NATUNA SI ANIMALE

de Dr. Rainer KdthelLustrafii de Remo BerseLti IMitan lttustrations Agencyl 9i Thies schwarz

Traducere din Limba germanb de

Constantin Z[ei

I

tfrenciclopedia rao

Cu prins

Viofoonimolelor

P6nd La ce v6rst5 tr5iesc animaLete?De ce mutte animate au doi ochi?Exist5 doar un singur feL de ochi?Pot animalete vedea in cuLori?Sunt cunoscute toate animaLe[e de pe PEm6nt?Exist5 animate care fotosesc uneLte?De ce dorm une[e anima[e iarna?De ce trSiesc uneLe animate in turmesau in c6rduri?

5

6

7

I9

10

11

12

Momif e releCe inseamnb cuvSntuI mamifer?Ce anima[e apartin mamifereLor?De ce au mamifere[e blanS?Cum se orienteaz5 tiLieciiin intuneric?De ce au eLefanfii trompd?De ce au etefan!ii urechi[e asa de mari?De ce au zebre[e dungi?Prin ce se deosebesc iepurii de c6mp de iepurii comuni?C6inii si pisiciLe viseazS?De ce are girafa gStu[ [ung?De ce g5f3ie c6ineLe?De ce exist5 at6t de mutte rase diferite de c6ini?De ce torc pisiciIe?De ce se dusm5nesc c6inii cu pisiciLe?De ce strStucesc ochii pisicii noaptea?Sunt Lenesii cu adev5rat Lenesi?De ce au cEmiLe[e cocoasS?Sunt cerbii mascuLii cEprioareLor?La ce-i folosesc cerbutui coarneLe?De ce miros ur6t sconcsii?Sunt poneii ,,copiii" caiIor?Ce poartS canguriiin marsupiu?Sunt animateLe rdpitoare rete?De ce rumegE vacil.e toat5 ziua?

13

11

1l+

15

16

15

17

18

19

2021

222323212525262t28293031

32

Pdsdrile

*+**ee-ryr

g'

De au p5sdriLe pene?ue ce canta pasaflte /Care este recorduL de vitezd ta pEsEri?C6t de mari pot fi pdsErite?Dorm pdsSri[e noaptea?De ce are pEunu[ ,,ochi" in penaj?Toate pEsbriLe isi fac cuib?De ce nu inghea!5 l.abeLe ralelor pe gheal5?

3331353536373839

Cuprins

De ce mutte p5s5ri ne p5rEsesc iarna? 10

De ce au cucuvelete ochii asa de mari? lr0

De ce nu are ciocdnitoarea dureri de cap? 11

Reptile giomf ibieni

Care este deosebirea dintre reptite 9i amfibieni? 42

De ce or5c5ie broagtele? 1,3

De ce isi schimbS cameteonii cutoarea? 11

C5t de veninogi sunt serPii? 15

De ce scoate garpete Limba at6t de des? Ls

Sunt,,serpii orbi" nevbz5tori? 1,6

Poate brot5ceLul s5 prevadd vremea? 17

Cum putem deosebi insectele de atte animaLe? l+8

C6te specii de insecte existS? 19

De ce omizite nu seam5nb cu ftuturii? 50

lnsectele pot deveni uriage? 51

Ce sunt licuricii? 52

Pot insectele s5 ne imboln5veascS? 52

De ce inleap5 !6n!arii? 53

De ce mugteLe nu trebuie sE ajungE pe m6ncare? 54

Atbinete, viespi[e 9i bbrz5unii mordupE ce au intepat?Este adevSrat cE urechelnila poate intra

in urechi?Este adevdrat cd aLbinete sug mierea din fLori?

Ce fet de animaI este viermete din m5r?

55

565657

Arahnidele

,&,",-'." . .t''..t' . ::i.i 1,

arahnide? 5859595061

62

Care este deosebirea dintre insecte 9i

Sunt pericutogi pEianjenii?Ce este un pEianjen cu picioare [ungi?De ce isi tes p6nza pEianjenii?Toii pSianjenii les p6nze?

