Octavian

NE CHEAM{ P{M~NTUL

POEZII

GOGA

Colecþie iniþiatã ºi coordonatã de Anatol Vidraºcu ºi Dan VidraºcuConcepþia graficã a colecþiei ºi coperta: Vladimir Zmeev

Pe copertã: La arat (detaliu) de Ioan AndreescuIlustraþii: Svetlana Filonov

REFERINÞE ISTORICO-LITERARE:

Ion Dodu Bãlan,Nicolae Iorga, Titu Maiorescu,

Sextil Puºcariu, Garabet Ibrãileanu,Pompiliu Constantinescu, Eugen Lovinescu,

George Cãlinescu, ªerban Cioculescu, Mihai Beniuc,Ion Rotaru, Valeriu Râpeanu, Constantin Ciopraga,

Dumitru Micu, Mircea Popa,Teodor Vârgolici.

Octavian Goga

6

Editura „Litera Internaþional“O. P. 33; C.P. 63, sector 1, Bucureºti, România

tel./fax (01) 3303502; e-mail: info@litera.ro

Grupul Editorial „Litera“str. B. P. Hasdeu, mun. Chiºinãu, MD-2005, Republica Moldova

tel./fax +(3732) 29 29 32, 29 41 10, fax 29 40 61;e-mail: litera@litera-publishing.com

Difuzare:S.C. David D.V.Comprod SRL

O. P. 33; C. P. 63, sector 1, Bucureºti, Româniatel./fax +(01) 3206009

Librãria „Scripta“str. ªtefan cel Mare 83, mun. Chiºinãu, MD-2012,

Republica Moldova, tel./fax: +(3732) 221987

Prezenta ediþie a apãrut în anul 2001 în versiune tipãritãºi electronicã la Editura „Litera Internaþional“ ºi

Grupul Editorial „Litera“.Toate drepturile rezervate.

Editori: Anatol ºi Dan VidraºcuLector: Tudor Palladi

Tehnoredactare: Olesea Paºa

Tiparul executat la Combinatul Poligrafic din ChiºinãuComanda nr. 11332

CZU 821.135.-1G 65

Descrierea CIP a Camerei Naþionale a CãrþiiGoga, Octavian

Ne cheamã pãmântul/ Octavian Goga; col. iniþ. ºi coord. Anatol ºi DanVidraºcu; conc. gr. col./ Vladimir Zmeev/ coperta Emil Childescu./ ilustr.Svetlana Filonov. µ Ch.: Litera, B., Litera Int., 2001 (Combinatul Poligrafic).µ 304 [p]. µ (Bibl. ºcolarului, serie nouã, nr. 225)ISBN 973-8358-13-2. µ ISBN 9975-74-366-8821.135.1.-1

ISBN 973-8358-13-2 © LITERA INTERNAÞIONAL, 2001ISBN 9975-74-366-8 © LITERA, 2001

Ne cheam[ p[m`ntul

1

CUPRINS

Tabel cronologic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

P O E Z I I (1905)

Rug[ciune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14Plugarii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16Noi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19Oltul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20Casa noastr[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23Apostolul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25Dasc[lul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27D[sc[li\a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28B[tr`ni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30Re]ntors . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31Departe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33Dorin\a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35Zadarnic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36De-o s[ mor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37În codru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38Diminea\a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40Pe ]nserate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41De la noi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42C`nt[re\ilor de la ora= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44Seara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46L[utarul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47A murit... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48La groapa lui Laie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49C`ntece . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51Pribeag . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55Pace . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56Cade-o lumin[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57Singur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58P[r[si\i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59Ruga mamei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59

Octavian Goga

2

Zadarnic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61La st`n[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62Toamna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63Copiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64P[r[sit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66Desp[r\ire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66Învins . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67Solus ero . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68Noapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69Cl[ca=ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72A=teptare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77

N E C H E A M { P { M Â N T U L (1909)

Fecunditas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80Pr[pastie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81C`ntecele mele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84Înviere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85Cosa=ul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88Portret . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91De demult... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92Colinda . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93Un om . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94Graiul p`inii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97Cain . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98În mun\i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100Prima lux . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102Cantorul Cimpoi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103Str[inul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105Mi-a b[tut un mo= la poart[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106Scrisoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107L[ca= str[bun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109Ion Cr`=marul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111Acas[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113Nepotrivire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114Asfin\it . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115Carmen . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116O raz[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118Iubirea mea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120

Ne cheam[ p[m`ntul

3

Rapsodie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121Trandafiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123E=ti singur[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123Sufletul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124A fost odat’... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125Revedere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126R[sun[ toaca... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127C`ntece . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128Sonet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131Sonet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131E s[rb[toare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132Frumoasa cea din urm[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133Poezie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138

D I N U M B R A Z I D U R I L O R (1913)

Revedere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142

DIN UMBRA ZIDURILOROaspe vechi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143Agonie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144Paris . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146Ziua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146Notre Dame . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148Felinarul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149În muzeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149Cinquecento . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151Mama . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153M[su\a mea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154

C~NT{ APELELa mal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156Aeternitas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157Mare moart[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158De profundis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159Lacul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160Eu stau la mal... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162Scrisoarea ta... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163G`nde=te-te... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163

Octavian Goga

4

Scirocco . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164

COARDE VECHIPoet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165Doina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166Voi veni\i cu mine... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168Inima . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169Str[mo=ii... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170Carmen laboris . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173Scrisoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175Mo= Cr[ciun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176Eu =tiu un basm... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 177

CLIPETrage-\i oblonul... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179Poetul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179Mi-am f[cut un c`ntec . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182Un trandafir se stinge . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183P[cat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183Taina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184Toamna nou[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185M[-ntorc din nou... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186Lacrimi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 186C`ntece . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187T[cerea ta... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191Singur[tate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191Coboar[ toamna... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192Singur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192Sonet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193Amurg . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194În brazi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194O lacrim[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196În drum . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196Mo=tenire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197O clip[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 198Noapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 199Pe-un album. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 199Mors magna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200

Ne cheam[ p[m`ntul

5

C Â N T E C E F { R { | A R { (1916)F[r[ \ar[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202A=teptare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203Pajurei cu dou[ capete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204S`ngele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206În pacea mut[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207Atunci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 208Portretul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209Trenurile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211Apostolul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 212În morm`nt la Arge= . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 212Pribeag str[in . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214Lupul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 215Boboteaz[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 216Trecea convoiul mortuar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 217Aducerile-aminte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 218Pribeag . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 218Hora valurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 219Poveste 1914 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221Sufletul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 222

D I N L A R G (1939)

Poeme postumeDin larg . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 226Profetul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 227Poetul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 228Stejarul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 229Pace . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 230

R{ZBOIDe profundis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231Poveste veche . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 233P[m`nt =i cer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 234Ceahl[ul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 236Vorbesc t[cerile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 237

NOIÎnviere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 238Vita nuova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 239Tovar[=i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 239

Octavian Goga

6

Strigoii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 240Tristia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241Departe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241C`ntec . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 242C[rbunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243Chemare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243Mun\ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243Paris . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 244A=teptare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 244O ramur[ ]nt`rziat[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 245Trecutul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247Apus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 248Din via\[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 249Ressurectio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 249Tibi mare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 250De profundis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 250La mal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251Mare aeternum . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 252Trec clipele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 253Pax nobis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 253

AST{ZIAm fost... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 255Post bellum . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 256Citind pe Baudelaire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 257Karlsbad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 258Marienbad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 258Franzensbad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 259C`nt[ moartea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 260

ÎN SATC`ntecul c[m[=ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 261În mine c`teodat[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263Trecea un om . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263Bisericu\a din Albac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 264V`nt de sear[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 266În \intirim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 267

Referin\e istorico-literare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 269

Ne cheam[ p[m`ntul

7

TABEL CRONOLOGIC

1819 Se na=te Ion Bratu, bunicul dinspre mam[ al poetului.1851 28 martie Se na=te Iosif Goga, tat[l scriitorului, ]n comuna Cr[ciunel

de pe T`rnave.1856 2 octombrie Se na=te Aurelia Bratu, mama poetului.1868 }nt`lnindu-l pe M. Eminescu ]n Ardeal, protopopul Ion Bratu ]l

ajut[ material, pe viitorul Luceaf[r al poeziei rom`ne=ti.1878 Se stinge din via\[ Ion Bratu, bunicul poetului.1878—1879 Iosif Goga este ]nv[\[tor ]n comuna R[=inari.1880 27 ianuarie Iosif Goga se c[s[tore=te cu ]nv[\[toarea Aurelia Bratu.

}n prim[vara acestui an Iosif Goga este ales preot ]n R[=inari. Aici ]lva sluji pe Dumnezeu ]ntreaga lui via\[.

1881 1 aprilie Se na=te, la R[=inari, Octavian Goga.1883 15 septembrie Se na=te sora lui Octavian Goga, Victoria.1886 18 octombrie Se na=te sora lui Octavian Goga, Claudia (Maria).

Public[ articole =i schi\e ]n ziarul Gala\i.1888 11 decembrie Se na=te fratele poetului Eugen Iosif Goga, care va fi

de asemenea scriitor. Este autorul romanului Cartea facerii.1892 Octavian Goga intr[ ]n internatul liceului unguresc din Sibiu.1893 14 mai Octavian Goga a=terne primele versuri consacrate rom`nului

care „de diminea\[ p`n[ seara tot lucr[ necontenit / Dar cu toat[osteneala / tot este nepre\uit“.

1894 La Cluj se desf[=oar[ procesul Memorandumului.1898 Vede lumina presei ]nt`ia poezie a lui Goga, semnat[ Octavian (vezi

Revista ilustrat[, an. I, nr. 5-6, mai-iunie, p. 107).Apare cea de-a doua poezie semnat[ de Goga ]n revista Familia,condus[ de Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, nr. 44, noembrie,p. 13).

CUPRINS

Octavian Goga

8

1899 Octavian Goga se mut[ la liceul rom`nesc din Bra=ov.1900 Octavian Goga ]=i ia bacalaureatul.

}n vara aceluia=i an Goga viziteaz[ pentru ]nt`ia oar[ Bucure=tiul.11 septembrie Octavian Goga se ]nscrie la Facultatea de litere =ifilosofie de la Universitatea din Budapesta.

1902 1 iulie Apare la Budapesta revista Luceaf[rul, ]n care ]=i va publicamajoritatea poeziilor.}n revista Luceaf[rul apare poezia B[tr`ni, devenit[ roman\[.

1903 }n vara acestui an Octavian Goga ]ncepe s[ traduc[ celebrul poemdramatic al lui Madách Imre, intitulat Tragedia omului, pe care ]lpublic[ ]n aceea=i revist[ Luceaf[rul. }n paginile aceleia=i publica\iipublic[ poezia Casa noastr[, semn`nd Nic. Octav[ (vezi Lucea-f[rul, an.II, nr. 14-15, 1 august).

