motivatii si argumentari pentru temele propuse in bazinul dornelor

of 24/24
Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor Page 1 „Pământul nu l-am moştenit de la părinţi,ci îl avem împrumutat de la copiii noştri. Şi atunci ce lume construim? Ce lume lăsăm?” Alvin Toeffler Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor Temele propuse vizeaza utilizare eficienta a resurselor minerale din Bazinul Dornelor.Pe linga elementele secundare (Ca,Mg,S) se au in vedere si elementele principale (N,P,K) obtinute ca subproduse de la procesarea microelementelor : Mn,Fe,Cu,Zn,privite in triplu rol : fertilizanti pentru planta si sol, nutienti pentru hrana animalelor si suplimente minerale pentru om. „Toate substanțele sunt otrăvuri;nu este nici una care nu este o otravă. Doza potrivită diferențiază o otravă de un remediu.” Paracelsus (1493-1541) Tabelul periodic care ilustrează principalele elemente (roz),elemente minore (albastre), oligoelemente (galben) și gaze nobile (gri) in biosfera.Ce-i în verde sunt oligoelemente esentiale. Elemente toxice stabilite cunoscute sunt afișate în roșu. Micronutrienti sunt esențiali pentru creșterea normală și sănătatoasa a plantelor,animalelor și oamenilor. Lantul trofic presupune : roca-sol-planta-animal-om pentru a obtine produsele pe care le dorim, adica : pajisti de calitate,lapte,branza si carne bio si nutrienti de calitate in hrana umana.

Post on 07-Nov-2015

20 views

Category:

Documents

2 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Temele propuse vizeaza utilizare eficienta a resurselor minerale din Bazinul Dornelor.Pe linga elementele secundare (Ca,Mg,S) se au in vedere si elementele principale (N,P,K) obtinute ca subproduse de la procesarea microelementelor : Mn,Fe,Cu,Zn,privite in triplu rol : fertilizanti pentru planta si sol, nutienti pentru hrana animalelor si suplimente minerale pentru om.

TRANSCRIPT

  • Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor Page 1

    Pmntul nu l-am motenit de la prini,ci l avem mprumutat de la copiii notri. i atunci ce lume construim? Ce lume lsm?

    Alvin Toeffler

    Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor

    Temele propuse vizeaza utilizare eficienta a resurselor minerale din Bazinul Dornelor.Pe linga

    elementele secundare (Ca,Mg,S) se au in vedere si elementele principale (N,P,K) obtinute ca

    subproduse de la procesarea microelementelor : Mn,Fe,Cu,Zn,privite in triplu rol :

    fertilizanti pentru planta si sol, nutienti pentru hrana animalelor si suplimente minerale pentru om.

    Toate substanele sunt otrvuri;nu este nici una care nu este o otrav. Doza potrivit difereniaz o otrav de un remediu.

    Paracelsus (1493-1541)

    Tabelul periodic care ilustreaz principalele elemente (roz),elemente minore (albastre), oligoelemente (galben) i gaze nobile (gri) in biosfera.Ce-i n verde sunt oligoelemente esentiale. Elemente toxice stabilite cunoscute sunt afiate n rou.

    Micronutrienti sunt eseniali pentru creterea normal i sntatoasa a plantelor,animalelor i

    oamenilor.

    Lantul trofic presupune : roca-sol-planta-animal-om pentru a obtine produsele pe care le dorim,

    adica : pajisti de calitate,lapte,branza si carne bio si nutrienti de calitate in hrana umana.

  • Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor Page 2

    Efecte pozitive pot fi si asupra padurilor,fructelor de padure,mierea de albine,plante medicinale,

    pastravi,dar si asupra mediului (combaterea particulelor de praf prin noi metode ,utilizarea de

    agenti de dezghet bio,sequestration CO2) precum si materiale de constructii CO2-negativ bio,

    pigmenti minerali naturali.

    Scop propus : produse de calitate superioara si produse traditionale,cu certificare

    POD(AOP) si TGI ssi CGC

    Problemele principale au rezolvari bazate pe : elemente de inginerie chimica,bilanturi de

    material si energie,analiza de solutii comparative,prezentare simpla bazata pe grafice,tabele si

    calcule tehnologice si tehnico-economice,pe structuri de piata si pe legislatie UE.

  • Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor Page 3

    Clasificarea elementelor ca litofile,calcofile,siderofile sau atmofile indica tipul de materie prima

    Baza de materii prime propusa o constituie microelementele recuperate din apele de mina (sursa

    gratis),iazurile de steril (sursa gratis),minereurile feroase,neferoase, dolomitice (in sistem privat),

    deseuri de la epurari lactate si gunoi menejer (pentru acid acetic gratis).

    Toate acestea sunt din abundenta in Bazinul Dornelor si in marea lor majoritate se arunca

    (doar sunt deseuri!?!).Pana si metalele rare sunt aruncate in acest sistem in care nimeni nu

    stie ce face celalalt (un clivaj total,fiecare are o alta directie ma refer la producatori finali)

    Pentru scopul propus doar acestea sunt utile (deoarece sunt din zona,se pot folosi si in stare

    naturala sau dupa o prelucrare fara alte deseuri) si nu cele importate (de la premixturi minerale,

    ingrasaminte,suplimente,reactivi la epurari).Avem de toate si in acelasi timp nimic

    Elementele,cum ar fi Cd,Co,Cu,Cr,Hg,Mn,Ni,Pb,Se,Zn,etc.,care constituie aproximativ 1% din

    coninutul total de elementar al solului sunt numite oligoelemente.Termenul de element urm

    include metale,metaloizi i radionuclizi.Unele elemente pot aprea n diferite stri de valen i

    toxicitatea variaz n diferite stari.Un exemplu este Cr (III) i Cr (VI) mai toxic. Toxicitatea unui

    element esenial sau neesenial depinde de concentraia n mediu,speciatie,pH, potenial redox,

    precum i capacitatea de schimb cationic.Oligoelementele (micronutrientii),care au fost studiate

    mai pe larg n soluri sunt cele care sunt eseniale pentru nutriia plantelor superioare i anume B,

    Cu, Fe, Mn, Mo i Zn.Un element ar putea fi considerat esenial n cazul n care :

    1. Lipsa sa mpiedic planta sa finalizeze ciclul de via

    2. Lipsa sa este specifica i poate fi corectata sau prevenit numai prin furnizarea acestui element

    3. Elementul are un rol nutriional separat de corectarea oricrei stari microbiene nefavorabile

    sau de starea chimic a solului.

  • Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor Page 4

    n ultimii ani,a existat un interes rennoit n oligoelemente (TE trace element),din diferite

    perspective,inclusiv : cerinele agronomice,calitatea furajelor/alimentelor,precum i de mediu

    (impactul elementelor potenial toxice).

    Progrese tehnice n echipamente analitice i de proceduri de pregtire au deschis noi

    posibiliti pentru analize complete multi-element pentru probe de sol i de plante. Astfel de

    analize sunt frecvent efectuate pe probe colectate recent,dar exist,de asemenea,un interes n re-

    analiza probele arhivate,de probe de la sondaje i studii de monitorizare,precum i experimente

    de teren pe termen lung.Aceste probe au fost colectate iniial pentru un anumit scop,dar au acum

    un rol-cheie n studiul tendinelor n timp pentru o serie de elemente sau de a urmri noi cai de

    cercetare dincolo de domeniul de aplicare al programului de eantionare iniial.

    Trupurile noastre ca fabrici chimice. Proprietile elementelor fizice determina modul n care

    acestea se potrivesc mpreun pentru a face totul,de la corpurile noastre la masinile noastre,de la

    petrol i gaze n era noastr.Toate acestea nu sunt dect combinaii de cele 93 sau 96 de elemente

    chimice.n acest sens,corpurile noastre nu sunt altceva dect fabrici chimice foarte de lux.

