NATO DUPAy PRAGANoi Membri, Noi Capacitat(i, Noi Relat(ii

Summit-ul de la Praga, care s-a desfasurat ın perioada 21-22 noiembrie 2002,a reprezentat un moment definitoriu pentru NATO si pentru Europa. Deciziileadoptate de catre liderii Aliant(ei, la Praga, au pus capat definitiv diviziunilorcare au marcat Europa ın secolul XX si au generat un proces de modernizarecare sa confere NATO capacitatea de a gestiona provocarile la adresasecuritat(ii ın secolul XXI la fel de eficient precum a procedat si cu amenint(arilesecolului trecut. In cadrul acestui proces, liderii NATO si-au manifestatangajamentul de a ment(ine Aliant(a ca institut(ia centrala pentru aparareacomuna, consultari pe probleme de securitate si act(iuni militaremultinat(ionale.

La Praga, liderii NATO au invitat sapte state sa ınceapa convorbirile deaderare, au adoptat o serie de masuri pentru ımbunatat(irea capacitat(ilormilitare si au andorsat un pachet de init(iative care sa consolideze noi tipuri derelat(ii cu statele partenere. In acest fel, Aliant(a a demonstrat – ınca o data – caare capacitatea de a se adapta pentru a face fat(a unor provocari nu mai put(inconsiderabile, ınsa foarte diferite de acelea cu care a trebuit sa se confrunteın primele decenii ale existent(ei sale. Aceste noi provocari – care sunt maidiverse si nu se limiteaza la o zona particulara a globului – nu pot fi depasitecu succes fara cooperarea dintre Europa si America de Nord. Si numai NATOpoate garanta legatura transatlantica ın domeniul securitat(ii.

| Noi Membri

Sqapte state – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Romania, Slovacia siSlovenia – avand o populat(ie totala de 45 de milioane au fost invitate saınceapa convorbirile de aderare. Aceasta a doua runda a extinderii NATOpost-razboi rece include invitat(ii adresate catre trei foste republici sovietice,trei fosti membri ai Pactului de la Varsovia si unei foste republici iugoslave.

Tot(i cei sapte invitat(i au participat la Planul de Act(iune pentru Aderare (MAP),programul pregatitor al NATO pentru viitorii membri, ınca de la lansareaacestuia ın 1999, precum si la misiunile de ment(inere a pacii sub comandaNATO ın Europa de Sud-Est. Ca rezultat, ei sunt mai bine pregatit(i, ın anumitedomenii, pentru aderare decat au fost primele trei state care s-au alaturatNATO dupa razboiul rece – Cehia, Ungaria si Polonia – la momentul invitarii lorde ıncepere a convorbirilor de aderare dupa summit-ul de la Madrid din 1997.Protocoalele de aderare sunt planificate sa fie semnate la sfarsitul lunii martie2003 iar procesul de ratificare trebuie sa se ıncheie ınaintea urmatoruluisummit al NATO din mai 2004. Pentru ca acest calendar sa fie respectat sipentru a se asigura ca vor fi pregatit(i pentru aderare, va trebui ca viitorii membrisa depuna eforturi considerabile pentru a-si ındeplini angajamentele asumateın cadrul MAP. Aceasta include continuarea procesului de reforma ın domeniulapararii si restructurarea fort(elor lor armate.

Extinderea Aliant(ei va consolida NATO ın mai multe privint(e, conferindu-i omai mare capacitate de a gestiona atat misiunile sale tradit(ionale, cat si celemai noi tipuri de misiuni ın domeniul securitat(ii. Din punct de vedere politic,noii membri vor constata o extindere a zonei de securitate pe o arie mai largaın spat(iul euro-atlantic. Din punct de vedere militar, ei vor fi ın masura saaduca Aliant(ei atat capacitat(i specifice, cat si o contribut(ie militaraproport(ionala cu nivelul lor de dezvoltare.

Usa Deschisa a NATO

NATO ment(ine politica usilor deschise pentru acele state membre MAP carenu au fost invitate sa se alature Aliant(ei, la Praga, care au realizat progresesemnificative ın ultimii ani. NATO ısi va spori asistent(a atat ın privint(aAlbaniei, cat si a Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei* ın domeniul

2

reformei sectorului de aparare si de securitate pentru a sprijini procesul depregatire a acestor t(ari pentru viitoarea aderare la Aliant(a. Croat(ia, care s-aalaturat procesului MAP ın 2002, va fi, de asemenea, avuta ın vedere pentruaderarea la NATO. O decizie ın privint(a sa va fi adoptata ın funct(ie deeforturile pe calea reformei si de respectarea obligat(iilor sale internat(ionale,inclusiv cooperarea cu Tribunalul Penal Internat(ional pentru fosta Iugoslavie.In conformitate cu Tratatul de la Washington, carta fondatoare a NATO, si cuacordul unanim al statelor membre NATO, aderarea la Aliant(a este, deasemenea, deschisa oricarui alt stat european care ar dori sa se alatureNATO ın viitor.

