munca varstnicului

8/18/2019 MUNCA VARSTNICULUI

1/8

1

Munca vârstnicului

Consideraţii generale •Utilizarea eficientă a vârstnicului la locul de muncă implică:• cunoaşterea modificărilor fiziologice şi psihologice care apar o dată cu înaintareaîn vârstă şi care ar putea influenţa negativ capacitatea de muncă. •Vârstnicul reprezintă o categorie de varstă vulnerabilă la acţiunea factorilor derisc profesional.

•Definiţia noţiunii de „om vârstnic” pentru o persoană care exercită o anumită profesiune. Abordata ca:

- Bătrâneţea o etapă fiziologică absolut normală a vieţii?- sau bătrâneţea este o boală?.• Adevărul deriva din:• Modificările aparatului cardiovascular induse de bătrâneţe sunt totdeauna

prezente în procesul de senescenţă = marca medicală a acestui proces.•În termeni psihiatrici, bătrâneţea este un proces involutiv ca urmare a uzurii, ainteracţiunii dintre individ şi mediul lui fizic şi social, exprimat atat pe planorganic cat si pe plan psihic.

•Prin noţiunea de vârstnic, adoptată în urmă cu peste 30 ani la seminarulinternaţional de la Stockholm privind relaţia ditnre vârstă şi muncă se înţelege opersoană în a doua jumătate a vieţii sale active, adică peste 40 ani.

• Varsta de 40 ani, afirmă Victor Hugo, este bătrâneţea tinereţii, iar cea de 50ani este tinereţea bătrâneţii.

•Conform OMS denumirea de „persoană de vârsta a III-a” este mai potrivitădecât persoană „în vârstă sau bătrână” deoarece procesul de îmbatrânire este unulfiziologic care începe din momentul concepţiei”. •Se propune următoarea clasificare a populaţiei în funcţie de vârstă: copil (0-14ani), adolescent (15-19 ani), adult vârsta I (20-44 ani), adult vârsta a II-a (45-64

ani), vârstnic sau adult vârsta a III-a (65-84 ani), bătrân sau adult vârsta a IV-

a (peste 85 ani).

• Noţiuni; îmbatrânire individuală (proces fiziologic, o dată cu înaintarea în

vârstă) şi îmbătrânirea populaţionala, corespunzând cu „ îmbătrânireademografică”. •In anul 2000:585 milioane varstnici cu durata medie de viata=70 ani

Tipuri de imbatranire

•-cronologica

•-fiziologica


2/8

2

•-psihologica

• NB! -Gasirea metodeleor de apreciere/evaluare a varstei fiziologice (aprecierea

corecta a restantului morfo-fiziologic si a capacitatii de munca in functie de varsta)

•

Situaţia forţei de muncă a vârstnicilor ;•- populaţia muncitoare îmbătrâneşte iar strategiile tind să amâne pensionarea înmulte ţări (60- 65 ani).•Sistemele de producţie funcţionează pe o structură de vârstă mai tânără decâtactuala piramidă de vârstă, dezechilibru ce va fi mai marcat în anii care urmează.•?Întrebar i :•?.cum pot rămâne eficienţi aceşti muncitori în a doua jumătate a vieţii lor profesionale•? modul în care aptitudinile lor pot fi menţinute şi dezvoltate în paralel cuasigurarea securitatii /sănătăţii lor :•? provocări în ceea ce priveşte asigurarea şi promovarea capacităţii de muncă si•? angajările persoanelor cu vârsta de peste 45 ani,

Probleme de medicina muncii

•1. Salariati la care solicitarile in munca devin prea mari dupa varsta de 40-45 ani:

apreciere prin contoale med. periodice mai dese si mai complexe.

•2. Salariati care trebuie pregatiti in mod gradat pentru pensionare (reducerea

sarcinilor de lucru cu cca 50%; munca cu 1/2 norma intre 60-70 ani).

•3.Salariati care au atins varsta pensionarii, dar doresc sa continue munca (pretuirea

si utilizarea experientei in munca).Particularităţi morfo-funcţionale la vârstnici

Sisteme de integrare şi de adaptare a organismului la diverse agresiuni, cu rolîn procesul de îmbătrânire sunt reprezentate de: sistemul nervos; glandeleendocrine şi sitemul reticulo-histiocitar.

•Sistemul nervos.

•>vârsta de 40 ani neuronii degenerează :zilnic se distrug 10 000 neuroni din cele13 miliarde ale creierului uman.

Celulele nervoase care nu funcţionează degenerează. Creierul bătrânilor aremai puţin cu 8-10% neuroni funcţionali faţă de un adult sau copil şi este irigatcu o cantitate de sânge mai mică cu 10%.

