Mozaic Mozaic Nr.22-2013Nr.22-2013

Foaie de divertisment pentru prietenii de

pretutindeni.Fond Muzical :Giovanni Marradi - Dream

Cuprins :Cuprins :

Incercati sa descalcit i continutul materialelor prezente in foaie

Pe 1 iunie celebram Ziua Internat ionala a Copilului. Af la mai multe despre aceasta sarbatoare!

1 iunie, Ziua Internat ionala a Copilului, este sarbatoarea tuturor micuti lor, iar cu aceasta ocazie ganduri le noastre se indreapta catre toti copii i planetei, catre puritate si inocenta. De 58 de ani, Ziua Internationala a Copilului este sarbatori ta pe intreg mapamondul.

• Nu este clar de ce 1 Iunie a fost stabil i ta ca f i ind Ziua Internat ionala a Copilului. Potrivi t uneia dintre teori i , totul a  pornit de la un eveniment patronat de consulul chinez de la San Francisco, care a strans de 1 Iunie un numar mare de copii orfani chinezi, pentru a sarbatori Festivalul Dragonului, eveniment petrecut in anul 1925. 

De asemenea, si Conferinta de la Geneva a avut loc pe 1 Iunie, cand a si fost mentionata prima data Ziua Copilului. In luna august a anului 1925, 54 de reprezentanti din tot atatea tari au adoptat Declarat ia pentru Protect ia Copilului.

Dupa aceasta conferinta, multe guverne au introdus "Ziua Copilului". In Turcia, spre exemplu, a fost sarbatorita pentru prima data in data de 23 apri l ie 1920.

In 1954, Fondul Internat ional pentru Urgente ale Copii lor al Natiunilor Unite (UNICEF) a emis o recomandare care prevedea faptul ca f iecare stat sa sarbatoreasca "Ziua Copilului" (Universal Children's Day).

Principalele momente importante in cadrul miscari i de promovare a drepturi lor copilului

1924 - Adoptarea de catre Liga Natiuni lor Unite a Declarat iei Drepturi lor Copilului;

1925 - Conferinta Mondiala pentru Protejarea si Bunastarea Copii lor, organizata la Geneva;

1989 - Adunarea Generala a Natiunilor Unite adopta la 20 noiembrie Conventia privind Drepturi le Copilului;

1990 - Parlamentul Romaniei rat if ica si el Conventia Natiunilor Unite ( in luna septembrie).

• Niste copi i, la iesirea din biserica a unei perechi proaspat casatorite: - Vrei sa-i speriem pe ast ia? - Da...  Se reped toti , glont, catre mire: - Tata!! !

Se duce intr-o zi o fet ita la veterinar impreuna cu pisca ei. Ajunge acolo si i i spune veterinarului ca nu poate sa respire. Atunci veterinarul o intreba pe feti ta: - Cum miroase? - INGROZITOR!

- Fiica mea, când ţ i-am spus să vi i acasă ca Cenuşăreasa, m-am gândit că vei veni la ora 24:00, nu că vei veni cu un singur pantof şi fără rochie!

• Cum să porţ i o conversaţie serioasă cu f iul tău...  Fiul: - Tată, sunt f lămând! Tatăl: - Bună, Flămând, eu sunt tatăl.  Fiul: - Tată, sunt serios! Tatăl: - Credeam că eşt i Flămând! Fiul: - Eşt i dus? Tatăl: - Nu, sunt tatăl.

• Soţia pleacă de acasă în interes de serviciu. Soţul î l scoală pe copilaş de dimineaţă, î i face micul dejun şi î l ia de mană să-l ducă la grădiniţă. La grădiniţă educatoarea î i spune tatălui că acest copi l î i este necunoscut. Î l duce la o a doua grădiniţă şi la a treia. Când ies de la a patra grădiniţă, copilul î i spune: - Tăt icule, încă o grădiniţă şi gata, că întârzi i la şcoală

 -Cea mai importantă invenţie a secolului al XXI-lea? "Acest proiect este mai important decât orice altceva de pe glob", anunţăbritanică  

O echipă de cercetători au reuşit ceva ce pare desprins din cele mai fanteziste lucrări science-fiction: au dezvoltat o metodă ce permite producerea unei cantităţi nelimitate de alimente în deşert, cu ajutorul razelor Soarelui şi a apei de mare.

