new bonurile de tezaur argetolanu - bcu...
TRANSCRIPT
ANUL a! LXXXVI-lea n-l 111 Brasov, Mai 1823
■ "<:acQ*
PIAŢA LIBERTAŢEI BRAŞOV Telefon 226
Abonament anual 200 lei < Pentru strefnState 500 lei Anunţări, reclame, după tarif
Fondată la 1838 de Ge©rge BariţiuApare in fie-care zi de lucru
rn-In desperarea sa guvernul îşi ia refngiar lavapoGători şlnoase pentru a-şl cârpi popularitatea. A
La Arad grupuri de foşti voluntari, sosiţi la congres, an fost duşi ia gară să primească pe d-1 Brătiann sub pretext că soseşte Pr Intui Caro!...
Seninele — morţii apropiate !
Bonurile de tezaur Argetolanu— Răspunderile cad asupra întregului guvern averescan. —Deşi denunţat dela tribuna
Parlamentului, cazul scandalos al bonurilor de tezaur eliberate Băn- cei Comerciale române, prin deei- ziunea guvernului Averescu, pen- $ 32 milioane lei 37 milioane franci, cu scadenţa 4 şi 17 Ianuarie 1 9 2 4 — se discută prin presă nu în Parlament, unde era locul tranşărei acestei afaceri urâte, care compromite definitiv nu numai pe acel care a făcut-o şi tovarăşii lui, dar şi pe tăinuito- rii ei. ,
[ D-1 Argetoianu a dat un interview prin care vrea să explice necesitatea afacerei şi, cu cinismul său bine cunoscut, declară ci dacă ar mai fi ministru de finanţe ar continua a face astfel de afaceri strălu cite pentru stat...
D-1 Virgil Madgearu revine cu ecizări şi fixează la stâlp pe
cei cari au făcut acest împrumut erős pentru stat. D-1 Madgearu
lemonstrează cu fapte reale — pe când cel învinuit caută să se «trecoare prin încurcarea afacerei.
Nici îndoială nu încape că d-1 adgearu are dreptate şi că gu- ernul Averescu a făcut una din
cele mai scandaloase afaceri le- tă de interesele partizanilor săi
iţiluinţi. Constatăm iarăşi spiritul nav al prietinilor celor impli
cări vor să prezinte întreg t scandal public ca un lucru
însemnat. Se spune: chiar dacă ieşit rău împrumutul, — ce are face: ţara suportă miliarde lei
bă dela 1 9 1 6 încoace!.,, îste tendinţa de nivelare în frâu, furt şi crimă a unei si- iţii bine fixată de revolta gene-
şi cufundarea ei în apele dare ale tuturor gheşeftarilor cticate, în sumă de miliarde, politici anii învechiţi ai Romá
iéi de ieri şi azi.Nu poate întră în capul unui
normal acest sistem de nive- în rău, ci el reacţionează şi
ire pentru fiecare afacere one- asă Statului pedepsă pentru vi- ovaţi. Că e mai mare paguba o mai mică, nu importă din
ctul nostru de vedere: hoţul fuiă o pâine este trimis la
[Cărie; do ce să nu se aplice i judecată şi oamenilor po- j influenţi dar necore; ţi?!... )
Vinovăţia rămâne stabilită şi în cazul afacerei Argetoianu. Ceea- ce însă trebuie bine remarcat, este responsabilitatea tuturor miniştrilor, a întregului guvern Ave- rescuj care a aprobat această scandaloasă operaţie oneroasă.
Nu putem despărţi pe autorul ei de părtaşii la aprobarea ce s’a dat de către consiliul de m kiştriaverescan,..
res«In faţa ţărei, toţi rămân ponsabili şi odiul întregei afaceri cade şi asupra partidului averescan.
Dacă îşi pot unii închipui, că practica îndelungată pe spinarea poporului din Vechiul regat, poate înlesni muşamalizarea acestei mizerabile operaţiuni — să se ştie că mai sunt conştiinţi curate, multe, foarte multe cari nu vor lăsa să se treacă peste protestările şi cererea mulţimei sărăcite, ca justiţia să-şi facă datoria.
După cum nu putem despărţi pe d-1 Argetoianu de tovarăşii săi de minister în această afacere
firului odioasă — tot astfel nu putem lăsa să se bagatelizeze răspunderile vinovaţilor.
Ţinem s’o precizăm, mai ales după diversele interviewuri oe-au apărut în această chestiune.
0 grandioasă manifestafie a conştiinţei nationale.Arad. 28 M*i 1923 .
Măreţul congres al Uniunel Foştilor Voluntari Români, ţinut alaltăeri în Dumi« neca Rusaliilor la Arad, a dovedit două lucrur:: 1) Necesitatea înfiinţării şi consolidării cât mai urgente a acestei uni« uni, menită să salvgardeze Interesele morale şi materiale sie unora dintre cei mai vrednici fii ai neamului din Ardeal, Bănat, Maramurăş, Crişana şi Bucovina, cari în cele mai grele clipe ale existenţei neamului românesc şi-au aruncat în cum* până viaţa şi existenţa familiilor lor, numai ca să poată contribui ca un ceas mai curând la înfăptuirea idealului naţional, a cărui realizare pentru mulţi în acele clipe părea îngropat pentru totdeauna. Această necesitate şi consolidare a tinerei Uniuni au dovedit«o miile de foşti voluntari, cari a’au grăbit din toate unghiurile ţârii ca să asiste la primul congres.
Al doiiea f«pt, care s’a dovedit în decursul şedinţelor şi a serbărilor de Duminecă este, că conştiinţa naţională şi simţul de dreptate, eihitste şi libertatea, care i a călăuzit pe voluntari în clipele .grcie, câud se îarolau îa armatele combatante pe plaiurile Rcs^r, Siberiei, Italiei, Franţei Şi Aipericei — este vină, că această conştiinţă naţională, morală şi umană pulsează şi astăzi puternic în sufletele foştilor voluntari, cari după patru ani dela întregirea ţării sunt gata să aducă a doua jertfă mare, după contribuţia lor adusă pentru înfăptuirea idealului naţional — jertfa de ordin moral de a cur6ţi putregaiul înstâpănit, d e a contribui ia em anciparea econom ică a târli ş i de-a lucra din toate puterile pentru înstăpânirea dreptâfii, libertăţii ş i cinstei p e plaiurile Rom âniei întregite, înfăptuită cu atâtea jertfe d e vieţi Ş i cu atâtea lacrimi ş i suferinţe. Intelectuilii şi ţăranii foşti voluntari, cari au luat cuvântul au fost uaaoimi în a constata necesitatea inexorabilă a inaugurării a-
fanaţila Senat
Punctul ds vedere al P. R. R.In şedinţa de Sâmbătă a Senatului
s’a început discuţia proiectului de lege al guvernului privitor Ia statutul funcţionarilor publici.
Primul orator, dep, ţărănesc Tranda- firescu arată că guvernul calcă prin proiectul sau toate principiile democratice.
D*1 Liviu M icşa (Partidul naţional) citeşte următoarea declaraţiune în numele Partidului naţional:
.Partidul naţional român va considera legea de faţă, dacă se va vota, tot atât de ilegală ca şi toate celelalte legi aduse de actualele Corpuri legiuitoare, născute din lovitură de St ut, furt, fraudă şi atrocităţi*.
.Partidul naţional român va abroga la timpul său legea de faţă, care, este nu numai ilegală, dar şi o lege care perpetuează sistemul de aservire şi corupţie a corpului funcţionăresc, dând forme legale arbifrariului, şi menţionând teroarea guvernamentală“.
