Rareg Bogdan

NEBUN DUPA CLUIO plunoaRlE SINCERA PENTRU

TnaNsnvaNIA MEA

(2004-2012)

Prefatrd de

Ion Cristoiu

Cluj-Napoca2018

Cuprins

Cum ne face Rareg Bogdan sI ne mutim cu tolii la Cluj!Prefa!5 de Ion Cristoiu / 5

2OO4Zoride ZIUA de CLUJ / rrClujul, dupd + Iuni... / r3

Votaii inteligerrtl / Ls

2OO5CAt ne costd iinigtea consilierilor / zr

De Ia primar Ia pregedinte, pe Autostrada Transilvania / z3

Tributul ascensiunii / z5

Triumful normalitdlii Q) / zZ

Trium{ul normalitdlii (II) / so

Triumful normalitSlii (III) / 33

Batjocorirea ardelenilor / 36

Mirajul fotbalului clujean / 4o

Sd circulati binel!! / +S

S5 trdili bine, domnule Pregedintel FSrI ardeieni / 46

Emile, f5-te edlucrezll f 49

Dupi un an de ZIUA de CLUJ / St

Biserica OrtodoxS, zdrobitd de luptele pentru putere f 54

Rareg Bogdan

2006Acegtia suntem, pe-acegtia-i avem gi cu ei defil5m / 6r

Un striglt de ajutor pentru Clujul istoric / 65

Adevdrata mocirl5 nu e pe gazon f 69

ZIUA noaslrd este gi avoastrS, f 7t

Vise dS.rAmate de buldozere funclionSregti f z4

Of, presa mea! / 76

Alegerea vd aparline / 8r

Unde este Cafeneaua mea f 8z

De Ia cetit Ia pasta gi 1a elubbing / 83

Ei de ce dracu'au votat? f 84

Clujuf incotro? / 85

Cine scrie pentru voi? (I) / 86

in sfArgit, jos comunismull / 88

Cine gi unde scrie pentru voi? (iI) / 8g

Neintoarcem acas6! f gz

2007De ce e Clujul capitala Ardealului (I) / SlDe ce e Clujul capitala Ardealului (II) / too

De ce e Clujul capitala Ardealului (III) / to3

Potul cel mare f to7

Degringoiada urbanisticd / ro8

Centrul va fi in alti parte / ro9

Clujul in pielea goald / rroTsunami pe Someg / rrrDe ce{ lineli in bra1e, Domnule primar? / rr3Obligatoriu inl--igal f u.+

S6mbita fdrd politicd / rr5

394

INebun dupi Cluj ]

Unde gi ce mAncdm astdzi / tt7Efectele perverse ale dosarului,,Gazeta" f tt8,,La Coll" din r martie / rzr

Sunteli folosit, dleBocl f rzz

Aplaudacii domnului Boc f rz4

Jurnaliqti contrajurnaligti / tz6

Primlvara de Ia CIuj / rz8

Continudm impreunl / rz9

Blocali intraic f gzClujul, la ingrigat / rgs

in ce lari se afli Transilvania? / t 34

,,Don Quijote" intre ingeri / r37

Ce-i apropie pe cei de Ia CFR CIuj de Bdsescu?/ 68Clujul, victima camarilei premierului / r4o