    Ca orice fabric,trebuie s lum "materii prime",sub form de hran,ap i aer.n cazul n care

    sntatea noastr este bun,vom folosi apoi alimentele pe care le mncam pentru a face mii de

    miliarde de substane chimice de care avem nevoie pentru a ndeplini toate funciile corpului,

    cum ar fi micare,respiraie,vorbire i chiar de gndire.

    Biodisponibilitatea de minerale si compusi chimici priveste modul de a obine cele mai bune

    materii prime pentru fabrica astfel nct s poat fi utilizate pe deplin i nu irosite

    Majoritatea medicilor neleg biodisponibilitatea ntr-un mod foarte limitat.Cei mai muli medici i nutriioniti chiar nu sunt preocupai de minerale i biodisponibilitatea chimica.Atunci cnd o fac discuta, n general,ct de bine absorbit este un mineral,ce aliment sau supliment nutritiv este.

  • Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor Page 5

    Principalele linii directoare (pentru documentatiile propuse):

    Aceasta presupune o alta abordare,plecand de la materiile prime si cerintele pietii,folosind

    tehnologii simple si nepoluante,in realtii interdisciplinare,coordonate prin inginerie chimica.

    1.= Legaturile dintre elemente

    Sistemul uman are nevoie de zeci de substante nutritive de zi cu zi.Dou treimi din aceste

    substante nutritive sunt minerale!Mineralele participa la aproape fiecare dintre miile de procese

    biochimice care au loc n organismul viu.

    In timp ce este important de a avea o cantitate suficient absolut a fiecrui mineral,este la fel de

    important s avem cantiti relative de anumite minerale n echilibru ntre ele.n cazul n care nu

    se menine acest echilibru,o deficien relativ a unui anumit mineral ar putea aprea n cazul n

    care este prezent n sistem fie in cantiti prea mari sau prea mici. Tot ce exista in natura este util.Doar excesul este daunator.Ca sa stii,trebuie sa le intelegi,sa le folosesti.

    Sodiu(Na) i potasiu(K) sunt n aceeai (n prima) coloan,n timp ce magneziu(Mg) i calciu (Ca) sunt n aceeai (a doua) coloana.Minerale din aceeai coloan au aceleai caracteristici de funcionare n celulele vii. De exemplu,atunci cnd avem o cantitate de potasiu la nivelul standar ADR,apoi se adaug o cantitate mare de sare pentru a manca ceva srat,sarea va ncerca s nlocuiasc potasiu n anumite functii ale celulei.Rezultatul este un deficit de potasiu(compatibil),care poate duce la

    simptome cum ar fi insomnie,batai rapide ale inimii,crampe rigide ale muschilor i anxietate.

    Magneziu i calciu sunt ambii prezeni n oase,dar prezena magneziului n esuturile moi i musculare este n concentraii de 8-10 ori mai mare dect calciu.Aportul de magneziu sczut fa de calciu poate duce la depozitele de calciu in tesuturile moi ntr-o ncercare de a nlocui

    magneziu.Rezultatul poate fi anomalii gastro-intestinale,disfuncii renale,pietre la rinichi, si aritmie cardiaca.

  • Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor Page 6

    Mn,Fe,Cu,Zn sunt in primul rand al metalelor tranzitonale.Toti formeza chelati organici(folositi

    ca ferilizanti si nutrienti.Dar si in SOD (superoxide dismutase),esentiale in detoxifierea

    organismului si in imunitate.Utilizarea de suplimente de mangan pentru a trata oboseala,

    nervozitate si iritabilitate (prin intensificarea activitatii enzimatice in creier) i memoria slab (prin inducerea SOD i protejarea tesutului cerebral) a fost raportat iniial de Carl Pfeiffer, sugerand c manganul,impreuna cu zincul,va ajuta la reducerea nivelurilor de cupru prin scderea absorbiei i creterea pierderilor urinare(cuprul,n cantiti fiziologice,dar mai mari dect n mod normal,poate provoca probleme psihologice i chiar schizofrenie,acest lucru reflect un deficit de mangan in tesutul de baza)

    Metalele grele,cum ar fi mercurul,plumbul,cadmiul sau aluminiul au un numr mare de efecte

    nocive asupra organismului.Dar mercurul este o surs comun a plombelor de amalgam dentar

    i cadmiu se afla n igri.Mercurul i cadmiul sunt n aceeai coloan a tabelului periodic al

    elementelor impreuna cu zincul,considerat un mineral benefic.Aceste metale grele pot pstra

    zincul pentru a fi utilizat.Unele dintre posibilele simptome ale unei deficiente de zinc poat fi

    pierderea poftei de mncare,a mirosului i gustului i probleme de prostat.

    2.= Legea minimului sau Legea Liebig

    Acesta prevede c n cazul n care unul dintre elementele nutritive este deficitar sau lipsete,

    creterea plantelor va fi slab chiar i atunci cnd toate celelalte elemente sunt abundente. O

    cultur va produce doar la potenialul de nutrieni cel mai puin utilizabil.

    Liebig- baril : la fel cum capacitatea unui butoi cu doage de lungime inegal este limitat de cea

    mai scurta,o crestere a plantelor este limitata de nutrientul cel mai putin aprovizionat.

    Legea minimului,Justus von Liebig,afirm c randamentul este proporional cu cantitatea de

    substane nutritive mai limitativa,n funcie de fiecare nutrient.Din aceasta se poate deduce c n

    cazul deficitului de nutrieni randamentul poate fi mbuntit pn la punctul n care este nevoie

    de un alt nutrient n cantitate mai mare dect poate oferi solul i legea cu privire la minim se

    aplica la rndul su la acest nutrient.

  • Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor Page 7

    nici prea mult,nici prea putin

    Liebig a adus contribuii mari la tiina nutriiei plantelor i fertilitii solului.Chimistii timpurii au crezut in

    "principiul de vegetaie",adica substantele nutritive esentiale necesare pentru cresterea plantelor au fost de natur

    organic si nu minerala.Liebig a contestat teoria humusului i a fcut un caz tiinific pentru cerinele de plante de

    elemente minerale din sol,de C din CO2 n aer, i H i O2 din apa.Liebig a dezvoltat ngrmintele minerale

    aplicate la completarea substantelor nutritive eliminate din solurile de cultura i n mod clar a vzut ngrminte

    minerale ca parte a practicilor agricole durabile.

    Creterea plantelor este constrns de elementul esenial(sau alt factor),care este cel mai limitativ

    3.=Balanta mineral si managementul nutritiei minerale

    Balana minerala este esenial n nutriia plantelor.Un exces al unui nutrient poate provoca

    absorbia redus pentru altul.Echilibrul adecvat de micronutrienti n sol este un obiectiv de

    management de multe ori trecut cu vederea.

    NET CHANGE = INPUT - OUTPUT + INTERNAL CHANGE

    Schimbarile nete = Intrari Iesiri +Schimbari interne

  • Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor Page 8

    Un exces de potasiu,de exemplu,ar putea concura cu nivelurile dorite de absorbtie de magneziu.

    n domenii cu un nivel de zinc marginal sau mic,o cerere mare de fosfor poate induce un deficit

    de zinc n sol.Excesul de fier poate determina o deficienta de mangan,deci raportul corect de

    mangan la fier trebuie s fie meninut.

