mu credesm,' 'domnuie cîmpeanu- -...
TRANSCRIPT
DE LA BIROUL ELECTORAL CENTRAI
ZIAR INDEPENDENT, expresie A g p i n ib PUBLICE PIN JUQSŢUl CLU)
ANUL II, NI{. 123JOI 24 MAI 1990
: Mu credesm,''domnuie Cîmpeanu...-La început v-am acordat
uit anume credit, vă socoteam o personalitate. A- veaţi 6 morgă, o idistinoţie, o solemnitate a_ firii şv a vocii dinadins ţi abil- ciut'* tate chiar şi atunci cînd nu spuneaţi nimic. K şi" asia o calitate a unui on) politic. Intuiam sub aceste aparenţe şi sub cîteva calităţi (slăpinire de sine, caîm, inteligenţă) sin suflet rece, distant, dispus doar să dştise, sâ' conducă, să domine, să -apere atit dc obsedanta dvs"; idee: proprietatea. Aţi venit ! după ani lungi - de. exil şi după ce aţi uitat trecutul — ceea •• ce: nu vă slujea din el! — să ne vorbiţi despre democraţie, despre ţară, cind de fapt, voiaii un siti.'îur lucru: puterea!. Ostilitatea, deseori provocată, din timpul campaniei-electorate nu v-a spus nimic. V-aţi lăsat ameţii de micile grupuri ce v-au aclamat. Sînt convins acuţn că nu v-aţi pus problema înfrîngerii în a- Icgeri.- Oricum de la un a- semenea om politic mă aşteptam la mai mult. Luni dimineaţa am ascultat, cu stupoare, declaraţia dumneavoastră în care afirma
ţi, nici mai mult nici mai puţin, că alegerile dc duminică au. fost o _ ruşine^ pentru poporul român. lira doar un sondaj de opinie,
; şi acela făcut de străini.■ care v-a iritai peste măsu
ră. Şi aţi jignit un popor. •Nu e. prea mult? Nu -ştiţi nici să ciştigaţi, nici să pierdeţi. Asta v-a dus la
■. o înfrîngere zdrobitoare. La. înfrîngerea, este ruşinoasă, domnule Cîmpeanu, nu alegerile, fiţ i.f i putut
..pierde., decent, onest, ele fiant, dacă .... v-aţi--fi iubit ţara. Dar aţi socotit că numai cu dv.s. ţara şi poporul au o şansă reală. Ce refren cunoscut nouă! Poporul v-a dat răspunsul lui limpede şi definitiv. Există în box o prevedere regulamentară, i-are cere arbitrului derin;;- să oprcască lupta înainte dc limită, atunci cînd unuV dintre adversari se află în vădită stare dc inferioritate. Asta pentru a-i apăra sănătatea, viaţa. Aşa aţi pierdut -dvs.: prin inferioriate totală..-Şi nu recunoaşteţi, învinuiţi poporul. Nu credeam, domnule Cîmpeanu, că 'veţi merge atît de departe^.,.
Viorel CACOVEANU
£ *
Ştii tăticule că votul este secret?
REZULTATE PARŢIALE PE ŢARĂ PENTRU ALEGEREA " PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI
23 MAI 1990 - ORA 18,33număr voîuri procent--candidaf
1. Ion Iliescu2. .Radu Câmpeanu
12 057 591 1 496 082 .
537 970
85,20 la sută 10,58 la sută 4,IC ia suta3. .Ion Raţiu
REZULTATE PARŢIALE PE TARA PENTRU ALEGEREA DEPUTAfILOR
23 MAI 1990 - ORA 18,33 'formaţiune politică număr voturi procent
66,45 la sută
987 233 850 533
355 080
335 384
290 170
1.- Frontul'-.Salvării Naţionale fi 955 9972." Unximed Democrată Maghiarii
din România3. Partidul Naţional Liberal4.-' Mişcarea"' Ecologistă din . "România , ' •5.‘-partidul Naţional Ţărănesc- ■
"creştin şi democrat '.6/ A.U.R. — Partidul de Uniune
• 'Naţională a Românilor din- Transilvania. ’ '. , '. '.; «
7. ‘Partidul' Democrat Agrardin România • • • • - - 248 568
_8...Partidul. Ecologist Român - 226605 9. Partidul-Socialist Democratic' •
Roniâri ' ■ 142 750Celelalte partide şi formaţiuni politice au obţinut sub
1 la sută.REZULTATE PARŢIALE PE TARĂ PENTRU ALEGEREA
SENATORILOR- " 23 MAI 1990 - ORA 18,33
7,32 la sută 0,31 la sută
2,64 la sută
2,49. la sută
2.15. la sută
1,84 la sută 1.68 la sută
'1,06. la sută
formaţiune politică număr, voturi procent-1. Frontul Salvării .Naţionale 9 222 262 67,18 la sută2. Uniunea Democrată Maghiară .
din România- 1 004 353 7,32 la sută3. .Partidul Naţional Liberal:. 946 293 0,89 la. sută4. Mişcarea Ecologistă din' . ■ ■ ■ .-.~ îtomânia „ . > 335 880 2,45 la sută5. Partidul Naţional Ţărăneso-
creştin şi democrat 333 883 2,43. la sută0.-A.U.R. — Partidul de Uniune * - . . .
Naţională a Românilor din • . ' : -Transilvania 288 573 2,i0-la.sufă
7. Partidul Democrat''Agrar .• v-f 1 in România 218 975 -1,60 "la sută
8. partidul Ecologist Român - 189 711 . ' -' 1,35 la -şută £?. Partidul Socialist Democratic . . ...'. Român 151 640' ■' -1,10 la sută Celelalt?
1 la mi*"partide şi formaţiuni politice au obţinut sub
(Rompres)
PAŞAPOARTE PENTRU TOATĂ LUMEA
De cîteva zile,', pe str. Andrei'Mureşianu nr. -16 (fos- - tul consulat al Ungariei) flutură steagul-României. Aici se-găseşte noul sediu al-Serviciului; judeţean de:paşa-r poarte şr evidenţa’- străinilor Cluj. Ce mai e nou la a- , ceasta instituţie, '-'l-am '.întrebat p e- domnul maior Nicu . Popa, şeful serviciului de paşapoarte: , _ ‘ .
Nu este singura schim- : bare. Sediul nou. ne-a permis şi r folosirea calculatoarelor pe care le, avem în ; dotare.- Cred că nu mai e -. nevoie să vă spun :că- acest , lucru ne permite reducerea timpului pontai ca. în fir nai, toţi cetăţcnii .judeţului . nostru să posede paşapoar- te..
— Mai totdeauna, cifrele vorbesc de Iu sine.
— Pînă acum, 90.000 de cetăţeni ai' judeţului nostru sint. posesori de paşapoarte turistice. In continuare se depun zilnic, peste 3000 de cereri, posibilităţile noastre'
permiţîndu-ne să dăm, curs ia 1200 paşapoarte zilnic. .
— îxcitizmd paşapoar-' tele, ce alte activităţi mai desfăşuraţi? ; ’
— Tot. cii . . . .paşapoarte., Grupurf organizate. . instituţii, alte organisme intră în categoria Urgenţelor.- Şi cum invitaţiile • ferme - trebuie. onprate. la. timp, : ne străduim să rezolvăm aceste cereri. Că sâ nu mai pun
4a -socoteală numeroşii turişti .străini care cer, pre- , lungirea vizei, solicita -şe-.. defc pe teritoriul judeţului nostru, : '
— Alte precizări?
— Vreau să asigur pe toată lumea că, indiferent
‘ de' partide, guvern etc..dreptul elementar de a po-
= seda fiecare - cetăţean un- paşaport va' fi- realizat. Sj- ' gur, e nevoie- de puţină ' răbdare, şi, mai ales. înţe- '. legere.: Este suficient să vă■ reamintesc că acest interviu . îl realizăm la ora 21,10 şi
munca la -.ghişeele noastre• încă: ;nu s-a încheiat. ; Şi ; încă ceva: Pentru a elimina ; cozile şi pierderea de vre- : me, s-au anulat chitanţele ; de i la secţiile financiare.
Totul este ca. Sn momentul : plecării în străinătate, o-
rriul să nu aibă datorii faţă de stat mai mari de 50 000 lei.. • Şi acest lucru reiese din . l'i memoria fără greş a calculatoarelor noastre.
. •* ; liadu VIDA
Constatărea. estp una care acoperă, o . ? realitate dureroasă: in. zona. montană, unde; (lîntotdeauna viaţa s-a derulat cu jertfe şi privaţiuni dc tot felul; iă amploare uri fenomen pe cit clc inedit, ..pe atit d.e îngrijorător. Da, moţii pleacă, se- duc la vale in căutarea unor spaţii mai ospitaliere, îşi părăsesc aţadar vetrele, părinţilor şi strămoşilor, in speranţa u- nei'vieţi mai bune şi. mai lihnite. K-o in- dirjire proprie omului dc la munte, ca- ( rc se sileşte din priviri, fără a mai fi nevoie <-./<■ cuvinte. Concomitent insă eu această depopulare cvasi,-justificată, ■ a M clor din inima munţilor se petrece, - inevitabil, o demolare spirituală a şcolii ca instituţie, ca loc dc priveghere şi. perpetuare a spiritului naţional
! '<f mulţumesc . de aceea. domnule. . profesor Alexandru Suciu, director al ■Şcolii din Căinţele, pentru modul în care, alături de cele 112 dc cadre didactice din cofnună, înţelegeţi să t><î împliniţi menirea de luminători ai sufletelor tinere; pentru faptul că o elevă a şcolii din Călăţele, Li di a Popa, din clasa a Vili-a, a obţinut' tn acest an ’ menţiune pe ţară la olimpiadă, pentru toţi cei pes
ta 200-de absolvenţi care, din 1963 încoace, au plecat de aici spre şcoli mai înalte, rpalizîndu-s? ca oameni şi profesionişti, bucurînd colţul nostru de u- nivers prin ştiinţa şi harul lor. Vă mul-
CRISTOS S-A INÂLJAŢ!V • Azi se sărbătoreşte înălţarea
Domnului • }Victoria învierii,, a „ marcat aurora
preamăririi lui Isus. în cile 40 de zile. Isus le dă; apostolilor multe dovezi despre-în vierea Sa din morţi. Apoi, după împlinirea lucrării Sale, de Mîntuire a oamenilor, Isus şe ridică la cer ca om '
-cu trup şiî suflet, căci ca Dumnezeu El fusese întotdeauna- acolo, deoarece prin dumnezeirea" Sâ„ El îcuprinde toate locu rile (Fnp.: 1, 9; Ioan 3, 13). El şade la dreapta lui Dumnezeu, Tatăl atotputernic. (Rom. 8, 34).. Isus’nu 'se desparte-de noi şi nu ne desparte de El. Urcînd la cer, Cristos S-a făcuţ urmat de nenumărate suflete: răscumpărate, care au in -: trat împreună „ cu El în sanctuarul dum- nezeirii. Cristos este în veşnicie, dar şi
în inimile Oamenilor. Ca şi viaţă lui Cristos, destinul nostru nu se termină decît lîngă Dumnezeu. (Col. 3, 2). Acolo este termenul ; final al . predestinării noastre, completarea supremă a perfecţiunii -noastre, plinătatea vieţii, noastre spirituale.
Ioan ARBOREANlj
Beli? şi legăturile cu lumea vă sînt, tot uneori, în mod arbitrar zădărnicite. ’
Un gînd de admiraţie şi către dumneavoastră, dascălii şcolii din Poiana Horea. Celor care aţi vrut să rămîn eţi
PLEACĂ M OŢU, SE DUC LA VALE...furnesc apoi dumneavoastră, doamnelor - profesoare Viorica Mihuţ — directoare adjunctă —, .Ana Oleleu, Elena Marc, Doina Socea, Marinela Ştefan şi domnilor profesori Dumitru Marc şi Marcel Shu'clean, pe care am avut plăcerea să vă cunosc într-una din rilele acestei primăveri, cu regretul de a nu-l fi intii-' nit-şi cunoscut şi pe directorul şcolii din Ucliş, ca şi pe ceilalţi colegi ai dumneavoastră, de altfel, pentru devoţiunea cu care, ca dascăli de ţară, . tl învăţaţi pe copiii munţelui că învăţătura este fru- museţea cea mai aleasă a omului,. acea avere ascunsă şi tăinuită fără de care nimic, nu-şi are rost in lumea ■ aceasta. Nu abdicaţi rie la aceste principii, chiar dacă plinea mai. este, uneori, amară la
şi aţi rămas. De la 08 de copii cîţi aveţi acmrt, vor rămine intr-un viitor nu prea îndepărtat 27—28 rie elevi, apoi tot mai puţini, plnă cind şcoala va dispare. E frumos ?ă stai la Poiana Horea, dar nu mai mult de o săptămînă, spun localnicii Familia dascălilor Roşea a venit de IU ani si aici a rămas, iar acum este hotărîtu să plece din sătucul acesta uitat, unde căminul cultural se tot ridică de ,ureo 15 ani, unde biblioteca şcolară şi şcoala, in general, sint slăbuţ dotate,
. unde in multe case nu a fost introdus curentul electric şt unde .zăpada se-ntîm- plă să fie şi în mal cit gardul. .-..Copiii Insă cîţi mal sint, trebuie să vină la şcoală
Muntenii pleacă lăsind ln urmă, apa
rent fără remu'şcare, căsuţele lor cit rate şi bine şjnduitc, păşunile întinse şi palma de pămînt care le-a propăşit neamul. Pleacă spre Banatul făgăduinţei, fără a. întoarce privirea. Aflu că ar e- xista oferte din partea unor cetăţeni străini de a le cumpăra casele, casele a- ccst,ea care închid nenorociri şi'bucurii tăcute, vieţi ăe oameni, aşa cum au fost ele de veacuri. . Şi-un sentiment de neputinţă şi teamă viă încearcă la gîndul nerostit că peste ani, poposind la o poartă din inima Apus’enilor, mi sc va deschide şi răspunde intr-o altă limbă decît .'.ea a noastră, rts vrea ca gîndul a- cestn să nu se regăsească niciodată în real. Altfel, ce. se-va alege dc noi?
Vorbe înţelepte grăiesc că penlru fiecare grăunte de spirit există un grăunte de nebunie. Tot astfel, pentru fiecare lucru pierdut ii este hă rărit omului să ciştige altceva ln schimb, iar pentru fiecare lucru cîstigat se cheamă că ara să piardă ceva. Iar dacă conştiinţa a un zeu pentru toţi muritorii şi copiii sint aidoma plutei ce susţine năvodul din n- dînc, dispariţia lentă a satelor noastre de la munte să fie, oare, tributul plătit libertăţii? . ■ '
M Micluiela BOCII
P A G I N A 2
„ECRAN” — o nouă .revistă de film—- Sînteţi, stimate Ion
Noja,. cu începere de la 1 mai, redactorul şef al revistei „F.cran“ — publicaţie de larg interes pentru iubitorii filmului. Cum s-a năşcut această revistă?
— Cinematografia a fost sub dictatură unul dintre sectoarele ccle mai grav încercate. Producţia naţionala de film a fost cenzurată sistematic şi cu brutalitate, iar importul de filme, practic, anulat. Pe aici ţi greutăţile repunerii întregului sistem pe baze funcţionale, ln: contextul noilor cerinţe, încă ln luna- februarie. In adunarea generală organizată cu toate conducerile întreprinderilor cinematografice din ţară, s-ai hotărît: înfiinţarea unei, reviste lunare de publici-' tate ţi cultură cinematografică, avînd sediul şi redacţia la Cluj. Ea aparţine , Direcţiei Reţelei Cinematografice şi Difuzării Filmelor din România, se numeşte „Ecran”, este de for
mat A 4 şî are 24 pagini.— Care este programul
concret al acestei publicaţii? Prin ce. se va deosebi ea de suratele ei bucure?-- tene — „Film“ şi „Cinema"?
— Revista „Cinema", după cum se poate observa, îşi păstrează în mare vechiul profil. Revista „Film" aparţine- Uniunii Cineaştilor şi se axează ţn principal pe creaţia românească de film — domeniu supus unei primeniri generale şi accelerate. Revista „Ecran“ va trebui cu prioritate să pregătească lansarea filmelor autohtone şi străine In reţeaua de difuzare, să asigure o informaţie bogată despre fenomenul cinematografic şi pe acest temei, să-şi orienteze eforturile spre a facilita receptarea
filmului de valoare de către categorii cît mai largi
-şi diverse de public.—- Clnd şi cum va ajunge
la cititori revista „Ecran"?— Primul număr pleacă
In aceste zile spre judeţele ţării. Revista se va vinde la caseriile tuturor cinematografelor. Avem certitudi- dinea că prin conţinutul ei, încă de la primul său număr, revista „Ecran“ va o- ter[ plăcute surprize cititorului.
— Urez noii publicaţii, în nnmelc colectivului redacţional şi al cititorilor ziarului, viaţă lungă şi succes pe care-1 anticipăm ca binemeritat!
Interviu consemnat de Victor ROMAN
AUTODIZOLVAREA P.C.R. DE JOS IN SUS
Ex-organizaţia de bază a p.c.r. cusut central, schim
bul I, . din cadrul C.P.I .Clujana", anunţă -autodizolvarea sa. Trăiască libertatea şi democraţia ln România!
Opţiune pentru m alt viitorLuminifa-Man Fărcaş se află încă internată la sec
ţia de ginecologie a Spitalului. municipal Dej. A votat' in salon, la orele 11,30. Explicaţia este simplă. Cu o zi. înainte a născut, o fetiţă — Oana.
— Şi eu şi soţul stntem de loc din părţile Dejului. A id am părinţii. Slnt subingineră la T.A.G.C.I. O- radea: Dar in moment e mai (liţioile simţi nevoia să, ÎH cît mai aproape de ai tăi Ma bucur că primul meu copii s-a născut fn prpajma unui. eveniment, de asemenea importanţă pentru viitorul nostru.
