MASINI DE RIDICAT

Generalitati. Clasificare generala

Masinile de ridicat sunt masini de lucru cu functionare ciclica, in regim intermitent, care servesc la deplasarea sarcinilor intre puncte situate la inaltimi diferite.

In c-tii, masinile de ridicat sunt folosite la ridicarea materialelor de c-tii, a elementelor prefabricate, a materialelor si elementelor de finisaje si instalatii, precum si la montajul utilajului tehnologic in cadrul obiectivelor industriale.

Masinile de ridicat se impart in trei mari grupe:

dispozitive si mecanisme sumple de ridicat (efectueaza o singura miscare de lucru, cea de ridicare coborare a sarcinii);

ascensoare

macarale (sunt masini de ridicat complexe capabile sa efectueze mai multe miscari de lucru succesiv sau partial simultan, astefel incat sarcina poate fi transportata pe o traiectorie spatiala). La randul lor macaralele se impart in macarale rotitoare cu brat si macarale rulante (poduri rulante, macarale consola - nu sunt specifice constructiilor).

Macaralele rotitoare cu brat pot fi deplasabile (pe cai cu sine macarale turn, pe cai fara sine macarale pe senile, pe pneuri, automacarale) sau nedeplasabile (macarale usoare pentru constructii si macarale Derrick).

1. Macarale usoare

D: Macaralele usoare pentru constructii sunt macarale de santier destinate manipulrii sarcinilor mici, in general sub o ton. Ridicarea se face cu un troliu actionat cu motor electric, iar celelalte miscari: rotirea, mai rar bascularea bratului, se realizeaz prin actionare manual. Ex: macara pivotanta de planseu (fig. 1).

Fig. 1

1 cadru de rezemare din profile de otel (p. fixa);

2 contragreutati din beton;

3 roti (ptr. schimbarea comoda a amplasamentului pe planseu)

4 pivoti;

5 coloana rotitoare

6 maner semicircular de rotire;

7 brat articulat la baza coloanei sustinut de tirantii flexibili 8;

9- mecanism de ridicare alcatuit din troliu actinat cu motor electric;

10 limitator de cursa a ridicarii (nu are si limitator de sarcina)

Parametrii tehnici principali:

sarcina nominal (Q - n t);

naltimea de ridicare (H- n m),

raza de actiune (R - n m) si

viteza de ridicare (v,-n m/min).

Inltimea de ridicare n mod curent ajunge la cca 40 m, raza de actiune este cuprins ntre 1,5 si 2,5 m, iar viteza de ridicare este n jur de 20 m/min.

2. Macarale turn

Macaralele turn fac parte din categoria macaralelor rotitoare cu brat. Elementul lor distinctiv l constituie un turn nalt la a crui parte superioar este plasat bratul care poart echipamentul de crlig al macaralei. Sunt macaralele capabile s ridice sarcini la nltimile cele mai mari. Sunt macarale tipice pentru constructiile civile: cladiri cu multe etaje, turnuri cu diferite destinatii, piloni de poduri, viaducte, baraje hidrotehnice s.a.

Avantaje:

acoper n raza de actiune att constructia propriu-zis, ct si locul de depozitare si de pregtire a materialelor si elementelor de constructii; n varianta deplasabil (pe cai cu sine) acoper un front larg de lucru.

sunt economice, cu conditia existentei unui volum de lucrari suficient, care s le asigure pe acelasi amplasament o perioad de exploatare destul de ndelungat nct s asigure amortizarea cheltuielilor de transport, instalare si a realizrii cii de rulare, sau a fundatiei - dac lucreaz la punct fix.

Se ntretin usor, sunt fiabile, sunt alimentate cu energie electrica.

Criteriul principal de clasificare al macaralelor turn l constituie mobilitatea de

rotatie a turnului. Corespunztor acestui criteriu, macaralele turn pot fi:

* cu turn rotitor ; * cu turn nerotitor.

Ambelor tipuri li se pot asocia brate basculante, avnd palanul de ridicare al sarcinii n vrful lor, sau brate orizontale avnd palanul atasat unui carucior mobil n lungul bratului.