.Ea nu rezolvă justele revendicări ale funcţionarilor, şi nu crează un apa rat executiv independent de influenţele politice de partid".
„Partidul naţional român va căuta să înlocuiască în cât mai scurt timp legea de faţa, cu o nouă lege bazată pe i principiile
pentru toate categoriile, mutare numai pe cale disciplinară, înaintare automată, salarizare unitară, autorităţi disciplinare independente, şi o lege a pensiilor, justa, cu drepturi integrale, după serviciu de 35 ani.*
D-1 Onciul arată imperfecţiunile statutului guvernului, care în special în Bucovina va pune pe funcţionari înlr’o stare de inferioritate faţă de sltuaţiunea lor de astăzi, întrucât în Austro-Ungaria există un statut unic al funcţionarilor publici foarte bine conceput.
D-1 Ermil Pangrati susţine proectuî.Senatorul Gh. Ghibănescu critică
aspru proectuî de siatut, spunând că este o consecinţă a imoralităţii guvernului şi decleră că nu votează proectul de statut.
In şedinţa de azi, Marţi, va continua discuţia.
cestei noni lupte pentru consolidarea interioară a ţării şi a se declara gata să contribuie din toate puterile lor pentru realizarea cât mai repede a acestor postulate de-o importauţă capitală pentru viitorul ţării.
Este reprobabil că nici cu ecest prilej solemn agenţii guvernului nu s’au sfiit să se amestece şi să se folosească în mod clandestin de-o parte a congresişiilor pentru a provoca o pretinsă manifestaţie de simpatie pentru reprezentanţii guvernului, cari sosiseră Duminecă dimineaţa la Arad în vederea inaugurării liniei ferate Arad—Chişinău—Salonta mare. Sub pretestui că Duminecă dim. soseşte cu trenul, la Arad, A. S. R. Principele Caroi, preşedintele de onoare al U; F. V. R., voluntarii cari au sosit Sâmbătă seara la Arad, au fost coman ieţî, fă ră ştirea Comitetului central, să vină cu steagurile la gară. In loc să sosească însă Alteţa Sa, au sosit miniştrii: I. C. Brătianu, Văitoianu, Moşoiu, Cosma etc. împreună cu un aparat cinem atografic, pentru ca să ducă la Bucureşti — probabil la Palat — filmul care să arate .entuziasmul* cu cere au fost primiţi d-nii miniştri, chiar şi de foştii voluntari. Faptul acesta a revoltat în măsură etât de mare toată lumea de bun simţ şi în deosebi pe foştii voluntari ţărani, cari, s’eu văzut traşi pe sfoară în mod atât de mişeksc, încât şedinţele congresului au stat sub impresiunea acestui abuz de neiertat. Precum însă toate fărădelegile se sparg în capul provocătorilor, tot astfel şi ţapul ispăşitor a fost omul de casă al d-iui Brătianu, d-1 colonei i. r. Pietraru, fostul comandant al organizaţiei voluntarilor din Kiew, care, luând cuvântui în şedinţa de dimineaţă a congresului, a cerut ca congresul să ratifice între altele şi faptul ca Uniunea să nu facă politică de partid. Fiind însă tocmai d l colonel acela, care cu prilejul alegerilor generale făcute sub guvernul liberal, a îndemnat prin ziare pe foştii voluntari să voteze cu liberalii şi pe lângă toate fiind tocmai d sa suspectat că e implicat în amestecul primirii la gară de către un grup de voluntari a miniştrilor, a fost întrerup* şi apostrofat în plină şedinţă. Temânduse probabil de interpelarea ce s’a făcut Duminecă dimineaţa în această chestie, d-I colonel a preferit să părăsească congresul.
I D-1 colonel i. r. Pieiraru a mai crezut i poate că retragerea d-saîe va provoca
regrete sau vre-o intervenţie cu scop să i se dea satisfacţie. Din contră. Plecarea d-Iui co1. Pietreru nici n’a fost luată în seamă. S’a dus şi dus â fost. Ia schimb, punându-se probabil în ie- getură cu d-1 Brătianu, a dispus ca organele poliţiei să urmărească de-a- proape lucrările congresului şi să îm- pedece cu orice preţ vre o manifestaţie ostilă guvernului. Aceasta a şi succes
Ccnflictnl turco-grecDupă o depeşă dia Lausanne,
conflictul turco-grec s’a aplanat, printr’o înţelegere care pune capăt îngrijorărilor de războia.
Turcia renunţă la despăgubiri în schimbul unor rectificări de frontieră la Caragaci.
Turcii şi grecii îşi vor restitui reciproc vasele capturate după
urmăloare:^Inamovibil fia /e armistiţiul dela Mudros.
C o n y re s u i L ig e i C u ltu ra leDuminecă au început desbaterile
congresul^ Ligei Culturale, ia Calaţi.Noul cOTiiiet al Ligei s’a constituit
astfel: preşedinte N. Iorga; membrii: d na Forica Berindei; d nii St. Lambru, general Leonie, St. Pop, col. Meno- lescu, Z. Florian, N. Baţaria, Gh. O. Scraba; cenzori: general A l Anastasiu, Iiie Ardeieanu şi dr. I. Mitulescu.
Despre desbateriie congresului în numărul viitor.
Mariin* 2 GAZETA TRANSILVANII Rr. 111—î®*»
înfratâta, încât bîroul congresului, după- ce se rezolvîse ordinea de zi, a închis şedinţa după o scurtă declaraţie a preşedintelui Dr. V. Deleu, ne mai admi- fându-se alte discuţii, cari, fără îndoială.
ar fi complectat rechizitorul oratorilor de dimineaţă cu privire la urmările nefaste aie sistemului de guvernare In vigoare astăzi.
C um au decurs congresul şi festivităţileFoştii voluntari au început să so
sească la Arad încă de Sâmbătă dimineaţa. Primii au sosit membrii comitetului centra], în frunte cu d-nii Dr. V. D eleu preşedinte, Dr. P. Nistor şi maior Ir. Mufiu, vicepreşedinţi; d-nii Dr. V. Nijescu, St. Boeriu, Dr. V. Pop, Seb. Stoica, Dr. I. Vescan, Dr. Nemoian, I. Rău, A. Neguş etc.. cari în decursul zilei au ttnut o şedinţă prealabilă. Cu trenurile de Sâmbătă d. a. au sosit vre-o 300 de ţărani, foşti voluntari, din BelinJ — Chişeteu şi alte câte*va sute din judeţul Alba de jos, cari după ce au fost salutafi în fata primăriei de preşedintele Uniunei, Dr. V. Deleu, eu fost găzduiţi în casârmile din cetate. La intrare în cetate au fosi primit! cu onoruri militare din partea gărzii de soldaţi
Partea cea mai mare a voluntarilor au sosit, cu trenuri, trăsuri şi pe jos, Duminecă dimineaţa. Numărul foştilor voluntari sosiţi la congres a fost de
- aproximativ 5000, fiind reprezentate toate organizaţiile judeţene din Ardeal, Banat, Crişana şi Maramurăş, precum şi câţiva delegaţi din Bucovina şi Bucureşti.
Parastasul.La ora 8V2 ciim. foştii voluntari for-
mându-se într’cn impozant cortegiu în faţa primăriei, au plecat spre Bserica* Catedrală, unde pe piaţa din faţa B'se- ricei s’a oficiat parastasul pentru pamt- nirea dc veci a foştilor voluntari, morţi pentru întregirea patriei. Cu acest prilej părintele E. Crăciun a ţinut o emoţionantă cuvântare, preamărind memoria celor căzuţi, menită să devină izvorul de putere şi muncă patriotică pentru camarazii rămaşi în viaţă.