    Deficientele de microelemente n efectivele de animale sunt cunoscute in a afecta performana animalelor i prin urmare profitabilitatea fermei.La fermele ecologice adugarea de oligoelemente este limitata i s-a sugerat c practicile agricole ecologice ar trebui s fac suplimentarea minerala la animale inutila (Soil Association 2000). Realist,cu toate acestea,

    fermele vor exporta oligoelemente n cultur i produse animaliere i va exista o nevoie de a echilibra ieirile cu intrrile pentru a menine capitalul de resurse de nutrieni al fermei. Bugetarea nutrientilor este acum utilizata pe scar larg ca un instrument pentru gestionarea substane nutritive la ferme i pentru indicarea sustenabilitatea practicilor agricole.Bugetul de nutrieni a fost,de obicei,aplicat la N, P i K n fermele organice (Watson i colab. 2002) dei este la fel de relevant ca un mecanism pentru gestionarea utilizarea microelementrlor.Atunci

    cnd se compar bugetele pentru elemente majore i minore,este important de notat diferena n ordine de magnitudine ntre aceste elemente. Bugetele N, P i K sunt de obicei exprimate n kg/an/ha iar oligoelemente n g/an/ha

    4.= Efectul Ph ului

  • Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor Page 9

    Cultura de furaje este cea mai importanta hrana pentru rumegtoare i furnizeaza energie,fibre,

    proteine precum i microelemente eseniale,cum ar fi cobalt(Co),cupru(Cu),fier(Fe),mangan(Mn)

    molibden(Mo) i zinc(Zn).

    n general,concentraiile de micronutrieni din planta par a fi mai dependente de pH-ul solului

    dect de concentraia de micronutrieni din sol.

    Ex.= Variatia de o unitate de pH poate face sa dispara o specie de plante

    S-a ajuns la concluzia c acele culturi furajere,bogate in trifoi,recoltate la un stadiu de dezvoltare

    mai timpuriu,au concentraii mai ridicate de micronutrieni.

    Legumele i radacinoasele au avut,n general,o concentratie mai mare de Co,Cu,Fe i Zn fa de

    ierburi.

    Cunoasterea rolului pH-ului este determinanta in toate deciziile tehnice si manageriale pentu minerale.

  • Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor Page 10

    5. Compatibilitate si Biodisponibilitate

    Microelemente eseniale pentru plante sunt Fe,Mn,Cu,Mo,Zn,bor (B),clor(CI) i nichel(Ni) i nu pot fi nlocuite cu alte elemente nutritive (Kirkby & Romheld,2004).Ele sunt necesare pentru a

    completa vegetativ sau cicluri de reproducere a plantelor.Cobaltul este indirect necesar

    leguminoaselor deoarece este esenial pentru bacterii N-fixare,Rhizobium,care triesc n nodulii din rdcinile de leguminoase.Microelemente neeseniale pot fi benefice i vor mbunti astfel sntatea plantelor,de exemplu,de sodiu (Na),siliciu(Si),seleniu(Se) i aluminiu(Al) (Pilon-Smits et al.,2009).

    Unele dintre substanele nutritive neeseniale pentru plante sunt,n schimb,eseniale pentru animale,de exemplu Se,Na i iod (I) (Fisher,2004).Mai mult dect att,elementele B,crom (Cr), litiu (Li),Mo,Ni,rubidiu (Rb),siliciu (Si) i vanadiu (V) sunt considerate cel puin ocazional benefice i pot fi eseniale n aa mici sume care esenializare lor nu a fost nc confirmat n ntregime (Suttle,2010).Dei acesti micronutrienti sunt eseniali sau benefici pentru plante i animale exist riscuri de toxicitate, dac acestea sunt n exces.Deficit-toxicitatea gama este uneori numita banda marginal i poate fi pentru anumite specii de plante (McGrath et al.,2001) i animale (Suttle,2010). Acesta este i cazul pentru Rhizobium,care pentru deficiene de micronutrieni (O'Hara i colab.,1988) i toxicitate (Giller i colab,1989;Chaudri et al,2008) poate afecta tulpini diferite.

    Natura divers i complex a interaciunilor ntre minerale (dac un mineral are o sgeat spre un alt mineral aceasta nseamn un deficit de mineral sau interferena cu metabolismul su poate fi cauzat de excesul

    de mineral de unde provine sgeata).

    Indicatori de minerale sunt importanti deoarece minerale interacioneaz i concureaza unele cu altele pentru absorbie; o cantitate prea mare de unui mineral interfereaz cu absorbia altor minerale.

  • Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor Page 11

    Toate elementele nu sunt absorbite n aceeai proporie,dar toate sunt indispensabile.Principiul de fertilizare se bazeaz pe dou legi fundamentale: de restaurare i de interaciune.Consumul plantei in elemente minerale trebuie s fie compensat: acest lucru este cunoscut sub numele de rezoluie. Elementele nutritive acioneaz intre ele ntr-un mod stimulativ sau antagonist: acesta este cunoscut ca interaciune.

    De exemplu: potasiu are un efect stimulator asupra magneziului i fierului.Fosforul i calciul sunt antagonici.

    ngrmntul adugat direct in soluia solului este asimilat de plante prin rdcin.Cnd apa

    stimuleaz aceste fire de rdcin,srurile minerale dizolvate sunt asimilate i livrate in corpul

    principal al plantei.Toate elementele nu joac acelai rol sau unul egal n nevoile nutritive ale

    plantei si cu toate acestea,n cazul n care nu este suficient un element,atunci planta nu se poate

    dezvolta n mod corespunztor.

    Microelemente i alte oligoelemente sunt de obicei gsite n concentraii mici,atfel incat unitile utilizate sunt miligrame per kg de DM a plantelor. Deoarece concentraiile sunt mici, experimentele care se ocup cu microelemente n plante necesit contientizarea de surse poteniale de contaminare i de eroare de la punct de prelevare de probe,n timpul manipulrii i pregtirea pentru analize a plantei.Masurile de protectie trebuiesc luate cu grij de-a lungul ntregului lan,altfel aceste rezultatele vor fi nesigure,n ciuda controlului calitii i de asigurare a calitii,care este comun n laboratoarele de analiz.Concentraiile de micronutrieni din sol (de exemplu,Co,Cu,Fe,Zn) sunt de multe ori mai mari in sol dect n plante,prin urmare

    contaminarea cu particule de sol i de praf trebuie evitat.

    Tehnicile analitice moderne i aparatura permit acuratee in determinarea concentraiei de

    microelemente in tesuturile vegetale i animale.Din pcate,cu toate acestea,astfel de decizii nu

  • Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor Page 12

    ofer informaii cu privire la utilizarea de minerale pentru animale.Utilizarea implic noiunea de

    biodisponibilitate i este critic n selecia unei surse adecvate de minerale.n ceea ce privete

    mineralele,biodisponibilitatea poate fi definit ca raportul dintre un mineral ingerat care este

    absorbit,transportat la locul su de aciune i convertit la speciile active fiziologic (O'Dell,1983)

    Biodisponibilitatea poate fi afectat de un numr de factori,inclusiv specii de animale,starea

    fiziologic,nutriie anterioare,interaciuni cu substane nutritive dietetice i ingrediente,alegerea

    de criterii de rspuns,alegerea sursei standard i forma chimic i solubilitatea elementului

    minerale.

    Exist un organism vast de cercetare privind managementul nutrienilor n agricultura ecologic

    desfurate n Europa n ultimii 30 de ani,dar majoritatea se concentreaz asupra azotului (N) i

    fosforului (P),cu mai puine studii privind potasiul (K),luarea n considerare foarte rar de macro-

    elemente secundare (Ca,Mg ,S) i tratare printre altelepentru oligoelemente (Mn.Fe,Zn,Cu,etc.)

    Recent au existat controverse considerabile n literatura de specialitate cu privire la cuantificarea

    i reducerea decalajului de randament ntre producia ecologic i convenional,conducand la regandirea agriculturii ecologice.Creterea randamentelor n agricultura ecologic va necesita o cretere att n totalul sumelor de macro i micro-nutrieni precum i disponibilitatea lor de la surse acceptabile.

    Unele culturi exporta cantiti mult mai mari de nutrieni per kg de substan uscat dect altele

    i acest tip de detaliu poate fi pierdut n bugetele calculate pentru perioade scurte de timp,ceea ce

    este,mai nou,denumit minerit agricol.

    Ca urmare a decuplrii spaiale a produciei i a consumului de alimente,macroelementele i

    microelementele sunt exportate nu numai de ferme ecologice ci de regiuni ntregi i cantiti de

    substane nutritive de nlocuire acceptabile pentru standardele ecologice vor trebui s fie gsite

    (ideal n ara de producie).