Macaralele cu turn rotitor au mas proprie mai mic si un centru de greutate mai cobort, nct stabilitatea lor la rsturnare se asigur mai usor. De asemenea, au toate mecanismele plasate n zona inferioar a macaralei, mai apropiat de sol, ceea ce face ca interventiile s devin mai facile. In schimb, macaralele cu turn nerotitor potatinge nltimi de ridicare foarte mari, peste 100 pn la 200-300 m, deoarece turnul acestora fiind fix poate fi ancorat, asigurndu-li-se astfel stabilitatea la rsturnare chiar si la lucrul la aceste nlimi.

Bratele basculante sunt mai usoare, deoarece sunt solicitate n principal la compresiune, n timp ce bratele orizontale lucreaza preponderent la ncovoiere.

Bratele basculante asigur nltimi de ridicare care depsesc nltimea turnului, dar au o raz de actiune mai mica. n plus, deoarece bascularea bratului de regul nu se face cu sarcin, aceasta nu poate fi deplasat n raza de actiune a macaralei dect prin deplasarea n lungul cii de rulare a ntregii macarale. Acest fapt constituie un dezavantaj.

La macarale cu brate orizontale, deplasarea sarcinii n raza de actiune se face cu ajutorul unui crucior mobil n lungul acestora. Sunt antrenate n miscare, astfel, mase incomparabil mai mici, iar pozitionarea crligului la raza necesara este mai facil.

2.1. Macarale cu turn rotitor si brat basculant

Macaralele cu turn rotitor si brat basculant au alctuirea indicata n figura 2.

Fig. 2

Partea nerotitoare a macaralei este alctuit din:

- sasiul 1care reazema prin intermediul unor brate articulate dispuse diagonal, denumite brate de translatie, pe boghiurile cu roti 2 asezate pe calea de rulare cu sine 3.

Partea rotitoare a macaralei sprijin pe sasiu printr-un rulment axial de mare diametru care i asigur posibilitatea de rotatie. Ea este constituit dintr-o platform rotitoare pe care se monteaz turnul 4, alctuit din tronsoane, la a carui parte superioara este articulat bratul 5. Acesta este sustinut la cealalt extremitate cu ajutorul unei perechi de tiranti flexibili 6. Ca si turnul, bratul este alctuit din tronsoane avnd structura zbrelit, al crui numr se stabileste n functie de lungimea dorit a bratului. Palanul de ridicare a sarcinii 7 este plasat la partea superioar a bratului, iar ramura lui activ este dirijat spre troliul de ridicare 8. Palanul cu cablu 9 si troliul 10 servesc la inclinarea bratului, dup necesitti. La partea din spate a platformei rotitoare se plaseaza contragreutatea 11.

Comanda macaralei se face din cabina 12.

Macaralele cu turn rotitor si brat basculant dispun de patru mecanisme pentru efectuarea miscrilor de lucru, miscri marcate pe figura 2 cu sgeti duble, corespunzatoare sensurilor realizate. Cele patru mecanisme sunt:

mecanismul de ridicare, alctuit dintr-un troliu si palanul de ridicare a sarcinii;

mecanismul de basculare a bratului, alcatuit similar;

mecanismul de rotire;

mecanismul de deplasare a ntregii macarale.

Cu exceptia basculrii bratului, toate celelalte miscari se pot efectua cu sarcin n crlig.

Aceste macarale sunt dotate cu urmatoarele dispozitive de sigurant: limitator de sarcin si de moment al sarcinii, limitatori de curs ai ridicrii sarcinii si ai basculrii bratului, limitatori de curs precum si tampoane si opritori ai miscarii macaralei pe cale, clesti de fixare la sin pentru prevenirea antrenarii macaralei prin actinnea vntului n situatia ,,n afara serviciului", anemometru avertizor al actiunii vntului ,,n serviciu", lumina de balizare plasat la vrful bratului si activat pe timp de noapte.

Alimentarea cu energie electrica a macarelei se face printr-un cablu multifilar cauciucat pozat ntr-un jgheab confectionat din scnduri, plasat n axa cii sau lateral.

Cablul este rulat-derulat sincron cu viteza de deplasare a macarelei pe un tambur prevzut cu un mecanism adecvat.