Un grup de oameni de şt iinţă din Europa, Asia şi America de Nord, condus de un fost bancher în vârstă de 33 de ani, a înfi inţat într-o zonă de deşert din Australia compania Sundrop Farms. Profitând de preţul scăzut al terenului din deşert, unde singura resursă disponibilă este soarele, compania Sundrop Farms a achiziţ ionat o porţiune întinsă şi a iniţ iat un proiect experimental ce promite să rezolve problemele alimentare ale omenirii.

• Specialişt i i Sundrop Farms au realizat ceva ce pare imposibil: folosind soarele pentru a desaliniza apa de mare, pe care o folosesc pentru irigaţii şi pentru a încălzi şi răci serele (în funcţie de nevoie), oamenii de şt i inţă au reuşit să producă tone de legume de calitate superioară, fără pesticide, de-a lungul întregului an.

•  • Până acum, compania a reuşit să producă roşii, ardei şi castraveţi în cantităţi comerciale, iar aceeaşi

tehnologie poate fi folosită pentru numeroase alte culturi. Marele avantaj este faptul că tehnologia Sundrop Farms nu consumă deloc apă dulce şi necesită foarte puţini combustibil i fosil i. Apa de mare şi energia solară sunt disponibile gratuit în cantităţi (aproape) nelimitate. 

• Proiectul inaugurat acum 18 luni a funcţionat atât de bine, încât numeroşi investitori şi reprezentanţi ai lanţurilor de supermarketuri au călătorit în Port Augusta, Australia, pentru a vedea cu ochii lor succesul Sundrop Farms. Acum, compania intenţionează să construiască o nouă seră în valoare de 8 milioane de lire sterline, ce urmează să se întindă pe 8 hectare - f i ind de 40 de ori mai mare decât construcţia iniţ ială. Anual, în noua seră vor fi produse 2,8 milioane de kilograme de roşii şi 1,2 milioane de kilograme de ardei.

• • "Se poate spune că acest proiect este mai important decât orice altceva ce se petrece în acest moment pe

glob", susţine publicaţia britanică The Observer. Motivul? Agricultura consumă între 60% şi 80% din totalul resurselor de apă dulce de pe Terra, astfel că reuşita companiei Sundrop Farms - creşterea legumelor fără resurse de apă dulce - este "de-a dreptul miraculoasă", af irmă jurnalişti i britanici.

• Sistemul prin care compania Sundrop Farms reuşeşte să crească legume în deşert, într-o perioadă de secetă, pare desprins din fi lmele SF.

• Numeroase oglinzi parabolice, aşezate într-un şir de 75 de metri, urmăresc soarele de-a lungul întregii zile şi îşi concentrează căldura asupra unei ţevi în care se găseşte petrol. Petrolul f ierbinte încălzeşte la rândul său câteva rezervoare cu apă de mare aflate în apropiere. Apa de mare este pompată de la câţiva metri de sub pământ (ţărmul af lându-se la doar 100 de metri distanţă). Petrolul încălzeşte apa de mare la 160 de grade Celsius, iar aburul produs este direcţionat către turbine ce produc electricitate. O parte din apa fierbinte încălzeşte sera în timpul nopţilor răcoroase, iar restul este direcţionat către o centrală de desalinizare care produce 10.000 de litri de apă dulce în f iecare zi. Apa este pură, f i ind nevoie doar de adăugarea un mix de nutrimente înainte să fie turnată peste plante. Aerul din seră este menţinut umed şi rece datorită unui sistem prin care apa este picurată peste o serie de panouri de evaporare din carton, aerul f i ind direcţionat prin acestea cu ajutorul unor ventilatoare.

