împreunã, miteinander, együttesen · un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã...

107

Upload: others

Post on 24-Dec-2019

12 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã
Page 2: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 2pagina 2pagina 2pagina 2pagina 2

Stimate cititorStimate cititorStimate cititorStimate cititorStimate cititor,,,,,

acest numãr al publicaþiei noastre semestriale îl dedicãmDEPORTÃRII GERMANILOR în fosta Uniune Sovieticã, tragic eveniment carea cutremurat etnia germanã acum 60 de ani! Dorim totodatã ca acest numãrsã încheie de fapt seria de manifestãri comemorative care au avut loc pe totparcursul anului cu acest prilej.

Publicãm la început relatarea detaliatã a principalei manifestãricomemorative care s-a desfãºurat în þara noastrã, pe 22 ianuarie 2005, laReºiþa, în prezenþa a trei episcopi (doi romano-catolici ºi unul evanghelic-luteran), a reprezentanþilor altor confesiuni, a demnitarilor etniei germane dinRomânia, a unor oaspeþi de seamã din strãinãtate ºi, nu în ultimul rând, avictimelor deportãrii care mai sunt în viaþã ºi a reprezentanþilor acestora.

În partea a doua a publicaþiei veþi gãsi o traducere în limba românã aunui jurnal þinut de o femeie simplã din Transilvania, care nu a fost deportatãdar nu a avut nici aici o viaþã uºoarã cu frãmântãrile ºi confruntãrile ei cu grijilezilelor de atunci. Acest jurnal este de fapt o memorie vie a vremurilor deatunci, cã nici cei rãmaºi acasã nu au avut parte de zile mult mai bune decâtcei care erau departe de locul natal.

Fie ca ºi acest numãr sã contribuie la o rememorare a timpurilor deatunci, dar ºi sã conducã la o militare continuã pentru pace ºi libertate!

Redacþia

Lieber LeserLieber LeserLieber LeserLieber LeserLieber Leser,,,,,

Wir widmen diese Nummer unserer halbjährigen Schrift der DEPOR-TATION DER RUMÄNIENDEUTSCHEN in die Sowjetunion, ein Ereignis, dasvor 60 Jahren begann. Wir möchten damit die Reihe der Gedächtnis-veranstaltungen zu diesen 60 Jahren, die im Laufe des gesamten Jahresüber die Bühne gingen, schließen.

Als Erstes veröffentlichen wir den wortgetreuen Verlauf der zentralenGedenkveranstaltung zu den 60 Jahren Russlanddeportation, die am 22. Ja-nuar 2005 in Reschitza stattfand. Drei Bischöfe (zwei römisch-katholischeund ein evangelisch-lutherischer), Vertreter anderer christlicher Konfessio-nen, die höchsten Vertreter der deutschen Minderheit, Gäste aus dem In- undAusland und, nicht zuletzt, Deportierte selbst, die noch am Leben sind, oderihre Vertreter waren Zeugen dieser Gedenkveranstaltung.

Page 3: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 3pagina 3pagina 3pagina 3pagina 3

Im zweiten Teil der Schrift werden Sie eine Übersetzung aus demDeutschen eines Tagesbuchs einer Siebenbürger Sächsin finden, die nichtdeportiert wurde, aber auch zu Hause kein leichtes Leben hatte, mit allenErniedrigungen und Umwelzungen, die es in den damaligen Zeiten gab. Die-ses Tagesbuch ist auch eine Wiederspiegelung der damaligen schwierigenZeiten und der Probleme, mit denen sich die zu Hause Gebliebenen konfron-tierten.

Möge, dass diese Ausgabe als ein wahres Zeugnis der damaligenZeiten fungiere, aber auch zum Bestreben für Freiheit und Frieden Aufmunte-rung leiste!

Die Redaktion

Kedves Olvasó,Kedves Olvasó,Kedves Olvasó,Kedves Olvasó,Kedves Olvasó,

Ezt a negyedévi számunkat A NÉMETEK az egykori Szovjetúnióbatörtént DEPORTÁLÁSÁNAK szenteljük, annak az eseménynek, amely hatvanévvel ezelõtt megrázkódtatta a németséget. Egyúttal azt óhajtjuk, hogy ezzela számunkkal zárjuk is az ide vonatkozó emlékezõ rendezvénysorozatokat.

Elõször is részletesen közöljük azokat az országunkban lebonyolítottmegemlékezõ fõrendezvényeket, amelyek három püspök (két római katolikusés egy evangélikus-lutheránus) megnyitó közremûködésével 2005 január 22-én több más felekezet részvételével kezdtünk meg a hazai magasrangú németvezetõk és külföldi vendégek jelenlétében nem utolsó sorban az egykoriáldozatok és még meglévõ hozzátartozói jelenlétében.

A közlések második felében egy román nyelvû fordítást olvashatnak,amely egy deportált egyszerû erdélyi asszony naplójában tükrözõdik a korabelikínzásokkal, gyötrõdésekkel való naponkénti szembesülést illetõen. Ez a naplóaz akkori gyászos idõkre való élõ emlékezés, miszerint az itthonmaradottaknaksem volt jobb dolguk, mint azoknak, akiket távolra hurcoltak a szülõföldrtõl.

Legyen ez a lapszám is egy hozzájárulás az akkori idõkre valóvisszaemlékezéseinek sorában, folytava a megkezdett küzdelmet atovábbiakban is a békés szabadságért!

Szerkesztõség

Page 4: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 4pagina 4pagina 4pagina 4pagina 4

60 de ani

de la începerea

deportãrii

germanilor

în fosta

Uniune Sovieticã

Manifestare comemorativãManifestare comemorativãManifestare comemorativãManifestare comemorativãManifestare comemorativãcentralã la Reºiþa,centralã la Reºiþa,centralã la Reºiþa,centralã la Reºiþa,centralã la Reºiþa,22 ianuarie 200522 ianuarie 200522 ianuarie 200522 ianuarie 200522 ianuarie 2005

(Documentaþie privinddesfãºurarea manifestãrii)

A. Biserica romano-catolicã „Maria Zãpezii“:A. Biserica romano-catolicã „Maria Zãpezii“:A. Biserica romano-catolicã „Maria Zãpezii“:A. Biserica romano-catolicã „Maria Zãpezii“:A. Biserica romano-catolicã „Maria Zãpezii“: Cântecul deportaþilor (Corul „Franz Stürmer“ al Asociaþiei Germane de Cântecul deportaþilor (Corul „Franz Stürmer“ al Asociaþiei Germane de Cântecul deportaþilor (Corul „Franz Stürmer“ al Asociaþiei Germane de Cântecul deportaþilor (Corul „Franz Stürmer“ al Asociaþiei Germane de Cântecul deportaþilor (Corul „Franz Stürmer“ al Asociaþiei Germane de

Culturã ºi Educaþie a Adulþilor Reºiþa):Culturã ºi Educaþie a Adulþilor Reºiþa):Culturã ºi Educaþie a Adulþilor Reºiþa):Culturã ºi Educaþie a Adulþilor Reºiþa):Culturã ºi Educaþie a Adulþilor Reºiþa):„Tief in Russland, bei Stalino“

Tief in Russland, bei Stalino Kennen nur noch Müh und Plagen,Ist ein Lager stets bewacht; niemals eine Herzensfreud.Drinnen leben junge Menschen, Tragen Not und Sorgen schweigenddie man aus Rumänien bracht. Und ihr bitt´res Leid.

Und die Herzen dieser Menschen Die Gedanken aber eilenschlagen traurig, ernst und schwer, nach der Heimat immerdar,möchten wieder in die Heimat, wo sie ihre Lieben haben,sehnen sich nach ihr so sehr. wo es schön und herrlich war.

Für sie gibt es nur noch Arbeit, Wenn sie dann von ihnen sprechenoft im kalten, eisigen Wind. und von jenem großen Glück,Müssen so viel Leid ertragen, ihre Herzen beinah brechen,weil sie eben Deutsche sind. sehnen sich nach ihr zurück.

Page 5: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 5pagina 5pagina 5pagina 5pagina 5

Und die Lieben in der Heimat So vergingen Tage, Nächte,sind nun lange schon allein. Monat und auch ein paar Jahr,Kinder haben keinen Vater und in fernem fremden Landeund nun auch kein Mütterlein. färbte sich mein braunes Haar.

Wenn die Kinder weinend fragen: Sollt´ ich hier in Russland sterben,Wo sind unsre Eltern hin? sollt ich hier begraben sein,Wird man ihnen traurig sagen: grüßt mir noch einmal die HeimatMussten all nach Russland ziehn! und die Lieben all daheim!

MMMMMons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:Im Namen des Vaters und des Sohnes und des Heiligen Geistes.

Participanþii: Participanþii: Participanþii: Participanþii: Participanþii:Amen.

MMMMMons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:Die Gnade unseres Herrn Jesus Christus, die Liebe Gottes des Va-

ters und die Gemeinschaft des Heiligen Geistes sei mit euch! Participanþii: Participanþii: Participanþii: Participanþii: Participanþii:

Und mit deinem Geiste. PPPPPrrrrr. József Csaba Pál (Reºiþa), arhidiaconul romano-catolic al . József Csaba Pál (Reºiþa), arhidiaconul romano-catolic al . József Csaba Pál (Reºiþa), arhidiaconul romano-catolic al . József Csaba Pál (Reºiþa), arhidiaconul romano-catolic al . József Csaba Pál (Reºiþa), arhidiaconul romano-catolic al BBBBBanatuluianatuluianatuluianatuluianatului

MMMMMontan:ontan:ontan:ontan:ontan:Es ist uns eine große Freude, Sie in unserer Kirche begrüßen zu dür-

fen. Ökumenische Gottesdienste, wo beide Bischöfe - von Temeswar und vonHermannstadt - anwesend waren, gab es bereits zweimal in unserer Kirche.Das erste Mal war es 1992, zum zweiten Mal dann 1995. In diesen beidenTreffen, und auch in einem dritten, das inzwischen in Kronstadt stattgefundenhat, waren Eure Exzellenz, Herr Bischof Klein und der damalige römisch-katholische Bischof von Temeswar, Msgr. Sebastian Kräuter anwesend. Heu-te, zum vierten Treffen dieser Art, laden Sie uns zu dritt zum Gebet ein: EureExzellenz, Bischof Msgr. Martin Roos, Eure Exzellenz Bischof D.Dr. ChristophKlein, zusammen mit Eurer Exzellenz Bischof Msgr. Jenõ Schönberger.

Zu welchem Anlass sind wir heute zusammengekommen? Das Leidunserer Vorfahren, der himmelschreiende Schmerz der Russlanddeportiertenist es, der diese Gelegenheit hervorbringt. Ihr Kreuz, das Kreuz im Allgemei-nen, mit dem Kreuz Jesu Christi vereint, verbindet die Lebenden und dieToten, Völker und Kulturen.

Aber das ist nicht alles. Wir erleben nun Zeiten in denen Mitgliederund Führer verschiedener Konfessionen den Weg suchen, der zueinanderführt. Und dieser Weg kann kein anderer sein, als der Weg der Liebe, der Wegder gegenseitigen Achtung und Hochschätzung; eine universelle Umarmung,die jedes Volk aus jeder Zeit und aus jedem Ort, in der Vergangenheit, in derGegenwart und in der Zukunft umfasst.

Page 6: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 6pagina 6pagina 6pagina 6pagina 6

Ein ganz konkreter Schritt, den wir auf diesem Weg der Ökumene,zusammen mit Schwestern und Brüdern verschiedener Konfessionen tun, istder heutige Tag. Mit besonderer Liebe begrüße ich die Vertreter der verschie-denen Konfessionen, die zum heutigen Anlass gekommen sind, damit wirgemeinsam beten.

*****Este o mare bucurie sã avem onoarea de a vã saluta în biserica

noastrã. Întâlniri de rugãciune ecumenicã, cu participarea celor doi episcopi -de Timiºoara ºi de Sibiu - au avut loc deja de douã ori în biserica noastrã.Prima datã în 1992, apoi a doua oarã în 1995. La aceste douã întâlniri, precumºi la o a treia, desfãºuratã la Braºov, aþi participat, Excelenþa Voastrã, PãrinteEpiscop Klein, alãturi de episcopul romano-catolic de Timiºoara de la aceavreme, mons. Sebastian Kräuter. Astãzi, la cea de-a patra astfel de întâlnire,ne invitaþi la rugãciune Excelenþa Voastrã, Pãrinte Episcop mons. Martin Roos,Excelenþa Voastrã Pãrinte Episcop D.Dr. Christoph Klein, împreunã cuExcelenþa Voastrã Pãrinte Episcop mons. Jenõ Schönberger.

Ce anume a prilejuit întâlnirea de astãzi? Prezenta ocazie s-a nãscutdin suferinþa înaintaºilor noºtri, din durerea strigãtoare la cer a celor deportaþiîn lagãrele din Rusia. Crucea lor, crucea în general, unitã cu cea a lui IsusCristos, îi leagã pe cei morþi ºi pe cei vii, uneºte popoare ºi culturi.

Dar nu este numai atât. Trãim vremuri, în care membri ºi conducãtoriai diferitelor confesiuni cautã o cale cãtre unitate. Iar aceasta nu poate fi alta,decât calea iubirii, calea stimei ºi a respectului reciproc, o îmbrãþiºareuniversalã, ce cuprinde toate popoarele, din toate timpurile ºi din toate locurile,din trecut, din prezent ºi din viitor.

Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºisurorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã iubire îi salut pereprezentanþii diferitelor confesiuni, care, cu aceastã ocazie, au venit astãzisã ne rugãm împreunã.

Erwin Josef Þigla (Reºiþa), preºedintele Forumului Democratic al Germa- Erwin Josef Þigla (Reºiþa), preºedintele Forumului Democratic al Germa- Erwin Josef Þigla (Reºiþa), preºedintele Forumului Democratic al Germa- Erwin Josef Þigla (Reºiþa), preºedintele Forumului Democratic al Germa- Erwin Josef Þigla (Reºiþa), preºedintele Forumului Democratic al Germa-nilor din judeþul Caraº-Severin, organizatorul principal al comemorãrii:nilor din judeþul Caraº-Severin, organizatorul principal al comemorãrii:nilor din judeþul Caraº-Severin, organizatorul principal al comemorãrii:nilor din judeþul Caraº-Severin, organizatorul principal al comemorãrii:nilor din judeþul Caraº-Severin, organizatorul principal al comemorãrii:

Das gesamte Rumäniendeutschtum begeht in diesem Januar 2005den 60. Jahrestag des Beginns der Russlanddeportation. Im gleichen Jahrerinnern wir uns auch, dass 55 Jahre seit dem letzten Nachhausekommender Russlanddeportierten aus dem fernen Russland vergangen sind. Für unsReschitzaer bringt das Jahr 2005 das Erinnern an einen weiteren mit derRusslanddeportation in Verbindung stehenden Tag. Am 14. Oktober 1995,also vor 10 Jahren, wurde im Beisein des damaligen Landeshauptmanns derSteiermark, Dr. Josef Krainer, von den beiden deutschen Bischöfen Rumäni-ens, Msgr. Sebastian Kräuter, römisch-katholischer Diözesanbischof vonTemeswar und D. Dr. Christoph Klein, Bischof der Evangelischen Landes-

Page 7: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 7pagina 7pagina 7pagina 7pagina 7

kirche A.B. in Rumänien, das Denkmal zu Ehren der verstorbenen Russland-deportierten eingeweiht, das bis zur Zeit größte für dieses Ereignis errichteteDenkmal Rumäniens.

Das Demokratische Forum der Banater Berglanddeutschen hat schongleich nach der Wende begonnen, alle Jahre Begegnungen mit denRusslanddeportierten zu organisieren, nicht nur in Reschitza, sondern auchin weiteren Ortschaften des Banater Berglands. Auch zwei Bücher mit Erinne-rungen von Russlanddeportierten wurden herausgebracht, genauso wiemehrere Sonderbriefumschläge und Sonderbriefstempel, die als Hauptthe-ma die Russlanddeportation haben. Die Monatsschrift „Echo der Vortragsrei-he“ hat alle ihre Januar-Ausgaben hauptsächlich der Russlanddeportationgewidmet. Heute erscheint unser dritter Band mit Erinnerungen an die Depor-tation.

Als Krönung dieser gesamten Tätigkeit zum Gedenken derRusslanddeportation hat das Demokratische Forum der Banater Bergland-deutschen, der Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortrags-reihe Reschitza“ und die römisch-katholische „Maria Schnee“-Pfarrei Reschitzaim Sommer des vergangenen Jahres die Initiative gefasst, in Reschitza, am22. Januar 2005, das zentrale Gedenken aller Rumäniendeutschen an dieRusslanddeportation zu organisieren. Affirmativ geantwortet haben auf unse-re Initiative die Russlanddeportiertenvereinigung der Rumäniendeutschen,die Evangelische Landeskirche A. B. in Rumänien, die römisch-katholischeDiözesen Temeswar und Sathmar und alle Gliederungen des DemokratischenForums der Deutschen in Rumänien.

Hiermit begrüßen wir Seine Exzellenz D.Dr. Christoph Klein aus Her-mannstadt, Bischof der Evangelischen Landeskirche A.B. in Rumänien, Sei-ne Exzellenz Msgr. Eugen Schönberger, römisch-katholischer Diözesanbischofvon Sathmar und Seine Exzellenz Msgr. Martin Roos, römisch-katholischerDiözesanbischof von Temeswar.

Es ist, unseres Wissens nach, das erste Mal, dass drei Bischöfe inReschitza an einem Platz Gotteslob beten und predigen. Aus der Sicht einesLokalpatrioten gesehen, muss auch erwähnt werden, dass ein einziger Bi-schof in der fast dreihundertjährigen Geschichte Reschitzas hier geborenwurde. Es ist die Rede vom griechisch-katholischen Märtyrerbischof Dr. ValeriuTraian Frenþiu, geboren in Reschitza am 25. Juni 1875, gestorben im Gefäng-nis von Sighet, am 11. Juni 1952.

Wir begrüßen ferner alle kirchlichen Würdenträger und Geistlichenseitens der verbrüderten traditionellen römisch- und griechisch-katholischen,evangelischen, reformierten und orthodoxen Kirchen.

Eine große Freude und Ehre ist es für uns, dass wir heute in unsererMitte Rolf Maruhn, Konsul der Bundesrepublik Deutschland in Temeswar, der

Page 8: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 8pagina 8pagina 8pagina 8pagina 8

auch den Bundesdeutschen Botschafter in Bukarest, Wilfried Gruber, vertritt,begrüßen können. Aus der Bundesrepublik Deutschland kam zu uns der Kul-turreferent der Landsmannschaft der Banater Schwaben, Walther Konschitzkyund aus Wien kam Dr. Wolfgang Steffanides, dritter Obmann der Österreichi-schen Landsmannschaft. Nicht zuletzt sind es mehrere Honorationen desDemokratischen Forums der Deutschen in Rumänien, die heute bei uns sind.So Prof. Ovidiu Ganþ, Abgeordneter der Deutschen Minderheit in der Rumä-nischen Abgeordnetenkammer, Prof. Dr. Paul Philippi, Ehrenvorsitzender un-seres Landesforums, die Regionalvorsitzenden Prof. Dr. Karl Singer, seitensdes Banats und Johann Schwarz seitens des Nordsiebenbürgens. Begrüßenmöchte ich auch die Vertreter der Ortsforen aus dem ganzen Land, die nachReschitza gekommen sind.

Sicher ist, dass zur Zeit in Rumänien immer weniger Russlandde-portierte noch am Leben sind und die, die es sind, sich immer schwerer bewe-gen, sowohl aus Alters- wie auch aus Gesundheitsgründen. Umso mehr be-grüßen wir in Reschitza die gewesenen Deportierten selbst, die aus allenTeilen unseres Landes hergekommen sind. Hier eine Auflistung der teilneh-menden Ortschaften:

Ganz besonders möchte ich den Vorsitzenden des Vereins der ehe-maligen Russlanddeportierten aus Rumänien, Herrn Ignaz Bernhard Fischer,begrüßen, sowie Frau Elke Sabiel, Ehrenvorsitzende.

Im Banater Bergland leben zur Zeit noch 256 gewesene Deportierte,davon 111 in Reschitza. Unsere Gedanken widmen wir nun ihnen und ihremLeiter Karl Bereznyak.

Nr. crt. Localitatea

14.15.16.17.18.19.20.21.22.23.24.25.26.

Liebling / TemeschLugoschNadrag / TemeschNeumarktOrawitzaPetroschanRekasch / TemeschReschitzaSathmarSchäßburgSemlak / AradTemeswarWetschehausen / Temesch

Nr. crt. Localitatea

1.2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.

Altsadowa / Banater BerglandAnina - SteierdorfAradBokschanDetta / TemeschEisenmarkt / HunedoaraEngelsbrunn / AradFerdinandsbergGroßwardeinHatzfeldHermannstadtKalanKaransebesch

Page 9: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 9pagina 9pagina 9pagina 9pagina 9

Ein besonderer Gruß geht heute auch an die offiziellen Vertreter desLandes und des Kreises: Dr. Zeno Karl Pinter, Unterstaatssekretär desMinderheitendepartements der Rumänischen Regierung, der in diesen Po-sten, in der vergangenen Woche, auf Vorschlag des Deutschen Forums er-nannt wurde und ein gebürtiger Ferdinandsberger ist, Prof. Carol König inVertretung des Ministeriums für Kultur und Kulte und der Frau Minister MonaMuscã persönlich, der Vizebürgermeister von Reschitza, Tiberiu Pãdurean.

Unsere Gedenkveranstaltung von heute, die mit dem Russlanddepor-tiertenlied „Tief im Russland, bei Stalino“ begonnen hat, kann als eine Krö-nung verschiedener weiterer Veranstaltungen solcher Art, die im ganzen Landund im Ausland organisiert wurden oder werden, betrachtet sein. Hier erwäh-ne ich nur einige davon:

Ich möchte sie noch auf die kleine Kunstausstellung zur Deportation,die man hier in der Kirche aufgebaut hat, aufmerksam machen. Es sind Male-reien von Anton Ferenschütz und Franz Binder.

Wie bereits schon gesagt, heute gedenken wir auf Landesebenehier in Reschitza der Deportation! Möge der liebe Gott uns alle hier und unse-re Gedenkfeier segnen und uns beschützen und allen gewesenen Russland-deportierten, die nicht herkommen konnten, Gottessegen und Gesundheitschenken!

*Întreaga comunitate germanã din România comemoreazã în aceste

zile de ianuarie 2005 împlinirea a 60 de ani de la începutul deportãrii germanilorîn fosta Uniune Sovieticã. În acest an comemorãm de asemenea 55 de ani dela întoarcerea ultimilor deportaþi din îndepãrtata Uniune Sovieticã. Pentru noireºiþenii anul acesta înseamnã ºi împlinirea a 10 ani de la sfinþirea în prezenþaprimului ministru de atunci al Stiriei, Josef Krainer, la 14 octombrie 1995, prinmons. Sebastian Kräuter, episcop al Diecezei romano-catolice de Timiºoara,ºi d.dr. Christoph Klein, episcop al Bisericii Evanghelice C.A. din România, amonumentului deportaþilor din parcul „Cãrãºana“, cel mai mare monument deacest fel ridicat în þara noastrã.

Localitatea DataHermannstadtKronstadtRosenau / KronstadtBukarestGroßwardeinUlm / Deutschland

10.01.200511.01.200511.01.200512.01.200515.01.200515.01.2005

Localitatea DataSutschawaReschitzaKaplau / SathmarDettaLugosch

15.01.200522.01.200529.01.200529.01.200530.01.2005

Page 10: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 10pagina 10pagina 10pagina 10pagina 10

Forumul Democratic al Germanilor din judeþul Caraº-Severin ºiAsociaþia Germanã de Culturã ºi Educaþie a Adulþilor din Reºiþa au considerat,încã din 1990, o datorie de onoare comemorarea deportãrii germanilor dinaceastã parte de þarã. Astfel, an de an au avut loc comemorãri, nu numai laReºiþa, ci ºi în celelate localitãþi ale judeþului unde trãiesc etnici germani. Deasemenea am editat douã cãrþi cu aminitiri ale foºtilor deportaþi ºi am lansatmai multe plicuri de prima zi ºi ºtampile filatelice ocazionale, având ca tematicãdeportarea. Publicaþia noastrã lunarã „Echo der Vortragsreihe“ ºi-a dedicat înfiecare an numerele din ianuarie în mare parte deportãrii. Astãzi apare altreilea volum de amintiri, dedicat deportãrii.

Ca o încununare a acestei activitãþi, Forumul Democratic al Germanilordin judeþul Caraº-Severin, Asociaþia Germanã de Culturã ºi Educaþie a Adulþilordin Reºiþa ºi Parohia romano-catolicã „Maria Zãpezii” din Reºiþa au luat învara anului trecut iniþiativa de a organiza la Reºiþa, în 22 ianuarie 2005,manifestarea comemorativã pe plan naþional, cu prilejul împlinirii a 60 de anide la începutul deportãrii germanilor în fosta Uniune Sovieticã. Au rãspunsafirmativ la apelul nostru: Asociaþia Foºtilor Deportaþi în Uniunea Sovieticã,Biserica Evanghelicã C.A. din România, Diecezele romano-catolice de SatuMare ºi Timiºoara precum ºi toate structurile Forumului Democrat al Germanilordin România.

Salutãm prezenta în mijlocul nostru a Excelenþei Sale d. dr. Chri-stoph Klein din Sibiu, episcop al Bisericii Evanghelice C.A. din România, aExcelenþei Sale mons. Eugen Schönberger, episcop al Diecezei romano-catolice de Satu Mare ºi a Excelenþei Sale mons. Martin Roos, episcop alDiecezei romano-catolice de Timiºoara. Este, dupã informaþiile mele, pentruprima oarã când la Reºiþa trei episcopi împreunã aduc laude ºi rugãciuni luiDumnezeu Atotputernicul. Din patriotism local trebuie amintit aici faptul cã înistoria de aproape trei secole de existenþã a Reºiþei, un singur episcop s-anãscut pe plaiurile noastre. Este vorba de episcopul martir dr. Valeriu TraianFrenþiu, nãscut la Reºiþa, în data de 25 iunie 1875, decedat în închisoareacomunistã de la Sighet, în 11 iunie 1952.

Salutãm prezenþa aici ºi a prelaþilor reprezentanþi ai bisericilor tradiþio-nale frãþeºti romano- ºi greco-catolice, evanghelice, reformate ºi ortodoxe.

O mare onoare pentru noi este de a avea în mijlocul nostru peExcelenþa Sa Rolf Maruhn, consulul Consulatului Republicii FederaleGermania din Timiºoara, care îl reprezintã la comemorarea noastrã ºi peambasadorul Germaniei la Bucureºti, Wilfried Gruber. Din partea Asociaþieiªvabilor Bãnãþeni care trãiesc în Germania a venit la noi referentul culturalWalther Konschitzky, iar din partea Asociaþiei „Österreichische Lands-mannschaft” din Viena, vicepreºedintele ei, dr. Wolfgang Steffanides. Din

Page 11: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 11pagina 11pagina 11pagina 11pagina 11

partea Forumului Democrat al Germanilor din România salutãm prezenþa înmijlocul nostru a dl. prof. Ovidiu Ganþ, deputatul minoritãþii germane înParlamentul României, a dl. prof. dr. Paul Philippi, Sibiu, preºedintele de onoareal Forumului Democrat al Germanilor din România, ºi a preºedinþilorForumurilor germane regionale: prof. dr. Karl Singer, din partea Banatului, ºiJohann Schwarz din partea Transilvaniei de Nord. Salutul nostru se îndreaptãde asemenea ºi cãtre reprezentanþii tuturor celorlalte structuri de bazã aleorganizaþiei noastre, aflaþi astãzi la Reºiþa.

Desigur cã în prezent în România trãiesc tot mai puþini deportaþi, iarcei rãmaºi în viaþã se pot deplasa din ce în ce mai anevoios datoritã vârsteisau a sãnãtãþii precare. Cu toate acestea, un numãr mare de foºti deportaþi auvenit astãzi aici, la manifestarea lor. Iatã o trecere în revistã a localitãþilor deunde provin aceºtia:

Permiteþi-mi sã-l salut în continuare pe dl. Ignaz Bernhard Fischer dinTimiºoara, preºedintele Asociaþiei Foºtilor Deportaþi în Uniunea Sovieticã dinRomânia. Salutãm prezenþa în mijlocul nostru ºi a d-nei Elke Sabiel, preºedintade onoare a Asociaþiei Deportaþilor.

În judeþul Caraº-Severin mai trãiesc în prezent 256 de foºti deportaþi,din care 111 la Reºiþa. Gândul nostru se îndreaptã acum ºi spre ei ºi condu-cãtorul lor, Karl Bereznyak.

Cuvinte de bun-venit le adresãm de asemenea reprezentanþilorautoritãþilor naþionale, judeþene ºi locale prezente aici: în primul rând proaspãtnumitului subsecretar de stat în cadrul Departamentului pentru RelaþiiInteretnice al Guvernului României, la propunerea Forumului German, dr.Zeno Karl Pinter, nãscut la Oþelu Roºu, profesorului Carol König, reprezentantul

Nr. crt. Localitatea

14.15.16.17.18.19.20.21.22.23.24.25.26.

OraviþaOþelu RoºuPetroºaniPietroasa Mare / TimiºRecaº / TimiºReºiþaSadova Veche / Caraº-SeverinSatu MareSemlac / AradSibiuSighiºoaraTârgu MureºTimiºoara

Nr. crt. Localitatea

1.2.3.4.5.6.7.8.9.

10.11.12.13.

Anina - SteierdorfAradBocºaCãlan / HunedoaraCaransebeºDeta / TimiºFântânele / AradHunedoaraJimboliaLiebling / TimiºLugojNãdrag / TimiºOradea

Page 12: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 12pagina 12pagina 12pagina 12pagina 12

Ministerului Culturii ºi Cultelor ºi al d-nei ministru Mona Muscã personal,domnului Tiberiu Pãdurean, viceprimarul Municipiului Reºiþa.

Manifestarea comemorativã de astãzi, începutã cu melodiadeportaþilor „Tief im Russland, bei Stalino” a fost precedatã sau va fi urmatã demulte altele pe plan internaþional, regional sau local. Amintesc acum numaicâteva din ele:

Aº dori sã vã atrag atenþia ºi asupra miniexpoziþiei organizate aici, înaceastã bisericã, cu lucrãri care se referã la deportarea germanilor, realizatede Anton Ferenschütz ºi Franz Binder.

Astãzi, când comemorãm aici la Reºiþa pe plan naþional 60 de ani dela începutul deportãrii germanilor, îl rugãm pe bunul Dumnezeu sã ne binecu-vânteze pe noi toþi cei prezenþi precum ºi aceastã comemorare, iar pe foºtiideportaþii rãmaºi acasã, Dumnezeu sã-i binecuvânteze ºi sã le dea sãnãtate!

Cântec (Corul bisericii romano-catolice „Maria Zãpezii” Reºiþa): Cântec (Corul bisericii romano-catolice „Maria Zãpezii” Reºiþa): Cântec (Corul bisericii romano-catolice „Maria Zãpezii” Reºiþa): Cântec (Corul bisericii romano-catolice „Maria Zãpezii” Reºiþa): Cântec (Corul bisericii romano-catolice „Maria Zãpezii” Reºiþa):„Veni Sancte Spiritus”Veni, veni, veni Sancte Spiritus, Qui per diversitatem linquarumReple tuorum corda fidelium Cunctarum gentesEt tui amoris, amoris ignem, In unitate fidei, in unitateIgnem in eis accende. Congregasti.Veni, veni, veni Sancte Spiritus, Veni, veni, veni Sancte Spiritus.

MMMMMons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:Bevor wir das Wort Gottes hören, wollen wir uns bereiten und Gott

um Vergebung der Sünden bitten./Stille/

D.dr D.dr D.dr D.dr D.dr. Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul BBBBBisericii Evanghelice C.A. dinisericii Evanghelice C.A. dinisericii Evanghelice C.A. dinisericii Evanghelice C.A. dinisericii Evanghelice C.A. dinRomânia:România:România:România:România:

Der allmächtige Gott erbarme sich unser. Er lasse uns die Sündennach und führe uns zum ewigen Leben, Amen.

Cântec (Corul de tineret al bisericii romano-catolice „Maria Zãpezii”Cântec (Corul de tineret al bisericii romano-catolice „Maria Zãpezii”Cântec (Corul de tineret al bisericii romano-catolice „Maria Zãpezii”Cântec (Corul de tineret al bisericii romano-catolice „Maria Zãpezii”Cântec (Corul de tineret al bisericii romano-catolice „Maria Zãpezii”Reºiþa):Reºiþa):Reºiþa):Reºiþa):Reºiþa):

Localitatea DataSibiuBraºovRâºnov / BraºovBucureºtiOradeaUlm / Germania

10.01.200511.01.200511.01.200512.01.200515.01.200515.01.2005

Localitatea DataSuceavaReºiþaCãpleni / Satu MareDeta / TimiºLugoj

15.01.200522.01.200529.01.200529.01.200530.01.2005

Page 13: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 13pagina 13pagina 13pagina 13pagina 13

„Kyrie eleison”Kyrie eleison, Kyrie eleison, Kyrie eleison.Christe eleison, Christe eleison, Christe eleison.Kyrie eleison, Kyrie eleison, Kyrie eleison.

MMMMMons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:Lasset uns beten!Allmächtiger Gott, Du führst zusammen, was getrennt ist und be-

wahrst in der Einheit, was du verbunden hast. Schau voll Erbarmen auf alle,die durch die eine Taufe geheiligt sind und Christus angehören. Mache sieeins durch das Band des unversehrten Glaubens und der brüderlichen Liebe.

Darum bitten wir durch Jesus Christus, Amen.

Lecturã (Pr Lecturã (Pr Lecturã (Pr Lecturã (Pr Lecturã (Pr. Petru Berbentea, Biserica ortodoxã românã „Sfinþii Apostoli. Petru Berbentea, Biserica ortodoxã românã „Sfinþii Apostoli. Petru Berbentea, Biserica ortodoxã românã „Sfinþii Apostoli. Petru Berbentea, Biserica ortodoxã românã „Sfinþii Apostoli. Petru Berbentea, Biserica ortodoxã românã „Sfinþii ApostoliPetru ºi Pavel“ Reºiþa):Petru ºi Pavel“ Reºiþa):Petru ºi Pavel“ Reºiþa):Petru ºi Pavel“ Reºiþa):Petru ºi Pavel“ Reºiþa):

Abel a fost pãstor de oi, iar Cain lucrãtor de pãmânt. Dar dupã untimp, Cain a adus jertfã lui Dumnezeu din roadele pãmântului ºi a adus ºi Abeldin cele întâi-nãscute ale oilor sale ºi din grãsimea lor. ªi a cãutat Domnulspre Abel ºi spre darurile lui, iar spre Cain ºi spre darurile lui nu a cãutat. ªis-a întristat Cain tare ºi faþa lui era posomorâtã. Atunci a zis domnul Dumnezeucãtre Cain: Pentru ce te-ai întristat ºi pentru ce s-a posomorât faþa ta? Cândfaci bine, oare nu-þi este faþa seninã? Iar de nu faci bine, pãcatul bate la uºã ºicautã sã te târascã, dar tu biruieºte-l! Dupã aceea Cain a zis cãtre Abel, fratelesãu: Sã ieºim la câmp! Iar când erau ei în câmpie, Cain s-a aruncat asupra luiAbel, fratele sãu, ºi l-a omorât. Atunci a zis Domnul Dumnezeu cãtre Cain:Unde este Abel, fratele tãu? Iar el a rãspuns: Nu ºtiu! Au doarã eu sunt pãzitorulfratelui meu? ªi a zis Domnul: Ce ai fãcut?“

Genezã 4, 2b-10a MMMMMons. Eugen Schönbergerons. Eugen Schönbergerons. Eugen Schönbergerons. Eugen Schönbergerons. Eugen Schönberger, episcopul Diecezei romano-catolice de Satu, episcopul Diecezei romano-catolice de Satu, episcopul Diecezei romano-catolice de Satu, episcopul Diecezei romano-catolice de Satu, episcopul Diecezei romano-catolice de Satu

Mare:Mare:Mare:Mare:Mare:

PredicãPredicãPredicãPredicãPredicãSokszor hallottuk már Káin és Ábel történetét. Megérteni sohasem

leszünk képesek. Testvér, testvér ellen emeljen kezet?!... Megtörtént. De hogyantörténhetett meg? A Szentírás az Istennel való szembefordulással, a bûnnelmagyarázza. Érthetetlen, de mégis valóság.