Parametrii tehnici principali ai acestor macarale sunt urmtorii:

sarcina nominal Q (t)

momentul nominal M (t m)

nltimea de ridicare H (m)

raza de actiune R (m)

grupa de clasificare a macaralei (cf. SR ISO 4301-3:1996)

vitezele miscarilor de lucru (m/min, respectiv rot/min).

Sarcina nominala reprezint valoarea maxim a masei sarcinii admis s fie ridicat n conditii normale de exploatare, iar momentul nominal reprezint valoarea maxim a produsului dintre sarcin si raza de actiune:

M = max (Q(R) x R)

Inaltimea de ridicare este distanta ntre nivelul sinei si axa crligului aflat n pozitie limit superioar. Corespunztor nclinrilor limit ale bratului rezult Rmax si Rmin.

Macaralele turn, ca de altfel majoritatea macaralelor cu brat, nu pot ridica sarcina nominal la orice raz de actiune, asa cum rezult si din relatia de definitie a momentului nominal. De aceea, modul de variatie a sarcinii cu raza (dependenta Q(R)), este indicat ntr-o diagram grafic sau tabelar, denumita caracteristica de sarcin (sau caracteristica de ridicare) a macaralei. Caracteristicile de sarcin pentru diferitele lungimi ale bratului macaralei din figura 2 sunt indicate n graficul plasat n partea de jos a figurii, iar variatia nltimii maxime de ridicare cu raza, H(R), pentru cele trei lungimi de brat sunt indicate n diagram plasata sus. Curbele trasate cu linii ntrerupte corespund unui turn mai inalt.

Prin grupa de clasificare sunt precizati parametrii conditiilor de exploatare care au fost avuti n vedere la proiectarea si conceptia macaralei si care nu trebuie depsiti de ctre utilizator. Acesti parametri se refer la frecventa si durata de utilizare, pe de o parte, si la nivelul de ncarcare, pe de alta.

2.2. Macarale cu turn nerotitor si brat orizontal

Constructia de ansamblu a macaralelor cu turn nerotitor este prezentat in figura 3.

Fig. 3

Structura lor portant este alctuit dintr-un sasiu 1 care reazem prin intermediul boghiurilor cu roti 2 pe calea de rulare cu sine de cale ferata 3. Pe sasiu este montat turnul fix 4 a crui constructie - zbrelit - are n sectiune contur patrat.

La partea superioar se gseste vrful rotitor 6 care reazem pe turnul fix prin intermediul unui rulment special cu dublu efect, de diametru mare, 5. Bratul 7 este articulat la baz la vrful rotitor si sustinut pe deschidere de tirantii 8. In mod similar este atasat contrabratul 9. Att bratul ct si contrabratul sunt realizate ca structure zbrelite, avnd sectiunea transversal triunghiular. Tlpile inferioare ale bratelor servesc drept ci de rulare pentru cruciorul de sarcin. In scopul echilibrrii partii rotitoare la extremitatea contrabratului se amplaseaz contragreutti din beton 10, iar pentru asigurarea stabilittii ntregii macarale, pe sasiu se aseaza lestul central 11 alctuit de asemenea din blocuri de beton. Sarcina este suspendat la crligul palanului de ridicare 12 atasat cruciorului 13 deplasabil n lungul bratului.

Macaraua este prevzut cu urmtoarele mecanisme:

troliul de ridicare (amplasat pe contrabrat);

troliul pentru tractarea prin cablu a cruciorului de sarcin (amplasat la baza bratului);

mecanismul de rotire (amplasat la baza vrfului rotitor);

mecanismul de translatie a macaralei amplasat la boghiurile motoare ale sasiului.

Mecanismele nu sunt reprezentate n figur. Actionarea mecanismelor se face cu

motoare electrice de macara.

Corespunztor mecanismelor sale macaraua poate efectua unntoarele miscri:

ridicarea-coborrea sarcinii;

translatia cruciorului de sarcin;

rotirea prtii superioare;

translatia ntregii macarale.

In mod obisnuit toate aceste miscri se pot efectua cu sarcin la crlig.

In ceea ce priveste miscarea principal, cea de ridicare-coborre, la toate tipurile moderne ea se poate efectua cu mai multe viteze ceea ce asigur o productivitate sporit, o functionare adecvat procesului tehnologic si o ncrcare rational a echipamentului electric. Astfel deplasarea sarcinilor mici sau a crligului gol se poate face cu viteze mai mari. Dou viteze pot avea si celelalte miscri.