    Problema majora este :

    ferma este scara corecta de a aborda bilanturile nutritive n agricultura ecologic sau

    grupurile de ferme sau regiuni sunt mai adecvate ?

    Exemplu de model adoptat :

    Proiect din Suedia: "Micronutrienti-strategii de management n sisteme ecologice: Cum se pot utiliza la nivel local resursele specifice din locul respectiv pentru producia vegetal i animal durabila de produse de nalt calitate?" i " Cum putem alege specii,soiuri i amestecuri pentru a optimiza calitatea furajelor i

    concentrarea micronutrientilor pe soluri contrastante?".

  • Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor Page 13

    Argumentarea necesitatii utilizarii de microelemente in pajistile din biotopul Bazinul Dornelor

    Una din cauzele produciilor sczute obinute pe pajiti este srcirea solului n elemente nutritive, care sunt extrase cu fiecare recolt, fr a fi nlocuite. Pentru o ton de substan uscat sunt extrase:

    20-21 kg N,6-8 kg P2O5,20-21 kg K2O,10-14 kg CaO.

    Cea mai important msur de mbuntire a pajitilor este aplicarea de ngrminte.Dar o folosire

    necorespunztoare a ngrmintelor poate duce la tulburri n metabolismul animalelor i implicit al

    consumatorului produselor animaliere omul

    Pajitea reprezint o suprafa de teren ocupat cu vegetaie ierboas permanent, alctuit din specii ce aparin mai multor familii de plante, dintre care cele mai importante sunt gramineele i leguminoasele perene.Pajitile sunt naturale,n care vegetaia ierboas s-a instalat spontan (fr intervenia omului) denumite ulterior pajiti permanente si pajiti temporare (pajiti artificiale,pajiti semnate) sunt pajiti create de om pentru o durat determinat (1-6ani). Dup modul de folosire pajitile sunt de dou feluri : puni si fnee. Mari suprafee de pajiti se folosesc mixt, adic prin punat i prin cosit,n alternan, n funcie de necesarul de furaj din gospodrie.Astfel n zonele montane i submontane din Romnia pajitile de lng aezri sunt primvara i toamna punate, iar vara, cnd animalele sunt n slaje, sunt cosite, obinndu-se fnul necesar furajrii n iarn. Sistemul de folosire prin alternan cosit-punat este cel mai recomandat.

    Pe solurile bogate n elemente nutritive,deci fertile cresc plante eutrofe (plante cu valoare economic

    ridicat): Lolium perenne,Dactylis glomerata,Trifolium repens,Trifolium pretense.

    Pe cele cu fertilitate mijlocie cresc plante mezotrofe:Agrostis tenuis,Festuca rubra,Lotus corniculatus

    Pe cele srace cresc specii oligotrofe : Nardus stricta,Anthoxanthum odoratum.

    n concluzie pentru a alctui compoziia floristic a unei pajiti valoroase din punct de vedere economic

    este necesar a se efectua analiza solului sub aspectul tipului de sol,a coninutului n elemente nutritive,a

    pH-ului n vederea corectrii deficitului respectiv aciditii sau alcalinitii.Fiecare specie se dezvolt doar

    n anumite limite ale pH-ului.Deci pH-ul solului determin existena unor anumite specii n covorul

    vegetal.O modificare mic a pH-ului n afara limitelor de toleran ale unei anumite specii duce la

    dispariia speciei respective.

    Astfel exist plante indicatoare de soluri acide:Nardus stricta, Dechampsia flexuosa, Luzula albida i

    plante indicatoare de soluri alcaline:Puccinelia distans, Lotus tenuis.

    Cunoaterea acestor elemente contribuie substanial la realizarea unor pajiti valoroase i la

    aplicarea corect i la momentul optim a lucrrilor de ntreinere.

    O strategie echilibrat de nutriie a culturilor este eseniala i dei sunt necesare cantitati mult mai mici,echilibrul corect de micronutrieni ar trebui s fie disponibil,deoarece acestea sunt elemente eseniale pentru obinerea unor producii ridicate.Cei mai importanti micronutrienti asupra produciei de puni sunt cuprul,manganul,fierul i zincul. Alti micronutrienti care nu sunt eseniali pentru iarb,dar sunt necesari in punatul animalelor

  • Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor Page 14

    includ sodiul i seleniul iar cuprul i zincul sunt necesare n niveluri mai ridicate la animale dect sunt necesare pentru creterea ierbii.

    Exist trei aspecte ale pajitilor i punilor de calitate: calitatea pajitei,calitatea nutritiv i

    sntatea animal.

    Calitatea pajitei este influenat mai mult de alte practici agronomice,precum i managementul punatului,meninnd ns un nivel bun de fertilitate a solului i ncorporeaz un program echilibrat de nutritie care ar trebui s fie o parte important a managementului punilor. Exist,de asemenea,dovezi indirecte c mai multe substante nutritive,inclusiv potasiu,molibden, bor,zinc i mangan reduc bolile infecioase n sectorul cerealelor,deci,prin extensie,acest lucru este susceptibil de a fi la fel pentru speciile de iarb furajere. Calitatea nutritiv a ierbii este de obicei masurata prin digestibilitatea,proteine i coninutul de substan uscat,care pot fi influenate de nutriia culturilor. Digestibilitatea depinde de stadiul de dezvoltare i de nutriie.Punile,avand cu o strategie de alimentatie echilibrata,vor fi mai gustoase dect cele care sunt subfertilizate.

    Nivelul de proteine depinde de stadiul de cretere a ierbii i este afectat de nutriia culturilor,n special fertilizarea cu azot. Nivelurile cresc primvara devreme.Formarea de proteine depinde de capacitatea plantelor de a prelua azotul din sol - deci poate fi influenat de aplicaii de azot,dar i de nivelul de potasiu i sulf,precum i pH-ul solului. Substana uscat Coninutul este cel mai variabil i mai puin controlabil.Continutul scazut de substan uscat este adesea asociat cu vremea umed i condiiile precare de cretere. Sntatea animal i nutritia cu microemelente (trace elements) ar trebui s fie considerat ca

    un aspect de calitate pentru iarb.Animalele care pasc au cerine diferite pentru oligoelemente

    decat cele care sunt necesare pentru creterea ierbii,astfel c este important s se asigure ca

    aceste elemente sunt prezente n iarb,n niveluri suficiente pentru a satisface cerinele

    nutriionale ale animalului.Sodiul i seleniul sunt eseniale pentru sntatea animalelor,dar nu

    sunt cerute de plante.Orientri pentru alte oligoelemente,cum ar fi magneziul,zincul i cuprul

    sunt mai mari n punatul animalelor dect prezente n iarb.

    Un program echilibrat nutriie a culturilor, inclusiv toate macro i microelemente, este esenial pentru a ajuta la administrarea tuturor acestor componente.

    [macro = N,P,K ; secundare=S,Ca,Mg ; micro = Mn,Fe,Cu,Zn,B,Mo,etc.]- toate disponibile in

    materiile prime din Bazinul Dornelor,suficente,facand inutil importul in biotop.

    In foarte putine studii,rapoarte,articole,tratate si documente oficiale-de la noi-am gastit cate ceva

    despre microelemente.Sunt considerate importante si atat! Exista clar un clivaj intre cultura

    plantelor,cultura animalelor si cultura umana.Daca este nevoie de microelemente se recurge la

    suplimente minerale (premixturi minerale la animale si suplimente sau medicamente la om),chiar

    daca multi nutrienti esentiali se gasesc doar in plante (neputand fii creati in om).

  • Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor Page 15

    In ultima perioada au fost redescoperite microelementele (asemenea cimentului Sorrel,dupa 150

    de ani,format din compusi de magneziu-din care se fac materiale de constructii CO2-negativ :

    absorb CO2 din atmosfera,sunt impermeabile si ignifuge) in principal prin noi tehnici de analiza

    (in special ICP-MS (plasma cuplata inductiv-spectrometrie de masa) un asemenea aparat trebuia sa fie cumparat la Iacobeni in 1993,in contrapartida cu export de saruri de mangan;s-a

    preferat inchiderea fabricii si predareapietei interne catre UE)

    Propuneri sistem integrat (resurse minerale din zonaagricultura ecologica-produse PDO)

    (Watson et al.2012) Swedish University of Agricultural Sciences

  • Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor Page 16

    Bibliografie :

    Bibilografie selectiva microelemente :

    1.= Kabata-Pendias, Alina(2011),Trace elements in soils and plants -4th ed. 2011 by Taylor

    and Francis Group, LLC,pag.534

    2.= Hooda.Peter S.(2010),Trace elements in soils 2010 Blackwell Publishing Ltd UK,pag.618

    3.= Suttle,N.F.(2010)Mineral nutrition of livestock 4thed. N.Suttle2010.www.cabi.org,pag.587

    Bibilografie selectiva branza :

    1.= Law Barry A. and A.Y. Tamime (2010),Technology of Cheesemaking,Second Edition C_

    Blackwell Publishing Ltd ,www.wiley.com/wiley-blackwell.,pag.515

    2.= McSweeney P. L. H.(2007),Cheese problems solved,Woodhead Publishing Limited,

    www.woodheadpublishing.com,pag.425

    3.=McSweeney P. L. H.(2004),Biochemistry of cheese ripening,Vol 57,No2/3 May/August 2004

    International Journal of Dairy Technology,pag.19

    4.=Fox P.F. and P.L.H. McSweeney (1998),Dairy Chemistry and Biochemistry,Published by

    Blackie Academic & Professional, an imprint of Thomson Science,pag.396

    5.= Hill Art (2011),Cheese Making Technology,Department of Food Science,University of

    Guelph ON N1G 2W1,pag.176

    6.= Farnworth Edward R.(2008),Handbook of Fermented Functional Foods,2nd Edition,

    Taylor & Francis Group,LLChttp://www.taylorandfrancis.com,http://www.crcpress.com,pag.602

    7.= Patel A.A,et.al.(2011),Technological Advances in Cheese and Fermented Dairy Foods,

    National Dairy Research Institute,www.ndri.res.in,pag.350

    Bibliografie selectiva lapte si produse :

    1.=Tamime Adnan Y.(2009),Milk Processing and Quality Management,Blackwell Publishing

    Ltd,Technical Series of The Society of Dairy Technology (SDT).pag.343

    2.=Muehlhoff E.et.al.(2013),Milk and Dairy Products in Human Nutrition,FAO -www.fao.org/

    publications,pag.404

    3.= Saarela M.(2007),Functional dairy products-Vol.2, Woodhead Publishing Limited, www.woodheadpublishing.com,pag.559

    Studiu comparativ de solutii pentru fertilizarea pajistilor in agricultura ecologica

    Am ajuns la concluzia ca sunt necesare temele propuse dupa ce am consultat urmatoarele studii,

    rapoarte,carti,articole (pe care le pot pune la dispozitie in format electronic sau tiparit)

    Selectie din cele cateva sute de carti si cateva zeci de mii de articole de specialitate

  • Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor Page 17

    Pajisti bibliografie selectiva (cca.10%):

    1.= Marusca Teodor,Blaj Vasile A.,Rusu Mariana - Tehnologii de crestere a valorii pastorale

    pentru pajistile mintane- Programului Sectorial ADER 2020 Proiect 1.3.3./2011, Institutul de cercetare- dezvoltare pentru pajisti - Brasov

    a.=Faza I, Activitatea 1: Raport de sintez Sinteza resurselor de date privind ameliorarea valorii pastorale a pajitilor permanente degradate, pe zone mari fizico-geografice i habitate de pajiti din ultimii 80 de ani cu o scurt caracterizarea lor Obiectivul fazei: Studiu privind ameliorarea valorii pastorale a pajitilor permanente degradate. Decembrie 2011

    b.= Etapa II Activitate II.1 nfiinare de experiene noi privind combaterea vegetaiei nevaloroase din pajiti i loturi demonstrative pe zone mari: cmpie, deal i munte cu cele mai eficiente metode de ameliorare a valorii pastorale Activitate II.2 Ameliorarea gramineelor i leguminoaselor de pajiti Phleum pratense; Festuca rubra; Bromus inermis; Lotus corniculatus Obiectivul fazei: Obinerea de noi rezultate de cercetare privind combaterea vegetaiei nevaloroase i ameliorarea valorii pastorale a pajitilor prin diferite mijloace; Iunie 2012

    c.= Etapa III Activitate III.1 Elaborarea unor tehnologii de cretere a valorii pastorale a pajitilor montane Activitate III.2 Continuarea lucrrilor de ameliorare a gramineelor i leguminoaselor de pajiti Obiectivul fazei: - Redactarea unei Brouri TEHNOLOGII DE CRETERE A VALORII PASTORALE PENTRU PAJITILE MONTANE - Rezultate pariale privind cercetrile pentru ameliorare a valorii pastorale a pajitilor permanente Noiembrie 2012

    2.=Marusca Teodor et.al Ghid de producere ecologica a furajelor pe pajisti montane,P.S.6.3.4. Evaluarea potenialului productiv a pajitilor montane si stabilirea de masuri tehnologice de cretere a produciei

    de masa verde ,CF 338/2006, Ed.Universitatii Transilvania,Brasov 2010

    3.= Razec Iosif,Marusca Teodor Reconstructia ecologica a pajistilor degradate de factori naturali si antropici RECOPAJ,Proiect CEEX RECOPAJ Contract nr.39 / 2005 a.= Faza Ia (3 octombrie 15 decembrie 2005) Activitatea I. 1. Documentare combatere buruieni si vegetatie lemnoasa, reinsemantarea si suprareinsemantarea pajistilor degradate

    Activitatea I.2. Elaborare protocol exparimantal si amplasare experiente noi pentru pajisti afectate de

    eroziune,aridizare, inundatii si saraturi,Braov,15 decembrie 2005 b.= Etapa a - II a Activiti:II. 1. nfiinare experiene pe pajitile afectate de aridizare, inundaii i srturare II. 2. nfiinare loturi demonstrative pe pajiti degradate de diferii factori,BRAOV, iunie 2006

    c.= Etapa a - III a Activiti:III. 1. Multiplicare sortiment de ierburi perene, arbori i arbuti pentru reconstrucia ecologic a pajitilor degradate III. 2. Studii i cercetri vegetaie i staiuni cu pajiti degradate de factorii naturali i antropici, BRAOV, decembrie 2006

    4.= Razec Maria Conservarea biodiversitatii agroecosistemului montan ,Proiect: 6.3.1., MADR- Programul Sectorial de Cercetare C.F. 339/2006 Durata proiectului:2006-2010

    5.=Marusca Teodor -Grava eroare de apreciere a biodiversitatii pajistilor (I)-(II) www.agrinet.ro

    6.= Brbos Marius I.,Sima Nicuor- Recomandri de management pentru habitatul 6230* Pajiti montane de Nardus bogate n specii pe substraturi silicioase, Proiect LIFE 05 NAT/RO/000176: Habitate prioritare alpine, subalpine i forestiere din Romnia Braov, Februarie 2008

    7.= Brbos Marius I.,Sima Nicuor- Recomandri de management pentru habitatul 6230* Pajiti montane de Nardus bogate n specii pe substraturi silicioase, Proiect LIFE 05 NAT/RO/000176: Habitate prioritare alpine, subalpine i forestiere din Romnia Facultatea de Silvicultur si Exploatri Forestiere din Universitatea Transilvania Brasov,Braov, 2009

  • Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor Page 18

    8.= Lazr, Gabriel et.al.- Habitatele forestiere de interes comunitar incluse n proiectul LIFE 05