Ugyanolyan érthetetlen és szomorú valóság az is, amire itt, maemlékezünk. 60 évvel ezelõtt, testvér, testvér ellen ugyanezt a bûnt követte el.Miért? Azt mondhatnánk, ez a háború következménye volt. De minek akövetkezménye volt akkor a háború? Annak, hogy ismét elfordultunk Istentõl,vele szembehelyezkedtünk, s egymásban már nem a testvért láttuk, hanemazt, akin uralkodhatunk. Kihûlt a szívekben az Isten szeretete és tisztelete,svele együtt a testvériség, a felebaráti szeretet érzése is.

Page 14: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 14pagina 14pagina 14pagina 14pagina 14

Messzirõl jöttem, azért, hogy együtt imádkozzam veletek.Emlékezzünk közösen azokra a testvérekre, akiket „a bûn következményeként”kiszakítottak egy közösségbõl, családból és nagyon messzire vittek, hogyolyan bûnökért fizessenek, amit nem követtek el. Azokért imádkozom, akikben- ott a messze idegenben - szintén az imádság tartotta a hazatérés reményét.Azokért, akiknek talán az volt a legnehezebb, hogy semmit sem tudtakcsaládjukról, az otthonról. Csak dolgoztak, szenvedtek, imádkoztak és mindighazavágytak…

Imádkozom azokért, akik nem térhettek haza. Több ezer kilométerrelaz édes otthontól, jeltelen sírban porlad testük. Azokért, akik hazatértek, de abetegség hamar végzett velük. De azokért a testvérekért is imádkozom, akikmég itt élnek közöttünk és elmondhatják, milyen keserû volt a számûzetés.Imádkozom mindazokért, akik valahol ezekben a napokban emlékeznek a 60évvel ezelõtti, és utána következõ szörnyûségekre. Veletek együtt imádkozomaz egész világért, hogy többet ne történhessen meg, hogy testvér, testvérellen kezet emeljen.

Ezekben a napokban a keresztyények egységéért is imádkoznakvilágszerte. Közösen szeretnénk újra visszatalálni Istenhez, hogy benneegymásra találhassunk. Hogy tudjunk testvért látni egymásban s tanulni amúlt hibáiból. Ha eddig egymás ellen hadakoztunk, most nyújtsunk kezetegymásnak. Csak így lesz kedves Isten elõtti kérésünk. Tudom, nem könnyûmegvalósítani a testvéri szeretetet. De könnyebb, ha megismerjük egymást,ha tudatosítjuk magunkban, mi összetartozunk, ugyanannak a mennyeiAtyának vagyunk a gyermekei és a szenvedés egyformán fáj mindenkinek,akármelyik nemzethez vagy felekezethez tartozunk.

Ilyen meggondolásból azokért is imádkozom, akik a szenvedésnek,s néha a halálnak is okozói voltak. Isten hozzájuk is legyen irgalmas.

Isten adjon jó egészséget és sok kegyelmet a deportálásból hazatért,és még köztünk élõknek, bocsánatot és boldog mennyországot azelhunytaknak, s minden ember szívébe testvéri szeretetet, hogy Isten elõttkedves legyen az ima, amit együtt és egymásért mondunk: „Bocsásd meg a mivétkeinket, miképpen mi is megbocsátunk.”

Cântec (Miºcarea ortodoxã românã „Oastea Domnului“ Reºiþa):Cântec (Miºcarea ortodoxã românã „Oastea Domnului“ Reºiþa):Cântec (Miºcarea ortodoxã românã „Oastea Domnului“ Reºiþa):Cântec (Miºcarea ortodoxã românã „Oastea Domnului“ Reºiþa):Cântec (Miºcarea ortodoxã românã „Oastea Domnului“ Reºiþa):„De n-ar fi fost”De n-ar fi fost de partea noastrã Al nostru ajutor e-n DomnulEl, Dumnezeul nostru, El, ªi-n Sfântu-i Nume-avem noi scut,De n-ar fi fost de partea noastrã El, cerurile ºi pãmântulSã spunã-acuma Israel. Cu-a Lui putere le-a fãcut.

Page 15: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 15pagina 15pagina 15pagina 15pagina 15

Lecturã (Pastor Botond Makay Lecturã (Pastor Botond Makay Lecturã (Pastor Botond Makay Lecturã (Pastor Botond Makay Lecturã (Pastor Botond Makay, Biserica reformatã Reºiþa):, Biserica reformatã Reºiþa):, Biserica reformatã Reºiþa):, Biserica reformatã Reºiþa):, Biserica reformatã Reºiþa):Ha annakoáért helye van a Krisztusban az intésnek, ha helye van a

szeretet vígasztalásának, ha helye van a Lélekben való közösségnek, hahelye van a szívnek és a könyörületességnek, teljesjitsétek be az én örömömet,hogy egyenlõ indulattal legyetek, ugyanazon szeretettel viseltetvén, egyérzésben, egy ugyanazon indulattal lévén; semmit nem cselekedvénversengésbõl, sem hiábavaló dicsõségbõl, hanem alázatosan egymástkülönbnek tartván ti magatoknál. Ne nézze ki-ki a maga hasznát, hanemmindenki a másokét is. Annak okáért az az indulat legyen bennetek, amelyvolt a Krisztus Jézusban is...

Filipeni 2, 1-5 MMMMMons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:

PredicãPredicãPredicãPredicãPredicãEin außenordentlicher Anlass, der uns auch außenordentliche Mög-

lichkeiten bietet. Wenn wir heute uns hier zusammengefunden haben, um der60. Wiederkehr der Verschleppung unserer Leute nach Russland - eigentlichmüssen wir sagen „der Sowjetunion“ - zu gedenken, dann tun wir dies ineinem ökumenischen Rahmen, denn auch damals geschah es ohne Rück-sicht, ob unsere Leute evangelischen oder katholischen Bekenntnisses wa-ren. Es war damals überhaupt gefährlich, ein Deutscher, eine Deutsche zusein.

Doch Gott schreibt auch auf krumme Zeilen gerade, oder wie Josefes seiner Zeit kurz und bündig zusammengefasst hat: „Ihr hattet Böses mit mirim Sinn, doch Gott hat es zum Guten gewendet.“ (Vgl. Gen. 50,20). Trotz allemBösen, was unsere Väter und Mütter auch erleben mussten und durchzuste-hen hatten, unsere beiden Volksplitter, die Sachsen aus Siebenbürgen unddie Schwaben aus dem Banat, kamen dort einander auch näher, lernten dortauch einander kennen und nicht selten haben unsere Priester - besonders ausdieser Gegend unserer Diözese verschleppt - für beide Konfessionen Gottes-dienst gehalten; miteinander in unserer langen Geschichte gebetet.

Der gemeinsame Schicksalsschlag, der uns getroffen hat hier imBanat wie auch in Siebenbürgen oder in Sathmar, hat unsere Menschen undLandsleute einander auch näher gebracht. Vieles hat sich seither geändertfür uns alle, manches zum Vor-, anderes zu unserem Nachteil. Es ist aberäußerst positiv zu bewerten, dass wir heute hier beisammen sind, um gemein-sam rückschauend zu gedenken: all jener die damals das Schwere anzuneh-men hatten und es durchgestanden haben, jener ebenfalls, die dabei zugrun-de gegangen sind und es mit dem Leben bezahlt haben; aber auch dankzu-sagen Gott für alle Führung und Fügung und nicht zuletzt, dass wir heute „inherzlicher Zuneigung und Erbarmen, eines Sinnes und mit einander in Liebe

Page 16: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 16pagina 16pagina 16pagina 16pagina 16

verbunden, in der Gesinnung Jesu Christi“ Gott unseren Lobpreis darbringen- in der Woche, da die Christen gemeinsam auch um die Einheit im Glaubenmiteinander beten und Gott bitten, dass wir immer mehr im Glauben undVertrauen auf Ihn selber wachsen mögen.

*Indiferent de împrejurãrile în care au loc sau de persoanele care sunt

afectate, deportãrile rãmân întotdeauna ceva dureros. Ele au de-a face cuforþa ºi brutalitatea, fiind caracteristice unui regim dictatorial. Prin efectele lor,deportãrile ating o întreagã pãturã de oameni, nu de puþine ori un întregpopor.

Ceea ce s-a întâmplat în mijlocul nostru în urmã cu 60 de ani, înianuarie 1945, poate fi înþeles cu adevãrat de acei puþini concetãþeni ai noºtri,care au avut parte de aceste evenimente ºi sunt supravieþuitori direcþi aiacestora. De la an la an numãrul lor este tot mai mic, astfel încât, peste doarcâþiva ani, ei vor reprezenta doar o mânã de oameni.

Totuºi, cei care au avut de suportat efectele ºi cruzimea acestordeportãri, ºi din aceºtia face parte ºi generaþia mea, avem datoria de a memoracele petrecute atunci, asemenea ºi altor deportãri din vara anului 1951 înBãrãgan, pãstrând în amintire aceste timpuri dureroase, ferindu-le de uitare înciuda oricãror tendinþe. Chiar dacã nu conºtientizãm întotdeauna acest lucru,rãnile provocate de aceste evenimente sunt prezente ºi astãzi în viaþa noastrãpersonalã.

Faptul cã astãzi în aceastã celebrare ecumenicã ne amintim deconaþionalii noºtri de etnie germanã deportaþi în ianuarie 1945, pe lângãfaptul cã dovedeºte o atitudine creºtinã în faþa unor astfel de evenimente,exprimã ºi acea fraternitate sincerã, caracteristicã continuã a convieþuiriidiferitelor etnii în aceastã zonã, aici în Banat, unde români ºi germani, maghiariºi croaþi, sârbi ºi cehi ºi încã mulþi alþii, într-o soartã comunã au fost alãturi unulde altul, atât la bucurie, cât ºi la durere, într-o atmosferã de pace ºi respectreciproc.

Bunul Dumnezeu sã ne ajute, ca întâlnirea de astãzi, precum ºirugãciunea ºi cântecul nostru sã gãseascã ascultare la Tatãl nostru comun,de la care implorãm ºi pe mai departe darul înþelegerii, al mângâierii ºi alpãcii.

Cântec (Corul tineretului reformat Reºiþa):Cântec (Corul tineretului reformat Reºiþa):Cântec (Corul tineretului reformat Reºiþa):Cântec (Corul tineretului reformat Reºiþa):Cântec (Corul tineretului reformat Reºiþa):

„Fönn a csillagok”„Fönn a csillagok”„Fönn a csillagok”„Fönn a csillagok”„Fönn a csillagok”Fönn a csillagok felett, Ott az üdvözült sereg,Halleluja, ámen! Halleluja, ámen!Boldog lelkek zengenek, Istennek zeng éneket,Halleluja, ámen! Halleluja, ámen!

Page 17: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 17pagina 17pagina 17pagina 17pagina 17

Aki itt elfáradott, Onnét száll a földre leAki hordoz bánatot, Isten Lelke, hogy veleAzt a béke várja ott, A szívünk legyen tele,Halleluja, ámen! Halleluja, ámen!

Sfânta Evanghelie (Pr Sfânta Evanghelie (Pr Sfânta Evanghelie (Pr Sfânta Evanghelie (Pr Sfânta Evanghelie (Pr. Cornel Laurenþiu, preot greco-catolic Reºiþa):. Cornel Laurenþiu, preot greco-catolic Reºiþa):. Cornel Laurenþiu, preot greco-catolic Reºiþa):. Cornel Laurenþiu, preot greco-catolic Reºiþa):. Cornel Laurenþiu, preot greco-catolic Reºiþa):Nu vã temeþi..., cãci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit ºi

nimic secret care nu va fi cunoscut. Ceea ce eu vã spun în întuneric spuneþi laluminã ºi ceea ce vã spun la ureche predicaþi de pe acoperiºuri. Nu vã temeþide cei care ucid trupul, dar nu pot ucide sufletul. Temeþi-vã mai degrabã de celcare poate sã piardã ºi trupul ºi sufletul în Gheenã.

Matei 10, 26-28 D.dr D.dr D.dr D.dr D.dr. Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul BBBBBisericii Evanghelice C.A. dinisericii Evanghelice C.A. dinisericii Evanghelice C.A. dinisericii Evanghelice C.A. dinisericii Evanghelice C.A. din

România:România:România:România:România:

PredicãPredicãPredicãPredicãPredicãText: Darum fürchtet Euch nicht vor ihnen. Es ist nichts verborgen, was

nicht offenbar wird, und nichts geheim, was man nicht wissen wird. Was icheuch sage in der Finsternis, das redet im Licht; und was euch gesagt wird indas Ohr, das predigt auf den Dächern. Und fürchtet euch nicht vor denen, dieden Leib töten, doch die Seele nicht töten können; fürchtet euch aber vielmehr vor dem, der Leib und Seele verderben kann in der Hölle. (Mt 10, 26-28)

Ein Gedenkgottesdienst wie der heutige will uns das unsagbare Lei-den und die Opfer der vor 60 Jahren in die damalige Sowjetunion deportier-ten Deutschen unseres Landes in Erinnerung rufen. Erinnerung wendet sichgegen das Vergessen. Denn wir Menschen ertragen es nicht, zu vergessenund vergessen zu werden, weil jedes Leben einen Anspruch darauf hat, vorder Vergessenheit bewahrt zu werden. Kirche - so hat jemand gesagt - ist der„Ort des guten Gedächtnisses“. Sie ist durch ihre Botschaft und von ihremWesen her, Gemeinschaft der Lebenden und der Toten. Und ein Gedenkgot-tesdienst ist die Weise, wie wir als Christen der Vergessenheit entgegenwir-ken, weil wir bei Gott nie vergessen sind.

Erinnerung aber fordert uns auf, das Erlebte und Erfahrene, das Lei-den und die Schmerzen aufzuarbeiten. Vor 15 Jahren hat sich in unseremLand das Wort unseres Heilands Jesus Christus erfüllt: „Es ist nichts verbor-gen, was nicht offenbar wird und nichts geheim, was man nicht wissen wird.“Rund ein halbes Jahrhundert hat man verborgen, was damals vor 60 Jahrengeschehen ist. So gilt jetzt das Wort Jesu: „Was ich euch sage in der Finster-nis, das redet im Licht, und was euch gesagt wird ins Ohr, das predigt auf denDächern.“ Was man nur geheim sagen und nur flüstern konnte, das darf undmuss man jetzt öffentlich und laut sagen. Und das tun wir in einer Veranstal-tung wie dieser: hier im Gottesdienst, mit unseren Predigten und nachher

Page 18: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 18pagina 18pagina 18pagina 18pagina 18

beim Denkmal mit unseren Gebeten. Und es geschieht in Zeitungen, Bü-chern, Filmen und Diskussionen, Vorträgen und Ansprachen. Die VerheißungJesu ist wahr geworden.

Doch zum Erinnern an das Geschehene und zum Aufarbeiten der Ver-gangenheit gehört immer auch - und das ist das Dritte - die Frage, wie man mitsolch großem Leiden fertig wird. Und das heißt: was sagen wir als Christenund gläubige Menschen und worin besteht unser Trost angesichts von Todund Leid? Wir müssen dankbar dafür sein, das wir das Wort Gottes haben, wieer es uns durch seinen Sohn gesagt hat: „Fürchtet euch nicht vor denen, dieden Leib töten, doch die Seele nicht töten können. Fürchtet euch vielmehr vordem, der Leib und Seele verderben kann in der Hölle.“ Und damit sagt unsJesus in dieser Stunde, - und so hat er auch die, die in der Fremde gelittenhaben und wohl auch die Sterbenden getröstet: Der leibliche Tod, das Leidenüberhaupt ist nicht das Letzte. Das eigentliche Leben, das „Leben in Gott“,„die Seele“ wird durch Demütigung, Gewalt, ja selbst durch den Tod nichtvernichtet.

Diese Gewissheit gehört zum Wesen unseres christlichen Glaubens.Das Leben, das vom Tod bestimmt und vom Tod auch ausgelöscht werdenkann, ist nicht das Eigentliche. Christus hat uns den Zugang zu einer anderenWelt eröffnet, in der wir bei Gott aufgehoben sind, und von seiner Liebe getra-gen werden, was immer in unserem irdischen Leben auch geschehen mag.Das ist der Glaube, der uns als Christen vereint, zu welcher Kirche und zuwelcher Konfession wir auch immer gehören.

Darum ruft uns der Herr auch heute zu: „Fürchtet euch nicht!“ Die Totensind nicht vergessen. Und die, welche die schwere Zeit überleben durften,sollen dankbar sein und sollen Zeugnis ablegen von der Liebe und dem Erbar-men Gottes. Daran werden wir hier, in diesem Gottesdienst erinnert. Gott neh-me die damals Gestorbenen auf in sein ewiges Reich und das Licht seinerGnade leuchte ihnen. Er tröste die vom Tod Betroffenen und schenke uns allendie Gewissheit seines unaufhörlichen Erbarmens. Amen.

*O slujbã de pomenire precum cea de astãzi vrea sã ne aducã aminte

de suferinþa inimaginabilã cât ºi de jertfa germanilor din þara noastrã deportaþiacum 60 de ani în fosta Uniune Sovieticã. O astfel de aducere aminte seîndreaptã împotriva uitãrii.

Acum 15 ani în þara noastrã cuvântul Mântuitorului, al Domnului IsusHristos s-a împlinit ºi a devenit realitate: „Cãci nu este nimic ascuns care nu vafi descoperit ºi nimic tãinuit care nu va fi cunoscut.“ (Matei 10, 26b). Aproapeo jumãtate de secol a fost tãinuit, ceea ce s-a întâmplat atunci, cu 60 de ani înurmã. Astfel, acum este valabil cuvântul lui Isus: „Ce vã spun Eu la întuneric,voi sã spuneþi la luminã; ºi ce auziþi ºoptindu-se la ureche, sã predicaþi de pe

Page 19: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 19pagina 19pagina 19pagina 19pagina 19

acoperiºurile caselor.“ Ceea ce se putea spune doar în secret ºi ºoptit, trebuiespus astãzi oficial ºi cu voce tare. ªi asta facem în cadrul unei asemeneacomemorãri: aici, în timpul slujbei, prin predicile noastre, iar apoi la monumentulîn amintirea morþilor de atunci prin rugãciunile noastre.

Dar aici îºi are locul ºi întrebarea: ce spunem noi ca ºi creºtini ºioameni credincioºi, în ce constã consolarea noastrã în faþa morþii ºi asuferinþei? Trebuie sã primim cu recunoºtinþã Cuvântul lui Dumnezeu, aºacum ni l-a provãduit prin Fiul sãu: „Nu vã temeþi de cei care ucid trupul, dar nupot ucide sufletul; ci temeþi-vã mai degrabã de acela care poate sã piardã ºitrupul ºi sufletul în gheenã”. Moartea trupului, suferinþa în sine nu este ultimullucru. Adevãrata viaþã, „trãirea în Dumnezeu“, „sufletul“ nu va fi distrusã prinumilinþã, violenþã, da, nici chiar prin moarte.

De aceea Domnul ne îndeamnã ºi astãzi: „Nu vã temeþi!“ Morþii nusunt uitaþi. Iar cei care au putut supravieþui vicisitudinilor vremii sã mulþumeascãlui Dumnezeu ºi trebuie sã depunã mãrturie despre dragostea ºi mila luiDumnezeu. Slujba de astãzi vrea sã ne aducã aminte de acest fapt. Fie caDumnezeu sã primeascã în împãrãþia sa veºnicã pe cei adormiþi ºi sã-i luminezeprin harul sãu. Fie ca El sã mângâie pe cei îndureraþi de moarte ºi sã dãruiascãtuturor mila sa neîncetatã. Amin.

D.dr D.dr D.dr D.dr D.dr. Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul BBBBBisericii Evanghelice C.A. dinisericii Evanghelice C.A. dinisericii Evanghelice C.A. dinisericii Evanghelice C.A. dinisericii Evanghelice C.A. dinRomânia:România:România:România:România:

Heiliger Geist, du Feuer der Herzen, Licht der Seelen, Tröster undBeistand, wir flehen zu dir um dein Erbarmen:

MMMMMons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:Dass du um alle, die getauft sind, fest das Band der Liebe binden

wollest. Participanþii: Participanþii: Participanþii: Participanþii: Participanþii:

Wir bitten dich, erhöre uns. MMMMMons. Eugen Schönbergerons. Eugen Schönbergerons. Eugen Schönbergerons. Eugen Schönbergerons. Eugen Schönberger, episcopul Diecezei romano-catolice de Satu, episcopul Diecezei romano-catolice de Satu, episcopul Diecezei romano-catolice de Satu, episcopul Diecezei romano-catolice de Satu, episcopul Diecezei romano-catolice de Satu

Mare:Mare:Mare:Mare:Mare:Növeld bennünk Urunk szeretetedet, hogy a világ felismerjen Téged általa.

Participanþii: Participanþii: Participanþii: Participanþii: Participanþii:Kérünk téged, hallgass meg minket.

D.dr D.dr D.dr D.dr D.dr. Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul BBBBBisericii Evanghelice C.A. dinisericii Evanghelice C.A. dinisericii Evanghelice C.A. dinisericii Evanghelice C.A. dinisericii Evanghelice C.A. dinRomânia:România:România:România:România:

Dass du die Einigung all deiner Jünger zum machtvollen Zeichen derWahrheit machen wollest.

Participanþii: Participanþii: Participanþii: Participanþii: Participanþii:Wir bitten dich, erhöre uns.

Page 20: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 20pagina 20pagina 20pagina 20pagina 20

MMMMMons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:Beten wir für die Opfer der Russlanddeportation der Rumänien-

deutschen, deren wir heute besonders gedenken! Participanþii: Participanþii: Participanþii: Participanþii: Participanþii:

Wir bitten dich, erhöre uns. MMMMMons. Eugen Schönbergerons. Eugen Schönbergerons. Eugen Schönbergerons. Eugen Schönbergerons. Eugen Schönberger, episcopul Diecezei romano-catolice de Satu, episcopul Diecezei romano-catolice de Satu, episcopul Diecezei romano-catolice de Satu, episcopul Diecezei romano-catolice de Satu, episcopul Diecezei romano-catolice de Satu

Mare:Mare:Mare:Mare:Mare:Doamne, vindecã rãnile în trupurile ºi sufletele deportaþilor ºi ajutã-ne

sã unim suferinþele noastre cu Crucea Fiului Tãu. Participanþii: Participanþii: Participanþii: Participanþii: Participanþii:

Te rugãm, ascultã-ne. D.dr D.dr D.dr D.dr D.dr. Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul BBBBBisericii Evanghelice C.A. dinisericii Evanghelice C.A. dinisericii Evanghelice C.A. dinisericii Evanghelice C.A. dinisericii Evanghelice C.A. din

România:România:România:România:România:Allen, die dich im Glauben bekannt haben, schenk den Lohn des Glau-

bens. Jenen, die der Erlösung noch am fernsten sind, komm mit deinem Er-barmen zu Hilfe.

Participanþii: Participanþii: Participanþii: Participanþii: Participanþii:Wir bitten dich, erhöre uns.

MMMMMons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:Heiliger Vater, allmächtiger, ewiger Gott, du erhörst das Hohe-

priesterliche Gebet deines Sohnes, dass alle deine Kinder eins seien. So lassuns, in des Heiligen Geistes Kraft vereint, deine Zeugen sein bis an die Endeder Erde. Durch Christus unsern Herrn.

Participanþii: Participanþii: Participanþii: Participanþii: Participanþii:Amen

D.dr D.dr D.dr D.dr D.dr. Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul BBBBBisericii Evanghelice C.A. dinisericii Evanghelice C.A. dinisericii Evanghelice C.A. dinisericii Evanghelice C.A. dinisericii Evanghelice C.A. dinRomânia:România:România:România:România:

Wir heißen Kinder Gottes und sind es. Darum beten wir voll Vertrauen: Participanþii: Participanþii: Participanþii: Participanþii: Participanþii:

Vater unser im Himmel, geheiligt werde Dein Name, Dein Reich kom-me, Dein Wille geschehe, wie im Himmel, so auf Erden. Unser tägliches Brotgib uns heute und vergib uns unsere Schuld, wie auch wir vergeben unserenSchuldigen und führe uns nicht in Versuchung, sondern führe uns zum ewi-gen Leben. Denn Dein ist das Reich und die Kraft und die Herrlichkeit.

*Mi Atyánk, aki a mennyekben vagy, szenteltessék meg a te neved; jöjjön el

a te országod; legyen meg a te akaratod, amint a mennyben, úgy a földön is.Mindennapi kenyerünket add meg nekünk ma; és bocsásd meg vétkeinket,miképpen mi is megbocsátunk az ellenünk vétkezõknek; és ne vígy minketkísértésbe; de szabadíts meg a gonosztól.

Page 21: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 21pagina 21pagina 21pagina 21pagina 21

Tatãl nostru, care eºti în ceruri, sfinþeascã-se numele Tãu; vie împãrãþiaTa; facã-se voia Ta, precum în cer aºa ºi pe pãmânt. Pâinea noastrã cea sprefiinþã dã-ne-o nouã astãzi; ºi ne iartã nouã greºelile noastre, precum ºi noiiertãm greºiþilor noºtri; ºi nu ne duce pe noi în ispitã, ci ne izbãveºte de cel rãu.

*Ohe naš, koji jesi na nebesima, sveti se ime tvoje, dopi kraljevstvo

tvoje, budi volja tvoja, kako na nebu tako i na zemlji. Kruh naš svagdanji dajnam danas. I otpusti nam duge našek kako i mi otpuštamo dunicima našim;i ne uvedi naš u napast, nego izbavi naš od zla.

*OHX, >aT, z0, pF4 >a >,$,FzN, *a c&bH4Hcb z<b G&op, *a BD4z*,H

PaDFH&zp G&op, *a $J*,H &o:b G&ob, b8o >a >,$,Fz z >a 2,<:z. M:z$ >aT>aFJV>4x *a0*\ >a< *>,F\, z oFHa&4 >a< *o:h4 >aTa, b8o0, z <4 oFHa&:bp<*o:0>48o< >aT4<, z >, &&,*4 >aF &o zF8JT,>zp, >o z2$a&4 >aF oH *J8a&aho.

MMMMMons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:Erlöse uns, Herr, allmächtiger Vater, von allem Bösen und gib Frieden

in unseren Tagen. Komm uns zu Hilfe mit deinem Erbarmen und bewahre unsvor Verwirrung und Sünde, damit wir voll Zuversicht das Kommen unseresErlösers Jesus Christus erwarten.

Participanþii: Participanþii: Participanþii: Participanþii: Participanþii:Denn Dein ist das Reich und die Kraft und die Herrlichkeit, Amen.

Cuvântare Ignaz Bernhard Fischer (Timiºoara), preºedintele Asociaþiei Cuvântare Ignaz Bernhard Fischer (Timiºoara), preºedintele Asociaþiei Cuvântare Ignaz Bernhard Fischer (Timiºoara), preºedintele Asociaþiei Cuvântare Ignaz Bernhard Fischer (Timiºoara), preºedintele Asociaþiei Cuvântare Ignaz Bernhard Fischer (Timiºoara), preºedintele Asociaþieifoºtilor deportaþi în Uniunea Sovieticã din România:foºtilor deportaþi în Uniunea Sovieticã din România:foºtilor deportaþi în Uniunea Sovieticã din România:foºtilor deportaþi în Uniunea Sovieticã din România:foºtilor deportaþi în Uniunea Sovieticã din România:

Der junge Großherzog Albrecht schloss im Jahre 1432 seine Ehe mitder jungen und bildschönen Bürgerstochter Agnes Bernauer von Augsburg.Der Vater des jungen Herzogs, Ernst, war gegen die nicht standesgemäßeHeirat sehr aufgebracht und suchte, auch mit gewissenlosen Mitteln, dieseHeirat unwirksam zu machen. Doch der junge Albrecht ließ sich nicht beirren.Auf der Reise zu seiner jungen Frau rastete er an einem schönen Herbsttagmit seinen Rittern auf einer Wiese. In der Nähe stand ein Bauernhaus. Auf dasTor dieses Bauerngutes hatte der Hausherr eine Inschrift angebracht. Sielautete: „Ich habe Kreuz und Leiden! Das schrieb ich hier mit Kreiden. Undwer kein Kreuz und Leiden hat, der wische diesen Reim hier ab!“ In seinerübermütigen Laune rief der Herzog einen Knappen heran und gab ihm denAuftrag: „Wische diesen Spruch ab, denn ich bin der Mann, der kein Kreuzund Leiden hat.“ Zögernd und widerstrebend führte der Knappe den Befehlaus. Aber kaum waren die letzten Buchstaben dieses Spruches abgewischt,da brauste auf schweißnassem Pferd ein Bote heran und rief: „Herzog, lasstes mich nicht entgelten, wenn ich schlimme Botschaft bringe“. „Was ist es?“,fragte der Herzog. Der Bote sagte: „Eure Gemahlin ist tot! Sie haben sie in der

Page 22: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 22pagina 22pagina 22pagina 22pagina 22

Donau als Hexe ertränkt.“ Wie vom Blitze getroffen, stand der junge Herzogda, lange, lange Zeit und hörte den Bericht des Boten wortlos bis zu Ende an.Dann sprang er aufs Pferd und sagte mit gebrochener Stimme zum Knappen:„Geh, und schreibe den Spruch von Kreuz und Leiden wieder auf das Tor!“

Wir ehemaligen Russlanddeportierten standen im Anfang der vierzi-ger Jahren des vergangenen Jahrhunderts in dem Alter, das man als dieschönste Zeit des Lebens nennt, in der Jugendzeit. Uns kam es damals über-haupt nicht in den Sinn, auf unser Haus oder auf das Tor unseres HerzensWorte von Kreuz und Leiden zu schreiben. Obwohl bereits der Zweite Welt-krieg wütete, stand am Himmel unserer Jugendzeit die Sonne der Lebensfreu-de, des Optimismus und der erwartungsvollen Jugendträume. Wolken vonKreuz und Leiden hatten an diesem Jugendhimmel keinen Platz. Aber dannüberstürzten sich die militärischen Ereignisse. Rumänien wurde von der Ro-ten Armee besetzt. Und im Januar 1945, da ritzten die Sowjetsoldaten mitihren Bajonetten den Spruch des Bauernhauses in unser Herz: „Ich habeKreuz und Leiden!“ Dann haben wir Kreuz und Leiden so richtig kennengelernt.

Es begann mit der Beraubung unserer Freiheit, die uns durch denStacheldrahtzaun des Lagers in Russland so plastisch vor Augen geführtwurde. Es folgte die schwere Arbeit in den Kohlengruben des Donezbeckens,in den Erzminen von Kriwojrog und im Aufbau der zerstörten Fabriken. Vielschlimmer war der ständige Hunger, verursacht durch die ungenügendenund aller Kalorienqualität spottenden Lebensmittel. Bald waren aus den kraft-strotzenden Männern und aus den blühenden Mädchen und jungen FrauenDistrophiker geworden. Von solch wankenden und schwankenden Gestalten,die der Steppenwind fast umblies, verlangten die Sowjets die Erfüllung der vonihnen vorgeschriebenen Norm. Sie verleugneten ihr eigenes sozialistischesPrinzip vom Arbeiter, der Herr über alle von ihm geschaffenen Werte sein soll.Bei uns Deportierten wandten sie das von ihnen verpönte und verurteilte kapi-talistische Prinzip an: „Wenig hineinstecken - viel herausholen!“ Was stecktensie in uns hinein? Täglich zwei wässrige Krautbrühen und ein Stück schwerverdauliches Brot. Kleidung und Seife waren scheinbar Luxusartikel. Wir ka-men nur selten in ihren Besitz. Medikamente waren ständige Mangelartikel.Woher sollten sie kommen? Hatten die Lagerärzte doch nicht einmal Papier,um die Namen der Kranken aufzuschreiben. Sie schrieben sie auf bedruckteBuchseiten. Als krank wurde nur derjenige anerkannt, bei dem der Thermo-meter Fieber anzeigte. Aber ein bis auf Haut und Knochen abgemagerterDistrophiker hatte kein Fieber. Er brach zusammen und starb.

Die einzige Lebensrettung für viele Deportierte bestand in den jähr-lich veranstalteten Krankentransporten in die Heimat. Wären diese nicht an-geordnet worden, hätten bis zu 60% der Deportierten in den Weiten des rus-sischen Landes ihr Grab gefunden.

Page 23: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 23pagina 23pagina 23pagina 23pagina 23

Woran kann man das Ausmaß unseres Deportiertenleidens mes-sen? Das geht am besten durch Vergleich: Kaiser Napoleon hatte bei Water-loo die Schlacht verloren. Er dankte ab, wurde von den Engländern gefan-gengenommen und nach der Insel St. Helena verbannt. Dort gab es keinenStacheldrahtzaun und er musste auch nicht arbeiten. Einmal wurde er vonheftigen Zahnschmerzen befallen. In seinen Jahren als Feldherr und Kaiserhatte er so vielen Menschen Schmerz und Leid zugefügt. Nun musste erselbst Schmerzen erleiden. Er jammerte: „Was ist doch der Mensch? Ein Lei-den an den kleinsten seiner Fibern reicht hin, den ganzen Menschen untaug-lich zu machen!“ Wie aber hätte Napoleon erst gejammert, wenn er an Leiddas hätte durchmachen müssen wie wir Deportierten? Wenn ihn die Russenim Jahre 1812 bei Moskau gefangengenommen, ihn in ein Lager hinter Sta-cheldraht gesteckt, ihm eine Stockhacke in die Hand gedrückt hätten, um imtief gefrorenen Boden Fundamente für die Häuser auszuheben, die er ver-brannt hatte? Wenn die Russen ihm als Nahrung nur Krautbrühe und einStück Brot gegeben hätten? Wenn er in Lumpen hätte gehen müssen, amTage von Läusen geplagt und bei Nacht von Wanzen? Wenn er als Distrophikerhätte weiter schuften müssen? Er, der Kriegsverbrecher musste es nicht - aberwir mussten es. Ihn haben zwei Tage Zahnschmerzen untauglich gemacht, -wir aber mussten bei all dem Hunger und Leid volle fünf Jahre hindurchtauglich sein. Napoleon mag als großer Kriegsstratege ein Riese uns gegen-über gewesen sein, - im Ertragen von Leid war er uns gegenüber ein Zwerg.

Wir fragen uns immer wieder: Warum fügen Menschen anderen Men-schen, die sie nie gekannt und die ihnen nichts Böses angetan, solche Leiden zu?

In einer Grundschule von Neapel wurde den Kindern als Aufsatzthe-ma „Hunger in der Welt“ gegeben. Ein Junge schrieb „Der Hunger in der Weltist groß und tut sehr weh. Das wissen die Reichen nicht. Sie gleichen demreichen Prasser im Evangelium. Die Armen wissen es und leiden sehr daran.Sie gleichen dem armen Lazarus im Evangelium, dem man nicht einmal dieBrosamen gab, die vom Tische des Reichem herabfielen. Deshalb sage ich:Der Mensch stammt nicht vom Affen ab, sondern vom Vampir!“

Wir korrigieren den Jungen und sagen: „Der Mensch ist als EbenbildGottes geschaffen!“ Aber wenn er sich von Gott abwendet, das Bild Gotteshasserfüllt aus seinem Herzen reißt, dann wird er für seine Mitmenschen zumVampir! Und wenn eine große Gruppe von Menschen, wenn eine Partei denmilitanten Atheismus auf seine Fahnen schreibt, die Macht im Staat über-nimmt und aus den Herzen der Staatsbürger den Gottesglauben mit Gewaltherausreißen will, dann wird ein solcher Staat zum „Megavampir“. Die bol-schewistische Sowjetunion unter Stalin war solch ein Megavampir. Er hatseine Opfer noch aus einer Entfernung von 1000 Kilometern gekidnappt. Die-ser Megavampir hat uns fünf Jahre hindurch das Blut aus den Adern gesaugt,

Page 24: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 24pagina 24pagina 24pagina 24pagina 24

die Jugend, und vielen die Gesundheit und sogar das junge Leben.Man sagt, Rumänien sei das „Dracula“-Land, weil, der Sage nach,

ein Vampir manchen Leuten das Blut ausgesaugt hatte. Aber das bolschewis-tische Regime der Sowjetunion hat keinen sagenhaften, sondern einen rich-tigen Megavampir hervorgebracht. Das haben wir erlebt.