• Inovatie, nu carpeala

• Odata ce economia globala o va lua din nou in sus (la modul serios), vieti le noastre ar putea urma, pentru cateva decenii bune, un traseu ascendent. Ma refer la vieti le noastre ca indivizi, ca afaceri, instituti i si organizatii individuale de aici, din Romania. Dar pentru ca asta sa se intample, nu avem a astepta o providentiala revenire economica a regiunii din care facem parte (UE), ci avem de schimbat ceva in noi insine, aici.

Rotita la care trebuie sa umblam e felul in care ne raportam noi la viata. Concret, felul in care reactionam la ce ni se intampla. La nivelul acela individual care, f ie ca e vorba de o persoana, f ie ca e vorba de o organizatie, se supune in intregime vointei noastre si nu este reglementat nici de cel mai represiv regim polit ic.

Ce facem cand ajungem in vremuri grele? Strangem cureaua si rabdam, fara a incerca sa facem cu adevarat ceva, la acest nivel individual, pentru a alunga greutatile. Gandim in mod reflex ca nu exista solutii aici si ca cei care au putere de vreun fel sau altul sunt cei care pot sa faca ceva, nu noi. Efortul de a indura o viata mai proasta ni se pare infinit mai tolerabil decat cel de a gasi o cale sa o facem mai buna.

Nu e niciun dubiu ca gasitul unei way out, cum spune englezul, e dif icil. E greu pe bune, cu bube, taieturi si hernii, pentru ca trebuie sa ne eliberam din cele mai grele lanturi—cele ale obisnuintei. In privinta asta, stim ca ne e practic imposibil sa scapam de tipicul bizantin1 , de cifoza cervicala care doare dar ne permite sa facem bascalie de sabia de deasupra gatului, caci stim ca ea nu taie capete plecate.

De asta nu inovam mai mult in vremuri grele. De asta nu ne gandim la cai noi de a iesi din stransoare, la cai de-a genera bogatie noua, nu la meschinarii bune de impartit pe cea veche (cea creata deja de noi si de predecesorii nostri), ce se topeste vazand cu ochii. Sclipuim ceva, f ie pe la noi prin ograda, f ie scapand smechereste cate o mana prin ograda vecinului, sa-i mai ghiontim un pic capra si sa mai furluam macar un fursec, un leat de-nfipt in gard, ceva. Sa facem ceva curat si inchegat, ceva ce n-a mai facut neam de neamul nostru? Mai greu.

Din 2008 incoace ar f i trebuit sa vedem nu zeci, ci sute si poate chiar mii de idei noi de a crea valoare economica, in afaceri existente sau in altele nou-pornite. Eu unul nu zic ca n-au existat astfel de idei, ci ca au fost mult prea putine. Zic ca n-au avut loc nici in agenda publica, nici in atentia f iecaruia dintre noi—nu pe cat ar f i meritat.

Industrii le creative2 de toate felurile, cele care traiesc din a naste idei noi nu doar frumoase ci si folositoare, ar f i trebuit sa infloreasca de atunci incoace si sa fie locomotivele care ne scot din groapa sau macar ne aduc mai aproape de marginea ei. Nu scriu toate acestea pentru c-am avut vreun vis profetic, ci pentru ca asa ceva s-a intamplat deja de mai multe ori, in mai multe locuri din lumea asta, de multa vreme.

Dar la noi nu se intampla—nu la nivelul crit ic care sa produca efecte vizibile3 . i nici nu se va intampla pana cand relatii le Șnoastre de zi cu zi, cele dintre oameni ca si cele dintre companii, instituti i sau organizatii de or ice fel nu vor f i fundamental oneste, bazandu-se pe valoare autentica. Intrebati- i, de exemplu, pe oamenii din f i lmul romanesc unde s-ar afla acesta (inclusiv din punct de vedere material) daca adevaratele valori de acolo ar f i recunoscute de la bun inceput in tara, nu doar tardiv in strainatate.