| Noi Capacitat(i

La Praga, Aliant(a a adoptat o serie de masuri menite sa contribuie laechiparea NATO pentru ıntregul spectru de misiuni militare moderne, avandın vedere ca fort(ele tradit(ionale, cu mobilitate redusa, adaptate razboiuluirece, nu mai sunt valabile. Aceasta ınseamna ca NATO trebuie sa-si creezefort(e capabile sa se deplaseze rapid si pe distant(e mai mari, sa aplice maieficient fort(a militara si sa fie capabile sa se autosust(ina. In acest scop, lideriiNATO au adoptat o abordare bazata pe trei pilieri pentru ımbunatat(ireacapacitat(ilor de aparare ale Aliant(ei: o noua init(iativa a capacitat(ilor -Angajamentele de la Praga privind Capacitat(ile, crearea unei Fort(e NATO deRaspuns si eficientizarea structurii militare de comanda.

Angajamentele de la Praga privind Capacitat(ile

Noua init(iativa a capacitat(ilor, Angajamentele de la Praga privind Capacitat(ile,difera de precedenta sa, Init(iativa privind Capacitat(ile de Aparare, prin aceeaca, de aceasta data, aliat(ii, ın mod individual, s-au angajat ferm, din punct devedere politic, sa consolideze capacitat(ile ın mai mult de 400 de zonespecifice. Acestea acopera urmatoarele opt domenii: apararea ın domeniilenuclear, radiologic, biologic si chimic, informat(ii, supraveghere si identificareat(intelor, supraveghere aer-sol, comanda, control si comunicat(ii, crestereaeficacitat(ii act(iunilor de lupta, inclusiv munit(ie ghidata de ınalta precizie sicapacitat(i de suprimare a apararii antiaeriene a inamicului, capacitat(i detransport strategic aerian si naval, realimentare cu combustibil ın aer si unitat(idislocabile de sprijin de lupta si sprijin logistic.

3

Odata implementate, Angajamentele de la Praga privind Capacitat(ile vorspori de cel put(in patru ori numarul aeronavelor de transport de marecapacitate din Europa, de la 4 la 16 si, posibil, si mai mult. Va spori, deasemenea, ın mod semnificativ, capacitatea de realimentare cu combustibilın aer ıntre membrii europeni ai NATO prin crearea, ıntre alte init(iative, a uneicapacitat(i de 10 pana la 15 aeronave de realimentare. De asemenea, va sporicu 40%, pana ın 2007, stocul non-SUA al Aliant(ei de munit(ie ghidata de ınaltaprecizie, lansata de pe mijloace aeriene. In plus, se intent(ioneaza caAngajamentele de la Praga privind Capacitat(ile si eforturile Uniunii Europenede a dezvolta capacitat(i militare sa se consolideze reciproc.

Fort(a NATO de Raspuns

Fort(a NATO de Raspuns (NATO Response Force - NRF) va fi o fort(a cutehnologie avansata, flexibila, mobila, interoperabila si sustenabila, incluzandcomponente terestre, navale si aeriene pregatite sa se deplaseze rapidoriunde va fi necesar. Ea va servi doua obiective distincte dar care sepotent(eaza reciproc. In primul rand, va asigura o fort(a cu nivel ınalt deoperativitate, capabila sa se deplaseze rapid oriunde i se va cere sa executeo gama larga de misiuni ale Aliant(ei. In al doilea rand, NRF va fi un catalizatorpentru concentrarea si promovarea perfect(ionarii capacitat(ilor militare aleAliant(ei si, ın general, pentru continuarea transformarii acestora pentru aputea gestiona provocarile din ce ın ce mai evoluate la adresa securitat(ii.

Autoritat(ile militare ale Aliant(ei sunt acum ın proces de transformare a acestuiconcept ıntr-un plan detaliat, ın scopul operat(ionalizarii NRF cat mai curandposibil. NRF va dispune de o capacitate operat(ionala init(iala cel mai tarziu ınoctombrie 2004 si va fi deplin operat(ionala pana ın octombrie 2006. NRF siObiectivul General (Headline Goal) al Uniunii Europene de a crea o fort(amobila, de nivel corp de armata, vor trebui, de asemenea, sa se sprijinereciproc.