Funcţionalitatea neuronilor creşte în relaţia cu procesul de solicitare, de

învăţare şi antrenament al acestora.


3/8

3

•Modificările în reglarea nervoasă vegetativă :creşterea considerabilă atimpului necesar revenirii unei funcţii la nivelul iniţial. • O dată cu vârsta creşte sensibilitatea celulelor şi ţesuturilor faţă de mediatoriichimici eliberaţi la nivelul sinapselor postganglionare şi faţă de diverse

substanţe chimice.

•Glandele endocrine

•Zona hipotalamusului, conectată cu hipofiza reglează întregul sistem endocrin.•Unele persoane îmbătrânesc atrofic (insuficienţa hipofizară), alţii fac bătrâneţeasub formă de obezitate. Pot apărea boli ca mixedemul şi uneori hipertirodismul,în stadiul de meno sau andropauză. •Cu vârsta se produce şi modificari ale reactivităţii diencefalohipofizare. Reacţiile vasculare, metabolice, coordonarea activităţii neuroendocrine şi

neurovegetative ca şi reglarea temepraturii corpului se modifică.

•Sistemul reticulohistiocitar

•Tesuturile mezenchimatoase suferă modificări în funcţie de vîrstă, mai ales spresfârşitul vieţii când se instalează condiţii degenerative, progresive şi ireversibilecaracteristice bătrâneţii. Aspecte ale patologiei la vârstnici •Procesele patologice sunt consecinţa interacţiunii dintre mediu şi fiinţa vie, saudintre mediu şi ereditate (de ex.boli produse prin defecte genetice, boli de

autoagresiune, boli degenerative vasculare şi nervoase, boli digestive, cancerul şichiar bătrâneţea).•Dacă vârsta medie a unui organism este o proprietate condiţionată genetic, rezultăcă procesele patologice scurtează durata medie a vieţii şi /sau accelereazăprocesul de senescenţă. • Din cel de-al şaselea deceniu de viaţă se evidentiaza ateroscleroza cumanifestări generale, metabolice, vasomotorii, de coagulare sanguină şi alepereţilor vasculari, caracterizate prin modificări parietale inflamatorii sau ale

substanţei fundamentale şi a enzimelor.

•Leziunile aterosclerotice predomină în aortă şi în vasele coronare, cerebrale,mezenterice, renale şi ale membrelor inferioare. •Cardiopatia ischemică :

este cea mai frecventă afecţiune cardiacă după 45 ani şi cea mai frecventă cauzăde deces la o vârstă înaintată.• Hipertensiunea arteriala la vârstnici:


4/8

4

valorile crescute ale tensiuni sistolice (prin scăderea elasticităţii), chiar dacătensiunea diastolică este normală sau chiar scăzută, pot determina accidentulvascular cerebral.

•La vârstnici:relativ frecventa’ -patologia digestivă de origine ischemică cu consecinţe importante privind

irigaţia pancreasului şi a intestinului, dezvoltarea cancerului pe fondul unor proceseinflamatorii cronice, hernia hiatusului eosfagian, ulcerul gastroduodenal cu

egalizare între incidenţa ulcerului duodenal faţă de cel gastric, litiază biliarăcu icter mecanic şi uneori ileus biliar, dismicrobismul intestinal şi altele. •Referitor la incidenţa cancerului, aceasta creşte în raport cu vârsta fiind

afectate mai ales unele organe: uter, ovar, sân, prostată, timus, plămâni sau aparatdigestiv.

Modificări metabolice legate de vârstă •Dintre modificările metabolice în relaţie cu munca:

- creşterea glicemiei, scăderea toleranţei la ingestia de grăsimi, tendinţă decreştere a azotemiei, uricemiei, creatinuriei şi scăderea raportului proteine-

lipide, scăderea aminoacizilor din ficat, creier, muşchic, rinichi, modificări alestructurii şi funcţiilor proteinelor (colagen, elastină, mucopolizaharide,hemoglobină), modificări ale activităţii enzimatice, deshidratarea şi altele.

•La bătrâni apar şi;- tulburări hidroelectrolitice caracterizate printr-o scădere progresivă a apei şi

creşterea lichidului extracelular.Astfel, apa totală este de numai 52% din greutatea corporală (faţă de 75% la

copilul mic şi 60% la adult) cu un exces de ioni de Na, Cl şi Ca şi un minus deioni de K, Mg şi P.