Parastasul terminat, t ’a fGrmat din nou impozantul cortej in frunte cu gorniştii şt orhestra deU Chişeteu, care s’a îndreptat spre „Palatul Cultural“.
Prima şedinţă.In faţa sălii arhipline preşedintele LJ.
F. V. R. d-1 dr. Victor Deleu deschide şedinţa printr’un expozeu mai lung asupra fiinţei şi organizării Uniunei. Un re* sumat ai cuvântării d-lui dr. Deleu vom da in nrui de mâne.
Al doilea orator a fost d-1 colonel i. r. Petraru, fostul comandant ai corpului de voluntari din Kiew, care aduce elegii foştilor voluntari. Dacă d-1 colonei s’ar fi oprit aici, cuvintele d-sale ar fi fost subliniate de aplauzele asistenţei. D-sa a ţinut insă sâ ceară congresiştdor să hotărască ca Uniunea F. V. R. sâ rămână în afară de cadrcie politicei militante a partidelor politice, un lucru de sine înţeles, hotărât de altfel In principiu de însuşi comitetul central al U. F. V. R. Oricare altă persoană putea să facă a ceastă propunere, numai d-1 col. Petraru rw, c*re prin faptele d-sale recente a dovedit tocmai contrarul spuselor d-sale. S ’au şi auzit imediat întreruperi din public ca: ,O e ce a-fi dus la gară p e voluntari s ă prim ească p e d l / . B ră - H anul“ 9Pentru c e a-fi apelat la voluntari s ă voteze cu liberalii ?* etc. etc.
Păr. Mânu aduce U. F. V. R. salutul acelor Români râmaşi în Ardeal cari, pe timpul când foştii prisonieri din armatele austro-uugare se înrolau pe meleagurile Rusiei şi Italiei ca voluntari, umpleau închisorile din Cluj şi Seghedia îndurând cele mai crâncene suferinţe pentru ace- laş ideal. Noi cari am suferit amarul închisorilor ungureşti — a spus între altele oratorul — vom fi întotdeauna alăturea de voi. Dumnezeu să dea biruinţă cauzei pe care o reprezentaţi. (Aplauze însufleţite).
D-i Sever Dan aduce salutul Românilor internaţi sub regimul unguresc în anii 1916— 18, cari au avat cea mai mare mângâiere în exilul lor, aflând de formarea corpurilor de voluntari. Intre noi şl voi s’au stabilit legături sufleteşti puternice. Pnm ţi-ne fi pe npl alăturea în lupta frumoasă pe care o duceţi. La 3/15 Maiu am văzut la Blaj setea de libertate şt dreptate a miilor de ţărani întruniţi să sărbătorească memoria apostolilor dela 1848. Aceeaşi sete o văd şi aici. Continuaţi această luptă fârâ sfâşieri în deplină unire pentru ca jertfele cele mari aduse de voi şi no* pentru întregirea ţării să aducă roadele pe cari cu tOjii le dorim! (Aplauze generale).
Dr. Robuf primarul oraşului Arad, salută congresul în numele oraşului, spunând că ţinerea primului congres al voluntarilor în Arad este o mare cinste
pentru acest oraş de graniţă.Preşedintele mulţumind oratorilor pen
tru cuvintele de bineventare dând cetire unei telegrame omagiale pe care congresul decide s o trimită A. S. R. Principelui Carol.
Urmează cetirea raportului Comitetului şi a proiectului de buget pe anul curent, care se primesc.
Reprezentantul Bucovinei d-1 Lario- nescu salută congresul în numele Bucovinenilor şi prezintă mai multe deziderate ale organizaţiei bucovinene.
D-1 dr. Jeicu cere o cât mal largă descentralzare şi organizarea voluntarilor pe regiun’. Cere îndeosebi: pentru Bănat înfiinţarea unei region», care să poată lucra cu mai mare foios pentru interesele foştilor voluntari.
Preşedintele Deleu spune că propunerile fă:ute vor ti luate în deliberare de cătră comitetul central, care va ţine cont de dezjderattle exprimate.
Urmează o serie de oratori delà sute, cari prezintă numeroase plângeri d e s pre desconsiderarea şi persecutarea foştilor voluntari de către autorităţi. Asupra acestor vorbiri, fiiad de actualitate, vom insista în arii viitori. Au mai vorbit şi făcut propuneri importante dintre foştii voluntari lateiectaali, propuneri de caii s’a ţinut cont ia moţiunea voută, d-uil Dr. V, N ifescu, C. Sauu, N. Bogdan şi Dr. D obrescu , care a interpelat în chestia participării unui grup de voluntari la primirea miniştrilor, fin timpul acestei interpelări colonelul Petraru, făcând pe indignatul, părăseşte congresul).
Preşedintele Dr. Deleu, răspunzând d-lni Dr. Dobrescu, spune că va cerceta cazul şi apoi va răspunde. Ţine însă să sublinieze ca xcea manifestaţie s’a făcut fără ştirea Biroului şi & comitetului centrai. L i încheierea şedinţei d l Dr. P, Nistor dă cetire următoarei moţiuni, care se primeşte unanim.
M O Ţ I U N E A .Adunarea generală a U .F .V . R.
din Arad, la care asistă mai multe mii de membri, însuşindu şi propunerile făcute, îndrumă comitetul central să intervină cu cea mai mare energie pentru împlinirea cererilor deplin îndreptăţite ale voluntarilor:
1. Voluntarii pretind să se e- xecute întocmai prevederile legii agrare prin care li se asigură voluntarilor un drept de preferinţă la împroprietărire alăturea çu invalizii de războiu.
2 . Voluntarii pretind să nu iie j persecutaţi pentru convingerile şi j independenţa lor, pe cari voiesc să şi ie păstreze; să fie preferiţi la ocuparea de funcţiuni publice în conformitate cu pregătirile lor, mai ales faţă de streinii de neam şi de acei, cari s’au făcut Români numai după războiu.
8 . Văduvele şi orfanii foştilor voluntari să fie ajutaţi cu pensii şi ajutoare de stat.
4 . Să se dea voluntarilor — proprietarilor legitimi — averile corpurilor de voluntari,
5. Să se acorde voluntarilor reduceri permanente pe C. F . R.
6. Să se asigure dreptul de vot electoral efectiv voluntarilor.
7. Prin relaţii de colaborare cu uniunile de voluntari similare cehoslovace şi jugoâlave, U. F. V. R. să lucre pentru lămurirea prie- tinească a cauzei Banatului şi Maramureşului pentru a secreiabaze solide şi sincere pentru o colaborare roinică şi efectivă.