Aceste macarale sunt prevzute cu dispozitive de sigurant similare celor utilizate la macaralele cu turn rotitor si brat basculant. n locul limitatorilor de curs pentru bascularea bratului se folosesc limitatori de curs ai translatiei cruciorului.

Conducerea macaralei se asigur din cabina 14 situat pe vrful rotitor.

Transportul macaralei se face numai n stare demontat.

Valorile parametrilor Q, M, H, R, sunt cuprinse in mod curent ntre limitele 4 si 12 (16) t, 45 si 160 tm, 40 si 60 (150) m, respectiv 35 si 50 m. De obicei raza mare de actiune asigur acoperirea ntregii zone de lucru astfel nct este posibil lucrul la punct fix fr a fi necesar deplasarea pe cale. Din acest motiv macaralele cu turn fix moderne admit urmtoarele variante de montaj: pe care de rulare, pe platform de beton cu rezemarea pe sasiu (boghiurile cu roti fiind ndeprtate), pe fundatie, prin ncastrarea direct a turnului n fundatie.

2.3. Macarale turn usoare

Sunt destinate n special cldirilor de locuit tip casa individual, vilelor sau imobilelor cu putine etaje. Avantajele acestor macarale sunt multiple:

cost mic;

transport n stare pliat prin remorcare, cu acces pe strzi secundare si n locuri restrnse;

teren de instalare cu arie redus;

amplasare de regul - direct pe sol, sprijinirea facndu-se pe sisteme cu tlpi de calare;

operare de la distant cu pupitru de comanda mobil, accesibil unor persoane cu instruire minim. Actionarea se face cu motoare electrice, nct alimentarea se face de la repeaua de energie electrica existent.

Macaraua din fig.4 ilustreaza solutia pliabila. Ea are turnul alcatuit din 2 tronsoane articulate intre ele. Tronsoanele turnului, precum si perechea de tiranti rigizi din spate alcatuiesc un sistem de bare articulate a carui geometrie este aleasa astfel incat cu ajutorul unui singur cilindru hidraulic sa se asigure plierea in pozitie de transport, respective deplierea, aducand turnul in pozitie verticala. Plierea deplierea bratului este asigurata cu ajutorul tirantilor flexibili (cabluri) si a contrabratului.

Fig. 4

Macaralele turn usoare sunt realizate de regul pentru sarcini de 0,5-2,5 t, naltimi de ridicare de 18-36 m si raze de actiune de 16-40 m.

3. Macarale deplasabile pe senile

Macaralele pe senile sunt macarale rotitoare cu brat montate pe sasie prevzute cu sisteme de propulsie pe senile. Aceste macarale sunt n general mai grele dect automacaralele sau macaralele pe pneuri si au centrul de greutate mai cobort, ceea ce constituie un avantaj din punct de vedere al stabilittii la rsturnare.

Senilele asigur o suprafat mare de contact cu solul astfel nct presiunea de contact rmne mic (n transport 1-2 daN/cm2, n lucru max.4 ), ceea ce le asigur avantajul de a se putea deplasa si instala pe terenuri slabe, neamenajate.

Avantajos este de asemenea faptul c sistemul de propulsie pe senile nu este prevzut cu suspensie elastic astfel c, cu conditia realizrii unor viteze mici, aceste macarale se pot deplasa cu sarcini la crlig mai mari n comparatie cu macaralele pe pneuri.

Dezavantajele acestor macarale sunt:

greutatea mare;

mobilitatea mai redus (viteze mici de deplasare, spatii mai mari necesare pentru

virare sau ntoarcere)

transport mai dificil de la un santier la altul. Acest transport se asigur cu ajutorul remorcilor joase grele (trailere).

Domeniul de utilizare al acestor macarale: constructii industriale, montaj de elemente de structura prefabricate (ferme, grinzi de rulare, stlpi, elemente de acoperis), montaj utilaj tehnologic, constructii speciale. Utilizarea macaralelor pe senile devine economic daca se asigur un volum de lucrari mare care s determine att utilizarea lor intensiv, ct si o durat ndelungat de folosire in acelasi santier.