    NAT/RO/000176: habitate prioritare alpine, subalpine si forestiere din Romnia: amenintri potentiale Facultatea de Silvicultur si Exploatri Forestiere din Universitatea Transilvania Brasov,Braov, 2007 9.= Laymans Report- Proiectul LIFE 08 NAT/RO/000502 Asigurarea strii favorabile de conservare pentru habitatele prioritare din SCI Climani-Gurghiu

    10.= Comunicat de presa -APM Mures ,Proiectul LIFE 08 NAT/RO/000502 Asigurarea strii favorabile de conservare pentru habitatele prioritare din SCI Climani-Gurghiu : reconstrucie ecologic a 309,66 ha de pajiti cu Nardus stricta (epoic)

    16.=Melut L.C,Vintu V,Samuil C, D.Tarcau

    Chemical compositions of a permanent grassland

    of Nardus stricta L. and Festuca rubra L. under influence of organic fertilization, Faculty of Agriculture, Ion Ionescu de la Brad University of Agricultural Science and Veterinary Medicine of Iasi,Romania

    17.=Tarcu Doina,M.Stavarache1.,C. Samuil,V. Vntu Influence of organic inputs on the quality

    of forages produced on a grassland of nardus stricta L. and festuca rubra L, University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Iasi, Romania, Lucrri tiinifice - Seria Zootehnie, vol. 58/2012

    18.= Tarcu Doina,Cucu-Man Simona,M.Stavarache1.,C.Samuil,V. Vntu Mineral versus organic

    fertilization. Effect on the quality of forages produced on a grassland of Nardus stricta L., Lucrri tiinifice vol. 55/2012, seria Agronomie

    19.= Vintu Vasile,Samuil C.,Sirbu C.,Popovici C. I.,Stavarache M.- Sustainable Management of Nardus stricta L. Grasslands in Romanias Carpathians, Not Bot Horti Agrobo, 2011, 39(2):142-145

    20.= Vintu V.,Samuil C., PopoviciI C. I.,Stavarache M.,Muntianu I.-Management based on organic imputs of Nardus stricta L. and Festuca rubra L. Meadow from the Dorna Depression, Lucrri tiinifice vol. 53, Nr. 2/2010, seria Agronomie

    21.=Pcurar Florin S.,Ioan Rotar,Anca D. Bogdan,Roxana M.Vidican,Laura M.Dale(2012)

    The influence of mineral and organic long-term fertilization upon the floristic composition of

    Festuca rubra L.-Agrostis capillaris L. grassland in Apuseni mountains,Romania Department of Grassland and Forage Crops, University of Agricultural Science and Medicine Veterinary, Cluj

    Napoca,Journal of Food, Agriculture & Environment Vol.10 (1): 866-879. 2012

    proiect TRASAREG -Cercetari complexe privind stabilirea de markeri biochimici specifici

    pentru produse lactate regionale in vederea imbunatatirii trasabilitatii acestora pe lantul alimentar

    total (contract 52-117/2008) Etapa I 15.01.2009 Elaborare model conceptual, adaptare metode de lucru, pregatirea cadrului experimental., Etapa II 15.12.2009 Cercetari preliminare privind elaborarea modelelor experimentale in vederea identificarii markerilor biochimici regionali care determina specificitatea regionala a laptelui.,

    proiect TraSiLact (2009-2011) - Abordarea conceptelor de trasabilitate a laptelui pe baza unor

    indicatori intrinseci de apreciere a siguranei alimentare Contract nr. 1113/2009 (ID_517/2008) Programului IDEI (PCE 2008)

    proiect CISPPA(2008-2011) - Cercetri interdisciplinare privind corelatia sol-plant, stabilirea

    unor factori de transfer pentru zone cu poluare istoric antropic,directiei de cercetare 5 Agricultura, siguranta si securitate alimentara, 5.1.17 Cercetare interdisciplinara privind corelatiile sol,planta, animal,aliment

    si om.

    Scop : evaluarea trasabilitatii microelementelor in lantul trofic/relatia sol-planta in zona Baia Mare,

    Cluj,Timisoara

  • Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor Page 19

    proiect ADER 7.2.1: Fundamentarea sprijinului adresat asigurarii unor standarde superioare de

    bunastare a animalelor, in baza art. 40 al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005.

    proiect ADER 7.3.3: Sistem agroecologic de hrnire i cretere a hibrizilor de carne la ovine i caprine n zone de deal i munte n condiiile pajitilor performante

    proiect ADER 7.3.6:Tehnologii de mecanizare si echipamente tehnice adecvate pentru

    recoltarea, transportul si conservarea eficienta a plantelor furajere

    proiect METAGRO - Contract nr.52175/2008 -Bilantul metalelor grele in agrosistemele din

    Romania 2008 2009

    proiect RELASIN 276MADR "Realizarea/reactualizarea sistemului naional de monitorizare sol-teren pentru agricultur

    ICPA-Bucuresti- CODUL DE BUNE PRACTICI IN FERMA, MMGA - ProiectulCONTROLUL POLUARII IN AGRICULTURA www.icpa.ro

    ICPA -Dumitru M.et.al.-MONITORINGUL STRII DE CALITATE SOLURILOR DIN ROMNIA,

    Romanian Journal of Grasslands and Forage Crops, The Romanian Society for Grassland.,(2010)1, http://www.ropaj.org, e-mail: [email protected]

    Romanian Journal of Grasslands and Forage Crops, The Romanian Society for Grassland., (2010)2

    Romanian Journal of Grasslands and Forage Crops, The Romanian Society for Grassland., (2011)3

    Romanian Journal of Grasslands and Forage Crops, The Romanian Society for Grassland., (2011)4

    Romanian Journal of Grasslands and Forage Crops, The Romanian Society for Grassland., (2012)5

    GRASSLAND SCIENCE IN EUROPE - European Grassland Federation

    1.= Vol.18-2013-The Role of Grasslands in a Green Future Threats and Perspectives in Less

    Favoured Areas Proceedings of the 17th Symposium of theEuropean Grassland FederationAkureyri, Icelan23-26

    June 2013, pag.601

    2.= Vol.17-2012- Grassland a European Resource?Proceedings of the 24th General Meeting of the European Grassland FederationLublin, Poland 37 June 2012,pag.829

    3.= Vol.16-2011-Grassland Farming and Land Management Systems in Mountainous Regions Proceedings of the 16th Symposium of the European Grassland Federation Gumpenstein, Austria,August 29th -

    August 31st 2011,pag.651

    4.= Vol.15-2010-Grassland in a changing world Proceedings of the 23th General Meeting of the European

    Grassland Federation Kiel, Germany August 29th - September 2nd 2010,pag.1122

    5.= Vol.14-2009-Alternative functions of grassland Proceedings of the 15th European Grassland

    Federation Symposium Brno, Czech Republic 79 September 2009,pag.594

    6.= Vol.13-2008-Biodiversity and Animal Feed Future Challenges for Grassland Production Proceedings of the 22nd General Meeting of the European Grassland Federation Uppsala, Sweden 9-12 June 2008 pag.1060

    7.= Vol.12-2007-Permanent and Temporary Grassland Plant,Environment and Economy Proceedings of the 22nd General Meeting of the European Grassland Federation Ghent, Belgium 3-5 September

    2007,pag.603

  • Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor Page 20

    8.= Vol.11-2006- Sustainable Grassland Productivity Proceedings of the 22nd General Meeting of the

    European Grassland Federation 3-6 April 2006 Badajoz, Spain ,pag.872

    9.= Vol 10 -2005 Integrating efficent grassland farming and biodiversity,Proceedings of the 13th International Occasional Symposium of the European Grassland Federation Tartu, Estonia 2931 August 2005,pag.683

    10.= Vol.9-2004- Land Use Systems in Grassland Dominated Regions,Proceedings of the 20th

    General Meeting of the European Grassland Federation Luzern, Switzerland 21-24 June 2004,pag.1233

    Teagasc project : proiect Grass cultivar ; proiect Grass digestibility; proiect Grass Growth ;