— Ce vâ doriţi pentru fetiţă?— A venit pe lume intr-o dimineaţă frumoasă. A -
ceastă coincidenţă sper să fie ăe bun augur.tn acelaşi saloni, am discutat şi cu Maria Tecar
care a născut tot tn 19 -mai, dimineaţa, o fetiţă. Şi votul ei exprimă o opţiune pentru un alt viitor.
Ion RUS
„ V A M A S T R Ă M O Ş E A S C Ă D IN S .U .ASubsemnatul George Vasu, domiciliat In Cluj-Napoca,
str. Petrila; 42, aş dori să fac o precizare Ia punctele 4 şl 5 din artijcolul „CITEVA PRECIZĂRI1*, ap^.-ut în ziarul dv. din 20 aprilie 1990.
In Statele Unite ale Americii există o organizaţie culturală pe lîngă biserica ortodoxă română, numită „Var tra strămoşească", situată în Detroit Michigan, care a fost înfiinţată In anul 1938. Nu este vorba, aşadar, de .Vatra românească", ci de o organizaţie culturali . In care îşi desfăşoară activitate? tineretul de origine română. Repet că nu este nici o coincidenţă de denumire. Aici, la „Vatra strămoşească" din oraşul Detroit Michi- gant în fiecare vâră vin tineri români între 14—18 ani şi, în serii de 3 săptamîni, îşi petrec vacanţa de vară sub supravegherea unor pedagogi şi preoţi. Aici se vorbeşte româneşte de către tinerii de origine română. Unii poate pentru prima oară vorbesc limba română, fiindcă în familie cei mal mulţi vorbesc englezeşte cu părinţii lo r . . . Deci, iată cum se cultivă limba română în America . . .
Cunosc toate aceste împrejurări, fiindcă am văzut .Vatra strămoşească-1 în anul 1983, cînd am vizitat S.U.A.
\ fl; '> George VASU
O COMEDIE MODERNA ; LA NAŢIONALUL CLUJEAN
''Naţionalul clujean prezintă sîmbătă, 26 mai, ora 17, Iaşii în carnaval de V; Alecsandri. Spectacolul este o co1 medie muzicală modernă care prinde în ascuţişul satirei destule neajunsuri ale contemporaneităţii: aroganţa şi găunoşenia despotismului, demagogia politică, arivismul de orice fel. Reprezentaţia a fost distinsă cu premiile UNITER pe anul 1989 pentru regia artistică semnată de Victor Ioan Frun- ‘ză, şi scenografie, aparţinînd Adrianei Grarid.
Instantaneu din spectacolul „Iaşii în carnaval" de V. Alecsandri. In imagine: Lucia Wanda Toma şi Marius Bo- dochj.
A G E N D ĂUNIVERSITATEA J
LIBERA
prezintă azi, ora 17, în sal® mică a-Casei universitarilor, prelegerea: PARIS (IV). Expune cu diapozitive: conf. univ. dr.' Cornelia Be~ rindan, arhitect; ora 18, prelegerea: PICTURA R O MANEASCA IN PERSPECTIVA UNIVERSALA. E xpune cu diapozitive: dr. N e- goiţă Lăptoiu, critic de artă.
• STARMAN (9; 11; 13.15; 15,30; 17,45; 20) ~ - Republic# • LOVITURA IN ITALIA (9; 11; 13; 15; 17; 19) — Victoria • ZIU A CEA MAI SCURTA. Film documentar românesc (12; 14); VOCILE (16; 18) • LAMA ZIMŢATĂ , (S; 11; 13; 15; 17; 19) • DESENE ANIMATE (10) — Dacia • NOI AVENTURI PE VASUL „POSEIDON" (9; 11; 13; .15; 17; 19) • ACTRIŢA (12; 14; 16; 18); DESENE ANIMATE (10) — Mărăşti SAMBA (9; 11; 13; 15); V I- VÎNATQRUL DE SENZAŢII (17! 19) — Arta• HERCULE CUCE
REŞTE, , a t l a n t i d a O ; 11; 13; 15; 17; 4 9 ) Muncitoresc • UN.’ORĂSEL IN TEXAS {9; IV. 13; 15; 17; 19) — 23 August • FIUL STELELOR (9) • ÎNTOARCERE ACASĂ O l; 13; 15; 17; 19) — Timpuri noi. :
: ANUNŢ
Sindicatul, Liber din cadrul I.C.S. Metalo-Chimice- Cluj-Napoca aniinţă pe toţi membrii săi şi pe angajaţii întreprinderii că în data de 25 mai 1990 la ora 6,45 în sala sindicatelor de pe str. Eroilor 16, va avea lo c A - dunarea generală.. Consiliul Sindicatului. , V
10 MINUTE CU OVtDIU IOAN SABĂUB- — Cu e* ocazie la Cft»j.
Ovidiu ioan Sabău?O.LS. — Am venit să-nsl
văd familia, să mă liniştesc puţin, Clujul fiind pentru mine un excelent • •edativ.
R. — Admiratoarele «fi înţeleagă efi sînteţi căsătorit?
O.I.S. — Da, sînt căsătorit.
R. —1 Ce altceva vă leagă de oraşul nostrn?
O.IJS. — Studiile. Slnt student în antil al II-lea la Facultatea de drept, cursuri fără frecvenţă.
R. — Notele studentului Ovidiu Ioan Sabău sînt influenţate de celebritatea fotbalistului? .
O.I.S. —• N-a$ crede. iMulţi profesori nu ştiu declt că sînt student
R. ’— Da. şi eu am căzut în plasa respectivă. De vină este modestia dumneavoastră şi aerul de copil cuminte. Carc sînt relaţiile echipci dumneavoastră cn
\*StcauaM?O.I.S. — Foarte bune, ar
monizate. Sintem cu toţi fotbalişti români care vom forma naţionala pentru Campionatul mondial din Italia. De altfel, Jenei este un antrenor nepărtinitor.
H. — Pe cine preţuiţi mai mult dintre fotbaliştii români?
O.T.S. — Pe Ha,ii, pe Lăcătuş, pe Răducioiu şi. pe tnulţi alţii, colegi de echipă ori de naţională.
R. — Intenţionaţi $3 plecaţi >• o altă echipă?
O.I.S, — Ku sînt singurul fotbalist român de care sc interesează cluburile străine de fotbal. Eu sînt ia tratative ca cluburile „F io- rentina" şi „Sampdoria*. Deocamdată nu. s-a hotărît nimic. •:
R. tt- Sînteţi pentru profesionalizarea (pentru oficializarea profesionalizării) fotbalului? ^
O.IJS. — Desigur.R. — Cine credeţi că va
cîştiga campionatul intern?O.I.S. — II vom .cîştiga
noi, „Dinamo".R. Ce. credeţi despre
fosta dumneavoastră echipă, „U"?
O.I.S. — „tT“ trebuie să rămînă în divizia A. .
R. — Regretaţi echipa „Steaua"? " .
OJ.S. — Regret că n-am intrat în echipa „Stelei" de acum doi-trei ani. Mi-ar fi
- plăcut, atunci, să joc cu ei. N-a depins de mine, ci de Clubul, armatei.
R. — Eu, ca stelist(â) am regretat atunci că nu v-am văzut jucător titular Sn c- chipa preferată. Soarta v-a favorizat, totuşi. Echipa „Dinamo" este într-o formă excelentă. Oricum, vă ţin tuturor pumnii pentru reuşită la „Coppa del mon- do“ iar dumneavoastră vă urez ca şansa să vă protejeze şuturile şi să le conducă în poartă!
Maria SÂNGEORZAN
(HI)Oficiul de gazdă pentru
cea de a doua ediţie, 1934, a fost acordat Italiei. Succesul primei ediţii, chiar ţi din punct <le vedere financiar, a adus la înscrierea a 32 de echipe, din care 29 au confirmat participarea (Anglia s-a menţinut în splendida sa izolare). Ca replică la boicotul formaţiilor europene, Uruguay, prima campioană mondială, îşi anunţă forfait-ul. Se organizează preliminarii, cele 29 de protagoniste fiind împărţite în grupe de 2 şi 3 echipe. România joacă în preliminarii cu Elveţia,2—2, respectiv cu Iugoslavia 2—1, calificîndu-se pentru turneul final din I- talia.
Un „punct de vedere* cel puţin bizar din partea organizatorilor, cele 16 e- chipe calificate pentru turneul final se vor întîlni Intre ele în prima etapă, ju mătate, adică 8, urmînd a părăsi întrecerea (formula cu grupe, folosită în prima ediţie şi reluată apoi la e- diţia a IV-a, fiind mai realişti). Sorţii decid ca In .optimi", România să întîl- neascâ, la Tricst, Cehoslovacia (care se calificase în- trecînd Anglia cu 2-1 în
preliminarii). Partida s-a disputat In 27 mai şi a fost. una din cele mai frumoase ale ediţiei. România a pierdut In faţa unei echipe ce avea să dispute finala. Scoryfinal: Cehoslovacia — , România 2-1 (9-1). Scorul a fost deschis de Oobay (min. 10), cehii înscriind după pauză de două ori prin P uc ţi Wejdely (revanşa avea să şi-o ia tricolorii abia la „Mundialul mexican". In 1970. cînd au condus cehii şî am cîştigat noi cu 2-1. Iată şi formaţiile aliniate .de cele doua echipe în partida de la Triest: CEHOSLOVACIA: Planicka — Zenisek, Ciy- roky — Kostalek, Cambal, - Krcil — Junek, Silny, So- botka, Nejdely, Puc; RO- MANIA: Zombori — Vogi, Albu — Deheleanu, Gotor- many, Moraveţ — Bindea, N. Covaci, Sepi Graţian, Bodola, Dobay (a se reţine, pentru clujeni, prezenţă luiG. Sepi, fostul centru a- tacant al lui „U“, a lui Vasi Deheleanu fost şi el purtător al tricourilor alb- negre, respectiv a lui Bindea, fost jucător al lui Victoria Cluj).
In continuare, iată rezultatele „optimilor" (toate partidele s-au disputat în acceaşi zi de 27 mai): Suedia — Argentina 3-2 (1-1)— Ia Bologna; Spania — Brazilia 3-1 (3-0) — la Ge-
! nova; Italia — S.U.A. 7-1 (3-0) — la Roma; Germania — Belgia 5-2 (1-2) -— , la Florenţa; Elveţia —• O- landa 3-2 (2-1) — la Milano; Ungaria —• Egipt 4-2
’ (2-1) — la Neapolc; Austria— Franţa 3-2 (1-1, t-1) după prelungiri — la Torino; SFERTURILE DE FINALA (tn 31 mai): Cehoslova
cia — Elveţia 3-2 (l-I) —- la Torino; Germania — Suedia 2-1 (0-0) — ia Milano; Austria —• Ungaria2-1 (I-fl) — la Bologna; Italia — Spania 1-1 (0-1, 1-1) dupi prelungiri; partida s-a rejucat a doua zi,1 iunie, şi a cîştigat Italia eu 1-0 (1-0) — ambelg partide -la Florenţa; SEMIFINALE (3 iunie): Italia — Austria 1-0 (1-0) — la Milano; Cehoslovacia —■ Germania 3-1 (1-0) — la Roma; partida pentru locurile 3—4 (7 iunie): Germania— Austria 3-2 (3-1) — la Neapole; FINALA (10 iunie): ITALIA — CEHOSLOVACIA 2-1 (0-0, 1-1) după prelungiri — la Roma. A fost primul titlu cucerit de „Squadra azzurra-, cum era denumit .ll" -e le Italiei.
*Deşi norii grei ăi celui
de al doilea război mondial deveniseră»tot mai a- meninţători peste bătrînul continent european, ediţia a III-a, conform hotărîrii Congresului F.I.F.A., din
1936, ţinut Ia Berlin «u prilejul J.O., a fost atribuit ca organizare Franţei (preferată , eantracandidaturi* Argentinei). S-au înscris35 de ţări, fiind necesare preliminarii. Mari absenţe: Spania, Anglia Argentina şi 'Hrugoay. Pentru turneul final s-au calificat.. -15 echipe: Italia, Germania, Suedia, Norvegia, Polonia, România, Elveţia, Ungaria, Cehoslovacia, Belgia, Olanda, Brazilia, Cuba, Indiile Olandeze şi Franţa. Cea de a 16-a e- chipă trebuia să fie Austria, care însă fusese anexată de Reichul hitlerrst.
Serial realizat de- Victor MOREA
(va .urma)
DIVIZIA „A M DE FOTBAL
Ieri s-au disputat 5 partide din cadrul etapei a XXXI-a, soldate cu următoarele rezultate: S.C. Bacău — Corvinul 3-0; F.C Bihor ~ F.G. Argeş 2-1; .Farul — Jiul 2-0; F.GM. Braşov — Petrolul 2-3 şt Flacăra — „U" 1-1. In devans s-au disputat celelalte două partide ale etapei: Universitatea Graiova — Steaua 2-0 şi Sportul Studenţesc — F.C. Inter Sibiu 1-2 (acest ultim joc a avut loo warţO-Amănunte despre partidele etapei şi clasamentul, In numărul de miine «1 ziarului nostru.
!
PAG IN A 3 A D EV Ă R U L - IN LIB ER TATE
y DULCE ROMÂNIE?JNu eşti'frumoasă, nu eşti înavuţită? . . . N-ai feciori mulţi care te iubesc?.
' N-ai cartea de vitejie a trecţitului şi viitorul înaintea ta?r. . . pentru ce curg lacrU mile t a l e ? . .* ' V - ; 1 ■ - - / (Alecu Russo, 1855)
Am trăit ziua In care ne-am putut hcKrlrile luate fără bază reală,' fără confruntări noi înşine viitoarea noastră soartă. tarea lor cu adevărul. Vom învăţa că toţi Am fost . demni de responsabilitatea care fiii cinstiţi şi capabili ai ţării noastre aune-a revenit să piţtem .oferi îţării tot ce merită ea şi fiii ei. . v . ;
Aşteptăm rezultatele alegerilor noastre, dar de pe;acuma putem avea siguranţa că am scăpat de neşptea dictaturii şi lumea falsă a' minciunilor. Vom avea ocazia să înlocuim priji. competenţă parvenirea şi impostura/" esăate pe relaţii şi ne* potism. Să nu ne mai stăpînească cţi cu- „origine .sănătoasă* şi slugărnicie politică, dar. să nudevinăârgum ent de parvenire nici „originea nesănătoasă1*., Nu ne vom'; putea Redresa economia nu*’
mai privind;;!» faţă realităţile în loc de
drepturi egale, indiferent de ce limbă vorbesc şi la ce biserici se duc sau nu seduc.
Vom avea dreptul să ne exprimăm părerile, fără jugul îngrădirii care a hotărît ce este voie să spunem-şi ce nu este voie. Să folosim înţelepciunea colectivă în loc de atotştiutorii care. şi-au impus părerea pentru a-şi păstra stăpînirea/ Critica va trebui să fie o realitate vie şi obiectivă şi să ne păstrăm conducătorii numai pînă cînd pot confirma cu rezultate funcţiile încredinţate. Avem oameni capabili; să-i promovăm fără restricţii, pentru a beneficia cu toţii de aportul lor maxim. Să fo-
minciunile rapoartelor false cu care s-au losim pe deplin toate capacităţile creatoa-mascat xei>: cocoţaţi ; în vîrful piramidelor re de care dispunem, de partid. . Vom învăţă treptat democraţia, Iţi dorim, dulce Românie, să-ţi ştergiti vom alege pe cei mai bunf, fără min- lacrimile şi sâ fii îmbrăţişată cu jcinste şiciunile sub care s-au ascuns interesele re- dragoste de către toţi fiii tăi care te iu-ciproce ale eelora care au" închegat o besc. Asta ţi-o . dorim noi ţie. crustă dictatorială-peste noi. Va trebui să ■■■-'■ne ferim de generalizările; pripite şi hotă- ' .-'■■■■. Virgil SALVANU
se face prin intermediul Difuzării presei. Frumoasă treabă! Libera iniţiativă şi comerţul liber ciştigă teren.
• Celor ce-şi fac griji că i-aş concura în alegerile e- lectorale le comunic că nu mi-am depus candidatura
C A A R E A• Deschidem rubrica de
azi cu o vesjte bună: „Sindicatul Macaragiilor* S.U.T., T.A.G.C.M.Cluj aduce mulţumiri celor? care l-au â- jutat în reuşita obţinerii drepturilor. leşale profesionale. Sîntem anunţaţi, totodată, de dorinţa macaragiilor de a munci mai bine şi de-hotărîrea de sistare a mişcărilor cu nuanţă grevistă.' Sugerăm sindicatelor libere 'să preia din experienţa mâcâragiştilor de la T.A.G.C.M.
• Cînd vor merge' scările rulante de Ia „Central?" Este întrebarea care ne-a frămîntat şi pe noi pentru că principala ;cauză — penuria de energie electrică a fost eliminată.' Intrebînd pe cine trebuie am aflat că, de fapt, :scările riu- funcţio- "" nează ■ decîţ_ între anumite ore şi. în sens ascendent deoarecejipseşte > banda de cauciuc (mina curentă). Deci, mai 'aşteptăm pîriă' se ; rezolvă j şi ' aprovizionarea cu cauciuc. ' . -
• BUNASTAREA PROMISA. Bunăstarea se apropie de noi cu. o viteză âmer • ţitoâre. Ne şi vedem bine _ hrăniţi, bine îmbrăcaţi, bine împroprietăriţi, călătorind prin cele mai nevisate stră- inătăţuri. Suficient să votăm pe unul sau pe altul.’ Firea mea pesimistă , mă
• ticipat Pur şi simplu nu-mi pot-imagina cum mă
’ voi adapta. la un .nivel de trai similar vest-germâni- lor, olandezilor, suedezilor. Totdeauna îmi aduc aminte de alte destine naţionale,
mai apropiate nouă: Polonia, ţ? ■ -• ' '
rt *
I r' t t ,
,s!