Alcatuirea constructiva a macaralelor pe senile este indicat n figura 5.

Fig. 5

Pe sasiul 1, prevzut cu sistem de propulsie cu senile, reazem prin intermediul organului rotitor 2 platforma rotitoare 3. Pe platform se gseste echipamentul de fort alctuit dintr-un motor cu ardere intern si anexele lui, transmisia si mecanismele macaralei cu exceptia celui de propulsie. Tot pe platform este plasat si cabina 4 cu echipamentul si dispozitivele de comanda si control. La partea din fat a platformei este articulat bratul zbrelit 5 alctuit din tronsoane demontabile, brat sustinut cu o pereche de tiranti flexibili 6 si palanul mecanismului de nclinare 7. Grupul fix de role al acestui palan este atasat suportului rigid 8. Cablul troliului de ridicare 9 nfsoar rolele palanului 10 de a crui grup mobil este atasat crligul 11. n partea din spate a platformei rotitoare este atasat contragreutatea metalic 12.

Macaralele de acest tip au in general actionare diesel-mecanica sau diesel-electrica si sunt prevzute cu urmtoarele mecanisme: troliu de ridicare a sarcinii, troliu de nclinare a bratului, mecanism de rotire si mecanism de propulsie.

Fiind macarale rotitoare cu brat, macaralele pe senile au parametrii similari celor ai macaralelor turn: sarcina nominal Q(t), momentul nomina1M(tm), nltimea de ridicare H(m), raza de actinne R(m). O alt categorie de parametri o constituie vitezele de lucru: de ridicare v,. (m/min), de rotire n (rot/min), de deplasare vd (km/h), precum si durata basculrii bratului 13 (sec.).

4. Macarate deplasabile pe roti cu pneuri

Macaralele pe pneuri sunt macarale rotitoare cu brat montate pe sasie prevzute cu roti cu pneuri. Aceste macarale sunt concepute pentru lucrri de montaj si transport pe distante scurte a sarcinilor pe santiere de constructii industriale, constructii speciale si montaj utilaje tehnologice. Macaralele pe pneuri se execut n dou variante de baz:

macarale cu brat zbrelit si mecanism de nclinare cu palan cu cablu;

macarale cu brat chesonat telescopic si nclinare cu cilindri hidraulici.

Constructia de ansamblu a unei macarale pe pneuri cu brat zbrelit este prezentat in figura 6.

Fig. 6

Sasiul 1 reazem pe puntile 2 prevzute cu roti cu pneuri.

Pentru lucrul la punct fix cu sarcini mai grele sunt prevzute calajele 3. Macaraua propriu-zis reazema pe sasiu prin intermediul organului de reazem rotitor 4. Pe platforma rotitoare 5 a macaralei se gseste motorul cu ardere interna de actionare, transmisia si mecanismele macaralei cu exceptia celui de deplasare. Comanda se face din cabina 6 amplasat de asemenea pe platforma rotitoare astfel incat cmpul visual al operatorului s fie orientat n permanent spre crligul macaralei. Echipamentul de lucru este alctuit din bratul zabrelit 7 articulat la partea lui inferioara la platforma rotitoare si sustinut la extremitatea superioar de tirantii flexibili 8 si palanul mecanismului de nclinare 9. Bratul este executat din tronsoane care se monteaza astfel nct lungimea lui su corespund necesitatilor lucrrii date. Ridicarea sarcinii se efectueaz cu ajutorul crligului 10 atasat muflei mobile a palanului de ridicare 11. Cablul de ridicare 12 este deviat n lungul bratului spre tamburul mecanismului de ridicare. Pentru asigurarea stabilitatii la rsturnare este prevzut contragrentatea 13 care, n cazul macaralelor moderne, este montat pe un suport mobil astfel nct momentul de stabilitate s poat fi corelat cu momentul de rsturnare (care variaz odat cu modificarea unghinlui de nclinare a bratului).

Se mentioneaz c pentru situatii de lucru fara calaje, macaraua dispune de un sistem de blocare a suspensiei (blocarea puntilor fat de sasiu) fapt ce mbunitteste stabilitatea la rsturnare.