    Proiect GreenGrass, PastureBase Ireland:National Grassland Database

    https://pasturebase.teagasc.ie/

    FAO CIHEAM,Contribution of mountain pastures to agriculture and environment,Proceeding of

    the 16th

    Meeting of the FAO CIHEAM Mountain Pastures Network 25-27 May 2011, Krakw, POLAND,pag.182

    PearsonC.J and R.L.Ison (2004 ),Agronomy of Grassland Systems Cambridge University Press

    1987, 2004;http://www.cambridge.or, pag.236

    MINISTERUL MEDIULUI SI SCHIMBARILOR CLIMATICE-Document sinteza privind prioritatile

    strategice pe termen mediu ale ordonatorilor principali de credite pentru anul 2014 si perspectiva

    2015-2017, Anexa nr.3/23,350 pag

    Madjar Roxana,Davidescu Velicica(2009) AGROCHIMIE,Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

    Badulescu Liliana(2010) BIOCHIMIE HORTICOLA, Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

    Enache Liviu(2009) AGROMETEOROLOGIE, Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti,Facultatea de Horticultur

    Onisie Teodor et.al(2002).- AGROTEHNICA, UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I DE MEDICIN VETERINARION IONESCU DE LA BRAD IAI FACULTATEA DE AGRICULTUR

    tefanescu Sorin Liviu et.al.(2005)-Elemente de agrotehnic i repere tehnologice n agricultur , Universitatea Tehnic de Construcii Bucureti Departamentul pentru Pregtirea Personalului Didactic Studii post-universitare de specializare n Educaie tehnologic

    Budoi Ingrasaminte chimice

    Ma bazez pe urmatoarele [selectie cca.20%]:

    Roat-Malone BIOINORGANIC CHEMISTRY: course, 2007 by John Wiley & Sons, Inc. ,pag.539 Bertini Ivano - BIOINORGANIC CHEMISTRY, Copyright 1994 by University Science Books,pag628

    Mukherjee J. M.Menge - Advances in Biochemical Engineering/ Biotechnology,Vol. 68 Springer-Verlag Berlin Heidelberg 2000,pag.238

    Drapcho Caye M.,et.al.-Biofuels Engineering Process Technology, Copyright 2008 by The McGraw-Hill Companies, Inc. All rights reserved.,pag.385

    IPM Manuals - CROP NUTRIENT DEFICIENCIES AND TOXICITIES, Published by MU Extension, University of Missouri-Columbia,USA

    Schlegel Rolf H.J.- Dictionary of plant breeding, 2010 by Taylor & Francis Group,pag.586

    Anderson Th., AGRICULTURAL CHEMISTRY,University of Glasgow,Scotland 1860., pag196

  • Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor Page 21

    Farago Margaret E.-Plants and the Chemical Elements, 0 VCH Verlagsgesellschaft, D-69451 Weinheim (Federal Republic of Germany), 1994,pag.298

    Junius Manfred M.- Practical Handbook of Plant Alchemy,pag.265

    Williams R.J.P., J.J.R. Frasto da Silva- The Chemistry of Evolution-The Development of our

    Ecosystem, 2006 Elsevier B.V. All rights reserved.,pag.495

    Trenkel Martin E.- Controlled-Release and Stabilized Fertilizers in Agriculture, Copyright. 1997 IFA. All rights reserved.,pag.157 Prasad M. N. V.,2008- Trace Elements as Contaminants and Nutrients: Consequences in

    Ecosystems and Human Health,John Wiley & Sons, Inc.,pag.790

    Rit LBH nr. 3-Essential trace elements for plants, animals and humans,NJF Seminar no. 370 Reykjavk, Iceland 15-17 August 2005,pag.94

    Reichman S. M.- The Responses of Plants to Metal Toxicity: A review focusing on

    Copper,Manganese and Zinc, Published by the AUSTRALIAN MINERALS & ENERGY ENVIRONMENT

    FOUNDATION 2000,pag.54

    Atwell Brian J.et.al. (1999) Plants in Action-Adaptation in Nature, Performance in Cultivation,

    First published 1999 by Macmillan Education Australia Pty Ltd, Melbourne, Australia- cap.16,133 pag

    Helias A. Udo de Haes et.al.-Scarcity of micronutrients in soil, feed,food, and mineral reserves

    Urgency and policy options, Dutch Platform for Agriculture, Innovation and Society September 2012

    Soetan K. O.et.al.- The importance of mineral elements for humans,domestic animals and

    plants: A review, African Journal of Food Science Vol. 4(5) pp. 200-222, May 2010

    Rajendran A.et.al.- Study on the Analysis of Trace Elements in Aloe vera and Its Biological

    Importance, Journal of Applied Sciences Research, 3(11): 1476-1478, 2007

    Somers and Shive: THE IRON-MANGANESE RELATION IN PLANT METABOLISM, Journal Series paper of the New Jersey Agricultural Experiment Station, Rutgers University, Department of Plant

    Physiology 1942.

    Zimmermann Michael-Burgersteins Handbook of Nutrition Micronutrients in the Prevention and Therapy of Disease, 2001 Georg Thieme Verlag.Stuttgart, Germany,pag.283

    Thompson Brian and Leslie Amoroso- Combating micronutrient deficiencies : food-based

    approaches FAO 2011. All rights reserved.,pag.432

    Berdanier, Carolyn D.-Advanced nutrition : Micronutrients 1998 by CRC Press LLC,USA,pag.234

    Shree N. Singh et.al.-Environmental Bioremediation Technologies Springer-Verlag Berlin Heidelberg ,Germany,2007,pag.572

    Lichtfouse Eric et.al.- Environmental Chemistry - Green Chemistry and Pollutants in Ecosystems, Springer-Verlag Berlin Heidelberg ,Germany,2005,pag.807

    Manahan Stanley E.-GREEN CHEMISTRY AND THE TEN COMMANDMENTS

    OF SUSTAINABILITY, ChemChar Research, Inc Publishers Columbia, Missouri U.S.A.2006,pag.395

    Clark James,Duncan MacQuarrie - Handbook of GREEN CHEMISTRY AND

    TECHNOLOGY, 2002 by Blackwell Science Ltd Editorial Offices, London,pag.562

    Sheldon Roger Arthur,et.al.-Green Chemistry and Catalysis, 2007 WILEY-VCH Verlag GmbH & Co. KGaA,Weinheim, Germany,pag.447

    Hopkins, William G - Plant Biotechnology,Copyright 2007 by Infobase Publishing USA,pag.153

    Wilkinson Robert E.- PlantEnvironment Interactions, 2000 by Marcel Dekker, Inc.USA,pag.466

  • Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor Page 22

    Reigart J. Routt,et.al.-RECOGNITION AND MANAGEMENT OF PESTICIDE

    POISONINGS, Fifth Edition, 1999, U.S. Environmental Protection Agency,pag.238

    Nordberg Gunnar F.et.al.-Handbook on theToxicology of Metals,Third Edition, Copyright 2007, 1986, Elsevier B.V. All rights reserved.,pag.998

    Gielen Marcel,Tiekink Edward R.T.- METALLOTHERAPEUTIC DRUGS AND

    METAL-BASED DIAGNOSTIC AGENTS THE USE OF METALS IN MEDICINE Copyright _ 2005 John Wiley & Sons Ltd, The Atrium, Southern Gate, Chichester,West Sussex PO19 8SQ,

    England,pag.644

    Yara Fertilizer Industry Handbook ,February 2012,pag.47

    Bender David A.-Introduction to Nutrition and Metabolism Second edition This edition published in

    the Taylor & Francis e-Library UK, 2005.,pag.314

    Knowles Frank,et.al.-A PRACTICAL COURSE IN AGRICULTURAL CHEMISTRY, FOR SENIOR STUDENTS OF AGRICULTURE, DAIRYING,HORTICULTURE AND POULTRY HUSBANDRY

    pag.235

    FAO - FERTILIZERS AND THEIR USE A pocket guide for extension officers-Fourth edition FOOD AND AGRICULTURE ORGANIZATION OF THE UNITED NATIONS INTERNATIONAL FERTILIZER