Seit unserer Deportation sind viele Jahren vergangen. Machen wireinen Rückblick. Was haben wir daraus gelernt oder was hätten wir darauslernen müssen? Papst Johannes Paul II. sprach am 3. Mai 1987 den Jesuiten-pater Rupert Mayer selig. Dieser Pater trägt den Ehrennamen „Apostel vonMünchen“. Pater Rupert war im Ersten Weltkrieg an der Front in Rumänien.Am 30. Dezember 1916 wurde er so schwer verwundet, dass sein linkes Beinamputiert werden musste. Von da an nannte man ihn den „hinkenden Pater“.In seiner Seelsorgearbeit in München stellte er sich vehement gegen dieIdeologie der Braunen. Diese sahen in ihm eine große Gefahr, warfen ihneinige Male ins Gefängnis und er musste die Jahre bis zum Kriegsende imKloster Ettal Zwangsaufenthalt nehmen. Er tat den berühmten Ausspruch:„Wenn es Gottes Wille ist, kann ein einbeiniger Jesuit länger leben als einegottlose tausendjährige Diktatur!“ Er hat die braune Diktatur um einige Mona-te überlebt und starb bei der Predigt am Allerheiligentag des Jahres 1945.

Gilt dieses Wort, das Pater Rupert über die Braune Diktatur gespro-chen hat, nicht auch, uns betreffend, für die Rote Diktatur? Die Sowjets warenuns Deportierten himmelhoch überlegen. Eine Großmacht mit der größtenArmee der Welt, ausgestattet mit Lang-, Mittel- und Kurzstreckenraketen, mitPanzern und Atombomben. Die Sowjetunion beherrschte ganz Osteuropaund wurde die größte Gefahr für die freie Welt. Dennoch hätten auch wirsagen können: „Wenn es Gottes Wille ist, können distrophische Deportiertelänger leben als eine gottlose Diktatur, die die Welt beherrschen will!“ UndGott hat es gewollt! Wir haben diese gottlose Supermacht, diesen Megavampirüberlebt! Die Sowjetunion glich dem großen, mächtigen Elefanten - und wirDeportierten glichen der schwachen kleinen Maus. Das Wunder ist gesche-hen: Die kleine Maus lebt länger als der Elefant!

Rückblickend müssen wir doch eines gelernt haben. Das, was derfranzösische Bischof Bossuet am Sarge Ludwigs XIV., des Sonnenkönigs,ausgerufen hat: „Dieu seul este grand!“ Gott allein ist groß! Reiche vergehen,Diktaturen verschwinden, Gott aber bleibt! Er war in schweren Zeiten unsereStütze, er soll sie unser Leben lang bleiben! So wie es unsere evangelischenBrüder und Schwestern singen: „Eine feste Burg ist unser Gott!“.

Werfen wir auch einen Vorausblick in die Zukunft. Was haben wiralten Menschen von ihr noch zu erwarten?

In der Stadt Venedig gibt es 175 Kanäle. 430 Brücken führen überdiese Wasserstraßen. Manche der Brücken wurden berühmt, so die Rialto-

Page 25: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 25pagina 25pagina 25pagina 25pagina 25

Brücke. Es gibt aber auch eine Brücke, die vom Dogenpalast, in dem früherdie Gerichtsverhandlungen stattfanden, zum gegenüberliegenden Gefäng-nis führt. Verurteilte das Gericht einen Angeklagten, so wurde dieser gleichdanach über die Brücke ins Gefängnis gebracht. Manche mussten jahrelang,andere lebenslang im düsteren Gefängnis schmachten. Unzählige Seufzerund Verzweiflungsschreie haben im Laufe der Jahrhunderte diese Brückezum Erzittern gebracht. Deshalb nannte das Volk diese Brücke die Seufzer-Brücke.

Gleicht unser Leben nicht auch dem Gang über die Seufzer-Brücke?Im Januar 1945 wurden wir zur Deportation verurteilt. Seit damals begannunser Gang über die Seufzer-Brücke. Wie oft haben wir in den Deportations-jahren geseufzt, geklagt, geweint. Aber auch nach der Deportation konntenwir diese Brücke nicht verlassen. Die Jahre in der kommunistischen Diktaturhaben uns viele Seufzer ausgepresst. Auch die folgenden Jahre des Über-gangs konnten uns von dieser Brücke nicht befreien. Das niedrige Le-bensniveau von Rentnern, Krankheiten und Altersbeschwernisse halten unsauf dieser Brücke. Wie lange? Bis wir von der Seufzer-Brücke in das Gefäng-nis des Grabes stürzen. Ist dies das endgültige Ende unserer Existenz? Nein!Ein anderer ließ sich als Unschuldiger zum Tode verurteilen: Jesus Christus!Er hat sein Kreuz über die Seufzer-Brücke getragen und in seiner Todesnotlaut geschrien: „Mein Gott, mein Gott, warum hast Du mich verlassen!“ Auch erlandete im Gefängnis des Grabes. Aber da geschah das große Wunder. Wel-ches?

In San Francisco steht die schönste Brücke der Welt: die Golden-Gate-Brücke. Sie ist 2,8 Kilometer lang und führt über das Goldene Tor zumEingang in den Hafen. Das größte aller Wunder geschah bei der Auferste-hung Christi. Er hat die Seufzer-Brücke des Todes für uns in eine Golden-Gate-Brücke des Lebens umgewandelt! Wohl schreiten wir, so lange wir le-ben, noch auf der Seufzer-Brücke voran. Aber dann, wenn sich das Gefängnistordes Grabes öffnet, verwandelt Christus die Seufzer-Brücke in eine Brückezum Goldenen Tor, durch das wir in das ejwige Reich Gottes schreiten. Das istunsere Zukunftsaussicht. Mit dem Propheten Jesaia möchte ich allen Lei-densgefährten zurufen: „Macht die schlaffen Hände stark und die wankendenKnie fest! Sagt den Verzagten: „Habt Mut, fürchtet euch nicht! Gott wird kom-men und euch erretten!“ Wir haben noch einige Schritte über die Seufzer-Brücke des irdischen Lebens zu gehen, aber danach verwandelt sie sich indie Golden-Gate-Brücke der Erlösung. Sie führt uns in eine Zukunft, die allemenschlichen Wunschträume unendlich überragt. Sie führt uns aus der De-portation dieses leidvollen irdischen Lebens in die bleibende Heimat, in dasunverlierbare Vaterhaus Gottes!

Page 26: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 26pagina 26pagina 26pagina 26pagina 26

Cuvântarea E.S. Rolf Maruhn, consulul Republicii Federale GermaniaCuvântarea E.S. Rolf Maruhn, consulul Republicii Federale GermaniaCuvântarea E.S. Rolf Maruhn, consulul Republicii Federale GermaniaCuvântarea E.S. Rolf Maruhn, consulul Republicii Federale GermaniaCuvântarea E.S. Rolf Maruhn, consulul Republicii Federale Germaniadin Timiºoara:din Timiºoara:din Timiºoara:din Timiºoara:din Timiºoara:

Mesajul E.S. ambasador Wilfried Gruber din BucureºtiMesajul E.S. ambasador Wilfried Gruber din BucureºtiMesajul E.S. ambasador Wilfried Gruber din BucureºtiMesajul E.S. ambasador Wilfried Gruber din BucureºtiMesajul E.S. ambasador Wilfried Gruber din Bucureºti„Gerne hätte ich heute den zentralen Gedenktag der Russland-

deportation vor 60 Jahren mit Ihnen hier zusammen verbracht, doch leider binich durch andere Termine bereits gebunden. Daher sende ich Ihnen auf die-sem Wege meine herzlichsten Grüße.

Wir gedenken heute eines der schmerzlichsten und einschneidend-sten Ereignisse in der Geschichte der deutschen Minderheit in Rumänien.

Für die meisten kam vor nunmehr 60 Jahren, im Januar 45, die Aus-hebung völlig überraschend. Den politischen Bemühungen Ihrer Repräsen-tanten Hans Otto Roth und Franz Kräuter und auf die Unterstützung der rumä-nischen Regierung und der Vertreter der Kirchen vertrauend, hatten viele,trotz der bereits erfolgten Erfassung in Listen und trotz allseits kursierenderGerüchte über eine bevorstehende Deportation, auf eine Einigung mit dersowjetischen Besatzungsmacht, auf eine Verschiebung oder Milderung dergeplanten Deportation gehofft.

Man konnte sich nicht vorstellen, dass das eigene Leben nach demgerade überstandenen Krieg, dem Einmarsch der Sowjetarmee, den Plünde-rungen und Übergriffen, nun noch eine weitere, so dramatische Wendungnehmen würde.

Um so überraschender traf die rigide und schlagartige Umsetzungder Aushebung und Deportation. Viele wurden auf der Straße kurzerhandaufgegriffen, andere mussten sich binnen kürzester Zeit an festgelegten Sam-melpunkten einfinden, Ortausgänge waren abgesperrt, Telefonleitungen undVerkehrswege unterbrochen, ein Entziehen durch Flucht kaum möglich. Hilf-los mussten die Zurückgebliebenen feststellen, dass nach Abschluss derDeportation in wenigen Wochen über 75.000 Menschen verschleppt waren.Es gab kaum eine Familie, die nicht betroffen war. Systematisch waren Frau-en zwischen 18 und 30 Jahren und Männer zwischen 17 und 45 Jahrenausgehoben und in die sowjetischen Arbeitslager, teilweise bis weit hinterden Ural, verschleppt worden.

Die meisten sollten erst Ende der vierziger Jahre, einige sogar erstAnfang der fünfziger Jahre wieder entlassen werden. Die Anforderungen derharten Arbeit, die langen Fahrten unter primitiven Bedingungen, Hunger, Käl-te und Krankheit, forderten ihren Tribut.

Über 10.000 Menschen sollten die Deportation nicht überleben. Dochauch die, die schließlich entlassen wurden, konnten nicht alle in die Heimatzurückkehren. Vielen wurde die Rückkehr nach Rumänien nicht gestattet.Schließlich blieb die Hälfte - teils freiwillig, teils unfreiwillig - in Deutschlandoder Österreich.

Page 27: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 27pagina 27pagina 27pagina 27pagina 27

Die Zahl derer, die die schweren Jahre überlebt haben und nun zumGedenken des Jahrestages hier versammelt sind, wird immer kleiner. Ihnengilt an diesem Tage unsere besondere Anerkennung und unser besondererRespekt.

Ihnen ist es zu verdanken, dass die Zeit der Deportation nicht inVergessenheit geraten ist.

Sie haben den Chronisten der Ereignisse zur Verfügung gestanden,um ihre Erinnerungen, bitter und kaum zu ertragen wie sie sind, mit uns undden nachfolgenden Generationen zu teilen.

Der Verein der ehemaligen Russlanddeportierten hat sich stets mitgroßem Einsatz für die Interessen seiner Mitglieder eingesetzt und kann be-kanntlich wichtige Erfolge vorweisen. Seine Aktivitäten wurden und werdenseitens der Bundesregierung wohlwollend begleitet und substantiell unter-stützt.“

Cuvântarea domnului dirCuvântarea domnului dirCuvântarea domnului dirCuvântarea domnului dirCuvântarea domnului dir. Carol König, din partea Ministerului Culturii ºi. Carol König, din partea Ministerului Culturii ºi. Carol König, din partea Ministerului Culturii ºi. Carol König, din partea Ministerului Culturii ºi. Carol König, din partea Ministerului Culturii ºiCultelor Bucureºti:Cultelor Bucureºti:Cultelor Bucureºti:Cultelor Bucureºti:Cultelor Bucureºti:Mesajul E.S. doamna ministru Mona Muscã (Bucureºti)Mesajul E.S. doamna ministru Mona Muscã (Bucureºti)Mesajul E.S. doamna ministru Mona Muscã (Bucureºti)Mesajul E.S. doamna ministru Mona Muscã (Bucureºti)Mesajul E.S. doamna ministru Mona Muscã (Bucureºti)

Cu ocazia participãrii dumneavoastre la aceastã comemorareprilejuitã de împlinirea a 60 de ani de la tragicul eveniment al deportãrii uneimari pãrþi a minoritãþii germane din România în fosta Uniune a RepublicilorSocialiste Sovietice, doresc sã-mi exprim întreaga mea compasiune faþã defamiliile germane care au avut de suferit în urma acestui trist moment dinistoria de peste nouã secole a minoritãþii germane din România.

Meritul deosebit al acestei minoritãþi naþionale, care a convieþuitalãturi de populaþia românã majoritarã sau de alte naþionalitãþi prezente peteritoriul României, este acela cã a ºtiut în permanenþã sã renascã prin muncã,ordine ºi disciplinã ºi sã se remarce prin mobilizatorul exemplu de culturã,educaþie ºi civilizaþie occidentalã pe care l-au purtat ºi-l poartã pânã în zilelenoastre.

În calitate de ministru al culturii ºi cultelor doresc sã vã asigur, peviitor, de întregul sprijin al instituþiei noastre în activitatea dumneavoastrã depãstrare, afirmare ºi dezvoltare liberã a identitãþii etnice culturale, religioaseºi lingvistice.

Cuvântarea domnului prof. Ovidiu Ganþ, deputatul minoritãþii germaneCuvântarea domnului prof. Ovidiu Ganþ, deputatul minoritãþii germaneCuvântarea domnului prof. Ovidiu Ganþ, deputatul minoritãþii germaneCuvântarea domnului prof. Ovidiu Ganþ, deputatul minoritãþii germaneCuvântarea domnului prof. Ovidiu Ganþ, deputatul minoritãþii germaneîn Parlamentul României:în Parlamentul României:în Parlamentul României:în Parlamentul României:în Parlamentul României:

Este o deosebitã onoare pentru mine sã pot fi astãzi alãturi deDumneavoastrã, acum când comemorãm deopotrivã o tragedie pentruminoritatea ºi populaþia germanã din România ºi o crimã împotriva umanitãþiicomisã de regimul sovietic la vremea respectivã. Aºa cum domnul preºedinteFischer a spus, orice formã de dictaturã, indiferent de stânga sau de dreaptã,roºie sau brunã, aduce cu sine astfel de crime ºi este condamnabilã deopotrivã.

Page 28: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 28pagina 28pagina 28pagina 28pagina 28

Aceste dictaturi au luat sfârºit, important este ceea ce s-a întâmplatdupã aceea. Este important pentru cã nu putem trece peste aceste lucruri ºi sãle uitãm. Aºa cum Republica Federalã Germania ºi-a asumat rãspundereaistoricã pentru crimele regimului nazist, vã rog sã vã aduceþi aminte deimaginea cancelarului Willy Brand îngenunchiat la Varºovia, aºa a înþeles ºiRomânia prin vocea guvernului sãu sã-ºi asume rãspunderea pentruparticiparea la aceastã crimã comisã de armata roºie în 1945. A fost o reparaþiemoralã ºi s-a încercat ºi se încearcã o modestã reparaþie materialã. Careprezentat al minoritãþii germane în Parlamentul României doresc sã-miexprim satisfacþia pentru aceste lucruri. Este un lucru bun pentru locul Românieiîntr-o democraþie occidentalã. Dacã Germania ºi România au înþeles acestelucruri, aºtept spre binele popoarelor ºi þãrilor urmaºe ale Uniunii Sovietice caacest proces democratic sã se producã ºi acolo ºi sã vinã o vreme cândguvernele acestor þãri vor fi în mãsurã sã-ºi asume rãspunderea istoricã pentrucrimele Uniunii Sovietice, sã cearã scuze celor cãrora le-au fãcut atâta rãu.Sunt convins cã mai devreme sau mai târziu acest moment va veni.

*Als Vertreter der Deutschen Minderheit im Rumänischen Parlament

fühle ich mich verpflichtet und werde mein Bestes tun um Ihre Interessen zuvertreten. Allerdings brauche ich unbedingt etwas ihrerseits, unsererseits alsdeutsche Gemeinschaft, etwas was Ihnen geholfen hat in Ihre Heimat zu-rückzukehren und das ist mit Sicherheit die menschliche Solidarität. Aus demwas ich gelesen habe, den ich hatte es nicht mitgemacht, konnte ich dieseSolidarität erkennen. Es war nicht mehr wichtig, ob Schwabe oder Sachse,evangelisch oder katholisch, ob reich oder arm, sondern es war wichtig zu-sammenzuhalten um dieser Situation irgendwann zu entkommen.

Das Demokratische Forum der Deutschen in Rumänien hat die Pflicht,diese Solidarität zu pflegen, damit unsere deutsche Gemeinschaft auch wei-ter hier in Rumänien bestehen kann. Ich danke Ihnen vielmals für die Einla-dung und für die Tatsache, dass ich heute hier sein kann.

Cuvântarea domnului Walther Konschitzky (München), referent culturalCuvântarea domnului Walther Konschitzky (München), referent culturalCuvântarea domnului Walther Konschitzky (München), referent culturalCuvântarea domnului Walther Konschitzky (München), referent culturalCuvântarea domnului Walther Konschitzky (München), referent culturalal Asociaþiei ªvabilor al Asociaþiei ªvabilor al Asociaþiei ªvabilor al Asociaþiei ªvabilor al Asociaþiei ªvabilor BBBBBãnãþeni din Germania:ãnãþeni din Germania:ãnãþeni din Germania:ãnãþeni din Germania:ãnãþeni din Germania:

Anlässlich dieser gemeinsamen Feier des Erinnerns, des Geden-kens und auch des Betens, überbringe ich das Grußwort der Landsmann-schaft der Banater Schwaben aus Deutschland an alle ehemalige Deportierteund an alle die an dieser eindrucksvollen Feier teilnehmen.

Vor einer Woche haben wir in der Donauhalle in Ulm dieses tragi-sche Ereignis in einer Gedenkfeier begangen. Aus allen teilen Deutschlandswaren über 800 Menschen nach Ulm gekommen um an dieses tragischeSchicksal zu erinnern.

Page 29: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 29pagina 29pagina 29pagina 29pagina 29

Was blieb uns heute als Nachkommen der ehemaligen Deportier-ten, zu tun? Das was den Sinn dieser Feier ausmacht: erinnern, gedenkenbeten. Die Landsmannschaft der Banater Schwaben gedenkt der Toten, ver-neigt sich vor dem Schicksal der Heimgekehrten und ist neben jenen, dieheute noch leben.

Ich erinnere mich, in meiner Kindheit zum ersten mal das Wort Leidwirklich empfunden zu haben, als in allen Häusern des Dorfes das Lied „Tiefin Russland, bei Stalino“ gesungen wurde, an dem wir auch heute erinnertwurden. Wir waren 14 Jahre alt und verstanden nicht, was das bedeutensollte. Bei den letzen Strophen aber, wo es hieß, „sollte ich in Russland ster-ben...“ haben wir Männer und Frauen weinend gesehen und wir sind alsKinder erschrocken. Das war für mich mein erstes bewusstes Erlebnis an dieDeportation.

Heute erinnern wir uns wieder und nehmen die Verpflichtung wahr,diese Ereignisse an die Öffentlichkeit zu bringen. Diese Veranstaltung führtMenschen zusammen, die von diesen Ereignissen gezeichnet wurden und indiesem kollektiven Schicksal verbunden sind. Wir wollen Ihnen heute dan-ken!

Cuvântarea domnului drCuvântarea domnului drCuvântarea domnului drCuvântarea domnului drCuvântarea domnului dr. W. W. W. W. Wolfgang Stefolfgang Stefolfgang Stefolfgang Stefolfgang Steffanides (Vfanides (Vfanides (Vfanides (Vfanides (Viena), al treileaiena), al treileaiena), al treileaiena), al treileaiena), al treileapreºedinte al Asociaþiei „preºedinte al Asociaþiei „preºedinte al Asociaþiei „preºedinte al Asociaþiei „preºedinte al Asociaþiei „ÖÖÖÖÖsterreichische Landsmannschaft“:sterreichische Landsmannschaft“:sterreichische Landsmannschaft“:sterreichische Landsmannschaft“:sterreichische Landsmannschaft“:

Dies ist eine überaus ergreifende Veranstaltung. Tief bewegt über-bringe ich Grüße aus der alten Reichs-, Haupt- und Residenzstadt Wien, ausder Landeshauptstadt der Steiermark Graz und vom Reschitzaer Ehrenbür-ger, Univ.-Prof. Dr. Reinhold Reimann, Graz. Wir wollen Ihnen sehr gratulie-ren, vor allem auch Herrn Þigla, dass es gelungen ist, diese beindruckendeVeranstaltung zu Stande zu bringen. Ich rufe Sie auf, die furchtbaren Ereignis-se der Deportation niemals zu vergessen.

Es sind immer die Unschuldigen, die kollektiv leiden müssen. UnsVolksdeutsche versucht man, weltweit einer einseitigen Kollektivschuld zuunterwerfen - und es gibt leider viele, die das auch noch für richtig halten.

Stellen wir die vielschichtige Wirklichkeit dar! So hoffe ich, dass alleBetroffenen in allen Staaten dieser Ereignisse gedenken.

Besten Dank für Ihre Aufmerksamkeit. Cuvântarea domnului drCuvântarea domnului drCuvântarea domnului drCuvântarea domnului drCuvântarea domnului dr. Zeno Karl Pinter (Sibiu), subsecretar de stat în. Zeno Karl Pinter (Sibiu), subsecretar de stat în. Zeno Karl Pinter (Sibiu), subsecretar de stat în. Zeno Karl Pinter (Sibiu), subsecretar de stat în. Zeno Karl Pinter (Sibiu), subsecretar de stat în

cadrul Departamentului pentru cadrul Departamentului pentru cadrul Departamentului pentru cadrul Departamentului pentru cadrul Departamentului pentru RRRRRelaþii elaþii elaþii elaþii elaþii IIIIInteretnice din cadrul nteretnice din cadrul nteretnice din cadrul nteretnice din cadrul nteretnice din cadrul SSSSSecretariatuluiecretariatuluiecretariatuluiecretariatuluiecretariatuluiGeneral al Guvernului României:General al Guvernului României:General al Guvernului României:General al Guvernului României:General al Guvernului României:

Es ist eine große Ehre für mich, hier zu sein und ich bedanke mich fürdie Gelegenheit, die ich bekommen habe, Sie als Vertreter des InterethnischenDepartements der Rumänischen Regierung zu begrüßen. Genauso wie beimAbgeordneten Ovidiu Ganþ, hat die Deportation auch meine Kindheit undmeine Jugend geprägt. Dieses Ereignis hat das Leben und die Existenz der

Page 30: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 30pagina 30pagina 30pagina 30pagina 30

ganzen deutschen Minderheit aus Rumänien beeinflusst. Damals hat etwasstattgefunden, was man den Anfang vom Ende bezeichnen kann. Durch dieDeportation in die Sowjetunion wurden Familien getrennt, manche der De-portierten wurden direkt nach Deutschland geführt. Dieses hatte als Folgeauch die Welle der Auswanderung und die Zersplitterung der deutschen Ge-meinschaft in Rumänien.

Ich hoffe, dass diese Gedenkfeier Erinnerung an diese Tragödie inuns hervorgerufen hat, den wir dürfen nicht vergessen, was damals gesche-hen ist. Wir können nur hoffen, dass so was nie mehr geschehen wird.

*Este pentru mine o mare onoare sã particip astãzi la aceastã

comemorare, pentru cã, deºi am fost, la fel ca ºi domnul deputat Ovidiu Ganþ,prea tânãr ca sa percep acel eveniment groaznic care s-a petrecut în ianurie1945, ºi tinereþea ºi copilãria mea au fost marcate de aceste evenimente. Încãdin copilãrie am fost mereu confruntat cu povestirile bunicilor din ambelepãrþi, atât din Caransebeºul Nou cât ºi din Oþelu Roºu, legate de aceste tragiceevenimente. Aceastã deportare in Uniunea Sovieticã a fost ceea ce se poatenumi pentru comunitatea germanã din România începutul sfârºitului, pentrucã mulþi dintre cei care au fost deportaþi în acele locuri au fost rupþi de familiilelor, nu s-au mai întors în þarã, au ajuns în Germania, declanºând acel mare valal emigrãrii care a sfâºiat comunitatea noastrã. Comemorarea de astãzi aremenirea de a ne aduce aminte acele evenimente tragice, pentru cã nu estebine sã le uitãm. Datoria noastrã faþã de înaintaºi este aceea de a veghea caaºa ceva sã nu se mai întâmple niciodatã.

Cuvântarea domnului prof. drCuvântarea domnului prof. drCuvântarea domnului prof. drCuvântarea domnului prof. drCuvântarea domnului prof. dr. Karl Singer (T. Karl Singer (T. Karl Singer (T. Karl Singer (T. Karl Singer (Timiºoara), preºedinteleimiºoara), preºedinteleimiºoara), preºedinteleimiºoara), preºedinteleimiºoara), preºedinteleForumului Democrat al Germanilor din Regiunea Banat:Forumului Democrat al Germanilor din Regiunea Banat:Forumului Democrat al Germanilor din Regiunea Banat:Forumului Democrat al Germanilor din Regiunea Banat:Forumului Democrat al Germanilor din Regiunea Banat:

Ich komme aus einer Generation, die nicht nach Russland deportiertwurde. Wenn ich aber das Wort Generation benütze, so denke ich nicht ganzunbewusst und im tiefsten Sinne an die Jahre in meiner HeimatgemeindeBakowa, wo ungefähr 32 Kinder meiner Schulklasse auf ihre Eltern fünf Jahrelang warteten. Wir können uns vorstellen, dass dieses Schicksal nicht leichtgewesen ist.

Wenn wir heute denken, was unsere Landsleute vor 60 Jahren er-lebt haben, dann meine ich, dass dies Gedenken nicht nur an das Leid erin-nern soll und an die erlittene Not, sondern auch die Tatsache wahrnehmenmuss, dass es heute noch so etwas gibt. Unser Gedenke ist mit keiner Racheverbunden. Wir sollen aber nicht vergessen zu urteilen und zu verurteilen,dass auch heute in der Welt, analog und unmenschlich, solche Praktiken derMenschenverachtung noch existieren. Die Worte Genozid, Deportation undLager sind nicht aus der Welt verschwunden.

Page 31: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 31pagina 31pagina 31pagina 31pagina 31

Ihr Russlanddeportierte und Euer Wort sei eine Mahnung, dass soetwas in der Menschengeschichte nicht mehr passieren darf. Die Generation,die auf ihre Eltern wartete, verneigt sich voller Respekt vor eurem Wort.

Ich danke Ihnen für den Aufruf an diesem Gedenktag, dass es niemehr Menschen erster Kategorie, zweiter Kategorie, dritter Kategorie undparalleler Kategorien geben darf. Diese Strukturierung der Menschen führtein letzter Instanz zu dieser leidgeprüften Periode. Vor Gott gibt es nur denMenschen und keine Kategorisierungen. Ich danke Ihnen!

Prelegerea festivã: prof. drPrelegerea festivã: prof. drPrelegerea festivã: prof. drPrelegerea festivã: prof. drPrelegerea festivã: prof. dr. Paul Philippi (Sibiu), preºedinte de onoare al. Paul Philippi (Sibiu), preºedinte de onoare al. Paul Philippi (Sibiu), preºedinte de onoare al. Paul Philippi (Sibiu), preºedinte de onoare al. Paul Philippi (Sibiu), preºedinte de onoare alForumului Democrat al Germanilor din România:Forumului Democrat al Germanilor din România:Forumului Democrat al Germanilor din România:Forumului Democrat al Germanilor din România:Forumului Democrat al Germanilor din România:Deportationsgedanken heute - und auch übermorgen?Deportationsgedanken heute - und auch übermorgen?Deportationsgedanken heute - und auch übermorgen?Deportationsgedanken heute - und auch übermorgen?Deportationsgedanken heute - und auch übermorgen?

Jetzt sind es also schon 60 Jahre! Sechzig Jahre seit dem Erdbeben,das unsere Wohnung im Hause Rumänien erschüttert und verwüstet hat. DieJüngsten, die im Januar 1945 verschleppt wurden, müssten heute, wenn dieVorgaben des Genossen Stalin gestimmt hätten, schon 77 Jahre alt sein, unddie Ältesten 105. In Wirklichkeit wären oder sind die Allerjüngsten heute erst73 - denn auch 13-Jährige wurden damals mitverschleppt - und die Ältesten,wenn sie noch lebten, wären heute 117 Jahre alt, denn auch 57-Jährige wa-ren damals noch in die Zwangsarbeitslager mitgenommen worden.

Wir haben der Deportation vor 10 Jahren gedacht, unter der Teilnah-me auch des damaligen Staatspräsidenten Rumäniens. Wir haben damalsdenen, die in der ukrainischen Steppe und am Ural verscharrt wurden, unddenen, die an den Folgen der Deportation umgekommen sind, in der Schwar-zen Kirche von Kronstadt das Mozart-Requiem gesungen. Damals waren 50Jahre seit jenem „Erdbeben“ vergangen. Wer von uns, wer von Euch ehema-ligen Deportierten wird in zehn Jahren beim 70-jährigen Gedenken nochdabei sein - 83 bis 127 Jahre alt? Es werden andere sein, die daran denkenmüssen, wenn die Erschütterung des Januar ’45 nicht vergessen werden soll;und uns ist klar: Wir sind heuer an einem Wendepunkt angekommen undmüssen darüber nachdenken, wie die mit der Deportation von 70.000 Rumä-niendeutschen im Januar 1945 umgehen sollen, die nach uns kommen wer-den - und wie darum auch wir heute damit neu fertig werden müssen. Andersvielleicht, als noch vor zehn Jahren.

Da gilt es als erstes sicher zu sagen: Das Beben, das uns im Januar1945 erschüttert hat, soll nicht vergessen werden. Auch nur dieses zu erwar-ten, ist schon nicht wenig. Denn unsere Zeit ist schnelllebig. Unsere Nach-kommen werden damit beschäftigt sein (und beschäftigt sein müssen!), wiesie sich in der veränderten Welt des 21. Jahrhunderts durchsetzen werden;sie werden mehr damit beschäftigt sein als mit der Erinnerung an dieHeimsuchungen ihrer Großeltern im Jahr ’45. So wird es in zehn oder 25Jahren nicht selbstverständlich sein, dass Menschen sich mit gesammeltem

Page 32: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 32pagina 32pagina 32pagina 32pagina 32

Ernst an das Beben erinnern, das damals unsere Gemeinschaften im Banat,in Siebenbürgen, in Sathmar und im rumänischen Altreich durchzittert hat.

Aber es ist nun einmal so: Völkern, Gemeinschaften, die das ge-schichtliche Gedächtnis verlieren, geht auch die Zukunft verloren. Das „langeLeben auf Erden“ hat Gott der Herr für das Volk seines Wohlgefallens mit demGebot verbunden, Vater und Mutter zu ehren - und dies ist das einzige SeinerZehn Gebote, das Er mit einer irdischen Verheißung verbunden hat. Wir ma-chen es uns selten klar, dass das Vierte der Zehn Gebote auch eine enormpolitische Dimension hat! So muss es für die Zukunft unserer deutschen Ge-meinschaften in Rumänien wichtig bleiben, dass dieses Beben des Januar1945 unter uns Rumäniendeutschen in respektvollem Gedächtnis lebendig bleibt.

Also werden nun wir Alten uns und Euch Jüngere fragen müssen:Wie soll dieses respektvolle Gedenken so lebendig bleiben; dass daraus nichtein Gedenken wird, bei dem pflichtgemäß Deklamationen oder Lamentationenvorgetragen werden, die Bitterkeit weitertragen in Generationen, die dann, 70oder 100 Jahre vom damaligen Geschehen entfernt, um ein sinnvolles Zu-sammenleben mit ihren eigenen Zeitgenossen bemüht sein müssen? Wassagen wir, was lernen wir, wie verarbeiten wir das Erlebnis der Deportation ineiner Art, die für uns und zukünftig auch für andere fruchtbar wird?

*Eine Antwort, die ich im Namen aller Betroffenen gerne zu geben die

Erlaubnis hätte, wäre die: Wir wollen uns künftig einseitiger Schuldzu-weisungen enthalten. Gewiss: Die Brutalität, mit der unsere Brüder und Schwe-stern damals aus ihren Häusern herausgerissen wurden, die viehischen Ver-hältnisse, in denen sie durch den eisigen Januar transportiert und einer unzu-mutbaren Sklavenarbeit zugeführt wurden - auch sie sollen nicht vergessenwerden. Im Gegenteil: Die Erinnerung daran soll als ein Fanal der Abschrek-kung in die Geschichtsbücher eingehen. Als Bürger Rumäniens gehörten siegar nicht zu dem Lande, das die Sowjetunion mit Krieg überzogen hatte.Oder: Wenn man jedoch auch Rumänien zu denen hatte zählen wollen, die1941 Russland angegriffen hatten, dann hatte man doch nur dessen deut-sche Bürger als Geiseln in Beschlag genommen und für das haftbar gemacht,was der eigentliche Gegner dem Land angetan hatte. Das alles bleibt analy-tisch richtig und festzuhalten.

Und doch: Wer bisher zugehört hat, wird einwenden müssen, dassdie Dinge komplizierter liegen. Zwar bleibt einfach wahr, dass die 70.000grausam Verschleppten weder am Krieg schuld waren, noch wegen irgendwelcher Vergehen bestraft wurden, sondern dass dies alles nur über sie kam,weil sie Deutsche waren - das heißt: nicht Bürger Deutschlands, wie viele dasWort „Deutsche“ heute verstehen, sondern rumänische Bürger deutscher Volks-zugehörigkeit; und dass sowohl ihre Verschleppung an sich als auch die Art,

Page 33: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 33pagina 33pagina 33pagina 33pagina 33

wie diese geschah, ein Verbrechen gegen die Menschlichkeit darstellte. Aberuns Betroffene muss nach 60 Jahren Abstand doch auch bewusst sein, dasswir als deutsche Gemeinschaften mit dazu beigetragen haben, dass unsere70.000 in die Fänge dieser Maschinerie der Rache und der Menschenver-achtung hineingeraten sind.

Hatten wir uns nicht von der Begeisterung für das „Dritte Reich“ vollvereinnahmen lassen? Hatten wir nicht denen unter uns nachgegeben - d.h.hatten wir nicht denen die Zügel für die Führung unserer Gemeinschaften indie Hand geben lassen -, die uns zur vollen Identifizierung mit diesem „DrittenReich“ erziehen wollten? Hatten wir deren Lied nicht laut mitgesungen?

Natürlich lässt sich dem entgegenhalten: Die hätten auf uns auchzugegriffen, wenn wir uns 1940 nicht einer nationalsozialistischen Volksgrup-penführung ausgeliefert hätten. Aber wir haben uns eben damals ausgelie-fert. Wir haben unsere Rolle als Angehörige des deutschen Volkes einerseitsund des rumänischen Staates andererseits nicht in der Ausgewogenheit ver-standen und gelebt, in der wir es hätten tun müssen und sollen. Müssen undsollen? - Ja.

Aber auch können? Leider nein! Diese Doppelrolle war unter dendamaligen Voraussetzungen noch nicht klar zu konzipieren. Sie ist es weithinbis heute nicht. Denn das Verständnis von ethnischer und staatsbürgerlicherIdentität ist seit gut hundert Jahren ins Gleiten geraten. Innerhalb Rumäniensist es noch leichter neben- und beieinander zu halten als das in Deutschlandder Fall ist, wo der Begriff der Volkszugehörigkeit seit 1945 an juristischerPlausibilität verloren hat. Das heißt: die seit langem angelegte Neigung unse-rer „reichs“- und staatsdeutschen Brüder, nur den als Deutschen anzuerken-nen, der Bürger Deutschlands ist, diese Neigung ist seit dem Zweiten Welt-krieg steiler geworden. Als Angehöriger der Generation, die, statt 1945 nachRussland zu müssen, 1943 in deutsche Uniformen geschlüpft war, kann ichsagen, dass damals, 1943, unter unseren Schwaben und Sachsen der Drang(d.i. der innere Zwang) ausbrach, sich dem staatsdeutschen Selbstverständ-nis unserer dortigen Vorgesetzten anzupassen. „Ihr wollt als Deutsche aner-kannt sein? Dann nehmt mal an uns Maß!“ Wir sind also, wenn ich richtigbeobachtet habe, selbst auf die Gleitbahn geraten, die dazu beitrug, dass wir1945 von den Sowjets und den Alliierten mit dem Kriegsgegner Deutschlandidentifiziert wurden.

Hier sind wir rumänische Bürger deutscher Volkszugehörigkeit. Undwir hoffen, dass auch die Generation, die in zehn und 25 Jahren des Januar1945 gedenkt, auf diese deutsche Volkszugehörigkeit Wert legt. Und damitbin ich bei einer der Aufgaben, die uns zur Verarbeitung der Deportations-Erfahrung gestellt ist: Wenn sich unsere Enkel in den Jahren 2015 und 2030noch als Deutsche Rumäniens der Deportation erinnern sollen, dann haben

Page 34: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 34pagina 34pagina 34pagina 34pagina 34

wir erhebliche geistige und selbsterzieherische Arbeit zu investieren. Deut-scher zu sein, im Allerwelts-Sinn von Berliner Zuwanderungs-Gesetzen, stelltuns nur die Aufgabe, nach dorthin auszuwandern. Und Bürger Rumänienskönnen wir auch ohne den Erhalt unserer Sprache und unserer deutschenGemeinschaften sein. Aber um als Bürger Rumäniens Deutsche zu sein, unddies beides mit Überzeugung - und auch für andere überzeugend! -: daserfordert Arbeit an unserem eigenen kulturellen und sozialen Profil als BanaterSchwaben, als Siebenbürger Sachsen, als Sathmarer Schwaben, als Berg-landdeutsche, als Zipser, und so weiter.