<*/
• Doamna Eva Micheşan ne-a adus la redacţie un colct expediat, pe 7 martie, din Elveţia. Conţinutul arată ca în fotografie. Dacă nu se distinge prea bine „inventarul" coletujui vi-1 descriem noi: un rest do carton „Kent“ , crcme concentrate dc ciocolată, gume de mestecat, dulciuri — toate sub formă de ghiveci pe. care nu le-ar consuma nimeni. Ambalajul este complet rupt. Expediţia către ghinionistul bencficiar s-a făcUt prin Vama 50 Bucureşti. Clujenii aii fost mai amabili şi au oferit doamnei E.IVI. o sfoară pentru legarea pachetului.
Ungaria. Dar cine ştie, poate că n o i avem în mînă
„lozul cel mare! Şi loteria e o speranţă.
• Publicaţiile străine a- Jung la beneficiarii români,.
. __ mai nou, prin intermediulîmpiedică să mă fcucur an- bişniţarilor. .Aprovizionarea
pentru alegerile electorale. N-am gîndit-o. şi nu o -voi face vreodată. încerc să-mi păstrez suveranitatea" profesională.
Rubrică redactată de __ Maria SANGEORZAN
’W
AVIASAK CLUJ — -merituoasă activitate în
„Viaţa şl trăirile intense ale cutezătorilor văzduhului, scriu Constartin Ucrain şi Dumitru: Crăciun Iaşi in carteaVlor, Raiduri aeriene româneşti, ni se înfăţişează câ înseşi zborurile ambiţioase făurite de ei, fascinante uneori, dar continuate fără preget, din ce în ce mai sus, in seninul reuşitei, al împlinirii*. Despre a- semenea reuşite şl împliniri este vorba şi In rîn- durile de faţă dedicate uneia din primele acţiuni ale Aviasan-ului Cluj, după 11 ani.de la desfiinţare.
Este necesar un scurt Istoric. Prima misiune datează . din anul 1970. In 1974, are loc o restructurare a activităţii, desfi- înţîndu-se unităţile Avia- san de la Oradea, Baia Mare, Tîrgu Mureş, Braşov, Deva, Arad şi Timişoara, activităţile respectivelor centre fiind preluate de Cluj, Importantei activităţi puse în slujba oamenilor i se pune capăt în anul 1979: Pe scheletul Aviasan-ului se înfiinţează întreprinderea de Aviaţie Utilitară Cluj, condusă de domnul comandant- Constantin C o preanu. Controlor de trafic este domnul loan Apa- hidean, iar şeful sectorului tehnic aviaţie, domnul Viorel Circa, 30 de ani neîntrerupţi în aceeaşi u-
X.unî, 21 mal, la orele dimineţii, postul naţional de radio a transmis reacţiile celor trei candidaţi la preşeşdenţie faţă de primele prognoze ale rezultatelor alegerilor.' Inţe- legînd decepţia d-lor Cîmpeanu şi Raţiu faţă de felul In care ■ se contura rezultatul votului, nu-mi dau seama totuşi ' cum domniile lor au putut să conteste Veridicitatea cifrelor ' avansate In acel moment de mediile noastre de informaţie. îmi permit sâ reamintesc — deşi cred că toată lumea a înţeles acest lucru — că prognoza rezultatelor , s-a făcut pe baza unei anfchete, prin Sondaj, care a presupus completa-
P R O T E S Trea;de către alegătorii din eşantion a unui mic chestionar. Prin urmare, "tehnica votării este un lucru, iar tehnica sondajului un altul şi nici una dintre
- modalităţile de fraudă de care ar f i . uzat un anume partidi, invocate In special de d-1 Raţiu (voturi ale decedaţilor, copiilor sau ale altor persoane fictive, buletine de vot duble sau gata ştampilate etc.) nu a putut a- vea efect asupra sondajului. Rămîne deci că aşa- zisa fraudă ar fi imputa-, bilă In exclusivitate organizatorilor sondajului:
cele două institute de sondare a opiniei publice din R.F. Germania (INFAS) şi România (IRSOP),
' In calitate de sociolog— neimplicat in nici un fel In ancheta respectivă— ţin să exprim un protest. public faţă de aceste
-declaraţii, care pun la îndoială probitatea morală şi competenţa profesională a- colegilor care au depus eforturi extrem de mari pentru a realiza, în premieră naţională, un a- semenea sonda]. Mai a- daug că nici o instituţie ştiinţifică jiu-şi poate permite, fără~a se descalifica
definitiv în faţa comunităţii profesionale şi a opiniei publice, să recurgă la „falsuri ce vor ieşi In evidenţă inevitabil după cîteva zile, odată cu publicarea . rezultatelor definitive ale alegerilor. Iar o eventuală ipoteză că rezultatele sondajului şi ale alegerilor propriu-zise ar fi fost falsificate tn acelaşi sens şi în aceeaşi măsură ţine cu totul de domeniul absurdului, căci numai bunul Dumnezeu ar putea aranja, In concordanţă aproape totală, voturile celor 16 milioane de alegători şi răspunsurile celor 16 mii de cetăţeni chestionaţi.
Conf. univ. dr.Traian ROTAKIU
■in loc să fugă de sărăcie...Sint oameni şl oameni. Unii îşi chivernisesc banii cu
zglrcenie de harpagon. Că ştiu cită sudoare'i-au costat pînă ce le-a intrat In chimir. Alţii, dimpotrivă, li risipesc, deşi sărăcia Ii împunge I n . . . coaste.
Cazuri concrete. După cum ne spunea domnul Au- gustin Chicinaş, tehnician la Plafar Cluj, sătenii din Livada, chiar dacă au renunţat ia G.A.P„ le respectăm opţiunea n-au renunţat la cele 8 ha de chimion anul IL Ei ştiu că, îngrijind pe mal departe această valoroasă plantă, vor putea realiza o recoltă frumoasă şi. In acelaşi timp, o importantă sumă de bani. In acelaşi fel, au procedat şl cetăţenii din satul Petreştli de Sus, cu cele 4 ha de chimion.
Cu totul alta a fo s t . . . optica celor din Petreştil de Jos. Că au renunţat la G.A.P. asta este treaba lor. Do ce au păşunat însă chimionul de pe 6 ha şi menta de pe 3 ha. .culturi care promiteau o recoltă bună şi deci şi un eîştig. frumos (circa 200.000 Iei)? La Crăieştl, de a- semenea, s-au pierdut 200.000 lei de pe urma distrugerii celor S ha de chimion anul II prin arătură, iar la Plaiuri şi mai mult, prin ararea celor 8 ha de chimion a- nul II.
N-am înţeles şl nu putem înţelege cum aceşti gospodari: de pe V a lea ... pllngerii, aşa i se spunea înainte, şi-au permis să arunce pe V a lea ... stmbetel aceste importante suma de bani, clnd ele puteau foarte uşor să fie agonisite. Mai ales că Încă bogăţia n u - i . . . Înghesuie. Dimpotrivă. Şi-atuncl?
Ion CORDOŞ
nitate şi un stagiu de specializare- In Anglia, in 1976. Din vechea „gardă* au mai rămas Florea
' Păun, pilot instructor, ca- ; re şi în " prezent execută’
misiuni cu helicopterul la Petroşani, Sorin Pîrşe, comandantul > aerobazei Braşov, tot helicopterist,
, Traian Aştilean. ; Dintre piloţii bazei clujene, Szăsz Jeno, pilot Instructor, Sergiu. Brătan: şi Gheorghe Savu. Acest scurt ■ istoric cuprinde trei:' nume, direct legate' de succesele Aviasan-ului: piloţii Anton Iaricu, peste 70.000 ore de zbor şi circa 20.000 a- terizări, V asile : Stănilă,
~ *15.000 ore de zbor şi peste50.000 aterizări, şi Ioan Stanciu, 25 de ani .de activitate. peste 12.000 .ore
. de zbor şi în jurul a40.000 aterizări, care ne-a şi spus:'„Eram cunoscuţi şi daţi , ca - exemplu pentru activitatea depusă. In scurt timp . de la ' înfiinţare, eram unitatea numărul l'.în Europa şi 2, 3, în lume. Să vă gîndiţi numai
J la cîte vieţi ar fi fost salvate In aceşti 11 ani de inactivitate. Tot în anii ’70 s-au executat curse de salvări de vieţi omeneşti în accidente ouy turişti, stţăini la noi, In Austria, Ungaria, Cehoslovacia*.'
Activitatea Aviasan-ului /C lu j nu s-a rezumat nu
mai la transportul accidentaţilor, ci şi la trans- . portul bolnavilor, âi copiilor handicapaţi la . di- . ferite sanatorii, a l celor suferinzi, transporturi de
medicamente, sînge, alt» mente. Cîteva acţiuni
; spectaculoaseî inundaţiilo de la Sighişoara, peste 120 de vieţi salvate în 3 zile de neîntreruptă activitate, alimentarea cu apă şi aii*
■ mente ' a populaţiei — 1975; urgenţă de slnga pentru minerul Petru Pop din Sighetul Marmaţiei ~ 1976; cazul copilului Ovidiu Titus Vodislav cu o - cluzie intestinală, Petroşani/In condiţii meteo di-
, firile — 1076; accidentul rutier din Vişeu, răsturnarea unei maşini cu m i-' neri Intr-o rîpă — 1978. Şi exemplele ar putea continua.
La data vizitei noastre, 17 .mai, pacienta Emilia Urzică urma să fie trans
portată la Spitalul Canta- cuzinoi din Bucureşti, de către ^dn echipaj format ' din Constantin Copreanu,
■ pilot . instructor. Vasile, Griga, pilot-comandant/şi ;
Toma Banea, mecanic nari- vigant. . . ' - “ ■' .
Operaţiile Aviasan-ului Cluj acoperă o zonă geo-
- grafică extrem de vastă. Succesele s-au datorat. In mare parte, şi sistemului - de coordonare a tehnicilor de. salvare aplicate, prin. buna: Înţelegere cu diferite unităţi medicale neu- ro-chirurgii, centre de re- • col tare a sîngelui, centre oncologice, staţiuni Deşi factorul critic II constituie lupta eu timpul, succesele poartă amprenta înaltei competenţe.
Demostene ŞOFRON
• Ioan Coc (sat Nuna): Perioada In care aţi lucrat ca tîmplar în cadrul C.A.P.-ului Nima, au vi se poate recunoaşte ca vechime in muncă, dacă nu aţi figurat' pe statul de plată.
• A m old Wokalek (Cluj): V-am înţeles indignarea, dar nu vă putem ajuta (eventual am putea publica un articol despre buna-creştere, • dar asta este o problemă mal complicată şi, în fapt, nu v-ar fi de mare folps). Pentru lămurirea incidentului al cărui «rou aţi fost, trebuie să vă adresaţi poliţiei.
• Tiberiu Iile . Costam Nu putem, publica toate materialele - pe care Ie primim. In redacţie se face o selecţie a textelor ce urmează a fi publicate.
• Kokay Gabriela (Cluj): Aveţi dreptate, spaţiul de pe strada Primăverii ar putea să aibă o destinaţie. Problema stă In atenţia primăriei.* • Pentru cititorii care s-au interesat, din nou despre plata taxelor tn, funcţie de numărul per-
' soanţlor: Persoanele care au domiciliu tntr-un imobil, au obligaţia să achite integral cotele de tn- treţinere. De la această reglementare se instituie o excepţie: dacă o persoană lipseşte din imobil una
' sau mai multe luni şi dacă a anunţat tn scris comitetul asociaţiei, nu participă. tn perioada absenţei, la cheltuielile comune.
N.R.: amintim cititorilor noştri cft nu luăm tn considerare anonimele (indiferent de gravitatea faptelor semnalate). Tot anonime sint socotite şl scrisorile semnate „Un grup do
F. SERGIIIE
A D B / ^ U L - ÎN ,p j » r i K !A 3
M F R A R O M A N E A S C A
PE PRIM PULÎJ - E'JUiESm NATipM.Noi, românii, am fost dintotdeauna creştini. Ne-am
născut creştini. Alte popoare au fost creştinate cu forţa, acţiune -soldată cu nenumărate victime. Cu ţoale acestea, autorii lor sint trecuţi in rîndul sfinţilor. Creştinismul a înseninat nu numai o înnoire a omului, o renaştere, el a înseninat mai mult — o deschidere spre civilizaţie. Biserica .a .devenit lăcaşul culturii, de-a lungul secolelor. locul ds înălţare spirituală pentru poporul român. în •acelaşi- timp, ea a constituit principalul factor mobilizator, în procesul istorie al închegării statelor feudale româneşti, în lupta pentru consolidarea independenţei acestora. De-a lungul evului mediu, biserica creştină românească a sprijinit. eforturile unor domnitori; în lupta pentru apărare împotriva tendinţelor de‘ cotropire' din partea unor puteri străine, cît şi împotriva încercărilor de a- impune o altă credinţă, fie catolică, fie mahomedană. Această unitate de acţiune i-a dat poporului român personalitate aju- tîndu-I să depăşească, marile încercări politice, ale: vremurilor prin care a trecut.
Problema religioasă a românilor, mai ales a celor din Transilvania, nu poate fi înţeleasă decît în- strînsă: legătu a cu cea social-politică. Românii ardeleni âu fost intr-o permanentă legătură cu muntenii, moldove nii şi maramureşenii, simţind-influenţa acestora şi -din punct de vedere religios,; mai ales după ce domnii moldoveni au ajuns posesorii unor teritorii în Transilvania. Ştefan cel Mare Ie-a dat românilor transilvăneni un viădică. primind puterea arhierească de la mitropolitul Sucevei, ou reşedinţa la Vad. în. 1546. Petru Rareş îl trimite ca-episcop-ia Vlad pe Ţharasie. iar în .1551, domnitorul Ţlieş/ pe., episcopul- Gheorghe., Teri-j toriile adminisţfate; de dpmnitorii -Moldqvei, cît şi cele învecinate,; şe gâseau-sub dependenţa directă-a bisericii ortodoxe .din .Moldova. In restul Transilvaniei; se sim- -ţea influenţa directă a patriarhiei din :Conştantinppol, ca~ şi .'In'.Tara Românească -şi -Moldova.-.P.rin urmare, biserica ortodoxă.;credinţa.; a fost;un facţor unificator
. al românilor de pretutindeni. ■. ;— Reforma, religioasă a cîştigat teren'în' Ţransilva-;
nia. în ’rîndu] populaţiei maghiare şi germane. Calvi-j nismul a 'depuş. eforturi - susţinute pentru a atrage »po-, porul- român din această provincie istorică . Presiunile, de tot felul .a u fost 'greu suportate , de românii; Orto-; docşi, ameninţaţi cu scoaterea din' ţâră. Practic" religia ortodoxă fusese proscrisă,' iar românii care, o mărturiseau erau • declaraţi trădători de patrie. -Rezistenţa şi nemulţumirea românilor l-a obligat pe principele Ştefan Bathory să . le dea- uri episcop ortodox, pe nume Eftimie. în 1572; Rezultatul propagandei calvine a, fost redus, efemer şi cu totul neînsemnat, în rîndul poporului român. ; '
— Dupâ instaurarea regimului, austriac-în Transdva?: hia (1699). lupta religioasă a cunoscut noi ." aspecte, de-; terminate de rolul politic pe care avea’ săi-1 Joace .oa-; tolieismul . Alături de dinastie, -absdlutrsiriul riionâriiir şi puterea militară comună,- în acest imperiu.;.- formai din diferite state şi popoare, catolicismul constituie; uni element de coeziune,: de: întărire a unităţii e se In-1 . cerca.- Catolicismul era însă slăbit. El'-era cc/risklei'at doar egal cu celelalte trei religii recepte 'Raportul \dc. forţe trebuia schimbat. Atenţia sra îndreptat-spre.ix
-sporul român şi religia sa ' ortodokă.-'soPo.fi i, Joai ,'u*,.lerat“ Atras la catolicism.* s-ar fi'r-asigurat- ; •••<*p;
renţa catolică,, obligînd ţi ‘celelalte -..riaţiun ’' !.v fi'lelitote politică. S-ar fi rUpt şi legătura între miiiA'iii
ortodocşi din Transilvania-şi iei din Moldovă şi Ţara Românească. Oferta, ce. se fă.-va Werii'ui român: egalitate cu preninva caiolii-ă. u111-.-a r. ic»' -c ■ i .■■aiu. era ademenitoare. In a este condiţii mitrnpoilKui • Teofil şi sinodul de la Alba- Iulia, din iVImiane U-jr. a acceptat unirea, forrnulînd reven pyj;li'-v; sănu mai fie consideraţi toleraţi. s:’f fiî**i>fi>r. moţaţi - Mi orice funcţii etc. Reacţia pop .rului român a preoţilor ortodocşi, faţă de acest act. ev.e i un-.i.s ii'ă. Drepturile promise românilor uniţi n-au'(ost resp-'-taU-, De aceea, unii renunţă .la unire şi revin în sînul l> sericii ortodoxe. deşi sînt arestaţi şi închişi Num.tru! celor reve-
.’niţi, fiind în creştere, în 1728 şi-au adiis preoţi ortodocşi de la episcopii din Arad st Maramureş
— In aceste condiţii, scaunul episcopi al .romanilor trecuţi la catolicism a fost ocupat de Ioan Inoclieutie Micu Clain (1728—1751). Vajnicul episcop a formulat un adevărat program politic, Juptînd pentru drepurile promise românilor uniţi, sub haina luptei religioase.' Profitînd de funcţia sa şi de cea .de- regalist-; in -i ţ*tă. a înaintat nu mai puţin de 24 memorii,;^pentru ţpăra-.