O economie si o societate cladite pe furt, spaga si carpeala ieft ina dar scump platita nu vor avea niciodata nevoie de frumusete, inteligenta si ingeniozitate artistica sau inginereasca. Oricum nu in cantitati mari, capabile sa sustina multime de domenii profesionale, de orase si de famili i si sa schimbe fata tarii. Ci vor putea sa dainuie la nesfarsit in uratenie si impostura--ganditi-va la nenumaratele exemple de arhitectura si amenajare urbanistica nu doar de cel mai prost gust, ci si de o calitate ingrozitoare.

Dar e in puterea noastra sa nu lasam sa se intample asa ceva. N-ar trebui sa renuntam la a gandi si a crea lucruri noi, uti le si frumoase, in ciuda adversitati lor de tot felul. Sau cel putin ar trebui sa ne incurajam apropiatii si pe cei t ineri din jurul nostru s-o faca, daca simtim ca n-avem puterea s-o facem noi insine. Ar trebui sa avem incredere ca micile noastre eforturi vor schimba pana la urma tara, chiar daca avem mult de tras pana sa vedem nu doar o f loare-doua, ci primavara intreaga.

Top femei puterniceTop femei puterniceConduc tari, companii, administrati i , au puterea in mana, sunt renumite pentru ceea ce au facut de-a lungul si de-a latul lumii! Forbes a facut clasamentul celor mai puternice femei de pe planeta in 2012: Angela Merkel, Hil lary Clinton, Dilma Rousseff , Melinda Gates -  vezi ce alte nume sunt in primele 10, vezi ce vedete au intrat in Top 100!

• Cum arata Top 10 Forbes cele mai puternice femei din lume in 2012 

• 1. Angela Merkel – cancelarul Germaniei 2. Hil lary Clinton – secretarul de stat al SUA 3. Dilma Rousseff – presedintele Brazil iei 4. Melinda Gates – copresedinte al Fundatiei Bil l and Melinda Gates 5. Ji l l Abramson – prima femeie director executiv al The New York Times 6. Sonia Gandhi – presedintele Congresului National Indian 7. Michelle Obama – prima doamna a SUA 8. Christine Lagarde – director general al Fondului Monetar International 9. Janet Napolitano, secretar al Securitati i Interne din administratia Obama10. Sheryl Sandberg, director operational la Facebook

Top puternice ,dar nu de astfel Top puternice ,dar nu de astfel de putere e vorbade putere e vorba

Si frumoase si musculoase si si Si frumoase si musculoase si si gospodine ( e bine sa ai una in preajma gospodine ( e bine sa ai una in preajma

casei ca sa-ti faca ratota )casei ca sa-ti faca ratota )

5reguli ale deveniri i umane• Regula nr. 1: Vei primi un corp. • Corpul pe care il primesti la nastere este unic si, indiferent daca it i place sau nu, este al tau pe toata durata vieti i. Fii de acord cu

el, accepta-l, primeste-l. Nu vei mai primi un altul de-a lungul acestei existente pe pamant. Iar ceea ce este cu adevarat important este ceea ce se afla inlauntrul tau, dincolo de trupul f izic. Nu sunt doar vorbe. Vei afla acest lucru la sfarsitul lui.

• Regula nr. 2: Ti se vor da lectii.• Pentru ca ai fost tr imis in viata si t i s-a dat un corp, vei primi in continuare si lectii. Viata este un sir nesfarsit de lectii din care,

indiferent de varsta, sex, viata, t imp si perioade temporale, vei avea de invatat de fiecare data. Cu fiecare zi care trece, vei avea cate ceva de invatat. Cu fiecare zi care trece, vei acumula experienta de viata. Cu fiecare zi care trece, te vei lovi de cate ceva. Vei f i nevoit sa inveti, vei vrea sa inveti. Iar traversarea acestor lectii, acumularea de experienta dau de fapt sens existentei tale.

