7/25/2019 Morfopat Raspun La Examen

1/22

7/25/2019 Morfopat Raspun La Examen

2/22

!a"loul macroscopic #grosimea peretelui v$stng %n norm& 'ipatologie( Dimensiunile *i masa inimii sunt mrite, pereteleventriculului stng este ngro*at considerabil, grosimea lui poateatinge ,2-3 cm (grosimea normal 1,4-1, cm), iar masa inimii - 544-1444 g (masa normal 54-64 g)/ este mrit *i volumul mu*c#ilortrabeculari *i papilari ai ventriculului stng.Maladiile care se pot solda cu hipertrofia v$stng al inimii.7e ntlne*te n #ipertensiunea arterial esen+ial (boala #ipertensiv),

#ipertensiuni secundar (simptomatice), valvulopatii cardiace, nprimul rnd n stenoza aortic (ngustarea orificiului de trecere asngelui din ventriculul stng n aort).

!a"loul macroscopic #grosimea peretelui v$drept %n norm& 'ipatologie(Dimensiunile *i masa inimii sunt mrite, peretele ventriculului drepteste ngro*at, grosimea lui poate atinge 1-1,2, cm (norma - 4,-4,3cm), iar mu*c#ii trabeculari *i papilari sunt mri+i n volum.Maladiile care se pot solda cu hipertrofia v$drept al inimii.7e observ n #ipertensiunea micii circula+ii n cursul diferitelorafec+iuni pulmonare cronice emfizem pulmonar, pneumoscleroz,tuberculoz cronic, boala bron*iectatic etc. (de aici *i denumirea de

cord pulmonar), precum *i n leziuni valvulare cardiace.

)omplicaii %n decompensare.&avit+ile inimii n #ipertrofie pot fi ngustate, tonusul mu*c#iului cardiac fiind crescut - #ipertrofia concentric(#ipertrofia n stadiu de compensare) sau dilatate - #ipertrofia e!centric (#ipertrofia n stadiu de decompensare),consisten+a miocardului devine flasc, avnd pe sec+iune aspect opac de carne fiart din cauza leziunilordistrofice/ n unele cazuri inima capt caracter specific de 8inim tigrat9 ca e!presie a distrofiei grase amiocardului care reprezint substratul morfologic al decompensrii inimii.

3.Hipertrofa ventriculului drept al inimii

Marirea in volum si masa a celulelor, tesutului muschiului ventriculului sting al inimii.

Dimensiunile si masa inimii sunt marite, peretele este ingosat, masa lui poate atinge 1-1,5

cm (norma 0,2-0,3 cm) iar muschii trabeculari si papilari sunt mariti in volum. Cavitatile

inimii pot ingustate, tonusul mischiului car!iac in! crescut- hipertroa concentric( in

sta!iu !e compensare) sau !ilatate- e"centrica (in !e !ecompensare). #n ultimul ca$

consistent miocar!ului !evine %asca, avin! aspect pe sectiune !e carne arta !in cau$a

le$iunilor !istroce, uneori are aspect !e inima &tigrata' ca e"presia a !istroei grase a

miocar!!ului care repre$inta substratul morphologic al !ecompensarii car!iac. Dilatarea

inimii in stare compensate se numeste active sau tonogena, iar in !ecompensare- pasiva

sau miogena. ipertroa este !ata !ehipertensiunea in mica circulatie in ca$ul !ieritort

aectiuni pulmonare cornice- em$em, pneumosclero$a, bronsiecta$ie, *+C cronica, precum

si in le$iuni valvulare car!iac.

Complicatii insucienta car!iac globala cu hipertensiune portal, ascita.

* Hialino+a valvulelor inimii - viciu mitral,,.oiune de hialino+&:ialinoza (distrofia #ialin)- apari+ia n +esuturi a #ialinului - o mas translucid (semitransparent),albicioas, de consisten+ dur, asemntoare cartilajului #ialin, care se depoziteaz e!tracelular. :ialinuleste o substan+ de origine proteic (protein fibrilar), care microscopic apare omogen, eozinofilic/este rezistent la ac+iunea enzimelor, acizilor, bazelor.)au+aboala #ipertensiv, #ipertensiuni secundare, boli cu tulburri imune, diabetul za#arat ;