-rea bisericii şi a naţiunii sale. Regimul j onşider;, unirea o armă politică în favoarea sa.; Inochentie Mi; u a ştiut s-o folosească, tot. ca armă politică în ,slujba <?- liberârii neamului său. El nu. mai fa*R.* distincţie în-
-tre românii greco-catolici şi ortodocşi, )-,upta lin vizează apărarea intereselor iuturor ro'ii"«n^or. rea mai în drâzneaţă cerere a fost aceea ca i;orp înii. SHr'.fic, >'ocu • noscuţi ca a patra naţiune a ţărŞi. r> s< i»rtsf>s«'.nici o : greutate în . faptul că- românii trebui-. -"iri. *■;'<-
-toate poverile împreună , cu celelalte natiwtr mal .'multe: decît-toate laolaltă. a‘ ît In t/ 'V'- ’r , >tv; pozitele, cît- şi In' r e ..'priveşte sala'riîl" jjii'i '.innarrloţ^af; atunci pentru ce să'nu se pună ei P? o -trp.-mi.--i ii şi în ce priveşte, favorurile; cînd însăşi !<*« ii r n, j>‘ runceşte că-cel ce'poartă sarcina să-i p -a-te şi -foto- • sul“ - spunea Iriocheritie.;Ştergerea, inegali- "’ ţ'i m». i.*>! naţionale, la care:erau condamnaţi român15 Hn Tui-. silvania. constituia" obiectivul principal - al ->r>'i>i >'e. Altfel, ameninţa ;ru-.părăsirea unirii-şi cu • i<-'io.->rea ,;<V rănimii. ;,Eu şi-crierul-meu cu adevărat sîntem <i- -vom rămîne imiţi numai .să ni se dea şi no’ 'ă a- ele b-nc ficii şi imunităţi dc rare se : bn~n-"S:’,‘omnho-cnVitjcii. altminteri, 'dacă nu ,ni se dau. n*-âm face chiar: şi turci” , îi răspunde .Inochentie <v>ri*olui -Toroczkây; După dieta de. la: SilHu din ’ 7't4. onis^opul'a fost 'pm-.i zentat împărătesei .Maria Tereza rn un ţiV’Vrătitmvom •• trădător ele: patrie, un provocator de schismă, f'.hemîvt. la Viena;'anchetat a - luat d -u '« ,il Rc»mpi -. d'- î.iirtp: n u -
-"s-a ".mai-întors, .-ftiNlnilii-si >îî<=»î** tn an ni ;.’ . Gîndirea' si'.a' '..iv-tav a rna ’ iui «-> s -on 'a n • rămas".nrj e x e m p l u r f i ţjiai f-umos, mal -Iţă-' tor.. decj.’, . ;.11■1 ■1. . . -i ■- u-îm nTan h ,en^?t(>: nea-" mului .său". ; ni ' ii.'-ichcntip j Ap->a.s o. pildă ;v?epţntrii i.1 - ’ : ' ' a ■'>|C;isi ,prinr’ in'i d**'. unitate,în -, it)''n;v -a^ *!iîv islnvin .n'oaStvSV.; . "
Asfi' a-. ' t !' -untri -t;a în-t' CM-ut., poporul nostru se ; ■corif"’ :’! . ' . ' ‘ i- j • • '?>■'.i-• niţ'Vnuitţ‘ ;Pnţ.calea-_unei demc>- .• ’ rati- ‘ -'.''a:- ni;1 - fimi-iaw, ne .ma<'ină,' ..reuşind. să~ -••j-of./ţ ■ T|j-,,.n-,M|- an Mul. In faţa; acestora, să de- •_pSţ - i >ş«>! i : r i a - <-e n o despart „Convingerile .religi-Ijas'-_.-in'iu t iii* (WÎ.iti'ji* diferite 'sâ riu cdnstitu:e'~eie-
;> n -;n ’ <-. t lc / l i in a r e , fă c în d j o c u l a l t o r a (. „ ţ n ^ .s o n v a ie a : m -in ie if le .1 tnai p re s u s d e to a te , tre b u ie ^ s ă t r iu m fe iii- '• !,'i-f-;ul n a ţ io n a l ' ■ 1 ; ' ~ "" ‘
\ ' - ’ 1 " ÎOAN CIMPEANIJ ’
C U ,D a c ă ş î -d e -a ic i - in a m ic n e va n c a a ^ p m • ; 3
. , D e m o c r a ţ ia ş i L i b e r t a t e a : C u iricvt ■ d c -a p i-n a p e le c e - i înţ. p a r t id u l d e .o p o z i ţ i i . - :
, a l ..’.u .u o r p r i e t i n i l o r ;D a că fiu na c e v ou sa ză d u p a ,b o te z u l p ie ţ i i m ă - n c n i c i e - n
• v - . c a s ă ’ l a ? 30' m a i ;D a că D K M M J T A T K A . e m » n o p o l .u i T im iş Q ţ i i, o r i a K p i e ţ i i
... d e la .,,U n iV e r s i ; - , e ; r A lu n e i , o m fi a r ie r a ţ i ! ; e n u n e 'a s in i ;- . la m :;o c c iU t ;n t ii l .î . ;
- i:: ,, ,.,iv!.ţiecît-'fr'r; >id?Dacă. întortocheate ne-apar căile spre . . .
jyiăyia-Sa. E 0 1.?01 'A Ce ne nnnieşte pc iicdrep;, . .ci-ipă , "ce ne-a. iubit:
, Dacă ae e frică de şomaj, de -SIPA./.de d ro g u r i. S,, . magnaţi ori sărârie;
Dacă libertinajul „Privatizat" . al' copiilor ndştt-^. . . jn, . . . n e cl nare.;
D a c ă a m n ă d ă jd u it a m a r n ic , o r i1, z a d a r n i; . . ; . ... z jy a l i b e r t ă ţ i i . c u r a t e :
D a c ă /.e r i le d e m il io a n e d e NOI. l - a m '.b le s t e m a t. în r i ln i e â r u g ă .-
P E C E L M A I U R I T D I N T R E P A M lS J T E N I., p în ă la •buza mo mînvului;
. Dacă vedem puind prostia şi aroganţa luiîn s t în g a ş i -n d r e a p t a , *
. Aţîtată de invidia celor pe care i-am crezut prieteni ,• - chiar'în. Revoluţie,
. D a r c a r e -a u în c e p u t *sâ n e • p - :n o 3 r " a 5 'tă i ţ s e r f id p e t o ă t ş / ■ v c o n t in e n t e le m iş t i 'i c în d ; . f ; - - o s o la n ia d ie v ă r u l ';
t ia c ă v r e m sâ m u n c im , n u să s tr ig ă r ii în p ia ţă - '‘ p e n t r u - a - rîS d e f u l a ;
•-Dacă v r e m sâ a le g e m s in g u - i . n u să n i sa u r le - '. / i - ,r:tti porta-voce!;
n,-i -a vr«m să ne oblojim i-ăniJe-nlxiiişte, , nu într-o.- veşnică ; panică';
. : ’ i;i,’îi sun .invocat decenii ziua luiiiinoasă a'Revoluţiei ;-c o p i i l o r n o ş t r i , .
.A tu n c i. D o a m n e fe re ş te .-s i ln M r ir * n eo ,--co m u riist1? ! . . ' ;
D E C L Â R Â J i A O E L â ; G U 3 A P E S I A D IM 1 6 ; I U * 1 9 S 9 Ş î ' I R M Ă i l i r EI:■‘ La 10 iu n ie 1089, un g r u p d e 6 ro m a n ! a i i 's e m n a t B u d a p e s ta , e u .o c a z ia r c jn l iu m â r i i lu i Im r e N a g y ! a lă t u r i d e 12 r e p r e z e n ta n ţ i ăi o p o z i ţ ie .p o l i t i c e .m ă g l i i a r e , - o d e claraţie cc in u in ă c a r c a fo s t p u b l ic a tă î n : z ,a r u i „ l .n p r a “ , nr. 124 d i n ‘ 22 i im ie ' 1989. d in 'l^ ranţa ; c o n d u s d e DJ; M ih a i K o r n e . •' A c e a s tă d e c la r a ţ ie , p u ţ in iu n a s c u t ă la n o i, r e lu a teze'le^ m g im u lu i d e la B u d a p e s ta susţinute? în t r a ta tu l o f i c ia l ' t!e i s t o r ie a T r a n s i lv a n ie i , p u b l i c a l î n M » i 7 . lu c r a r e re p u ta tă p i in c a r a c t e r u l '- i p ă r t in iţ o i . . . ,
D c d a iv iţ iâ a f ir m ă fia c e l e d o u ă n a ţ iu n i s -a n fo r m a l in a c e la ş i s p a ţ iu g e o g r a f i c ş i , . 'p i l i i u rm a re ,’ clf<rp tu l f i e c ă re i n a ţu n i ia o r e p r e z e n t a r e p o l it i c a ' an .:o ii6 m ă şi la o a u t o n o m ie C u d u raJă t r e b u ie :g a r a n t a t ; d i'oare.-.'e T r a n s i l v a n ia o s ie "un s n a ţiu d e c o iu p le m e a t . i . iiatc. . .
N u e s to a ic i I d c i i i d e a m cn ţin ir ;i mai: n u ;I le ,a m â n t ln te . n ic i d e a l'a<e" a n a l iz a s e m n if ic a ţ ie i f ie c ă r u i c u v în t şi a fic ;că re i a f ir m a ţ i i în. p a r te , d a r Declaraţia de la Budapesta a p io d ţ is d . l a r g ă .r e a c ţ ie a d vtrrsa ii! s in ii l în t r e g ii e m ig r a ţ ii r o m â n e d in A p u su l. E u ro p e i.' in „ R o m â n u l L ib e r " u î i i ; s o p te a n b r ie a u luat, in m o ii ,o l id a r " p o z iţ ie îm p otriva 'iW O -îtoS d e c la r a ţ i i d o m n ii Ion l ia ţ iu , l . i c i - n iu F a in a şi Ion .V a r la m d in [-'r.-m ţa,. d o m n ii A le x a n d r u M ir.Ie şi d r . rrttitl C o r io la n B r a d d in I M ' G e r m a n ia .. D in tre c c i şase : r o m â n i , s e m n a ta r i ai D e c ta r a ţ io i , p e r s o a n e le m a i c u n o s c u t e 's î n t - d l . ‘M ih a i I fo r n e , d i r e c t o r u l z ia r u lu i L U P l 'A r d in P a r i s . d l . D in u /a m f i r e s c u , m e m b ru al P a i t id u lu i - L ib e r a l , şi d l M ih n e a B e r in d e i , v i c c -
I preşedinte al Ligii pentru Apărarea Drepturilor Olnu- ; lui în liomâiiia, cu sediul;la Pţiris; persoane care ş-au ! conslitliii singure în reprezentanţi ăi poporului • rdrnâh:! " I n . z i i i a d e 17 m a r t i e . 190,0, a m a s is ta t la d a r e a d e ’ soa -,I nul. pî e/yatată de’ domnul Radu Cânipe<înuv .‘românilor, ; din i’aris asupra. reziiltateloi activităţii. ‘pofiticff,"de,sl'ă-- |-şt,ţrat-; de . Partidul Naţional Libe.a! in..' ţara"' noastră;, j între altele,'am reţinut,afirmaţia dînsului asupra unei,1 convorbiri'avute .cu dl .Ivirâly Kâroly, t;onvorbin> des-‘ ; pre cat» a', spus cu nu ' i-a făcut plăcere'.Dar; d!,. Câ.ni-., : peanu 'uu-â amintit nici‘ an amănunt asupra :> i‘ şi nu a, -•spus i'iic'i jnăcar .subiectul discuţiei avute 'cu aedastă'
persbnâlitate. ................. .......-----.' Din. Wn-prezenţi !a- i-nrifcririţă; d-na• di’, m ed. Cornelia
Drag'Klcatî a pus' mai- jnulte întrebări d-lui lîadfci Câm- peanu. - Prima dintre' întrebări a fost astipra opiiiic'i
dom niei sale cit privire - la Declaraţia tie-la’’ Budapesta: .miul dintre--semnatarii acesteia, dl. Dinii Zămfirescti. aflîndu-sc - aşezat chiar ■ jn dreapta conferenţiarului’a 'd-lui Câmpeanu. Dînsul a lăsat' toate .întrebările ridicate tie -d-Ha -Dragwlean-fnrâ răspuns. -In- acest cdil- to.vt, înţelegerea electorală, care a avut-toc între Partidul National; I;lbe’ral' şi "tj.D.Mh',. Irclniie Să‘ ne dea degîndit! ■ - ■ .............. - ’i -. 1: ■ -
Pe <ie altă-parte. dl. Mihnea Berindei : are ' relaţii strîuso ei) <11.- Gâspâr Mil<Ios Tamâs, fruntaş al -opoziţiei
‘ magltiare,-caie, înainte-de alegerile generale din Unga
ria, a fost ales deputat în’ lună ianuarie' lt)90 intr-o circumscripţie-clin .Budapesta. El a .cîştigat alegerile-par-, ţiale, specia! ilatoută „patriotismului".său,-Pentru a. • înţelege, corect sensul acestui cuvînt,-cităm-din. intor-; viul dat de dl. Gâipâr.ziarului. „Le’ Figaro” din 18 ia-- nuarie, 1990: „Este adevărat că valul patriotic nii-a fosl, foarte util. Timp de un deceniu guvernul maghiar -ş-a abţinut, de a yorbi asupra-condiţiei ungurilor din Tran-, silvania..'Eu am fost singu-ul ’careî. a.-vociferat l.a Buda- pesta.,Şi azi încă, sînt singurul diri .opoziţie pentru eare- pnţblema frontierelor nu tri'buie sâ fie .intangibilă!"-
Iri concluzie, putem considera eâ dl, .Gâsp3i,.îinpreu- -- iiă cu prietenii lui din Paris- domnii Mihnea Becindei. Dinu /Sanjfjrescu şi .ceilalţi Sînt, cel puţin,în ’parte.iau- t.ori morali şi răspunzători pentru conflictele Inter-etni- ce aprn-ute imediat după ‘Revoluţie. ' ' J '
Tn .eonjextul, Dc>c)araţiei de la Budapesta, trebuie -să amintim numele istoricului'american de. la Universitatea, din- Illinois, statul. Chica/î'o, domnul, Fisher-Galaţl,' pri- . nlul- specialist care în antll ,‘l9tî!! a demonstrat carneteyul ; ştiinţific incorect al Tratatului oficial maghiar despre* istoria-Transilvaniei.
•Un-alt suport nfojal ne aduw recent, * în anul 1989. - autorul elveţian dl. Alaln.Ruzc:, care a publicat în edjf j tura'Peter I.ang diri Berha cartea:; „tes.I,atins de Car-..' pates- preuv<' de jn' iVjntîniiito-roumaine an nord. d e * , paiillbe“ : ‘ ■ M ili»i,ŞKI®,'N ’>
PAGINA 5. _ » D n / * R U C = ÎN LIBERTATE
Nici Mice.ştii, Vin sat aşezat îri. căuştil unor' dealuri ale căror frunţi împădurite. se apleacă. asemeni unei streşinii deasupra aşezării n-a foiţi scutit de anumite; ; frămîntări generate de" op- 1- ţiunile:;'“ţăranilor privind formele.! ele proprietate a- supra rîpămîri tului:
Impbrtant.este"însă câ a- ceştl. vrednici ' liberatori ai. pămlntuluj, :‘ş[ & prit^puţjj'" crescători’ de ,animale, ln urma dialogului54 jijirtat.', u*" ncori '> de ce mi' ini tecuj, noaştem? -—’ la ,-W- înalta tensiune, a u ’reuşife pînă l i - urma, să*-şi1 /'precizeze 'in-*intenţiile şi să se aştearnă cu pioşenia cuvenita asupra gliei care, se ■ cere a fi muncita cu sîrgşrsudoh re pentru îndestularea tn-dit.ori- loi ei |,! :
2CL. der* faiiiilii’ ş-au ..desprins din cadrul jepoperâţi- vei agricole ■, de'producţie;'*'' Ele au luat 'pre a lucra, cu forţe: proprii şi 'deocamdată'' ■ Cu ajutoriil S.M.A.-uIui,; ;; 65,78 . hai:; Unul dintre1 '.,li-' derii“ 'acestui, griip, Simion , Iorga,-.'Un:priceput şi vl-ed- " ,nir ;gospodar,-.şi-a luat 7 Ha, , t teren pentru n-l luci-a ' '
1“ Cu t cine şi pu. <wf.-ycţv. lucra p ă m î n t u l 1 - V u n întrebai ' , ,(ti.
—•: tm p reu m n \ n i s o ţ ia ş i ' cu c e i d o h s s ş u i i ' p e ca re - î i “ airi . îiv .o r a Ş v ,:E n ;liiicn e a »v Va' • stat. D a r a j.iitţ le s t iilc .^ ile l i - b e r e ; p s n t r u r : a . ;VfîHi a ca s ă să în v e ţe a lu c r a p ă m în t u l , s ă -! iu b e a s t ă , f i in d c ă s în t fii d e ţă r a n i ş i i r ă d ă c in i l e
lor tot din . . . glie se trag! Deocamdată, vom apela şi la S.M.A. Numai că . . .
. Gospodarul vroia să spună, aşa cum dealtfel o spune şi ing. şef al C.A.P.- ului, 'domnul' Mihai 'Rusu, că do la o vreme tractoriştii se . . . evaporă ca şi camforul. Cînd sînt întrebaţi unde-au-lucrat, răspund că la C.A.P. Cînd ceapişţii le
— Cu ce; suprafaţă de teren a mâf> rămas unitatea şi cu ce efective de animale? ' :■
— 600 ha, teren arabil şi 1.40 ha fineţe. Griul de
: toamnă l-âm semănat pe 260 ha iar în-această primăvară am pus sub brazdă sămînţă pentru porumb siloz pe 60 ha, mazărea, pe 66 ha şi orzoaica, pe 35 ha.