• Regula nr. 3: Nu exista niciodata greseli. Doar lectii.• Incercarile, reusitele, dar si greselile fac parte din lectii le pe care le ai de invatat. Victoriile fac parte din lectii. Experientele

nefericite si nereusite fac parte din lectii. Greselile sunt iminente, poate chiar necesare pentru a atinge intelepciunea spir ituala. Este important sa-ti percepi greselile personale, dar si pe ale altora ca facand parte integranta din procesul de invatare. Este important sa iesi din ele cu fruntea sus si cu zambetul pe buze – zambindu-ti t ie, zambind celorlalt i, iertandu-te, iertandu-i pe ceilalt i, aratand compasiune, aratandu-ti compasiune. Iertarea inseamna stergerea datorii lor emotionale, eliberarea de orice resentiment sau sentiment de vina. Iertarea nu inseamna doar o lectie in plus, ci o lectie invatata, un pas urias spre ceea ce ti-ai propus.

• Regula nr. 4: Lectia se repeta pana cand este invatata.• Lectii le sunt repetate pana la invatarea lor completa. Mai mult ca sigur ca asa este. Lecti i le se incapataneaza sa revina ostentativ

in viata ta pana cand vei f i capabil sa le intelegi ca atare, pana cand vei intelege ca o greseala nu este un capat de lume, dar cel mult o lectie. Provocarile, problemele, nemultumirile, toate acestea vor aparea in mod constant in viata ta daca nu le percepi ca pe ceea ce sunt. Niste provocari, nemultumiri, probleme, LECTII din care ai intotdeauna ceva de invatat. Eliminarea probemelor inseamna de fapt acceptarea cauzalitati i si asumarea propriei responsabilitati pentru ele. Ca sa inveti o lectie trebuie sa it i asumi greselile invatari i ei. Trebuie sa it i asumi responsabilitatea pentru ele si pentru ceea ce ti se intampla. Fara sa cauti vinovati in jurul tau, fara sa gasesti pretexte sau motive pentru nefericirea ta actuala.

• Regula nr. 5: Nu incetezi niciodata sa inveti.• Crezi ca la un moment dat vei termina de acumulat lectii si informatii. Crezi la un moment dat ca ai invatat tot ce putea invata. Ca

mai mult de atat nu se poate. SE POATE. Intotdeauna vei avea ceva de invatat. ALTCEVA. Atata t imp cat esti in viata, atata t imp cat ai un trup si un suflet si te lasi prins in r itmul vieti i, vei avea de invatat. Pentru ca nu exista etapa a vieti i tale din care sa nu ai de invatat. Daca reusesti sa fi i f lexibil, sa-ti constientizezi punctele slabe, sa te desprinzi de obisnuinta adaptandu-te schimbarilor, it i vei inlesni cu mult procesul de invatare si drumul catre multumirea de sine.

Un faras curat va va ajuta sa umpleti cu apa un vas care nu se poate introduce

sub robinet  ( ca sa aratati nevestei cat de inventiv

sunteti )

Puneti o l ingura de lemn deasupra unui vas care f ierbe ca sa nu se scurga continutul ( ca sa nu mormaiti in gand cand sunteti pusi sa

curatati plita )

Cu ajutorul unui pieptene, puteti t ine cuiul stabil (ca sa nu va dati in degetuc)

Colectati molozul rezultat la gaurirea pereti lor cu ajutorul unui post-it ( ca sa nu va certe nevasta ca iar murdarit i )

 

Cum sa dormit i mai bine ..Cum sa dormit i mai bine ..• 5 factori care ne impiedica sa dormim bine sau suficient si cum se intampla acest lucru• * Un mediu incomod sau galagios• Pe masura ce adormim, tonusul muscular se reduce si membrele incep sa se relaxeze. Ne simtim

somnorosi, insa creierul este inca activ, astfel incat orice zgomot sau disconfort ne poate impiedica sa adormim.

• Cand am inceput sa dormim “usor”, o zona a creierului numita talamus incepe sa blocheze fluxul de informatii provenite de la simturi catre restul creierului. Insa permite zogomotelor sa ajunga, ceea ce ne poate trezi.

• Dupa circa o jumatate de ora de somn “superf icial”, majoritatea dintre noi intram in somnul “profund”. Schimbarile din neurochimia creierului care au loc acum fac in asa fel incat sa f ie mai greu sa fim treziti. Insa anumite lucruri vor ajunge catre noi mereu – de exemplu, daca cineva striga pe altcineva cu voce tare.