Sabotaj politic pe CIuj / r43

Cine-l poate bate pe Emii Boc? (I) / t+S

Cine-i poate bate pe Emil Boc? (II) / 4aCine{ poate bate pe Emil Boc GII) / rSr

Cine{ poate bate pe Emil Boc (19 / rS+

Az RMDSZ hatalam v6get 6rt f r57

,,Grupul de Ia Cli-rj" fald cu reactiunea / t6o

E pur si muove / 163

Brandul nu line de foame / 166

Cine gi cum va conduce Clujul? / 168

Fenomenul Sibiu / rzr

Nesimtirea a parcat laCluj / r74

Cine-gi bate joc de ,,U" ? / VA

Clujul poate prelua Patriarhia / r79

Cine ia euroalegerile Ia Cluj? / r8z

Miracolul clujean / r85

395

Rareg Bogdan

La 3 ani de Zrue de CLUJ / r8g

Cum gi cine dezvoltS Clujul / tgtCine calcd in picioare ,,$epcile roqii" / 196

De Ia tArguri, prin Oser, Ia mall / rgg

De ce voi merge lavot f zotPariul lui Boc f zo3

Un meci cAt un campionat f zo6

De Ia circul de stat, Ia linigtea Crlciunului / zo8

2008Pericolele il pAndesc pe Boc / zr3

Istoria Clujuiui gi arhiteciii ticdlogi / z16

Ce ascunde Primdria sub birou? / zr9

2OO9Clujul democratic sau ca o leudfr / zz3

Mamd, te iubesc, dar nu cape ,JJ'!l f 225

Clujul suntem noi / zz7

Clujenii sunt de vind f 4oDespre caracterul pozitiv al unei idei / zSz

Dorinel, de Ia simbol Ia trdddtor / 235

Vd bateli joc de CIuj sau de noi? / zSZ

Stadionul lui Tiqe gi,,U"niversitatea lui Apostu / 239

lJn ,,1J" c6t toati Transilvania / z4z

Maimuloiul lui Bdsescu gi rectorul UBB / 243

VI mulpmim tuturorl f 246

Autostrada ardeienilor a devenit himer6, f z+8

,,Acordul tacit" va nenoroci complet CIujuI / zSr

396

I Nebun dupd Cluj I

Fogtii mei zei f zSe

Bitaie dejoc pe banii clujenilor f zSZ

Premier pentru Cluj / zSg

La sfArgit de anzoog... f z6z

2010A fost odatl ,,ZIUH'mare / 267

Boc, Iucrat de propriii minigtri? Sau...?! / zigProiectul ZIUA de CLUJ (I) / ztrProiectul ZIUA de CLUJ (II) / zZ+

Jandarmeria urdqte galeria? / zl8Minlili de zo de ani f z8r

Coruplie Ia Matei Cowin / 284

Femeiie din via;a noastrS/ 286

De ce nu iubi$ Clujul nostru? / 289

Serisoare deschisd cdtre Emil Bok / zgr

TIFF zoro sau FITS zoto f zg4

ACUM sau... va fr prea tirziu f zgiMullumim din inimd domnului Boc f zgg

Lighi.oana ardeleand de ia Bucuregti / SoS

incurajdri, scanddri sau injurdturi gi ameninldri? / Zo6

Fuckyou, Blick!/ Sog

Nice country stupid people (zz iunie zooS) / grz

Bitilia pentru CIuj se di Ia AIba Iulia / gtS

De pe ,,Anfreld Road" spre ,,CIuj Arena" prin ,,Cetate" / 3l8Cum i-a mai dat o qansd Marga preqedintelui Blsescu / 3zz

Voi privili cu neplsare, noi strigdm cE ,,U"... f gz7

Autostrada lui Boc / ggr

De Ia CIuj Ia Vienasau Victoria celor care vor sI ne vadd plecali / 335

397

Rareg Bogdan

20LLCe va fi dupA iPS Bartolomeu? / 34rAndrei, Irineu, Ioan sau Ciprian? Cine vine dupi,,inaltul,'.../ 344Un mitropolit ardeiean pentru Cluj / S+lTeama de a te simli strEin in propriul orag / 35oViala e in centrul Clujului / 354

Noul Stadion, intre mit gi cruda reaiitate / 357

De z.ooo de ani in Transilvania, de z.ooo de numere Ia Cluj / 36rCAnd va juca CFR pe CIuj Arena? / 364Cum iubeam la 16 ani / 368

Acas5, din nou acasd / 369

Tentalia larelor gi provocdrile urbanismului / SZS

20L2Clujul in zotz / g7g

Crematoriu pentru ticSloqi / S8z

Fiecare picior in fund, un pas inainte. Sau nu? / 385Un milion de lacrimi pe mormAntu' inaltului / 3g7Scrisoare citre un prieten / 38g

intre cetdteni, cititori $i telespectatori f ggt

398

Vineri, 22 octombrie 2oo4

Zoride ZIUAde CLUJ

5nd am decisimpreund cu colegii mei, Octavian Hoandriqi Mihai Mogq sd iniliem acest nou proiect, ZIUA de CLUJ,

am purces si analizim toate implicaliile pe care le necesita.