1904 Poetul termin[ studiile la Budapesta.Facultatea de litere =i filosofie a Universit[\ii ]i elibereaz[ unAbsolutorium.}n Luceaf[rul (an. III, nr. 4, 15 februarie, p. 91-92) apare poeziaOltul, devenit[ celebr[, purt`nd semn[tura Nic. Octav[. Iat[ cescrie ]nsu=i poetul despre geneza ei ]n Fragmente autobiografice:„Poezia Oltul s-a n[scut la Budapesta =i v[ pot spune, ca un elementde curiozitate literar[, c[ am scris-o ]nainte de a vedea Oltul. Am]njghebat-o av`nd ]n fa\[ Dun[rea, =i ]n spate mi=carea haotic[ aunei capitale, care voia s[ m[ stranguleze. Sub st[p`nirea acestuisentiment de protestare, ]n fa\a apei care se ducea la vale, au r[s[ritstrofele mele. Mai t`rziu, peste c`\iva ani, dup[ ce am trecut ]n regat,am ajuns pe la C[lim[ne=ti, ]ntr-o zi de iarn[, unde m[ dusesem s[stau o lun[, pentru c[ preg[team atunci cartea Ne cheam[ p[m`ntul;atunci am v[zut Oltul de aproape, pentru ]nt`ia oar[, =i am statl`ng[ el o lun[ de zile. }mi aduc aminte de c[su\a de la C[ciulata,unde st[team adesea pe malul Oltului. Era iarn[, Oltul ]nghe\at;trosnea ghea\a c`nd se umflau apele, ca ni=te ]ncheieturi care nus-au ]ntins de mult; ma uitam spre drumul de la Cozia =i, de departe,pe fondul alb de z[pad[, se desemna silueta unui pop[ sau c[lug[r,care venea domol c[lare, \[c[nind ]n buiestrul calului. }n iarna aceeaam sim\it c[ e un trecut rom`nesc, care mai vorbe=te prin pove=tilelui, =i c[ sunt realmente ]n fa\a tainei de familie, a misterului deleag[n al acestui popor. Atunci am verificat aceast[ poezie, silab[ cusilab[, atunci v[ pot spune c[ mi s-a p[rut c[ am ]n\eles-o mai bine =ic[ sim\eam c[ vine de foarte departe“.

Ne cheam[ p[m`ntul

9

De remarcat c[ poezia Oltul i-a f[cut lui I. L. Caragiale o impresieexcep\ional[, dup[ p[rerea lui Ion Dodu B[lan, unul dintre editoriipoetului. Reproducem acest moment, citat de acela=i editor, care s-apetrecut ]n restaurantul Gambrinus din capital[, surprins ]n cartealui O. C. T[sl[unau: O. Goga (Amintiri), pag. 170-171: „La omas[ din fund juca =ah Ion Gorun cu George Co=buc, iar Caragialechibi\a. Pe canapea, l`ng[ Gorun, era un volum nou de poezii, cufoile net[iate, adus de Nerva Hodo=, care se a=ezase =i el s[ chibi\eze.Nenea Iancu s-a chior`t de c`teva ori la volum, pe urm[ l-a luat ]nm`n[, deschizandu-l a=a, la ]nt`mplare. A citit c`teva strofe. +i-adres ochelarii, s-a uitat la coperta volumului; autorul, un numenecunoscut. A t[iat c`teva foi =i, cu v[dit[ curiozitte, o citit o poezie]ntreag[. A deschis volumul ]n alt[ parte =i a dat peste Oltul. C`ndl-a terminat, a morm[it: „M[i, al dracului!“ A oprit pe juc[tori=i i-a silit s[ asculte poezia ]ntreag[. „Da’ cine-i [sta, bre?“ ]ntreb[maestrul Caragiale. „Un poet de la noi din Ardeal“, ]l l[muri Gorun.„M[, da’ =tii c[ are talent!“ „Ia s[-l lu[m de la ]nceput“, =i Caragialea citit cu glas tare poezie dup[ poezie, a=a cum numai el =tia s[citeasc[, subliniind frumuse\ile =i coment`nd fiecare bucat[. Sef[cuse miezul nop\ii c`nd maestrul a ]nchis volumul, entuziasmatde noul ucenic al strunei. „S[ bem c`te o halb[ ]n s[n[tatea lui“,propuse badea George. „S[ bem, c[-i vrednic“, ]nt[rir[ ceilal\i. +i ceitrei mae=tri ai scrisului, ]mpreun[ cu instruitul =i sc[p[r[torulNerva Hodo=, au ]nt`rziat p`n[ ]n zorii zilei, relu`nd lecturavolumului =i c`nt[rind fiecare strof[. A fost cea mai str[lucit[consacrare a poetului Goga pe care o povestea cu mult haz Caragiale,aduc`ndu-=i aminte de „chiulul“ pe care i l-a tras Goga la Berlinrecomand`ndu-se „arhitect“.Public[ ]n Luceaf[rul poezia D[sc[li\a, semn`nd Nic. Octav[(Luceaf[rul, an. III, nr. 7, 10 aprilie, pag. 151).Se stinge din via\[ sora poetului Victoria, cea care i-a inspirat poeziaD[sc[li\a.

1905 Autorul apare ]n Luceaf[rul cu poeziile Plugarii, L[utarul, Dasc[lul,Rug[ciune, Cl[ca=ii.Privitor la obiectul poeziei de pe urm[ este interesant s[ =tim ce aspus ]nsu=i autorul despre ea (a se vedea Fragmente autobiografice,]n volumul Discursuri, p. 26): „Da, subiectul literar, el se plimb[, elvine cu noi, ]l ducem ]n subcon=tientul nostru, el e un tovar[= caredin c`nd ]n c`nd ]nal\[ capul s[u, se d[ la o parte ca s[ vie iar[=i. V[pot spune c[ a=a am plimbat eu imaginea cl[ca=ului rom`n

Octavian Goga

10

pretutindeni; am dus-o cu mine, m-a persecutat prin muzeele dinBerlin =i am scris aceast[ poezie, Cl[ca=ii, ]n gr[dina din Char-lottenburg. Am c`ntat sim\irea mea cu at`t mai vrednic cu c`t eueram mai departe de \ar[, fiindc[ o duceam ]n s`ngele meu“.Vede lumina tiparului volumul Poezii, Budapesta, Institutul tipo-grafic =i de editur[ Luceaf[rul. Cartea cuprinde 48 de poezii. Pecopert[ este imprimat anul 1906. Iat[ sumarul lui: Rug[ciune,Plugarii, Noi, Oltul, Casa noastr[, Apostolul, Dasc[lul, D[sc[li\a,B[tr`ni, Re]ntors, Departe, Dorin\[, Zadarnic, De-o s[ mor, }ncodru, Diminea\a, Pe ]nserate, De la noi, C`nt[re\ilor de la ora=,Seara, L[utarul, A murit..., La groapa lui Laie, C`ntece, I, II, III,IV, V, VI, VII, Pribeag, Pace, Cade-o lacrim[, Singur, P[r[si\i, Rugamamei, La st`n[, Toamna, Copiilor, I, II, P[r[sit, Desp[r\ire, }nvins,Solus ero, Noapte, Cl[ca=ii, A=teptare.24 decembrie Moare tat[l poetului, Iosif Goga, care a fost pesemneprototipul preotului din poezia Apostatul.

1906 Via\a rom`neasc[ ]i public[ poezia Un om, care denot[ un puternicaccent social.16 iunie Are loc logodna poetului.

1907 Editura Minerva, Bucure=ti, reediteaz[ volumul Poezii.Au loc r[scoale \[r[ne=ti. Acestea ]i vor inspira poetului mai multepoezii, ]ntre care: Cain, O \ar[ =tiu, Co=arul. Ecoul r[scoalelor seva resim\i ]n ]ntreaga atmosfer[ a volumului intitulat Ne cheam[p[m`ntul.

1908 Octavian Goga editeaz[ revista |ara noastr[.1909 Public[ volumul de versuri Ne cheam[ p[m`ntul, Editura Minerva.

El va fi reeditat ]n volumul antologic de Poezii din 1924, precum =i]n toate edi\iile ulterioare. Sumarul acestuia se constituie din 49 depoezii: Fecunditas, Pr[pastie, C`ntecele mele, }nviere, Cosa=ul,Portret, De demult..., Colind[, Un om, Zile rele, Graiul p`inii,Cain, O \ar[ =tiu, }n mun\i, Prima lux, Cantorul Cimpoi, Str[inul,Mi-a b[tut un mo= la poart[..., Scrisoare, L[ca= str[bun..., Ioncr`=marul, Acas[, Nepotrivire, Asfin\it, Carmen, O raz[, Iubireamea, Fior, Noi ne-nt`lnim, Rapsodie, Trandafiri, E=ti singur[,Sufletul, A fost odat’..., Revedere, R[sun[ toaca..., C`ntece, I, II,III, IV, V, VI, Mo= Cr[ciun, Sonet, Sonet, E s[rb[toare, Tempora,Frumoasa cea din umr[, Poezie.

1910 Apare ]n colec\ia Biblioteca pentru to\i, nr. 286, Sibiu, celebrulvolum de Poezii, reluat dup[ cel din 1905 de la Budapesta.

Ne cheam[ p[m`ntul

11

1912 Poetul este ]nchis ]n temni\a din Seghedin pentru curajoasele luiarticole cu duh patriotic ]nfl[c[rat. Printre altele, acolo scrie poeziileEu =tiu un basm =i Poetul. }n revista Luceaf[rul (an. XI, nr. 10, 4martie 1912, p. 196) apare poezia Poetul cu indica\ia Seghedin.Dup[ cum men\ioneaz[ editorul Ion Dodu B[lan, nu numaiindica\ia c[ a fost scris[ ]n temni\[, ci =i urm[toarea ]nsemnare, cutitlul Goga ]n temni\[, publicat[ ]n Luceaf[rul, nr. 7 din 12februarie 1912: „}n sf`r=it, dup[ alte am`n[ri din cauza h[r\uielilorcu d-l Vaida, poetul Goga a intrat ]n temni\a Seghedinului, pentrua-=i ]ndeplini pedeapsa de o lun[. A plecat ]n t[cere, f[r[ alai =i f[r[s[-l ]nso\easc[ strig[tele de durere =i de indignare ale poporului ac[rui p[timire a ]nve=nicit-o ]n poeziile lui“. Octavian Goga a fost]ntemni\at pentru un articol ce a ap[rut ]n revista sa |ara noastr[,]n care „scria despre mizeriile noastre interne =i despre asupririleclasei feudale din Ungaria“, dup[ cum men\ioneaz[ Ion Dodu B[lan.

1913 Vede lumina tiparului volumul de versuri Din umbra zidurilor,Editura Minerva, Bucure=ti. Ulterior a fost introdus ]n edi\ia dePoezii (1924) =i ]n toate celelalte edi\ii. Volumul cuprinde, pe l`ng[poezia Revedere, alte 62 de poezii. Cartea este ]mp[r\it[ ]n patrucicluri: a) Din umbra zidurilor, consituit din: Oaspe vechi, Agonie,Paris, Ziua, Notre Dame, Felinarul, }n muzeu, Cinquecento, Mama,M[tu=a mea, Oameni; b) C`nt[ apele, const`nd din: La mal,Aeternitas, Furtuna, Mare moart[, De profundis, Lacul, MamaVenerei eterne, Eu stau la mal, Scrisoarea ta..., G`nde=te-te, Scirocco;c) Coarde vechi, alc[tuit din: Poet, Vorbeau azi-noapte dou[ ape,Doina, Voi veni\i cu mine, Inima, Str[mo=ii ..., Carmen laboris,Scrisoare, Mo= Cr[ciun, Eu =tiu un basm; d) Clipe, ]nglob`nd poeziile:Trage\i oblonul..., C`ntecele mele, Poetul, Mi-am f[cut un c`ntec,Un trandafir se stinge, P[cat, Taina, Toamn[ nou[, M[-ntorc dinnou, Lacrimi, C`ntece, I, II, III, IV, V, VI, VII, T[cerea ta..., Singur[tate,Coboar[ toamna..., Singur, Sonet, Amurg, }n brazi, Blestem, Olacrim[, La moarte, Cum zbori cu trenul, }n drum, Mo=tenire, Oclip[, A=teptare, Noapte, Apus, Pe-un album, Mors magna.