Parametrii principali ai macatalelor pe pneuri sunt similari parametrilor macaralelor pe senile. Rezult cu si dispozitivele de sigurant sunt, corespunztor,

similare. Caracteristica de sarcin cuprinde dou familii de curbe: una pentru lucrul n

stare calat si cealalt pentru lucrul fr calaje. Fiecare familie are attea curbe, cte

variante ale lungimii bratului pot fi alcutaite cu tronsoanele din dotare.

Macaralele pe pneuri se deosebesc de automacarale n principal prin constructia

sasiului, alcatairea suspensiei si sistemul de propulsie. Astfel, macaralele pe pneuri

nu sunt concepute pentru a se putea deplasa pe caile de circulatie public; de aceea

conditiile de gabarit, de viteza si de ncrcare pe punte impuse automacaralelor nu se

impun si acestor macarale.

5. Automacarale

Automacaralele sunt macarale rotitoare cu brat montate pe autosasie. Ele constituie singura categorie de macarale care se pot deplasa cu mijloace proprii pe cile de circulatie public. Din acest motiv sunt astfel concepute nct s corespund cerintelor de trafic rutier:

dimensiunile masinii s se ncadreze n gabaritele de liber circulatie;

viteza de deplasare s fie suficient de mare, ceea ce implica existenta unei

suspensii elastice a autosasiului;

ncarcarea pe punte (ax) s nu depseasc limita admis pe drumurile

publice;

Accesul automacaralelor pe cile de circulatie public determin att avantajele acestor macarale, ct si domeniul lor de utilizare. Intre avantaje pot fi enumerate:

deplasarea rapid de la un punct de lucru la altul;

punerea n stare de functiune ntr-un timp scurt (de la cteva minute la cteva ore - functie de mrimea macaralei si de tipul bratului);

nu necesit amenajarea amplasamentului n care urmeaz s lucreze.

Parametrii principali ai automacaralelor:

sarcina nominal de la cteva tone la zeci si chiar sute de tone,

naltimea de ridicare de la ctiva metri la zeci si chiar peste o sut de metri.

Domenii de utilizare:

lucrari de interventii;

lucrari de ncarcare-descrcare;

operatii de montaj utilaje tehnologice si uneori elemente de constructii pe santiere a cror durat, volum de lucrri sau conditii de spatiu nu permit sau nu justific economic utilizarea altor tipuri de macarale.

Automacaralele se construiesc n dou variante de baza: automacarale cu brat

zabrelit si automacarale cu brat telescopic. Primele sunt actionate diesel-mecanic sau

diesel-electric, iar celelalte hidrostatic.

Alctuirea automacaralelor cu actionare diesel-hidrostatic' este indicat n

figurile 7 si 8.

Fig. 7

Fig. 8

Pe autosasiul 1, prevzut cu calajele 2, prin intermediul organului de reazem rotitor 3 sprijin macaraua propriu-zis 4. Aceasta este prevazut cu platforma 5 pe care sunt montate mecanismele si contragreutatea 10; cabina operatorului 6, bratul telescopic 7 articulat la partea lui inferioar la platform si sustinut cu perechea de cilindri hidraulici de nclinare 8, si bratul auxiliar 9 care se poate rabate n lungul bratului, dedesubt sau lateral pentru asigurarea gabaritului minim de transport.

Mecanismul de ridicare si cel de rotire sunt similare celor care echipeaz automacaralele cu brat zbrelit, cu deosebirea c motoarele de actionare sunt hidraulice. De regul, troliul de ridicare este amplasat la baza bratului sau pe structura la care este articulat bratul. Mecanismul de nclinare este alcatuit din perechea de cilindri hidraulici 8. Telescoparea se realizeaz cu un mecanism amplasat n interiorul bratului prevzut cu cilindri hidraulici.

Parametrii principali ai automacaralelor sunt similari cu cei ai macaralelor pe pneuri: sarcina nominal Q, momentul nominal M, raza de actiune R, nltimea de ridicare H. Se mentioneaz nsa c performantele maxime (nominale) se obtin numai la orientarea spre spate a bratului, ntr-un cmp de 45 fat de axa longitudinal a macaralei; la orientarea lateral a acestuia performantele sunt ceva mai mici datorit unor conditii de stabilitate la rasturnare, mai defavorabile.