    INDUSTRY ASSOCIATION,ROME, 2000,pag.34

    Barker Allen V., David J. Pilbeam-Handbook of Plant Nutrition, 2007 by Taylor & Francis Group, LLC USA,pag.662

    Kalra Yash P.- Handbook of Methods for Plant Analysis,0 1998 by Taylor & Francis Group, LLC,USA,pag.291 Robert E. Wilkinson- Plant Environment Interactions,Second Edition, Copyright 2000 by Marcel Dekker, Inc. All Rights Reserved.,pag.466 Pessarakli Mohammad-Handbook of Plant and Crop Physiology,Second Edition, 2002 by Marcel Dekker, Inc. All Rights Reserved.USA,pag.997 Pessarakli Mohammad -Handbook of Photosynthesis ,Second Edition, Published in 2005 by CRC Press Taylor & Francis Group,USA,pag.883

    Pessarakli Mohammad University of ArizonaTucson, Arizona, U.S.A.-Handbook of Turfgrass

    Management and Physiology, 2008 by Taylor & Francis Group, LLC,USA,pag.783

    Sikorski Zdzisaw E.-Chemical and Functional Properties of Food Components,Third Edition,

    2007 by Taylor & Francis Group, LLC,USA,pag.546

    Belitz Hans-Dieter et.al.- Food Chemistry 4th revised and extended ed. Springer-Verlag Berlin

    Heidelberg 2009,pag.1114

    Branen A. Larry et.al.-Food Additives ,Second Edition,Revised and Expanded, Copyright C 2002 by

    Rlarcel Ilekker, Inc. All Rights Reserved.USa,pag.953

    Kirkham M.B.- Principles of soil and plant water relations,Copyright 2005, Elsevier Inc. All rights reserved.,pag.519 Rattanlal,Manojk.Shukla-PRINCIPLES OF SOIL PHYSICS, 2004 by Marcel Dekker, Inc.USA,pag.699

    Velde Bruce Alain Meunier - The Origin of Clay Minerals in Soils and Weathered Rocks, 2008 Springer-Verlag Berlin Heidelberg,pag.426

    Moore Clyde H. - Carbonate Diagenesis and Porosity ' 1989 ELSEVIER SCIENCE B.V. All rights reserved.,pag.351

  • Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor Page 23

    Laurence Robb - Introduction to Ore-Forming Processes, 2005 by Blackwell Science Ltd USA,pag.386 Grunwald Sabine- Environmental Soil-Landscape Modeling-Geographic Information

    Technologies and Pedometrics 2006 by Taylor & Francis Group, LLC,USA,pag.509

    Reddi Lakshmi N.et.al- GEOENVIRONMENTAL ENGINEERING- Principles and

    Applications 2000 by Marcel Dekker, Inc.USA,pag.491

    Hocking Martin B.-HANDBOOK of Chemical Technology and Pollution Control (Third

    Edition) _ 2005 Elsevier Inc.,pag.833

    Harald G. Dill - The chessboard classification scheme of mineral deposits: Mineralogy and geology from aluminum to zirconium, Earth-Science Reviews 100 (2010) 1420,pag.421

    Ciullo Peter A .- INDUSTRIAL MINERALS AND THEIR USES-A Handbook & Formulary, Copyright @ 1996 by Noyes Publications USA,pag.640 Chatterjee Kaulir Kisor - USES OF INDUSTRIAL MINERALS,ROCKS AND

    FRESHWATER, Copyright 2009 by Nova Science Publishers, Inc.,pag.598

    Chatterjee Kaulir Kisor -Uses of Metals and Metallic Minerals,Copyright 2007, New Age International (P) Ltd., Publishers,pag.333 Oates J.A.H.-Lime and Limestone Chemistry and Technology,Production and Uses, 0 WILEY-VCH Verlag GmbH, D-69469 Weinheim (Federal Republic of Germany), 1998,pag.475

    Buchel Karl Heinz et.al.- Industrial Inorganic Chemistry, 0 WILEY-VCH Verlag Weinheim (Federal Republic of Germany), 2000,pag.663

    Pradyot Patnaik, Handbook of Inorganic Chemicals, Copyright 2003 by The McGraw-Hill Companies, Inc. All rights reserved.,pag.1125 Brauer Georg - HANDBOOK OF PREPARATIVE INORGANIC CHEMISTRY, VOLUME 1 SECOND EDITION ,COPYRIGHT 1963 BY ACADEMIC PRESS INC.ALL RIGHTS RESERVED,pag.1906

    Brauer Georg - HANDBOOK OF PREPARATIVE INORGANIC CHEMISTRY, VOLUME 2 SECOND EDITION ,COPYRIGHT 1965 BY ACADEMIC PRESS INC.ALL RIGHTS RESERVED,pag.877

    Housecroft Catherine E. et.al. INORGANIC CHEMISTRY# Pearson Education Limited 2001, 2005 UK,pag.987

    Shriver & Atkins Inorganic Chemistry, Fifth Edition 2010 P.W. Atkins, T.L. Overton, J.P. Rourke, M.T. Weller,USA,pag.851

    Chambers C.et.al.-Modern inorganic chemistry Butterworth & Co (Publishers) Ltd 1975,pag.459

    Kirk-Othmer - Encyclopedia of Chemical Technology. Copyright John Wiley & Sons, Inc. All rights reserved., Fifth Edition,27 vol.

    Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry 2005 Wiley-VCH Verlag GmbH & Co. KGaA, Weinheim,pag.28029

    Greenwood and A. EarnShaw-Chemistry of the Elements,Second Edition UK,0 Reed Educational and Professional Publishing Ltd 1984, 1997,pag.1376 Sidgwickn. V.-THE CHEMICAL ELEMENTS AND THEIR COMPOUNDS vol.II, Reprinted lithographically in Great Britain as theo Universitary Press Oxford 1951,pag.853

    Chemical Elements-The first 118 elements, ordered Alphabetically, License : Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported//creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/ pag.1415

    Fierro J. L. G.-Metal Oxides Chemistry and Applications, 2006 by Taylor & Francis Group, LLC USa,pag.808

  • Motivatii si argumentari pentru temele propuse in Bazinul Dornelor Page 24

    Gerloch M., E.G. Constable-Transition Metal Chemistry, VCH Verlagsgesellschaft mbH, D-69451 Weinheim (Federal Republic of Germany), 1994,pag.223

    Lagowski J. J.- CHEMISTRY foundations and applications, 2004 by Macmillan Reference USA.,pag.1419

    Krenos John et.al.-CHEMICAL PRINCIPLES-The Quest for Insight FOURTH EDITION Student Study Guide and Solutions Manual for Atkins and Jones's, 2007 by W. H. Freeman and Company USA,pag.796 Zumdahl Steven S.et.al.-Complete Solutions Manual to accompany CHEMICAL PRINCIPLES Sixth Edition, Copyright 2009 by Houghton Mifflin Company.USA,pag.841 Myers Richard L.-The 100 Most Important Chemical Compounds - A Reference Guide, 2007 by Richard L. Myers USA,pag.355

    Myers Richard L -The Basics of Chemistry, 2003 by Richard Myers USA,pag.390 Bishop Mark-An Introduction to Chemistry,pag.776 si 1195

    Burdge Julia- CHEMISTRY,SECOND EDITION, 2011 by The McGraw-Hill Companies, Inc. USA, pag.1121

    Lewis Rob and Wynne Evans-Chemistry Third edition, Rob Lewis and Wynne Evans 1997, 2001, 2006Published by PALGRAVE MACMILLAN USA,pag.479

    NOMENCLATURE OF INORGANIC CHEMISTRY IUPAC Recommendations 2005 # International Union of Pure and Applied Chemistry, 2005