în toamnă, cînd se va aduna. ” ». . • ■, ' - - ‘
recolta, toti vor să-sldoveiiească
prin...pun iaceeaşi întrebare, ei le spun că au lucrat la individuali Cind de fapt ei. lipsiţi •)<> o îndrumare, şi,, coniroi .permanent, cheltuiesc vite de litri clin motorina statului lucrînd grădinile unora sau altora, în folosul propriului buzunar!
După ce s-a ajuns la un consens şi în ceea ce pri-. veşte repartizarea suprafeţelor însămînţate cu grîu şi a păşunilor ce li se cuvîh celor 20 de familii care s-au hotărît • să muncească pe cont .propriu, am dialogat cu inginerul şef a l C A P - - ultii. --- ;
Am termjnat de semănat : porumbul pe, 50 lia . şi în
plus pe încă 210 ha pe cit- se întind loturile indivi
duale.Jntîrzierea lucrărilor de
însămîn.ţare a porumbului şi nu numai',aceasta, a constituit sursa a noi "... şicanc. Prima tabără, A'dică â cooperatorilor,' avînd o suprafaţă mai marii d e1 însă- mînţat, pretinde ' ca utilajele să lucreze ' în prim’il rînd la C.A.P. A doua tabără pretinde invers. P6 undeva ţi :-unil°şS alţii aii mai multă sau “filai puţină dreptate. Mobilul '„priorită
ţilor*-are, de fapt,- uh scop pozitiv: în toamnă, atunci cînd se adună recolta, şi unii şi alţii yor să-şf dovedească superioritatea prin . . . greutatea sacilor. Şi nu e rău. Rău este însă altceva: în sat, pe lîngă turmele C.A.P.-ului, mai există trei turme ale membrilor cooperatori # şi ale ţăranilor individuali. Ciobanii, în- eălcînd legalitatea sub motivaţia profund: greşită şi dăunătoare (acum e democraţie • şi • putem face ce vrem), îşi satură oile pe holdele şi luţerniştea C.A.P. -ului, distrugîndu-le. Pînă cînd „puterea bîtei“ este cea care domină şi nu-puterea legii, mai rămîne: încăo sursă potenţială de neînţelegeri care, necurmată la timp, ar putea isca şi iscă noi motive de tensiune. Aceasta cu atît mai jmult, cu cit' doar inginerul 'şef al C.A.P.-ului a intuit ceea ce alţii nu vor: clacă holdele şi luţerniştea vor fi’ păscută de oi, la toamnă cu ce vom umple sacii,, ce le vom da de mîncare animalelor? O. întrebare la care ar trebui să se.gîn- dească, în modul cel mai serios, în primul rînd, ţăranii cooperatori. Că ei sînt cei. păgubiţi! Dacă se yrea oîntrecere între o tabără sau alta (un fapt buri', 'zi-, ccm noi) dturici; această întrecere, din care vor cîştiga şi , unii şi alţii, trebuie să fie' neapărat cinstită.
Ion CORDOŞ
i w r R u q m t Dt iocm v][ l \ 1990" ’ De" lâ Primăria judeţului şi Trustîil de profil âm a-• flat următoarele date referitoare la construcţiile de lo
cuinţe în a n u l-1990. Programul pe acest an prevede ' construirea a 2.680 apartamente, din care 715 sîrit desti
nate pentru vînzare (cereri, în acest scop, au fost înregistrate în primele patru, luni, în număr de Sroaoe 5.300)......... ___ . . . . . . . , ... ... . . .
După Un: demaraj slab în primele două luni. constructorii au început să se apropie de ritmul normal de lu-
; cru; în-pluş, au eliminat raportările de-, dragul raportă- : rilor pentru ta planul ‘să fie îndeplinit, pe. o , anume perioadă. De aceea, îh ! primul trimestru, au fost predate
*„la cheie" , mai -puţin de 30 de apartamente în întregul judeţ. Dar, după patru luni s-a ajuns la . 547 apartamente. Directorul Trustului ne asigură că pină la sfîrşitul semestrului se vor realiza 1.600 apartamente şi că programul pe acest an vâ fi depăşit. '
2.680 de apartamente construite în acest an în judeţ este puţin. Posibilităţile Trustului sînt mai mar!.' dacă. avem jîn vedere'- capacităţile^ de producţie şl 'forţa, de
. muncă de care dispunq, — riu doar sub'.' aspect numeric ci şi al pregătirii profesionale. ; . -,,. Am putea şi - trebuie .să construim, mai mult. Capaci
tate avem —■ materiale: de construcţii credem că vor fi . mai multe-, pentru .că trecem spre'normalizarea activită
ţii. productive. Din punct de vedere financiar pe lîngă fondurile alocate, în acest scop apar altele care pot fi utilizate pe:plan judeţean,'din vînzarea' locuinţelor cons-
-truite din fondul de stat celor care le deţin (chiriaşilor). în timpul relativ scurt de cînd s-a trecut la aplicarea noilor. reglementări privind această acţiune au fost vîndute locuinţe îri valoare de peste 15 milioane lei. Este o sumă care va fi'.în creştere'spectaculoasă dacă avem în vedere numărul mare de cereri precum şi faptul că pînâ acum aproximativ jumătate din cumpărători aU-plătit la încheierea contractului suma.' integrală.
Aşteptăm; dc-pi,, din partea: constructorilor, locuinţe; , mai multe,: mai bune şi mai frumoase. (Am primit; asi-: v.gurări în acest sens,,din .partea Primăriei judeţului, pre-'
cum. şi- de,la dom nii, Liţvin de la Institutul de proiectări şi Benţia de la Trust). , -• > ^ .'-• - j
Ion GOIA
ilcpafaţlllc în termenii! tic garanţie
'"Ţinînd seama de importanta p e ’ care o art' -pentru fiecave- dna tre1 noi bun.tr desfă- , • şurare a operatnior . de întreţinei’O, ,ŞÎdepanare-a- produselor achiziţionate,- ne-nm , propus prezentarea a cîtoiva..din. prever • : iferiie legale care: reglementează .acest do- -mcniu,'dtf 'activitate, * tn artucqlul. de -faţă ne vom ref&rj la;termenul de garanţie, in- -sistind în. ;mod deosebit .asupra, drepturilor pe care :le. are.> cumpărătorul; care benefi- ' ciază de garaţitie: pentru bunurile achizir -ţionaîe ■ ; -. -w
!n cazul bunurilor de folosinţă îndelungată. - reglementa rea -naranţiei esto făcută prin ’fl.C.M.’ 753-21:08.1963/. completat cu Instrucţiunile 800A privitoarela modul de aplicare a acestuia; Conform - acestor acte normative;-'termenUlide garanţie curge- de : la data yîrizării bunului de către unita- ten d e : desfacere cu amănuntul, iar <lura- -ta-pei’ioâdei—de-gar«nţie*este înscrisă— în—- certificatul de calitate care, împreună cu
. instrucţiunile--de folosire, vtrebuie , să în-r . soţeascăj bunurile . caro se vînd cu gar ■ ranţie. f *•-
Dintre '‘ bunurile de folosinţă îndelungată mai uzuale, precizăm drept exemplu că;: produselo,;Intreprinderii ,^Elqctronica“ *. j3ucu''cşU (t^Ievizoare alb-negru şi color) - au' termenul de garanţie de 12 luni, ' iar frigiderele produce de i întreprlndereâ de : frigidere jiin ' Găeşti de 24 de luni. ;. ,. :: r.
. Potrivit-,'ârţş..2 al H.C.M. 753/1965, b u n a . ■desfaşurare^â'/,0ctiyiti)ţiloi: specifice peri- ■ ’oadei'de: -garânţie este girată de Către u- / "nitateâ'1 comercială care-a asigurat vînza- . •rea:bunului.crespectiv. Lucrările de repa- . rare, întreţinere, re.yizii periodice, sînt e- xecutate fie. îri-reprezentanţele tehnice ale--": Întrej5riilder‘il6ii producătoare, fie în uni-.- : tăţiie -dd! deservire : ale industriei " loqale .sau îiier cooperativelor .meşteşugăreşti, în .baza c-ontraetejor, încheiat^ cu organizaţii- Je.comerciale;(pentru bunurile din import)"şi' cu întreprinderile producătoare pentru -bunurile diri producţia -internă.- •* Odâtfl-cu1 predarea- mărfii către cumpâ- -râtor,,-potrivit, art. 3 al- * Instrucţiunilor .800A, yînzăt^rul are u,rniăj.oarele;obligaţii:. ,— şă,demonstreze . cumpărătorului In 1 m<-.meniul vînzării. .că Jvmul este îri stare lle funcţionare, efectuîiid de asemenea şi -un instructaj al cumpărătorului privind modul de- folosire a bunului respectiv. Kac , excepţie de la ,nceastă„0bligaţie moţove- tiiculele, â băror probă se efctţuează la u- •nitatoa de deservire cu prilejiil luării lor -In evidenţă;; r. ■ ■, :... — să; coniplete/e: citeţ, 1:0 -toate datele, rubricile,din pag. l a certificatului de ga-
• ranţie ' (deriumire produs,, tip, serie, data• vînzSrii/'duratâ - perioadei- garanţie, a-■ dresa- unităţii" riire- asigură Întreţinerea şi ,,.riîtVlriîi îilo în ■ fnrmnnMl’ r\t* irni'.'.m) lo .
referitoare la unitatea comercială care â efectuat vînzarea etc.) şi rubricile talonuT lui din pag. a 2-a, aplicînd şi ştampila- u- nitaţii Vînzătoare; . , .;•' — să înmîneze cumpărătorului instrucţiunile de-, folosire şi certificatul de garanţie../ J -... - - ■ V -. , . -. ■ '-- v ■
A rt-4,-al Instrucţiunilor 800A precizează obligaţiile cumpărătorului, a ■ căror respectare condiţionează dreptul acestuia de a beneficia d£ gratuitatea reparaţiei, înlocuirilor de piese şi reviziilor în perioada de garanţie. Aceste obligaţii sînt următoarele:
— să folosească bunul achiziţionat nu- "mâi conform instrucţiunilor de folosire;
— Să nii rupă sigiliul de control (la radioreceptoare, televizoare etc.)-şi: să controleze ca după reparare bunul, să fie re- sigilatf '' : “ = ”sa7pastre2e"îH' bune condiţii •^bundl" respectiv.; \ ." — în caz dc defectare. în perioada de garanţie,- să se. adreseze exclusiv unităţii depanatoare, nepermiţînd ca- alte persoane să caute-să repare produsul defect;-- —' să- păstreze cu grijă certificatul de garanţie,. acesta ■ fiind singurul document care face dovada-dreptului la garanţie. -:
‘ Trebuie remarcată,- de asemenea, prevederea- art.' 3 al H.C.M. 753/1965. potrivit căreia-timpul scurs de la data la care cumpărătorul a reclamat - defectarea bunului şi pînă la data repunerii acestuia în stare de folosinţă nu se socoteşte în durata termenului de garanţie.
Din prevederile art. 5 şi SÎ ale Instrucţiunilor 800A vă semnalăm că, în termenul de garanţie, printre altele, posesorul bunului are.dreptei în mod gratuit la:
— înlocuirea bunurilor care din cauza lipsei pieselor de schimb necesare nu pot fi trecute în stare de funcţionare în ter- men de 60.de zile de la data reclamaţiei;'
— înlocuirea bunurilor care nu pot fi reparate, sau care au fost în reparaţie cel puţin 1 3, iar pentru autoturisme şi motorete cel puţin 2-3, din termenul de garanţie. Conform certificatului de garanţie eînis de întreprinderea de profil din Găeşti, pentru frigidere, această perioadă este de cel puţin \J2 din . termenul cie garanţie;
— în cazul în care reparaţia nu sc poate face la domiciliul posesorului, costul transportului la unitatea de : deservire pentru aparatele de radio şi televizoare în greutate de peste 17 kg, cît şi pentru frigidere, nu este suportat de posesor ci de unitatea de deservire, aceasta asigurînd transportul atît înainte, cît şi dupa reparare. (Vom reveni cu alte amănunte). '
Căldurăavem...
■l i p
Iq ştrand! (I)• Ilaid-anchetă prin ba
zele de agrement ale municipiului • • ' ,
Gospodarul îşi face iarna car şi vara sanie, spune , o vorbă din popor. O vorba
'înţeleaptă ce pune în e v i denţă cîteva din trăsăturile poporului nostru, dominante fiind," hărnicia, şi prevederea. .4
Că nu este întotdeauna şi în- tot locul aşa,- ne- a- do- - vedit-o raidul-anchetă - e- - fectiiât ■ săptămînă • trecutăJ prin bazele de agrement ale municipiului.' Aceste' uni-' tăţi sezoniere au o utilizare complexă, scopul, lor fiind nu numai - reconfor- fareâ şi întărirea organismului, ci şi asigurarea i- gienei individuale şi ..colective a populaţiei. ‘ ^, Să le luăm în ordinca-vi- zitării lor. Ştrandul din Parcul municipal, apârţi-’ nînd de hotelul Spoftvara- tă deplorabil. Dacă ţineţi minte, geţi baia comunală.-:
rvei
„Natură' moartă'" Ia Slran dul municipal, ..
Xiei luni si tot iru ar li de ajuns să^L'puî> ca '.lumea .pe.., picioare,- de ia bazine ;la.ca- , bine (urgenţe), de la alei la duşuri, garduri, Banei, chioşcuri; -A-l deschide; în condiţiile undr rcîrpelî ’ ţ e " ici, pe colo, dehotâ o craşa lipsa de respect faţă, de oameni, superficialitate' dm partea celor ce-1 adminis* ■trează. Situatul -.este* icteţiti- ca şi la-strandul-din -parcul Babc.ş. Ridicăm hotel, > ridicăm gard, masiv, -inestei - tic ca aspect, îri totală discordantă 'cu noţiunea de - parc ' spprtiv ,am enajam
■ te'renuri de fotb'ăl ‘ şi ' tenis',;., lăsăm :şi uităm ■ bâziriiil.- C u . atît mai mult eu. cît, la oră .vizitei,- vineri, ;1J tnai/'-am
„.Vşieptîiulu l ,pc Go.dotv, spectacol: în •,,şt£şyuiul*.din; -. Parcul sportiv „V. Balieş'.'' al;.IJitlVjPrsVt.3ţil.!' ,i'.’
intîlnit ănîatori^--^r.amatoa- re de plajăM * -
Baza de agrement Som eş. (A.P.S.)-~£iind- —nouă, necesită, doar retuşuri. Pregătirea se face _}rişă; lent, ', mult prca lcnt, ‘Cci trimişi pentru' : reparaţii1 ; diicind-o • într-o V veselie,: plajă, cafea, mîncare, soare. Mai puţină muncă.-.. - : .
Ştrandurile;' KCcord . (al întreprinderii' ‘ Someşul), ;şi Clujana* (al ; întreprinderii jbu.- acelaşi ;nume), ' le-aţri 'găsit In pregătiri.. Mîna de tfjpspodar se ( face simţită. Jătă două locuri'în . care, nu
-f jjestd, ..miilt timp,'; ne Avom ' simţi birie.
; • . Piscina hotelului Transilvania necesită- şi .ea retu-
:.- şuri.: ziigrăveH, „interioare,- A' schimbarea baruliji ;din'. iri-■ cîntâ. tfn1 lucru bun:
renunţat lă lînchiriprea cos-> tumelor de baie. i [ , '
' Despre Băile .^Someşeni şi Site bâze de agrement din
.... jiicieţ • într-o altă inter-- ,Venţie. ■ . , ••i: • Cîteva conpluzii: dacă ar; fi existat ceva mai multă
.preocupare,.' bazele' a-- grement, iar. fi fost deja
, descliise., Timpul- vedeţi şi , 'dv,; ţine'cu .noi. Qd.aţă des*: - ţhise.' se '.impune şi ' redes- . .cjiidcrea ,pun.ctelor’• saniţa-«
• .re,, pe to^tă durata, funcţionării..,Privită ,în ansamblu, "situaţia riu este, do loc,,r°.*
^ăr, două în .reparaţii;, două ' , ctr‘ necesită retiişu'ri,' dar se ■' âc|1oneâza lent,, doini, ve*
.J, >*iW fe focare, dc infecţie.
A D EV Ă R U L - ÎN LIBERTATE — P A G IN A 5 '
ECTÎVEIE ALIMENTAŢIEI Pr i
• INTERVIU CU DL. IOAN POP, DIRECTORUL I.C.S.A.P. •
__ în noul drum pe care am pornit,cum vedeţi perspectiva sectorului de alimentaţie publică? '
— Sectorului de alimentaţie publică i se deschid largi perspective în ansamblul consumului alimentar justificat prin trebuinţele mereu crescînde ale oamenilor. Aş menţiona aici că ponderea acestui consum din totalul consumului alimentar va
trebui să aibă un ritm de creştere mai ridicat datorită nevoilor, a . cererii de consum a populaţiei dictat de adoptarea unei conduite moderne a fiecărei familii, fiecărui consumator. Alimentaţia publică se adresează prin ofertă de .mărfuri, preparate şi servicii unei largi categorii de oameni, practic întregii'populaţii, avînd în acest sens o vastă şi diversificată reţea de unităţi specifice, răspîndită pe întreg teritoriul municipiului. Justificarea acestei perspective este dictată şi de o evidentă îmbunătăţire a aprovizionării.
— Ce s-a întreprins, practic, ce schimbări s-au realizat în alimentaţia publică clujeană?