1914 Public[ ]n volum piesa Domnul Notar, care se joac[ pe scena TeatruluiNa\ional din Bucure=ti.

1916 Apare volumul C`ntece f[r[ \ar[, Editura G. Stefea, Bucure=ti. Afost reluat ]n volumul de Poezii din 1924 =i de toate edi\iile ulterioare.Cartea este ]nso\it[ de un cuv`nt ]nainte al poetului: „Recitesc acestepagini ]ntunecate ]nainte de a le da la tipar. Ele s-au desprins pe

Octavian Goga

12

r`nd din frigurile neutralit[\ii, din a=teptarea zadarnic[ de-un an=i jum[tate ]n ora=ul vesel al Bucure=tilor. Credeam c[ nu vor maivedea lumina zilei =i c[, dezmin\ite de realitate, vor r[m`nea ]nsertar pe veci, certificate intime ale unui zbucium care s-a stins —„testimoni del perir mio lento“ — cum spune at`t de frumos poetulitalian. Acum ]ns[, c`nd atmosfera de mole=eal[ a infrac\iunii selas[ tot mai grea peste capetele noastre, c`nd dintr-o datorie des`nge se face o socoteal[ rece de c`=tig ieftin, acum mi se pare un actde pietate s[ ne ]ngrop[m mor\ii ]n v[zul tuturora. Iat[ de ce publicaceste versuri...“Dup[ cuv`ntul introductiv urmeaz[ 35 de poezii care fac sumarulvolumului: F[r[ \ar[, A=teptare, Pajurei cu dou[ capete, |aramea de suflet, S`ngele, }n pace mut[, 10 mai 1915, Atunci,Portretul, Trenurile, Apostolul, Flamma mundi, }n morm`nt laArge=, Bal la palat, Pribeag str[in, Latinitatea strig[ din tran=ee,Neutralul, Unui orb, Lupul, Boboteaza, Trecea convoiul mortuar,Aducerile-aminte, }n suflet simt o team[ cum s-a=terne, Lui Petöfi,Unui scriitor v`ndut, Noapte, I, II, III, Doi fra\i, Pribeag, Horavalurilor, I, II, Poveste, Sufletul, Dies illa.Octavian Goga particip[ la primul r[zboi mondial. Scrie ciclul deversuri R[zboi.

1919 Octavian Goga este ales ministru al Instruc\iunii ]n guvernul deUniune Na\ional[.

1923 Octavian Goga este ales membru al Academiei.1924 Apare primul volum antologic de versuri tip[rit de Cultura Na\ional[,

Bucure=ti, cuprinz`nd =i volumele Ne cheam[ p[m`ntul (1909),Din umbra zidurilor (1913), C`ntece f[r[ \ar[ (1916).Octavian Goga ob\ine Premiul na\ional de poezie.

1928 Apare piesa Me=terul Manole.1928—1938 Poetul scrie tot mai rar versuri, absorbit fiind de politic[ =i

de gazet[ria momentului.1938 7 mai Octavian Goga se stinge din via\[, trecut de 57 de ani.

12 mai Are loc ]nmorm`ntarea poetului la Ciucea.28 mai Moare mama poetului, Aurelia Goga.

1939 Vede lumina tiparului volumul poetic Din larg — poeme postume]n Editura Funda\iilor. Cartea cuprinde 6 cicluri: a) Din larg;b) R[zboi; c) Noi; d) Ast[zi; e) }n sat; f) Traduceri.

P O E Z I I( 1905 )

Octavian Goga

14

RUGÃCIUNE

Rãtãcitor, cu ochii tulburi,Cu trupul istovit de cale,Eu cad neputincios, stãpâne,În faþa strãlucirii tale.În drum mi se desfac prãpãstii,ªi-n negurã se-mbracã zarea,Eu în genunchi spre tine caut:Pãrinte,-orânduie-mi cãrarea!

În pieptul zbuciumat de doruriEu simt ispitele cum sapã,Cum vor sã-mi tulbure izvorulDin care sufletul s-adapã.Din valul lumii lor mã smulgeªi cu povaþa ta-nþeleaptã,În veci spre cei rãmaºi în urmã,Tu, Doamne, vãzul meu îndreaptã.

Dezleagã minþii mele tainaªi legea farmecelor firii,Sãdeºte-n braþul meu de-a pururiTãria urii ºi-a iubirii.Dã-mi cântecul ºi dã-mi luminaªi zvonul firii-ndrãgostite,Dã-i raza soarelui de varãPleoapei mele ostenite.

Alungã patimile mele,Pe veci strigarea lor o frânge,ªi de durerea altor inimiÎnvaþã-mã pe mine-a plânge.

CUPRINS

Octavian Goga

16

Nu rostul meu, de-a pururi pradãUrsitei maºtere ºi rele,Ci jalea unei lumi, pãrinte,Sã plângã-n lacrimile mele.

Dã-mi tot amarul, toatã trudaAtâtor doruri fãrã leacuri,Dã-mi viforul în care urlãªi gem robiile de veacuri.De mult gem umiliþii-n umbrã,Cu umeri gârbovi de povarã...Durerea lor înfricoºatãÎn inimã tu mi-o coboarã.

În suflet seamãnã-mi furtunã,Sã-l simt în matca-i cum se zbate,Cum tot amarul se revarsãPe strunele înfiorate;ªi cum sub bolta lui aprinsã,În smalþ de fulgere albastre,Încheagã-ºi glasul de aramã:Cântarea pãtimirii noastre.

PLUGARII

La voi aleargã totdeaunaTruditu-mi suflet sã se-nchine;Voi singuri strãjuiþi altarulNãdejdii noastre de mai bine.Al vostru-i plânsul strunei mele,Creºtini ce n-aveþi sãrbãtoare,

CUPRINS

Ne cheam[ p[m`ntul

17

Voi, cei mai buni copii ai firii,Urziþi din lacrimi ºi sudoare.

Cu mila-i nesfârºitã, cerulClipirii voastre-nduioºateI-a dat cea mai curatã razãDin sfânta lui seninãtate.El v-a dat suflet sã tresarãªi inimã sã se-nfioare,De glasul frunzelor din codru,De ºopot tainic de izvoare.

În coapsa grãitoarei miriºtiDevreme plugul vostru arã;E primãvarã pe câmpie,ªi-n ochiul vostru-i primãvarã.Blând tainele vi le desfaceDin sânu-i milostiva glie,Cãci toatã floarea vã cunoaºteªi toatã frunza ei vã ºtie.

Purtaþi cu braþele-amândouãA muncii rodnicã povarã,Sub strãlucirea-nlãcrimatãA dimineþilor de varã.ªi nimeni truda nu v-alinã,Doar bunul cerului pãrinte,De sus, pe frunte vã aºazãCununa razelor lui sfinte.

A voastrã-i jalea cea mai mare,A voastrã-i truda cea mai sfântã,

Octavian Goga

18

Stãpânul vitreg vã loveºte,Când cerul bine-vã-cuvântã.Dar dacã-n schimbul pâinii voastre,Piticul vã plãteºte fiere,Îndurãtor v-ascultã Domnulªi vã trimite mângâiere.

Când doarme plugul pe rotile,În pacea serilor de toamnã,La voi coboarã Cosânzeana,A visurilor noastre doamnã.Vin crai cu argintate coifuriªi-n aur zânele bãlaie:Atâta strãlucire-ncapeÎn bietul bordeiaº de paie.

Fraþi buni ai frunzelor din codru,Copii ai mândrei bolþi albastre,Sfinþiþi cu roua suferinþiiÞãrâna plaiurilor noastre!Din casa voastrã, unde-n umbrãPlâng doinele ºi râde hora,Va strãluci odatã vremiiNorocul nostru,-al tuturora.

A mea e lacrima ce-n tremurPrin sita genelor se frânge,Al meu e cântul ce-n pustieNeputincioasa jale-ºi plânge.Ci-n pacea obidirii voastre,Ca-ntr-un întins adânc de mare.Trãieºte-nfricoºatul viforAl vremilor rãzbunãtoare.

Ne cheam[ p[m`ntul

19

NOI

La noi sunt codri verzi de bradªi câmpuri de mãtasã;La noi atâþia fluturi sunt,ªi-atâta jale-n casã.Privighetori din alte þãriVin doina sã ne-asculte;La noi sunt cântece ºi floriªi lacrimi multe, multe...

Pe boltã, sus, e mai aprins,La noi, bãtrânul soare,De când pe plaiurile noastreNu pentru noi rãsare...La noi de jale povestescA codrilor desiºuri,ªi jale duce Murãºul,ªi duc tustrele Criºuri.

La noi nevestele plângândSporesc pe fus fuiorul,ªi-mbrãþiºându-ºi jalea plângªi tata, ºi feciorul.Sub cerul nostru-nduioºatE mai domoalã hora,Cãci cântecele noastre plângÎn ochii tuturora.

ªi fluturii sunt mai sfioºiCând zboarã-n zãri albastre,Doar roua de pe trandafiriE lacrimi de-ale noastre.

CUPRINS

Octavian Goga

20

Iar codrii ce-nfrãþiþi cu noiκi înfioarã sânulSpun cã din lacrimi e-mpletitªi Oltul, biet, bãtrânul...

Avem un vis neîmplinit,Copil al suferinþii,De jalea lui ne-am rãposatªi moºii, ºi pãrinþii...Din vremi uitate, de demult,Gemând de grele patimi,Deºertãciunea unui visNoi o stropim cu lacrimi...

OLTUL

Mult iscusita vremii slovãNu spune clipa milostivãCe ne-a-nfrãþit pe veci necazulªi veselia deopotrivã...Mãritã fie dimineaþaCe-a sãvârºit a noastrã nuntã,Bãtrâne Olt! µ cu buza arsãÎþi sãrutãm unda cãruntã.

În cetãþuia ta de apãDorm cântecele noastre toateªi fierbe tãinuita jaleA visurilor sfãrâmate.Tu împleteºti în curcubeieComoara lacrimilor noastre,

CUPRINS

Ne cheam[ p[m`ntul

21

ªi cel mai scump nisip tu-l duciÎn vadul Dunãrii albastre.

La sânul tãu vin, în amurguri,Sfioase, fetele fecioare,ªi dimineaþa vin nevesteCu ºorþul prins în cingãtoare µªi vin pãstori cu gluga albã,Din fluier povestindu-ºi dorul µªi câte cântece ºi lacrimiNu duce valul, cãlãtorul...

Drumeþ, bãtut de gânduri multe,Ne laºi atât de greu pe noi,Îmbrãþiºându-ne câmpia,Te uiþi adesea înapoi.Aºa domol te poartã firea,Cãci duce unda-þi gânditoare:Durerea unui neam ce-aºteaptãDe mult o dreaptã sãrbãtoare.

Demult, în vremi mai mari la suflet,Erai ºi tu haiduc, moºnege,Când domni vicleni jurau pe spadãSã sfarme sfânta noastrã lege;Tu, frate plânsetelor noastreªi rãzvrãtirii noastre frate,Urlai tãriilor amarulMâniei tale-nfricoºate.

Cum tresãreau încremenite,În jocurile lor buiestre,Oºtiri cu coifuri de aramã

Octavian Goga

22

ªi roibi cu aur pe cãpestreCând la strigarea ta de tatãGrãbeau din codri la poiene,Strângând sãcuri a subþioarã,Feciorii mândrei Cosânzene.

Zdrobitã-n praf, murea arama,ªi codrul chiotea, viteazul;Iar tu, frãþine, mare meºter,Biruitor frângeai zãgazulªi,-mbujorându-te la faþã,Treceai prin vãile afunde,Încovoindu-þi îndãrãtnicMãreþul tãu grumaz de unde.

Slãvite fãrmituri a vremii,De mult v-am îngropat vãleatul...Neputincios pari ºi tu astãzi µTe-a-ncins cu lanþuri împãratul.Ca unda ta strivitã, gememªi noi, tovarãºii tãi buni,Dar de ne-om prãpãdi cu toþii,Tu, Oltule, sã ne rãzbuni!