De ce trebuie sE ne plzim de cdPuge?

Animole

Care animaL se scufundb cel mai ad6nc?

C6t de intel.igenli sunt detfinii?Cum pot fi dresafi deLfinii?

Pot baLenete sE c6nte?

$i pegtii trebuie s5 respire?De ce produce sepia cerneatS?

63636lt656666

moflne

Cu prins

De ce urzic5 meduzele?Ce sunt cora[ii?Pot pegtii zbur5tori s5 zboare cu adev5rat?De ce se tot ridicE batenete ta suprafa|E?

67686970

Animaledispdrute

De unde stim ce anima[e trdiau odinioarE pe pbm6nt?Ce in5tfime avea cel mai mare dinozaur?Existau saurieni si in mbri?C6t de repede atergau dinozaurii?Aveau dinozaurii s6nge caLd?Puteau dinozaurii sE zboare?Cum au dispbrut dinozaurii?Mai tr5iesc pe undeva dinozauri?Au existat 9i mamifere uriage?De ce au disptrut mamutii?

71

727371717576777879

Vio!o plonteloro.s'*

AY-4F-},{F

'!

De ce au plantele spini?Cum ustur5 urzica?Din ce este compus so[ut?De ce au nevoie ptantete de rEdEcini?De ce anumite p[ante prind animate?De ce sunt otr5vitoare anumite ptante?De ce se pun ingrSg5minte pe ogoare?

808081

82838385

ferburi , floriEi ciuperci

De ce au ptantete inftorescent5?Exist5 9i ptante fSrE infl.orescentd?De ce exist5 in grddinS at6tea specii de fLori?De ce sunt ftori[e co[orate?De ce au pEpEdiite umbrelute?De ce exist5 at6tea inflorescenfecu forme diferite?De ce infloresc unete fLori de pEdureprim5vara devreme?De ce cresc plantete c5tre tumin5?De ce au ciupercile p5t5rii?Ce sunt pete[e gri sau co[orate de pe pietre?De ce exist5 vaste !inuturi cu iarbd?larba infloregte si ea?Ce este mucegaiut?

8687878889

90

91

929293919595

Arbori giorbugti

Cu prins

Care arbori cresc cel mai lnaLt?

De ce capbt5 fructeLe cutoare?De ce muLli copaci produc cantitdti uriage de fructe?

Ce sunt inelete anuate?De ce au ace unii arbori?Cum ajunge apa [a coroana copacitor?De ce copacii i9i leapbd5 frunzele?De ce se coloreaz5 frunzigul toamna?Ce sunt norii gatbeni Pe careii emanS coniferete?Ce este un con de brad?Ce inseamnd ,,[imita de cregtere a arboritor"?Ce se int6mpI'5 cu pSgunea necositS?

Ce sunt mangrove[e?

97989899

100101

102102

10310110s106107

Produse olenoturii

Care este diferenta dintre [3nE 9i bumbac? 108

Ce sunt vitaminete? 109

Cum se obfine guma de mestecat? 110

De unde provine piel.ea? 111

Cum se preparS temnul-dulce? 1'11

Unde cregte piperut? 112

Ce bolborosegte in apa mineralS? 112

De unde provine sarea? 113

Ce este zahdrul.? 111+

De ce sar in sus f loricetele de porumb? 115

Cum se obtin perleLe? 116

Din ce sunt al.cdtuite oudle? 116

Ce este taptete? 117

Care este diferenta dintre unt gi margarinS? 118

Ce se poate obline din LaPte? 119

Cum apar g5urite in cagcavat? 120

Ce este ceaiut? 121

De unde provine cafeaua? 122

Ce soiuri de cereate se folosesc cu prec5dere? 123

Unde cregte ciocolata? 12lr

ExistS copaci care fac bomboane de eucatipt? 125

Cum se prepar5 berea? 126

ln d ice 127

d'':ru':-+=-\"Vioto onimolelorLumea animatetor este captivantb si pl"inE de Iucruri uimi-toare, mai ates dacE observ5m cu mai muttS atentie consti-tutia si comportamentuI unora dintre ete.