■— Paralel cu îmbunătăţirea aprovizionării, oferta noastră de preparate, semi- preparate, produse de cofetărie-patiserie ş.a., s-a diversificat, dar este încă departe de a satisface integral cererea de consum a populaţiei, obiectiv care tindem să-l realizăm în etapele următoare. Imediat du
pă Revoluţia din decembrie am trecut la utilizarea vechilor reţete culinare, la gramaj ele fireşti abandonînd principiile aşa- zisei „alimentaţii raţional-ştiinţifice". Ara procedat, de asemenea, la modificarea u- nor orarii de funcţionare a unităţilor, în- , cadrarea şi revenirea la profilul unităţilor de producţie şi desfacere şi multe altele.. — Cum veniţi în sprijinul gospodine
lor? .— Mărturisim că. în ansamblul studiu
lui consumatorului, gospodinele sînt cum- ' părători aparte, dar noi ne propunem să studiem în etapa actuală nevoile şi trebuinţele familiei ca unitate de exprimare • a unei cereri potenţiale şi de perspectivă. In acest sens am luat măsuri ca întreaga reţea de unităţi tip „Gospodina* să revină la profilul şi preocupările lor fireşti, cu preparate şi semipreparate, produse de cofetărie-patiserie. Ne propunem să extindem acest profil de unităţi atît de solicitate şi. să acoperim toate cartierele municipiului nostru, cu o ţinută modernă sub aspectul utilajelor şi a mobilierului. Pe linia diversificării serviciilor oferite vă putem'-spune că am reînfiinţat raioanele pensiune practic la toate restaurantele, în sistem de abonament sau la solicitare, pentru toate categoriile de consumatori! copii, elevi, studenţi, pensionari etc. IDe asemenea, practicăm sistemul de abona-
î î % *
'I i' î '
«
Şi această imagine a fost surprinsă tot la unitatea „CAFE-LUX”, carc impresionează prin modernismul şi calitatea mobilierului* la care se adaugă buna ser
vire a personalului.
t»
V -
iiiw H I4 *4 <1*1’i i i i i H
' r * , 'T W S |1
i f f j t l B S i
*1 • i
* » it/»- '» j i ~\'h: \ ■ -
t{' v.' '■!.. \ *, K 4 '* t
•K V , ‘ /\ 'J ş . . ■* ;> <\\ ■ t. / - . '• * */"• ' -■ - f \
fi8' * ' ' ’ " V * V * ' '* ' " ' • -». / * ' ' sf* S*.8?» *■ ' ' , * * ’ ' * ')■* 1 ’ >***■ *F ' . , ' * « v v ' ' ' * '1/ * •* ' * f r i
- ' 1 ' ţ
Clipe de plăcută destindere la „CAFE-IUX”, ana din unităţile cu o frumoasă„carte de vizită" "
mente săptămînale şi lunare de meniuri pensiune cu transport la domiciliu. Totodată, vor lua fiinţă case şi microcase de comenzi cu şi fără transport la domiciliu, oferind preparate culinare: mîncăruri, prăjituri, torturi. Intr-o gamă îoarte diversificată. Tot la capitolul noutăţi informăm consumatorii că, în curînd, vom des- chde o nouă unitate complex de alimentaţie publică: restatirant, patiserie, berărie, cofetărie pentru copii şi cafe-bar, situată în ansamblul de locuinţe din Piaţa Cipariu. a ;
— Cum se manifestă libera iniţiativă în Rectorul dv. ? Care este perspectiva trecerii sectorului la economia de piaţă?
— Alinierea la economia de piaţă a comerţului este o chestiune cu implicaţii deosebite asupra întregii noastre activităţi comerciale. .Economia de piaţă, după pă-
. rerea noastră, se poate-realiza în timp, pe etape, antrenînd şi celelalte sectoare ale economiei naţionale pe relaţia furnizor— beneficiar—-cumpărător fiind conştienţi că acţiunea mecanismelor de piaţă, a pîr- ghiilor acesteia, vor avea influenţe cu un spectru foarte larg şi implicaţii în ansamblul activităţii noastre. In acest sens, considerăm că iniţiativa proprie va avea un rol determinant în realizarea acestor transformări pentru- atingerea obiectivului de instaurare a unei reale economii de piaţă. Totodată, aceasta presupune schimbarea opticii, a gîndirii muncitorilor şl specialiştilor din comerţ pentru adaptarea şi modelarea activităţii la acest nou sistem. In momentul de' faţă există sub formă de proiect acte normative care vor
: reglementa trecerea unor unităţi de pro
ducţie şi desfacere în sistem de arendă sau mandat în primul rînd lucrătorilor din sectorul de alimentaţie publică, aceasta constituind o formă, de privatizare a iectorului nostru. Acest subiect ne propunem să-l dezvoltăm măi mult şi mal detaliat în momentul cunoaşterii acestor acte normative.
— Ce ne puteţi spune In legătură ca înfiinţarea unor unităţi de către persoane particulare? . . . .
— Autorizarea acestora conform Decre- tului-Lege nr, 54 1990 aparţine primăriilor şi altor organe competente. In ce ne priveşte, sprijinim dezvoltarea sectorului particular de alimentaţie publică prin oferirea de mobilier şi utilaje specifice pentru a fi cumpărate sau închiriate. Ne referim, desigur la acelea care sînt disponibile sau cu un grad de uzură avansat. Q- ferta de asemenea utilaje şi mobilier o vom face în momentul în care vom avea un act normativ care să reglementeze a- ceste vînzări, închirieri sau achiziţii. :
— Vă'rugăm să vă referiţi succint la perspetiva cantinelor-restaurant?
— Sectorul cantinelor-restaurant va a- vea, în viitor, dezvoltarea şi amplificarea activităţii cea mai spectaculoasă, gîndin- du-ne numai la faptul că'aceste unităţi- îşi desfăşoară activitatea în. apropiere sau chiar în fabrici, uzine, instituţii, întreprinderi, şcoli, facultăţi şi altele. .-Există, totodată, perspectiva ca în /v iitp f : aceste cantine-restaurant să nu ne mai fie subordonate nouă şi şă fie preluate, integral de către unităţile pe lîngă care funcţionează. ■■■ '
Ion GOIA
DATORIA SI DORINŢA SA PRACTICAM UN COMERŢ CIVILIZATI.C.S. Textile-Incălţămin-
te este o întreprindere la care apelează un număr mare de oamenL Firesc, moda se schimbă şi această întreprindere trebuie să fie în ton cu pretenţiile, cu exigenţele noastre.
Care este limita pretenţiilor noastre şi care sînt’ posibilităţile practice ale întreprinderii de a ne o- feri tot ce dorim?
Asupra acestci teme ţi a altora, de mare actualitate, am discutat, recent, cu domnul Victor Buduşan, directorul coordonator al întreprinderii.
— In comerţ, problema principală este fondul de marfă. Dacă ai ce vinde — vinzi. Pină acum, am încercat doar să vindem nişte produse pe care Ie primeam. Cum erau acestea, se ştie. Ara trimis emisari la numeroase întreprinderi din ţară. Acestea ne oferă ce au deocamdată; nici întreprinderile de profil nu pot face faţă solicitărilor. Sîn-
. tem rămaşi în urmă faţă de moda europeană. Oamenii călătoresc mai mult, văd mai mult şi doresc mai m ult Important mi se pare să le oferim noi tot ceea ,
ce preferă. Cu alte cuvinte, în acest fel, putem reuşi să intrăm într-un circuit civilizat.
— Care sînt problemele specifice modernizării comerţului clujean?»
— Gama -acestora este foarte largă. Dar, să luăm lucrurile pe rînd. Centrul istoric al Clujului coincide
-cu centrul comercial. Acest fapt ne impune să desfăşurăm acţiunea de modernizare — absolut necesară — cu respectarea linei tradiţii arhitectonice. Ar fl păcat să fie altcumva. Magazinele din centru pot fi mai greu modernizate. Unităţile sint mici, înalte, cu ziduri groase. Modernizarea începe cu faţada, trebuie să respectăm aspectul vechi, tradiţional. Nu putem face modificări structurale. Am reuşit, totuşi, să schimbăm ambianţa unor magazine, să le oferim un aspect comercial, care să-l atragă pe cumpărător. Avem cîteva magazine în curs de modernizare. Creatorii noştri se străduiesc să asigure cadrul optim pentru practicarea unui comerţ civilizat
un public ‘exigent, pretenţios care îţi cere, care do-
Acesta ar fi un aspect al In această privinţă! La noi,problemei. problemele sînt acute. Da-
— Mai sînt şi altele de că n-ai marfă, şi mă refer . . , . importanţă majoră, să spu- mai ales la marfa căutată, reţte să Săsească ceea ce nem? • nu ai ce vinde, ne aflăm tn- caută. Practic, Intreprinde-
— Nu ne putem plînge tr-o tangenţă continuă cu rea noastră finalizează prt>-
Iustantancu surprins la unitatea dc încălţăminte din Piaţa Cipariu.Fotografiile: S. RADU
cese de producţie. Adică, valorifică produsele aces- ; tora. '
— In esenţă, este vorba de o finalitate socială.
— Fără îndoială. Lucrăm pentru oamenL A- ceasta este raţiunea existenţei noastre. Dar, deocamdată, avem un stoc mare de marfă nevandabilă, nu putem ţine pasul cu moda. Şi aceasta, mai ales acum, este o cerinţă esenţială. Sigur, ne străduim să ne repliem cît mai repede pe coordonate noi. Nu ştira încă cum va decurge acţiunea privatizării. O parte din spaţiile comerciale nu sînt în proprietatea noastră şi,nu ştim ce se va în» tîmpla cu ele.
In altă ordine de idei, ştim că ne aşteaptă concurenţa. Dar noi sintem o întreprindere specializată, a- vem oameni de profesie care ştiu să facă comerţ, dacă au cu ce.
Ion RUS
PAGINA?
I .................. ...................Editura „DAGIA” Cluj, anunţă pentru data de 6 iunie
1930 concurs pentru ocuparea postului de • REDACTOR DOCUMENTARE POPULARIZARE Condiţii: studii superioare filologice, Informaţii suplimentare Ia telefon 1-89-12. (11230)
ACADEMIA ROMANA — FILIALA CLUJS —' ; INSTITUTUL DE CALCULanunţă scoaterea Ia concurs a unui post de • CERCETĂTOR PRINCIPAL II, vacant, lâ secţia de Calcul numerici aproximare şi optimizare. Concursul va avea loc dapă 30 de zile de la publicarea anunţului în aiar. Informaţii la telefon 2-11-55 sau 1-23-63. (10665)
INSTITUTUL ONCOLOGIC CLUJ-NAPOCA' ; str. Republicii nr. 34—36 telefon 1-83-61 organizpază concurs pentru ocuparea unui post de • INGINER- AUTOMATIZAM ŞI CALCULATOARE. Condiţii de încadrare: conform Legii nr.' 12/1971. Data concursului se va stabili după apariţia anunţului în, presă. (704)
IN ATENŢIA POPULAŢIEI!Populaţia municipiului Cluj este rugată să predea. Ta
imităţile ,,Alimentara* sticlele de lapte şi sana precum5i borcanele de iaurt Aceste ambalaje se preiau de toate magazinele care vlnd lapte: şi produse lactate şi centrele deachizitii specializate. Unităţile de producţie din Judeţ sînt în gol de ambalaje pentru lapte şi produse lactate. (534)
ÎNTREPRINDEREA «SINTEROM* CLUJ tB-dul Muncii nr. 12 - -
tncadrezaă prin concurs • INGINER sau INGINER PRINCIPAL în specialitatea electronică şi depanări cuo vechime minimă în specialitate de 3 ani. încadrarea se va face în condiţiile Legii nr. 12/1971 şi a Legii nr. 57' 1374. Informaţii suplimentare? ta sediul unităţii. Biroul P.I.S. între orele 7,00, —. 8,00 şi 13,00 — 15.00, telefon:4-G0-S8, interior 135. (591) '
i COOPERATIVA „ELECTROMECANICA"i CLUJ-NAPOCA
prin secţia der tradiiceri cu sediul în str.'Matei Corvin nr. 2, telefon 1-52-91/oferă onoratei clientele următoarele servicii: « meditaţii de limba franceză, inclusiv în întreprinderi ..« traduceri şi retroversiuni (franceză, engleză, rusă, germană) « gimnastică pentru copii şi aerobic pentru femei (sala de la Complexul „Hermes“ şi sala din str. Pasteur nr. 74). (693) . '
ÎNTREPRINDEREA MECANICA PENTRU AGRICULTURA CLUJ-NAPOCA
• ; . ' B-dul Muncii nr. 10
încadrează, prin concurs « şef birou aprovizionare (bărbat). Concursul va avea loc în data de 7 iunie 1990, oraII, la sediul unităţii. Condiţiile de studii conform Legii nr. 12'1971 şl încadrarea conform Legii nr. 57/1974.. Informaţii suplimentare la sediul unităţii, telefon 4-20-8" interior 3. (695)
Ce n t r u l t e r it o r ia l d e c a l c u l e l e c t r o n ic- . - CLUJ ' .str. Republicii nr. 107
organizează, la data de 7 iunie 1990, ora 8, concurs pentru, ocuparea unui post de • economist 1a compartimentul financiar-centabilitate. Condiţii de încadrare: Legea 12'1971 ş i Legea 57/1974. Informaţii suplim ent»» se pot obţine la telefonul 3-44-14. (698)
CENTRUL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICA ŞI INGINERIE TEHNOLOGICA PENTRU UTILAJ
DE INDUSTRIA ALIMENTARA SI TEHNICA FRIGULUI CLUJ-NAPOCA
organizează concurs pentru ocuparea următoarelor posturi: « dactilograf (dactilograf principal) « liftier. încadrarea se face în condiţiile Legii 12/1971jşi Legii 57/1974. Informaţii la sediul institutului, str. Fabrica de - chibrituri nr. 13—21, telefon 3-02-38, interior 120. (694)
ÎNTREPRINDEREA DE TRANSPORTURI AUTO CLUJ
anunţă că efectuează transporturi internaţionale pentru persoane particulare,’ pentru următoarele destinaţii: • 0NGARIA • AUSTRIA « R.F.G. Relaţii suplimentare se pot obţine la I.T.A. Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 38, telefon 1-22-86, interior 125—126 sau Autobaza 02 Marfă Cluj, str. Pata, Rit nr. 17,' telefon 4-73-66 sau 4rl 1-90, interior 29. (701)
COMBINATUL METALURGIC CÎMPIA TURZII, CENTRUL DE CALCUL ELECTRONIC
str. Laminoriştilor nr. 145organizează concurs în data de 28 mai 1990, ora 9, pentru ocuparea următoarelor posturi: « 2 posturi programatori m 2 posturi inginer dc sistem. încadrarea conform prevederilor Legii nr. 12/1971 ş) Legii nr. 57/1974. Relaţii suplimentare la telefoanele: 953/6-83-10; 953/ 6-86-61, interior 287. (700)
ÎNTREPRINDEREA PENTRU NUTREŢURI CONCENTRATE CLUJ
organizează concurs pentru ocuparea următoarelor posturi: • doi primilori-disiribuilor (bărbaţi) «, un cconomist • un revizor contabil • 10 muncitori nccalificaţl (bărbaţi) .* 3 Mecanici utilaje • 2 clcctricieni » 2 mecanici agricoli. Informaţii suplimentare la telefon 8-77-87.
, (699)
; ANUNŢIn baza Decretului' nr. 50/1990 iJÂiS Poiana, cu se
diul în Turda, str. Cîmpiei nr. 112 anunţă pentru ziua dc 1 iunie 1990 vînzarea prin licitaţie- a • două tractoare U 650. Relaţii suplimentare la sediul unităţii. (703)
COOPERATIVA „ARTA JUCĂRIILOR" CLUJca sediul în Cluj-Napoca, str. ©împina nr. 62 încadrează urgent următorul personal • ■ INSPECTOR ÎN VA ţA- MÎNT • 10 PRELUCRĂTORI TUBURI SI BAGHETE DIN STICLA » MECANIC REGLOR LA MAŞINI DE INJECTAT • ELECTRICIAN LA AUTOMATIZĂRI • LĂCĂTUŞ MECANIC DE ÎNTREŢINERE. Relaţii suplimentare Ia telefon 4-42-48. (702) ,
ACADEMIA DE MUZICA „G. DIMA“ CLUJ-NAPOCA' str. 23 August nr. 25
organizează concurs pentru, ocuparea- următoarelor posturi: «M ERCEOLOG, PRINCIPAL aprovizionare (în data de 5 iunie >1990) • ADMINISTRATOR CĂMIN STUDENŢESC (femei) şi « INSPECTOR PRINCIPAL PERSONAL (cu atribuţii tle dactilograf, cunoscător al unei limbi străine de largă circulaţie (în data de 6 iunie 1990) « REPARATOR ACORDOR PIANE « MUNCITOR NECALIFICAT (cu cunoştinţe muzicale în vederea specializării ca reparator-acordor piane) (în ziua de 7 iunie 1990). Condiţii de încadrare conform Legii nr. 12/1971. Relaţii suplimentare la telefon 1-52-08. (706)
ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICAcu sediul în Cluj, Bulevardul 22 Decembrie nr. 146
organizează concurs pentru ocuparea postului de: • şef birou aprovizionare. Concursul va avea loc în data de4 iunie 1990, ora 9, la sediul unităţii. încadrarea se face în. conformitate cu prevederile Legii nr. 12/1971 şi Legii nr. 57/1974. Înscrierea şi relaţii suplimentare - la biroul P.I.R.,- telefon 4-51-15, interior 120. (684) -
, ÎNTREPRINDEREA CINEMATOGRAFICA A JUDEŢULUI CLUJ
' ' cu sediul în Piaţa Libertăţii nr. 24 angajează: « muncitor electroacustician, în condiţiile prevederilor Legii 12/1971 • un paznic. întreprinderea anunţa pe cei interesaţi că efectuează, pe'bază de comandă, lucrări d e . reparaţii-întreţinere de calitate pentru aparatură'de proiecţie de 16 mm şi 35 mm. Informa-
vţii la telefon 1-76-38. (682)
UNIVERSITATEA DIN CLUJ-NAPOCA 'organizează concurs pentru ocuparea următoarelor posturi: « laborant (principal), la catedra' de informatică e- conomică • laborant (principal) îri domeniul electricitate şi electronică • 4 laboranţi (principali), în domeniul fizicii generale • dactilograf principal II • 3 strungari, cat. VI, specială • lăcătuş, cat. VI, specială e fizician, specialitatea fizica razelor X • tehnician principal electronist, la Facultatea de fizică. Dosarele de înscriere la concurs se depun la Compartimentul personal-al Universităţii. Condiţiile de participare sînt cele prevăzute de legislaţia în vigoare. Data concursului se va stabili după apariţia anunţului în presă. (086) , ........