Sã verºi pãgân potop de apãPe ºesul holdelor de aur;Sã piarã glia care poartãÎnstrãinatul nost’ tezaur;Þãrâna trupurilor noastreS-o scurmi de unde ne-ngroparãªi sã-þi aduni apele toate µSã ne mutãm în altã þarã!

Ne cheam[ p[m`ntul

23

CASA NOASTRÃ

Trei pruni frãþini, ce stau sã moarã,κi tremur’ creasta lor bolnavã,Un vânt le-a spânzurat de vârfuriUn pumn de fire de otavã.Cucuta creºte prin ogradã,ªi polomida-i leagã snopii...µ Ce s-a ales din casa asta,Vecine Neculai al popii!...

De pe pereþii-ngãlbeniþiSe dezlipeºte-n pãturi varul,ªi pragului îmbãtrânitÎncepe-a-i putrezi stejarul;Iar dacã razele de soarePrintre ºindrile facu-ºi cale,Vãd sporul pânzei de pãianjenªi-nfiorate mor de jale.

Cum dorm acum de mult pierduteSub vreascurile stinse-a vetriiPoveºtile-nºirate searaDe-atâtea cuscre ºi cumetri;Cum tremurã cenuºa asprã,Ce-nfioraþi îmi par cãrbuniiDe vraja care-o mai pãstrarãDin câte povesteau strãbunii...

Înfipt în meºter-grindã, iatã-l,Rãvaºul turmelor de oi;ªireagul lui de crestãturi

CUPRINS

Octavian Goga

24

Se uit-atât de trist la noi.Îmi duce mintea-n alte vremiCu slova-i binecuvântatãµÎn pragul zilelor de multParcã te vãd pe tine, tatã.

ªi parc-aud pocnet de biciªi glas stãruitor de slugã µRãsare mama-n colþul ºurii,Aºazã-ncet merindea-n glugã...Înduioºatã, mã sãrutãPe pãrul meu bãlan, pe gurã:„Zi Tatãl nostru seara, dragã,ªi sã te porþi la-nvãþãturã!“...

ªi uite-mi trec pe dinainteÎn rânduri-rânduri toate cele:Oraºul înnegrit de fumuriªi toate plânsetele mele.Cum m-am fãcut apoi cuminteCu vremea ce înainta,ªi m-am trezit pe nesimþiteCã-mi zice satul: „Dumneata...“

ªi câtor strigãturi la jocÞineam cu glasul meu ison,De câte ori am spus povesteaLui Alexandru Machidon.ªi ca un cântec, cum s-a stinsFrumoasa mea copilãrie µªi dragostea de douã veriCu fata popii Irimie...

Ne cheam[ p[m`ntul

25

Cu valul vremilor ce curgAtâtea cântece s-au dus,ªi valul vremilor ce curgAtâtea cântece-a rãpus...Eu vã sãrut, pereþi strãbuni,Pe varul alb, scobit de ploaie.... . . . . . . . . . . . . . . .De ce-þi ºtergi ochii cu cãmaºa µOri plângi, vecine Niculaie?...

APOSTOLUL

Ca o vecernie domoalãSe stinge zvonul din dumbravã,Pleoapa soarele-ºi închideSus, pe-o cãpiþã de otavã.Norodul a cuprins podmolulLângã frãgarul din uliþã µDe cârjã sprijinit rãsareBãtrânul preot la portiþã.

Moºneag albit de zile negre,Aºa îl pomenise satul,Pe pieptãrelul lui de lânãPurtând un ban de la-mpãratul.Domol, în mijloc se aºeazã,ªi sprijinind încet toiagul,Clipind din genele cãrunte,Începe-a povesti moºneagul.

Întreg poporul ia aminte,Ascultã jalnica poveste,

CUPRINS

Octavian Goga

26

ªi fusul se opreºte-n mânaÎnduioºatelor neveste.Moºnegii toþi fãrâmã lacrimiCu genele tremurãtoare,Aprinºi, feciorii strâng prãseauaCuþitului din cingãtoare.

Atâtea patimi plâng în glasulCuvântãtorului pãrinte,ªi-atâta dor aprins în inimiDe clipa rãzbunãrii sfinte.Bãtrânul mag înalþã fruntea,Ce sfânt e graiul gurii sale:Din el va lumina noroculAcestui neam sfârºit de jale!

Acelaºi dor tresare-n piepturiCând glasul strigãtor rãsunã,ªi gemãt înfioarã fireaPrelung ºi greu, ca o furtunã.Frãgarul îºi îndoaie coapsa,Iar de prin vãi purcede vântul,Prin largul albelor vãzduhuri,Sã ducã cerului cuvântul.

Din cetãþuia strãluciriiCoboarã razele de lunã,Pe-argintul frunþii lui boltiteDin aur împletesc cununã.Cuvine-se hirotonireaCu harul cerurilor þie,Drept-vestitorule apostolAl unei vremi ce va sã vie!

CUPRINS

Ne cheam[ p[m`ntul

27

DASCÃLUL

Moºneag senin, eu tâmpla ta curatãO cer pe veci nãdejdii mele pazã.Din soarele copilãriei melePe fruntea ta mai licãreºte-o razã.În suflet simt cum negura se sfarmãªi se-mpleteºte albã dimineaþãCând ochiul tãu în inimã-mi coboarã,Topind încet cetatea ei de gheaþã.

Azi, ca un sfânt dintr-o icoanã veche,Blând îmi rãsai cu faþa ta blajinã,Cu zâmbet bun, cu ochi cuminþi ºi limpezi,Strãlucitori de lacrimi ºi luminã.Cu tine-aduci atâtea nestemateDin îngropatul vremilor tezaur,ªi amintirea-n þara ei mã poartã,Cu pas încet, în carul ei de aur...

Mã vãd în pragul zilelor mai bune...O casã-n deal, cu straºine plecate,Unde-asculta de sfaturile taleAtâta râs ºi-atâta sãnãtate.În frunte, tu pãreai un mag din basmeCând soarele, trecând peste fântânã,Blând pãtrundea prin straºina de paieªi lumina bucoavna ta bãtrânã.

A fost demult. µ O razã care luptãZadarnic cu câmpiile de gheaþã.Vezi, astãzi valul altei vieþi mã poartãªi-nþelepciunea altei lumi mã-nvaþã.

Octavian Goga

28

Dar sufletul ºi-acum îºi are cuibulAcolo sus, în satul de sub munte,Unde ºi azi zâmbeºte, împãcatã,Curata cinste-a pletelor cãrunte.

Bucoavna ta, sub pragul de pe grindã,κi hodineºte-nvãþãtura moartã,Dar glasul tãu ºi azi, la zi de praznic,Toatã povara greului o poartã.Pierdut ascult troparul tãu din stranãªi tainicã ºi sfântã-mi pare clipa,Pare cã duhul altei lumi m-atinge,În zbor domol, pe frunte cu aripa.

Cãci simt plutind prin fumul de tãmâieSfinþenia cântãrii preacurate,Ce-a rumenit o lume cu seninaCucernicie-a vremilor uitate.ªi-n ochii tãi vãd strãlucind scânteiaDin focul mare-al dragostei de lege,Ce prin potopul veacurilor negreNe-a luminat cãrãrile pribege.

DÃSCÃLIÞA

Când, tremurându-ºi jalea ºi sfiala,Un cânt pribeag îmbrãþiºeazã firea,ªi-un trandafir crescut în umbrã moare,ªi soare nu-i sã-i plângã risipirea,Eu plâng atunci, cãci tu-mi rãsai în zare,A vremii noastre dreaptã muceniþã,

CUPRINS

Ne cheam[ p[m`ntul

29

Copil blajin, cuminte prea devreme,Sfielnicã, bãlaie dãscãliþã.

Ca strãlucirea ochilor tãi limpezi,Poveste nu-i mai jalnic povestitã,Tu eºti din leagãn sorã cu sfiala,Pe buza ta n-a tremurat ispitã.Cununa ta de zile ºi de visuriAu împletit-o rele ursitoare,Ca fruntea ta nu-i frunte de zãpadã,ªi mânã nu-i atâtea ºtiutoare.

Moºnegi, ceteþi ai cãrþilor din stranã,Din graiul tãu culeg învãþãturã,E scrisã parcã-n zâmbetele taleSeninãtatea slovei din scripturã.În barba lor, cãruntã ca amurgul,Ei strâng prinosul lacrimilor sfinte,Cãci vãd aievea întrupat ceaslovulÎn vorba ta domoalã ºi cuminte.

La tine vin nevestele sã-ºi plângãFeciorii duºi în slujbã la-mpãratul,ªi tu ascunzi o lacrimã-ntre slove,În alte þãri când le trimiþi oftatul...ªi fete vin, sã le-nfloreºti altiþa,La pragul tãu e plinã ulicioara,ªi fetele îºi ºopotesc în tainã:„Ce mâini frumoase are domniºoara!“

...Aºa, grijind copiii altor mame,Te stingi zâmbind în calea ta, fecioarã,Iar cãpãtâiul somnului tãu vitreg

Octavian Goga

30

De-un vis deºert zadarnic se-nfioarã.Tu parc-auzi cum picurã la geamuriUn ciripit de pui de rândunicãªi-un gând rãzleþ îþi înfierbântã tâmpla,Cu tine-adoarme-o dulce, sfântã fricã.

Sfios, amurgul toamnei mohorâteκi miºcã-ncet podoaba lui bolnavã,Ca din cãdelniþi fumul de tãmâie,Prelung se zbate frunza din dumbravã.Tu stai în prag, ºi din frãgar o frunzãLa sânul tãu s-a coborât sã moarã,Iar vântul spune crengilor plecatePovestea ta, frumoasã domniºoarã...

BÃTRÂNI

De ce m-aþi dus de lângã voi,De ce m-aþi dus de-acasã?Sã fi rãmas fecior la plug,Sã fi rãmas la coasã.

Atunci eu nu mai rãtãceamPe-atâtea cãi rãzleþe,ªi-aveaþi ºi voi în curte-acumUn stâlp la bãtrâneþe.

M-aº fi-nsurat când isprãveamCu slujba la-mpãratul,Mi-ar fi azi casa-n rând cu toþi...Cum m-ar cinsti azi satul...

CUPRINS

Ne cheam[ p[m`ntul

31

Câþi ai avea azi dumneataNepoþi, sã-þi zicã: „Moºu...“Le-ai spune spuzã de poveºti...Cu Împãratul Roºu.... . . . . . . . . . . . . .Aºa... vã treceþi, bieþi bãtrâni,Cu rugi la Preacurata,ªi plânge mama pe ceaslov,ªi-n barbã plânge tata...

REÎNTORS

Stãpâne codru, crai bãtrân:Mai þii-le tu minte, oare?...La umbra unui fir de nalbãPlângea o floare de cicoare,ªi-un firicel de izmã-creaþãSe sãruta atunci cu Oltul...Atunci m-am dus în lume eu,Feciorul lui Iosif preotul!

Pãrinte-al meu din vremi de mult,Era ºi-o casã la rãscruci...Era a noastrã... Nu ºtiu, tuAminte dacã-þi mai aduci?...Cã matca Oltului bãteaLa colþul casei într-un soc,ªi-n Olt se oglindeau, din geam,Trei rãdãcini de busuioc...

Când mi-am luat într-un amurgDe frunza ta bunul rãmas,

CUPRINS

Octavian Goga

32

Era ºi tata... ªtii-l tu?...ªi mama sta sfârºitã-n glas...ªi hâtrul dascãlu Ilie,Cel înþelept, glumeþ ºi ºchiop,La vatrã rãzimat spuneaO pilduire din Isop...

