatea datelor, auditare si inregistrari pe termen lung- acces continuu, management, suport si reinnoire a tehnologiei necesare

IV.3. FlightOps - Raport web al activitatii de zbor pentru aeroporturi

FlightOps este un serviciu web care inregistreaza activitatea de zbor si face posibila investigareasi comunicarea situatiei din spatiul de zbor. Astfel, ajuta la rezolvarea problemelor dincomunitate, prezinta informatii sumare utile pentru mentenanta, analiza incidenta, instruire,planificare si marketing.
http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=63&tabid=147#Terminale%23Terminalehttp://www.bksv.com/Products/EnvironmentManagementSolutions/AirportEnvironmentManagement/FlightOps.aspxhttp://www.bksv.com/Products/EnvironmentManagementSolutions/AirportEnvironmentManagement/NoiseOffice.aspxhttp://www.bksv.com/Products/EnvironmentManagementSolutions/AirportEnvironmentManagement/ANOMS.aspxhttp://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=63&tabid=147#Terminale%23Terminale


14/24

FlightOps este conceput pentru aeroporturi mixte si generale si permite echipei de operatiuni saexecute cerintele eficient, oferindu-i libertatea de a gestiona responsabilitatile esentiale din zonaspatiului aerian.

IV.4. WebTrak Online - informatii despre zboruri si zgomot pentru interesul comunitar

Angajamentul fata de comunitate ajuta la dezvoltarea unui aeroport.Adoptarea unei abordari bazate pe intelegerea si diminuarea impactului aeroporturilor asupramediului a condus pe de o parte la scaderea rezistentei privind schimbarea operatiunilor si anevoii de extindere a aeroporturilor si pe de alta parte la obtinerea unor beneficii sociale sieconomice pentru comunitate.WebTrak, serviciul cu abonament pentru angajamentul fata de comunitate imbunatateste simentine dialogul dintre aeroport si comunitate oferind accesul la datele despre zboruri si zgomot,

in timp real si in ordine cronologica prin inermediul siteului web.

IV.5. WebTrak FlyQuiet - Program pentru managementul zgomotului

WebTrak FlyQuiet va ajuta sa reduceti zgomotul in aeroportul dumneavoastra. Este cel mai

eficient mod de gestionare a culoarelor si procedurilor de zbor, oferind un canal rapid decomunicare intre aeroport si operatorii de zbor.WebTrak FlyQuiet este un tablou de comanda web folosit pentru sporirea eficientei personaluluidin aviatie (companii aeriene, piloti, operatori de zbor, personal in tranzit) cu scopul de a facefata intr-un mod pozitiv la modificarile din procedurile de reducere a zgomotului si din ghidurilede zbor.

WebTrak FlyQuiet arata operatorilor de zbor datele despre traficul aerian si zgomotul provenitde la zborile care nu se incadreaza in procedurile de reducere a zgomotului. Datele suntprezentate intr-un format grafic accesibil si clar si ajuta operatorul sa inteleaga mai bine regulile,importanta lor si modul in care procedurile de zbor pot fi modificate pentru a asigura un mediu

mai silentios pentru comuntatile din jurul aeroportului.

IV.6. Air Trak - Managementul amprentei de carbon
http://www.bksv.com/Products/EnvironmentManagementSolutions/AirportEnvironmentManagement/AirTrak.aspxhttp://www.bksv.com/Products/EnvironmentManagementSolutions/AirportEnvironmentManagement/WebTrak%20FlyQuiet.aspxhttp://www.bksv.com/Products/EnvironmentManagementSolutions/AirportEnvironmentManagement/WebTrak.aspx


15/24

AirTrak ofera aeroporturilor un instrument care calculeaza emisiile de carbon pentru fiecare dinactivitatile aviatice. Aeroporturile pot folosi aceste informatii pentru a implementa, monitoriza simasura de-a lungul timpului eficienta activitatilor de reducere a emisiei de carbon, scopul finalfiind cresterea eficientei aeroportului.