Mai exact, am incercat o analizd privind oportunitatea aparilieiin Cluj a unui nou cotidian iocal gi a momentului in care acesta

ar trebui lansat pe piafd. Tot atunci, undeva in vard, am ciutatsd proiectim o formd gi un conlinut pentru acest produs,

care sE rispundi cel mai bine dorinlei cititorului de presd

clujean qi care sd se muleze pe specificul local. Dupd realizarea

proiectului am observat cu satisfaclie cd acesta se mulaperfect pe stilul ZIUA: investigalii, anchete, analizg dezv6luiriincendiarg adicd un stil aiert qi plin de nerv, iucru, de altfel, de

inleles avAnd in vedere cd doi dintre iniliatorii proiectuiui au

fdcut parte din echipa Z/UA pAni in urmd cu un an gi jumS.tate.

Am cerut astfel o coiaborare cu cei de IaZIUA care erau qi suntin mijlocul unui proiect ambilios de deschidere a unor francize

in principalele judele din lard (dupd ZIUA de lagi, ZIUAde Constanlo" ZIUA de Vest, ZITIA de Bragov sau ZIUA de

Hunedoaravenea qi r6ndul Clujului). Astfel cdprorectul ZIUAimpreund cu proiectul nostru s-a materializat prin aparilia pe

pia!5 a cotidianuiui ZI|IA de CLUJ. Chiar daci momentulales pentru lansare suntem conStienli cd va da nagtere unorcomentarii sau chiar suspiciuni av6nd in vedere imediatacampanie electoralS, vom demonstra prin conlinutul ziaruluicd echidistanga gi echilibrul vor fi linia directoare a ziarului.ZIUA de CLUJ qi echipa care coordoneazi acest proiect vd

Rareq Bogdan

asigurd c5 nu vor fi tributare niciunui partid politic sau gmpde interese local sau interese meschine.

Faptul c5 unul dintre cei trei iniliatori ai acestui proiectgia ardtat deschis, dar argumentat, simpatia pentru uncandidat Ia alegerile locale din Cluj este contrabalansat prinaceea c5., pdnd acum doi ani, un altul dintre noi a ficut partela nivel centrai gi iocal din Partidul care atunci, ca qi acum,se afla in lupt5 deschisd cu formatiunea din care face partecandidatul sustinut de colegul meu.

Vom fi, in schimb, tributari dorinlei cet5tenilor din CIujde a afla ceea ce de multe ori jurnaleie de qtiri sau presa deeveniment ocoiesc sau nu surprind in profunzi*" d"rpr"evenimenteie care Ie influenleazd existenla de zi cu zi sauviitorul. ZIUA de CLUJ va da, fdrS disculie, dureri de capmultora. Se vor afla intr-o situalie inconfortabild acei.a caretimp de r4 ani au stat departe de paginile ziarelor prin omisiunejurnalistic6 sau prin negocierea anonimatului. ZIUA de CLUJva incerca sd facd lumind intr-o serie de afaceri controversategi intr-o serie de privatizdri eguate. Nu ne vom ocupa, inschimb, doar de investigalii economice sau politicg ci qi decele sociale sau, de ce nu, sportive. Vom incerca, de asemenea,sd prezentdm clujenilor o hartd a grupurilor de. interese caredomind judepl grupuri de interese care, indiferent de ceicare au fost 1a putere la nivel central sau locaf gi-au continuatnestingherite afacerile, singurele schimbiri fiind generatede cS.derea in dizgralie sau de excluderea unora din acesteadevdrate,,sindicate locale". Vom prezenta evolulia in timp aunor personalititi politice gi economice locale gi cregterea saudecdderea altora.