Despre banchet, a doua şedinţă şi festival în orii viitori. Rip. 1
Legea liberală a „Reşiţei“Declaraţia Partidului naţional ro m ân . Polem ica M a n iu -S a s s u .
in şedinţa Camerei dela 26 M ai:D. luliu Maniu \ Partidul naţional ro
mân şi partidul ţărănesc în faţa proiectului de lege privitor ia soc. »Reşiţa* repetă declaraţia făcută cu ocazia des- baterii unui proect de lege similar prezentat de guvernai d-lai general Ave- reşca în sensul căreia ceream ca statal să preia îosuşi acţiunile pe cari Societatea „Reşiţa” le va emite. Credinţa acestor partide este ca Statul atât din punct de vedere economic cât şi financiar tre* bue să participe ia industriile de bază şi de prima necesitate. Aceasta pentru ca deoparte sâ participe la câjtlgnl a- cestor industrii iar pe de altă parte pentru a îndruma conform cu interesele superioare ale Statului producţiunea şi preţui mărfei produse. Partidele aliate condamnă cu toată hotănn*& politica de speculaţiuue bancară a guvernului actual şi ţine & înfiera imoralitatea politică de care păcâtuesc partidul liberai şi guvernul său, prezentând un proect de lege care în esenţă este identic cu proectai guvernului averescan faţă de care partidul liberai a dus o campanie politică din cele mai violente. Desaprobă politica guvernului liberal prin care persecută întreprinderile industriale şi comerciale mai ales cele dm Ardeal şi Banat cu scopul vădit de a ie subjuga cu orice mijioace fiaanţei iibsrale, sdrancinând prin aceasta încrederea cetăţenilor şi a strelnătăţii în siguranţa de drept ce ar trebui să domnească ia Stat. Protestează în contra încercării dc a compromită desvoltarea sănătoasă & iadustriei *i a comerţului prin legi votate de deputaţi aleşi prin lovitură de stat, fraudă şi teroare. Protestează ca deputaţii astfel a- Ieşi şi cointeresaţi la traasacţia »Reşiţa*, fie direct, fie prin băncile liberale să ia parte ia desbaterea şi Ia votarea acestei proiect de lege.
Răspunsul Ministrului Industriei.D. V. S a s u : Declaraţia citită de d.
Maniu dovedeşte odată mai mult marea inconsecvenţă şi ipocr zic politică a celor cari sa infăţiţato.
D. Sasso explică apoi toată economia legii.
D. Sassu termină printr'un atac adresat partidelor naţional român şi ţărănesc, pe cari ie acuză de nepricepere politică, de inconsecvenţă şi de reacredinţâ, a- tunci când sub guvernarea Vaida au întocmit un jurnal privitor ia .Reşiţa" iar acum atacă gaveraul liberai, fiindcă naţionalizează »Reşiţa*.
Intervenţia d lui Maniu.D. luliu Maniu spune d-lui Sassu că
d-sa trebuc să fi citit undeva că cea mai bună apărare, când omul este slab pregătit, este aticul. Deaceea d- Sassuîn loc. de s citi proiectul său stat de u i t e a b i ? , recurge la atac împotriva mea.. Nu aveam latenţii sâ mai Iau cuvântul după Declaraţia făcută Fiindcă tuiă dv. ne scuzaţi de inconsecvenţă în a- ceastâ chestie, am sâ vă răspund că în parlamentul averescan am făcut o declaraţie identică cu cea de azi şl deci acuzaţia de inconsecvenţă cade dela sine.
Am cerut deci şi cu ocazia discuţiei privitor la proiectul „Reşiţa” prezentat de guvernai Averescu, cât şi cu această ocazie faţă de proiectul dv. ca statal să se folosească de ocizla bine venită şi în loc de-a lăsa ca noua emisie de acţiuni „Reşiţa* să fie expusă speculaţiei particulare, ea să fie pe deantre- gul preluată de stat. Nici un pământean de bană credinţă nu poate să găsească aici o inconsecvenţă.
Vreţi să vă forţaţi de a mă prezenta ca inconsecvent, bazându-vă pe jurnalul consiliului de miniştri încheiat sub guvernul Vaida.
Dar eu n’am fost niciodată ministru şi de ce nu învinuiţi pe d-nii mi- nişti lnculeţ şi Nistor, cclegii d-voastră d ie Sassu, de azi, cari an subscris acel jurnal al consulului de miniştri.
D. I. NISTOR. Ea am semnat văzând semnătura ministrului de resort.
D. IULIU MANIU. Dar chiar dacă semnam acel jurnal, aceasta na ar fi însemnat nici o inconsecvenţă, fiindcă jurnalal avea exclusiv menirea de a constata că societatea Reşiţa na cade sub dispoziţiile decretului lege adus de guvernul din Bucureşti pentru Vech ul Regat şi de a constata in mod principial că soc. Reşiţa poate sâ-şi ridice
capitalul social, rămânând ca însăşi modalitatea ridicârei capitalului şi plasarea nouiior acţiuni să fie stabilită de Consiliul D,rlgest, care singur era in drept să stabilească aceste modalităţi de emisiuue a nouiior acţiuni, la realitate, acest jurnal al consiliului de miniştri n’a fost adus la îanrp Inire nici odată. -
Trecând peste învinuirea inconsecvenţei, care, evident, este nebazată, fin să arăt inconsecvenţa partidului liberai şi imoralitatea lui pol ticâ de care se face vinovat prin prezentarea acestui proiect de lege, in forma în care-I prezintă.
Partidul liberal a dus cu noi împreună o campanie politică violentă împotriva proiectului de lege averescan privitor la Reşiţa şi azi vedem câ guvernul libera! prezintă un proiect de lege identic, în ce priveşte principiile, cu cel ave- rescao, dar mai rauit, consfinţeşte prin proiectul său de lege distr buirea în mod imoral a acţiuni or noui em se sub guvernul averescan. *
Şi ca să vedeţi în întregime greşeala mare pe care o face guvernul, să nu pierdeţi din vedere că „Reşiţa“ care are în total un capital acţionar de 125 de milioane, valorează în realitate cu mult mai mu’t decât două miliarde.
Sunt, în ori-ce împrejurare pentru respectarea legalităţii şi sunt în contra oricărei siluiri şi persecuţii a întreprinderilor comerc'ale, fie indigen?, fie streine.
Trebuie sâ ocrotim întreprinderile menite sâ ridice producţia în ţară, fireşte, apărând interesele superioare ale statului.
Legile nu ne dau nouă drept ca să siiim societăţile indigene sau streine de a-şi spori capitalul, dar dacă ele din bună voie se hotărăsc a şi-I spori, e cazul ca guvernul să îngrijească ca emisiunea nouă sâ corespundă adevăratelor Interese ale statului, iar nu dorului de acaparare al speculanţilor particulari, I fie iiberah, fe averescani.
Guvernul liberal mânat de politica sa ' bancară, a săvârşit o faptă direct criminală, când în faţa faptului că soc. „Re* şiţa” a hotărît să-şi ridice capitalul, nu şi-a folosit influenţa legală de-a da ac» (lunile noui pentru stat, cl a preferit sâ le dea specuiaţiuniîor particulare.
D. Ed. Mirto. Deosebirea intre liberali şi averescani este că averescanii au distribuit acţiunile partizanilor ior în- nainte de votare, iar liberalii le vor dis- tiibui după votare.
Voci la liberali Protestăm, asta este o însinuaţie
D. luliu Maniu. Şi culmea imoniliiă|ii este că dv. prin leg^a aceasta ratificai! distribuirea imorală făcută de averescani, din cauza căreia dv- împreună cu noi aţi Părăsit atanci Camera, începând ca* şi no; campania de răsturnare a guvernului Averescu.
D. V. Sassu. Nu e-adevărat.D l luliu Maniu. D le Sassu cum cu
tezaţi să spunefi dv. că nu e adevarafl Vă rog răspundeţi dv.: Se cuprinde sasj nu în proiectul dv. de lege emisiunea a doua a acţiunilor „Reşiţa* şi în con secintă se cuprind ori ba în suma glo-j bală de 250 de mii de acţiuni şi acţiunile everescane?
D-1 V. Sassu. Da, se cuprind.D l luliu Maniu. Recunoaşteţi
că &m dreptate că dv. consfinţiţi rolitatea averescana, pe care ati damnat o pe vremea aceea. (Aplauze la Opozi|ie.)
Vă întreb acum unde e inconsecventa la noi, ori la dv.?