IV.7. iView - Vizualizarea spatiului aerian

Comunicarea este fundamentala pentru stabilirea unor relatii bune cu vecinii aeroportului.Explicarea motivelor pentru care un avion zboara si a locului unde zboara este una dintresarcinile cele mai provocatoare in comunicarea cu comunitatea. iView este un instrumentputernic pentru afisarea operatiunilor de zbor si a zgomotului intr-o modalitate usor de inteles.iView permite vizualizarea 3D care cuprinde imagini din satelit , date privind inaltimea

cladirilor si terenului combinate cu datele radar despre culoarele de zbor furnizate de ANOMS.iView permite vizualizarea operatiunilor de zbor din multiple perspective pentru intelegereadetaliata a folosirii spatiului aerian.

IV.8. SkyTrak Mode S - Supraveghere cu radar pasiv

SkyTrak reprezinta sistemul radar pasiv Mode S care prezinta culoarele de zbor si diagramele dezbor in timp real putand fi folosit cu oricare dintre celelalte aplicatii Brel & Kjr pentruaeroporturi.Acum puteti vedea pistele de zbor live si puteti oferi comunitatii din vecinatatea aeroportuluiinformatii detaliate, precise si de calitate prin web. Reusiti astfel sa optimizati operatiunile si sasporiti castigurile pentru aeroportul dumneavoastra!

IV.9. Terminale de monitorizare a zgomotului

Gama Brel & Kjr de terminale pentru monitorizarea zgomotului este conceputa pentrufolosirea in exterior in orice conditii climatice minimizand pierderile de date din sistemul demonitorizare permanenta a zgomotului. Principala functie a sistemului este masurareazgomotului ambiental in puncte fixe si, suplimentar, in puncte mobile. Echipamentele Brel &Kjr sunt concepute pentru monitorizarea zgomotului in zona aeroporturilor si a zonelorasemanatoare care prezinta un grad inalt de expunere la zgomot. Terminalele functioneaza in
http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131http://www.bksv.com/Products/EnvironmentManagementSolutions/AirportEnvironmentManagement/SkyTrakSurveillance.aspxhttp://www.bksv.com/Products/EnvironmentManagementSolutions/AirportEnvironmentManagement/iView.aspx


16/24

conditii variate si designul permite folosirea in orice mediu exterior neprevazut, in toate mediileclimatice.

Sistemul este format din:- Noise Monitoring Terminal- tip 3639-A/B- Noise Monitoring Terminals- tip 3639- Portable Noise Monitoring Unit- 3655-A/B/C- Noise Monitoring Terminal- tip 3597- Outdoor Microphones- tip 4952 si 4952-A- Weatherproof Microphone Unit- tip 4184

Capitolul V Concluzie

Zgomotul n care trim zi de zi ne poate surzi sau ne poate face s auzim sunete care nu exist nrealitate. n Iai, nivelul zgomotului nu este monitorizat, de mai bine de un an, din cauz cAgenia pentru Protecia Mediului nu are bani s cumpere un sonometru!

Undele sonore care ne ajung la urechi sunt transmise, printr-un sistem foarte delicat, ctre creier.O parte din acest sistem sensibil este cohleea, o cavitate situat n urechea intern, n care segsesc, suspendate ntr-un fluid, cteva mii de celule ciliate. Acestea au extraordinara proprietatede a transforma vibraiile lichidului n care snt plasate n stimuli electrici care iau caleaneuronilor nervului auditiv ajungnd n final la creier, unde snt decodificate i interpretate.Rezultatul final este percepia auditiv, care este continu, pe toat durata vieii.

Celulele ciliate din urechea intern i nervul auditiv pot fi distruse de un zgomot puternic, cum arfi o explozie, sau de expunerea continu sau repetat la zgomot. Zgomote consideratepericuloase pot fi produse de un concert rock, cti, alarmele de incendiu, motocicletele,tractoarele etc.