Pdnd lo ce vdrstd trdiesc animolele?Pentru c5 noi, oamenii, putem tr5i 9i p6n5 ta

118 ani, putem spune cE facem parte dincategoria fiinfeLor cu speranfa cea maimare de via!5. Suntem intreculi doarde unete lestoase 9i de nisetrucare pot atinge v6rsta de 150 de ani.Attminteri, mutte mamifere 9i p5-s5ri trSiesc doar c6fiva ani. Muttorinsecte [e este dat5 o viat5 foartescurtS. De exemplu, o musc5 nutr5iegte dec6t aproximativ 2 [uni.

R6ma

Musca

Cr:apuI

NisetrulVrabia

CucuIBa rza

,.,,Q.aqi.,,. DeLfinut I :,..1' 30 at"!i

7 6 zrle Etefantul. 70 ani

100 ani Pisica 35 ani

,1 S0,a:nir', Leut ,: , !fl 5623 ani $oarecete 4 ani

40 an! C5prioara 1 6 ani

, r?0 ani". M5garut , ,' 100 ini'

De ce multe onimoleou doi ochi2Pentru cE doi ochivEd mai bine dec6t unuI sin-gur. DacE ochii sunt ptasafi lateraI de-o parte

9i de a[ta a caputui, animalele au un c5mp vi-zuaI mai targ gi pot observa mai bine spatiut, gi

astfeI se pot apEra mai eficient de dusmaniicare dau tSrcoate sau de rbpitori. DacE ochii

PdsdriLe au un cAmp vizuaL mare pentru cd ochiisunt agezali de-o parte si de alta a capuLui.

ffikViata animatetor "4d*:

sunt agezafi in faf5, ca [a oameni, acest lucru [e d5 posibititatea sE

vad5 in spallu tridimensionat. Pentru maimu[e, str5mogii nogtri care

trSiau in copaci gi sSreau din creangS in creangS, era foarte important.

Cea mai mic5 eroare putea sE insemne o c5z5turS, deseori fatal"S'

Pentru noi, a vedea cu ambii ochi este un lucru de [a sine inletelasa inc6t nu ne prea g6ndim [a asta. Foarte mu[te specii, indeosebi

ce[e dezvottate, au douS organe a[e vederii: toate vertebratete -adicE mamifere[e, pbs5riLe, amfibienii, reptitete, pegtii - 9i chiar

cefa[opodete IcaracatileLe 9i sepiitel.

Existd door un singur f el de ochi?DimpotrivS, pentru animate vederea este at6t de importantS, incSt

natura a dezvottat de-a [unguI timpuLui ochiuI in mod diferit 9i i-a

dat diverse forme. ochii nogtri suntinzestrali cu cristatin. La fel ca

un aparat de fotografiat,,,tenti[a", in cazuI nostru cristatinut,proiecteazb imaginea Pe reti-na ochiutui care confine foar-te mutte cetute fotosensibite.Acest tip de ochi este unuIdintre cete mai performantecreate de naturS.

PEianjenii au un tip de ochimai simptu. UneIe sPeciiposedl opt asemenea ochi informe gi cu insugiri diferite.O categorie s-a speciatizat inredarea unei imagini bune a

mediutui inconjur5tor, iar o

atta reacfioneazd foarte bine[a migcare.

cu totuI diferit sunt constituiti ,,ochii compugi" ai insecte[or 9i crus-tacee[or. Ei contin,in funcfie de specie, p6n5 La 28 000 de ochi indi-

viduaLi simpLi. Fiecare ochi compus privegte !int5 intr-o direclieprecisS. Degi insecteLe posedS doi asemenea ochi compugi, c6mpuI

vlzuaI este mutt restr6ns. Acest lucru nu [e impiedic5 ins5 pe

tibeLuLe sE vSneze cu succes insectele aftate in zbor.

OchiuL omenescDermE

MembranE vascutarE

Nerv optic

Cristatin UmoarestictoasE

,f :':la"+ " i .,.*;* Viala animatetor

Unete animate care trSiesc La suprafafa apei au - uneori ochii.