In f^ţa acestei imoralităţi şi incon secvenţe isbitoare dv., d le Sassu vorbii cu multă emfază despre simţul dv. social, dând 20 de mii de acţiuni, din emisia care va urma, muncitorilor câte 50 de acţiuni comunelor de ptl teritoriul domeniilor „Reşiţa*.
E ridicol şi revoltător totdeodalij acest lucru, pentruca dv, svârlind pri în ochii lumei, vreţi să o amăgiti.dând nii cel puţin 5 la sulă muncitorilor şi comuni lor când dăruiţi valori de miliarde specii lanţilor particulari şi băncilor liberali — miliarde care ar trebui să îmbogi ţeasce Statui, iar nu pe partizanii di politici. (Aplauze la Opoziţie, proii ţări la majoritate.)
Replica d-lai ?. Sasso1D-1 ministru V. Sassu răspunzând]
replică d-lui Maniu, spune că ace
-,
Nr. t 11—li !? GAZETA “nPAJRSf&VAHlE Plite» 3
un artist în abilităţi politice, când ;te să se strecoare printre răs* ieri.•sa ripostează d-lui Maniu că nu
fisa a zădărnicit traducerea în fapt a salului faimos citat, ci consiliul de
techeştrii, compus din magistraţi de pe [lingă ministerul justiţiei, care a făcut Jla vreme un referat, în care se erată [greşeala pe care era s’o facă guvernul Vaida dacă se dădea curs acelui
| jurnal.In continuare d i Sassu spune că
proiectul care se înfăţişează azi este numai o măsură provizorie şi că la toamnă guvernul va veni cu un proiect
[de lege, care va stabili definitiv re* gimul industriei fierului.
Contra*replica d-lni ManiaD*1 IULfU MANIU în contra-replică
reinoieşte declaraţia că Partidul naţional rom ân şi cel ţărănesc nu recunosc acest parlam ent al furturilor de urne şi că a ş i cum liberalii şbau permis să distrugă coduri întregi printTun proiect d e lege de un singur articol, tot aşa la vrem ea lor, când aceste partide vor veni la guvern, vor putea să
[întoarcă şi să ap lice sistemul liberalilor, anulând întreaga Ioj legislaţie pe care rio recunosc•
D-i /. G. D uca . Noi nu ne speriem dtţkmeninţâriie d*v,, ci ne vom con tiuia opera de consolidare.
Se votează toate articolele proectului. I D l Mrejeru constată apoi] că Camera
e în număr şi amână votarea pro* Actului în total pentru şedinţa viitoare.
D l Maniu. Constat că aţi procedat la votarea pe articole contra regula*
! meniu lui.A|i procedat ca şi averescanii.D-l /. G. Duca protestează. Sunt gata
i o răfuială politică.D-l M aniu: Accept invitaţia.
Ai patrulea congres alOniunei femeilor rom Ine
— Sărbătorirea M. S. Reginei —Alba-Iulta, 29 Mai a. c.
Clipe neuitate de aleasă sărbătoare, de emoţii sincere, de bună înţelegere şi înfrăţire; dovezi îmbucurătoare de serioase preocupări şi înfăptuiri în domeniul asistenţei sociale şi culturd naţionale din partea reuniunilor şi aso- ciaţianilor de femei din tot cuprinsul ţării întregite; respectuos şi cald omagiu de recunoştinţă şi iubire celei mai alese dintre femei, Reginei noastre, ocrotitoare înţeleaptă şi neobosită a operiîor de binefacere iniţiate şi conduse de femeile româue — iată ce a fost congresul dela Alba-lulia al acelei federale de reuniuni din Ardeal Banat şi părţ'le mărginaşe, pe care cu atât prestigiu, tact şi inteligenţa o conduce doamna Miria B. Baiulescu.
Atmosfera de caldă prietinie, de înălţare sufletească şi regească democraţie care a domnit tot timpul în cele 2 zile ale Congresului a subjugat toate sufletele şi fiecare dintre cei cari au avut fericirea să se numere printre participanţi acestei adunări a dus cu sine, în minte şi inimă, amintirea unor neşterse tablouri, emoţionante rostiri şi a unor duioase momente ce au mobilat şi înălţat toate sufletele.
Regina de azi şi Regina de mâine a tuturor Românilor participând voioase la Adunarea care Întrunea în oraşul încoronării pe reprezentantele a zeci de Reuniuni din regiunile desrobite; — simţindu-se fericite a afla roadele unor devotate încordări care înseamnă o splendidă pigiaă de jertfe şi de muncă
Reforma agrară în jud.Braşov.i — Acuzajiimila împotriva preşedintelui comisiei iadeţene. 0 precizare, după
fapte reale. —In numărul din 15 Mai a. c. al con
fratelui „Epoca“ din Bucureşti sub titlul: /um se împarte dreptateaja Braşov*, jn legătură cu reforma agrară din
fodeţui nostru, a apărut un articol ne- hemnaf, în care se aduc ^ecuzaţiuni firave preşedintelui comisiei judeţene jenlru reforma agrara, d-lui consilier Bălan.
In numărut din 23 Mai al aceluiaşi :ziar „Epoca“ rectifică cele scrise la adresa d-lui consilier Bălan, scuzându- le prin faptul că a fost surprinsă în buna sa credinţă de unj corespondent ocazional.
In legătură cu aceleaşi fapte d-l ministru Constantinescu a făcut în public unele reproşuri numitului domn consilier pentru întârzierea lucrărilor.
Căutând a stabili adevărui în jurul [acestor acuzaţiuni cari privesc în prima
ile interesul populaţiumi noastre din leţul Braşov, — ne-am interesat de
devărala situaţie a lucrului şi am sta- ilit următoarele:Exproprierea terenurilor culiivabiie şi
a pădurilor drn acest judeţ s’a terminat de cătră comisia de ocol, ‘iar comisia judeţeană va judeca uitimele apeluri in 29 Mai a. c.
împroprietăririle nu s’au făcut încă [din cauză că fcomisia de ocol al cărei
>şedinte a fost până mai ieri-alaltă* judecătorul Şofei de pie memorie,
in a terminat la timp lucrările comisiei de ocol.
Ori cum era să judece instanţa de apel şi cum se puteau face împroprietăririle, dacă prima instanţă nu le-a terminat ia timp?
Comisia judeţeană mai are de altcum o mare piedecâ de înlăturat până a face împroprietăririle: Tablourile împro- prietăritilor în m are parte sunt rău şi defectuos lucrate d e acelaş domn Şofei* Procesele verbale din Râşnov şi Prejmer în m are parte nu sunt iscălite, — iar form ele impuse de lege nu au fost respectate de a ce laş dom n ju d ecător, întrucât, pe cât ni se afirmă, — nu sunt dresate de el personal-
Refacerea acestor iucrâri necesită încă o muncă considerabilă, — o delegaţie numeroasă de ţărani din Prej- mer s’a presentai în Vinerea trecută d-lui consilier Bălan, cerând refacerea faurilor nedreptăţiţilor afirmând, că piestea şi în fond s’nu lucrat greşit. Posibilitatea reparaţiei acestor gre-
işeli e dubie, — dacă nu s’au tăcut re- Scursuri.
Şi atunci pe cine cade răspunderea?
Până aci cu reforma agrară.Cauza are însă şi o altă parte picantăInformatorul de ocazie al „epocei“
este tocmai acelaş domn Şofei, despre a cărui pricepere şi deosebit interes în împărţirea dreptăţei s'au scris multe în acest ziar şi în cele din Bucureşti în decursul rodnicei sale activităţi în Braşov.