Noua Structura Militara de Comanda

Noua Structura Militara de Comanda, ale carei principii au fost andorsate laPraga, va fi mai supla, mai eficienta, mai practica si mai mobila. Ea vacuprinde doua comandamente strategice, dintre care unul va fi operat(ional iar

4

celalalt funct(ional. Comandamentul strategic pentru operat(ii va avea sediul ınEuropa, ın Belgia, si va fi sprijinit de doua comandamente de fort(e ıntrunite,capabile sa genereze un comandament terestru de Fort(e Multinat(ionaleIntrunite (Combined Joint Task Forces - CJTF), si de un comandamentpermanent ıntrunit, robust dar mai limitat, care va putea genera uncomandament de tip CJTF, dispus pe mare.

Comandamentul strategic pentru transformare va avea sediul ın Statele Uniteale Americii dar va fi, de asemenea, reprezentat ın Europa. El va firesponsabil de continua transformare a capacitat(ilor militare si depromovarea interoperabilitat(ii fort(elor Aliant(ei, acolo unde este cazul, ıncooperare cu comandamentul strategic pentru operat(ii.

Masuri de Combatere a Noilor Amenint(ari

Liderii NATO au convenit, de asemenea, asupra unui nou concept militar deaparare ımpotriva terorismului, ca parte a pachetului de masuri care saconsolideze capacitat(ile Aliant(ei ın acest domeniu, inclusiv prin ımbunatat(ireaschimbului de informat(ii si a aranjamentelor de raspuns ın situat(ii de criza.NATO lucreaza, de asemenea, cu partenerii ın ceea ce privesteimplementarea unui Plan de Act(iune ın domeniul Planificarii Urgent(elor Civilepentru perfect(ionarea pregatirii civililor pentru aparare ımpotriva unoreventuale atacuri radiologice, biologice sau chimice asupra populat(iei civile siın sprijinul autoritat(ilor nat(ionale ın ceea ce priveste gestionareaconsecint(elor unor astfel de atacuri.

Liderii Aliant(ei au andorsat, de asemenea, implementarea a cinci init(iative deaparare ımpotriva armelor nucleare, biologice si chimice (NBC), ceea ce vaconsolida capacitat(ile Aliant(ei de combatere a armelor de distrugere ın masa:un Prototip de Laborator Mobil pentru Analiza NBC, o echipa Prototip deReact(ie la un Eveniment NBC, un Centru Virtual de Excelent(a pentruApararea ımpotriva Armelor NBC, un Depozit NATO pentru Aparare impotrivaArmelor Biologice si Chimice si un Sistem de Supraveghere a Bolilor. NATOısi consolideaza, de asemenea, capacitat(ile de aparare ımpotriva atacurilorcibernetice si a init(iat un nou studiu de fezabilitate pentru Sistemul NATO deAparare Anti-Racheta, pentru a examina opt(iunile de protejare a teritoriului,fort(elor si populat(iei Aliant(ei ımpotriva ıntregii game de amenint(ari cu rachete.

5

Un Rol Sporit al Misiunilor ın Sprijinul Pacii

NATO va asista Germania si Olanda ın domenii specifice, avand ın vedere caaceste state preiau ın comun Fort(a de Asistent(a pentru SecuritateInternat(ionala (ISAF) ın Afganistan. Aceasta este prima implicare directa aAliant(ei ın misiuni de sprijin al pacii dincolo de granit(ele Europei, chiar dacastate membre ale NATO, ın mod individual - init(ial Marea Britanie iar acumTurcia -, au reprezentat coloana vertebrala a ISAF din momentul ın careaceasta a fost creata.

| Noi Relat(ii

Provocarile de astazi la adresa securitat(ii sunt prea diversificate ca sa fiegestionate doar de o singura institut(ie, indiferent cat de capabila ar fi aceasta.NATO colaboreaza cu o varietate de institut(ii, organizat(ii si state pentru aconstrui o ret(ea de aranjamente de securitate interoperabile, care sa sesprijine reciproc. In acest fel, Aliant(a ısi consolideaza relat(iile institut(ionale cuorganizat(ii precum Uniunea Europeana, Organizat(ia pentru Securitate siCooperare ın Europa si Organizat(ia Nat(iunilor Unite si ısi dezvolta si extinderelat(iile actuale cu statele partenere din ıntreg spat(iul euro-atlantic, Rusia siregiunea mai larga a Mediteranei.

Relat(iile cu Uniunea Europeana

NATO si Uniunea Europeana formeaza un parteneriat strategic astfel ıncatele sa poata contribui cu capacitat(ile lor combinate la consolidarea pacii sistabilitat(ii. In 2001 si 2002, acest parteneriat s-a dovedit deja eficient ın FostaRepublica Iugoslava a Macedoniei*, unde, ımpreuna cu celelalte organizat(iiinternat(ionale, NATO si Uniunea Europeana au cooperat pentru prevenireaunui razboi civil, si ın Sudul Serbiei, unde intervent(ia lor a ajutat ladetensionarea situat(iei conflictuale.