Vom reugi probabil in cAteva luni sd fim urAli de unii(pulini) gi iubili de alp (cei mai mulli). Probabil, dupd aparitiaacestui numir, avem deja,,un prieten". insd sperdm sd nu sesupere pe noi cE ne-am permis sE" facem lumind.

INebun dupd Cluj ]

Maryi, zO octombrie 2oo4

Clujul, dupE 4luni...

fl onform teoriei cataclismelor, o zond - sau, in acest caz,

L rrn oras - igi revine intr-o perioadS de timp egald cu

cea in care a fost distrusd. Epoca Funar a insemnat pentru

CIuj o serie de cataclisme timp de L2 ani' Deci am avea

nevoie de foarte multd qansd pentru a reveni la normalitate

in urmitorii patru-cinci ani. Clujul figureazl incd in

,,calculatoareie" occidentaiilor in figierele de risc maxim,

un orag care inc5. se vede din Vest ca o zoni nesigurS unde

investitorii sunt orientali cu prudenlE 9i susceptibilitate'

Faptui cd Gheorghe Funar a stat atAta amar de vreme infruntea administratiei clujene ne-a flcut s5 fim privili chiar

gi acum de Europa ca un orag unde ultra-nalionaligtii au

fost invingi prin vot, dar reprezentanlii acestora se bucurd

inci de simpatie. Ci mesajul ultranalionalist nu mai are

trecere la CIuj e dovedit qi in migcarea de salvare politicdpe care a fdcut-o Gheorghe Funar, care s-a mutat de pe

Iocul I la Senat de la PRM pe locul I1a Camera Deputalilor'

Numdrui necesar de voturi pentru a accede in camera

superioarS a Parlamentului este dublu fa15 de cel pentru

Camera Deputalilor. Deci este atdt de evident cursui

descendent al PRM-ului in CIuj, incit p6nd 9i Gheorghe

Funar a congtientizat gi incearci sd se protejeze. In timpce Timiqoara, Sibiul sau Oradea ,,se rdsfatS" in investilii, Ia

Ciuj lucrurile inc6 treneazd. (n Timig, numirul de firme cu

capital strdin inregistrate in ultimii 4 ani a s6rit de 12.ooo,

iar forla de munc6. absorbitd a depiqit pragul de 1oo'ooo; Ia

Sibiu, dup6 rec6gtigarea Primdriei de cdtre Klaus Iohannis,

cursele aeriene dinspre Germania au devenit extrem de

aglomerate). La Cluj, dupi patru iuni de la alegerile locale,

ceea ce qtim cu siguranli este cd se pregdtesc si investeascd

13

Rareq Bogdan

marile relele de hipermarketuri Carrefour, Selgros gi CorEceea ce nu este puliq dacd ne gAndim la faptul cd de Ia Metrogi Billa incoace au existat doar zvonuri despre investitiilemarilor retaleri in C1uj, dar incd este departe de investitiilemajore qi rapide enuntate in timpui campaniei electoraie.Imensul val de simpatie pe care incd se afl6 Emil Bocgenereazd, pe lAngd sustinere, qi agteptdri foarte mari dinpartea populaliei Clujului, agteptdri care, daci vor intArziasE fie satisficutg vor genera o sanctionare rapidd, chiar laalegeriie generale de Ia sfdrqitul lui noiembrie. PrimarulEmil Boc se afl6 in situatia ingrati de a realiza cd a cAqtigatalegerile, dar nu a cdgtigat incd puterea. Pe de o parte,lipsa experientei in administratie qi economie reali a celorcu care Emil Boc incearci sd coordoneze activitatea dinPrimlrie si, pe de altd parte, presiunea permanentd pe careo exercitd mult mai versatii consilieri locali PSD gi PRM facca activitatea Primdriei Cluj sd se desfigoare intr-un ritmlent gi lipsit de constantS. Pe iAngd aceste aspecte, deloc deneglijat sunt gi interesele celor care se afld in preajma luiEmil Boc gi care vorincerca s5 obiind cAt mai multe avantajede pe urma victoriei in alegerile locale. Este vorba atAtde cei care au ficut parte din stafful electoral al acestuia,cAt mai ales de cei care se pare cE au sprijinit financiarcampaniile electorale ale principalilor candida!i la Primdriegi care incep s5-9i piardd ribdareal Agtept cu nerdbdare sEvdd modul in care va reugi Emil Boc sd gestioneze aceastdsitualie. (Despre cei din urmd gi despre modul in care gi-auconstruit strategiile in CIuj de mai bine de 10 ani, intr-unviitor editorial)