Bãtrâne codru! Eu m-am dus,Rãpus de-un gând nebun, pesemne,Uitat-am pilda lui Isop,Vârtejului sã nu mã-ndemne...Dar ostenit odat’ privindLa zarea cerului albastrã,Am plâns, ºi gândul m-a bãtutSã mã întorc la casa noastrã!...

...ªi m-am întors, stãpâne-al meu!...Dar casa noastrã nu mai este...Azi, rogu-te, sã-mi spui din frunzãÎndurerata ei poveste!Cã dascãlu Ilie-i mort...Cum s-a schimbat de-atuncea satul...ªi Oltului i-a mutat matcaPoruncã de la împãratul...

Cinstite crai! A fost demult.Cã s-a schimbat atât de-atunci:Seninul razelor de soareªi faþa florilor din lunci...ªi-n valul vremilor s-a dusA vieþii mele dimineaþã,Cum s-o fi dus demult pe OltCel firicel de izmã-creaþã...

Ne cheam[ p[m`ntul

33

Zadarnic cat stolul de visuriCe printre paltini se pierdurãªi dorurile mele scrisePe faþa foilor de murã...ªi toate râsetele meleDin aluniºul din zãvoi,ªi plânsul meu de-odinioarã...Ne-aveam atât de bine noi...

Azi, lasã-þi freamãtul sã-mi parãUn mulcom zvon de patrafire,Ce blând asupra mea-ºi pogoarãDuioasa lor hirotonire...ªi spune-i vântului sã tacãCând va porni de-aici la plai:Cã rãposatul n-a fost vrednicDe poala ta, bãtrâne crai!

DEPARTE

Vezi luna-n cingãtoareaAprinsei bolþi albastre,Argintul ei tiveºteªi pragul casei noastre.

ªi uite,-n clipa astaEu nu ºtiu ce mã-ndeamnãSã simt întreg amarulAcestei nopþi de toamnã.

CUPRINS

Octavian Goga

34

Dar parcã plâng copaciiDin frunzele lor moarte,ªi parc-aud un cântecCum tremurã departe.

Aievea simt în sufletCum jalea lui m-apasã µAº vrea sã fiu acumaÎn sat la noi, acasã.

S-ascult cântarea blândãCum picurã domoalã,ªi capul greu de gânduriSã-l culc la mama-n poalã.

Ea, biata, sã-mi sãruteªuviþele pe frunte,Norocul sã mi-l vadãÎn firele cãrunte.

Încetiºor la sânu-iObrajii sã-mi îngroape,ªi lacrima nãdejdiiSã-i tremure-n pleoape.

ªi lacrima nãdejdiiPe fruntea mea sã cadã:Un picur de vãpaiePe-un bulgãr de zãpadã.

CUPRINS

Ne cheam[ p[m`ntul

35

DORINÞA

Departe-aº vrea de-aici sã vii,În alte lumi senine,În dimineaþa de FloriiSã mã cunun cu tine.

Sã ne-aºezãm în sat la noi,S-avem în deal o casã,Sã fiu cel mai cuminte-n sat,ªi tu, cea mai frumoasã.

Sã vie ºi mama la noi,Cã-i necãjitã tare,Sã aibã tihn-un an ori doi,Ori cât pãmânt mai are.

Acolo sã trãim în munþiDe cât trai avem parte,Sãtenii seara sã-i adunªi sã le spun din carte:

Cã sunt de neam împãrãtesc,Din þara-ndepãrtatã,Cã tot pãmântul rotogolEra al lor odatã...

ªi cã azi oamenii-nvãþaþiAºteaptã sã se nascãUn tânãr crai coborâtorDin legea româneascã.

CUPRINS

Octavian Goga

36

Copiii noºtri sã-i înveþiTu: Crezul... Nãscãtoarea...S-ajung sã-i vãd cântând pe toþiÎn stranã, sãrbãtoarea.

Atunce, împãcat cu rostulAcestei lumi deºerte,Sã mor, sã-mi zicã satu-ntregUn: „Dumnezeu sã-l ierte!“

Iar popii nostru-ntâmplãtorVreun oaspe-atunci sã-i vie;„Pe cine-ngropi, pãrinte, azi?“„Pe-un om de omenie!...“

ZADARNIC

Noroc, logofeþi de-acum zece ani!Primiþi-mã, rogu-vã, iarãºi,ªi gândului vostru mã faceþi pãrtaº,ªi glumelor voastre, tovarãº.

Departe-am fost eu, copii, la oraº,ªi legea pe-acolo nu-i bunã,Cârciumarii te mint ºi lãutarii nu ºtiuAievea ce-i graiul din strunã.

De-aceea mã-ntorc sã mai joc înc-o datãSenina ºi vesela horã,Cumãtrã cu sufletul vostru curat,Cu biata mea inimã, sorã.

CUPRINS

Ne cheam[ p[m`ntul

37

Aºa! Sã le vãd închegându-se-n lanþVânjoasele braþe rotunde,ªi tropotul vostru din greu apãsatTãrâmul sã stea sã-l scufunde.

Aºa! M-aºteptaþi, vin ºi eu cu voi,Cãmaºa rãsfrâng-o de mâneci,Sã-nceapã alaiul, vrãjmaºul alai,De praznicul sfintei Dumineci.

Un pas înainte ºi doi înapoi,La dreapta, la stânga-nainte......Un pas. . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . .

Lãsaþi-mã! – Mã duc. CetescÎn ochii voºtri,-ai tuturora:Nu e de rândul cetei noastreCine-a uitat sã joace hora.

DE-O SÃ MOR

De-oi muri la primãvarã,Sã mã plângeþi tu ºi mama;Amândouã sã mã plângeþiªi sã vã cerniþi nãframa.

Nimeni altul nu jeleascãRãposata voastrã falã,ªi vã rog, cu îngropareaNu vã faceþi cheltuialã...

CUPRINS

Octavian Goga

38

Dar cã m-am nãscut, pesemne,Într-o zodie ciudatã,De m-a bãtut nenoroculDe pe lumea asta toatã.

Are sã-ntristeze satulRostul meu atât de jelnic,I-or cãdea ºi popii NaieLacrimi multe-n molitfelnic.

Voi sã-i daþi lui popa NaieLiturghii o lunã-ntreagã,Cã-i sãrac ºi popa Naieªi n-are bucate, dragã.

ÎN CODRU

Când rãtãcind, bãtrâne codru,Ajung la sânul tãu de tatã,La poarta-mpãrãþiei talePlec fruntea mea înfierbântatã.Eu simt cã-n lung ºirag de lacrimiSe sfarm-al genei mele tremur,ªi ca un fãcãtor de releLa poarta ta eu mã cutremur.

Curat e duhul lumii tale,Cãci Dumnezeu cel sfânt ºi mareSub bolta ta înrouratãκi þine mândra sãrbãtoare.Tu-l prãznuieºti cu glas de clopotªi cu rãsunet de chimvale

CUPRINS

Ne cheam[ p[m`ntul

39

Pe cel ce-atâtea înþelesuriGãtit-a strãlucirii tale.

Amurgul învestmântã-n umbreSmerita frunzei frãmântare,ªi pare tânguiosul freamãtUn glas cucernic de tropare.Nu-i jalea pãtimirii taleTremurãtoarea ta plânsoare,Ci-i cântecul de-ngropãciuneAi doinei noastre, care moare.

Departe s-a aprins un fulger,Lovind în creasta ta nãpraznic,ªi-n tot hotarul tãu mâniaªi-a început pãgânul praznic.E-al rãzvrãtirii noastre tunet,ªi-n neagra ta cutremurare,Atâtea veacuri umiliteκi gem strivita rãzbunare.

Iar dacã printre paltini lunaκi frânge razele curate,Vãrsând sfiala ei gãlbuiePe frunzele înfiorate,În picãtura de luminã,Din geana zorilor albastre,Eu vãd cum tremurã ºi-nvieNãdejdea visurilor noastre.

ªi-ar oþeli piticul sufletAtunci când mila ta,-mpãrate,Mi-ar luminà o clipã taina

Octavian Goga

40

Mãririi tale-nfricoºate...Pe strunele neputincioaseS-ar zãmisli cântarea sfântã,Dând înþeles vieþii meleªi morþii ferecându-i þântã!

DIMINEAÞA

Cu grele rãsuflete apele dorm,Pe lanuri dorm spicele grele,Asupra pãdurii vegheazã de susCetatea eternelor stele.Luceafãrul bòlnav în lumea de-ngheþClipeºte din gene molatic,Când dorul pribeag, de pe-o creastã de ulm,ªi-l geme porumbul sãlbatic...

În geamãt se-nalþã durerea la cer,Câmpii de lumini sã-nfioare,Luceafãrul simte vãpaia arzândªi tremurã, bietul, ºi moare.Cu ochii plânºi, stelele toate se ducPe patul de nori sã se culce;Din dragostea stinsã în neguri de zãriLin picurã liniºtea dulce.

În taina tãcerii porneºte-se vântSã mângâie trestia-n vale,Pe-ascuns o sãrutã, dar dragostea luiO vãd licuricii din cale.ªi-o spun licuricii la frunze de soc,ªi socul pãdurii o spune,

CUPRINS

Ne cheam[ p[m`ntul

41

ªi frunzele toate grãbite tresarªi-ncepe pãdurea sã sune.

Se duce iar vântul, pribeagul drumeþ,Sfios fâlfâind din aripã,Din doru-i aprins ºi în veci cãlãtorO doinã domol se-nfiripã.ªi doina o cântã alunii din crângªi-o tremurã-n murmur izvorul,ªi doina trezeºte ºi turma din deal,ªi turma trezeºte pãstorul.

Din funduri de peºteri vin umbre ºiragS-asculte amarul cântãrii,De patima doinei ºi umbrele mor,Cu lacrimi plâng genele zãrii.ªi doina se zbate, ºi frunzele plâng,ªi codrul prelung se-nfioarã,Când, iatã, prin neguri cu sârg strãbãtândO razã solie coboarã:

Deschideþi larg poarta, cãrunþilor brazi,Sã vie-mpãratul mãririi,Se mângâie jalea nestinsului dor,Sã-mpace durerile firii...

PE ÎNSERATE

Mireasa cerului albastruκi împânzeºte-n ape chipul,De vraja ei tresare undaªi-nfioreazã-se nisipul.

CUPRINS

Octavian Goga

42

S-aºtern bobiþele de rouãPe-ntinsul luncii patrafir:Din mâna cerului, pãrinte,Se cerne preacuratul mir...

În mulcom zvon se-mbrãþiºeazãCu apa trestia bolnavã µDoi licurici ºi-aprind sfialaÎn adãpostul de otavã.

S-aude toaca cum, grãbitã,În fag o bate-o gheunoaie µSe odihnesc pe iarbã mieii,ªi zurgãlãii de cioaie.

Domol purcede glas de schijãDe la clopotniþa din deal,Sã povesteascã lumii jaleaÎnstrãinatului Ardeal.

DE LA NOI

Cu fruntea-n þãrânã, plângând azi ne vezi,Din slavã, cerescule soare;Rugãmu-ne þie, azi sufletul nostruTu lasã-l departe sã zboare.Trimite ºi vântul, pribeagul drumeþ,El, crainicul bolþii albastre,Sã ducã departe, pe aripa lui,Cuvântul strigãrilor noastre.

CUPRINS

Ne cheam[ p[m`ntul

43

Acolo, departe, spre soare-rãsare,În freamãt de foi din dumbravã,Pe veci cetluite în marmurã rece,Dorm clipele noastre de slavã.Voi sunteþi acolo, viteji pârcãlabi,ªi voi, preacinstiþilor vornici,Statornici în cinstea de lege ºi þarã,În focul credinþei statornici.