UNIUNEA ARTIŞTILOR PLASTICI DIN ROMANIA.f i l i a l a c l u j .
anunţă primirea de membri şi colaboratori în FONDUL PLASTIC a următorilor: >
A-,MEMBRI: 1. Absolvenţi ai Institutului de arte plastice şi decorative se prinsese de drept,-la cerere, pe bazfi de: diplomă de absolvire, la copie legalizată; care se va depune-la sediu, pînă la S. iunie a.c. 2. Absolvenţii institutelor 4e arhitectură şi ai liceelor de arte plastice pe bază de: « cerere « copie legalizată a diplomei • recomandare de Ia-membrii titulari U.A.P. • prezentarea ca10 lucrări de artă plastică sau decorativi, originale..
B. COLABORATORI: persoane care a # se încadrează în. categoriile de mai sus, dar activează in domeniul artelor plastice şi decorative, < în condiţiile prezentate la punctul A.2. Solicitanţii de la punctele A.2. şi B. vor depune ccrerile, artele şi lucrările Ia sediul Filialei din Cluj-Napeca, str. Universităţii nr. 1, etajul I, pînă la data de 20 iunie a.c., zilnic, între orele 9—15, cu excepţia zilei de sîmbătă. Membrii şi colaboratorii Fondului Plastic vor beneficia de toate drepturile prevăzute. în Statutul Fondului Plastic, dintre care subliniem dreptul de desfacere: a lucrărilor de artă plastică şi decorativă prin, întreaga reţea de Galerii de artă a Uniunii Artiştilor Plastici din toată ţara . - 1
ÎNTREPRINDEREA „PLAFAR* CLUJ ' achiziţionează plante mcdicinale din flora'.spontană, la noile preţuri deosebit de stimulative, după cum urmează:
FLORI: • salcîm — 13 lei/kg uscate • urzică moartă 340 lei^kg uscate « soc — 28 lei/kg uscate • tei ar
gintiu cu bractee — 80 lei/kg uscate • tei medicinal cu bractco ■— 90 lei/kg uscate • FRUNZE: • mcstcacăn —7 lei/kg uscate « păducel cu flori — 17 lei/kg uscate • podbal — 8 lei'kg uscate • ufzîca vie — 10 lei'kg uscate
IARBA: « coada racului — 15 lei/kg uscate • rosto- pasca — 18 lei/kg uscate • talpa gîştii — 15 lie^tg uscate • menta sălbatică — 12 Iei/kg uscate • cimbrişor —36 Iei/kg'uscate « urzica yie — 4 lei'kff uscate • sasău —20 lei/kg uscate • trei fraţi pătaţi — 30 lei/kg: uscate • RAdACINI • brustur — 30 .lei/kg uscate • ferigă — 15 lei/kg uscate • cercnţcl — GO lei'kg. uscate • «sul iepurelui — 40 lei/kg uscate • tălănească — 50 lei/kg uscate• DIVERSE • coaja dc dracila — 100 lerkg uscate • coaja de castan sălbatic — 30 lei/kg • coajă de cruşire —• 30- lei'kg: uscate * muguri de pin — 40 lei/kg uscate « cozi de cireşe — 15 lei/kg uscate « cetini de -brad, molid şi pin silvestru — 0,70 lei proaspăt, precum şi alte sortimente. Facem- apel la culegători! şi colaboratorii noştri tradiţionali,, şcoli, ocoale silvice şi cooperativele de consum să organizeze recoltarea, u sca ta şl valorificarea plantelor medicinale în vederea asigurării cil materii prime a industriei de medicamente şi_ produtţiei de ceaiuri pentru populaţie, prin aceasta putîndu-şi asigura importante venituri băneşti. . '
întreprinderea angajează muncitori culegători de plante medicinale permanenţi sau sezonieri în mediul rural, care au posibilităţi de uscarea plantelor în gospodărie, ca norma de muncă de 2.517 lei.pc lună, pentru care asigură un salariu de 2.014 lei- şi toate drepturile ce decurg din calitatca de angajat.
Relaţii suplimentare la sediul unităţii, telefon 1-25-58,1-25-59, precum şi la Centrul „Plafar" Dej, telefon 1-14-47, respectiv Centrul Huedin, telefon 5-19-88, Gentrul „Plafar* Baia Mare, telefon 1-60-93, Centrul „Plafar* Zalău, telefon 1-10-29. (665)
ÎNTREPRINDEREA DE TRICOTAJE „SOMEŞUL" CLUJ-NAPOCA, Bulevardul 22 Decembrie nr. 77 •
încadrează prin transfer sau Oficiul forţei de muncă • paznici • motopompişti. Relaţii suplimentare se primesc zilnic între orele 13—15 la serviciul personal. (587) ,
I.C.S. METALO CHIMICE CLUJ-NAPOCA In perioada 21 — 29 mai 1990 va avea loc vînzarea ,
televizoarelor color la persoanele înscrise în-trimestru»II 1987, prin următoarele, magazine din municipiul C luj- Napoca: • la magazinul „Central" din str. Gh. Doja nr.24—26 cei înscrişi între numerele de ordine 1392 —• , 1414 « la magazinul 521 „Radio Modem* din str. 6 Martie nr. 4 cei înscrişi între numerele f415 — 1447; « la magazinul 20 „Electronica" d in . Piaţa Libertăţii nr. 21 cei înscrişi între numerele 1448—14S9 • la magazinul 42 „Electronica" din cadrul complexului ,,Minerva“ M ân ăş-/ tur cei înscrişi între numerele de ordine 1490—1507. • la magazinul 100 „Electrice Electronice" din Piaţa Gipjv- riu cei înscrişi în t r e , numerele de -ordine-' 1508—1535; Lista nominală a celor ce urmează a fi serviţi în pe- - rionda 24 — 29 mai 1990 se găseşte la magazinele nsal >. sus menţionate. Pentru evitarea unor confuzii cumpa- ; ratării sînt rugaţi su facâ Ia raagazin dovada identităţii, (697)
• V ln d rocU ie d e m ireasă , d e o s e b iţ i, Im p ort, m ărim ea ♦3—44. In fo rm a ţii te le fon 5-94-64. (10337/B)
• C u m p ă r T o p o lin o K a t 5 » ş l B M W S a m t r im m o to c ic le tă. T e le fo n 3-12-S7.
• V in d apartam ent u ltm fin isa t 2 ca m e re în G rig orescu sa u even tu al s ch im b c u Dad a n ou ă . T e le fo n 5-69-14, d n - p ă -m a să . (11053)
• C u m p ăr apartam ent 2 ca m ere . In form a ţii la te le fon 1-67-30, in tre o re le 17—1», fa m ilia F randeş. (11027)
, ..JTC -iGluj execută prompt şi de calitato (Jocumfintaţiile complecte necesarc dumneavoastră
realizarea circuitelor imprimate ( digitizări plotan, filmo , banda gaurire , etc )Ne puteţi contacta la adresa:
31 ° i P i ll ; W3Poca str- Republicii 109 . tel. 951 17683/903 sau 15037/208
S t o â r i î t a t f “ i,ic şi |ren,r“ alRI ,ven,uate
• YSnd e£p tar B o ţo n a d i ctt 24 ram e, str ir -să tor de p o le n , a lim entator, _ p resă de- cearâ,^ cen tr ifu gă p e n tra t ra m e . Stri C ireşilor 17. <1174)
• C u m p ă r ca rb u r a to r şi deJe« tip- n o u ■Waeftom p e n tru L a d a JS09. T e le fo n 4-ST-57. 01021)
• V in d . W artburg- L u x c o n ven ab il. T e le fo n 7-70-13, M aie r . (11092) ..
• V în d ap arta m en t 2 ca m e re, cen tral. T e le fo n 1-90-59. (19993)
• V în d ap arta m en t a c a - . , m ere . M eh edin ţi $4—38. T e le
fo n 7-54-42. (1113)« V în d O p e l s e n a to r 1(8
C .P ., cu tie au tom ată , te le v iz o r . c o lo r . T e le fo n *-96-54. (11039)
■% V în d a p artam en t c u 3 ca m ere , T e le fo n 6-15-0*, in tre o - rele 1S-23. (11169)
• V în d p u i D a lm aţien i c u acte . T e le fo n ,8 -2 4 -3 4 ; sau1-33-71, in tre o r e le 18—21.(11170) ~
« C um păr u rgen t g a rson ieră c o n fo r t I sau a p a rta m en t c a d ou ă ca m ere . T e le fo n 2-33-73, in tre o re le 17 -21 . (11166)
O V în d a p artam en t 4 ca m ere, etaj I. T e le fo n 4-74-57, d a p ă o ra 17. (11161)
• C um păr u r g e n t ca să cu . g r ă d in l în ca rt ie re le G r ig o re s cu , D on ath , ' G ru ia , A n d ret M ureşanu , G h e o rg n e n i. I n fo r - ţii te le fon 1-53-92, d u p ă o ra14. (11160)
• C um păr v id e o ca m eră tn s tare n o u ă . . T e le fo n S -îî-70 .
• (11159)‘ « v ln d ca să fa m ilia lă . Str.
' O ltu lu i 16, în tre 18—20. (11152)• V ind co n ven n b ll garn itură
su fra ger ie „B ile a n“. T e le fo n1-54-35. (11179)
• C um păr v e ch itu r i (ch iar d e fe c te ), cea su ri, gra m ofon , o b ie c te artă , etc. T e le fo n 7-24-80. (11203)
• Vtnd U p reţ co n v cn a b il r id e o p lay er stare fo a rte bună. T e le fo n 5-35-Si. (11206)
A D E V A R U l - ÎN LIBERTATE P A G IN A 8
■ > A ^ j£ ¥ E R S A R I .i3S9• Cu oca z ia an iversării a 50
de ani de căsătorie dorim pă- rin ţilor noştri IOAN şi
EM ILIA M OGOJAN din T ' ;1, m ultă sănătate şi viaţă lunga, lu lian a , M ariana, Zoitan îm preun ă cu fam iliile lor. (10937)
+ A zi, cind draga noastră noră IR IN A OLIVIA îm plineşte 30 d c prim ăveri, ii u - râm sănătate, fericire şi trad iţiona lu l „L a m ulţi ani**. Fam ilia G hîran . (11022)
4 Cu ocazia îm plin irii a 60 de ani ti dorim scum pulu i
nostru soţ, tată şi b u n ic G A V R IL A ANDRON, m ultă sănătate, fcrl^ .re şl un că ld u ros. „L a m ulţi ani*. Soţia şl fiice le cu «’am ilille . (11186)
e ' v ln d stupi fără a lb ine şl anexe. T e le fon 4*86-58. (11194)
O V ind v id eorecord er Japonez* cu telecom andă, - sigilat, p reţ con venab il. T e le fon2-49-50, o re le 21—22. (10667)
* V înd fam ilii d e albine. Com una Cătina, sat H agău 4, fam ilia P avel T eodor. (11211)i 0 De vînzare pat ctouă per
soane cu noptiere, saltea R elaxa , m obilă bucătărie, preţ con venab il. T e le fon 3-B6-79, în tre ; ore le 18—21. (11232)
•6 V înd apartam ent 2 ca m ere, .etaj I, cartier G h eorgh eni.
^Telefon 4-42-61, după ora 18. (11252)
*©• Vînd te lev izor „Philips*4/ co lo r , d iagonala 67. cm . T e le fo n 4-67-04. (11183)
% V înd cu plata In valută în zonă cen trală una cam eră , bucătărie cu grădină l.OOff m p .- T e le fon 3-68-19, orele 9—14.
# C um păr Oltcit C lub, pu ţin rulat, bibliotecă^ V în d recep tor satelit. T e le fon 7-39-17. 01143)
O V înd super co lo r ,,G ru n - dirtg*. T e le fon 8-12-70 d e 4a ora 18. (U 2 7 5 )/
• Cenan M aria, p ierdut ca rnet A lianţa nr. 491/090303877. îl d ecla r nu l. (10730)
• L ucas Săndel p ierdut ch itanţă vam ală şi • act p rop rie tate autoturism . Se declară nule. (11155)
O P irv D orel,; p ierdut certifica t de înm atriculare. II d e c la r nul. . .
O N em e? Ileana, p ierdut act de ca lifica re In m eseria de cro*tor, e liberat de co o p e ra tiva „D ru m u l nou*1. U d eclar o u l. ( 1 1 0 0 6 )
i g D /I ^ r E fR ^ E —• P ro icso r m atem atică m e
d itez o r ice n ivel. In form aţii te le fon 4-68-62, o re le 17—19. ' (11067) .
41 E xecu t ru louri d in lem n, Jaluzele s in tetice cu garanţie. In form aţii te le fon 6-19-83. A - d re s a : M atei A rgh lr, sat S i liştea N ouâ nr. l i , com u n a B aciu , C lu j.' (11134)
• O noram prom pt com en zi sonete (prom oţii) p o licrom e , h îrtie crctatft, lecu ite . A te lier P .I.N . Baia M are 954/3-36-33. '(11100)
• U rgent preiau con tract a - partam ent 3 cam ere cen tral, sem lcentral. T ransm iteţi o fe rte . te ie fon 3-31-01. (11051)
• X eroxă m (m ultiplicăm ) reclam e, cursuri, cărţi. A nturaj plăcut, d istracţii decente, căsătorii prin in term ediu l A - eenţie i m atrim onia le „C u rieru l ln lm il“. D eta lii: str. 6 M artie ni'. 2 , ap. 8. T elefoan e 1-83-60;7-34-25 sau Căsuţa poştală 824. O ficiu l 12, C lu j. (10944)
• Caut Instructor . au to In vederea obţinerii perm isu lu i d c con du cere . T elefon 4 - 3 2 - 3 7 , str; 11 Iunie nr. 8. (1 1 0 2 3 )
O în g rijim persoană In etate . contra locu inţă . O ferte că suţa poştală 1033 C lu j-N apoca . (11205)
• „Q U IC K I.Y AND C ASH “ firm ă particulară de com erţ ex te r io r vă stă la d ispoziţie cu ’ serv iciile sale şi aţfeaptâ o fe rtc li! dum neavoastră In d o m en iu l turism ului si com erţu lu i Ia te le foa n ele 6-22-30 şl1-65-30 Intra ore le '16—20.(11217/
• cLtmuL copiir.OR , si R L E yiL O H , cu îj- 'fta n o ca . str. R e p u b lic ii nr. 23, te le fon1-87-65. anunţă con cu rs p en - . tru ocu p a rea postu lu i d c co n tab il p r in c ip a l în co n fo rm ita
te cu Legea nr. 12/1974. C on d i- . ţii d e p a rtic ip a re : s id li e co
nom ice . In form aţii şl Înscrieri la secretariatul^ instituţiei. (11191)
• LA B O R A T O R U L DE INFORM ATICA CLUJ, cu sediul în str. E roilor nr. 16, cam era . 13—14, con stitu it ca asociaţie a utiliza torilor de tehnică de ca lcu l cu s co p u l de a con tr ib u i la răspîndirea utilizării a ce s teia în ce le m al d iverse d om enii a le activ ităţii um ane, p rim eşte înscrieri d e m em bri, in d iferen t d e p ro fes ie , persoan e care în activ itatea c e o .d esfăşoară u tiliiează sau d orese eă utilizeze tehn ica cîe ca lcu l e lectron ică , z iln ic în tre o re le 12—16.' A socia ţia d oreşte să organ izeze p en tru m em brii Băi: ce rcu ri cu învăţarea u n or lim b a je d e p ro g ra m a re ; #r» " '......rt~ ,pittif?re în ir*fn u -Irea tch n lc ii d e c a lcu l; • ta- 1* ‘ . i j tu ris tice , (pentrucop ii, tineri, ad u lţi) ' cu p ro gram d e In iţie re4 în in fo rm a tică. (1 0 8 6 1 )
ANUNŢ1 IM PO RTA N T*
+ L oca tar ii b lo cu lu i X 1, B -d u l 23 D ecem b rie 1989, n r. 140, sîn t rugaţi să se prezin te azi, jo i 24 m ai 1990,' o re le 7,30 —16 pentru p re lu area d e fin itivă a a p artam en te lor ş i re m ed ierea im ed iată a eventuale lo r ''d e fecţ iu n i, a le instalaţiilo r ‘ san itare. C o m ite tu l, de b lo c . (D .P .)
• S ch im b a partam ent 4. ca m ere ,' B istriţa cu "sim ilar sau -3 ca m ere C lu j. T e le fo n ' 990/2-11-26, . după ora 17. B istriţa. (11189)
^ S ch im b ga rson ieră , c o n fo r t m ărit în casâ* IC R A E , z o na cen trală , ce r d ou ă ca m ere co n fo rt şl cu rte , even tu al .gradină, lo t cen tra l. E xclu s b lo c .
* Str. G h eorgh en i 51, a p . 3. d u pă ora 18. (10978)
S ch im b apartam ent 3 ca m e r e / IC R A L, P lo p ilo r cu s im ilar G rig orescu . T e le fon8-36-08. (10924)
• S ch im b a partam ent c u 3 cam ere c o n fo r t II, p rop rieta te personală, din B u cu reşti, cu2 ca m e re , co n fo r t I sau II la C luj. T e le fo n 90/89-22-76. .(10889)
S ch im b apartam ent G .I.G . C.L., 3 cam ere, d ecom andate , în H uedin cu s im ilar sau 2 ca m ere în C lu j. T e le fo n 952/5-19-02, după ora 16. (10894) .