L4

INebun dupi Cluj ]

Vineri, 26 noiembrie 2oo4

Votali inteligent!

T\rpd o campanie amorfd gi departe de gocuriie eiectorale

l) di"primii ani de dupd'89, suntem chemali peste 48 de

ore }a urne intr-o tard chinuitd de frig inundalii, foame qi.'.

neincredere in clasa politicS. Suntem chemali s5 ne alegem

reprezentanlii intr-o institulie care se afld pe ultimele locuriintr-un top al increderii populaliei in principalele instituliiale statului. Votdm din nou, cu speranla cI noii membri ai

Pariamentului vor reugi sd asigure o cregtere a increderiipopulaliei in institulia care in democraliile occidentale se

afli pe primul loc al increderii cetSlenilor. Un absenteism

masiv, determinat, pe de o parte, de prestatia jalnicd a ciasei

politice si, pe de aitd parte, de condiliile meteo vitrege din

acest sfArqit de noiembrie, ar crea Rom6niei imaginea unei

democralii instabile, in care, dupd 14 ani, cetilenii nu au

reugit si asimileze cultura politici de tip participativ.

Duminicd vom asista pentru. ultima dat6 la alegerea

Pregedintelui gi a reprezentanlilor Parlamentului in acelagi

timp, mandatul viitorului pregedinte fiind pe o perioadi de 5

ani, in timp ce mandatul Parlamentului rdmAne in continuare

de 4 ani. Se incheie astfel o perioadd in care candidaiii ia

Cotroceni s-au constituit in veritabile locomoiive electorale

pentru partidele sau alianle1e din partea cdrora au candidat.

Degi RomAnia este 9i dupd revizuirea Constituliei o

republicl semi-prezidenliali, in care rolul Parlamentuluiar trebui sd fie hotSrAtor, realitatea ne-a demonstrat cd unpreqedinte cu o personalitate puternicd poate constitui un

vector de putere supradimensionat. Rolul preqedintelui

ideal, conform Constitutiei, ar fi de reprezentare externS, cu

exceplia a patru situalii in care rolul pregedintelui in politicaintemd devine vizibil: ca pregedinte al Consiliului Suprem

15

Rareq Bogdan

de Apdrare a Jdrii, cAnd propune gi instituie stdri speciaie (deasediu, de urgen!5, de necesitate, de rizbo); prin dreptul dea confirma iegitimitatea actelor normative ale Parlamentuluiprin promulgare; prin dreptul de dizolvare a Pariamentului qi...poate cea mai importantd dintre atributiile prezidenliale, care afdcut ca gi in actuala campanie electorald bltdlia pregedinlilorsd tini capul de afiq, de a propune premierul spre aprobareParlamentului, din rAnduriie partidului sau aliantei cAgtigdtoarein alegeri. Pregedintele desemneazd premierul care urmeazisE fie investit impreun6 cu echipa sa (noul cabinet) de c6trePariament. in cazul in care partidul care cAgtigd in urma votuluialegerile nu va fi capabil si formeze o majoritate pariamentardconfortabilS, care sS decidd trecerea prin Parlament a nouluiguveff! sau dacd Parlamentul respinge intr-un interval de 6ode zile de doud ori candidatul propus pentru funclia de prim-ministru, pregedinteie poate decide dizolvarea Parlamentuluisau poate propune un candidat pentru funclia de premierdin r6ndurile partidului clasat al doilea Ia votu] direct. Rolulpreqedintelui devine esential astfel chiar in debutul noiiguverndri. Ca1itilile esenliale de care va avea nevoie noulpregedinte vor fi, indiscutabil, capacitatea sa de negocieresau de compromis in unele cazuri gi, eventual, puterea de acoabita cu un Pariament qi, implicit, cu un guvern ostil.