D l Şofei a cerut dela „Epoca“ una sută exemplare din ziar pentru a le răspândi în popor şi a face agitaţie contra d-lui Bălan, — de care, pe semne nu-1 leagă cele mai sincere sentimente de prietenie.
Tot d-l Şofei ar fi informatorul obiectiv al autorităţilor superioare administrative, şi deci dânsul ar fi inspiratorul reproşurilor făcute de d-l ministru Consîan- tinescu d-lui consilier Bălan.
Pe cât suntem informaţi, d 1 consilier Bălan va căuta să-şi ia satisfacţia pe calea justiţiei. Deci un proces de presă.
Dar cum rămâne cu superiorii cari nu caută să-şi ia informaţii directe dela autoritatea vizată, ci deia „informatorul de ocazie“?
E corect oare un astfel de procedeu?Se âlimentează sistemul denunţare şi
se perpetuiază ca sistem de administraţie şi pe viitor? Şi până când? Vom vedea 1
Frisoniehi din RusiaRog pe fruntaşii satelor şi oricine poate
să dea informaţii, să-mi comunice cât mai în grabă, câţi prisonieri de-ai noştri se găsesc în Rusia, în care parte, şi de unde sunt ? Datele să fie cât mat exacte. Intru cât se poate, sâ mi sc trimită scrisorile acestor prisonieri.
îmi trebue datele, pentru a face comunicări în aşa zisul parlament, care nu*şi bate capul decât cu chestii rentabile, şi mai ales pentru a pregăti măsurile, ce vom avea să luăm, pentru a-i repatria pe fraţii noştri din streini.
Materialul să mi se trimită la Cluj, str. Regina Maria 11.
Sever Dan, deputit.
Laborator Roentgen m odern, cu aparatele cele mai noui, uzina electrică proprie, sub manipulaiea Dr. Papp Ludovic, Str. Orfanilor 25. Medic conducător Dr. luiiu Fischer, specialist, b olografii, şi transiuminăn precum şi vindecări cu razeie Roentgen şi cu raze ultraviolete (cvarţ). zilnic şi în ori-'*« oră din zi.
înfăptuite de femeia română din Transilvania în vremea celei mai crude prigoniri dar şi celei mal .convinse rezistenţe; — ascultând cu vădită emoţie rostirile omagiale a celor ce se simt mândre a fi colaboratoarele Augustei Protectoare ia opera de înfrăţire, de alinare şi de propăşire a celor ce sufăr sau încă nu de ajuns se cunosc — a ce onoare, ce bncurie mai mare, ce îndemn mai elocvent în munca ce o depun cu atât curaj şi eutoziasm puteau sâ aibă doamnele române unite în jurul acelei federale cire-şi serba, crf atâta strălucire, zece ani de existenţă?
Fără jprea multă oficialitate de faţă şi cordoane de soldaţi cari să ţie mulţimea departe, înconjurată de admiraţia şi dragostea unui popor loial şi profund dinastic, când cine ştie ce interese mărunte nu dau o falsă aparenţă contrarie, Regina noastră adorată şi graţioasă odraslă a încântătoarei Eladă, Principesa Elena — au stat o zi întreagă în mijlocul doamnelor congre- siste, luând parte la serviciul divin oficiat în Catedrala plină de lume şi de norod în haine de sărbătoare, vizitând Orfelinatul judeţului, Masa elevilor susţinută de Reuniunea locală, participând la banchetul oferit de aceiaş Reuniune şi asistând la şedinţa de deschidere a congresului, la care au ţinut entusiaste cuvântări doamna pre- zidentă Meria Baiulescu, Episcopul militar justinian Teculescu, Ministrul Mârzescu şi au salutat emoţionant doamna Stoica, prezidenta Reuniunei din Alba Iulie, doamna Râmniceanu în numele Societăţii Ortodoxe, doamna Elena Meissner în njm ele societăţilor din Moldova şi doamna Marta Iepure Fa- bian în numele reuniunilor din Transilvania,
Pretutindeni aclamate, ovaţionate, dăruită cu flori Crăiasa neamului nostru, a fo s t pentru a doua oară încoronată ia Alba-lulia, cu mai puţin, fast, dar cu mai caldă iubire, de cele mai alese fiice ale binecuvântatului pământ al Ardealului,
Congresul dela Alba-lulia a fost o culme în mişcarea femeilor române din aceste meleaguri, — un ect necesar şi o serbătoere rara. M. E.
In nrul de mâine darea de seamă complete.
Atentatul deia SiajUn comunicat al studenţimel-
Atentatul ruşinos săvârşit asupra rectorului universităţii din Cluj, distinsul profesor şi medic dr. Iacobovici, care din fericire a scăpat neatins de gloanţele unui descreierat, eflă unanimă condamnare în toate cercurile româneşti.
Primii cari s’au grăbit să înfiereze acest atentat, au fost înşişi studenţii clujeni, cari înîrunmdu*se eri au redactat următ?area adresă înmânată recto rului universităţii:
* Comitetul centrului studenţesc „Petre Maior“, care nu a luat de loc în serios recentele ameninţări trimise d-lui dr. Iacobovici, luând cunoştinţă de faptul că s’au tras focuri de armă asupra casei d-sale, din motivul, că în public circulă zvonul, că această faptă reprobabilă a fost săvârşită de către studenţi, declară că studenţimea clu- jană departe de a fi capabilă a săvârşi asemenea acte, reprobă cu tărie acest atentat, care n’a putut fi săvârşit decât de indivizi străini de studenţime şi cari nu urmăresc decât compromiterea tineretului universitar.
In cazul când se va dovedi că făptuitorii sunt studenţi, comitetul a| hotărît a-i exclude din corporaţia studenţească“.
La baia de hidroterapie dela Eforia şcolară din loc să angajează o maseură. Sunt preferite cele cari au o praxă în această branşe. — Informaţîuni se pot iua la administraţia băilor. 3—3
Ştiri din BanatTimişoara, 28 Mii.
întrecere d e automobile p es te Timişoara. Automobllal-Clab român aranjează o întrecere Ia care vor ina parte şl mat* mulţi emnll streini. întrecerea seva face peste Timişoara, oraşul nostru servind chiar de popas distinşilor oaspeţi, printre cari va fi şi A. S. Regală Principele Carol, Prinţul Nicolae şl câţiva membri ai Curţii regaie itsliene.
Întrecerea se începe în ziua de 30 Mai, iar în ziua de 4 Iunie vor sosi la Timişoara vre o 30 de automobile.
*O m oară distrusă de incendiu . In
noaptea de Marţi spre Miercuri seara moara mare dm Sân-Nicolan, proprietatea d-iui Prohaszka din Timişosra, a luat foc, arzând până la pământ. Pompierii dia Sân-Nicolau, văzânduse neputincioşi în faţa flăcărilor isbucnite pe Deşteptate, au cerut ajutorul pom* pierllor din Periimoş, iar pompierii din Timişoara au plecat şl ei la locul st* nistrului, în acelaş noapte, la orele trei cu un tren special. Moara a fost asigurată la soc. „Fonciera“ până la suma de zece milioane, dar pagubele de până acum, după evaluări aproximative, suntde circa douăzeci de milioane.
•
Speculanţi pedepsiţi. Firma „David Schwarz şi Fii“ din Lugoj a fost pedepsită cu suma de 75.000 iei, fiindcă a vândut zahăr cu foios de aproape 80 procente în loc de 30 procente admise. Odată cu firma Schwarz au fost pedepsiţi şi alţi comercianţi din Lugoj, care luaseră zahăr în comision deia firrag. Aceştia însă au fost achitaţi deorice penalitate Firma Schwarz a apelat.