• Daca se rateaza orice parte din ciclul de somn se ajunge la o cantitate dar si calitate reduse ale somnului.• * Un program haotic• Cu totii avem un ceas biologic care ne informeaza cand suntem obositi si ne ajuta sa sincronizam miile de

celule din corp la ritmul circadian (ciclu de aproximativ 24 de ore al proceselor biochimice, f iziologice sau comportamentale apartinand entitati lor vii).

• Principalul factor de sincronizare este lumina. Ochii nostri reactioneaza la lumina si intuneric, chiar daca avem ochii inchisi. Lumina diurna determina creierul sa reduca productia de melatonin, hormonul somnului. Devenim mai alerti si ne trezim.

• Daca dormim mai putin, f ie pentru ca ne culcam tarziu sau ne trezim prea devreme, este foarte probabil sa nu dormim suficient din “somnul profund” sau suficient din stadiul care urmeaza dupa acesta – REM (rapid eye movement – miscarea rapida a ochilor), faza din somn in care se viseaza cel mai mult.

• * Stimulatorii – cafeaua, alcoolul, mancarea• Cafeina este un excitant care poate ramane in organism t imp de mai multe ore. Bauturile bogate in cafeina

ne impiedica sa adormim repede si pot duce la mai mult ore din somnul superficial, in detrimentul somnului profund.

• Alcoolul ne face deseori sa sforaim, astfel ca respiram mai greu si ne agita. Desi alcoolul init ial ne ajuta sa adormim mai repede, in cantitati mari ne afecteaza somnul. Mult alcool inainte de culcare duce la intrarea direct in somnul profund, ratand astfel prima faza din ciclul somnului.

• Pe masura ce acloolul se duce din corp, iesim din somnul profund si intram in stadiul REM, din care ne putem trezi mult mai usor.

• Pe parcursul unei nopti avem de obicei sase sau sapte cicluri de somn REM, ceea ce face sa ne simtim reimprospatati. Insa o noapte de baut inseamna ca vom avea doar unul sau doua cicluri, si de aceea ne trezim simtindu-ne extenuati.

• Anumite mancaruri grase sau condimentate pot provoca arsuri, care ne impiedica sa adormim usor si provoaca disconfort noaptea. Alimente care contin o chimicala numita tiramina (de exemplu bacon, branza, nuci sau vin rosu) ne pot t ine treji noaptea, intrucat provoaca eliberarea noradrenalinei, un stimulent al creierului.

• Carbohidratii, precum paine sau paste, au efectul opus. Provoaca eliberea hormonului numit serotonina, care ne face somnorosi.

* Temeperatura neadecvata• Temperatura corpului scade cand adormim. Este controlata de ceasul

biologic, care incepe sa dilate vasele sanguine din maini, picioare si fata, pentru a se pierde caldura, pe masura ce simte ca ar trebui sa dormim.

• Insa daca spatiul unde dormim este prea puternic incalzt i, corpul nu poate pierde caldura, astfel ca devenim agitat i .

• Temperatura corpului trebui sa f ie doar cu jumatate de grad mai mica decat in t impul zi lei. Daca ne este fr ig, suntem agitat i .

• * O minte ocupata• Stresul este inamicul somnului. In pat, mintea se simte l ibera sa

“zburde” si in momentul in care ne simtim anxios pentru ca ne gandim ca nu vom dormi destul devenim si mai stresati.

• Aflat i in aceasta stare, oamenii pierd notiunea t impului. Este posibil sa at ipesti si sa te trezesti , insa sa simti ca nu ai dormit deloc. Acest lucru rezulta in somn fragmentat si mai putine ore de somn profund.

• Expert i i in somn recomanda sa ne ridicam din pat si sa intreprindem o activitate care sa ne distraga mintea de la gri j i – precum un puzzle – inainte de a incerca sa adormim din nou.

Realizatori :Realizatori :Conceptie :

Bebe Muresan.Prezentare in PowerPoint Show:

Gigi David.

Fond muzical :

Giovanni Marradi –

Dream.