Procesul auditiv la om, foarte complex n realitate, are ns cteva puncte slabe. Celulele ciliatesnt extrem de sensibile, afectarea lor putnd duce la distorsiuni ale percepiei auditive. n unelecazuri pot genera percepii sonore chiar n absena sunetului exterior, fenomen cunoscut subnumele de acufene i extrem de suprtor. Distrugerea lor total duce n final la pierdereasenzaiei auditive pentru frecvena respectiv. n plus, aceste celule snt incapabile de regenerare,astfel nct, odat maturizate n timpul vieii intrauterine, ele reprezint o "zestre" cu care nenatem, trim i murim.
http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131http://www.envi.ro/index.php?view=page&categoryid=9&subcatid=56&tabid=131


17/24

Pentru c n cazul deteriorrii, celulele ciliate nu snt nlocuite, numrul lor scade n modconstant pe parcursul vieii, astfel nct, pe msur ce naintm n vrst, auzul se deterioreazprogresiv, producnd hipoacuzia de vrst.

Dac v gndii c v-ai obinuit cu zgomotul la care v expunei zilnic, nseamn c deja v-aiafectat ireversibil auzul. Nu v lsai pclii, gndindu-v c urechile dumneavoastr s-auobinuit deja cu zgomotul! Surditatea indus de zgomot este de obicei gradual i lipsit dedurere, dar din nefericire permanent! Odat distrus, nervul auditiv i celulele senzoriale nu semai regenereaz.

Zgomotul nu afecteaz doar auzul, ci i alte sisteme ale organismului. Se tie deja c zgomotulcrete presiunea sanguin, are efecte cardiovasculare negative, cum ar fi schimbarea modului ncare bate inima, influeneaz respiraia i afecteaz digestia. De asemenea, zgomotul poateacccentua o gastrit sau un ulcer, are impact negativ asupra dezvoltrii fetusului, contribuind lanaterea prematur, afecteaz somnul i poteneaz efectele drogurilor, alcoolului i mbtrnirii.

Chiar dac zgomotul urban este un duman al sntii, care acioneaz lent, fr s ne dmseama, autoritile par s trateze superficial aceast problem. Astfel, dac monitorizarea poluriiaerului este realizat permanent, pentru zgomot nu s-au gsit nc fondurile necesare! "Nu amputut realiza msurarea nivelului zgomotului urban din cauza lipsei aparatului demsur", au precizat reprezentanii APM.

BIBLIOGRAFIE

1. Barnea, M., Efectele polurii mediului asupra omului, Editura Academiei R.S.R,Bucureti, 1973, p. 73-90

2. Bogathy, Z., Introducere n psihologia muncii, Tipografia Universitii de Vest,Timioara, 2002.

3. Rojanschi V., Bran Florina,. Diaconu Gh, Protecia i ingineria mediului, ediia a II-a, Editura Economic, Bucureti, 2002.

4. Jurcu, N., Psihologie inginereasc , UT Pres , Cluj Napoca, 2003.

5. Rou Daniela, Poluarea sonor capitol n Ecologie. Suport de curs, editorAlbulescu Mariana, Editura Eurobit, Timioara, 2008.

6. Vian, S., .a., Ecotehnologii aplicaii tehnico-economice, Ed. ASE CIEDD,Bucureti, 2001.

7. Ciplea. L.I, Ciplea Al., Poluarea mediului ambiant, Editura Tehnic, Bucureti,1979.


18/24

8. Cpn Camelia, Tomescu Ion, Poluarea sonor, Universitys day, 8-thInternational Conference, Universitatea Constantin Brncui Trgu-Jiu Trgu Jiu, May24-26, 2002.


19/24

ANEXE


20/24


21/24


22/24


23/24


24/24

monitorizarea zgomotului urban

Documents