*Prinderea unor spărgători d e va
goane. La Caransebeş au foit arestaţi şi depuşi la parchet indivizii Petru izbaşa şi Gh. Laurenţla, capii unei bande de spărgători de vagoane. Banda de sub conducerea lor opera de doi anjţ de zile,
in io m a ţîu n iAcademia Română a proclam st mem
brl de onoare pe R. W. Seton-Watsou (Scotus Viator), prof. ia universitatea din. Londra şi Chirie» Uoson Clark, profesor ia universitatea din Y*îe, ambii distinşi prietifll ai neamului nostru.
Două accidente de aeroplan în ziua de 27 Maiu: unul mortal la Galaţi, altul grav la Arad.
La Galaţi locotenentul Popescu Petre — un valoros zburător — a fost ucis, căzând cu aparatul pe casa Nr. 51 dia str. Libertăţii, incendiind-o. Flăcările au consumat pe aviator.
La Arad, căpitanul Ştefânescu şi loco! Bălteanu au căzut dela 100 metri înălţime cu aparatul, rănindu-se grav.
La Galaţi accidentul se datoreşte ru- perei cârmei avionului.
In ţinutul Ruhr mişcarea comuniştilor cuprinde tot mai mult teren. Oraşul Gelsenkirchen a fost ocupat de comunişti. Edificiul poliţiei a fost incendiat. Poliţia voind să reocupe oraşul s*a desfăşurat o adevărată luptă pe străzi. Oraşul a fost reocupat de pollfişfî« Sunt numeroşi răniţi şi morţi.
*
Sfinţirea steagului societăţii pâjişte- nilor „C rucea Dreptăţii“ In ziua întâia a Rusaliilor a avat loc în biserica Sf. Nicolae sfinţirea .steagului secietăţii păjiştenllor de sub preşidenţia d-lui I. Bărbier, naşe a steagaini fiind d-na văd. D. Roncea. Steagul este de toatâ frumuseţea cu un câmp albastra de mătase şi efi broderie şi inscripţie de brocat Solemnitatea a fost condasă de părintele paroh Pnşcu a părui ’vorbire vom da-o. După sfinţire a avat loc baterea celor 280 de cuie, de către autorităţi societăţi şi particulari. Ziarul nostru a bătut şi el un caia cu inscripţia „Gazeta Transilvaniei". Solemnitatea a avat sfârşit pe la orele 1. p. m. după care a urmat un banchet la „Gewerbe- vcrcin®.
*Mâne are Ioc la Oradea-mare solem
nitatea inaugurării nouei linii ferate, care leagă Oradea*mare cu Ardealul.
* 7 O p i . -siou , im
p lă t i  P u v u i# p & t l* * 'VL. . • Ja».— #
r m , 4 m k m k w à n s il v à n e t Nr. I l l —
Sidy K ertész Noutăţi fle pălării pentru flame.Modele o r i g i n a l e din
= S a lo n u l d e p a la n !B r a ş o v , s tra d a P o r ta 4 8 , in ««te. - p ă l ă r i i . Transformări.
Exerciţiile gimnastice.Din prilejul Festivalului Şooalei sup. de co
merţ „Andrei Bârseanu*.
La noi acest obiect — gimnastica — a fost de multe ori neglijat şi adesea încredinţat unor persoane, cari nu-1 cunoşteau şi nu-i înţelegeau menirea, aşa că de multe ori în loc să aducă un folos, un bine asupra copiilor, fiind înţeles şi executat greşit, a fost mai rău decât dacă nu s’ar fi făcut de loc.
Fiind o dexteritate a cărui folos e puţin vizibil pentru cineva care nu e pedagog şi puţin fiind aceia care-i cunosc însemnătatea, s’a crezut că e
0| \ Tricotaje! / 0|31 |0 XBluze-Jachete-Jerseurl / O |Q
R e d u c e r e \ •R°oh'î«*E?ai‘ţe- / R e d u c e r e\ Bonete-Fesurl- /p e n t r u \ cravata e t c ./ P e n tr u
F u n c ţio n a r ii \ d e m ă ta se / M u n c ito rii c u \ ţ l lâ n ă / cu
legitim aţiune \ / legitim aţiune
SAM UEL TABAK & Comp.No. 38. Braşov, strada Porţii No. 38.
destul să joci un joc şi să faci un exerciţiu, ca să te faci profesor de gimnastică. Ba mai mult încă: au fost şi din aceia, cari au importat chiar jocuri şi sporturi din alte ţări, fără să se gândească că e!e trebuiesc potrivite pe trupul însuşirilor noastre, câştigate pnn- ti’un trecut de viată deosebită.
In exerciţiile executate de elevii d-lui profesor D Nestorescu la serbarea Şcoalei superioare de comerţ, se vede atâta psihologie, atâta judecată şi este* tică, încât nu ştii ce să admiri mai întâi: diversitatea şi combinarea mişcărilor, estetica execuţiei, sau folosul fiecărui grup de mişcări potrivit cu sexul, vârsta şi temperamentul elevilor. Şi una şi alta. Mişcările executate, departe de a fi numai nişte tablouri reci, ele ne arată înainte de toate viaţă. Ceeace face d-1 Nestorescu este o creaţie chibzuită, care se exprimă prin exercită li* bere, de ordine şi mai cu seamă frumosul exerciţiu de mers cu combinarea atât de deosebită a „paşilor de cocostârc“. — Ele trezesc emoţia estetică şi ating sensibilitatea celor cari le privesc cu sufletul.
Nu ne rămâne deci, decât să apreciem adevărata valoare a d*luî prof. D. Nestorescu, care am văzut că şi în împrejurări extreme chiar, nu s’a dat în lături dela muncă şi datorie.
Eugenia Grebliş.
No, Cons. oraş. 8723/923.
PublieaţiuneLa 2 Iunie a. c. ora 10 e. m. va avea
Ioc în oficiul economic orăş. (str. Argintarilor 5, ef. II uşa 3) o desbatere de oferte mai întâi orală şi apoi în scris, pentru arendarea pe 4 ani a cârciumei din „Stejeriş.*
Oferta provăzuiă cu o garanţie de 10% din suma oferită legal timbrată se va înainta până Ia ziua mentionaiă la şeful secţiei V. unde se pot afla şi con- diţiunile ofertei.
Oferta va trebui să cuprindă şi declaraţia, că ofertantul cunoaşte precis condifiurtile de ofertă apoi va cuprinde adresa ofertantului şi suma oferită în cifre şi litere.
Braşov, Ia 3 Maiu 1923.3953 2—0 Consiliu orăşenesc.
Lu c ra to ri lin ie r iharnici, spacSalistl, familişti
lâi-san no, angajează tn eon o-o ţlonl avantajoase: o-o Tasse Slmlonescn Comăieşti (Jod. Bacăn)
8o eantă intermediari de meserie. o-o9—10 2844
4V ■ . X
O O O O O O O O O O O C P O O O O9o Antoaobiie de persoane o
In stau le b u n ă , §î imediat foîo- Q a si bile de vânzare cu preţ avan- a t tagios. Preţui de cumpărare poate ¥ 0 fi egalat şi prin trunchiuri de brad v 0 sau lemne de fag pentru foc, cu 0 0 material de lemn tăiat sau cioplit. Q fi Informaiiuni la adm. ziarului. $ 2 8t>b9 1—3 ^
o o o o o o o o o o o a o o o o
C ărăm idăprima calitate, de vânzare în Stupini 110, în orice cantitate.A se adresa StFăda Gării 36.