•Vârstnicii sunt şi uşor hipoproteinemici datorită scăderii capacităţii de sinteză proteică a ficatului paralel cu diminuarea rezervelor de glicogen hepatic şimuscular.•Apărarea antimicrobiană scade o dată cu vârsta. •Modificările care însoţesc procesele de îmbătrânire prezente la nivel molecular şi

celular;-Cele moleculare vizează mai ales unele proteine ale ţesutului conjunctiv (spreexemplu colagenul) şi nucleoproteinele celulelor ganglionare din sistemul nervos(ADN-ul din nucleii celulelor ganglionare ale SNC îmbătrâneşte).-Modificările celulare se referă în special la scăderea numărului celulelorganglionare din SNC şi organele senzoriale.


5/8

5

Munca fizică a vârstnicului •La vârstnici, particularităţile morfofuncţionale şi psihologice determină

performanţele individuale, fara o corelaţie strictă între vârsta cronologică şi cea biologică. Forţa musculară scade mai ales după 45 ani la bărbaţi şi după 40 ani lafemei.

•Reacţia oamenilor în vârstă la un efort fizic oarecare este diferită şi interesează în primul rând: ritmul cardiac, tensiunea arterială, ventilaţia pulmonară şiutilizarea oxigenului. •Intervine o încetinire a ritmului în mişcări, care determină „stres de timp”,subiectul nef ăcând faţă ritmului impus şi vitezei crescute de muncă. Munca intelectuală, creativitate şi vîrstă •După Dorland, pentru un grup de 400 subiecţi cu realizări intelectuale deosebite,vârsta medie a zenitului activităţii acestora se situează între 41 şi 58 ani.

•Analiza a luat în considerare 12 categorii de ocupaţii din care 7 s-au situat dupăetatea de 50 ani: clerici, artişti (50 ani); eseişti, reformatori (51 ani); oameni de stat,medici (52 ani); filozofi (54 ani); matematicieni, jurişti (58 ani).

•R elaţia dintre creativitate şi vârstă s-a reflectat de-a lungul timpurilor în condiţiigreu de conciliat ;Astfel dacă Ovidiu este de părere ca „înţelepciunea vine o dată cuvârsta”, Terentius are un punct de vedere opus în sensul că „senectus ipsa estemorbidus”.

•Vârsta cronologică este în măsură să exprime cu aproximaţie anumite particularităţi biologice şi spirituale.•Bătrâneţea nu se instalează la o vârstă cronologică fixă; uneori involuţiafuncţională caracteristică poate să apară la 40 ani, dar se cunsoc bătrâni care la 80ani au vigoarea unui tânăr: sunt fecunzi, au interes pentru viaţă, dinamism, participare, memorie.

• Cu toate acestea, la nivel planetar, treptat se renunţă la „cultul bărbilor” în folosul promovării tinerilor talentaţi.

•Ungvary, referindu-se la capacitatea de muncă intelectuală, arată că aceasta estelegată de sistemul nervos central, care raportat la funcţia sa, îmbătrâneşte mai încet.•Patognomonică este scăderea memoriei faptelor recente, ceea ce limiteazăcapacitatea de instruire şi învăţare.•„Prin repetiţie, insistând mult, un bătrân poate să înveţe însă tot aşa de bine ca untânăr”, iar lucrurile o dată fixate, el le poate reţine şi le poate folosi cu mai multă


6/8

6

eficienţă decât în cazul unui tânăr care învaţă uşor, dar nu are suficienţi termeni decomparaţie.•Inaintarea în vârstă determină o scădere a acuităţii vizuale şi a capacităţii auditive.

•Baciu şi Grosu menţionează la vârstnici o oar ecare dificultate în utilizareainformaţiei stocate în memorie, respectiv de a găsi într -o conversaţie obişnuităcuvântul convenabil, ceea ce poate fi explicată prin creşterea enormă a bagajuluiinformaţional.•Pe de altă parte, coordonările motorii ating o eficacitate optimă în jur ul varstei de20 ani, după care intervin degradări structurale şi funcţionale.•Se pare că „neuronii mai susceptibili la îmbătrânire şi distrugere, sunt cei mai

puţin solicitaţi funcţional, fapt ce explică efectul favorabil al activităţii asupravigorii şi capacităţii de muncă a bătrânilor”.•Motivul pentru care există numeroase personalităţi care au atins perfecţiunea la

bătrâneţe se datorează şi unei aprofundări şi interiorizări a personalităţii (opereleOthello şi Flastaff ale lui Verdi şi Pieta de Milano a lui Michel Angelo). Măsuri de prevenire a scăderii capacităţii de muncă la vârstnici •În concluzie, capacitatea de muncă a persoanelor care înaintează în vârstă esteinfluenţată de mai mulţi factori: scăderea forţei musculare şi a VO2 max.,

încetineala în mişcări şi creşterea timpului de reacţie, scăderea acuităţii

vizuale şi auditive, scăderea memoriei pentru faptele recente şi învăţarea maidificilă a sarcinilor complexe, existând mari diferenţe interindividuale.