Dem Beben der Russland-Deportation waren Vorbeben des Natio-nalismus vorausgegangen, die das gegenseitige Verstehen innerhalb derStaaten Europas und zwischen den Staaten Europas schwer machten. Anden Ursachen dieser Vorbeben hatten wir uns mit beteiligt. „Wir“?- das meintin diesem Fall die Generationen unserer Großväter, der Väter und unsereeigene Generation. „Wir“: das meint nicht nur uns Deutsche, erst recht nichtnur uns Rumäniendeutsche. Es meint u.a. auch unsere rumänischen undunsere ungarischen Nachbarn. Sie alle, wir alle waren an diesen Vorbebenbeteiligt. Und ich meine nicht, es sei schuldhaft gewesen, dass wir uns indiese Vorbeben haben hineinziehen lassen. Das ging damals gar nicht an-ders. Falsch war, wie wir uns damals haben vereinnahmen lassen - nämlich so,- dass wir einfach mit den Wölfen mitgeheult haben, und nicht die Kraft, dieKonzentration aufgebracht haben, unsere eigene Stimme zu singen und durch-zuhalten,- dass wir nicht nüchtern genug waren, unser besonderes eigenes Profil alsdeutsche Gemeinschaften Rumäniens - als Banater Schwaben und als Sieben-bürger Sachsen - so zu artikulieren und so durch die Wellen hindurch zu tragen,- wie es weder in das Klischee des globalen Staatsnationalismus hineinpasste,noch in das des Rassismus-Dünkels,- wie es vielmehr unserm eigenen Profil entsprach als Praktikern einer früheingeübten europäischen Subsidiaritäts-Tradition von staatstragenden Un-tergruppen unseres Landes, mit eigener Sprach- und Sozialkultur.

Verstehen wir uns bitte richtig: Ich meine nicht, dass wir das großeBeben des Zweiten Weltkriegs in einem siebenbürgischen oder Banater Idyllan uns hätten vorbeiziehen lassen können. Dem Tsunami jener Jahre warwohl nicht zu entkommen. Das Subsidiaritätsprinzip (wonach kleinere Unter-einheiten einer größeren Einheit in ihrer sozialen Struktur von dieser größe-ren Einheit gestützt werden müssen und nicht aufgesogen werden dürfen),das war 1945 zwar schon formuliert. Aber die Anwendung dieses Prinzips,das heute zur europäischen Norm geworden ist, auf die Struktur eines Staa-tes, und die mit diesem Prinzip verbundene Aufwertung des innerstaatlichenPluralismus, das war in Europa und insbesondere in Rumänien noch unbe-

Page 35: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 35pagina 35pagina 35pagina 35pagina 35

kannt. Darum sollen wir uns und die, die nach uns kommen, bei der Besin-nung auf die Deportation von 1945 nicht mit einseitigen Schuldzuweisungenverbittern: Die Russen oder die Rumänen oder die Alliierten sind schuld ge-wesen. Die Forschungen haben es inzwischen gezeigt: Stalin selbst hat esausdrücklich befohlen, dass es nur Deutsche sein sollen, auch Deutsche ausRumänien, die zu sogenannter Wiederaufbauarbeit ausgehoben werden.Kollektive Strafe für alles, was deutsch heißt. Die Vorbeben nationalen Dün-kels reichen hinein bis in das Stalin-Dekret. Und an diesen Vorbeben hatteneben auch wir uns beteiligt. Dies alles gehört zu den Ursachen jener Umwelt-katastrophe dazu, zu deren Gedenken wir hier beisammen sind. An der Be-richtigung nationalen Denkens zu arbeiten (nicht: an seiner Beseitigung!) dasist eine Aufgabe, ist eine Chance, so eine Katastrophe in Zukunft zu vermei-den.

Wir werden uns also künftig einseitiger Schuldzuweisungen enthal-ten und es vielmehr als Zukunftsaufgabe ansehen, an der richtigen Verarbei-tung jener Ursachen mitzuwirken, die 1945 zur Katastrophe geführt haben.Richtig verarbeiten heißt, für die Zukunft Lehren ziehen. Zum Beispiel: Dasswir uns künftig nicht einfach von den Klischees modischer Publikationen ein-ebnen lassen, wenn diese etwa „deutsch“ für den Staatsbürger der Bundesre-publik reservieren. Wir brauchen und haben da den weiteren Horizont undden längeren Atem geschichtlicher Erfahrung. Darum sollten wir bewusst daswahrnehmen, was uns in der besonderen Rolle als deutsche Gemeinschaf-ten im Staate Rumänien zugewachsen ist: die Rolle einer konstruktiven poli-tischen ethnischen Minderheit, die an ihren Staat kollektive Rechtsansprüchestellt, in ihm aber auch kollektive Pflichten zu übernehmen bereit ist. DiesesRollenverständnis ist ein Qualitätserzeugnis der gemeinsamen Geschichtevon Rumänen, Ungarn und Deutschen, das zu verschleudern schade wäre.Es ist ein Modell, das Zukunft hat, wenn es von uns für den Gebrauch inunserer Zeit bearbeitet und angeboten wird. Die Aussichten, dies Modell ge-rade in Rumänien zu verwirklichen, sind gut, weil historisch bewährt, und weildies Modell vom Trend der größeren europäischen Entwicklung begünstigtwird. Dieses Modell der uns zugewachsenen Minderheitenexistenz modernzu profilieren erfordert, freilich, ich wiederhole es, strenge Arbeit unter unsselbst und an uns selbst. Es erfordert auch Selbstbewusstsein ohne Dünkel,und es erfordert geduldigen, offenen Dialog mit den größeren Gemeinschaf-ten unserer Nachbarn im In- und im Ausland, besonders natürlich mit denen,zu denen wir politisch oder sprachlich gehören.

Um sie beim Namen zu nennen: Wir brauchen den stetigen Dialogmit den Repräsentanten des rumänischen Mehrheitsvolks und mit den Elitender Mit-Minderheiten in diesem Land, besonders mit den Ungarn, mit denenuns Jahrhunderte gemeinsamer guter und schlechter Erfahrungen verbin-

Page 36: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 36pagina 36pagina 36pagina 36pagina 36

den. Und selbstverständlich bedürfen wir des Dialogs mit den Kräften desdeutschen Sprachraumes, und das nicht als bloß Nehmende (wie wir es im-mer gerne waren und auch bleiben), sondern eben auch als bescheideneDialogpartner, die, auch als Lernende, in ihrer besondern Rolle etwas beizu-steuern haben. Das gilt auch für unsere Anlehnung an den größten Staatdeutscher Sprache, dessen seinerzeitige Machthaber unsere Gemeinschaftin den Kriegsjahren beschlagnahmt und missbraucht haben, und die dadurchgerade an der Deportation von 1945 mitschuldig geworden sind. Diese Schuldwerden wir unseren Freunden in Deutschland natürlich nicht als Anklagevorhalten; denn dass wir uns damals missbrauchen ließen, gehört, wie ichschon sagte, mit in die Bilanz des Deportationsgedenkens. Aber wir solltendie Schuld, die der deutsche Staat an uns abzutragen hat, auch nicht einfachverbergen, wenn wir in Berlin anklopfen. So dankbar wir für die staatlichenHilfen aus Deutschland sind (und dass wir es sind, unterstreiche ich nach-drücklich), und so höflich-diplomatisch wir (als die schwächeren Partner) mitden Berliner Stellen immer umgehen werden: wir dürfen, nach allem, wasgeschehen ist, auch erwarten, dass man uns als einen Partner wahrnimmt,der Ansprüche zu stellen berechtigt ist, Ansprüche auf eine Hilfe, die so mas-siv ausfällt, wie es das Unglück war, in das man uns 1945 mit hineingezogenhatte. Dies sollten wir, meine ich, uns und unseren Partnern brüderlich bewusstmachen. Und um es noch konkreter zu sagen: Durch unsere Abgeordnetenim rumänischen Parlament haben wir es erreicht, dass unsere Russlandde-portierten als ehemalige politische Gefangene - als Zwangsarbeiter - aner-kannt sind, und als solche die finanzielle Unterstützung erhalten, die rumäni-schen Standards entspricht. Eine Entsprechung dazu gibt es aus Deutsch-land nicht. Das ist zwar erklärlich. Aber es ist nicht selbstverständlich. Unddieses zu wissen, dieses hie und da - z.B. heute - auch auszusprechen, sollteuns nicht nur erlaubt, sondern auch geboten sein.

*Deportationsgedenken 2005: Es fordert heraus zum neuen Erfassen

der alten Aufgabe, in konstruktiver Weise eine politische ethnische Minder-heit in unserm Staat zu sein und diese Aufgabe zeitgemäß, d.h. auch imeuropäischen Kontext neu zu artikulieren. Im gemeinsamen Hause Europader Jahre 2015 und 2030 werden wir alle nur ethnische Minderheiten sein.Unsere Erfahrung als Minderheit in Rumänien sowie die Erfahrung Rumäni-ens mit uns kann uns allen im gemeinsamen Europa nützen. So, meine ich,wird auch die Generation unserer Enkel das Gedenken an den Januar 1945noch fruchtbar und konstruktiv begehen können. Denn dieses Gedenken bin-det uns und bindet sie sowohl an das Land, aus dem unsere „Russländer“damals herausgerissen wurden, es bindet uns an unsere Existenz als deut-sche Gemeinschaften, und es bindet uns ein in eine politische Verantwortung

Page 37: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 37pagina 37pagina 37pagina 37pagina 37

für den gemeinsamen Staat, in dem ein soziales Beben, wie wir es erlebenmussten, nicht mehr vorkommen soll. Ja es verbindet uns zusammen mit demMehrheitsvolk hier und mit der Sprach- und Kulturgemeinschaft aller Deut-schen, in gemeinsamer Verantwortung für ein künftiges Europa einzustehen,zu dessen Profil wir durch unsere Präsenz einen bescheidenen aber ganznicht unwichtigen Beitrag leisten.

*Nach so einer Vorausschau auf die Zeit, in der andere an die Depor-

tation von 1945 erinnern werden, blicken wir, die Erlebnisgeneration, nocheinmal zurück auf die, die mit ihrer Zwangsarbeit keine solche Vorausschaumehr verknüpfen konnten. Wir denken an die, die nur Leid gekannt haben,das ohne Sinn und ohne Erklärung blieb, und das mit Krankheit oder mit demTod endete. Wir trauern um sie als Mitbetroffene. Wir wollen auch nicht ver-gessen, was wir zusammen mit ihnen erfahren haben, nämlich: zu was füreinem Haufen Elend wir Menschen werden, wenn der dünne Firniss der Zivili-sation von uns abblättert. Und: Wie dankbar wir werden können - und bleibensollten! - wenn wir nur einigermaßen genug zu essen, zu trinken und uns zuwärmen haben. Die Erinnerung daran, wie wenig ein Mensch braucht, umleben und danken zu können, die sollte uns auch in besseren Zeiten nichtmehr verlassen. Sie sollte die Messlatte für unsere Ansprüche bleiben.

Wir wollen auch mit denen dankbar sein, die heimkehren und ihreFamilien wieder sehen durften. Dankbar sollten wir auch der armen Ukrainerund Russen gedenken, die selber Not litten und dennoch unseren Deportier-ten geholfen haben.

Wir alle, die wir die Zeit der Deportation erlebt haben, doch beson-ders ihr, die ihr die Deportation überlebt habt: Lasst uns im Gedenken an dieLeiden und an die Toten versprechen: Wir wollen zusammen mit den Jün-gern, die das nicht erlebt haben, dafür einstehen, dass die Welt, in der wirleben - und in der sie leben werden - lebbarer wird, geschwisterlicher, unddankbarer.

Cuvântarea doamnei Elke Sabiel (Timiºoara), preºedinta de onoare aCuvântarea doamnei Elke Sabiel (Timiºoara), preºedinta de onoare aCuvântarea doamnei Elke Sabiel (Timiºoara), preºedinta de onoare aCuvântarea doamnei Elke Sabiel (Timiºoara), preºedinta de onoare aCuvântarea doamnei Elke Sabiel (Timiºoara), preºedinta de onoare aAsociaþiei Foºtilor Asociaþiei Foºtilor Asociaþiei Foºtilor Asociaþiei Foºtilor Asociaþiei Foºtilor DDDDDeportaþi în Uniunea Sovieticã din România:eportaþi în Uniunea Sovieticã din România:eportaþi în Uniunea Sovieticã din România:eportaþi în Uniunea Sovieticã din România:eportaþi în Uniunea Sovieticã din România:

Es ist für mich eine Ehre, an der Gedenkfeier der Russlanddeportation,heute, anlässlich der 60. Wiederkehr, teilzunehmen.

Wir kommen heute zusammen, um der Schrecken der Vergangen-heit, Ihrer Vergangenheit, zu gedenken, denn es ist auch unsere Vergangen-heit, haben wir Ihnen doch durch die Leiden des 2. Weltkriegs dieses Schreck-liche angetan.

Zwar ist auch heute schlimm genug, was wir wahrnehmen müssen,in gestochen farbigen Fernsehbildern: vor wenigen Wochen die erschüttern-

Page 38: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 38pagina 38pagina 38pagina 38pagina 38

den Bilder der Tsunami-Katastrophe in Südost-Asien, die Terrorattacke aufdie USA am 11. September 2001, aber auch die Bilder aus dem letzten Jahr-zehnt des vergangenen Jahrhunderts: Bosnien, der Kosovo-Krieg sowie dieSchreckensbilder aus Afrika, Somalia, Ruanda.

Es war ein „Jahrhundert der Extreme“, ein Zeitalter totalitärer Massen-bewegungen, zweier globaler und vieler lokaler Kriege. Allein auf unseremKontinent wurden in den letzten 100 Jahren 100 Millionen Europäer Opfervon Krieg, Tyrannei und Genozid. Darunter auch die zahlreichen Opfer IhrerDeportation.

Es gibt heute etwas, was man „Erinnerungskultur“ nennt - das Resul-tat langwieriger, oft quälender Spurensuche. Gustav Heinemann, unser Bun-despräsident der 70-er Jahre, sagte einst, dass „wir Deutschen ein schwieri-ges Vaterland, mit einer schwierigen Geschichte haben, wobei wir die Erb-schaft - im Guten wie im Bösen - nicht abstreiten können“.

Erlauben Sie, dass ich für einen Moment 60 Jahre zurückblicke: hät-te das Mädchen Anne Frank Hitlers Tyrannei, den Krieg, diese gesamte fürch-terliche Zeit überlebt, und wäre ihr nach dem Krieg ein normales Leben mög-lich gewesen, dann wäre sie heute 75 Jahre alt. Sie könnte Auskunft gebenüber Flucht, Deportation und KZ, über ihre Ängste und Träume.

Liegen Leben und Sterben der Anne Frank so weit zurück, in einerfernen und fremden Epoche, so dass uns ihr Schicksal nicht mehr berührt?

Theodor Heuss, unser erster Bundespräsident der Nachkriegszeit,sagte einmal, es gäbe „eine Gnade des Vergessens“: jedermann wisse, wieschwer es für Menschen sei, weiter zu leben, wenn die Fähigkeit fehle, dasBöse zu vergessen das sie erlitten. Theodor Heuss fügte warnend hinzu:„Völker, zumal wir, die Deutschen nach Hitler, dürften diese Gnade des Ver-gessens nicht allzu rasch einfordern“.

Die letzten 15 Jahre haben uns erneut in vielen Ländern und Regio-nen mit Rassismus und Fremdenhass konfrontiert; und es taten sich vieleAbgründe auf.

Deshalb bleibt uns nichts anderes übrig, als das wir uns der Ge-schichte immer wieder erinnern, auch dann, wenn sie zur Last, zu einem Aktder Trauer wird. Man muss wohl, denke ich, immer mal wieder in solcheAbgründe blicken, wenn man nicht in sie stürzen will.

„Niemand ist in der Geschichte allein“, sagte Richard Wagner in sei-nem Festvortrag, anlässlich der Gedenkfeier vor 5 Jahren in Temeswar.

„Und, so lange noch die Menschen unter uns sind, die das Erlebnisder Deportation erfahren haben, ist diese Geschichte nicht vergangen, solangeist sie Gegenwart - auch nach 60 Jahren. Den ehemaligen Deportierten kannman weder die verlorenen Jahre ersetzen noch kann man das erfahrene Leidungeschehen machen. Alles was heute für die ehemaligen Opfer getan wer-

Page 39: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 39pagina 39pagina 39pagina 39pagina 39

den kann, bleibt symbolisch. Symbolisch für sie und für uns.Viele junge Menschen, die 1945 in Viehwaggons in die Deportation

gingen, kehrten von dieser Reise nicht mehr zurück.Dass ihr Leben so kurz war, ist den Diktaturen zu verdanken, die das

20. Jahrhundert beherrscht haben.Vergessen wir das nicht und hören wir nicht auf von all dem zu erzäh-

len und gewissenhaft zuzuhören. Cuvântarea doamnei Ana GaborCuvântarea doamnei Ana GaborCuvântarea doamnei Ana GaborCuvântarea doamnei Ana GaborCuvântarea doamnei Ana Gabor, deportatã din Târgu Mureº:, deportatã din Târgu Mureº:, deportatã din Târgu Mureº:, deportatã din Târgu Mureº:, deportatã din Târgu Mureº:

Ich heiße Anna Gabor und bin aus Kleinlasseln. An einen Morgendes 16. Januar war unser ganzes Dorf von dem Militär umringt und man hatuns verständigt, dass alle zwischen 16 und 40 Jahren für 5 Tage Lebensmit-teln und eine Decke mitnehmen sollen um nach Sanktmartin hingeführt zuwerden. Man hat uns versammelt und am Nachmittag, um 5 Uhr, es hat be-gonnen zu schneien, hat man uns zu Fuß bis nach Sanktmartin geführt, dassind 35 bis 40 km.

Nach zwei Tagen hat man uns dort in den Viehwaggons hineinge-steckt, ohne Wasser, ohne Feuer, ohne nichts! Dann sind wir drei Wochengefahren, immer nur in der Nacht. Während des Tages sind wir auf die soge-nannten toten Schienen geschoben worden.

Endlich sind wir angelangt und wurden dort verteilt. Ich, zum Bei-spiel, wurde in eine Koksfabrik hinausgeschickt. Dort haben wir ein dickesSeil und eine Eisenstange bekommen und mussten auf den zweiten Stock.Wir hatten Angst und wussten nicht, was soll‘s? Man sollte diese Koksfabrikabreisen, weil sie vom Kriege beschädigt war. Danach ging´s in den Schacht,wo ich zuerst die Kohlen abgeladen habe. Ich war damals die allerjüngste. Ichwar im November 16 Jahre alt. Aber Gottseidank, ich bin nach Hause gekom-men. Viereinhalb Jahre war ich deportiert!

Cuvântarea domnului Julius HagerCuvântarea domnului Julius HagerCuvântarea domnului Julius HagerCuvântarea domnului Julius HagerCuvântarea domnului Julius Hager, deportat din Satu Mare:, deportat din Satu Mare:, deportat din Satu Mare:, deportat din Satu Mare:, deportat din Satu Mare:Es war am ersten Weihnachstag, 1944.Der Krieg, der so viel Leid verursacht hatte, ging dem Ende zu.Die Glocken riefen zur Festmesse, die Kirche war voll besetzt. Der

Pfarrer gestaltete einen schönen Gottesdienst. Alle beteten um Hilfe undGottesgnaden, die Lieder und Orgel klangen noch lauter zum Himmel empor.

Für viele Schwaben waren es die letzten Weihnachten in ihrer Heimat.Man befürchtete noch etwas Schreckliches, niemand konnte es ahnen, wasmit uns noch geschehen wird.

Am 3.01.1945 geschah es. Militärs standen vor der Tür, alle Frauenab dem 17. bis zum 30. und Männer ab dem 16. bis zum 45. Lebensjahrwurden mit Gewalt aus ihren Familien gerissen und ins Sammellager gebracht.Im Dorf blieben weinende Mütter, Großeltern, Kinder und viel Schmerz. Bald

Page 40: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 40pagina 40pagina 40pagina 40pagina 40

waren wir in geschlossenen, ungeheizten Viehwaggons. Wir begannen denWeg in die Deportation, ins Ungewisse. In den unzähligen Arbeitslagern in derSteppe Ukrainas und in Sibirien waren mehr als 4.700 Sathmarer Schwaben,von denen 700 niemals in ihre Heimat zurückgekehrt sind. Hunger und Notwaren für viele der Tod, sie fanden ihre letzte Ruhestätte in der kaltenrussischen Erde. Nur selten konnten Freunde oder Geschwister bei derBeerdigung dabei sein, keine Kerze, keine Blume schmückte das Grab, eswar alles so traurig. Als unschuldige Zivilisten wurden wir deportiert, nachunserer Heimkehr wurde uns eine Kriegsschuld zugeschrieben.

Bis 1989 wurde von unserer Deportation nicht gesprochen. Heutegedenken wir jener, die während und nach der Verschleppung verstorbensind. Gott gebe ihnen die ewige Ruhe.

Wir, die dieses Unheil überlebt haben und noch am Leben sind,wollen nicht von unseren Leiden sprechen, es soll nur eine Mahnung an dieGegenwart und Zukunft sein. Nur Glaube, Verständnis und Friede zwischenden Menschen können Unheil und Ungerechtigkeit verhindern. Gott helfeuns!

*Era în prima zi de Crãciun a anului 1944. Rãzboiul, care a cauzat

multe suferinþe, nu luase sfârºit. Clopotele au chemat pe credincioºi la SfântaLiturghie.

Biserica a fost arhiplinã. Preotul a oficiat o slujbã foarte frumoasã, s-au spus rugãciuni pentru pacea între oameni. Pentru mulþi ºvabi a fost ultimulCrãciun în patria lor. Nimeni nu bãnuia ce pericole ne pot aºtepta.

Totul s-a întâmplat în ziua de 3 ianuarie 1945. Militari înarmaþi erau înfaþa uºii. Femeile între 17 ºi 30 de ani, bãrbaþii între 16 ºi 45 de ani au fostdespãrþiþi cu forþa de familiile lor ºi escortaþi în lagãrele de concentrare. În sateau rãmas mamele, bunicii ºi copiii profund întristaþi.

În curând am început drumul în vagoanele de vite, ferecate ºineîncãlzite, spre stepele Ucrainei ºi Siberia, pentru noi þinuturi necunoscute.

Astfel am ajuns mai mult de 4.700 ºvabi sãtmãreni în lagãrele demuncã sovietice, din care peste 700 de persoane nu s-au mai întors niciodatãacasã.

Foametea, frigul ºi bolile au cauzat multor femei ºi bãrbaþi moartea, eigãsindu-ºi odihna de veci în pãmântul rusesc. Numai rar au asistat fraþii ºiprietenii la înmormântarea lor. Nici lumânãri, nici flori nu au împodobitmormântul lor, totul a fost atât de trist.

Am fost deportaþi fãrã a fi militari, iar dupã întoarcerea noastrã ni s-aatribuit ºi vina de a fi fost implicaþi în rãzboi.

Pânã în anul 1989 nu s-a vorbit nimic despre deportarea noastrã. Ungând pios al nostru se îndreaptã spre cei morþi în timpul deportãrii ºi spre cei

Page 41: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 41pagina 41pagina 41pagina 41pagina 41

care au murit dupã întoarcerea acasã. Noi, care am supravieþuit, nu dorim sãvorbim despre suferinþele noastre, ci sã atenþionãm generaþiile prezente ºiviitoare: numai credinþa, toleranþa ºi pacea între oameni pot preveninedreptatea.

Dumnezeu sã ne ocroteascã!

MMMMMons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara,ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara,ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara,ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara,ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara,mons. Eugen Schönbergermons. Eugen Schönbergermons. Eugen Schönbergermons. Eugen Schönbergermons. Eugen Schönberger, episcopul Diecezei romano-catolice de Satu, episcopul Diecezei romano-catolice de Satu, episcopul Diecezei romano-catolice de Satu, episcopul Diecezei romano-catolice de Satu, episcopul Diecezei romano-catolice de SatuMare, d.drMare, d.drMare, d.drMare, d.drMare, d.dr. Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul BBBBBisericii Evanghelice C.A.isericii Evanghelice C.A.isericii Evanghelice C.A.isericii Evanghelice C.A.isericii Evanghelice C.A.din România:din România:din România:din România:din România:

BinecuvântareBinecuvântareBinecuvântareBinecuvântareBinecuvântare

Cântecul deportaþilor (Corul „Franz Stürmer“ al Asociaþiei Germane de Cântecul deportaþilor (Corul „Franz Stürmer“ al Asociaþiei Germane de Cântecul deportaþilor (Corul „Franz Stürmer“ al Asociaþiei Germane de Cântecul deportaþilor (Corul „Franz Stürmer“ al Asociaþiei Germane de Cântecul deportaþilor (Corul „Franz Stürmer“ al Asociaþiei Germane deCulturã ºi Educaþie a Adulþilor Reºiþa):Culturã ºi Educaþie a Adulþilor Reºiþa):Culturã ºi Educaþie a Adulþilor Reºiþa):Culturã ºi Educaþie a Adulþilor Reºiþa):Culturã ºi Educaþie a Adulþilor Reºiþa):

„Heimweh-Lied“„Heimweh-Lied“„Heimweh-Lied“„Heimweh-Lied“„Heimweh-Lied“Die Rose blüht im Sonnenschein, Mich zieht zurück an jenen OrtVon Morgentau noch nass, Wo ich so froh beim Mütterlein.Und alle kleinen Blümelein, Drum möcht ich gern, drum möcht

ich gernSie nicken froh im Gras. In meine Heimat wieder gehn.

Nur ich steh da, mein Herz ist krank Und wenn der Tag zu Ende geht,Auf weiter, grüner Flur. Die dunkle Nacht bricht an,Was kümmert mich der Vögel Sang, In Sternenpracht der Himmel steht,Hab´ einen Wunsch ja nur. Der Mond geht seine Bahn,

Ich möcht so gern, ich möcht so gern Dann ist es Stille um mich her,In meine Heimat wieder gehn, Denn alles schläft und ruht.Dort wo man spricht manch liebes Wort, Nur ich bin wach und denke sehrMöcht alle meine Lieben sehn. An die Heimat, die mir gut.

B. B. B. B. B. Monumentul dedicat deportãrii germanilor în fosta UniuneMonumentul dedicat deportãrii germanilor în fosta UniuneMonumentul dedicat deportãrii germanilor în fosta UniuneMonumentul dedicat deportãrii germanilor în fosta UniuneMonumentul dedicat deportãrii germanilor în fosta UniuneSovieticã, situat în parcul „Cãrãºana“:Sovieticã, situat în parcul „Cãrãºana“:Sovieticã, situat în parcul „Cãrãºana“:Sovieticã, situat în parcul „Cãrãºana“:Sovieticã, situat în parcul „Cãrãºana“:

Fanfara din Anina - Steierdorf.Fanfara din Anina - Steierdorf.Fanfara din Anina - Steierdorf.Fanfara din Anina - Steierdorf.Fanfara din Anina - Steierdorf. Cuvânt de salut al prefectului judeþului Caraº-Severin,Cuvânt de salut al prefectului judeþului Caraº-Severin,Cuvânt de salut al prefectului judeþului Caraº-Severin,Cuvânt de salut al prefectului judeþului Caraº-Severin,Cuvânt de salut al prefectului judeþului Caraº-Severin, drdrdrdrdr. Gavril Soran.. Gavril Soran.. Gavril Soran.. Gavril Soran.. Gavril Soran.

MMMMMons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:Dumnezeule Atotputernic!Ne rugãm pentru victimele deportãrii. Pentru aceia care ºi-au aflat

moartea acolo, pe meleaguri strãine fãrã a avea parte, în cele mai multesituaþii, de un preot care sã-i pregãteascã pentru viaþa veºnicã cu sfânta spo-vadã, cu maslul ºi cu sfânta împãrtãºanie. Priveºte la suferinþele lor nemãsurate

Page 42: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 42pagina 42pagina 42pagina 42pagina 42

ºi, pentru meritele suferinþei ºi morþii Fiului Tãu Preasfânt, primeºte-i în ÎmpãrãþiaTa Veºnicã.

D.dr D.dr D.dr D.dr D.dr. Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul . Christoph Klein (Sibiu), episcopul BBBBBisericii Evanghelice C.A. dinisericii Evanghelice C.A. dinisericii Evanghelice C.A. dinisericii Evanghelice C.A. dinisericii Evanghelice C.A. dinRomânia:România:România:România:România:

Wir beten für die Überlebenden der furchtbaren Zeiten der Deporta-tion. Sind sie auch körperlich gebrochen, mit schwacher Gesundheit, so sol-len Sie doch, in ihrer Seele und in Ihrem Glauben, mit unentwegter Treue Dirdienen, sich um Versöhnung und Verzeihung bemühen, damit Hass und bö-ser Wille nie mehr die Welt beherrschen mögen.

MMMMMons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:ons. Martin Roos, episcopul Diecezei romano-catolice de Timiºoara:Kérünk az elhurcoltak családjaiért, leszármazottaiért. Urunk, te

gyógyítsd be lelki sebeiket. A Keresztfán elszenvedett megaláztatásod éshalálod adjon nekik erõt, hogy egyre nagyobb érzékenységgel tudjanak amegalázottak, szenvedõk és nyomorgók sorsán enyhíteni.

Participanþii:Participanþii:Participanþii:Participanþii:Participanþii:Vater unser im Himmel, geheiligt werde Dein Name, Dein Reich kom-

me, Dein Wille geschehe, wie im Himmel, so auf Erden. Unser tägliches Brotgib uns heute und vergib uns unsere Schuld, wie auch wir vergeben unserenSchuldigen und führe uns nicht in Versuchung, sondern führe uns zum ewi-gen Leben. Denn Dein ist das Reich und die Kraft und die Herrlichkeit, Amen.

*Mi Atyánk, aki a mennyekben vagy, szenteltessék meg a te neved; jöjjön el

a te országod; legyen meg a te akaratod, amint a mennyben, úgy a földön is.Mindennapi kenyerünket add meg nekünk ma; és bocsásd meg vétkeinket,miképpen mi is megbocsátunk az ellenünk vétkezöknek; és ne vígy minketkísértésbe; de szabadíts meg a gonosztöl.

*Tatãl nostru, care eºti în ceruri, sfinþeascã-se numele Tãu; vie împãrãþia

Ta; facã-se voia Ta, precum în cer aºa ºi pe pãmânt. Pâinea noastrã cea sprefiinþã dã-ne-o nouã astãzi; ºi ne iartã nouã greºelile noastre, precum ºi noiiertãm greºiþilor noºtri; ºi nu ne duce pe noi în ispitã, ci ne izbãveºte de cel rãu.

Fanfara din Anina - Steierdorf.Fanfara din Anina - Steierdorf.Fanfara din Anina - Steierdorf.Fanfara din Anina - Steierdorf.Fanfara din Anina - Steierdorf. Depuneri de coroane de flori:Depuneri de coroane de flori:Depuneri de coroane de flori:Depuneri de coroane de flori:Depuneri de coroane de flori:

- Consulatul Republicii Federale Germane din Timiºoara;- Instituþia Prefectului Judeþului Caraº-Severin;- Consiliul Judeþean Caraº-Severin;- Primãria Municipiului Reºiþa;- Forumul Democrat al Germanilor din Regiunea Banat, Timiºoara;- Asociaþia „Banatia” Timiºoara;- Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraº-Severin, Reºiþa;

Page 43: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 43pagina 43pagina 43pagina 43pagina 43

- Forumul Democratic al Germanilor din Anina - Steierdorf;- Forumul Democratic al Germanilor din Bocºa;- Forumul Democratic al Germanilor din Deta;- Forumul Democratic al Germanilor din Lugoj;- Forumul Democratic al Germanilor din Arad;- Direcþia pentru Culturã, Culte ºi Patrimoniu Cultural Naþional din judeþulCaraº-Severin, Reºiþa;- Asociaþia Foºtilor Deþinuþi Politici ºi Deportaþi în Bãrãgan din judeþul Caraº-Severin.

Fotoreportaj:60 de ani de la începerea deportãrii

germanilor în fosta Uniune SovieticãManifestare comemorativã centralã la Reºiþa, 22 ianuarie 2005Manifestare comemorativã centralã la Reºiþa, 22 ianuarie 2005Manifestare comemorativã centralã la Reºiþa, 22 ianuarie 2005Manifestare comemorativã centralã la Reºiþa, 22 ianuarie 2005Manifestare comemorativã centralã la Reºiþa, 22 ianuarie 2005

Fotografii de Puiu VPuiu VPuiu VPuiu VPuiu Voinaoinaoinaoinaoina

Biserica romano-catolicãBiserica romano-catolicãBiserica romano-catolicãBiserica romano-catolicãBiserica romano-catolicã„Maria Zãpezii“„Maria Zãpezii“„Maria Zãpezii“„Maria Zãpezii“„Maria Zãpezii“

În curtea bisericiiÎn curtea bisericiiÎn curtea bisericiiÎn curtea bisericiiÎn curtea bisericii

Cei trei episcopi: mons. EugenCei trei episcopi: mons. EugenCei trei episcopi: mons. EugenCei trei episcopi: mons. EugenCei trei episcopi: mons. EugenSchönbergerSchönbergerSchönbergerSchönbergerSchönberger, d.dr, d.dr, d.dr, d.dr, d.dr. Christoph Klein. Christoph Klein. Christoph Klein. Christoph Klein. Christoph Klein

ºi mons. Martin Roosºi mons. Martin Roosºi mons. Martin Roosºi mons. Martin Roosºi mons. Martin Roos

Biserica din Reºiþa a fost plinã!Biserica din Reºiþa a fost plinã!Biserica din Reºiþa a fost plinã!Biserica din Reºiþa a fost plinã!Biserica din Reºiþa a fost plinã!