,impErtiti" in dou5. A9a ar fi de exemp[u gSndacut de apa care-sl

Au.L tt'"irf prin bitlisau pegtele cu patru ochicarese simte.ca acasa In

America de Sud. p.rt"" ',p,"rioar5

a ochiutui este in a9a fet constituit6

tnc6t funclioneazS binelnaer, in timp ce partea inferioarS s-a speciatizat

in vederea subacvatict.

Pot oni malele vedeo ?n

culori?in ceea ce prlvegte vederea in cutori'

lucruriLe stau diferit. in general., putem

spune cE animatete de noapte nu po.t

vedea bine in cutori. Pentru goarecl'

gobotani si pisici este mutt mai impor-

tant de exemptu sE distingE c6te ceva in

beznd decSt sE vadE cutorite ziua'

Animalete rSpitoare 9i copitateLe, cum ar f i

caii, nu vEd in cu[ori detoc sau aproape cu ajutorul fotog.rafiei

detoc. in u[traviolet' ochiuL

I n secte [e, d i m pot rrv5, p ot d e os e b i f o arte iZZi'!,-,1,2" J", !,"ti|Fl "

bine cutorile si chiar pot percepe [umina 'itiiiiLi r"ri producuttraviotetS, invizibil'5 pentru noi' Multe hectarul'

cercetiri au fost efectuate asupra vederii

incu[oriaaIbine[or'Ochii[orcompugisuntsensibiIi[aIuminaalbastr5, verde gi uttraviolet5' Nu pot distinge rosul pe care i[ iau

drept negru, dar percep semnate[e u[travio[ete ate muttor ftori' pe

care noi nu Putem sE [e seslzEm'

PdsEriLe recunosc cutori[e muttmai bine dec6t noi, oamenil. MiciLe

pete grase de Pe retind mEresc,

prin capacitatea [or de a fittra,

sensibi[itatea [a tonurite de ro9u,

gal.ben si verde. De aceea

aproape toate ftori[e Po[enlzatede pEsEri (de PEsEriLe co[ibri, de

Culorile strdlucitoare aLe f loriloratrag aLbineLe.

q,:'r i\Viata animatetor *d*J*:

=,remptu) sunt ro9ii. Mutte fructe de pddure sunt rogii pentru ca

::sirr[e sE [e vad5 mai bine si astfel zbur5toarele noastre s5 [e::atE m6nca si rlsp6ndi seminf ete.

Si plsEriLe pot recunoaste [umina uttravio[et5. Unete fructe pe care^oi nici nu Le bEgEm in seamE [e atrag in mod deosebit. Ete

sesizeazE chiar si directia oscita!iei Ipotarizarea) undei de Iumin5.AstfeL, pEsEriLe c5[Stoare pot stabiti pozi]ia soaretui pe cer chiar pe

:imp noros.

Fetutin care animatete disting cutorite se poate stabiti prin cercetiri.asupra ochiul.ui, degi in acest domeniu mai sunt mutte de studiat.Modutin care cutorite actioneazd asupra animatetor - de exemptu, cum

vede o atbinS Lumea inconjurStoare - nu ?t vom gti probabit niciodatS. Aici

un rol deosebit il. joacl sistemul nervos 9i creierut. Omut, de pitd5, dac5

vizuatizeazl simuttan cutorite rogu 9i verde va percepe o nou5 cutoare:gatben.

Sunt cunoscute toate onimolele de pePdm6nt?Nici pe departe! Mereu sunt descoperite atte vielui-toare. in speciaL, in jungta de [a tropice unde numiruIspeciitor este uriag, exp[oratorii descoperE cu regu-[aritate noi anima[e. Acestea sunt cu

precEdere insecte, pEianjeni si

anima[e mici. De c5nd cercetS-torii studiazd cu mai muttEatentie coroanete coPacitor,apar permanent retateri de-

r!,' ,

spre noi descoperiri.

Chiar si in 16nduI animatelormari mai sunt unete de