Telefon 407. 3914 6—0
In atenţiunea colecţionarilor de monede.
Florentini comemorativi germani şi o garnitură de poiţeian veritabil de Meissen, v in i le
F ritz Obst;Fabrica de potav
3958 î - i Prejmer.
Pubiicaţiune.Aduc la cunoştinţă că, casele din
strada Pmnn No. 7 se vor vinde In licitaţie publică, din încredinţarea Sedriei Orfanaîe orăşeneşti Braşov, la mine în cancelarie Târgul Cailor Nr. 9, în 10 Iunie 1923, la orele 11 a. m.
U r . I I %i*le I t n e i ţ3980 1—1 advocat.
Căutăm un
servitor de birou
Steaua României» Braşov, B954 2—2 Târgul G r â u l u i 9, et. II-
A V I ZDumitru Bobit junior a părăsit casa
părintească de 10 zile, iară noi ca părinţi nu luăm nici o răspundere pentru orice s’ar întâmpla şi nu vom recunoaşte nici o datorie, ce eventual ar face o fiul nostru
t 3945 3—3loan 0. Bobit
Braşov, Pajişte A) 39.
Ë Ë Z 8 H P k °ß^ e P>eIe. COŞU-rile se v'ndeoă sigur cu
Pom «da CâdolGăsiţi la farmacii şi droguerii sau
contra mandat poşta! de Lei 25 delaFarmacia Vorel, Piatra-R.
Cereţi gratuit prospectul l Cum se vindecă eczema. 8926 2—20
Căutăm pentru biroul nostru în fabrică o
perfectă D a c t i l o g r a f ăcunoscând posibil stenografie germană, cu practică de birou şi limba română, germană şi maghiară.
3948 2—3 Fabrica de zahăr, B od -
C î e % 0 m m A p s i l #(îe a tg » u l N a tio n a l)
Dramă îi 4 aste.in rolurile principale : Hoîloy Komiila,
Dan Norbert şi Andorii ide.
,V e r a M N r . 1 0 3 7 .pentru povară de 1 tonă. se poate folosi şi ca automobil pentru J6FS08tte, având 10 locuri de şezut, practic împărţite, nou reparat şi în stare foarte bună, cu pneumatic nou, maniei de rezervă şi unelte.
Se vinde cu 80.000 Lei la
H. K R A U S S , Sibiu, strada Faurului N r. 20. i -
Târgul de tară de vite în oraşul Braşov, se {ine ia 4 şi 5 Iunie 1923. 3952 2—2 Consiliul orăşenesc .
Caut to?arâşlaunhotel- res1'urant şi cafeneabine cercetate.
Adresa la Administraţia ziarului. 3947 3-8
mm bronchita, dureri de plămâni, dureri de piept, oftica în stadiul prim, guturaiul, astma etc. vindecă cu succes unul din preparatele următoare: CEAIUL CARPAŢ1LOR VOREL, BONBOANE
PECTORALE VOREL în plicuri şi cutii, SIROPUL CARP AŢI LOR VOREL, GUDRONUL VOREL. r ’
Veţi alege, după plăcere, unul din ateste specialităţi.Le găsiţi la drog. şi farm.Depu „central: FAR MA Cl A V OREI, Piatra Neamtz.
t to u i le f a x e p o ş t a l e
Conform dispoziţlnnllor In vigoare şl a aprobării Mlnlsternlni de Finanţe, se adnce la cnnoştinţa generală că taxele poştale, pentrn interiorul ţării şl pentrn străinătate se fixează dela 15 Hal 1923 dapă cam urmează:
P e n tru
In te rio ru l
R O M Â N IE I
P e n tru :A u s tr iaCeboslOYăciaIta liaIugoslaviaPoloniaU n g a ria
Pentrutoate
celelalteţâ ri
L e i ■■8 L e i | B L e i i B
1. 0 scrisoare simplă până Ia 20 grame . . . . iar de fie-care 20 grame sau fracţiune în plus câte
2. 0 carte poştală simplă . . . . . . . . .3. 0 carte poştală cu răspuns plătit .....................4. Imprimate de ori-ce fel, de fiecare 50 gr., câte5. Cărţi didactice şi literare, Cataloage şi imprimate
de editură şi librărie, Jurnale şi pubiicatiuni periodice, cari apar în România şi se depun la poştă de editori, autori, librari, administraţii sau depozitari de ziare, de fiecare 50 grame sau fracţiune, câte ................................
Toate celelalte pubiicatiuni se taxează conform aliniatului 4 precedent.
6. Imprimate In relief pentru orbi, de fiecare 500grame câte ................................................................................
7- Hârtii de afaceri până ia 150 grame . . .* . 200 „ .....................„ „ 250 „ ......................
iar de fiecare 50 grame sau fracţiune în plus» încă câte8. Probele de mărfuri până la 100 grame . . . .
iar de fiecare 50 grame sau fracţiune în dIus, încă câteTaxa de recomandare peste taxele dela 1, 2, 3, 4, 5,
6, 7 şi 8, după c a z ................................................ . . .Taxa avizului de primire la obiectele recomandate:a) cerut în momentul depunerei obiectului . .b) cerut ulterior depunerei obiectului . . .Taxa unei foi de reclamaţinne . . . . . . .Taxa unei cărţi de identitate . . . . . .Suprataxa pentru obiectele adresate PdSterestautTaxa-timbralei de asistenţă socială ce se aplică la
scrisorile simple, recomandate, de valoare şi cărţi poştale destinate în altă localitate decât în cea în care sunt depuse . ♦ .................................................... .....
Taxa de plată minimă pentru obiectele nefrancate complect ....................................................................................
Supra taxă pentru recomandate, recuvremente, mandate şi mesagerii prezentate la poştă Duminecile sărbătorile l e g a l e ..................................... ..... .
81
25
50
05
25
50
50
50
506 j- 6 “ 6
6
6121 212
2
10
6 -Yi.1212 1
f:
Toate birourile poştale şi debitoare de timbre sunt obligate ca să vân< publicului actualele cărţi poştale, externe de 2 Lei, francate complect, şi anunf lipind pe d e lângă taxa încrustată câte un timbru franco mobil de 1 Leu (daci sunt destinate pentru Austria, Cehoslovacia, Italia, Juposlavia, Polonia, Ungaria| sau de 2 Lei, dacă sunt destinate pentru celelalte ţări străine-
nX Societatea Generata de Publicitate
sffidelitate jg
S . A . Capotai Lei 3 .000 ,000
Directori: Caroi Schalder şi 8. BergerO e » fr« il« f i S t r . K ftr^ ş| h ® ® rg h « v ie i 8 , Telefon 11|84 S u e u r M l e i G a t o a V i c t o r i t s i £50 (Gi&sma Seiest OSBtfal)
O a le « O a d a ş t i M o. 2 7 G a f a a ( B r h r i ţ e i (C iie m a Y o îta -B ize ş ti)
Concesionara exclusivă a pubficităţei ziarelor
Adevărul, Dimineaţa şi EpocaContracte speciale de publicitate cu toate ziarele din ţară.
CJoadiţinni »periata de pmblidt&te îa zkrela dtn;
A rdeal, B an at, B u covin a şt B a sa ra b ia ,
nK
Proecte şi oferte de publicitate gratuite Ia cerere,oferîad a publicitate os»stHac!Cf*»fc fi prndu&iiivă.
Hr II1F 0 9R A 9 IA 4 . ‘B M IIIS C S & COM»- , » w o * . Redactor r?sponz&bü i ÍOAN BRODE A