•Aceste diferenţe depind de: programul genetic, stare de sănătate, gradul deantrenament pentru activităţi fizice şi/sau intelectuale, stilul de viaţă şi muncă.

Există mai multe probleme legate de munca vârstnicului şi anume: •Scăderea capacităţii de muncă după 40-45 ani pentru activităţi cu solicitări predominnt fizice;•Pregătirea treptată pentru pensionare care în mod obişnuit are loc între 60 şi 70ani, printr-un complex de măsuri care urmăresc adaptarea muncii la performanţelesalariatului;•Opţiunea multor pensionari de a-şi continua activitatea profesională ceea ce este

posibil de realizat în munci adecvate potenţialului funcţional restant al acestora. Se pune problema prelungirii vieţii active a omului. Este o certitudine că

traind cumpătat, evitând factorii de risc şi antrenându-se permanent pentrumenţinerea unei bune condiţii fizice şi psihice, omul îşi poate prelungi durata vieţii.


7/8

7

Sarcinile serviciului de medicina muncii:

perfecţionarea şi aplicarea unor metode obiective de evaluare a capacităţii demuncă; •interzicerea încadrării pentru prima dată în munci cu factori de risc profesional(temperaturi înalte, pulberi, toxice, zgomot, trepidaţii, radiaţii ionizante şinonionizante etc.) după vârsta de 40 ani; •schimbarea locului de muncă cu păstrarea meseriei sau profesiei în situaţia uneiexpuneri importante la factori de risc profesional;

•r ecalificarea dacă pregătirea de bază o permite; •crearea pentru vârstnici de noi locuri de muncă protejate; • prevenirea izolării vârstnicilor de persoanele tinere; •creşterea frecvenţei controalelor medicale periodice cu măsuri în consecinţă; •depistarea şi dispensarizarea bolilor cu pondere însemnată şi care pot afectacapacitatea de muncă, iar uneori pot determina invaliditate;•acţiuni concertate de promovare a sănătăţii şi marketing social la locurile demuncă; •întocmirea unor liste cu munci neindicate pentru vârstnici şi altele.

promovarea unui comportament prolongeviv prin:

•activitatea fizică dozată şi practicată frecvent; •echilibrul psihic ceea ce presupune prevenirea stărilor de supraîncordarenervoasă;•educarea, călirea şi antrenamentul raţional al sistemului nervos;•o viaţă sexuală normală;•un trai cumpătat şi igienic cu evitarea factorilor de risc (alcool, tutun);•menţinerea tensiunii arteriale în limite normale cu un profil lipidic si glicemicnormal

Modelul de bază european pentru măsurile de promovare şi menţinere asănătăţii şi a posibilităţilor de angajare a muncitorilor în vârstă se bazează peintegrarea a 4 linii de acţiune diferite: •stil de viaţă şi competenţă, •organizarea muncii ce include un management corespunzător şi •ameliorarea inclusiv adaptarea, condiţiilor de muncă. Profilul varstnicului angajat

•Tegumente: subtiate, pigmentate, ridate, putere de cicatrizare scazuta(de 3ori


8/8

8

•Sistem muscular; hipotrofic, scade forta musculara (max la 25 ani), in special

lombara, scade ritmul si viteza miscarilor, creste timpul de reactie, fatigabilitate inmunci intense de scurta durata.

•Aparat cardio-respirator: pierderea elasticitatii pulmonare, atrofia fibrelor

miocardice, proliferarea de tesut conjunctiv

•Aparat digestiv; ficat diminuat de volum, scaderea tonusului f.musculare netede

(sfinctere, aparat de sustinere) si a secretiilor digestive

•Sistem osos; demineralizare, fracturi en bois sec, modificari de statica vertebrala,

deformari artrozice

•Functii senzoriale: scade AV, acomodarea, CV, adaptarea la intuneric, acuitatea

auditiva(! la frecv. inalte).

•Psihologic:scaderea functiilor fluide ale creierului (memoria pentru faptele recente, puterea de concentrare, rapiditatea intelegerii/rationamentului si deciziei), se

pastreaza functiile cristalizate(suma cunostintelor acumulate si experienta-rutina,-

constiinta-responsabilitatea si serenitatea profesionala).Capacitatea de munca:

•-pentru muncile usoare si medii nu depinde de varsta, pana la 65 ani

•-pentru muncile grele (fizice) capacitatea de munca este dependenta de varsta si

este raportata la capacitatea maxima aeroba(este max. la 25 ani apoi scade treptat

cu varsta).

•Preocupari pentru profilaxia imbatranirii precoce(metoda Aslan, geronto-

laboriatrie!).

munca varstnicului

Documents