Mai trebuie ınca identificate solut(ii care sa satisfaca tot(i aliat(ii ın ceea cepriveste participarea aliat(ilor europeni nemembri ai UE la chestiuni de aparareale UE si trebuie create aranjamente efective de cooperare ın scopul evitariisuprapunerilor. In timp, astfel de aranjamente vor permite Uniunii Europene

6

sa preia misiunea NATO Task Force Fox din Fosta Republica Iugoslava aMacedoniei*. Ele vor trebui, de asemenea, sa permita Uniunii Europene siNATO sa colaboreze strans ın gestionarea crizelor din Europa si dincolo degranit(ele acesteia.

Relat(iile cu Rusia

NATO si Rusia evolueaza de la discut(ii comune la act(iuni comune – de ladiscutarea modalitat(ilor de cooperare la transformarea cooperarii ıntr-orealitate cotidiana. In cadrul Consiliului NATO-Rusia, statele membre NATOsi Rusia colaboreaza ca parteneri egali si deja realizeaza progrese ın domeniiprecum ment(inerea pacii, reforma sectorului apararii, proliferarea armelor dedistrugere ın masa, cautare si salvare pe mare, planificarea urgent(elor civile,sistemul de aparare anti-racheta si lupta ımpotriva terorismului. Perspectivelepentru extinderea si intensificarea acestei cooperari nu au fost niciodata mairealiste.

Relat(iile de Parteneriat

Parteneriatele raman esent(a politicilor Aliant(ei. Consiliul ParteneriatuluiEuro-Atlantic si Parteneriatul pentru Pace au consolidat ın mod semnificativsecuritatea si stabilitatea spat(iului euro-atlantic. Cele doua sunt, ın prezent,adaptate pentru a conferi statelor partenere o asistent(a mai specifica si pentrua le aduce mai aproape de NATO. Planul de Act(iune al ConsiliuluiParteneriatului Euro-Atlantic ın domeniul Combaterii Terorismului este unexemplu al modului ın care aceste relat(ii sunt consolidate pentru a contracaramai eficient amenint(arile la adresa atat a partenerilor, cat si a aliat(ilor. Aliant(adezvolta, de asemenea, Dialogul Mediteranean, ca recunoastere a necesitat(iiunei cooperari mai stranse cu regiunea mai larga a Mediteranei.

Relat(iile cu Europa de Sud-Est

Unul din ınvat(amintele implicarii Aliant(ei ın Europa de Sud-Est este cagestionarea crizelor si diplomat(ia au reusit sa preıntampine sau sasolut(ioneze conflictele atunci cand au fost acompaniate de amenint(areacredibila cu folosirea fort(ei. Aliat(ii sunt decisi sa continue misiunile NATO de

7

sprijin al pacii ın Bosnia-Hert(egovina si Kosovo pana cand o paceauto-sust(inuta va putea fi realizata pe baza unor institut(ii democratice solidesi a protect(iei drepturilor omului. Faptul ca trei state care fac parte din Europade Sud-Est – Bulgaria, Romania si Slovenia – au fost invitate sa se alatureNATO subliniaza angajamentul NATO fat(a de regiune si consolideazaperspectivele unei paci si stabilitat(i durabile ın zona.

Posibilitatea ca Bosnia-Hert(egovina si Republica Federala Iugoslavia sa sealature Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic si sa participe la Parteneriatulpentru Pace depinde de act(iunile pe care le vor ıntreprinde aceste t(ari.Obiectivul devine realist daca ele ısi respecta angajamentele internat(ionale,coopereaza cu Tribunalul Penal Internat(ional pentru fosta Iugoslavie de laHaga si realizeaza progrese ın ceea ce priveste reformele ın sectorul apararii.

| Dincolo de Praga

Ansamblul reformelor, init(iativelor si programelor convenite la Pragareprezinta ınceputul unui proces de transformare care este esent(ial pentrugarantarea securitat(ii teritoriului, populat(iilor si fort(elor t(arilor membre NATOımpotriva tuturor amenint(arilor si provocarilor. Agenda este extrem deambit(ioasa. Dar ea este, ın aceeasi masura, realista si realizabila. Ment(inerealegaturii transatlantice ın domeniul securitat(ii, care a adus atatea beneficii deambele part(i ale Atlanticului ın ultima jumatate de secol, depinde detransformarea sa ın act(iune efectiva.

* Turcia recunoaste denumirea constitut(ionala a Republicii Macedonia

NATOOffice of Information andPress1110Brussels -BelgiumWeb site:www.nato.intE-mail: natodoc@hq.nato.int