Acolo dormi ºi tu, arhanghel bãtrân,Tu, ªtefane, sfânt voievoade,Ce-ai scris strãlucirea norodului tãuCu sânge duºman de noroade.De sfânta ta dreaptã, de spada ta sfântãSpun toate poveºtile slovei.Sã nu se-nfioare de numele tãuNu-i frunzã în codrii Moldovei...

Azi maºterã-i vremea... Acum vãduviteZac sfintele tale oþele,ªi luna, când trece, de milã tresare,Cãci vede rugina pe ele.Amarnic ne poartã pe strâmbe cãrãriVicleana ºi vitrega soarte,Mãrit voievoade, în þara ta aziªi vise ºi fulgere-s moarte...

Noi suntem drumeþii piticelor vremi,Pitici în putinþã ºi vrere,Copii fãrã sprijin, ne scurgem viaþaDin dor ºi din nemângâiere.A noastrã moºie, frumoasã nespus,Grumazul ºi-a-ntins spre pierzare,

Octavian Goga

44

Cãci braþele noastre azi spadã nu strâng,ªi steag þara noastrã nu are...

Mãria ta! Suntem bãtuþi de nevoi!La noi în zadar arã plugul,Cãci holdelor noastre cu spicul de aurStrãinul le furã belºugul.Am vrea sã purcedem cu jertfele laudei,Dar n-avem nimica la casã...Mãria-ta! Toate strãinii le duc,ªi numai cu lacrimi ne lasã...

Dar spunem cu toþii nevestelor noastreSã plângã cu lacrimi de jale,Potopul sã treacã ºi plaiuri ºi munte,Sã spele oþelele tale.Atunci, când în soare din nou strãluci-vor,De sus, din a ta-mpãrãþie,Crai tânãr, crai mândru, crai nou sã le-ncingã,Trimite, rugãmu-ne þie!

CÂNTÃREÞILOR DE LA ORAª

Voi n-aveþi flori, nici cântece, nici fluturi,Cãci soarele în þara voastrã moare;Voi în zadar cerºiþi acolo-n umbrãDin cerul sfânt o razã sã coboare.E frig la voi, ºi-i moartã strãlucireaCetãþilor cu turnul de aramã,Bieþi cântãreþi cu aripile frânte,În alte zãri cuvântul meu vã cheamã...

CUPRINS

Ne cheam[ p[m`ntul

45

Veniþi, veniþi sã-ngenunchem cu toþii:Pãmântul negru-i vechiul nostru tatã;La sânul lui sã râdem ºi sã plângem,Cu sufletul ºi inima curatã.Sã fim copiii iscusiþi ai firii,Sã învãþãm din sfânta ei cântare,Sã furiºãm în mintea noastrã picuriDin înþeleapta firii îndrumare.

Veniþi, veniþi în ceasul dimineþii,Când, sub clipirea bolþii-mbujorate,Sãrbãtoreºte-al învierii praznicBiserica de frunze-nrourate.Când umbre mor ºi scapãrã luminaDin negurã zburând biruitoare,Veniþi, veniþi, sã cad-asupra noastrãHirotonirea razelor de soare.

Sã ne-nfrãþim cu zvonul ºi viaþaCe saltã-n zori când se porneºte plugul,S-adãpostim în suflete mândriaLivezilor ce-ºi mlãdie belºugul.Iar când amurgu-n haina lui cernitãCãrunþii brazi începe sã-nvestmânte,Noi sã privim luceafãrul din zare,ªi-atunci sã zicem strunelor sã cânte...

Din freamãtul dumbrãvii-nlãcrimate,Din argintatul tort al lunii pline,Din ºopotul izvoarelor de munteSã împletim noi cântece senine.Iar trãsnetul, ce înfioarã boltaCând fulgere potrivnice se-ncaier’,

Octavian Goga

46

ªi mugetul înfricoºat al apeiSã ferece al strunei noastre vaier.

Sã piarã umbra zidurilor negre,Ce-ntunecã o melodie sfântã,Curatul chip al farmecelor firiiSã scânteie când glasul nost’ cuvântã.Cãci dumnezeul neamurilor toate,Sub strãlucirea mândrei bolþi albastre,În codrii verzi ºi-n negrele ogoareA semãnat nãdejdea vieþii noastre...

SEARA

Bolta ºi-a cernit nãframaCa o mamã întristatã,Floarea-soarelui pe câmpuriPleacã fruntea-ngânduratã.

Zarea-ºi picurã argintulPe ovezele de aur,Ostenit, din aripi bate,Ca un vis pribeag, un graur.

Codrul cântãreþii-ºi culcã,Doarme trestia bolnavã,Dorm doi pui de nevãstuicãSub o brazdã de otavã.

S-a oprit trudita moarã,Doarme apa la irugã,Rãzimat pe coate-adoarmeUn cioban întins pe glugã.

CUPRINS

Ne cheam[ p[m`ntul

47

Doarme cerul ºi pãmântulÎntr-o dulce-mbrãþiºare...Doar izvorul mai tresaltãCa un sân de fatã mare.

LÃUTARUL

Dezgroapã, moºnege, cu mâinile-n tremur,Comoara ta veche de jale...Tu porþi ferecate durerile noastreÎn vaierul strunelor tale.În ele-mpletit-au strãbunii cucerniciCredinþa visãrii deºarte,ªi-n graiul lor plânge ºi n-are repaosAmarul nãdejdilor moarte.

Se-ndoaie, se-ntinde ºi tremurã arcul,ªi lemnul prelung se-nfioarãCând douã mãrgele, ca mirul de limpezi,Din gene se scurg pe vioarã.... Ne cântã bãtrânul... Cãrunta pleoapãO vezi cum povara-ºi frãmântã...Cum mâna lui cade... I-alunecã arcul...µ Mai cântã, lãutare, mai cântã!...

S-a stinge ºi roua pleoapelor noastre,ªi ochii lumina ºi-or frânge,Ci strâns cetluitã de marmura vremiiCântarea ta vecinic va plânge.Pe aripi de vânturi trãi-va pribeagãOftarea ta sfântã, moºnege,

CUPRINS

Octavian Goga

48

De jalea-i rãzleaþã va plânge amurgulªi plânge-vor fraþii de-o lege.

Vor geme pe plaiuri izvoarele-n noapteªi-ncet grãitoarele unde,Bãtrânilor codri ºi-or spune mustrarea,Iar codrii cu glas vor rãspunde...Pe când vor începe sã freamãte brazii,Gãtindu-ºi cetatea mãiastrã,ªi focuri pe creste pe rând rumeni-vorA bolþii nãframã albastrã...

Când soarele mândru din nori va purcedeVãzduhul senin sã-ntretaie,Aprinsã scânteia ascunselor doruriVa arde cu munþi de vãpaie.Un vifor nãprasnic, cu braþe de flãcãri,Topi-va în goana lui cruntã,Din jalea pribeagã a strunelor taleMãreaþã cântare de nuntã!

A MURIT. . .

De-o zi-ntreagã plâng alãturi biata Mura cu fecioru.În bordei, pe masa-ntinsã, doarme astãzi Laie Chioru.

De-nvãlire o vecinã s-a-ndurat cu douã straie,ªi drept pernã, o desagã a umplut Mura cu paie.

L-a legat pe sub bãrbie cu nãframã de mãtasã,O scumpete pusã-n ladã de pe când era mireasã.

CUPRINS

Ne cheam[ p[m`ntul

49

Busuioc ºi izmã-creaþã a adus cumãtra dar,Iar pe buzele-nnegrite a pus Mura un creiþar.

Într-un ciob zãcuse banul, în firidã, la o parteNu mai umblã azi, ºi Mura de pãcat se teme foarte....

Între foi de nuc, alãturi, lângã fruntea lui de cearã,Ostenit se-tinde arcul pe grumazul de vioarã.

Doi cãrbuni sfiala-ºi scapãt’, adormind sub pirostrii,Întunericul coboarã prin ferestrele pustii...

Mura stã pe faþa vetrei ºi-i cad lacrimi în cenuºe...Leneº scârþâie þâþâna ruginitã de la uºe.

Se iveºte-n prag copila judelui Zãbun, cea mare,ªi din mâneca cãmãºii scoate-ncet o lumânare.

Cruce-ºi face – o aprinde... Tremurând, para gãlbuieNu se-ndeamnã de sfialã, cât pe-aici era s-apuie...

– Nu mai plânge, Murã, leicã, zice fata lãcrãmând.– Mura stã cu faþa stinsã ºi rãzleþ o paºte-un gând:

Ce viaþa fãrã milã... Lângã mort, la cãpãtâi,I-a fost dat sã ardã-n casã lumânarea cea dintâi...

LA GROAPA LUI LAIE

Am venit sã-þi spun o vorbãAzi, când pleci în þãri mai bune,Niculaie, Laie Chioru,Cântãreþ din patru strune;

CUPRINS

Octavian Goga

50

Du-l cu tine meºteºugulCare ne-ntãrea soboru:Meºtere a nouã sate,Lãutare, Laie Chioru!

Unde norii-ºi þin popasulÎn lãcaº de mãrgãrint,ªede Domnul cu SânpetruLa o masã de argint.

Tu sã-þi pleci uºor genunchiiªi uºor sã-þi pleci grumazul,ªi pe umerii vioareiSã-þi apeºi domol obrazul.

ªi sã cânþi un cântec, Laie,Cum se cântã-n sat la noi,Când se tânguie ciobanulDupã turma lui de oi.

Povesti-va atunci strunaÎnãlþimilor albastreVremea lungã câtã jaleScris-a-n sufletele noastre.

S-ar întuneca pãmântul,C-ar veni, veni, þigane,Toate stelele s-asculteGlasul strunei nãzdrãvane.

Blând zâmbire-ar Milostivul...Iar din geana lui de-argintLacrim-ar cãdea-n adânculNorilor de mãrgãrint.

Ne cheam[ p[m`ntul

51

Ni s-ar stinge-atunci necazulCe de mult ne petrecea:Între stelele de pazãAm avea ºi noi o stea!

CÂNTECEI

Sus la cârciumã-n Dealu-MareDe trei zile þin soboru...De trei zile beau ºi-mi ziceDin lãutã Laie Chioru!

De trei zile, mãi copile!Doru-i greu ºi jalea-i multã.ªi tot zice, sã le-aline,Laie Chioru din lãutã.

Zi, mãi Laie, înc-un cântecDe-o cãmaºã cu altiþãªi de-un drac cu ochii vineþi,De-o Aniþã-cârcimãriþã.

C-a trecut ºi postul mareªi moºia mi-e aratã,ªi crâºmaru-i dus la târguri...Foaie verde, foaie latã!

Zi, mãi Laie, de-o bãlaieCu trupºor subþire, nalt...Tu c-un ochi nu vezi, þigane,Sã-l închizi ºi celãlalt!...

CUPRINS

Octavian Goga

52

II

Mãi crâºmare, Niculaie,Ce mai zici de lumea asta?Dumnezeu sã-þi þie vinul,ªi norocul, ºi nevasta!

Cum mai umblã târgurile?Bãutura-i acrã, vere,Dar þi-e harnicã nevasta,Arz-o focul de muiere!

Bea ºi tu cu mine astãzi,Cã eu beau sã-mi stâmpãr doru,Parcã-i alta lumea astaCând ne zice Laie Chioru.

Laie Chioru – batã-l Domnu –El nu vede toate cele;ªtie douã din lãutã:Una-i dor, ºi una-i jele.

Când de dor ne zice Laie,Tremurã cupa pe masã;Când de jale cântã Laie,Zboarã cupa pe fereastrã.