Page 44: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 44pagina 44pagina 44pagina 44pagina 44

Erwin Josef Þigla salutã pe cei prezenþiErwin Josef Þigla salutã pe cei prezenþiErwin Josef Þigla salutã pe cei prezenþiErwin Josef Þigla salutã pe cei prezenþiErwin Josef Þigla salutã pe cei prezenþi

Prezenþi ºi oaspeþi de seamã dinPrezenþi ºi oaspeþi de seamã dinPrezenþi ºi oaspeþi de seamã dinPrezenþi ºi oaspeþi de seamã dinPrezenþi ºi oaspeþi de seamã dinTimiºoaraTimiºoaraTimiºoaraTimiºoaraTimiºoara

Pastorul reformat Botond MakayPastorul reformat Botond MakayPastorul reformat Botond MakayPastorul reformat Botond MakayPastorul reformat Botond Makay

Pãrintele ortodox românPãrintele ortodox românPãrintele ortodox românPãrintele ortodox românPãrintele ortodox românPetru BerbenteaPetru BerbenteaPetru BerbenteaPetru BerbenteaPetru Berbentea

Oaspeþii de onoareOaspeþii de onoareOaspeþii de onoareOaspeþii de onoareOaspeþii de onoare

Pãrintele greco-catolicPãrintele greco-catolicPãrintele greco-catolicPãrintele greco-catolicPãrintele greco-catolicCornel LaurenþiuCornel LaurenþiuCornel LaurenþiuCornel LaurenþiuCornel Laurenþiu

Page 45: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 45pagina 45pagina 45pagina 45pagina 45

Episcop mons. Eugen SchönbergerEpiscop mons. Eugen SchönbergerEpiscop mons. Eugen SchönbergerEpiscop mons. Eugen SchönbergerEpiscop mons. Eugen SchönbergerSfântul AltarSfântul AltarSfântul AltarSfântul AltarSfântul Altar

Imagini de la comemorareImagini de la comemorareImagini de la comemorareImagini de la comemorareImagini de la comemorare

Episcop mons. Martin RoosEpiscop mons. Martin RoosEpiscop mons. Martin RoosEpiscop mons. Martin RoosEpiscop mons. Martin RoosEpiscop d.drEpiscop d.drEpiscop d.drEpiscop d.drEpiscop d.dr. Christoph Klein. Christoph Klein. Christoph Klein. Christoph Klein. Christoph Klein

Page 46: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 46pagina 46pagina 46pagina 46pagina 46

La fotografiatLa fotografiatLa fotografiatLa fotografiatLa fotografiat

Ignaz Bernhard FischerIgnaz Bernhard FischerIgnaz Bernhard FischerIgnaz Bernhard FischerIgnaz Bernhard Fischer

Consulul german Rolf MaruhnConsulul german Rolf MaruhnConsulul german Rolf MaruhnConsulul german Rolf MaruhnConsulul german Rolf Maruhn

DirDirDirDirDir. Carol König. Carol König. Carol König. Carol König. Carol König

Deputatul prof. Ovidiu GanþDeputatul prof. Ovidiu GanþDeputatul prof. Ovidiu GanþDeputatul prof. Ovidiu GanþDeputatul prof. Ovidiu Ganþ

Subsecretarul de statSubsecretarul de statSubsecretarul de statSubsecretarul de statSubsecretarul de statdrdrdrdrdr. Zeno Karl Pinter. Zeno Karl Pinter. Zeno Karl Pinter. Zeno Karl Pinter. Zeno Karl Pinter

Page 47: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 47pagina 47pagina 47pagina 47pagina 47

Walter Konschitzky (München)Walter Konschitzky (München)Walter Konschitzky (München)Walter Konschitzky (München)Walter Konschitzky (München)

drdrdrdrdr. W. W. W. W. Wolfgang Stefolfgang Stefolfgang Stefolfgang Stefolfgang Steffanides (Vfanides (Vfanides (Vfanides (Vfanides (Viena)iena)iena)iena)iena)

prof. drprof. drprof. drprof. drprof. dr. Karl Singer (T. Karl Singer (T. Karl Singer (T. Karl Singer (T. Karl Singer (Timiºoara)imiºoara)imiºoara)imiºoara)imiºoara)

prof. drprof. drprof. drprof. drprof. dr. Paul Philippi (Sibiu). Paul Philippi (Sibiu). Paul Philippi (Sibiu). Paul Philippi (Sibiu). Paul Philippi (Sibiu)

Elke Sabiel (Timiºoara)Elke Sabiel (Timiºoara)Elke Sabiel (Timiºoara)Elke Sabiel (Timiºoara)Elke Sabiel (Timiºoara)

Ana Gabor (Târgu Mureº)Ana Gabor (Târgu Mureº)Ana Gabor (Târgu Mureº)Ana Gabor (Târgu Mureº)Ana Gabor (Târgu Mureº)

Page 48: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 48pagina 48pagina 48pagina 48pagina 48

Julius Hager (Satu Mare)Julius Hager (Satu Mare)Julius Hager (Satu Mare)Julius Hager (Satu Mare)Julius Hager (Satu Mare)

Binecuvântarea de sfârºitBinecuvântarea de sfârºitBinecuvântarea de sfârºitBinecuvântarea de sfârºitBinecuvântarea de sfârºit

Monumentul deportaþilorMonumentul deportaþilorMonumentul deportaþilorMonumentul deportaþilorMonumentul deportaþilor,,,,,ridicat în 1995ridicat în 1995ridicat în 1995ridicat în 1995ridicat în 1995

Turnul bisericii „Maria Zãpezii“Turnul bisericii „Maria Zãpezii“Turnul bisericii „Maria Zãpezii“Turnul bisericii „Maria Zãpezii“Turnul bisericii „Maria Zãpezii“

O lumânare pentru cei care îºi dormO lumânare pentru cei care îºi dormO lumânare pentru cei care îºi dormO lumânare pentru cei care îºi dormO lumânare pentru cei care îºi dormsomnul de vecisomnul de vecisomnul de vecisomnul de vecisomnul de vecideparte de casãdeparte de casãdeparte de casãdeparte de casãdeparte de casã

Prefectul drPrefectul drPrefectul drPrefectul drPrefectul dr. Gavril Soran îºi susþine. Gavril Soran îºi susþine. Gavril Soran îºi susþine. Gavril Soran îºi susþine. Gavril Soran îºi susþinealocuþiunea la monumentalocuþiunea la monumentalocuþiunea la monumentalocuþiunea la monumentalocuþiunea la monument

Page 49: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 49pagina 49pagina 49pagina 49pagina 49

O coroanã de flori din TimiºoaraO coroanã de flori din TimiºoaraO coroanã de flori din TimiºoaraO coroanã de flori din TimiºoaraO coroanã de flori din Timiºoara

Vicepreºedintele Consiliului JudeþeanVicepreºedintele Consiliului JudeþeanVicepreºedintele Consiliului JudeþeanVicepreºedintele Consiliului JudeþeanVicepreºedintele Consiliului JudeþeanCaraº-Severin,Caraº-Severin,Caraº-Severin,Caraº-Severin,Caraº-Severin,

Tilicã Pârvulescu, depune o coroanãTilicã Pârvulescu, depune o coroanãTilicã Pârvulescu, depune o coroanãTilicã Pârvulescu, depune o coroanãTilicã Pârvulescu, depune o coroanãde flori la monumentde flori la monumentde flori la monumentde flori la monumentde flori la monument

Cei doi viceprimari ai Reºiþei:Cei doi viceprimari ai Reºiþei:Cei doi viceprimari ai Reºiþei:Cei doi viceprimari ai Reºiþei:Cei doi viceprimari ai Reºiþei:Dorinel Hotnogu ºiDorinel Hotnogu ºiDorinel Hotnogu ºiDorinel Hotnogu ºiDorinel Hotnogu ºiTiberiu PãdureanTiberiu PãdureanTiberiu PãdureanTiberiu PãdureanTiberiu Pãdurean

Consulul Rolf Maruhn în faþaConsulul Rolf Maruhn în faþaConsulul Rolf Maruhn în faþaConsulul Rolf Maruhn în faþaConsulul Rolf Maruhn în faþamonumentuluimonumentuluimonumentuluimonumentuluimonumentului

Prefectul, de asemeneaPrefectul, de asemeneaPrefectul, de asemeneaPrefectul, de asemeneaPrefectul, de asemenea

Page 50: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 50pagina 50pagina 50pagina 50pagina 50

La comemorare a participat ºi un grupLa comemorare a participat ºi un grupLa comemorare a participat ºi un grupLa comemorare a participat ºi un grupLa comemorare a participat ºi un grupdin Lugojdin Lugojdin Lugojdin Lugojdin Lugoj

Din partea Ministerului Culturii ºiDin partea Ministerului Culturii ºiDin partea Ministerului Culturii ºiDin partea Ministerului Culturii ºiDin partea Ministerului Culturii ºiCultelor ºi al Direcþiei pentru Culturã,Cultelor ºi al Direcþiei pentru Culturã,Cultelor ºi al Direcþiei pentru Culturã,Cultelor ºi al Direcþiei pentru Culturã,Cultelor ºi al Direcþiei pentru Culturã,Culte ºi Patrimoniul Cultural NaþionalCulte ºi Patrimoniul Cultural NaþionalCulte ºi Patrimoniul Cultural NaþionalCulte ºi Patrimoniul Cultural NaþionalCulte ºi Patrimoniul Cultural Naþional

Caraº-SeverinCaraº-SeverinCaraº-SeverinCaraº-SeverinCaraº-Severin

Organizaþia Judeþeanã a AsociaþieiOrganizaþia Judeþeanã a AsociaþieiOrganizaþia Judeþeanã a AsociaþieiOrganizaþia Judeþeanã a AsociaþieiOrganizaþia Judeþeanã a AsociaþieiFoºtilor Deþinuþi Foºtilor Deþinuþi Foºtilor Deþinuþi Foºtilor Deþinuþi Foºtilor Deþinuþi PPPPPolitici ºi Deportaþiolitici ºi Deportaþiolitici ºi Deportaþiolitici ºi Deportaþiolitici ºi Deportaþi

în Bãrãgan din Româniaîn Bãrãgan din Româniaîn Bãrãgan din Româniaîn Bãrãgan din Româniaîn Bãrãgan din România

Preºedintele Forumului German dinPreºedintele Forumului German dinPreºedintele Forumului German dinPreºedintele Forumului German dinPreºedintele Forumului German dinDeta - Mathias KirschDeta - Mathias KirschDeta - Mathias KirschDeta - Mathias KirschDeta - Mathias Kirsch

Mulþi au fost prezenþi la comemorareaMulþi au fost prezenþi la comemorareaMulþi au fost prezenþi la comemorareaMulþi au fost prezenþi la comemorareaMulþi au fost prezenþi la comemorareade la monumentul deportaþilor!de la monumentul deportaþilor!de la monumentul deportaþilor!de la monumentul deportaþilor!de la monumentul deportaþilor!

Monumentul deportaþilor dupãMonumentul deportaþilor dupãMonumentul deportaþilor dupãMonumentul deportaþilor dupãMonumentul deportaþilor dupãdepunerea coroanelor de floridepunerea coroanelor de floridepunerea coroanelor de floridepunerea coroanelor de floridepunerea coroanelor de flori

Page 51: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 51pagina 51pagina 51pagina 51pagina 51

Expoziþia comemorativã realizatã în Biserica romano-catolicãExpoziþia comemorativã realizatã în Biserica romano-catolicãExpoziþia comemorativã realizatã în Biserica romano-catolicãExpoziþia comemorativã realizatã în Biserica romano-catolicãExpoziþia comemorativã realizatã în Biserica romano-catolicã„Maria Zãpezii“ cu prilejul manifestãrii comemorative centrale de„Maria Zãpezii“ cu prilejul manifestãrii comemorative centrale de„Maria Zãpezii“ cu prilejul manifestãrii comemorative centrale de„Maria Zãpezii“ cu prilejul manifestãrii comemorative centrale de„Maria Zãpezii“ cu prilejul manifestãrii comemorative centrale de

la Reºiþa, 22 ianuarie 2005la Reºiþa, 22 ianuarie 2005la Reºiþa, 22 ianuarie 2005la Reºiþa, 22 ianuarie 2005la Reºiþa, 22 ianuarie 2005Fotografii: Erwin Josef ÞiglaErwin Josef ÞiglaErwin Josef ÞiglaErwin Josef ÞiglaErwin Josef Þigla

Deportare 60!Manifestãri comemorative în GermaniaManifestãri comemorative în GermaniaManifestãri comemorative în GermaniaManifestãri comemorative în GermaniaManifestãri comemorative în Germania

Page 52: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 52pagina 52pagina 52pagina 52pagina 52

Presa în limba românã din Reºiþa

referitoare la manifestarea comemorativã centralã

Page 53: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 53pagina 53pagina 53pagina 53pagina 53

Page 54: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 54pagina 54pagina 54pagina 54pagina 54

Page 55: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 55pagina 55pagina 55pagina 55pagina 55

Deportare 60!Manifestãri comemorative în România ºi Germania.Manifestãri comemorative în România ºi Germania.Manifestãri comemorative în România ºi Germania.Manifestãri comemorative în România ºi Germania.Manifestãri comemorative în România ºi Germania.

Invitaþii, programe, plianteInvitaþii, programe, plianteInvitaþii, programe, plianteInvitaþii, programe, plianteInvitaþii, programe, pliante

Page 56: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 56pagina 56pagina 56pagina 56pagina 56

Page 57: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 57pagina 57pagina 57pagina 57pagina 57

Page 58: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 58pagina 58pagina 58pagina 58pagina 58

Page 59: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 59pagina 59pagina 59pagina 59pagina 59

Page 60: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 60pagina 60pagina 60pagina 60pagina 60

Page 61: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 61pagina 61pagina 61pagina 61pagina 61

Cãrþi ale Centrului Documentar

„Bücher der Rumäniendeutschen - Rumäniendeutsche

Bücher, 1990 - 2005“, care au ca tematicã deportarea

BAYER, Daniel

DEPORDEPORDEPORDEPORDEPORTIERTIERTIERTIERTIERT UND REPT UND REPT UND REPT UND REPT UND REPAAAAATRIIERTRIIERTRIIERTRIIERTRIIERTTTTT.....AUFZEICHNUNGEN UNDAUFZEICHNUNGEN UNDAUFZEICHNUNGEN UNDAUFZEICHNUNGEN UNDAUFZEICHNUNGEN UND

ERINNERUNGEN, 1945-1947ERINNERUNGEN, 1945-1947ERINNERUNGEN, 1945-1947ERINNERUNGEN, 1945-1947ERINNERUNGEN, 1945-1947Vorwort: Stefan Sienerth. - München : Südostdeut-sches Kulturwerk, 2000 .- 149 S. (Veröffentlichungendes Südostdeutschen Kulturwerks; Reihe C:Erinnerungen und Quellen; Band 20)

ISBN 3-88356-145-2

CONDRUÞ, Rose

ZWISCHEN STERNENHIMMEL UNDZWISCHEN STERNENHIMMEL UNDZWISCHEN STERNENHIMMEL UNDZWISCHEN STERNENHIMMEL UNDZWISCHEN STERNENHIMMEL UNDSTEPPENDISTELNSTEPPENDISTELNSTEPPENDISTELNSTEPPENDISTELNSTEPPENDISTELN..... AUTHENTISCHE AUTHENTISCHE AUTHENTISCHE AUTHENTISCHE AUTHENTISCHE

EREIGNISSE UND MENSCHEN-EREIGNISSE UND MENSCHEN-EREIGNISSE UND MENSCHEN-EREIGNISSE UND MENSCHEN-EREIGNISSE UND MENSCHEN-SCHICKSALESCHICKSALESCHICKSALESCHICKSALESCHICKSALE,,,,, 1945-1950 1945-1950 1945-1950 1945-1950 1945-1950

Hrsg.: Demokratisches Forum der Deutschen imBanat. - Temeswar : Eurobit, 2000 .- 308 S. : Ill.

ISBN 973-9441-74-2

DEPARTE, ÎN RUSIA, LA STALINO.DEPARTE, ÎN RUSIA, LA STALINO.DEPARTE, ÎN RUSIA, LA STALINO.DEPARTE, ÎN RUSIA, LA STALINO.DEPARTE, ÎN RUSIA, LA STALINO.AMINTIRI ªI DOCUMENTE CU PRIVIREAMINTIRI ªI DOCUMENTE CU PRIVIREAMINTIRI ªI DOCUMENTE CU PRIVIREAMINTIRI ªI DOCUMENTE CU PRIVIREAMINTIRI ªI DOCUMENTE CU PRIVIRE

LA DEPORTAREA ÎN UNIUNEALA DEPORTAREA ÎN UNIUNEALA DEPORTAREA ÎN UNIUNEALA DEPORTAREA ÎN UNIUNEALA DEPORTAREA ÎN UNIUNEASOVIETICÃ A ETNICILOR GERMANISOVIETICÃ A ETNICILOR GERMANISOVIETICÃ A ETNICILOR GERMANISOVIETICÃ A ETNICILOR GERMANISOVIETICÃ A ETNICILOR GERMANI

DIN ROMÂNIA, 1945-1950DIN ROMÂNIA, 1945-1950DIN ROMÂNIA, 1945-1950DIN ROMÂNIA, 1945-1950DIN ROMÂNIA, 1945-1950

Hrsg.: „Friedrich Ebert“- Stiftung, Hannelore Baier.- Reschitza : InterGraf, 2003 .- 169 S.

ISBN 973-8214-13-0

DEPORDEPORDEPORDEPORDEPORTTTTTAREA ETNICILORAREA ETNICILORAREA ETNICILORAREA ETNICILORAREA ETNICILORGERMANI DIN ROMÂNIA ÎNGERMANI DIN ROMÂNIA ÎNGERMANI DIN ROMÂNIA ÎNGERMANI DIN ROMÂNIA ÎNGERMANI DIN ROMÂNIA ÎNUNIUNEA SOVIETICÃ, 1945UNIUNEA SOVIETICÃ, 1945UNIUNEA SOVIETICÃ, 1945UNIUNEA SOVIETICÃ, 1945UNIUNEA SOVIETICÃ, 1945

Hrsg.: Hannelore Baier. - Hermannstadt : Demokra-tisches Forum der Deutschen in Rumänien, 1994.- 128 S.

Page 62: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 62pagina 62pagina 62pagina 62pagina 62

DEPORDEPORDEPORDEPORDEPORTTTTTAAAAATION DERTION DERTION DERTION DERTION DERSÜDOSTDEUTSCHENSÜDOSTDEUTSCHENSÜDOSTDEUTSCHENSÜDOSTDEUTSCHENSÜDOSTDEUTSCHEN

IN DIE SOWJETUNION,IN DIE SOWJETUNION,IN DIE SOWJETUNION,IN DIE SOWJETUNION,IN DIE SOWJETUNION,1945-19491945-19491945-19491945-19491945-1949

Hrsg.: Hans-Werner Schuster, Walther Kon-schitzky. - München : Haus des DeutschenOstens, 1999 .- 100 S. : Ill.

ISBN 3-927977-12-8

DIE DEPORDIE DEPORDIE DEPORDIE DEPORDIE DEPORTTTTTAAAAATION VONTION VONTION VONTION VONTION VONSIEBENBÜRGER SIEBENBÜRGER SIEBENBÜRGER SIEBENBÜRGER SIEBENBÜRGER SACHSEN INSACHSEN INSACHSEN INSACHSEN INSACHSEN IN

DIE DIE DIE DIE DIE SOWJETUNIONSOWJETUNIONSOWJETUNIONSOWJETUNIONSOWJETUNION,,,,,1945-19491945-19491945-19491945-19491945-1949

Köln; Weimar; Wien : Böhlau, 1995.Band 1: Die Deportation als historisches Gesche-hen .- 737 S. : Kte.Band 2: Die Deportation als biographisches Ereig-nis und literarisches Thema .- 628 S.Band 3: Quellen und Bilder .- 1078 S. : Ill.

ISBN 3-412-06595-1

FERENSCHÜTZ, Anton

GENERAÞIA DE SACRIFICIUGENERAÞIA DE SACRIFICIUGENERAÞIA DE SACRIFICIUGENERAÞIA DE SACRIFICIUGENERAÞIA DE SACRIFICIU

Übersetzung und Nachwort: Marcu Mihail Deleanu.- Temeswar : Helicon, 1995 .- 227 S.

ISBN 973-574-081-8

FEIGL - BURGHART, Erika

MÄDCHENJAHRE HINTERMÄDCHENJAHRE HINTERMÄDCHENJAHRE HINTERMÄDCHENJAHRE HINTERMÄDCHENJAHRE HINTERSTSTSTSTSTACHELDRAHTACHELDRAHTACHELDRAHTACHELDRAHTACHELDRAHT.....

SOWJETUNION 1945-1949SOWJETUNION 1945-1949SOWJETUNION 1945-1949SOWJETUNION 1945-1949SOWJETUNION 1945-1949Hermannstadt : Hora, 2003 .- 154 S. : Ill.

ISBN 973-8226-25-2

Page 63: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 63pagina 63pagina 63pagina 63pagina 63

ICH WEISS, DASS DU MEINICH WEISS, DASS DU MEINICH WEISS, DASS DU MEINICH WEISS, DASS DU MEINICH WEISS, DASS DU MEINVVVVVAAAAATER BISTTER BISTTER BISTTER BISTTER BIST, ABER ICH KENNE, ABER ICH KENNE, ABER ICH KENNE, ABER ICH KENNE, ABER ICH KENNEDICH NICHTDICH NICHTDICH NICHTDICH NICHTDICH NICHT. ERZÄHLUNGEN. ERZÄHLUNGEN. ERZÄHLUNGEN. ERZÄHLUNGEN. ERZÄHLUNGEN

VON RUSSLANDDEPORTIERTENVON RUSSLANDDEPORTIERTENVON RUSSLANDDEPORTIERTENVON RUSSLANDDEPORTIERTENVON RUSSLANDDEPORTIERTEN

Hrsg.: Kultur- und Erwachsenenbildungsverein„Deutsche Vortragsreihe Reschitza”; Redaktion: Er-win Josef Þigla, Werner Kremm. - Reschitza : Allge-meine Deutsche Zeitung für Rumänien, 1995.- 103 S.

ISBN 973-96022-8-2

KRONER, MichaelGÖBBEL, Horst

VOR 50 JAHREN.VOR 50 JAHREN.VOR 50 JAHREN.VOR 50 JAHREN.VOR 50 JAHREN.FLUCHT - DEPORFLUCHT - DEPORFLUCHT - DEPORFLUCHT - DEPORFLUCHT - DEPORTTTTTAAAAATION -TION -TION -TION -TION -

ENTEIGNUNG - ENTRECHTUNG.ENTEIGNUNG - ENTRECHTUNG.ENTEIGNUNG - ENTRECHTUNG.ENTEIGNUNG - ENTRECHTUNG.ENTEIGNUNG - ENTRECHTUNG.DIE SIEBENBÜRGER SACHSEN,DIE SIEBENBÜRGER SACHSEN,DIE SIEBENBÜRGER SACHSEN,DIE SIEBENBÜRGER SACHSEN,DIE SIEBENBÜRGER SACHSEN,

23. AUGUST 1944 BIS 194723. AUGUST 1944 BIS 194723. AUGUST 1944 BIS 194723. AUGUST 1944 BIS 194723. AUGUST 1944 BIS 1947

Hrsg.: Landsmannschaft der Siebenbürger Sach-sen in Deutschland, Kreisgruppe Nürnberg, Fürth,Erlangen. - Nürnberg : [s.n.], 1994 .- 64 S. : Ill., Kte.

ORAVECZ, Edith

ÞARCUL MORÞII. JURNALULÞARCUL MORÞII. JURNALULÞARCUL MORÞII. JURNALULÞARCUL MORÞII. JURNALULÞARCUL MORÞII. JURNALULUNUI DEPORUNUI DEPORUNUI DEPORUNUI DEPORUNUI DEPORTTTTTAAAAAT GERMANT GERMANT GERMANT GERMANT GERMAN

Brãila : Vascoremo Company, 1996 .- 144 S.ISBN 973-95500-0-2

PLAJER, Walter PeterLEBENSZEIT UND LEBENSNOTLEBENSZEIT UND LEBENSNOTLEBENSZEIT UND LEBENSNOTLEBENSZEIT UND LEBENSNOTLEBENSZEIT UND LEBENSNOT.....

ERLEBNISBERICHT EINESERLEBNISBERICHT EINESERLEBNISBERICHT EINESERLEBNISBERICHT EINESERLEBNISBERICHT EINESSIEBENBÜRGER SACHSEN ÜBER DIESIEBENBÜRGER SACHSEN ÜBER DIESIEBENBÜRGER SACHSEN ÜBER DIESIEBENBÜRGER SACHSEN ÜBER DIESIEBENBÜRGER SACHSEN ÜBER DIE

VERSCHLEPPUNG IN DIEVERSCHLEPPUNG IN DIEVERSCHLEPPUNG IN DIEVERSCHLEPPUNG IN DIEVERSCHLEPPUNG IN DIESOWJETUNIONSOWJETUNIONSOWJETUNIONSOWJETUNIONSOWJETUNION

Hrsg. und Vorwort: Horst Schuller Anger. - München :Südostdeutsches Kulturwerk, 1996 .- 101 S. (Veröf-fentlichungen des Südostdeutschen Kulturwerks;Reihe C, Erinnerungen und Quellen; Band 16)

ISBN 3-88356-100-2

Page 64: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 64pagina 64pagina 64pagina 64pagina 64

RUFF, László

1825 NAP A FEKETE GÚLÁK1825 NAP A FEKETE GÚLÁK1825 NAP A FEKETE GÚLÁK1825 NAP A FEKETE GÚLÁK1825 NAP A FEKETE GÚLÁKÁRNYÉKÁBAN. VISSZAEM-LÉKEZÉSEKÁRNYÉKÁBAN. VISSZAEM-LÉKEZÉSEKÁRNYÉKÁBAN. VISSZAEM-LÉKEZÉSEKÁRNYÉKÁBAN. VISSZAEM-LÉKEZÉSEKÁRNYÉKÁBAN. VISSZAEM-LÉKEZÉSEKAZ 1945-1950-AZ 1945-1950-AZ 1945-1950-AZ 1945-1950-AZ 1945-1950-eseseseses ÉVEKRE, IFÚSÁGOM ÉVEKRE, IFÚSÁGOM ÉVEKRE, IFÚSÁGOM ÉVEKRE, IFÚSÁGOM ÉVEKRE, IFÚSÁGOM

SOKSZEMÉLSOKSZEMÉLSOKSZEMÉLSOKSZEMÉLSOKSZEMÉLYES RÉMDRÁMÁJÁRAYES RÉMDRÁMÁJÁRAYES RÉMDRÁMÁJÁRAYES RÉMDRÁMÁJÁRAYES RÉMDRÁMÁJÁRA

Grosswardein : Imprimeria de Vest, 1996 .- 144 S. +8 S. Ill.

ISBN 973-97652-1-1

RUSSLAND-DEPORTIERTERUSSLAND-DEPORTIERTERUSSLAND-DEPORTIERTERUSSLAND-DEPORTIERTERUSSLAND-DEPORTIERTEERINNERN SICH.ERINNERN SICH.ERINNERN SICH.ERINNERN SICH.ERINNERN SICH.

SCHICKSALE VOLKS-SCHICKSALE VOLKS-SCHICKSALE VOLKS-SCHICKSALE VOLKS-SCHICKSALE VOLKS-DEUTSCHER AUS RUMÄNIEN,DEUTSCHER AUS RUMÄNIEN,DEUTSCHER AUS RUMÄNIEN,DEUTSCHER AUS RUMÄNIEN,DEUTSCHER AUS RUMÄNIEN,

1945-19561945-19561945-19561945-19561945-1956

Bukarest : Verlag der Zeitung Neuer Weg, 1992.- 174 S. : Ill., Kte.

ISBN 973-0-00008-5

SCHIFF, Julia

STEPPENSALZ. AUFZEICHNUN-STEPPENSALZ. AUFZEICHNUN-STEPPENSALZ. AUFZEICHNUN-STEPPENSALZ. AUFZEICHNUN-STEPPENSALZ. AUFZEICHNUN-GEN EINES DEPORTIERTENGEN EINES DEPORTIERTENGEN EINES DEPORTIERTENGEN EINES DEPORTIERTENGEN EINES DEPORTIERTEN

München : Südostdeutsches Kulturwerk, 2000.- 244 S. (Veröffentlichungen des SüdostdeutschenKulturwerks; Reihe A: Kunst und Literatur; Band 66)

ISBN 3-88356-155-X

REHNER, Hermann

WIR WWIR WWIR WWIR WWIR WAREN SKLAAREN SKLAAREN SKLAAREN SKLAAREN SKLAVEN.VEN.VEN.VEN.VEN.TAGEBUCH EINES NACHTAGEBUCH EINES NACHTAGEBUCH EINES NACHTAGEBUCH EINES NACHTAGEBUCH EINES NACH

RUSSLAND VERSCHLEPPTENRUSSLAND VERSCHLEPPTENRUSSLAND VERSCHLEPPTENRUSSLAND VERSCHLEPPTENRUSSLAND VERSCHLEPPTEN

Bukarest : Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumä-nien, 1993 .- 216 S.

ISBN 973-96022-3-1

Page 65: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 65pagina 65pagina 65pagina 65pagina 65

DAS SCHRECKLICHE JAHRDAS SCHRECKLICHE JAHRDAS SCHRECKLICHE JAHRDAS SCHRECKLICHE JAHRDAS SCHRECKLICHE JAHR1945. ERZÄHLUNGEN VON1945. ERZÄHLUNGEN VON1945. ERZÄHLUNGEN VON1945. ERZÄHLUNGEN VON1945. ERZÄHLUNGEN VONRUSSLANDDEPORTIERTEN,RUSSLANDDEPORTIERTEN,RUSSLANDDEPORTIERTEN,RUSSLANDDEPORTIERTEN,RUSSLANDDEPORTIERTEN,

BAND IIBAND IIBAND IIBAND IIBAND II

Hrsg.: Kultur- und Erwachsenenbildungsverein„Deutsche Vortragsreihe Reschitza”; Redaktion: Er-win Josef Þigla, Werner Kremm. - Bukarest : Allge-meine Deutsche Zeitung für Rumänien, 1997.- 120 S. : Ill.

ISBN 973-97541-5-5

SOVIETIZAREASOVIETIZAREASOVIETIZAREASOVIETIZAREASOVIETIZAREA

NORD-VESTULUI ROMÂNIEI,NORD-VESTULUI ROMÂNIEI,NORD-VESTULUI ROMÂNIEI,NORD-VESTULUI ROMÂNIEI,NORD-VESTULUI ROMÂNIEI,1944-19501944-19501944-19501944-19501944-1950

Redaktion: Viorel Ciubotã. - Sathmar : EdituraMuzeului Sãtmãrean, 1996 .- 320 S.

ISBN 973-97339-3-X

STEIN, Johann

DIE VERSCHLEPPUNG DERDIE VERSCHLEPPUNG DERDIE VERSCHLEPPUNG DERDIE VERSCHLEPPUNG DERDIE VERSCHLEPPUNG DERULMBACHER ZURULMBACHER ZURULMBACHER ZURULMBACHER ZURULMBACHER ZUR

ZWANGSARBEIT IN DIEZWANGSARBEIT IN DIEZWANGSARBEIT IN DIEZWANGSARBEIT IN DIEZWANGSARBEIT IN DIESOWJETUNION, 1945-1949SOWJETUNION, 1945-1949SOWJETUNION, 1945-1949SOWJETUNION, 1945-1949SOWJETUNION, 1945-1949

Hrsg.: Heimatortsgemeinschaft Ulmbach-Neupetsch. - Neuhoff/Zen : HeimatortsgemeinschaftUlmbach-Neupetsch, 2002 .- 207 S. + Kte.

ISBN 3-89014-203-6

TIEF IN RUSSLAND BEI STTIEF IN RUSSLAND BEI STTIEF IN RUSSLAND BEI STTIEF IN RUSSLAND BEI STTIEF IN RUSSLAND BEI STALINO.ALINO.ALINO.ALINO.ALINO.ERINNERUNGEN UND DOKUMENTEERINNERUNGEN UND DOKUMENTEERINNERUNGEN UND DOKUMENTEERINNERUNGEN UND DOKUMENTEERINNERUNGEN UND DOKUMENTE

ZUR DEPORZUR DEPORZUR DEPORZUR DEPORZUR DEPORTTTTTAAAAATION IN DIETION IN DIETION IN DIETION IN DIETION IN DIESOWJETUNION 1945SOWJETUNION 1945SOWJETUNION 1945SOWJETUNION 1945SOWJETUNION 1945

Hrsg.: „Friedrich Ebert“-Stiftung Rumänien.- Bukarest : Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumä-nien, 2000.- 174 S. : Ill, Tab.

ISBN 973-98318-8-5

Page 66: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 66pagina 66pagina 66pagina 66pagina 66

VERSCHLEPPT IN DIEVERSCHLEPPT IN DIEVERSCHLEPPT IN DIEVERSCHLEPPT IN DIEVERSCHLEPPT IN DIESOWJETUNION, 1945-1949.SOWJETUNION, 1945-1949.SOWJETUNION, 1945-1949.SOWJETUNION, 1945-1949.SOWJETUNION, 1945-1949.

AUFZEICHNUNGENAUFZEICHNUNGENAUFZEICHNUNGENAUFZEICHNUNGENAUFZEICHNUNGEN

Verf.: Hans Zikeli, Ursula Kaiser-Hochfeldt, Hansund Frieda Juchum. - München : SüdostdeutschesKulturwerk, 1991 .- 248 S. (Veröffentlichungen desSüdostdeutschen Kulturwerks; Reihe C: Erinne-rungen und Quellen; Band 11)

ISBN 3-88356-077-4

WITTSTOCK, Erwin

JANUAR ’45JANUAR ’45JANUAR ’45JANUAR ’45JANUAR ’45ODER DIE HÖHERE PFLICHTODER DIE HÖHERE PFLICHTODER DIE HÖHERE PFLICHTODER DIE HÖHERE PFLICHTODER DIE HÖHERE PFLICHT.....

ROMANROMANROMANROMANROMAN

Hrsg.: Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien;Mit einem Nachwort von Joachim Wittstock.- Bukarest : Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumä-nien, 1998 .- 358 S.

ISBN 973-98319-3-4

WITTSTOCK, Joachim

BESTÄBESTÄBESTÄBESTÄBESTÄTIGT UND BESIEGELTIGT UND BESIEGELTIGT UND BESIEGELTIGT UND BESIEGELTIGT UND BESIEGELTTTTT.....ROMAN IN VIERROMAN IN VIERROMAN IN VIERROMAN IN VIERROMAN IN VIERJAHRESZEITENJAHRESZEITENJAHRESZEITENJAHRESZEITENJAHRESZEITEN

Bukarest : Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumäni-en, 2003 .- 416 S. : Ill.

ISBN 973-8384-14-1

Page 67: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 67pagina 67pagina 67pagina 67pagina 67

ªtampile ºi plicuri filatelice editate de Asociaþia

Germanã de Culturã ºi Educaþie a Adulþilor Reºiþa,

având ca tematicã deportarea

Page 68: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 68pagina 68pagina 68pagina 68pagina 68

Revista lunarã „Echo der Vortragsreihe” editatã de

Asociaþia Germanã de Culturã ºi Educaþie

a Adulþilor Reºiþa :

numerele dedicate deportãrii

Page 69: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 69pagina 69pagina 69pagina 69pagina 69

„Iar trebuie sã notez un eveniment”Jurnalul Mariei TJurnalul Mariei TJurnalul Mariei TJurnalul Mariei TJurnalul Mariei Truetsch din Râºnovruetsch din Râºnovruetsch din Râºnovruetsch din Râºnovruetsch din Râºnov, din anii 1945 - 1946, din anii 1945 - 1946, din anii 1945 - 1946, din anii 1945 - 1946, din anii 1945 - 1946

Caietul a fost început în martie 1943 ca registru de casã. Patru paginiconþin înregistrãri despre încasãri ºi cheltuieli. Ultima înregistrare a fost din 20ianuarie 1945.

Din 20 ianuarie 1945 începe pe pagina urmãtoare „Jurnalul meu”.Acesta a fost scris de Maria „Mitzi” Truetsch, nãscutã Tittes. Ea era originarãdin Hãlciu ºi era cãsãtoritã în Râºnov. Scris la Sütterlin, caietul ºi jurnalul seîncheie în data de 15 aprilie 1946 ºi cuprinde 184 de pagini.

În 20 ianuarie soþul ei Michael „Misch” Truetsch a fost ridicat ºi dus înUniunea Sovieticã pentru muncã de reconstrucþie. Soþia Mitzi a aºternut pehârtie ceeace a fãcut în aceastã perioadã acasã. Ea a rãmas acasã cu cei doicopii, Walter (15) ºi Erna (13) ºi a trebuit sã conducã gospodãria. Alãturi i-austat tatãl ei ºi N.N., numit ºi „musafirul nostru”, un soldat german ascuns.Avându-l pe acesta în casã, era un motiv în plus sã se teamã de autoritãþi.

Michael Truetsch s-a întors dupã cinci ani de muncã silnicã ºi a muritîn 1985. Maria Truetsch a decedat în 1962. Jurnalul mi-a fost pus la dispoziþiede fiica Erna, cãsãtoritã Gagesch. Ea trãieºte ºi astãzi în Râºnov.

Din jurnal vom tipãri fragmente. Textul este prelucrat, parantezelerotunde indicã omisiuni, iar între paranteze drepte sunt date explicaþii.

Hannelore BaierHannelore BaierHannelore BaierHannelore BaierHannelore Baier

Page 70: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 70pagina 70pagina 70pagina 70pagina 70

Jurnalul meuJurnalul meuJurnalul meuJurnalul meuJurnalul meu

20 ianuarie 194520 ianuarie 194520 ianuarie 194520 ianuarie 194520 ianuarie 1945

Ziua de 20 ianuarie m-a lovit crunt ºi cu putere. Soþul meu drag ºi tatãlnostru iubit ne-a fost luat în mod groaznic. Toate rugãminþile ºi implorãrilemele pentru ca el sã rãmânã aici au fost în zadar. Pe el ºi pe noi ne-a lovitsoarta grea ºi tristã, ca ºi pe mulþi alþii. (...) Of, de ce trebuia aceasta sã neloveascã? Oare ce ne va mai aºtepta? Ei, sãracii, sunt plecaþi în nesiguranþã. (...)Of, Misch, oare ne vom mai revedea vreodatã?

În ce situaþie am rãmas eu acasã? Pentru mine ar fi fost mai bine,dacã nu aº fi rezistat bolii mele în urmã cu trei ani, aºi fi fost scutitã de multe.Dar nu se poate schimba nimic, eu nu pot face altceva, decât sã plâng mereu.Dacã asta ar ajuta la ceva, dar este tocmai contrariul. Cu piciorul mã simtfoarte rãu!

23 ianuarie 194523 ianuarie 194523 ianuarie 194523 ianuarie 194523 ianuarie 1945

Astãzi am fost la soþul meu în lagãr la Braºov. Ca ºi cei mai aprigi hoþisunt ei þinuþi acolo, barãcile sunt înconjurate cu scânduri groase ºi late ºi curânduri duble de sârmã ghimpatã, ca nimeni sã nu poatã evada. Ce crimã orfi sãvârºit sãracii ºi noi împreunã cu ei? L-am mai vãzut odatã pe Misch almeu, am vorbit cu el ºi i-am mai dus câte ceva, poate pentru ultima oarã.