incd de Ia inceputul campaniei electorale, am pututobserva o concentrare a mesajului gi a tirurilor staffurilorelectorale sau chiar a presei pe cei doi prezidenliabili -Traian B6sescu gi Adrian N5stase. Cele dou5 fo4e politicemajore gi-au construit mesajele pe personalitatea politicd qipe charisma celor doi lideri, folosili ca purtdtori de imaginegi mesaj. Dacd inceputul campaniei a apartinut indiscutabilAliantei gi, implicit, Iui Bdsescu prin reluarea temei favoriteincd din timpul alegerilor locale - coruptia qi baronii dinPSD -, strategii partidului aflat Ia putere au preferat sd

L6

INebun dupd Cluj ]

agtepte desfdqurarea Alianlei pentru a aplica o tactici de

contra-reaclie. in primele doud siptdmAni ale campaniei,

stafful PSD*PUR a preferat sE ,,meargd pe burt6", mizAnd

pe greqelile principalilor contracandidali. Greqeli de altfel

inerente, avAnd in vedere destabilizarea cu orice chip pe care

trebuiau sE o provoace, prin mesajele 1or, Traian Bdsescu gi

C51in Popescu-Tiriceanu in rdndurile Uniunii PSD*PUR. Cei

doi lideri au avut in primele doud slptimAni tema de a ataca

sSlbatic actuala guvernare gi pe liderii acesteia, aducind

in atentia opiniei publice ,,ororile" sau ,,tepele" actualei

guverndri. DupS un inceput excelent de campanie, au urmat

insd gafele lui Bdsescu pe tema homosexuaiitSlii (intr-o lardmajoritar ortodoxi, in care biserica se gisegte in continuare,

alSturi de armatd, pe primele pozilii in topul increderiipopulaliei in institulii) qi primele semnale ale coabitdrii

fo4ate intre cele douS forle politice care formeazd A.D.A.

De asemenea iibertinajui in limbaj gi in comportament

(episodul descinderilor in porturi alSturi de marinari, dupS

luni petrecute pe mare) i-a adus lui Bdsescu imaginea unuifamilist mult prea libertin pentru ceea ce sunt obignuili sd

audd romAnii. Acegtia vor ca politicienii, la fel ca ei inqigi, siadopte o atitudine ipocrit5 vizavi de institulia familiei 9i de

libertinajul din cuplu. Gregelile prezidenliabilului Bdsescu

s-au simlit imediat in rezultatele sondajelor, unde acesta a

stagnat, nereuqind sd igi depiqeascd partidul - Alianla. Diniericire, exact in momentul in care mesajul Aliantei 9i al luiTraian Bisescu a inceput sI igi piardd constanlq a survenit

scandaiul RAFq care s-a constituit intr-o guri de oxigen

gi o excelentd temd de campanie pentru Alianfi. REmAn laplrerea c5 aceasta se constituie in cea mai mare gregeald

electorald pe care puteau si o sdvArqeascS PSD gi Adrian

NS.stase in aceastS perioadi (nici m6car nu mai conteazS

t7

Rareg Bogdan

adevdratele scopuri sau similitudinile cu cazuri anterioare).Timp de o sdptdmAn5, PSD gi Ndstase au fost supugi unuitir necrutitor de critici qi acuze din partea DA. ScandalulRAFO poate constitui, mai mult chiar dec6t stenogramele,momentul basculdrii a trei-patru procente dinspre pSDspre DA. Avdnd in vedere cd existd. un timp de reaclie alelectoratului fa15 de informaliile explozive.

Diferenla a ajuns sA fie f5cut6, astfei, de mobilizareala vot a electoratului captiv de care dispun eele doui forlepolitice: PSD qi Alianla DA.

1B