ªi-aº aprinde-atuncea satul...Sã-l vad parã, vâlvãtaie...Ochii vineþi foc sã-i arzã...Mãi crâºmare Niculaie!

Ne cheam[ p[m`ntul

53

III

Bea ºi dumneata, pãrinte,Dumnezeu sã-þi þie darul,Sã mai poþi ceti psaltireaSã mai poþi goli paharul.

Cã noi bem de patru zileCu crâºmarul, umfle-l zmeii,Bem, pãrinte, ca la nuntaDe la Cana Galileii.

Ce-ar mai fi de lumea asta– Zice-alaltãieri vecinul –Ca la nunta de la Cana,De-am gãti din apã vinul?

N-ar fi bine, mãi vecine!N-ar fi crâºme-atunci deloc,ªi crâºmarul NiculaieNu s-ar duce-n iarmaroc...

N-ar mai fi nici Laie Chioru,Þie-l paza Maicii sfinte,Nici Aniþa-cârcimãriþa.ªi ne-am prãpãdi, pãrinte!...

IV

Lunã, lunã, stea vicleanã,Neam de fire de vãdanã,De ce dorurile meleSpusu-le-ai la stele?

Octavian Goga

54

Stelele, sus, cãlãtoare,Fete mari, clevetitoare.Mi-au dus vântului oftatulªi mã ºtie satul.

V

Dorurile meleN-au întruchipare,Dorurile mele-sFrunze pe cãrare...Spulberate ºi strivite frunze pe cãrare.

În zadar le cautVisurile mele,Strãlucitã salbã,Salbã de mãrgele...Minunatã ºi pierdutã salbã de mãrgele.

Tot ce-mi þese noaptea,Zorile-mi destramã,Mi s-a dus norocul...Nu-l mai plânge, mamã...La icoana Preacuratei, nu-l mai plânge, mamã.

VI

Fatã mare, fatã mare,Cãlãtoare printre stele,Vin la tine-n miez de noapteToate visurile mele.

La fereastra ta, ºirete,Bat din aripi de mãtasã,

Ne cheam[ p[m`ntul

55

Fatã mare, fatã mare,Lasã-le sã vie-n casã.

Tremurând sã treacã geamul,Se înºiruie mãruntePe ºuviþa de pe tâmplã,Pe ºuviþa de pe frunte.

Fatã mare,-n zorii zileiTe-a vedea seninul soareStrãlucind cu o cununãDe albe mãrgãritare.

PRIBEAG

Plânge-o mierlã-ntr-o rãchitãLa rãscruci de Dealu-Mare...Suie-n pas domol rãzorulUn voinic pe murg cãlare...

Jos, în smalþ de soare-apune,Turla satului strãluce;Sapã murgul ºi necheazãªi-nspre vale vrea s-apuce...

Se înalþã-n ºea voinicul,Vede-o casã-ntre poiene,ªi cu mâneca cãmãºiiZvânt-o lacrimã din gene...

Într-o clipã strânge frâulªi-l îndeamnã-n altã parte,

CUPRINS

Octavian Goga

56

Dârz pleoapele-ºi închide...„Du-mã, murgule, departe!...“

Sfãrmând jgheabul cu potcoavaDrumului s-aºterne murgul µPeste plopi cu frunza rarãCade-nlãcrimat amurgul...

PACE

Luna-ºi picurã argintul,Tremurându-l pe fereastrã;Vede-atâta împãcareStrãjuind cãsuþa noastrã.

Lângã pat, zâmbind, stã mama,Adormindu-ºi copilaºii,Cãmãºuþã cu mãtasãLe-a cusut mâna nãnaºii.

Numai moºul povesteºte,Aºezat pe faþa vetrii µDumeriþi de-o pildã veche,Îl ascultã doi cumetri.

Dar auzi! Cãþelul latrã,S-aud ºopote-n ogradãªi s-aude, subt opincã,Scârþâitul de zãpadã.

CUPRINS

Ne cheam[ p[m`ntul

57

S-a curmat deodat’ povesteaªi-i tãcere mutã-n casã µOsteniþi dorm ochelariiPe ceaslovul de pe masã.

Licãrind o raz-atingeGeamul uºii de la tindã,De trei glasuri legãnatã,Se-nfiripã o colindã...

De sub þol ridicã frunteaDouã feþe bucãlaie...Blând zâmbeºte din icoanãCuviosul Niculaie...

CADE-O LUMINÃ

Dupã plopi cu frunzã rarãκi desface luna sânul,Vede-arama numãrându-ºiBarbã-Putredã, jupânul.

În ajun de miez de noapteTremurã de chiot hanul,Din ungherul unei laviþi,Cântã Iepure, þiganul.

O pereche râde-n umbraNucului de la portiþã:Stã de gât c-o vãduvioarãPristãvelul Niculiþã.

CUPRINS

Octavian Goga

58

ªi se bucurã tot satul,Vin feciori din cãtãnie,Sprinten þârlãie tilincaªi-i atâta veselie...

Doar la geam stã singuricãFata jidovului, Ida,Cu ochi verzi ca leuºteanul,Cu pãr roº ca cãrãmida.

Cade-o lacrimã din ochii-i,Leneº prelingând fereastra...Suflet obidit ºi singur,Ce mai caþi pe lume asta?...

SINGUR

Bolnãvit de doruri multe,Moare-n geam azi busuiocul.Ni s-a dus în altã þarãAmândurora norocul.

ªi grãdina mi-e pustieLãcrãmând se stinge macul,Vãduvit de fluturi galbeniªi de mâna ta, sãracul.

Purtãtori senini de grijã,Unde sunteþi, ochi cãprui?Neplivitã-i buruianaCelor patru cãrãrui.

CUPRINS

Ne cheam[ p[m`ntul

59

PÃRÃSIÞI

Stinsã-i para lumânãriiDe pe lespedea de piatrã,ªi bãtrânii, bieþi, alãturiTot mai stau, uitaþi, la vatrã.

Luna trece ºura popii,Luminând în drum pridvorul –Pipa moºului nu arde,Baba ºi-a uitat fuiorul.

Doar târziu, când prind mai aprigÎn vecini sã latre câinii,Ei tresar, se vãd în faþãªi plâng amândoi bãtrânii.

Câtã jale le-a fost scrisã!Doi feciori aveau la casã...Unu-i mort de astã-toamnã,Altul stã cu domni la masã.

RUGA MAMEI(fragment)

Sã-mi plec genunchii iarã,Sã-þi spun iar ce mã doare,Preasfântã nãscãtoareªi pururea fecioarã!Cu ochiul tãu din ceruri,Atoatevãzãtorul,

CUPRINS

Octavian Goga

60

Tu mi-ai vãzut feciorul,ªi mi-ai vãzut necazul...

În doftori n-am credinþã...Sã-l pui iar în picioare,Sã-i rumeneºti obrazul,La tine-i cu putinþã,Preasfântã nãscãtoare.Azi rogu-mã iar þie,Cum rogu-mã de-a pururiLa sfânta liturghie...

Atâta bogãþieAvem ºi noi la casã!Umblat-a mult bãiatuªi ºtie multã carte,Adusã de departe,Doar chiar de la-mpãratu!ªi are-nvãþãturã,Din carte ºi din gurã,Mai multã ºi ca popa,Ca popa Irimie.ªi cum aº vrea, preasfântã,Norocul sã mi-l þie,Sã-l vãd iar ca odatã,Cu faþa-mbujoratã,Cu ochi de fatã mare,Cum a plecat de-acasã...Sã-ºi caute mireasã,Subþire ca o floare,Ca floarea de cicoare.

Ne cheam[ p[m`ntul

61

Sã facem nuntã mare.Sã curgã râuri vinu,Sã joace ºi vecinu,Vecinu Niculaie.ªi sã-ºi arunce-n grindãCãciula lui de oaie,ªi sã roiascã-n tindãTot domni cu-nvãþãturã,Sã cânte toþi din gurãªi-n horã sã se prindã.Sã-l vãd în hora marePe el c-o domniºoarã,Preasfântã nãscãtoareªi pururea fecioarã!...Umblat-a mult bãiatuªi ºtie multã carte,Adusã de departe,Doar chiar de la-mpãratu!

ZADARNIC

Zadarnic plânge vântul ºi nucii plâng, bãtrânii,Frãgarul din ogradã, ºi cumpãna fântânii...ªi plânge mama biata... ºi cum ar vrea s-o-nºelePovestitorii jalnici ai pribegirii mele.

La mine vii cu cartea, cu gând sã-mi dai canoane,ªi vrei sã mã cumineci, pãrinte Solomoane,Cucernic faci agheasmã, ºi mâna ta, pãrinte,Stropeºte casa tatii, ca bine-s-o-cuvinte.

CUPRINS

Octavian Goga

62

Dar în zadar mã-nvãlui încet cu patrafirulªi fruntea mea fierbinte o rãcoreºti cu mirul...Zadarnic mamii-i cade o lacrimã pe iie,Zadarnicã e slujba lui sfântu Vasilie!...

LA STÂNÃ

Gãinuºa-ncet rãsare,Luna-i dupã Dealu-Mare,Plânge-un clopot de cioaie,Vin ciobanii de la stânã,Strungãriþele, de mânã,Cântã cântec de cimpoaieªi le râde tuturoraFaþã plinã, bucãlaie,Cum încep sã-nvârte hora...Numai Sandu CopilandruNu se prinde-n hora mare.Cântã jalnica cântare...Cimpoieru-i ia de veste,Stã o clipã, hodineºte,Schimbã hora-n cânt de jale!„Mândrã fatã, ochiºorii,Ochiºorii, obrãjorii“...Se opresc în joc feciorii,Dumerindu-se deodatã.Parc-ar vrea sã plângã-o fatã,Faþa-i arde vâlvãtaie...Strigã Sandu Copilandru!„Zi, cãprare Niculaie!Zi, cãprare Niculaie!“

CUPRINS

Ne cheam[ p[m`ntul

63

ªi cum arde focu-n stânãªi lumin-o buturugã,Vede baciul cã lui SanduÎi cad lacrime pe glugã...

TOAMNA

Vãl de brumã argintieMi-a împodobit grãdina,Firelor de lãmâiþãLi se uscã rãdãcina.

Peste creºtet de dumbravãNorii suri îºi poartã plumbul,Cu podoaba zdrenþuitãTremurã pe câmp porumbul.

ªi cum de la miazãnoapteVine vântul fãrã milã,De pe vârful ºurii noastreSmulge-n zbor câte-o ºindrilã.

De viforniþa pãgânãSe-ndoiesc nucii, bãtrânii,Plânge-un pui de ciocârlieSus pe cumpãna fântânii.

Îl ascult ºi simt sub geneCum o lacrimã-mi învie:Ni s-aseamãnã povestea,Pui golaº de ciocârlie.

CUPRINS

Octavian Goga

64

COPIILORI

Veniþi la sânul meu cu toþii,Copii cu frunþile senine,Veniþi sã primeniþi izvorulNãdejdii mele de mai bine!

Voi sunteþi roua dimineþiiCe scânteie neºtiutoareCã poartã-n ea întreg argintulCurat al razelor de soare.

Din glasul vostr-un dulce clopot,Ce mângâie-un amurg de searã,Învaþã sufletul meu, bietul,Sã creadã-n flori ºi-n primãvarã.

ªi parcã înþeleg mai binePrivighetoarea care cântã...Veniþi, veniþi! Mi-atât de dragãZburdãlnicia voastrã sfântã.

Cãci râsul vostru plin, nãvalnic,Ca unda râului de munte,Îmi amuþeºte-ndurerataPoveste-a firelor cãrunte.

ªi parcã-mi picurã un cântecLa poarta minþii mele reci:O dulce-ntârziatã razãDin raiul meu pierdut pe veci...