26 ianuarie 194526 ianuarie 194526 ianuarie 194526 ianuarie 194526 ianuarie 1945

Astãzi am fost din nou la Braºov cu cumnata Rosa, la barãci, dar nune-a fost dat sã-l vedem încã odatã pe soþul meu. Am aflat cã au fost luaþi deaici în 25. Aºa o dezamãgire! Acum sunt plecaþi, plecaþi poate pentru totdeauna.Sau, totuºi, îi vom revedea? Ne rugãm la Atotputernicul. El sã îi ajute pe ei ºipe noi ºi sã nu ne pãrãseascã. Dragã Misch, eu ºtiu cã în suflet eºti mereu cumine ºi cu noi ºi te vei îngriji de noi la fel ca ºi noi de tine. Din pãcate nu putemschimba nimic ºi nici sã îmbunãtãþim situaþia.

Astãzi am fost pentru a doua oarã la doamna Tittes (masezã înBraºov). Cu piciorul meu e puþin mai bine.

Page 71: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 71pagina 71pagina 71pagina 71pagina 71

27 ianuarie 194527 ianuarie 194527 ianuarie 194527 ianuarie 194527 ianuarie 1945

Astãzi trebuie sã notez din nou un eveniment rãu: a trebuit sã cedãmunul din cei doi porci mici, de 60 de kilograme (pentru „cei Roºii”).

7 februarie 19457 februarie 19457 februarie 19457 februarie 19457 februarie 1945

Astãzi ni s-au nãscut 8 purcei. Douã nopþi am stat de veghe. Ziua ne-am schimbat pe rând: tata, Erna, Walter ºi eu. I-am pãstrat pe toþi.

9 februarie 19459 februarie 19459 februarie 19459 februarie 19459 februarie 1945

AAAAAngajaserãm un om care sã ne ajute la muncã. Cu 80.000 lei pânã laCrãciun, o cãmaºã, un ºorþ ºi o pereche de cizme vechi. E un om de nimic:puturos ºi pe deasupra ºi mâncãcios (…). A fost la noi douã sãptãmâni, acuml-am concediat, dar nici asta nu a fost uºor.

Acum trebuie sã economisim la toate. Abia dacã trece o zi în care nutrebuie sã cedãm ceva: fân, paie, becuri, produse naturale, alimente de toatefelurile, bani (pentru ruºi). În afarã de asta am adunat alimente pentru cei 45de copii sãraci ce au rãmas fãrã pãrinþi. Ei sunt îngrijiþi la doamna doctorWaber [medic în Râºnov], pe strada Podului. S-a dat ºi multã mobilã pentru„cei Roºii”. Nouã ne-au cerut covoare. Le-am dat.

10 februarie 194510 februarie 194510 februarie 194510 februarie 194510 februarie 1945

Astãzi am primit fãina de la moarã. Am reuºit sã ducem cinci saci cugrâu (calitatea a doua) la moarã. Acum va trebui sã cedãm ºi din grâu, aºa sespune. Musafirul nostru trebuia sã disparã pentru patru zile la sora Rosa,acum sunt 70 în localitate. Cum se va termina ºi treaba asta? Bine sau rãu?Asta o ºtie Bunul Dumnezeu. Totuºi el ne ajutã, ca Walter sã nu fie singur. Înfiecare zi mã rog la Bunul Dumnezeu ca El sã ne ajute. Singurã, cu piciorulmeu abia mã descurc, am fost deja de trei ori la doamna Tittes.

26 februarie 194526 februarie 194526 februarie 194526 februarie 194526 februarie 1945

Astãzi iar a trebuit sã predãm vite, ºi anume viþelul cel tânãr „Zirri”.Aºa se împuþineazã toate.

Page 72: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 72pagina 72pagina 72pagina 72pagina 72

28 februarie 194528 februarie 194528 februarie 194528 februarie 194528 februarie 1945

(…) Înainte de prânz am reuºit sã ducem la moarã patru saci cu orzpentru porci. L-am rugat pe Andreas Bergel sã ne ducã sacii din pod pânã lacãruþã. Walter ºi N.N. i-au umplut. Din nou s-a adunat unturã, slãninã, carne,ouã, ceapã, pâine pentru prizonierii germani ºi maghiari care sunt þinuþi înbarãcile din Sânpetru, lângã Braºov.

Apoi a trebuit sã predãm o gãinã grea ºi grasã, tãiatã, jumulitã, spãlatãfrumos, comandantului rus din Râºnov. El a plãtit pentru ea 1.000 de lei (carneade vitã costã 700 de lei).

25 februarie 194525 februarie 194525 februarie 194525 februarie 194525 februarie 1945 (trecut în caiet dupã 28 februarie)

În sfârºit, dupã îndelungi aºteptãri, am primit un semn de viaþã de laMichael. Acum sunt cinci sãptãmâni de când el e plecat. Oh, Misch, bucuriaasta! În acelaºi timp m-a cuprins iar suferinþa mea, din nou am plâns toatãziua.

1 martie 19451 martie 19451 martie 19451 martie 19451 martie 1945

Acum ne-au înregistrat totul: pãmântul, terenul arabil, câmpia, curtea,vitele, porcii, nutreþul (fân, paie).

3 martie 19453 martie 19453 martie 19453 martie 19453 martie 1945

Astãzi am schimbat 120 kilograme de grâu cu grâu de varã pentrusemãnat, de la Burt Berta. Am adus cei patru saci cu orz de la moarã. A fostcomplicat ºi anevoios, nu ºtiu cum vom putea sã ne facem treaba. Cu piciorulîncã îmi merge rãu.

5 martie 19455 martie 19455 martie 19455 martie 19455 martie 1945

Astãzi au înregistrat din nou tot ce avem (înregistrare generalã). Ceînsemnãtate o avea asta acum? Vom afla. Au fost notate: curte, camere, pãmântarabil, poieni, 23 de iugãre pãmânt arabil, 13 poieni, vite, porci, 5 chintalegrâu, 6 chintale orz, 4 chintale porumb, 5 kilograme slãninã, 4 dulapuri, 3paturi, o masã, 4 scaune, 3 vaci, 3 boi, 2 viþei, 3 cãruþe, unelte. A trebuit sãsemnez personal. Ei au mers sã vadã totul ºi au controlat, dacã corespundecu declaraþiile noastre.

Page 73: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 73pagina 73pagina 73pagina 73pagina 73

6 martie 19456 martie 19456 martie 19456 martie 19456 martie 1945

Astãzi am pus prima cloþã cu 13 ouã.

9 martie 19459 martie 19459 martie 19459 martie 19459 martie 1945

Astãzi am realizat diverse lucruri. M-am trezit dimineaþa la trei ºijumãtate. Am copt pâine, înainte de prânz am tãiat lemne (amabilitate pentruMalaxa) [fabricã de muniþie în Zãrneºti], cu Bart Martin.

Dupã masã am tãiat porcul, de aproximativ 90 - 100 de kilograme, defricã cã ni-l vor lua. Asta trebuia fãcut în liniºte, ca nimeni sã nu observe ceva.

10 martie 194510 martie 194510 martie 194510 martie 194510 martie 1945

Avem acum, de când Michael este plecat, pentru a treia oarã ospãlãtoreasã, care spalã pentru noi la ruºi. Ea lucreazã 2 - 4 zile, pe zi primeºte700 de lei ºi vine la noi la masã.

Astãzi au adunat din nou ouã, de data aceasta pentru armata românã.Dãm în continuare lapte pentru copiii sãraci din strada Podului, de fapt, toatãsãptãmâna.

12 martie 194512 martie 194512 martie 194512 martie 194512 martie 1945

De aceastã datã trebuie sã notez un eveniment foarte trist. La centralade jos [zonã la marginea localitãþii unde se aflã transformatorul electric] s-aîntâmplat în 11 martie o nenorocire mare ºi groaznicã. În aceastã zi asprã deiarnã au venit la Ida, la prietenii noºtri, patru soldaþi germani, sã se încãlzeascãpuþin, poate chiar sã primeascã puþinã mâncare caldã. Aceasta le-a fost însãfatal locuitorilor de la centralã (normal ºi nouã). Belciuc i-a descoperit pegermani ºi imediat a anunþat autoritãþile. În scurt timp au fost ruºii sus ºi i-ausurprins pe cei ce nu bãnuiau nimic, cu toþii în camerã, la masã. Situaþia realãnu o ºtie nimeni. S-a ºi tras. Un soldat german, încã foarte tânãr, blond ºichipeº a murit. Pe toþi ceilalþi, ºi pe Ida, pe domnul ºi doamna Gorges i-au dusla Înaltul comandament rusesc de la Sibiu. Ce se va întâmpla cu aceºtia, nuºtie nimeni. Sãracii lor copii au rãmas singuri. Încã o loviturã puternicã pentrusora Rosa. Dar ºi pentru noi! În fiecare zi ne este o fricã de moarte.

Acum ruºii au jefuit în întregime cele douã familii. Le-au luat totul.Dintr-o datã au rãmas fãrã nimic. Nu le-au lãsat nici mãcar hainele copiilor.Aceasta este recompensa pentru binele fãcut.

Page 74: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 74pagina 74pagina 74pagina 74pagina 74

19 martie 194519 martie 194519 martie 194519 martie 194519 martie 1945

(…) Locatarii de la centralã, Ida, domnul ºi doamna Gorges au fostachitaþi. Ei au venit acasã. Aici s-a întâmplat într-adevãr o minune. Pãcat cã ºi-aupierdut toatã averea ºi agoniseala. Totuºi mama este iar cu copiii, ceea ceînseamnã mult. Restul se vor rezolva cumva. (…)

21 martie 194521 martie 194521 martie 194521 martie 194521 martie 1945

Astãzi a trebuit sã ducem calul la cazarmã. Au fost toþi rechiziþionaþi.Acum nu mai avem nici mãcar un cal. Doar boii ne-au rãmas.

22 martie 194522 martie 194522 martie 194522 martie 194522 martie 1945

Astãzi iar a trebuit sã cedãm o gãinã (pentru ruºi, una ºi pentru soraîngrijitoare).

23 martie 194523 martie 194523 martie 194523 martie 194523 martie 1945

Astãzi a fost mare agitaþie aici. Se spunea la modul general, cã mâinevor fi luaþi toþi copiii de la ºase ani în sus. A trebuit sã ascult ordinul Ernei, chiarºi fãrã plãcere, ºi sã fac unele pregãtiri: sã împachetez valiza, sã coc biscuiþi.

24 martie 194524 martie 194524 martie 194524 martie 194524 martie 1945

Este liniºte ºi se spune cã nu vor mai lua pe nimeni, vom afla dacã vafi aºa. Dar am avut o altã mare emoþie.

A fost din nou o percheziþie a casei, de fapt una foarte severã. Totuºi,pânã acum, nu au gãsit nimic la noi.

Încã mai avem o mie de temeri.

26 martie 194526 martie 194526 martie 194526 martie 194526 martie 1945

Pentru prima datã, astãzi au fost afarã la câmp tata ºi Walter. Ei augrãpat câmpia ºi au adus un transport de lemne (sãlcii). Acum s-a încãlzitbine. Sperãm cã vom putea începe cu munca câmpului. Acum avem din nou ospãlãtoreasã. Ea spalã patru zile pentru noi la ruºi. Când se va termina asta?Pe zi plãtim 700 de lei.

Page 75: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 75pagina 75pagina 75pagina 75pagina 75

29 martie 194529 martie 194529 martie 194529 martie 194529 martie 1945

Astãzi a trebuit sã cedãm slãninã pentru ruºi. Vecinul nostru BergelAndreas a fost cel care a adunat la noi. A trebuit sã dau un kilogram. El spuneacã ar fi pentru drum.

30 martie 194530 martie 194530 martie 194530 martie 194530 martie 1945

Nu s-a adunat destul, adicã aceºti câini nu sunt mulþumiþi. A venit iarBergel Andreas cu doi dintre cei mai rãi comuniºti. A trebuit sã le mai dau încãun kilogram ºi jumãtate de slãninã. Cedatul este acum pe ordinea de zi. Oarecum se va termina asta?

Acum au luat în Braºov foarte mulþi bãrbaþi români.

31 martie 194531 martie 194531 martie 194531 martie 194531 martie 1945

Astãzi am dat iar fân, paie ºi ouã pentru ruºi. Oare a câta oarã? Estesâmbãta Paºtelui. Am fãcut pregãtirile dupã vechiul obicei.

1 aprilie 19451 aprilie 19451 aprilie 19451 aprilie 19451 aprilie 1945

Da, copiii au sãrbãtorit Paºtele. Ei mai au încã bucuriile lor. Le lãsãmlor acestea. Amãrãciunea ºi dezamãgirile nu îi cruþã. De dragul lor a trebuit sãpregãtesc câte ceva. Mie chiar nu îmi ardea de sãrbãtoare. O atmosferã dePaºti atât de tristã ºi pustie ca acum nu am resimþit niciodatã. Unde or fi ceidragi ai noºtri? Cum le-o merge lor? Noi nu ºtim nimic. Simþim ºi trãim înfiecare zi doar o singurã realitate: nu-i mai avem în jurul nostru pe cei draginouã ºi este groaznic de trist. Cu drag le-am fi dat câte ceva din ce avem. Noiîncã avem aici de toate, ei duc lipsã de multe. (…)

3 aprilie 19453 aprilie 19453 aprilie 19453 aprilie 19453 aprilie 1945

Cu piciorul meu o duc acum destul de bine. Ar fi ºi timpul: de laCrãciun.

Acum nu mai este nici timp pentru bolit. Au nevoie de mine aproapepeste tot. De un bãrbat am fi avut neapãrat nevoie în casã! Pentru tata este aºade greu. El merge cu Walter la câmp, pentru ca acesta sã nu fie singur. Searase plânge din nou de bietele lui picioare bolnave. Ei carã gunoi, grapã ºicurãþã câmpiile. Odatã a fost ºi Erna cu ei, deºi ea mai merge ºi la ºcoalã. (…)

Page 76: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 76pagina 76pagina 76pagina 76pagina 76

7 aprilie 19457 aprilie 19457 aprilie 19457 aprilie 19457 aprilie 1945

Acum avem din nou spãlãtoreasa pentru ruºi. Se spune cã va fi„pentru ultima oarã”. Ei ar trebui sã plece. Oare o fi (asta) adevãrat? Se spunecã lazaretele nu ar avea voie sã fie la o distanþã mai mare de 50 km depãrtarede front. ªi unde este frontul acum? Este strigãtor la cer dacã chibzuieºti latoate. Dumnezeule, cum sã se termine asta vreodatã? Cum se va termina? Înfiecare zi ne rugãm, sã fim eliberaþi de aceastã nesiguranþã. (...)

De la cei dragi ai noºtri nu primim nici o veste. (…) Este groaznic detrist ºi ne apasã cu greutate. Uneori aº putea deznãdãjdui de tot, dar trebuiesã-mi adun puterile ºi sã fiu puternicã. Am copiii ºi de dragul lor trebuie sã-miîndeplinesc îndatoririle. (…)

8 aprilie 19458 aprilie 19458 aprilie 19458 aprilie 19458 aprilie 1945

(…) Dupã masã a fost Walter cu carul cu boi la garã, sã-i ajute pe ruºisã-ºi transporte lucrurile. În noaptea de duminicã spre luni a trebuit sã dãmiarãºi douã cãruþe cu cartofi pentru ruºi. N.N. ne-a ajutat la încãrcat. Noaptease pot îndeplini unele dintre lucrãrile ce nu sunt posibile ziua. (…)

9 aprilie 19459 aprilie 19459 aprilie 19459 aprilie 19459 aprilie 1945

Astãzi a trebuit sã dãm din nou fân, paie, cartofi ºi ouã pentru ruºi.Acum se adunã ºi se transportã într-una. Trebuie sã ajutãm mult cu boii ºi cucãruþa. Poate cã acum totuºi vor pleca toþi de aici. (…)

10 aprilie 194510 aprilie 194510 aprilie 194510 aprilie 194510 aprilie 1945

Astãzi am avut-o pentru ultima datã pe spãlãtoreasã pentru ruºi. Maisunt încã câþiva aici. Ei pot sã de despartã cu greu de acest cuib bun ºi gras.

111111 aprilie 19451 aprilie 19451 aprilie 19451 aprilie 19451 aprilie 1945

Acum au plecat toþi ruºii. Strãzile sunt toate goale, nici mãcar nu maisuntem obiºnuiþi cu aceasta.

21 aprilie 194521 aprilie 194521 aprilie 194521 aprilie 194521 aprilie 1945

(…) Walter carã acum mizeria ºi toate cele de la ruºi, din ºcoalã ºi din

Page 77: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 77pagina 77pagina 77pagina 77pagina 77

sala de sport. Totul va trebui acum curãþat. Este o muncã neplãcutã, totuºitrebuie fãcutã. (…)

24 aprilie 194524 aprilie 194524 aprilie 194524 aprilie 194524 aprilie 1945

(…) Iarãºi au fost percheziþii în case. Erna a aflat asta la ºcoalã. Prin eaavem mereu un bun observator. Erna este un copil cu ochii deschiºi. Acestaeste norocul nostru. Totuºi stãm mereu cu frica în sân. La ultima percheziþie acasei ne-am speriat foarte mult. Nu m-am comportat foarte bine ºi existau cevasuspiciuni. A trecut totuºi totul fãrã pericol. Mulþumim lui Dumnezeu cã nu augãsit nimic. N.N. ne-a ajutat mult. La cartofi, la aranjarea sacilor, la curãþireagrajdului, vitele de aici au fost frumos þesãlate, iar pãnuºii de porumb au fosttocaþi mãrunt. ªi când urcãm fânul ºi paiele în fâneaþã, de cele mai multe oriN.N. este prezent. Deci chiar fãrã ajutor nu suntem, dar aceasta este grijanoastrã cea mai mare. Noi rezistãm, aºa cum mi-a spus ºi Michael. Cum se vatermina oare asta? Odatã trebuie sã vinã ºi un sfârºit.

25 aprilie 194525 aprilie 194525 aprilie 194525 aprilie 194525 aprilie 1945

Astãzi am dus din nou lapte pentru copiii sãraci de la doamna doctorWaber. ªi ouã, legume ºi altele. Cât va mai dura ºi asta? Apoi am avut iar omare supãrare: Lori a noastrã, vaca cea bunã, care ne dã atât de mult lapte, afost cântãritã, va fi dusã în Rusia ca animal de reproducþie. Acum mai avemdoar douã vaci. (…)

28 aprilie 194528 aprilie 194528 aprilie 194528 aprilie 194528 aprilie 1945

(…) Trebuie sã scriu din nou despre un eveniment trist: la ultimapercheziþie în case, în 24 aprilie, au gãsit în câteva case soldaþi germani.Aceasta este acum o loviturã durã pentru toþi cei din sat, dar în special ºipentru noi. Aceastã patrulã (doi ofiþeri ºi opt bãrbaþi) au fost ºi la noi, dar noiaflasem deja de asta din timp. Ca pisicile au venit alergând înãuntru, cu puºtilepregãtite de tras ºi au dat buzna în hambar. ªi acum ni se mai aflã teama întoate mãdularele. Noi i-am lãsat în pace ºi nici nu ne-am dus înapoi. Toþi amcerut în tãcere ajutorul lui Dumnezeu. Multe mulþumiri þie, dragã Misch, pentruplanul tãu cel bun referitor la ascunzãtoare. A fost totul în perfectã ordine. Dinpãcate alþii au fost prinºi la rudele noastre. ªi la Rosi Bosch au fost gãsiþi doi.Acum i-au dus ºi pe aceºtia. (…) Of, sãraca Rosa. ªi noi suntem tot timpul cufrica în sân ºi cu griji mari.

Page 78: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 78pagina 78pagina 78pagina 78pagina 78

30 aprilie 194530 aprilie 194530 aprilie 194530 aprilie 194530 aprilie 1945

(…) Astãzi de dimineaþã a venit la noi servitorul netrebnic, împreunã cufratele sãu ºi a spus cã noi am ascunde un german. Eu m-am arãtat tare miratãºi le-am spus cã noi nu avem pe nimeni, iar ei sã caute, dacã nu au încredere.Acest puturos a fost la ananghie ºi a crezut cã va „prinde” ceva bani, dar nu i-a reuºit. Nouã însã ne-a intrat frica în toate mãdularele. Acum am acþionatfoarte rapid, l-am pus pe N.N. în cãruþã sub fân ºi l-am dus pe câmp în hambar.A fost cam complicat, dar acum el este acolo. Aºteptãm sã vedem ce va veni. (…)

1 mai 19451 mai 19451 mai 19451 mai 19451 mai 1945

Din pãcate am reuºit sã-l ducem pe N.N. din lac în puþ. Pe câmp esteacum multã vânzolealã, sunt tractoare care arã aici, se înnopteazã în hambarsau lângã. N.N. nu are voie sã se miºte deloc, trebuie sã stea întins, ca unlemn, deoarece tractoriºtii au destul de des treabã la hambar. (...)

2 mai 19452 mai 19452 mai 19452 mai 19452 mai 1945

Astãzi am aºteptat cu animalele toatã ziua câþiva oameni din Râºnov,chiar ºi pe cumnata Rosa. A fost aici înalta comisie, a controlat animalele, le-a cântãrit, le-a însemnat, iar la urmãtoarea poruncã va trebui sã ducem vitele(pe Lori) la Braºov. Of, acest lucru este groaznic, vom pierde ºi laptele.

Vecinul Zeidner a fãcut o propunere: deoarece ai voie sã ai doar ovacã în grajd, sã o ducem pe Berta la el. Acum o mai avem pe Leni. Noi îiducem ºi lui fân ºi paie. (...)

15 mai 194515 mai 194515 mai 194515 mai 194515 mai 1945

Astãzi am fost pentru a cincea oarã cu Lori a noastrã la control. Apoiam dus-o la Braºov ºi am încãrcat-o în vagon. Acum va pleca spre Rusia. Omai avem pe Leni în grajd ºi cei doi viþei. (…) Avem foarte puþin lapte, chiar ºidomnului Savu, locatarului nostru, nu-i mai putem da. Am rãmas din nou fãrãcele mai frumoase vite. Lori a fost clasificatã la calitatea întâi. (…)

22 mai 194522 mai 194522 mai 194522 mai 194522 mai 1945

(…) Pe N.N. l-am adus din nou acasã, pe câmp nu mai era bine. I-amdat altã încãlþãminte, alþi pantaloni, ºapcã, i-am împachetat diferite alimente

Page 79: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 79pagina 79pagina 79pagina 79pagina 79

pentru o perioadã de timp. Apoi am reuºit sã-l ducem înapoi la hambar, pecâmp. Nici la noi acasã nu mai era sigur.

A trebuit sã le dau locatarilor noºtri straturi pentru legume în grãdinã.Acum au tot timpul ceva de fãcut acolo ºi asta este rãu. N.N. trebuie sã stea tottimpul în paie în ascunzãtoare, dar pe aºa o vreme caldã nu prea mai merge.De câteva ori, când nu era nici un pericol, N.N. a reuºit sã facã anumite munci.Asta a fost atunci o plãcere. Totuºi abia dacã a durat o sãptãmânã. Cu toateprecauþiile nu mai mergea nici aici. Noi i-am urat toate cele bune ºi noroc. I-amarãtat un loc în hambar, de unde ar putea sã-ºi ia ºi pe viitor mâncare. Acumsunt foarte severi cu cei unde se gãsesc soldaþi germani, „cade” toatã familia.Sunt percheziþii într-una. Bosch Rosi este de trei sãptãmâni în închisoare laBraºov, cu mulþi alþii ºi trebuie sã execute munci silnice. Noi am vrea sã fimferiþi de asta, avem destule alte griji. (…)

1 iunie 19451 iunie 19451 iunie 19451 iunie 19451 iunie 1945

Astãzi am primit banii pentru Lori: 215.000 lei. Suma corectã ar fi fost:237.000 lei. Diferenþa a fost reþinutã pentru acte ºi pentru altele. Acum suntemnulitãþi, fac cu noi ce vor. În curând, toate vitele ne vor fi luate. Ce va veni dupãasta, nimeni nu ºtie. Cu toate acestea, la speranþa pentru un viitor mai bun nurenunþãm. Oare când va fi aceasta?...

Din nou sunt acum foarte mulþi ruºi în Braºov. Am fost acolo la soramea, care este foarte bolnavã în sanatoriul dr. Depner. Sãraca de ea! Aredureri groaznice la picior.

Astãzi a trebuit sã rãmânem acasã cu vitele. O comisie (judecãtorulStefes Hans, doi ofiþeri români) au controlat vitele, porcii, tot ce mai avem ºiºi-au notat totul foarte exact. Ni se va lua totul, nu vom mai rãmâne cu nimic.De unde sã mai luãm bani? Jumãtate din impozit l-am plãtit. Noi plãtim 35.000lei, Terni 35.000 lei, împreunã 70.000 lei. Avem într-una nevoie de bani pentrumuncitoare (pe zi 1.000 de lei. Acum creºte preþul mereu). (...)

1 iulie 19451 iulie 19451 iulie 19451 iulie 19451 iulie 1945

(…) Ieri am fost cu Erna în vizitã la sora mea în Hãlchiu. Sãracei îimerge tare rãu, trebuie sã stea la pat, în jurul ei are doar strãini, care fac toatãtreaba.

Dragã Misch, în gândurile mele sunt mereu cu tine. Cu siguranþã ºitu! Singura mea dorinþã fierbinte ar fi, dragã Misch, ca scurta mea rugãciunezilnicã de searã pentru tine, înainte ca ochii mei obosiþi sã se închidã, sã teajute într-o oarecare mãsurã, sã amelioreze situaþia ta dificilã din prezent.

Page 80: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 80pagina 80pagina 80pagina 80pagina 80

18 iulie 194518 iulie 194518 iulie 194518 iulie 194518 iulie 1945

(…) Acum trebuie sã mai relatez ceva, ce este foarte important pentrunoi.

N.N., împreunã cu încã un camarad, ne-a pãrãsit pentru totdeauna.Era ºi timpul! Noi credeam deja cã nu vom mai scãpa de el. Este foarte periculos!Acolo unde mai gãsesc pe careva, toatã familia cade. Acum ajung mulþi, mulþioameni tineri în închisoare ºi trebuie sã execute muncã silnicã. Mulþumim luiDumnezeu cã am fost cruþaþi pânã acum, dar am avut mereu un sentimentneplãcut de teamã. Adesea îmi era teamã pentru tata. (…) Cum ar fi supravieþuitel dacã eu ºi Walter am fi ajuns în închisoare? (…)

Pe N.N. împreunã cu camaradul lui Hans l-am aprovizionat cumâncare pentru o sãptãmânã. (…) A mai primit încã câteva lucruri de la noi: dela Walter o pereche de bocanci buni, o pereche de pantaloni, batiste, haine, oºapcã aproape nouã, lânã pentru reparat, aþã de cusut, caiet de scris, hârtiepentru scrisori ºi încã multe altele. I-am mai urat încã o datã mult noroc ºi toatecele bune pe drum. Acum sunt plecaþi cu adevãrat. (…) El a trãit la noi o perioadãfrumoasã, mai mult de o jumãtate de an. (…)

Acum au gãsit la Martin Bergel, în partea de sus a Strãzii Lungi, doisoldaþi germani ascunºi. ªi pe aceastã familie, din pãcate, o aºteaptã aceeaºisoartã ca pe Rosi Bosch, pe doamna Schmidt (bucãtãreasa) ºi pe mulþi alþii.Judecata este durã: trei ani de puºcãrie.

22 iulie 194522 iulie 194522 iulie 194522 iulie 194522 iulie 1945

Astãzi este duminicã, o zi frumoasã ºi fierbinte. Comuniºtii au notatdin nou tot ce avem în casã: mobilã, haine, veselã, tacâmuri. Ce importanþãmai are ºi asta acum? E multã vorbãrie în sat, ca de atâtea ori. (…)

30 iulie 194530 iulie 194530 iulie 194530 iulie 194530 iulie 1945

Suntem obiºnuiþi sã muncim mereu enorm, dar acum ne lipseºte, maimult ca oricând, puterea noastrã cea mai bunã. Trebuie sã plâng mereu, darnici asta nu mã ajutã mult. Treburile multe mã distrag de la gândurile nebuneºti.Acum totul depinde de mine. Sãracul tata aproape cã nu mai poate face nimic,se pare cã îi merge tot mai rãu cu picioarele. (…)

Page 81: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 81pagina 81pagina 81pagina 81pagina 81

12 august 194512 august 194512 august 194512 august 194512 august 1945

Astãzi am adus o încãrcãturã bunã de otavã verde din grãdinã.Niciodatã nu am fãcut otava din grãdinã în douã zile. Azi am scos cu plugul ºicinci saci cu cartofi. De fapt trebuie sã-i dãm celor de la Malaxa (muncitorilorde la fabrica de muniþie). Luni va pleca din nou un transport mare cu cei de laMalaxa la Bucureºti. Ai noºtri mai rãmân puþin aici. De fapt domnul Savu estebolnav la spital în Braºov, el aratã foarte rãu.

13 august 194513 august 194513 august 194513 august 194513 august 1945

(…) Pentru a cincea oarã am dus cu boii la garã lucruri ºi mobilã pentrucei de la Malaxa. Asta înseamnã tot timpul trezirea la ora 3 dimineaþa. Pentruo turã pânã la garã primim 2.000 - 3.000 lei. (…) ªi pâine pentru drum le-amvândut celor de la Malaxa. Ei au bani din abundenþã. Unii dintre ei au fostoameni foarte drãguþi ºi de treabã. Acum sunt 420 de persoane de la Malaxaplecate din Râºnov. Unii mai sunt aici, chiar ºi locatarii noºtri, domnul Savu,vor pleca cu ultimul transport.

15 august 194515 august 194515 august 194515 august 194515 august 1945

Cel mai mult le-ar place celor de la Malaxa sã rãmânã aici, dar ordinuleste cã ei trebuie sã se întoarcã toþi în capitalã. (…) Ei doresc acum sã ia cu forþacâte ceva de la noi. Ei susþin cã vom fi expropriaþi. Totuºi mai avem speranþa cãne vom pãstra averea. (…)

Din pãcate, s-a întâmplat din nou ceva foarte trist. În urmã cu osãptãmânã au fost împreunã la Braºov, la o discuþie puþinii reprezentanþi pecare îi mai avem. Prin trãdare, toþi au fost arestaþi. Noi saºii nu mai avem voieacum sã þinem nici o întrunire. Au fost 35 de domni la aceastã ºedinþã. Printreei erau doi din Râºnov: domnul judecãtor adjunct Kraft din Strada Podului ºiEiwen Hans din piaþã, dar ºi domnul judecãtor Nikolaus din Hãlchiu ºi doctorulWilhelm Depner din Braºov. Doctorul Depner a fost eliberat deoarece estemedic. Ceilalþi au fost toþi duºi în lagãr. De aceea, tot mai mult curaj la fraþiinoºtri!

Întreg pãmântul nostru a fost deja mãsurat în primãvarã, delimitat cupari ºi împãrþit românilor (luptãtori în rãzboi). Nouã nu ne-au lãsat nici mãcarun sfert. Se spune mereu cã nu mai avem voie sã adunãm nimic din recoltã.Doar asta ni se mai lasã. Cum va mai continua, asta nu ºtie nimeni. Noi, saºii,trebuie sã ne aºteptãm de acum doar la ce e mai rãu. (…) Suntem jumuliþi,oriunde se poate. (…)

Page 82: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 82pagina 82pagina 82pagina 82pagina 82

19 august 194519 august 194519 august 194519 august 194519 august 1945

Ziua de azi ne-a lovit din nou greu. (…) În primele ore ale dimineþii aufost iar ridicaþi bãrbaþi, cei între 45 - 55 de ani. Sunt mulþi plecaþi în necunoscut.Chiar ºi domnul pãrinte ºi domnul învãþãtor Elsen. Nimeni nu ºtie încotro. (…)La toate acestea a mai trebuit sã cedãm alimente, pâine ºi slãninã, pentruaceste comisii. Oare nu ar fi mai bine, dacã am fi morþi? Atunci nu am mai simþinimic.

ªi bãieþi au fost adunaþi. Noi am fost disperaþi ºi deprimaþi, crezând cãacum s-a terminat ºi cu Walter. ªi câþiva prieteni de-ai lui Walter au fost luaþi.De fapt, el a fost ascuns. Nimeni nu a ºtiut cum se va termina asta. În final,bãieþii au fost trimiºi acasã, ei fiind încã prea tineri. Bãrbaþii au fost însã duºi.

Acum se spune iar cã cei dragi ai noºtri vor reveni din Rusia acasã. Eisunt la graniþã. Noi însã nu mai credem nimic pânã nu îi vedem. (…)

20 august 194520 august 194520 august 194520 august 194520 august 1945

Ziua de astãzi a fost o zi de glorie. Armata noastrã (românii) s-a întorsacasã încoronatã cu ramuri de brad ºi flori (luptãtorii de pe front). Ei au fostîntâmpinaþi cu mare entuziasm ca învingãtori. Au fost ridicate în locuri diferitearcuri de triumf împodobite cu ghirlande ºi flori. Clopotele au rãsunat, steagurileau fost arborate. Tot oraºul a fost ca o mare de steaguri. În aceste zile noi amfost la Braºov cu tata la doamna Tittes, pentru piciorul meu. Aºa am pututvedea ºi noi câte ceva. În piaþã s-au fãcut pregãtiri mari. Tribune pentru diferiþivorbitori. Peste tot se vedea pe lângã steagul nostru naþional ºi drapelul aliaþilornoºtri care erau tot mai puternici. Deodatã a apãrut mãrºãluind un cortegiutriumfal, în fruntea cãruia se afla o fanfarã militarã îmbrãcatã în uniformã albã.Apoi au urmat fete românce în port naþional cu coroane ºi poze ale regeluiMihai ºi ale conducãtorilor statelor aliate. Peste tot a fost bucurie mare. Of,aceastã ocarã ºi ruºine pentru noi, germanii ºi în special pentru noi, saºii.

1 septembrie 19451 septembrie 19451 septembrie 19451 septembrie 19451 septembrie 1945

Astãzi am terminat ºi cu servitorul. I-am plãtit totul. Mulþumim luiDumnezeu cã am scãpat de acest puturos obraznic. (…)

Normal cã acum trebuie sã pun accent mai mult pe hrana bunã ºidiversificatã. Mai ales cã mai avem încã de toate, în special acum vara. Cât ne-amdori sã le parvinã celor dragi nouã din depãrtare mãcar o parte din ceea ceavem. Acum aproape zilnic predãm câte ceva. Ne mirãm cã mai putem da.

Page 83: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 83pagina 83pagina 83pagina 83pagina 83

O datã pentru copiii sãraci din Strada Podului, apoi pentru ruºii care sunt întranzit. De douã sãptãmâni avem un lagãr aici în localitate, unde trebuie sãdãm alimente. Sunt saºii care au fost ultimii ridicaþi, bãrbaþi între 45 - 55 de ani.Avem aici bãrbaþi de la Bod, Sânpetru ºi Hãrman, ai noºtri sunt în lagãr la Bod.Cei din Hãlchiu au fost duºi la Avrig. Este acum o întreagã harababurã la noisaºii. Ei sunt þinuþi acolo fãrã muncã, pãziþi cu puºca. Santinelele sunt þigani încivil. Of, când va fi aceasta altfel?

Aici, comuniºtii s-au pus pe treabã. Ei vor sã-i trimitã la muncã. Totuºiaºteptãm pânã când lucrurile se clarificã. (…)

Femeile din Râºnov merg cu alimentele la Bod, iar cele din Bod vinaici. Acum se zvoneºte cã va veni alt guvern, cel prezent va cãdea. Vom trãi ºivom vedea. Dacã situaþia actualã rãmâne aºa, noi saºii suntem pierduþi. Estepãcat de cultura bunã din fiecare regiune. Pe cei dragi nouã nu îi vom maivedea. ªi munca pe care am depus-o pânã acum, a fost în zadar.

2 septembrie 19452 septembrie 19452 septembrie 19452 septembrie 19452 septembrie 1945

Duminicã au plecat locatarii noºtri de la Malaxa înapoi la Bucureºti,în locul lor natal. Astfel a fost ordinul, toþi trebuiau sã plece. (…) Dar iar vin cei dela primãrie ºi vor sã aibã aceste camere. Dar domnul Savu ne-a lãsat un biletcu adresa sa din Braºov de la sanatoriu, unde încã mai este el acum. El vreasã mai aibã aceste camere neapãrat. Astfel poate nu vom primi imediat alþilocatari.