• S ch im b apartam ent 2 ca m ere, cen tral, M ărăşti cu 3 cam ere. V în d insta la ţie satelit şi b liţ com p u terizat T e le fo n ,5-63-40. (11150)
• Studentă d in G r e c ia 7caut. apartam ent cu 3 sau 4 ca m ere în zona G răd in i M ănăştur sau ca rtie r Z o r ilo r . In form a ţ ii ’ la te le fon 1-51-05, cam era 50, în tre o re le 16—22. (11224)
• Caut pentru în ch ir ia t ' a - partam ent două ca m cre pe term en lu n g . Z o r ilo r sau ce n tru. T e le fon 8-55-97,' ziln ic , o - re le 18—22. (11190) :
• Caut pentru în ch ir iat ca să particu lară cu grădină şi c u ' gara j (A ndrei M tîrcnanu, T u rzii, G r ig orescu ). Chiria. P lătesc ş i în valută cu avans. T e le fon 6-68-97, tntre o re le 8,00—9,00 sau 19—21. (11190)
• Caut garson ieră , apartam ent, pentru ch ir ie , zona M ă- răşti. T e le fon 6-10-20. (1 0 6 6 0 )
• Student, fnch îrie* apartam ent trei ca m ere cu gara j sau^. posibilităţi de garare m aşină tn curte. T e le fon 8-64-50.(10849)
Căsătoriţi, d orim sâ ln - ehiriem un apartam ent n em o- biîat, spaţios, 2—.7 cam erc, pentru o perioada de 2 nni. Telefon 8-74-87, (10732)
• Cu ndlncă durere in suflet anunţ încetarea din viaţă a m ult Iubitului m eu soţ GHEORGHE OLĂRIT, în vîrstă de 65 ani. B iînde- ţea sufletu lu i său şi bună tatea v o r răm îne veşn ic In Inima m ea. Inm orm intarea va avea lo c în 25 m al, ora 14 din capela n ou ă a c i m itiru lu i M ânăştur. Soţia.(11282)
• Un u ltim om agiu bu nu lu l m eu p rieten OVIDIU P A Ş C A , d in F rata. D um nezeu ..să-l* ierte . C ondoleanţe fa m ilie i. C osti cu fa m ilia . (11256)
• în trea ga com pasiun e şl , s in cere con dolea n ţe d oam n ei con feren ţia r dr.
P op a L etiţia in aceste m o m ente de grea în cerca re pricin u ite d e m oartea so ţului. D r. G alea R . Florin, (11281) . ____________
Q Cu durere în su flet nunţăm încetarea fu lgeră toare d in v iaţă în data de21 m ai 1990, ă iubitului scum pulu i nostru fiu , ‘ fra
te, cu m n at şi u nch i OVIDIU P A ŞC A
DUM ITRU, In vîrstă de 29 an i. Inm orm intarea are lo c azi, 24 m ai 1990, !n c o m una Frata, Ia ora 14. Nu-1 v om uita n iciodată . FamlUa Îndoliată. (11267)
• R egretăm dispariţia prem atu ră a învăţătorului KISS FRAN CISC. , C olegii d e la ş co a la gen era lă 18. (10669)
O Cu la crim i Sn o ch i ne despărţim d e sora , cu m n ata şi m ătuşa noastră AN A P O D . O dihn ească -se tn pa ce . Fratele Ioan cu fam l lia . (11276)
# Cu durere tn su flet a nunţăm . în cetarea din via ţă a scu m pu lu i n ostru tată, frate, b u n ic şl străbun ic VASILE IANCU în vîrstă de 87 an i. Inm or m în tarea va avea lo c in data de 25 m ai, ora 13, din capela cim itiru lu i Central O d ih n ească -sc în pace. Fam ilia în d u r e ra tă .; (11285)
Q C u ^ durere în su flet a nunţăm în cetarea din .via ţă a scu m pulu i nostru fiu
frate, cu m n at SILVIU M U REŞAN, în v îrstă de 21 an i in u rm a un ui tragic acciden t. Inm orm intarea va avea lo c în data d e 25 m ai 1990, ora 12 în cim itiru l Central. M am a, tata, fraţii C orina şi M ircea , un ch iu l C hirilă, cum n aţii M ihai şi S im ona, prietena M elinda (11272)
+ A zi, 24 m a i 1990, se îm plineşte un an d e cîn d in im a bună şi zbucium ată a scum pulu i nostru frate, IONEL M A N , a încetat sâ m ai bată . C om em orarea la b iserica fran ciscan ă în26 m ai, s îm bătă , ora 17. R icuţa şi G u stl. (10029)
• îndurerat om ag iu de dragoste şi p reţu ire bu n u
lui m eu soţ M ICKY M O RARU , la 40 de z ile de la deces . C om em orarea la1 b iser ica B O B , v in eri, 25 m ai, o re le 17. T uţa . (1106$)'. # P io s / om ag iu scu m pu
lui nostru dr. lng. A L E X A N D R U POP la îm p lin irea a ş a s e . săptăm îni d e la deces* Nu-1 vom uita n iciod ată . S ora , cum natul ş i n ep oţii, din satul D ez- m ir. (10657) ^■ # S întem alături d c fa m ilia H<lk. în greau a în cerca re pricin u ită d e m oartea b un icu lu i d rag. F am ilia T ohătan . (11171)r • C olegii d e ta C.D.E.E. ex ter io r C lu j sînt alături
d e m aistrul Uac£ ş te fa n în m area, durere pricinu ită de m oartea tatălui său. S in cere con do lean ţe fam iliei îndoliate. (11165)_________• •
# Sintem a litU rl d e c o legu l nostru sîng. Liviu
M arch lş la p ierderea tatălu i; drag.' B irou l Produc* ţie $1 investiţii, U J .C .C . C lu j. (11162) • ■
• Dragă J ,id ia, sîn tem a- lături de tin e în m area d urere pricinu ită de m o a r tea lui NELU. C oleg ii de
la „C o n ta ctc" — Sin te- rom . ( l l ig j)
# Sîntem alături de Li* d ia , T am ara şi Ioana ln greaua p ierd ere su ferită de trecerea în nefiin ţă a c e
lui care a fost IOAN IONEL MIC. C olegii de la C .U .G . (11151) ’
O tn sem n de ad in că p r e ţ u i r i e v o c am intirea
hunului m eu soţ IOAN ŞEIUIAN, la G săptăm îni de la treccrea în clern fta - te . Soţia V ior ica . (11177)
# P ios om ag iu cc lu l ca re a fost preşed in tele A -
sociaţlei de locatari V ASILE F A R C A Ş, din str. H orea nr. 65 C lu j. S in cere con dolea n ţe fam ilie i In d o ' lîate din partea loca ta rilor d in b lo c . (11192)
# R egretăm p ro fu n d trecerea în n efiin ţă , în tr-un tra g ic a cc id en t a scum pulu i n ostru n ep ot şl v e r ilo r SILVIU M UREŞAN la nu m a l 21 d c ani. U nchiu l Sil v iu , m ătuşa A urica , veri ş o r li • S ilv iu şî Ovidiu . (11207) ___________ ___
• S în tem alături d e fo s ta noastră colegă
F lorentina C om an la . p ier derea fiu lu i drag . Fostele co le g e de serv iciu . (11214)
• F lav l, m ă alătur dure r ii ta le , acum la despărţirea de iubitu l, tău tată. D uţa. (11216) _ _ _ _
# S in cere condoleanţe Iui E va G ilu şi Z oii p en tru p ierd erea bun icu lu i lor d rag . L ocatarii, din stra da D o ja nr. 8. (11213)
# S în tem alături de Reli B o c ica in ' m area durere p ric in u ită de m oartea m a m ei sa le dragi. S incere con d o lea n ţe fam ilie i îndo- Ilate. V ecin ii d e scară .(11226) i
• Azi* 24. m a i 1990, con d u ce m p c*u ltim u l drum pe prieten u l ş l vec in u l nostru IO AN IONEL MIC. S incere con d o lea n ţe fam iliei Indo lia tc . F am ilia B rinzef. (11244/B) ‘ • ••
0 R egretăm p rofun d d isp ariţia fu lgeră toare a p rie
ten u lu i nostru IONEL M IC . îm părtăşim durerea fa m ilie i. D um nezeu să-l o - d ih n ea scă . Fam iliile popa , M otiac , T ip tiş . (11244/C)
• U n p ios om agiu adus vec in u lu i nostru de scară IOAN MIC. S incere con d o lean ţe fam ilie i in aceste c lip e gre le . V ecin ii. (11244/D)
O Cu in im ile zdrob ite de d u rere anunţăm încetarea fu lgeră toa re din . viaţă, la vîrstă de 45 an i a scu m
p u lu i ţiostru soţ şi tată IO AN M IC. Bunătatea su flctu lu i cu care ne-a în co n ju ra t , p recu m şi sfatu r île b u n e . n u le vom uita n iciod ată . înhum area va avea io c în data de 24 mai 1990, o r a ; 14, la cim itiru l M ănăştur, capela nouă.
D u m n e ze u . să -l od ihnească In p a ce . Soţia Lidia ş i f iice le T am ara şi Ioana.. (11244) .
• Cu in im ile zdrobite de d u rere * anunţăm ■ încetarea d in v ia ţă a scum pei n oa s
tre so ţii şî m am e A N A P O D (C 0R 0 2)» în vîrstă ăe68 a n i. Inm orm intarea va avea Ioc în ziua de 25 m ai 1990, o ra 14, Ia capela clm l tiru lu i din cartieru l Cordoş. S oţu l Ioan , şi cop iii Nela. V a ly , M ircea cu fam iliile. (11231) _____
# R egretăm profun d dis pariţia fu lgerătoare din v ia ţă a ' prietenului nostru IO AN MIC şi sîntem a lă turi ’ d e v o i dragă Lidiuţa T am ara şi , Ioana. S incere con d o lea n ţe fam iliei • îndu rerate . F am iliile Rusu, B irou şi M ănaşturean. (11238)
+ S in cere ’ con doleanţe fa m ilie i M ircea C iobotaru la d ecesu l m am ei dragi. C oleg ii d e la b irou l O.M.R. P .I . — I.C .S .A .P . C luj. (11241) ' __________
0 T en za şi Sandu, sîn tem cu tot sufletu l alăţurl d e v o i în m area d urere p ricin u ită d e p ierderea fra telu i vostru d rag . Fam ilia Scurtu ş i C âpuşan. (11253)
• S in tem alături de cu m nata ş i m ătuşa noastră, greu în cerca tă de pierderea prem atu ră a soţu lu i NELU M IC . F ratele G h eorgh e, n e p oţii C ic i, M lm l şi G b e o r - gh e cu fam iliile . (11244/A)
• Cu ad in că durere In su flet anunţăm Încetarea din via ţă , după o lungă şi grea su ferin ţă , a scum pei noastre m anie, .soacre şi-
b u n ic i AM ALIA FERE ŞTEA N , in vîrstă de69 an i. Inm orm intarea va avea lo c In ziua de 25 m al 1990 de la capela H m iliru - lui din C ord oş, la orele13,30. Fam ilia îndoliata. (11243) ________________ _•
• S in cere con doleanţe la m oartea m am ei colegu lu i nostru S teîlan T om a. C olectivul d e la P levn a. (11153)
• P ios om ag iu , celei ca re a fost co lo ca ta ra noastră
KRJZA ILO N A , Iar fam iliei s in cere con dolea n ţe . A socia
ţia de loca tari. Detunata nr.11. (11178)
A N U N JAzi, joi, 24 mai i990, la ora 12 va avea loc şedinţa
C.P.U.N. a judeţului Cluj. în aceeaşi zi, ora 10, sînt invitaţi 'la- sediul C.P.U.N. jud. Cluj, toţi reprezentanţii sindicatelor libere din întreprinderi şi instituţii pentru soluţionarea unor- probleme curente.
INTREFRINDEREA DE PRODUCŢIE PRESTĂRI SERVICII ŞI CONSTRUCŢII CLUJ-NAPOCA
cu sediul în B-dul Eroilor nr. 9 organizează în data de 5 iunie 1990, ora 9, concurs pentru ocuparea postului de • JURIST CONSULT. Condiţii de participare conform Legii nr. 12;1971 şi vechime în specialitate minim3 ani, domiciliul stabil în municipiul Cluj-Napoca. - De asemenea anunţă că vinde la preţuri reglementate deşeuri mase plastice nereciclate. (C87) •
ÎNTREPRINDEREA ,,CARBOClIIM“ CLUJ-NAPOCAîncadrează prin transfer sau Oficiul forţei'de muncă • INGINERI CHIMIŞTI (bărbaţi). încadrarea se face conform Legii nr. 12/1971 şi a Legii 57/1974 republicată. Domiciliul în municipiul Cluj-Napoca. Informaţii suplmentare la telefon 3-20-47, interor 12.' (689)
ÎNTREPRINDEREA DE VINII’ICAŢIE ŞI PRODUSE SPIRTOASE CLUJ,
cu sediul în Cluj-Napoca,’ str. Traian nr. 36, telefon3-47-87, organizează în ziua de 11 iunie 1990, ora 9, la sediul unităţii, CONCURS pentru ocuparea postului de • ECONOMIST cu o vechime în activitatea de retribuire de cel puţin 3 ani. încadrarea se va face în condiţiile Legii nr. - 12 1971 şi Legii nr. 57/1974. Cererile de înscriere la concurs se primesc pînă la data de 31 mai 1990. Condiţii: domiciliul slabii în Cluj-Napoca şi serviciul militar satisfăcut. (691)
UNIUNEA JUDEŢEANĂ A COOPERATIVELOR MEŞTEŞUGĂREŞTI CLUJ. '
■ Piaţa Muzeului nr. 6, telefon 1-89-04. 'organizează concurs, conform Legii nr. 12'1971 pentru ocuparea următoarelor posturi vacante: « ECONOMIST PRINCIPAT, • 2 LOCURI MERCEOLOG PRINCIPAL• LUCRATOR GESTIONAR DEPOZIT. Cererile pentru participare la concurs se depun la sediul uniunii pînă în data de 1 iţmie a.c., ora 15. (692)
I.C.R.A.L. CLUJ-NAPOCAîncadrează e 1 bobinator motoare electrice, categoria4—P Solicitanţii trebuie’ să aibă domiciliul în municipiul Cluj -Napoca. Relaţii suplimentare la Compartimentul personal al unităţii din B-dul 22 Decembrie nr.- 104.
(553)
I.C.S. MĂRFURI ALIMENTARE CLUJ-NAPOCAînfiinţează o casă de comenzi pentru transportul mărfurilor la domiciliu, care va servi persoanele handicapate şi persoanele tn vîrstă care nu se pol deplasa la magazine. Cererile se vor depune la registratura întreprinderii din Calea Dorobanţilor nr. 1. Se primesc-numai cererile care poartă recomandarea medicului de la circumscripţia medicală în evidenţa căreia se află pacientul Casa de comenzi îşi va începe activitatea în luna mai a.c şi va asigura, tn principal produsele ce se -servesc5 prin sistemul microcaselor de comenzi-. Nota de comandă a fiecărui arondat ce va fi înscris în această casă de comenzi se v*a transfera de la magazinul în evidenta căruia se află, la casa de comenzi care urmează-să ta. fiinţă. Casa de comenzi, va servi produsele de care va dispune la ora livrării comenzii, fără a putea rezerva produse,din import sau produse deficitare..indigene pentru ţma livrării unei anumite comenzi. Cei luaţi în evidenţa casei de comenzi vor putea beneficia de o singură comandă pe lună, iar valoarea comenzii va trebui să fie de minimum 200 lei. Telefonul casei de comenzi se va comunica printr-un anunţ ulterior. (539) .
• A N U N Ţ ' ;C.C.H DEJ solicită tuturor persoanelor care an fost
încadrate:la această unitate în perîoads anilor lOîli—lofiq şi po^edft-sume neridicate de ..părţi sorialp-, să «t» ore- zinte- I,-» ra«ieri» unităţii pentru plata *rt«tora. Informaţii - supli nun tare- |» Serviciul Financiar - ?ilnir intre orele 7—15. telefon 1-13-31 int. 5 interior 101 (622) .
ÎNTREPRINDEREA PENTRU NUTRETURI CONCENTRATE CLUJ
înradreazâ, de urgenţă • 3 paznici, bărbaţi. Informaţii suplimentare la telefon 8-77-87. (674) -
ÎNTREPRINDEREA DE INDUSTRIALIZAREA LAPTE! UI CLUJ
anunţă pe toţi beneficiarii dc unt pachet din Judeţ că preţul cu care se livrează untul pachet de 200 g este deII lei pachetul şi uu 12,50 lei pachetul, aşa cum este imprimai pe hîrtia de ambala.) (54f!)
« ÎNTREPRINDEREA DE PRODUSE DIN CER AMICA FINA PENTRU CONSTRUCŢII CLUJ-NAPOCA
Str Beiusului nr. 1 încadrează de urgentă prin transfer sau repartiţia oficiului forţei dc muncă următorul personal: • I fncliMi penlru cenlraln termicii, cu autnri/atie 1SG.IR. •I mecanic de locomotivr» • t mecanic ajulor de locomotivă • :i pu/nlcl • 4 primitori distribuitori • 10 munci' lori necalificaţi. Informaţii suplimentare *;e primesc la Biroul P.I.R., telefon 4-70-38 interior 130. (618)
ICOIEGIUI OE REDACflti Ui» C6lion (ledoclot ţel), |Dan Rebteanu (redactor tei ad/uncl), Uaian Boia /(«actelor general de redacţie), Valet Chloreanu.
' Emil Luca, Ion Rui
Redării») Clal «tr. Napaes at. lt- rci«(on l-M -ll) M leio.ar Intertaurai •eoretnrUt - tî9| tfctl» «m u ra li - tii «i orobiem* »ool»le eootnlc. — W . ttt, t » i .âmlnlstratti — m i tipografic — •**. ***• Mlo. publloiutt >e prim?*!►
Hlnle, Inm orei. II—II, nam il t» .rtmtnutr.ţle. «tr«d» Napor» ar. II, parter-