CUPRINS

Ne cheam[ p[m`ntul

65

II

Copii, cu ochii mari ºi limpeziCa raza nopþilor albastre,De ce purtaþi ºi voi osândaCe-a scris ursita firii noastre?

O jale sufletu-mi despicãªi-mi frânge visurile-n douã,De glasul minþii mã cutremur:... ªi voi veþi fi asemeni nouã!...

Când înþeleg c-aceleaºi patimiªi-aceleaºi nãzuinþi deºarte,Cum vor cãlãuzi în oarbaPrãpastie ce ne desparte,

Cã ochii voºtri-n care ardeAzi vraja basmelor cu zmeii,Rãtãcitori, în drumul vieþiiCum au sã mintã, fariseii,

Atunci o scârbã mã supuneªi-un gând pãgân mã înfioarã,ªi sufletul meu fierbe-asemeniAcelui crai de-odinioarã

Ce-a omorât în faºã pruncii.... . . . . . . . . . . . . . .Orânduiala ta-i amarã,Mãrite domn al lumii noastre...Eu nu mai cred în primãvarã!...

Octavian Goga

66

PÃRÃSIT

Mor multe ºiraguri de clipe,ªi nimeni nu-mi bate la poartrãCând vremea-mi aºterne pe sufletCenuºa ei asprã ºi moartã.

Vin neguri cu noaptea pe umeri,ªi bezna mã-nghite, nãtângã,ªi viforul vine, pãgânul,A viselor aripi sã-mi frângã.

Nu-i razã sã-mi mângâie fruntea,Încet coborându-mi din stele...Mai strãluci-va vreodatãAltaru-nchinãrilor mele?

Stejarul nãdejdilor multeκi scuturã frunzele moarte...Vai, tu eºti atât de frumoasã,ªi tu-mi eºti atât de departe...

DESPÃRÞIRE

Azi moare-nfiorarea cetãþilor de steleªi înþelesul tainic al cântecelor mele.Se rupe tortul galben al razelor de lunã,Mor visurile albe ce-mi tremurã pe strunã.Luceafãrul clipirea în negurã ºi-o frânge,Lumina lui bolnavã se zbate ºi se stânge,ªi moare gãinuºa în pragul nopþii sure,ªi toatã mângâierea din zvonul de pãdure.

CUPRINS

Ne cheam[ p[m`ntul

67

Mor fluturii din zare ºi mor toþi trandafirii,κi curmã înþelesul întreagã vraja firii.Cum se desfac prãpãstii ºi-adâncul lor înghiteStrãlucitoarea salbã a multelor ispite.Comoara-nfãºurându-ºi, nãdejdea pleacã-n pripã,De drum norocu-ºi gatã pribeaga lui aripã,Din mintea-ntunecatã fug grabnic, rânduri-rânduri,Ducându-ºi tot argintul, popoarele de gânduri,ªi se-mpleteºte noapte din neguri jucãuºeCând sufletul meu calcã pe-a viselor cenuºe.Drumeþ cu ochii tulburi se duce fãrã þântã,Amarul îl încinge ºi noaptea-l învestmântã,ªi patima-l sugrumã cu braþele-i de fier...Sfârºit, el îngenunche ºi zgriburã de ger,Cerºind din îngropata-i hlamidã de vãpaieSã-i mai trimiþi o razã, domniþa mea bãlaie.

ÎNVINS

I-am zis într-un amurg de varã,Robit de chipul unei stele:Dureazã, suflete mãiestre,Altar nãdãjduirii mele!

I-am dat temuta mea comoarã,Temeiul sfânt al suferinþii,Argintul visurilor toate,ªi marmura curat-a minþii.

ªi el mi-a întruchipat altarul,Lãcaº de mândrã strãlucire,

CUPRINS

Octavian Goga

68

1 Voi fi singur (lat).

Zidindu-ºi în catapeteasmãÎntreagã setea de mãrire.

Dar vifor s-a pornit prin noapte,ªi-n goanã vitregã ºi crudã,O clipã-a sfãrâmat nãtângãPrisosul lunilor de trudã...

E noapte-acum... Pe faþa bolþiiPlâng ochii stelelor senine,Când blèstemã-nºelatul meºterªi strigã bietul din ruine...

SOLUS ERO1

Tu, preacuratã razã, ce-ai coborât din steleSã luminezi în noaptea singurãtãþii mele,Ascultã-mi rugãciunea, ce-o gem cu buza arsã:Din preajma vetrei mele, fã calea ta întoarsã.Pãcãtuieºte raza curatã, viorie,Când se opreºte-n drumu-i pe-o straºinã pustie,Învestmântând cu picuri din sfânta ei vãpaieO scorburã, ce poartã un cuib de cucuvaie.Vezi, zboar-atâþia fluturi în necuprinsul firii,ªi strãlucesc pe câmpuri, în floare, trandafirii.În calea ta seninã, spre ei îndreaptã-þi zborul,Cãci lor te dete-n gându-i de-viaþã-dãtãtorul,Tu, preacuratã razã, ce-ai rãtãcit din stele,Sã luminezi o clipã singurãtãþii mele.

CUPRINS

Ne cheam[ p[m`ntul

69

Eu port în mine noaptea, ºi-n bezna ei adâncãMi-e sufletul un vultur înlãnþuit de-o stâncã;Ar vrea adâncul bolþii cu zboru-i sã-ntretaie,Prin câmpuri de luminã, prin drumuri de vãpaie,Sã-ºi scalde ochii tulburi în râuri largi de stele...Dar aspra þintuire a lanþurilor greleCu praful sur al pietrei îi înfrãþeºte rostul...Zadarnic vrea sã-ºi cate în ceruri adãpostul:Cu glas nebun el urlã, ºi blèstemã, ºi þipã,ªi sânge cald stropeºte trudita lui aripã,ªi veºnic o sã lupte, în patima-i pãgânã,Cu bulgãrii de piatrã, cu lumea de þãrânã...

Zâmbind amar se-ntreabã deci mintea gânditoare:De ce-ar veni la mine fãptura ta de floare?Tu, înger cu ochi limpezi, cu aripi de mãtasã,De ce sã te cutremuri de-o luptã nenþeleasã?Când zboarã-atâþia fluturi în necuprinsul firii,ªi strãlucesc pe câmpuri, în soare, trandafirii...

NOAPTE

Nemãrginitã bolt-a nopþii,Deschide tainica ta carteªi-ascultã-mi glasul zbuciumãriiNeputincioase ºi deºarte.Doar mila ta n-o sã se stingãCând douã mâini tremurãtoareκi împreun’ nevolniciaÎn chip de rugã ºi iertare.

CUPRINS

Octavian Goga

70

Azi þintele de nestemateCulege-le din cingãtoare,Cãci ochii stelelor mã mustrã,ªi plânsul stelelor mã doare.Azi orice picur de luminãDin faþa ta îmbujoratãÎn þintirimul larg al minþiiO cruce proaspãtã-mi aratã.

Le vãd ºireag... ºi mã cutremur,ªi fiecare clipã-mi pareO fãrmiturã ce se smulgeCa dintr-un cântec de pierzare.Simt mintea dezgropându-ºi morþii,Cãzând la fiecare groapã,ªi jalea trecerii eterneMi-apasã plumbul pe pleoapã.

Când tu mi-aprinzi în mii de facleSenina dragostei dovadã,Înfiorându-se-n adâncuri,Plâng ochii osândiþi sã vadã.Aducerea-aminte vine,ªi din oglinda-i blestematãÎnvie rostul celor duse...Iar eu ascult ce-a fost odatã...

O lume-ºi desfãcea-nainte-miComoara tainelor bogatã,Zvâcnea eternul ei cutremurSub tâmpla mea înfierbântatã.O patimã-mi robise ochii

Ne cheam[ p[m`ntul

71

Cu strãlucirea ei pãgânãªi mã smulgea cu braþ de viforDin valul lumii de þãrânã.

Simþeam fiorii-ndrãgostirii,Mãreaþa-mbrãþiºare mutã,Când în amurg târziu de varãPãmânt ºi boltã se sãrutã.ªi-n smalþul pulberii de rouã,Ce strãlucea pe câmp, mãruntãPãrea cã firea-i hãrãzeºteNãdejdii mele dar de nuntã.

Eu mi-am zidit în nori altarul,ªi inima, smerita roabã,Îngenuncheatã-n umilire,Jertfea curata ei podoabã...Azi nu mai este... ªi mã doareCând vraja razelor senineAprinde-o candelã de vegheÎntr-o bisericã-n ruine...

Azi fulgerele mele-s stinseªi moarte-s zâmbetele toateªi nu va mai rodi nisipulDin biata mea pustietate.În lanþ de neguri ºi uitareAº vrea amarul meu sã-l ferec...Nemãrginitã bolt-a nopþii,Îmbracã-þi haina de-ntunerec!

Aruncã vãlul tãu de umbrãPe toate farmecele firii

Octavian Goga

72

ªi-ngroapã-n adâncimi de apeIspitele îndrãgostirii.Pe scânteierile de rouãªi peste câmpul nins de floare,O beznã grea, ca giulgiul morþii,Sã cearnã pace-adormitoare.

Când glasul tinereþii moarteªi-al viselor înfrigurate,Rãtãcitor, fãrã repaos,La poarta sufletului bate,Eu, învãlit în întuneric,Sã-nchid zãvorul de la poartã,ªi nici o stea sã nu mai vadãSingurãtatea mea deºartã.

CLÃCAªII

Era în miezul zilelor de varã,ªi soarele, din drumul lui de parã,κi trimitea sãgeþile aprinse.Din brâul lui, din haina lui seninã,Descopciate þinte de luminãCãdeau sfãrmate-n pulbere de razãPe revãrsarea þarinei întinseªi ascuþeau ucigãtoare suliþi...

Eu le vedeam înºiruirea lungã,Cum, gârbovitã,-ncet înainteazã,Cum, stãruind, prin holdã-ºi taie uliþi,Cerºitorind cu ochii stinºi o dungã

CUPRINS

Ne cheam[ p[m`ntul

73

De nor pribeag în vânãtul din zare,Când secerea-n trudita ei cãrareªir aºternea în snopii grei de aurPrisosul sfânt de binecuvântare.Erau clãcaºi: oºtenii fãrã numeCe duc rãzboiul mare-al tuturora,Ei ce se sting în neguri ºi uitareªi cad ºi mor de cruda-mpovãrareA tuturor durerilor din lume...

Erau atâþi în slujba lor de clacãCei osândiþi sã plângã ºi sã tacã:Moºnegi slãbiþi, ce scris-aveau pe frunteZãdãrnicia pletelor cãrunte;Bãrbaþi sfârºiþi, cu sufletele moarte,Cu tot amarul unei vieþi deºarte.ªi-n lung ºirag, femeile trudite,Cu ochii stinºi, cu sânul supt de trudã,Înaintau în cale, gârboviteDe munca lungã, vitregã ºi crudã.Cum se târa poporul mut de umbrePãrea o ceatã tristã de-ngropare,ªi arºiþa cãdea ucigãtoarePe-a secerii sclipire nenduratã.

În urma lor, încet, fãrã zãbavã,Ca un blestem din vremuri înnoptate,Ca o pedeaps-a veacuri de pãcate,Venea stãpânul gliei odrãslite,Cu zâmbetul nãdejdii împlinite,Cu pasul greu de-atâta sãnãtate.Obrajii lui se aprindeau în pripã,

Octavian Goga

74

ªi-n ochii lui ardea mânia oarbãCând vreun moºneag sta locului o clipã,Tremurãtor, cu mâneca sã-ºi ºteargãSudoarea grea ce-i picura din barbã.