3 septembrie 19453 septembrie 19453 septembrie 19453 septembrie 19453 septembrie 1945

(…) Acum se furã mult. Ceapa de pe câmp, cu toate cã a fost ascunsã,mi-au furat-o ºi mie. Nu mai suntem siguri de nimic. Spre exemplu, acum, lanoi vine des un român. La mãsurarea terenului a primit din câmpul nostru oparte ºi acum tot timpul vrea ba una, ba alta, ne necãjeºte într-una. El susþinecã noi trebuie sã-i dãm ºi boii pentru a putea ara. (…) Noi am vorbit dur cu el casã ne lase în pace. Pentru anul acesta am plãtit impozitul. Astfel avem dreptulasupra averii noastre. Acesta este un comunist adevãrat. Totuºi a trebuit sã-ºiia tãlpãºiþa.

12 septembrie 194512 septembrie 194512 septembrie 194512 septembrie 194512 septembrie 1945

Astãzi am tãiat cu Bart Martin 3 1/2 stânjeni de lemne. Pentru un stânjenam plãtit 2.000 de lei. În ajutor l-am avut ºi pe Höltsch Franz. El a primit 800 delei. De data aceasta avem foarte multe prune. Am dori cu plãcere sã-i dãm o

Page 84: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 84pagina 84pagina 84pagina 84pagina 84

parte lui Michael. Tata spune tot timpul cã aºa multe prune ca acum, nu a vãzutniciodatã. Sunt atât de bune! ªi noi mâncãm atât de multe, uscãm ºi în cuptor.Facem ºi marmeladã, normal fãrã zahãr. Noi sperãm cã poate vom primi maitârziu pentru sfecla de zahãr.

Apoi am împãrþit multe prune în mod diferit. De exemplu în vecini, larude ºi altora. Este într-adevãr o splendoare sã te uiþi la coºurile încãrcate cufructe frumoase, mari ºi albastre. (…)

Acum se zvoneºte din ce în ce mai mult cã vor veni acasã cei dinRusia. (…) O, cum aºteptãm zilnic, din clipã în clipã. (…) Le vom trãi pe acestea?Circulã atâtea zvonuri.

Sãracii saºi, cei care sunt aici în lagãrul din ºcoala de sport, trebuiesã rãmânã aici. Noi le-am dat saltele cu paie ºi perne. Acum mi-a cerut unul ºio pãturã. I-am dat una.

Lagãrul a fost în ºcoalã. Acum i-au cazat în ºcoala de sport. Dacãluãm unul la muncã, trebuie sã plãtim 2.500 de lei pe zi. Mai bine îi lãsãmacolo. Unchiul nostru Albert Petri din Hãlchiu este ºi el plecat. Apoi, de aici,vecinii toþi ºi rudele. De exemplu, Andreas Bergle e ºi el plecat.

Este oare posibil ca cei dragi nouã din depãrtare sã vinã iar acasã?ªi în aceste situaþii când tot mai sunt ridicaþi oameni? ªi Hans Tois a fostridicat, acesta este împreunã cu alþi camarazi într-un lagãr. Acum aproape înfiecare localitate este un lagãr unde saºii noºtri sunt torturaþi. Când va încetaaceasta?

15 septembrie 194515 septembrie 194515 septembrie 194515 septembrie 194515 septembrie 1945

Astãzi am treierat, cu Zintz de pe strada noastrã. De aceastã zi mi-afost puþin teamã. Totuºi a fost totul destul de bine. O parte dintre muncitori aufost soldaþi, 15 muncitori, cei doi cãrãtori de saci au fost bãrbaþi din lagãrul dela ºcoala de sport. Au fost saºi cumsecade ºi harnici din Sânpetru, se numescZerbes ºi Paalen. Am fost foarte mulþumiþi cu ei. Ei nu primesc nici un ban.Banii pe care noi îi plãtim pentru ei, îi iau comuniºtii. Totuºi le-am dat fiecãruia1.000 de lei. ªi am mai împãrþit un pachet întreg cu þigãri (100 de bucãþi) lamaºinã. Celor doi hamali, pentru aceastã zi, le-am dat douã cãmãºi de laMichael. La diferitele maºini sunt români angajaþi, care noteazã toatã cantitateade cereale ce se treierã. La noi a fost unul de treabã. (…)

26 septembrie 194526 septembrie 194526 septembrie 194526 septembrie 194526 septembrie 1945

Sora Rosa ne-a ajutat o zi întreagã cu vite, car ºi trei persoane.(…)Mãcar o datã am discutat ca lumea, cã de obicei nu prea reuºim sã o facem.

Page 85: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 85pagina 85pagina 85pagina 85pagina 85

Sunt multe noutãþi, în special din politicã. Se spune cã vor mai fi ridicaþi oameni.Vom fi expropriaþi, iar pãmântul ne va fi luat. Doar recolta ne mai aparþine încã.(…) De fapt a trebuit sã scriu totul punct cu punct, deoarece þin jurnalul, totuºinu-mi este uºor, deoarece sunt foarte solicitatã de programul zilnic, la care semai adaugã gândurile absurde ºi numeroasele zvonuri ce circulã mereu prinsat. (…) Nu se mai duc lupte nicãieri. Peste tot este armistiþiu. (…)

29 septembrie 194529 septembrie 194529 septembrie 194529 septembrie 194529 septembrie 1945

Astãzi, de ziua sfântului Mihai, nu pot omite sã scriu câteva rânduri.Ziua de astãzi o sãrbãtoream în fiecare an. De aceastã datã a trecut

foarte liniºtitã. L-am felicitat pe tata, apoi a trebuit sã plâng, cum fac de altfelfoarte des.

Ah Misch, sunt mereu cu tine în gând. Oare ne vom mai putea vedeavreodatã? (…) Bergel Oinz [Andreas] a venit acasã pentru douã zile din lagãr (afugit de acolo). Aceasta a fost o adevãratã revedere. Ei s-au sãrutat de bucurie.Oinz venise la câmp, lângã noi. Când ne va fi dãruitã aceastã zi?

Acum nu mai ºtii la ce sã te gândeºti. Eiwen Hans ºi domnul profesorFallschessel au venit acasã din lagãr, ei sunt definitiv liberi.

Se spune în general cã lagãrele vor fi desfiinþate. Poate cã va fieliberatã ºi Rosi Bosch de la Braºov. Duminica trecutã i-am împrumutat Ideicalul nostru ºi cãruþa. Ea a fost din nou la Rosi cu mâncare ºi de toate.

7 octombrie 19457 octombrie 19457 octombrie 19457 octombrie 19457 octombrie 1945

(…) Tot pãmântul nostru de pe malul celãlalt al Dipºei a fost împãrþit, ºianume românilor (cei care au luptat pe front). Nouã nu ne-au mai lãsat nimic.Nu ºtiu ce vom face. (…) De fapt se spune în general, cã ni se va lua totul, vomfi expropriaþi, dar exact nu ºtie nimeni. Aproape în fiecare zi se adunã alimentede toate felurile, când pentru una, când pentru alta. Numai pentru acestelagãre câte am dat deja! Sunt numai saºi acolo, aºa cã trebuie s-o facem.Fiecare dintre vecini are zile anumite în care trebuie sã gãteascã pentru bãrbaþiidin lagãr. Þi se rupe inima. Când mergem la câmp, stau bãrbaþii în curtea ºcoliiºi a sãlii de sport la gratii. Fiecare aºteaptã plin de dor libertatea. (…)

17 octombrie 194517 octombrie 194517 octombrie 194517 octombrie 194517 octombrie 1945

Acum trebuie sã scriu din nou ceva foarte trist. Astãzi a trebuit sãpredãm din puþina recoltã treieratã, din cele 11 chintale, 7. Fãrã vreo mârâialã

Page 86: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 86pagina 86pagina 86pagina 86pagina 86

sau ezitare, altfel vom ajunge în lagãr, aºa a fost ordinul. În general, chiar ºi dincel mai mic motiv vom fi aruncaþi în lagãr. Acum se spune cã nici nu vom fiplãtiþi pentru grâu! Astfel întreaga trudã ºi ostenealã din timpul verii a fost înzadar. Apoi mai trebuie sã predãm ºi 28 de chintale de orz. Vom fi jecmãniþiatât timp cât mai avem ceva. Cartofi a trebuit sã predãm o cãruþã ºi sã-i încãrcãmîn vagoane, tot fãrã bani, doar pe baza unui bilet. Cu pãmântul încã nu ºtimnimic mai concret. Totuºi se spune în general cã tot pãmântul ne va fi luat. Totula fost împãrþit românilor noºtri. Ei mãsoarã ºi acum într-una terenul. Ce vomface apoi, nu ºtie nimeni. (…)

23 octombrie 194523 octombrie 194523 octombrie 194523 octombrie 194523 octombrie 1945

Se pare cã s-a terminat cu terenul nostru. Pãcat, nespus de pãcat.Astãzi mi-a spus singurul reprezentant al saºilor pe care îl mai avem, AndreasSadlers, sã nu mai ducem gunoi de grajd pe câmp. Este totul în zadar. Totpãmântul ne va fi luat. Nu mai ºtim care ne este situaþia. Sfatul bun este într-adevãr scump. Ce sã facem? Noi ducem totul acasã, ce mai este rãmas pecâmp.

24 octombrie 194524 octombrie 194524 octombrie 194524 octombrie 194524 octombrie 1945

Din nou a trebuit sã mai predãm o cãruþã de cartofi. Duminica trecutãa trebuit sã încãrcãm orz în saci. A fost un ordin. La ora 2 trebuiau sã vinã ºisã-i ia, totuºi nu a venit nimeni.

25 octombrie 194525 octombrie 194525 octombrie 194525 octombrie 194525 octombrie 1945

(…) Iar se zvoneºte cã cei dragi ai noºtri din Rusia vor veni acum într-adevãr acasã. Totuºi eu nu mai cred nimic pânã când nu voi trãi aceasta. (…)Truetsch Seppi de pe Strada Lungã a venit într-adevãr acasã din Rusia. Elspune cã vor veni toþi, normal cei care mai sunt în viaþã. Din pãcate au muritcâþiva dintre ei. (…)

Lagãrele de aici au fost desfiinþate, toþi s-au putut întoarce acasã. Noicredeam cã acum va fi ceva mai bine, se spune cã ºi guvernul va cãdea. Darnici o urmã din toate astea. Situaþiile triste ºi zguduitoare sunt neschimbate.Boii trebuie sã-i dãm românilor, ca sã poatã ara ºi semãna, iar toate astea pecâmpurile noastre sãseºti. Noi nu avem voie sã facem nimic, trebuie sã aºteptãmrãbdãtori, pânã când, se spune, ni se va repartiza undeva o bucãþicã depãmânt. Atât de departe s-a ajuns cu noi saºii. (…) Cât de des trebuie sã auzim

Page 87: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 87pagina 87pagina 87pagina 87pagina 87

acum cã ar trebui sã-l chemãm pe Hitler în ajutor, ca el sã ne ajute în toatãnevoia ºi chinul nostru. Cât de des auzim aceastã batjocurã ºi trebuie sãtãcem! Astãzi suntem în afara legii, nu ne mai ajutã nimeni.

Aproape toþi cartofii trebuie sã-i predãm. Nouã ne rãmân foarte puþiniºi nu vom primi nici un bãnuþ pentru ei ca ºi pentru grâu.

Ieri seara a venit judecãtorul adjunct, acel comunist, cu doi ruºi (aufost înarmaþi), au bãtut în poartã, de am crezut cã aceasta se rupe în bucãþi. Eiau controlat cartofii în pivniþã, a trebuit sã le dãm ºi lor o cãruþã. Dar ce agitaþieam avut! Aceºti ruºi au fost neruºinaþi. Nici nu ne-au ascultat, cã nu mai putemda nimic. Ultima cantitate ce trebuie sã o mai dãm, este pentru armatã. Aceastamai plãteºte totuºi într-o oarecare mãsurã, ca sã primim ºi noi ceva bani.

1 noiembrie 19451 noiembrie 19451 noiembrie 19451 noiembrie 19451 noiembrie 1945

Astãzi am avut o zi plinã de evenimente. De dimineaþã am avut derezolvat lucruri diferite în sat. Am fost la primãrie, sã tocmesc spãlãtorese, lapotcovar ºi multe altele. Walter a fost cu Rudi, sãracul bou, la potcovarul Imrela pansat. Asta costã de fiecare datã bani. (…) Aproape în fiecare zi e nevoie debani. Dacã vindem ceva, primim mulþi bani, apoi se duc toþi grãmadã. Astãziam dat o cãruþã de cartofi pentru armatã. (…) Acum aproape cã am golit pivniþele.Poate cã este bine aºa. Ne este permis sã avem din toate câte puþin. Altfelavem tot timpul de lucru cu autoritãþile. (…)

Ocazional mai dãm ºi benevol, cum ne este firea. De exemplu pentruarmatã. Trei bãrbaþi ºi doi ofiþeri i-am avut la masã, când au venit sã cumperecartofii. Acum gãzduim doi ofiþeri. În camera lui Treni. ªi acestora le dãmhranã. Se spune cã nu vor rãmâne mult timp, o zi sau douã. Sunt sportivi carecutreierã munþii. În aceastã dimineaþã au mulþumit foarte politicoºi pentru tot,mi-au sãrutat mâna ºi au plecat. (…)

Cãluþul nostru drag a fãcut acum câteva drumuri. Noi am dus oamenidin lagãr la Bod acasã. De fapt Erna a mers cu calul. Apoi Walter a fost laCodlea cu el. A avut de rezolvat o sarcinã de la ºeful jandarmeriei locale. (…)

Acum avem din nou un necaz în plus. La ultimul transport de cartofipe care l-am dat militarilor am dat ºi sacii, pe care trebuiau sã ni-i aducã încâteva zile înapoi. Acum nu se mai prezintã nimeni cu sacii. Am pierdut 16saci. La fel au pãþit încã alþi trei râºnoveni. Nu este chiar o tragedie aºa demare. Dacã cei dragi nouã s-ar întoarce acasã, cu plãcere ne-am consola ºicu pierderea sacilor.

Page 88: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 88pagina 88pagina 88pagina 88pagina 88

3 noiembrie 19453 noiembrie 19453 noiembrie 19453 noiembrie 19453 noiembrie 1945

Astãzi a fost din nou o zi plinã. Mai întâi am copt pâine. Walter a fostcu boii la potcovit. Lui Rudi îi merge acum mai bine. Walter a plecat apoi încão datã cu zeamã de baligã pe ogoarele noastre. Acum ºi al doilea român aarat ºi a semãnat pe câmpul nostru de trifoi. Oh, aceastã ruºine pentru noisaºii! Acum putem ºi noi sã arãm ºi sã semãnãm, pe din douã cu un român. Ela fost la noi ºi ne-am înþeles. Atât de departe s-a ajuns cu noi. Am putea plângeîntr-una, dar asta nu ne ajutã la nimic. (…)

Totuºi cum se întâmplã de obicei, când avem multã treabã, mai primimºi vizite. ªi anume a venit Treni Kraft, soþia lui Kraft Pitter (de pe Strada Nouã)la noi. Am avut timp sã ne spunem multe. (…) Toatã lumea aºteptã acum pe ceidragi din Rusia. Aceasta a fost tema noastrã principalã de discuþie. Pânã deCrãciun, se spune în general, vor veni toþi. Cum þi-o fi hãrãzit þie, dragã Misch?(…) Au fost oare în zadar toate rugãciunile mele fierbinþi ºi din toatã inima dinfiecare searã? Astãzi, duminicã, am auzit veºti rele despre tine. Mãcar dacã arveni cineva cu adevãrat, ca sã pot afla mai multe amãnunte. Aceastãnesiguranþã este aºa de groaznicã! (…)

Rosi Bosch este încã în închisoare. Acest fapt este foarte rãu pentruRosa [cumnata]. În tãcere îi mulþumim tot timpul lui Dumnezeu ºi þie, dragãMisch, referitor la ascunzãtoarea bunã, datoritã cãruia am fost cruþaþi.

5 noiembrie 19455 noiembrie 19455 noiembrie 19455 noiembrie 19455 noiembrie 1945

Ne-am fãcut griji degeaba (…) referitor la sacii de cartofi. I-am primit petoþi 16 înapoi. Domnii ofiþeri au mai ºi glumit cu mine, spunând cã precis m-amgândit cã nu vor mai aduce sacii. Eu am confirmat aceasta. Ei mi-au spus cãnu sunt atât de rãi.

Într-adevãr, aceºtia au fost ofiþeri români de treabã ºi cumsecade.Trebuia sã arãm ºi sã semãnãm cu un român pe din douã, dar a venit

ºi ne-a spus cã renunþã. Asta nu se poate. Oficialitãþile au aflat ºi aceasta nueste posibil. Fiecare trebuie sã-ºi pãstreze ºi sã-ºi lucreze bucata lui de pãmânt.Acesta este deja al patrulea care arã ºi seamãnã grâu pe pãmântul nostru.Din ogoarele noastre frumoase nici mãcar jumãtate de iugãr de pãmânt nuavem voie sã pãstrãm. Acum vor sã ne distrugã în orice chip. (…)

8 noiembrie 19458 noiembrie 19458 noiembrie 19458 noiembrie 19458 noiembrie 1945

(…) Astãzi a fost din nou control în grajdul de vite ºi în cocina porcilor.Acum iar se vor lua multe vite ºi porci. Noi am avut puþin noroc. Porcul pe care

Page 89: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 89pagina 89pagina 89pagina 89pagina 89

am vrut sã-l tãiem, l-ar fi luat, dar i s-a pãrut veterinarului prea greu pentrucreºtere. Ei iau acum totul pentru creºtere: tineret bovin ºi purcei, nu le mailasã oamenilor nici mãcar pentru tãiat. (…)

Ieri searã a fost o festivitate mare în sala mare. Un ministru a fost aiciºi a þinut un discurs. Au fost invitaþi în scris ºi reprezentanþii noºtri pe care îi maiavem. Acest ministru escroc spunea printre altele, cã strãmoºii noºtri au venitaici cu bocceaua. Acum vom fi jumuliþi pânã ce vom avea numai atât. (…)

9 noiembrie 19459 noiembrie 19459 noiembrie 19459 noiembrie 19459 noiembrie 1945

Acum totuºi vor sã ne ia porcul cel tânãr, pentru a-l tãia. Dar am fost laprimãrie, am plâns acolo. (…) Este groaznic, ce trãim zilnic, cum suntem ºicanaþiîntr-una. Nu se mai terminã! (…)

111111 noiembrie 19451 noiembrie 19451 noiembrie 19451 noiembrie 19451 noiembrie 1945

Astãzi este duminica pentru Sãrbãtoarea Recoltei. Dupã tradiþie amfãcut gogoºi, de dragul copiilor. Din nou a trebuit sã plâng. Ce or mânca ceidragi nouã în Rusia? (…)

Herta Stefes s-a întors într-adevãr. Ea a evadat ºi a ajuns norocoasãîn patrie. Au mai venit douã din Bod. Acum am mai auzit câte ceva, cum mergepe acolo. Din pãcate mai mult rãu decât bine.

Of, Misch, acum nu mai am liniºte deloc.

12 noiembrie 194512 noiembrie 194512 noiembrie 194512 noiembrie 194512 noiembrie 1945

Astãzi vom avea vizitã la nivel înalt în localitatea noastrã ºi anumeFriedrich Müller, actualul episcop. La ora trei dupã masã a fost liturghia, undene-a vorbit ºi ne-a consolat. Ne-a prezentat clar situaþia anului trecut ºi ceaactualã. Poporul a devenit atât de ateu. Acum primim zilnic rãsplata pentruaceasta. El a vorbit ºi despre dragii noºtri din Rusia. Se vor întoarce cu siguranþã,dar va mai dura. Din pãcate acum vine anotimpul rece ºi asta este rãu. Of,mulþi nu vor mai veni acasã.

Sfinþia sa episcopul a mai avut o mare rugãminte. El a prezentatnecazul mare al tovarãºilor noºtri de credinþã din Þinutul Nãsãudului - Bistriþei,care au trebuit sã-ºi pãrãseascã þinutul natal ºi acum se întorc din nou acasã.La uºile bisericii au fost adunaþi bani pentru aceºtia. ªi noi am dat 11.000 delei. Rezultatul colectei a fost o sumã frumoasã: 1.432.000 de lei.

Page 90: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 90pagina 90pagina 90pagina 90pagina 90

13 noiembrie 194513 noiembrie 194513 noiembrie 194513 noiembrie 194513 noiembrie 1945

Walter trebuia sã-l ducã astãzi pe episcop la Vulcan cu cãruþa ºi calulnostru. Pe drum a venit ºi maºina dupã care se aºteptase în zadar. Astfel aplecat sfinþia sa împreunã cu însoþitorii sãi cu maºina la Vulcan.

Ieri a fost cãruþa noastrã la Braºov. Doamna Marzell din Strada Pieþii,Ida Bartesch, de pe aceeaºi stradã ºi Gorges Rosa (vecina noastrã) au fostinvitate la autoritãþi. Acum li se va lua SS-iºtilor întreaga avere. (…) Pentruaceastã cãlãtorie am primit 4.000 de lei. (…)

25 noiembrie 194525 noiembrie 194525 noiembrie 194525 noiembrie 194525 noiembrie 1945

Astãzi este Duminica morþilor. ªi eu am fost la bisericã. Am donatbani pentru cei dragi nouã care se vor întoarce acasã. În localitãþile învecinateau adunat deja. Noi am dat 15.000 lei, mãcar dacã asta ar ajuta cu ceva. Acumtrebuie sã adunãm ºi pentru copiii sãraci de aici din localitate: haine, pantofi,bani. (...)

27 noiembrie 194527 noiembrie 194527 noiembrie 194527 noiembrie 194527 noiembrie 1945

Astãzi am adus melasa de la fabricã. Era ºi timpul. În noaptea asta acãzut prima zãpadã. Am înnoptat în Hãlchiu, iar dimineaþa la ora 4,45 ne-amdus la fabricã. Am nimerit acolo foarte bine. La ora 12 am ajuns acasã.Luaserãm calul de la cumnata Rosa. Totul a mers destul de bine, dar dincauza zãpezii îngheþate nu am putut merge cu cãruþa pe drumul cimentat. Amluat-o prin stupini peste Ghimbav spre casã.

28 noiembrie 194528 noiembrie 194528 noiembrie 194528 noiembrie 194528 noiembrie 1945

Astãzi am fost la prima vecernie din Advent. Erna, Treni ºi eu. Esteprimul semn de Crãciun. ªi acum se zvoneºte foarte tare cã cei dragi nouã dinRusia, vor veni toþi pânã la Crãciun acasã. Of, dacã de data asta ar fi adevãrat!

29 noiembrie 194529 noiembrie 194529 noiembrie 194529 noiembrie 194529 noiembrie 1945

Astãzi a fost din nou agitaþie mare. Au chemat persoane diferite laprimãrie. Fiecare dintre acestea trebuie sã predea un porc pentru tãiere. Darmajoritatea dintre ele ºi-au înstrãinat porcii ºi sunt semnificativ mult mai puþini.

Page 91: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 91pagina 91pagina 91pagina 91pagina 91

Acum ne fac ºi proces verbal. Ce consecinþe vom mai suporta acum? Vom trãitotul. Zilnic ne aºteptãm numai la lucruri rele. (…)

1 decembrie 19451 decembrie 19451 decembrie 19451 decembrie 19451 decembrie 1945

(…) Astãzi se pare cã am avut sãrbãtoare, am avut steagurile afarã.Zilele trecute am avut tot felul de probleme pe tapet. Mai întâi am avut

de fãcut faþã unei probleme neplãcute, totuºi eu am rãmas învingãtorul. Amfost din nou la primãrie din cauza porcilor. Este groaznic. Trebuie sã predãmun porc ºi nu avem nici unul. Unul l-am tãiat la treierat, pe celãlalt l-am împãrþitcu cumnata în urmã cu o lunã, al treilea este ascuns în vechea cocinã pentruporci. Deci nu mai avem nici unul. Acum am plâns din nou la primãrie.

Erna merge acum zilnic la cursuri la domnul pãrinte. Of, Misch,confirmarea ne stã înainte, iar noi suntem aici singuri. De la uzina electricã amprimit dividende pentru acþiuni. Treni ºi noi, împreunã 1.400 de lei. O sumãmicã în raport cu situaþia actualã. Un litru de lapte costã acum 300 - 350 de lei,un ou 350 - 400 de lei. (...)

2 decembrie 19452 decembrie 19452 decembrie 19452 decembrie 19452 decembrie 1945

Astãzi am aflat o veste surprinzãtor de îmbucurãtoare din Rusia. Ofatã din Hãlchiu, pe nume Zell, s-a întors acasã. Ea a fost împreunã cu Michaelîn acelaºi lagãr în Ural. Dragul meu soþ este sãnãtos ºi vioi. Noi am plâns debucurie. Of, Misch, acum aºteptãm cu atât mai mult zilnic venirea ta. ªi KoponiIda cu Barthelmine Minni sunt acolo. Acum ne este cu mult mai uºor. Suntemîntr-o oarecare mãsurã mai liniºtiþi.

Aceastã nesiguranþã ne împovãrase enorm. Astãzi mã culc, pentruprima datã de foarte mult timp, cu o stare de spirit ceva mai bunã, deoarecesoþul meu drag trãieºte ºi este sãnãtos. (...)

Astãzi am adus acasã de la Zika din Prundu toate hainele tale, dragãMisch. Noi le-am ascuns aici la loc sigur de oamenii rãi. Atât de departe s-aajuns cu noi, în faþa acestor oameni nu am mai fost siguri de nimic. Acumaparent este liniºte. Câtã treabã am avut cu hainele ºi cu rufele, în ladã, înºopru! (...)

4 decembrie 19454 decembrie 19454 decembrie 19454 decembrie 19454 decembrie 1945

Astãzi am avut vizitã mare de la Hãlchiu, ºi anume a venit sora meacu menajera ei ºi soþul acesteia. ªi ei ne-au mai spus câte ceva de la fata care

Page 92: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 92pagina 92pagina 92pagina 92pagina 92

s-a întors din Rusia. Acum aº vrea sã vorbesc odatã în liniºte cu aceastã fatãdespre unele lucruri. Suntem totuºi curioºi sã aflãm cum v-a mers vouã, dragãMisch, acolo?

5 decembrie 19455 decembrie 19455 decembrie 19455 decembrie 19455 decembrie 1945

Astãzi am fost din nou la slujba de Advent la bisericã ºi ne-am rugatpentru dragii noºtri din depãrtare. Dumnezeu sã-i þinã sãnãtoºi ºi sã-iocroteascã, dar ºi sã-i conducã curând în patria dragã. Crãciunul se apropietot mai mult. Sã sãrbãtorim ºi sãrbãtoarea dragã a Crãciunului singuri? Îndrumul spre bisericã ºi la bisericã am fost în mod prietenos strigatã de diferitedoamne, care m-au întrebat dacã am într-adevãr veºti de la tine, dragã Misch.Acesta este acum un mare eveniment aici în localitate.

6 decembrie 19456 decembrie 19456 decembrie 19456 decembrie 19456 decembrie 1945

Astãzi, împreunã cu alte femei am dat 52.000 lei asociaþiei ce adunãbani în avans pentru dragii noºtri din Rusia, când vor ajunge la graniþã. Aceºtiasã le fie înmânaþi celor dragi nouã când vor ajunge acolo.

Oare i-am dat în zadar? (…)Noi am adunat pentru copiii sãraci de aici din localitate. Avem din

aceºtia mulþi aici. Mai demult i-am dat deja Idei, pentru fetele ei, o pereche debocanci de la Erna. (...)

8 decembrie 19458 decembrie 19458 decembrie 19458 decembrie 19458 decembrie 1945

Azi noapte a cãzut prima mare zãpadã. (…) Curãþatul ºi mãturatulzãpezii l-au fãcut în cea mai mare parte copiii. Totuºi ei ne ajutã mult. Mai alesErna, vede tot timpul unde lipseºte ceva. (…) Cu Walter este din pãcate foartegreu sã te armonizezi. El are tot timpul planurile sale personale, ca de altfel deatâtea ori. (…) Tatãl lui îi lipseºte foarte mult, altfel nu ar fi aºa.

O, Misch, oare unde sunteþi acum pe frigul ãsta? Noi, aici, ne maiputem feri de îngheþ.

(…) Scrisul acesta mi-a devenit acum atât de drag! Este de fiecare datãca ºi când aºi vorbi într-adevãr cu tine, dragã Misch. Acum am tot mai mult opresimþire atât de bunã, oare mã voi înºela?

Page 93: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 93pagina 93pagina 93pagina 93pagina 93

10 decembrie 194510 decembrie 194510 decembrie 194510 decembrie 194510 decembrie 1945

(…) Iarãºi o veste îmbucurãtoare, ºi anume cã au venit din Rusia patrurâºnoveni. Unul este Georg Truetsch (mãcelarul). Acum putem spera din nou,cã totuºi vor veni cei dragi ai noºtri, doar cã va mai dura puþin. În general sespune cã mai întâi vor veni transporturile cu cei bolnavi, la urmã cei sãnãtoºi.(...)

15 decembrie 194515 decembrie 194515 decembrie 194515 decembrie 194515 decembrie 1945

(…) Acum am dat asociaþiei ce adunã bani în avans pentru cei draginouã, o contribuþie micã, 500 de lei pentru Crucea Roºie. Au mai venit încã câþivaacasã. Au sosit deja în jur de opt. Dar ce este asta în comparaþie cu mareamasã? Sãracii de ei, toþi aratã groaznic. Se aude cã au murit mulþi. Chiar ºi întimpul transportului spre casã. Desigur, cei mai mulþi sunt subalimentaþi. (...)

16 decembrie 194516 decembrie 194516 decembrie 194516 decembrie 194516 decembrie 1945

Este duminicã seara. Sunt singurã în camera noastrã cea mare, cumse întâmplã adesea. Erna este dincolo în camera lui Treni, cu cercul ei deprietene. Cei tineri vor într-o oarecare mãsurã sã aibã bucuriile lor. Noi îilãsãm sã facã cum vor. Astãzi dupã masã au fost sã se care cu sania trasã decalul nostru. Nu se ºtie ce-i va aºtepta pe aceºti dragi copii. Încã nu au nici ogrijã ºi îºi trãiesc cu plãcere zilele. (...)

Acum se vorbeºte mult despre o mutare. Fraþii noºtri vor sã ne ducãde aici. Dacã aþi veni pânã atunci! Cu tine împreunã, atunci sã se facã voia luiDumnezeu. Greu ne va fi sã pãrãsim pentru totdeauna þinutul drag natal.Totuºi, dacã va trebui sã fie aºa, vom face ºi asta. (...)

18 decembrie 194518 decembrie 194518 decembrie 194518 decembrie 194518 decembrie 1945

Ieri am mai tãiat un porc. Acesta a fost o bucatã de timp la vecinulZeidner, ca sã nu fie gãsit la noi. Cum am mai amintit, acum nu mai avem voiesã avem nimic. La vecin, la aceºti oameni sãraci, nu se cautã. Ei l-au hrãnitcinci luni, astfel l-am împãrþit cu ei. Ei stau în toate privinþele foarte rãu.

Astãzi iar am aflat o veste bunã. Se pare cã a sosit un transport dinUral. Of, acum aºteptãm din nou cu înfrigurare ºi ne gândim cã ºi tu ar trebui sãfi printre ei. Aici în localitate sunt deja 19. Aceºtia au venit din Stalino ºiMateejefka. (...)

Page 94: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 94pagina 94pagina 94pagina 94pagina 94

21 decembrie 194521 decembrie 194521 decembrie 194521 decembrie 194521 decembrie 1945

(…) Iarãºi au mai venit unii, de fapt femei cu copii mici. ªi acestea auadus diferite veºti scrise. Doar noi nu primim nimic.

La noi, aici în localitate, circulã atât de multe zvonuri despre voi ceidîn Rusia. Dar adevãrul nu îl ºtie nimeni. Judecãtorul adjunct Kraft (StradaPodului) ºi Hans Eiwen de la colþ au venit acasã din lagãr. (...)

23 decembrie 194523 decembrie 194523 decembrie 194523 decembrie 194523 decembrie 1945

Acum avem vreme destul de blândã. De pe acoperiºuri zãpada estetoatã cãzutã. Zãpada se topeºte ºi peste tot este apã. (…) Am mai afumat obucatã bunã de slãninã (pe care o împãrþim cu Rosa).

Acum eu sunt tot timpul meºterul la toate. Am sãrat ºi am dat cu boia.A trebuit sã învãþ toate acestea. Acum ar trebui sã vii ºi tu, dragã Misch ºi sã neajuþi sã mâncãm. Noi într-adevãr încã mai avem de toate. În general domneºteo sãrãcie mare. Se observã peste tot cum ne-au sustras nouã saºilor totul ºine-au impiedicat sã mai producem ceva. Acum se vãicãreºte toatã lumea cãva muri de foame. Deunãzi a venit unul de la Bucureºti ºi ne-a spus cã acolonu mai este de trãit. (...)

24 decembrie 194524 decembrie 194524 decembrie 194524 decembrie 194524 decembrie 1945

Astãzi, în seara de Ajun, nu pot sã omit sã scriu din nou câteva rânduri.Iubita sãrbãtoare a Crãciunului, sãrbãtoarea bucuriei a venit iar, dar

voi cei dragi din depãrtare nu aþi venit. Oh, aceastã dezamãgire! Toþi, cu excepþialui tata, am fost la bisericã. Dupã vechiul obicei, aici se afla un brad mare ºisplendid. A fost ºi foarte multã lume. Dar, din pãcate, mai mult femei ºi copii.Cã doar majoritatea celorlalþi nu este aici.

Acasã am fost toþi împreunã în jurul bradului de Crãciun. Am vorbit devremurile frumoase, când tu, dragã Misch, ai fost aici cu noi. Adânciþi în gânduri,am fost toþi cu tine. Precis cã ºi tu ai fost cu noi?! (...)

25 decembrie 194525 decembrie 194525 decembrie 194525 decembrie 194525 decembrie 1945

Prima zi de Crãciun a trecut. Este searã. Din nou sunt singurã încamera noastrã. Copiii sunt împreunã cu prietenii ºi prietenele lor la o întâlnireplãcutã. Doar copiii mai au bucuriile lor. Gândurile mele sunt departe, departela voi, dragilor din depãrtare. Niciodatã pânã acum nu am trãit un Crãciun atâtde trist. ªi pãrintele azi la bisericã s-a rugat din tot sufletul pentru cei dragi

Page 95: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 95pagina 95pagina 95pagina 95pagina 95

nouã din Rusia. El ne poate alina durerea atât de bine. Iar de alinare avemnevoie. (...)

27 decembrie 194527 decembrie 194527 decembrie 194527 decembrie 194527 decembrie 1945

Astãzi am fost la Hãlchiu. Am vorbit cu Zell Rosi, care a venit din Ural.(...) Ea ne-a spus ºi ne-a povestit multe, multe.

Aici în localitate au sosit 25. Încã mult prea puþini din marea masã,sunt totuºi peste 300 plecaþi de aici. Acum sperãm sã trãim în anul ce va venio întorsãturã mai bunã a lucrurilor. (...)

28 decembrie 194528 decembrie 194528 decembrie 194528 decembrie 194528 decembrie 1945

Pânã acum am avut o vreme atât de bunã. Mai mult cald decât frig.Acum începe sã se schimbe vremea. (…) Am fiert pentru a treia oarã sfeclã dezahãr. Aceasta este de fiecare datã o treabã complicatã. Noi facem sirop ºiînlocuitor de zahãr ºi mult îndrãgita bere din sfeclã de zahãr. Am primit ºiultimii bani pentru sfecla de zahãr: 269.000 lei.

31 decembrie 194531 decembrie 194531 decembrie 194531 decembrie 194531 decembrie 1945

Astãzi este seara de Revelion. Eu sunt din nou singurã în cameranoastrã. Copiii sãrbãtoresc Revelionul. (…) Gândurile mele sunt din nou foartedeparte, la voi, dragilor. Niciodatã pânã acum nu am trãit un Revelion atât detriºti ºi de indispuºi. În gândurile voastre sunteþi cu siguranþã alãturi de noi. Ampregãtit iar câte ceva, bineînþeles mai mult pentru copii. (...)

Este ora doisprezece, se sunã ºi se trage cu puºca. Reflectoarelemãturã cerul în sus ºi în jos. Anul vechi s-a terminat. Ce ne-a adus, ºtim. A fostun an plin de evenimente ºi care ne-a lãsat urme adânci nouã tuturor. Ce vaaduce anul cel nou? Asta ne întrebãm toþi în general. (…)

3 ianuarie 19463 ianuarie 19463 ianuarie 19463 ianuarie 19463 ianuarie 1946

Ieri ºi astãzi au fost multe în programul zilei. Am reuºit sã ducem orzºi porumb la moarã. (...)