Masini pentru transportul continuu al materialelor in vrac

Generalitati. Domenii de utilizare. Clasificare generala

Transportul continuu al materialelor de constructii cum sunt nisipul, pamantul, pietrisul, caramida, blocurile usoare din beton si chiar betonul prospat se face in santiere, in intreprinderi de prefabricate, de material de constructii sau in balastiere cu ajutorul transportoarelor.

Masinile de transport continuu pot asigura transportul pe traiectorii orizontale, inclinate, vertical sau combinate. Distanta de transport variaza de la cativa metri pana la zeci, sute sau chiar km in cazul transportoarelor cu banda.

Transportoarele continui se impart in:

1. masini de transport continuu cu organ de tractiune: transportoare cu banda, transportoare cu placi, transportoare cu raclete; transportoare cu cupe; elevatoare cu cupe

2. masini de transport continuu fara organ de tractiune: transportoare elicoidale; transportoare inertial, instalatiile de transport gravitational, instalatii de transport pneumatic.

Transportoarele cu banda

Sunt masini de transport continuu avand ca organ de tractiune o banda flexibila fara sfarsit, masini ce sunt utilizate pentru transportul materialelor varsate sau a sarcinilor unitare mici, pe traiectorii orizontale sau usor inclinate.

Transportoarele cu banda pot fi fixe sau mobile.

Instalatiile fixe sunt utilizate in fluxurile tehnologice de fabricatie, dar sip e santiere pentru transportul pamantului sapat la executarea santurilor lungi; ele au in general lungimi relative mari (de zeci sau sute de metri). Transportoarele cu banda mobile sunt utilizate in special pe santierele de constructii (lungimea lor este cuprinsa intre 12 si 15 m) iar traiectoria de transport este inclinata la 15 20o fata de orizontala.

In fig. 9.1 se prezinta schita de principiu a unui transportor cu banda mobil.

Fig. 9.1

1 organ de lucru - banda continua din cauciuc, cu insertii textile;

Insertia (tesatura de fibra sau fibra piia in unul sau maui multe straturi) constitue elementul de rezistenta al benzii, iar cauciucul, stratul de uzura, protector. Banda este intinsa intre doi tamburi de capat si antrenata astfel incat ramura superioara are o miscare ascendenta, iar ramura inferioara descendenta. Materialul este transportat pe ramura ascendenta din acest motiv aceasta numindu-se si ramura active. Punerea in miscare a benzii se face cu ajutorul tamburului de antrenare 3. La partea inferioara se gasesc tamburul de intoarcere 4 si jgheabul de incarcare si dirijare a materialului spre portiunea de mijloc a benzii 5. Intre cei doi tamburi ramura incarcata a benzii este sprijinita de rolele superioare 6, iar ramura descarcat de rolele 7. Indepartarea materialului depus prin aderenta pe cele doua fete ale benzii se face cu ajutorul razuitoarelor 8 si 13. Constructia metalica de sustinere este o structura zabrelita usoara 2, sprijinita pe rola metalica 9 si puntea cu pneuri 12, care serveste si la transportul prin remiorcare. Modificarea unghiului de inclinare a transportorului se face cu ajutorul sistemului surub piulita 11 actionat manual. Prin actionarea manivelei, surubul provoaca deplasarea piulitei. Aceasta este prinsa articulate la piciorul basculant care sprijina partea superioara atransportorului. O data cu piulita, acest picior isi schimba pozitia provocand modificarea inclinarii transportorului. Sprijinirea transportor picior basculant este asigurata de perechea de piese glisiera patina 10.

Parametrii principali ai transportoarelor cu banda sunt:

Lungimea de transport L (distanta intre axele tamburilor de capete);

inaltimea maxima de descarcare H, determinate ca distant maxima intre terenul de sprijin si axa tamburului superior;

latimea benzii, B;

productivitatea P.

Productivitatea tehnica se determina cu reloatia:

P = Pt=900B2vtg(kg/h)

Pt productivitatea teoretica;

B latimea benzii (m);

- masa volumica a materialului transportat (t/mc);

V viteza benzii transportorului (m/s)

- unghiul taluzului natural al materialului

- coeficientul de umplere a benzii

- coefficient de ramanere in urma a materialului in raport cu banda.

yb

r

yb

j

y

b