Nu de mult iar au fost percheziþii în case. Au cãutat arme, uniforme,lucruri germane de toate felurile. Asta nu se mai terminã. Este mai bine dacãnu ai astfel de lucruri. Sãraca Rosi trebuie sã rãmânã în închisoare. Se spunecã ea ar trebui sã-ºi ispãºeascã cei trei ani de pedeapsã. Cumnata Rosa aîncercat sã o elibereze, a ºi dat mulþi bani, dar totul în zadar. Într-una trebuie sãmã minunez de unde ia Rosa puterea pentru a nu se prãbuºi. (…)

Page 96: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 96pagina 96pagina 96pagina 96pagina 96

Ieri am visat din nou cu tine, dragã Misch. Am fost în vizitã la sora meala Hãlchiu. Dacã asta s-ar putea adeveri vreodatã! (...)

6 ianuarie 19466 ianuarie 19466 ianuarie 19466 ianuarie 19466 ianuarie 1946

Este duminicã seara ºi ca de obicei, iar sunt singurã. Copiii sunt cucercul lor de prieteni.

Ce frumos ar fi, dragã Misch, dacã ai fi acum aici. Ar fi pentru amândoimult mai plãcut.

Acum nu mai avem sãrbãtoriri ºi întâlniri populare în localitate, cumerau înainte. Eu nu merg niciunde. (…)

8 ianuarie 19468 ianuarie 19468 ianuarie 19468 ianuarie 19468 ianuarie 1946

Astãzi s-au reîntors 12 din Rusia. Foarte mulþi bolnavi. În mare partemulþi dintre ei aratã foarte rãu. Aceºtia au venit dintr-o altã regiune. Ei au fostdin primul transport. Despre aceºti amãrâþi nu se ºtia nimic pânã acum. Ei aufost în regiunea Donbas pe Doneþ în localitatea Voroºilov. Din pãcate au adusmulte veºti rele ºi triste. Au murit mulþi dintre ei ºi anume ºapte bãrbaþi ºi o fatã.Aceºtia sunt Marzell Will, Hana Elsenfenk, Kasper, Hans Kasch (Strada deNisip), Willi Kraft (mãcelar), Stefes Martin (Strada Cetãþii), domnul Sadlers(predicator la Cristian). Pânã acum au murit 13 oameni, iar 38 sunt acum aici.Ce se va întâmpla cu ceilalþi?

10 ianuarie 194610 ianuarie 194610 ianuarie 194610 ianuarie 194610 ianuarie 1946

Datoritã ocupaþiilor zilnice suntem distraºi de la gândurile absurde.Astãzi am dus furaje ºi paie la vecin cu cãruþa. ªi în fânar am reuºit sã urcãmpaie pentru amestecare cu fân.

Ieri searã au fost la noi Ida de pe strada Podului ºi cumnata Rosa culucrul. Ida pregãteºte acum de toate pentru Alfred, pentru când va veni. Ladevastarea casei lor, în martie, doar le luaserã totul. Alfred nu mai are chiarnimic de îmbrãcat. Noi le-am mai dat copiilor lor câte ceva: o pereche debocanci buni de la Erna, o cãmaºã aproape nouã de la Walter pentru HansiBosch, încã douã perechi de pantaloni, tot pentru Hansi. (…) Tot timpul dãm,conºtienþi cã þi-ar putea ajuta þie, Misch. ªi vecinului Töpfer Peter i-am dat ocãmaºã de la Walter.

Acum au controlat din nou porcii. Va mai pleca un transport cu porcispre Rusia. Noi avem o ascunzãtoare bunã pentru porcul nostru. Sperãm cãacolo nu-l va gãsi nimeni!

Page 97: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 97pagina 97pagina 97pagina 97pagina 97

Acum iar trebuie sã scriu despre o situaþie tristã ºi anume: în seara de9 ianuarie s-a întâmplat ceva groaznic în curtea mamei lui Stefes Rosi (prietenanoastrã) din Strada Lungã. O bandã de hoþi a pãtruns prin spate în curte. Separe cã vroiau sã fure porci. Ei au avut în apropiere o maºinã. În aceastã curtelocuiau doar cele douã femei, mama lui Rosi ºi sora ei Treni. Ele au auzitzgomotul din curte, iar mama, fãrã vreo bãnuialã ºi fãrã teamã, a venit în curte.Ea a fost împuºcatã. Totuºi a mai strigat cu putere, alarmând-o pe Treni ºiaceasta a strigat dupã vecin. Aceºtia s-au adunat repede, dar banda a reuºitsã scape, iar ei au gãsit doar fapta oribilã, sãraca femeie bãtrânã zãcea moartãpe pãmânt. Astfel nu mai suntem siguri nici de viaþa noastrã. (…)

13 ianuarie 194613 ianuarie 194613 ianuarie 194613 ianuarie 194613 ianuarie 1946

Astãzi este un an de când primii dintre cei dragi ai noºtri au fostridicaþi ºi duºi. Iar la aceastã aniversare trãim din nou ceva foarte trist. Auridicat din nou oameni ºi anume pe toþi între 17 ºi 35 de ani, în special bãrbaþiºi bãieþi. Au ridicat ºi patru fete. Vor ajunge într-un lagãr la muncã. Cicã laFledmir ºi Pirschmir ar exista asemenea lagãre. Au mai fost unii de aici acolo.ªi iatã marele necaz pentru noi: Walter împreunã cu câþiva prieteni au fost ºi eila rând. Repede a trebuit sã facem rost de o valizã cu încuietoare. (…) MarkusAnni este într-adevãr o vecinã bunã ºi sincerã, de la ea am primit valiza. Nicipâine nu am avut, tocmai trebuia sã coacem. Ea mi-a împrumutat ºi pâine. (…)

Am avut totul gata împachetat. Walter cu toate pregãtite a plecat lajandarmerie, unde trebuiau sã se adune toþi, pentru a vedea ce va fi ºi cum vorsuna ordinele. (…) Abia în ultima clipã bãieþii noºtri au fost lãsaþi la casele lorpentru o perioadã neprecizatã, deoarece nu au împlinit încã 17 ani. Acum îlmai avem pe Walter; pânã când, nu ºtim.

17 ianuarie 194617 ianuarie 194617 ianuarie 194617 ianuarie 194617 ianuarie 1946

Astãzi iar au notat toate vitele ºi porcii. Acum nu mai are nimeni voiesã taie ºi sã vândã. Dacã intervine vreo schimbare, trebuie totul anunþat laprimãrie.

Animalele mamã cu pui nu are voie nimeni sã ni le ia, trebuie þinute.Noi nu avem voie sã le tãiem. Fraþii noºtri vor sã procedeze acum altfel decâtpânã acum. Altfel rãmâne þara noastrã fãrã porci. Se observã la multe acum cãnu mai producem aºa ca în trecut. Se aduc alimente foarte puþine din altezone. Fraþii noºtri vor acum sã meargã într-un alt loc pentru aprovizionare.Astfel domneºte de pe acum deja o mare sãrãcie. (...)

Page 98: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 98pagina 98pagina 98pagina 98pagina 98

20 ianuarie 194620 ianuarie 194620 ianuarie 194620 ianuarie 194620 ianuarie 1946

Astãzi este un an de când soþul meu drag ne-a fost luat într-un modatât de groaznic. Astãzi, la împlinirea unui an, dragã Misch, vreau sã port înmod special un dialog cu tine. (...) Au trecut sãptãmâni, luni furtunoase ºi plinede teamã ºi suferinþã. Chiar dacã rãzboiul nu a ajuns pânã aici, ne-a pricinuitmulte nenorociri, nevoi ºi suferinþe. I-am sacrificat degeaba pe bãieþii noºtricei mai chipeºi. Din când în când mai vine acasã câte unul din cei crezuþimorþi. Dar cum aratã aceºtia? Invalizi în toate felurile. (...)

Chibzuiesc la multele ºi frumoasele discursuri, care ne-au fost mereuþinute, la planurile mari, ce au tot fost fãurite, referitoare la viitorul nou ºi maibun. Aceastã chemare era valabilã pentru noi toþi: camarazi ºi camarade,arãtaþi-vã demni de vremea cea mare, faceþi-vã toþi datoria! Am fost atât desiguri de victorie! (...) Dintr-o loviturã a eºuat totul. 20 ianuarie rãmâne ziuacea mai groaznicã ºi durã din viaþa mea.

25 ianuarie 194625 ianuarie 194625 ianuarie 194625 ianuarie 194625 ianuarie 1946

Astãzi am plãtit taxele la primãrie: 36.000 lei. Am dat paie pentrutauri, 125 de kilograme. Am primit suma de 14.000 lei, pentru fiecare 50 dekilograme câte 6.000 lei. Aceastã sumã mi-a fost scãzutã din taxe. De altfel 50de kilograme costã 15.000 - 20.000 lei.

Am fãcut sirop din sfeclã de zahãr ºi mult îndrãgita bere. Walter se dãîn vânt dupã ea. La treaba asta ajutã ºi el într-o oarecare mãsurã. De fapt totulnecesitã multã muncã.

Astãzi Walter a fost din nou cu cãruþa ºi calul pentru cei de la jandar-merie la Codlea. Pe acest frig teribil nu a fost plãcut. Of, acest frig cumplit încãmai þine. Ce o sã mai urmeze? Grija mea cea mai mare eºti tot timpul tu, dragãMisch. De foarte multã vreme nu mai vine nimeni din Rusia. Acum nu mai ºtimnimic, sã mai aºteptãm sau nu? Este nevoie mereu de multã, multã rãbdare.

Iar s-a fãcut târziu, ca de obicei. Acum trebuie sã mã culc. Noaptebunã, dragã Misch. Sã visezi cu noi. Ne vom ruga pentru voi, ca de atâtea ori.

26 ianuarie 194626 ianuarie 194626 ianuarie 194626 ianuarie 194626 ianuarie 1946

Iar am terminat de afumat o bucatã de slãninã, de data aceasta unamicã. Am pus-o în dulapul de sârmã. Este de la porcul pe care l-am împãrþit cuvecina Zeidner.

Page 99: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 99pagina 99pagina 99pagina 99pagina 99

27 ºi 28 ianuarie 194627 ºi 28 ianuarie 194627 ºi 28 ianuarie 194627 ºi 28 ianuarie 194627 ºi 28 ianuarie 1946

Astãzi am tãiat porcul cel mare ºi gras, pe care îl þinusem tot timpul înascunzãtoarea cea bunã. Wenzel Hans l-a apreciat la 200 de kilograme. S-afãcut foarte mare ºi este ºi lung, are multã carne. Am fãcut cârnaþi ºi salamuscat, apoi o parte din carne o conservãm în unturã. Of, Misch, noi aºteptãmmereu ca ºi tu sã mãnânci din acest porc. Noi nu l-am fi tãiat ºi atunci s-ar fifãcut mai mare ºi mai gras. Dar ne-am temut mereu, în special tata, ca sã nurãmânem fãrã porc. Nu de mult ne-au scos din þâþâni poarta din spate a grãdinii,deci poarta de la ºopron. Nu ºtim cine a fãcut asta, în orice caz numai oamenirãi. De atunci s-a cuibãrit o mare teamã în sufletele noastre. Ce au vrut aceºtiade la noi?

Astãzi am cumpãrat pentru Walter de la domnul Stângaci o cãciulãde blanã neagrã. Ea costã 130.000 lei; în locul unei pãrþi în bani i-am dat ºi 50de kilograme de orz cu 35.000 lei. Walter are nevoie de o cãciulã. Numai cãpreþurile sunt înnebunitoare.

Acum nu mai vine nimeni din Rusia. Of, cât am aºteptat plini de dorrevederea! Într-una trãim câte o dezamãgire mare.

Peste tot se vorbeºte acum cã vor veni abia în martie. Au amânattransporturile din cauza zãpezilor mari ºi alte semenea cauze. Într-una estenevoie de multã rãbdare.

29 ianuarie 194629 ianuarie 194629 ianuarie 194629 ianuarie 194629 ianuarie 1946

Astãzi am fost din nou la Braºov. Am avut mai multe de rezolvat.Pentru cã ºi Erna va avea confirmarea, mai are nevoie de câte ceva, cu toatecã trãim în aceastã incertitudine. Cu aceste ocazii îi ducem lui Rosi de fiecaredatã alimente.

În oraº se mai vãd încã mulþi ruºi. La noi nu mai avem nici unul. Înschimb se pare cã apar tot mai des aceste hoarde de comuniºti.

Din zi în zi sarcina scrisului meu devine tot mai grea. Evenimentelecele mari se înmulþesc ºi se succed cu repeziciune. În scurta perioadã a ultimelor12 luni câte nu s-au întâmplat! Se pare cã acum se întâmplã tot mai multe.

31 ianuarie 194631 ianuarie 194631 ianuarie 194631 ianuarie 194631 ianuarie 1946

Astãzi am dat la primãrie 250 kilograme de orz ºi un sac cu sãmânþãde borceag. Aceºti „câini“ au fost ºi în pod. Noi trebuia sã livrãm 14 chintale.Aceasta nu mai este posibil, nu mai avem atât de mult. Nimeni nu mai deþine

Page 100: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 100pagina 100pagina 100pagina 100pagina 100

cantitatea stabilitã. Vom trãi consecinþele. Doamne, unde rãmâne dreptatea?Acum ne vor lua totul. Azi iar au notat cartofii. Au apreciat cã mai avem vreo750 de kilograme. Atât de puþini nu am avut niciodatã, acum, la începutul luifebruarie.

1 februarie 19461 februarie 19461 februarie 19461 februarie 19461 februarie 1946

(...) Mereu ne aºteaptã agitaþie ºi surprize de tot felul. Spre exemplu,ieri searã i-am dat domnului brigadier 150 kilograme de orz. El le-a plãtit, darsemnificativ sub preþ. Noi trebuie însã sã ne avem bine cu aceºtia. Doi domnide la primãrie l-au vãzut însã când a plecat de la noi. Acum este nenorociremare. Aceºti domni ºi încã unul ne-au surprins cu o vizitã în aceastã searã. Atrebuit sã le povestesc acestora totul foarte clar. Doar nu livraserãm nici laprimãrie atât de mult cât ne-au cerut. Ce urmãri va avea aceasta acum? Of, iaram plâns ºi i-am rugat sã ne lase în pace. (...) Cu douã sãptãmâni în urmã amreuºit sã ducem la Zicka la Prund 10 saci cu orz ºi patru cu borceag. Aceºtiasunt acum oamenii noºtri de încredere. (...) Zilele astea nu am putut facenimic. Pe stradã trec turnãtori, care controleazã tot ce se face. Azi am reuºit sãurcãm în hambar, în partea de sus a acestuia, cu scripetele, încã 7 saci cu orz.(...) Cum se aude, acum vin noii „proprietari” în gospodãrii. În Cristian s-au ºimutat deja.

Pentru a câta oarã scriu iar aici, când ne va fi datã o revedere cu ceidragi ai noºtri? Of, uneori am momente de deznãdejde. Totuºi trebuie sã mãadun din nou. Noi nu avem voie sã ne pierdem curajul. Trebuie sã þinem contde frumoasele cuvinte: „Când necazul este cel mai mare, ajutorul lui Dumnezeueste cel mai aproape.” (...)

2 februarie 19462 februarie 19462 februarie 19462 februarie 19462 februarie 1946

Astãzi este ziua mea onomasticã, aceastã zi am sãrbãtorit-o tot timpulîntr-o oarecare mãsurã, chiar ºi public. Doar e zi de sãrbãtoare. De aceastãdatã s-a terminat fãrã vreo sãrbãtorire în cercul familiei noastre ºi public. Darasta doar la noi, la saºi. Fraþii noºtri au avut petreceri mari. Jandarmeria de laRâºnov a fãcut un bal. Noi saºii a trebuit sã ajutãm zdravãn ºi anume cuunturã, fãinã, zahãr, lapte, ouã, bani pentru lemne, chiar ºi pentru tombolã amdat ceva. La Porr Berti s-au copt multe prãjituri pentru vânzare, de aceea s-afãcut ºi colecta de alimente. Noi femeile a trebuit sã ajutãm cu nãdejde ladiferite pregãtiri. Totul a fost fãcut doar de saºi. ªi sala cea mare a fost curãþatãde bãieþii saºi ºi pregãtitã pentru bal.

Page 101: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 101pagina 101pagina 101pagina 101pagina 101

A trebuit sã luãm ºi o invitaþie ºi sã o plãtim cu 5.000 de lei. Doar evorba de jandarmi. Cu ei trebuie sã ne avem bine.

3 februarie 19463 februarie 19463 februarie 19463 februarie 19463 februarie 1946

(...) De data asta trebuie sã notez ceva îmbucurãtor. Nici nu maisuntem obiºnuiþi sã trãim câte o bucurie. Astãzi, dupã foarte mult timp, amprimit iar veºti despre soþul meu. (...) Of, Misch, tu trãieºti ºi eºti bine ºi sãnãtos?Sperãm cã ne trimiþi acum ºi o scrisoare? Noi aºteptã plini de dor. (...)

4 februarie 19464 februarie 19464 februarie 19464 februarie 19464 februarie 1946

ªi Kopony Ida a scris. Ea scrie ºi de Misch, soþul meu, cu care cicã sevede zilnic. El ar fi bine ºi vesel. Acum aºteptãm zilnic o scrisoare. (...)

Acum trebuie sã scriu ceva foarte trist ºi rãu. În noaptea de duminicãspre luni au dat o spargere la naºul Elsen. Din camerele mari le-au luat totul.Toate hainele, rufele, pantofii, sacii, pânã ºi slãnina din pod. Nu a mai rãmasnimic. Sãracul naº Elsen! Totuºi ºi ei au o parte din vinã. Ei nu ar fi trebuit sãstea mereu în cãmãruþa micã din spate. Trebuiau sã locuiascã în camerelemari. Asta a fãcut-o unul care a fost informat despre tot. El (naºul) a economisittot timpul, acum s-a dus totul. ªi nouã ne este fricã într-una. Acum se furã mult,mult. (...) Furatul este pe ordinea de zi. Nici nu este de mirare, peste tot domneºteo sãrãcie mare.

5 februarie 19465 februarie 19465 februarie 19465 februarie 19465 februarie 1946

Jandarmeria nu rezolvã prea multe. Când se dã de urma hoþilor ºisunt prinºi, sunt þinuþi câteva zile, apoi sunt lãsaþi liberi. Dupã care aceºtiamerg din nou la furat. Ei chiar ºi ucid, dacã le cade bine, cum a fost la Stefes,de pe Strada Lungã. Nu mai suntem siguri de nimic. Când naºul Elsen aanunþat jaful la jandarmerie, ºeful i-a spus: „bine a fãcut”. Asta este o mângâierepentru noi toþi. Da, se pare cã dreptatea a murit pentru totdeauna. Totuºi, încãmai sperãm sã trãim ºi întorsãtura bunã a lucrurilor. (...)

7 februarie 19467 februarie 19467 februarie 19467 februarie 19467 februarie 1946

Avem un program de lucru foarte bogat, ca de obicei. Azi am dus dedouã ori bãlegar în grãdinã. Altundeva nu-l putem duce. Este atât de nesigurce va fi cu pãmântul nostru, dacã ne va rãmâne sau nu. (...)

Page 102: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 102pagina 102pagina 102pagina 102pagina 102

8 februarie 19468 februarie 19468 februarie 19468 februarie 19468 februarie 1946

Astãzi am avut din nou agitaþie mare: noii „proprietari” au fost împãrþiþila diferite gospodãrii. Comisia a venit cu ei ºi i-a prezentat. Acum aceºtia vor fistãpânii gospodãriilor. Ce va mai fi acum? Ce vom fi noi acum, maºini de lucrupentru ceilalþi? (...)

Dacã cei dragi ai noºtri ar putea veni acasã! Am putea suporta totulmult mai uºor. Iar a fost totul trecut pe listã, s-a fãcut inventarul, în special vitele,porcii ºi uneltele, apoi au vãzut totul. Ei au cerut ºi semnãtura mea. Dar nu amsemnat nimic. ªi nici tata.

9 februarie 19469 februarie 19469 februarie 19469 februarie 19469 februarie 1946

Astãzi am robotit toatã ziua de dimineaþã pânã târziu, ca nebunii(cum susþin copiii). Toate lucrurile din camera lui Treni ºi din pod le-am adusdincoacea. Am curãþat totul ºi le-am aranjat în aceste camere. O parte dinlucruri a trebuit sã le ducem în pod, ca de exemplu: oglinda, masa, masapentru spãlat. Camerele noastre sunt acum depozite de mobilã. Noi ne gândimcã e mai bine aºa, am adunat aproape totul pentru ca aceste lichele sã aibeloc, când vin. Din aceste camere, ale noastre, credem cã nu ne va putea goninimeni. (...)

10 februarie 194610 februarie 194610 februarie 194610 februarie 194610 februarie 1946

(...) Noul „proprietar” a fost astãzi aici. El pare sã fie foarte de treabã.Fãrã pretenþii. Dar vom trãi totul. (...)

12 februarie 194612 februarie 194612 februarie 194612 februarie 194612 februarie 1946

Fiecare zi aduce griji noi ºi necazuri de toate felurile. Acum avem delucru cu „proprietarul” cel nou. El vine în fiecare zi ºi are neapãrat nevoie deboii noºtri. El vrea sã-i potcoveascã ºi sã plãteascã pentru aceasta. Costã19.000 lei. Totuºi eu refuz, nu vreau sã ºtiu nimic despre aceasta. Eu i-amspus cã, dupã cum toþi din localitate susþin, atunci când toþi noii „proprietari” sevor muta în localitate ºi se vor instala, atunci sã vinã ºi el. Mai devreme nu.Astãzi a vrut neapãrat sã-ºi aducã deja calul. (...) El susþine cã ar avea dreptulsã porunceascã peste tot. ªi boii îi aparþin lui.

Se spune în general în localitate, cã ei nu au nici un drept sã vinã îngospodãrii, pânã când nu au aprobarea ministerului, ºi încã nu o au. (...)

Page 103: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 103pagina 103pagina 103pagina 103pagina 103

Acum putem face ºi cerere pentru ca pãmântul sã ne rãmânã nouã.Totuºi suntem exceptaþi de la aceasta, deoarece Michael a fost membru alpartidului [Partidul Naþional-Socialist al Muncitorilor]. Ceea ce se ºtie foarteexact, jandarmeria conduce aceastã acþiune. Cei care au fost oarecum implicaþipolitic nu sunt luaþi în consideraþie. Putem sã facem cererea acum doar pentrusora Treni. E bine ºi atât. Din aceastã parte a ei mai putem trãi ºi noi. Capii defamilie din vecini întreprind acum aceastã acþiune în comun ºi anume în secret.Acum suntem tot mai încordaþi ce va aduce fiecare zi.

Din nou trebuie sã scriu ceva trist. Din Rusia nu mai vine deocamdatãnimeni. Se spune cã au venit doar cei bolnavi. Ceilalþi trebuie sã rãmânãacolo ºi sã lucreze.

Of, iar aceastã dezamãgire! (...) În general se aude acum cã se vaajunge din nou la rãzboi. Doamne, Dumnezeule, încotro se îndreaptã lucrurile?Cum se va termina aceasta odatã?

13 februarie 194613 februarie 194613 februarie 194613 februarie 194613 februarie 1946

Astãzi iar a fost „proprietarul” la noi dupã boi. El nu primeºte boii,pânã când nu vor fi toþi în localitate activi ca noi „proprietari”. Am avut discuþii,dar deocamdatã am rãmas stãpâni pe situaþie. (...)

Astãzi am fost la ora pentru studiul bibliei. Merg totdeauna atuncicând pot. Pãrintele vorbeºte mereu atât de bine, despre viaþa din anii trecuþi.(...) De fiecare datã are un cuvânt special din biblie. Astãzi acesta a fost: „Ceeace vei semãna, vei culege”. În ultimii ani ne-am desprins de Dumnezeu ºi Isus.Acum recoltãm mulþumirea pentru aceasta. Totuºi, cine poartã vina pentrutoate relele? Purtãtorii demni de titluri înalte. Aceºti indivizi nenorociþi ºi-aupurtat bine de grijã. Noi, poporul nevinovat, suferim ºi ispãºim pentru aceasta.

Astãzi ne-a vorbit pãrintele Kartmann din Ghimbav în ora pentrustudiul bibliei. ªi el a vorbit atât de bine! (...)

20 februarie 194620 februarie 194620 februarie 194620 februarie 194620 februarie 1946

(...) Acum sã notez ºi un eveniment îmbucurãtor. În 13 februarie nis-au nãscut 13 purcei. Toþi sunt bine sãnãtoºi. Acum suntem ocupaþi cu ei casã-i îngrijim bine. (...)

Acum încã ceva foarte îmbucurãtor. Un þigan de pe aici, bun cunoscutde-al tatãlui, ne-a adus vestea îmbucurãtoare, Misch este pe drumul sprecasã din Rusia. El a vorbit cu câþiva din Bacãu. Þiganul este de fapt comerciant.El susþine cã în acest transport au fost oameni din þinuturi diferite ºi unul din

Page 104: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 104pagina 104pagina 104pagina 104pagina 104

Vulcan ºi unul din Hãlchiu. Aceºtia i-au spus lui cã în urmãtorul transport ar fiunul Truetsch Michael ºi încã femei râºnovene. Dacã aceasta este adevãrat,ei sunt cei dragi ai noºtri. Acum aºteptãm din nou zilnic, ceas cu ceas. (...) Saudoar ne-a minþit þiganul?

26 februarie 194626 februarie 194626 februarie 194626 februarie 194626 februarie 1946

(...) Uneori chiar am momente în care aº putea deznãdãjdui. Dar înora de studiu biblic gãsesc iar alinare. Acum vin acolo foarte mulþi, în specialfemei, care pânã acum niciodatã nu au bãgat în seamã aceste întâlniri. Uneorisala pentru femei este aproape prea micã. Acesta este singurul loc în care neputem întruni. Sala de sport nu ne mai aparþine. Aici þin fraþii noºtri întâlnirile lorºi se sfãtuiesc cum sã scape de noi. Totuºi nu se va ajunge la asta. Doar 15%au intenþia aceasta, ceilalþi 85% vor sã ne menþinã pe noi saºii aici. Ei au ºimotive pentru aceasta.

Cu noul „proprietar” deocamdatã este liniºte. Cu pãmântul încã nuºtim nimic exact. Pentru Treni am fãcut cererea. Costã 6.500 lei. De-ar ajutabarem ca sã-i rãmânã pãmântul. (...)

1 martie 19461 martie 19461 martie 19461 martie 19461 martie 1946

(...) Acum iar trebuie sã notez ceva neplãcut. Astãzi a venit comisia cunoul „proprietar”. Acum trebuie sã se mute. Nimeni nu are voie sã refuze. Uniidintre noi saºii s-au împotrivit ºi au fost duºi la jandarmerie. (...) „Proprietarul”nostru se pare cã ar fi unul dintre cei mai buni. El bea cu plãcere. Acum am maidus repede furaje ºi paie la vecinul Zeidner. Nu ºtim cum vom face aºa ceva înviitor.

3 martie 19463 martie 19463 martie 19463 martie 19463 martie 1946

Astãzi iar am trãit o bucurie mare. Am primit primul semn de viaþã înscris de la soþul meu cel drag. Acum suntem într-o oarecare mãsurã liniºtiþi,doar avem certitudinea cã ei trãiesc. (...)

4 martie 19464 martie 19464 martie 19464 martie 19464 martie 1946

Astãzi a venit din nou „proprietarul” nostru cu soþia lui. Ne-am pus deacord ca el sã aducã deocamdatã o iapã ºi un mânz. Încã nu vine sã locuiascã,iar pentru cã furajãm caii, ne va da ceva. (...)

Page 105: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 105pagina 105pagina 105pagina 105pagina 105

10 martie 194610 martie 194610 martie 194610 martie 194610 martie 1946

(...) Pãrintele a fost la noi (vizitã pentru confirmanþi), el susþine cã îiaºteaptã pe toþi cei care se întorc din Rusia, normal cei care mai sunt în viaþã,în martie ºi aprilie. Acum vom trãi ºi asta. Înseamnã din nou sã aºteptãm ºi sãavem rãbdare. (...)

Încã mai este totul atât de nesigur. Totuºi se pare cã vor fi alegeriacum. Se vor încheia favorabil? Cu gospodãriile ºi terenurile încã nu ºtimnimic. Circulã atâtea zvonuri prin localitate. Unii spun cã vom putea cultiva.Alþii susþin cã totul aparþine acum noilor proprietari, românilor. Aºa trãim încontinuu în aceastã nesiguranþã. Totuºi nici fraþii noºtri nu se încumetã lanimic. Aºa cã mai bine nu face nimeni nimic. Timpul este deja foarte înaintat.Walter ar fi putut sã ducã deja mult bãlegar. Atât de înaltã ca acum, nu am avutgrãmada de gunoi niciodatã ºi trebuie sã lãsãm totul aºa cum este. Toateacestea se vor rãzbuna. Deja de acum domneºte peste tot o sãrãcie mare.Cum va fi mai târziu? Dar noi trebuie sã avem într-una ºi sã predãm. Acum iarau fost adunaþi cartofi. ªi anume pentru copiii din Braºov. (...)

Se aude în general despre un nou rãzboi. Desigur cã aceste puterimari nu se pot pune de acord. Ce îi va aºtepta pe dragii noºtri din depãrtare?Ne vom mai revedea vreodatã? (...)

Deunãzi am fost la Braºov, am avut câte ceva de rezolvat. Am fost ºila Cercul Militar pentru documentele militare. Am fost ºi la Rosi în închisoare.ªi aceºti amãrâþi aºteaptã atât de mult libertatea. Dacã te gândeºti ce fel deoameni trebuie sã stea acum în închisoare! Adevãraþii rãufãcãtori se plimbãliberi pe stradã. (...)

22 martie 194622 martie 194622 martie 194622 martie 194622 martie 1946

Am primit documentul militar. Thomas Misch mi l-a adus, costã 10.000de lei. Aceasta este confirmarea cã soþul meu a fãcut aici serviciul militar ºiconcentrãrile. Este bine dacã ai acum acest document.

În 19 martie am avut o vizitã înaltã aici în localitate. A fost ComisiaAgrarã de Plasã, care dispune acum de noi. Am fost chemaþi la primãrieîmpreunã cu vecinii. Aici am fost interogaþi. (...)

Nu am crezut cã se va merge atât de departe, dar acum, treptat, noii„proprietari” se mutã la saºi. ªi al nostru a fãcut deja opt transporturi de bãlegar.Noi trebuie sã lãsãm totul în pace.

Acum suntem foarte ocupaþi cu munca în grãdinã. Am împrãºtiat toatãgrãdina cu bãlegar. Acum ea trebuie curãþatã. Trebuie sã pregãtim cel puþingrãdina fãrã cusur, dacã nu putem pregãti câmpul. (...)

Page 106: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 106pagina 106pagina 106pagina 106pagina 106

24 martie 194624 martie 194624 martie 194624 martie 194624 martie 1946

Martie aproape cã a trecut. De câteva ori a cãzut zãpadã uºoarã.Temporar a fost încã destul de frig. Adesea suflã un vânt puternic ºi geros. Cutoate acestea ieri ºi alaltãieri am semãnat în grãdinã.

Avem ºi acum un program de lucru încãrcat. Walter duce bãlegar pecâmpurile noastre. De fapt, o vãduvã a primit o bucatã din câmpul nostru. Eanu poate lucra pãmântul, iar fiul ei este în armatã. Aºa cã ne-au rugat sã facemnoi asta. Noi sã o cultivãm cu ce vrem noi. Ce trebuie sã se dea statului pentruun iugãr de pãmânt, dãm noi, iar restul ne rãmâne nouã. Vom avea ogospodãrie micã ºi sãrãcãcioasã. Totuºi mai bine decât nimic. În oarecaremãsurã putem sã ne asigurãm existenþa. (...) Boii noºtri aparþin acum noului„proprietar”. Noi lucrãm acum cu alþi boi, care i-au fost repartizaþi vãduvei.Sunt tot timpul doi - trei gospodari la o pereche de boi. (...)

Duminicã dupã masã am avut o comemorare pentru cei 14 râºnoveniºi râºnovence, care au murit în Rusia la muncã.

Of, cum le-o mai merge dragilor noºtri?

4 aprilie 19464 aprilie 19464 aprilie 19464 aprilie 19464 aprilie 1946

Ieri ºi azi am avut o zi foarte vioaie ºi agitatã. Am avut, ca ºi toþi ceilalþi,mult de lucru la primãrie ºi la alte autoritãþi. Facem iar cereri pentru avereanoastrã. Pentru aceasta trebuie sã alergãm mult. Mãcar dacã ar folosi la ceva.Aceste lucruri costã timp ºi bani.

7 aprilie 19467 aprilie 19467 aprilie 19467 aprilie 19467 aprilie 1946

Cererile pentru avere sunt acum gata, mulþumim lui Dumnezeu. Trenia fost la medic, am lãsat sã-i facã ºi un certificat medical. Acum am predat totulla prefecturã. Doar bunul Dumnezeu ºtie dacã vom avea succes.

15 aprilie 194615 aprilie 194615 aprilie 194615 aprilie 194615 aprilie 1946

Cu cererile nu am avut succes. Din zi în zi este tot mai rãu pentru noi.Unde o sã ajungem? Pe cei dragi nouã ni i-au luat, poate pentru totdeauna.Întreaga noastrã avere ne-a fost expropriatã, chiar ºi curtea nu ne mai aparþinenouã! Bãtrânul tatã trebuie sã mai trãiascã toate astea!

SfârºitSfârºitSfârºitSfârºitSfârºit

Page 107: împreunã, miteinander, együttesen · Un pas concret pe acest drum al ecumenismului, împreunã cu fraþii ºi surorile de diferite confesiuni, este ºi ziua de astãzi. Cu multã

împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen, együttesen, együttesen, együttesen, együttesennrnrnrnrnr. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005. 20 - octombrie 2005

pagina 107pagina 107pagina 107pagina 107pagina 107

Impressum:„„„„„împreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinanderîmpreunã, miteinander, együttesen”, együttesen”, együttesen”, együttesen”, együttesen”, nr. 20 - octombrie 2005Apariþie editatã de Forumul Democratic al Germanilor din judeþulCaraº-Severin, cu sprijinul Filialei Caraº-Severin a UDMR. Coperta 1 ºi 4: Monumentul deportaþilor din parcul „Cãrãºana” din

Reºiþa. Foto: Erwin Josef Þigla Realizat cu sprijinul financiar al Departamentului pentru

Relaþii Interetnice. Exemplar gratuit. Redactor:Redactor:Redactor:Redactor:Redactor: Erwin Josef Þigla / Lectorat: ec. Waldemar König Adresa redacþiei:Adresa redacþiei:Adresa redacþiei:Adresa redacþiei:Adresa redacþiei: Biblioteca Germanã „Alexander Tietz” B-dul Revoluþiei din Decembrie nr. 22 / RO - 320086 ReºiþaTelefon: 0255 / 22 00 81; E-mail: [email protected]ãspunderea pentru articolele semnate în publicaþie le revine autorilor.

Nota redacþiei „împreunã, miteinanderNota redacþiei „împreunã, miteinanderNota redacþiei „împreunã, miteinanderNota redacþiei „împreunã, miteinanderNota redacþiei „împreunã, miteinander, együttesen”:, együttesen”:, együttesen”:, együttesen”:, együttesen”:Se cuvin sincere mulþimiri doamnei Hannelore Baier (redactor al

cotidianului „Deutsche Allgemeine Zeitung für Rumänien”, subredacþia de laSibiu) pentru punerea la dispoziþie a acestui jurnal, doamnei Erna Gageschdin Râºnov pentru acceptul de a traduce în limba românã jurnalul mamei saleprecum ºi celei care a fãcut traducerea din germanã în românã, doamneiDoina Savu (bibliotecarã la Biblioteca Germanã „Alexander Tietz” din Reºiþa).

De asemenea se aduc mulþumiri corectorilor acestei traduceri:Waldemar König (Reºiþa) ºi Hannelore Baier (Sibiu).

Acest jurnal a apãrut în versiunea originalã germanã în cotidianul„Deutsche Allgemeine Zeitung für Rumänien”, în perioada 4 martie - 20 aprilie2005, în mai multe fragmente.

Traducerea în limba românã s-a efectuat cât mai fidel din limbagermanã, motiv pentru care s-ar putea întâlni în text propoziþii sau cuvinte carenu sunt întru totul perfecte din punct de vedere gramatical.