new microsoft office word document

18
Ucraina – pivot geopolitic Nu putem sublinia îndeajuns faptul că, fără Ucraina, Rusia încetează să mai fie un imperiu, dar cu Ucraina, prima dată înşelată, apoi subordonată, Rusia devine în mod automat un imperiu. (Zbigniew Brzezinski) Situată între Europa, Caucaz, Turcia şi Rusia, Ucraina reprezintă un centru de gravitaţie strategic. O dată cu sfârşitul URSS situaţia s-a schimbat în regiunea Mării Negre, de vreme ce statele succesoare s-au întins pe litoralul rusesc. În acest sens, o nouă ţară devine, din punct de vedere geografic, un actor important în această zonă pontică – Ucraina, care a moştenit cele mai mari porturi sovietice la marea Neagră şi cea mai mare parte a vechii fâşii de litoral şi de platou continental a URSS. Dimensiunile geografice, potenţialul economic, militar şi demografic contribuie la perceperea Ucrainei ca o putere regională. În acelaşi timp, Ucraina a privat Rusia de frontiera cu sud-estul Europei, plasându-se în acea zonă ca un substitut parţial al Uniunii Sovietice. Ucraina a îndepărtat Rusia de Dunăre, a dezenclavat marea Azov şi a separat Bosforul de Crimeea, iar toate acestea îi conferă o valoare geostrategică sporită. Teatru al luptelor de influenţă, acest spaţiu se distinge de diversitatea statelor vecine şi a ansamblelor geopolitice cărora aparţin: Rusia actor major al Comunităţii Statelor Independente, Turcia membru NATO, România şi Bulgaria – membre ale NATO şi ale Uniunii Europene, şi, în sfârşit, ţările din Caucaz, unde evenimente îngrijorătoare pot să contribuie la modificarea echilibrelor politice şi instituţionale în regiune. În plus, Ucraina constituie un pivot geopolitic datorită existenţei sale ca ţară independentă ce contribuie la transformarea Rusiei. Fără acest spaţiu Rusia încetează să mai fie un imperiu euro-asiatic, în timp ce pierderea acestei zone nu a avut doar un efect de pivot, ci de cataclism geopolitic. În fapt, importanţa geopolitică şi geostrategică a zonei se datorează legăturii pe care o are cu regiunea mediterană şi Balcanii, Ucraina reprezentând interfaţa vechiului imperiu.

Upload: loriavram

Post on 24-Sep-2015

214 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Ucraina pivot geopoliticNu putem sublinia ndeajuns faptul c, fr Ucraina, Rusia nceteaz s mai fie un imperiu, dar cu Ucraina, prima dat nelat, apoi subordonat, Rusia devine n mod automat un imperiu. (Zbigniew Brzezinski)Situat ntre Europa, Caucaz, Turcia i Rusia, Ucraina reprezint un centru de gravitaiestrategic. O dat cu sfritul URSS situaia s-a schimbat n regiunea Mrii Negre, de vreme ce statele succesoare s-au ntins pe litoralul rusesc. n acest sens, o nou ar devine, din punct de vedere geografic, un actor important n aceast zon pontic Ucraina, care a motenit cele mai mari porturi sovietice la marea Neagr i cea mai mare parte a vechii fii de litoral i de platou continental a URSS.Dimensiunile geografice, potenialul economic, militar i demografic contribuie la perceperea Ucraineicao putere regional. n acelai timp, Ucraina a privat Rusia de frontiera cu sud-estul Europei, plasndu-se n acea zon ca un substitut parial al Uniunii Sovietice. Ucraina a ndeprtat Rusia de Dunre, a dezenclavat marea Azov i a separat Bosforul de Crimeea, iar toate acestea i confer o valoare geostrategic sporit.Teatru al luptelor de influen, acest spaiu se distinge de diversitatea statelor vecine i a ansamblelor geopolitice crora aparin: Rusia actor major al Comunitii StatelorIndependente, Turcia membru NATO, Romnia iBulgaria membre ale NATO i ale Uniunii Europene, i, n sfrit, rile din Caucaz, undeevenimentengrijortoare pot s contribuie la modificarea echilibrelor politice i instituionale n regiune.n plus, Ucraina constituie un pivotgeopoliticdatorit existenei sale ca ar independent ce contribuie la transformarea Rusiei. Fr acest spaiu Rusia nceteaz s mai fie un imperiu euro-asiatic, n timp ce pierderea acestei zone nu a avut doar un efect de pivot, ci de cataclism geopolitic. n fapt, importana geopolitic i geostrategic a zonei se datoreaz legturii pe care o are cu regiunea mediteran i Balcanii, Ucraina reprezentnd interfaa vechiului imperiu. Chestiunea cea mai important care trebuie menionat este c Rusia nu poate fi n Europa fr ca Ucraina s fie n Europa, n timp ce Ucraina poate s fie n Europa fr ca Rusia s fie aici. Spaiu de proiectare al puterii, Ucraina mpreun cu Marea Neagr formeaz n egal msur o zon unde SUA i UE i desfoar influenele i primesc statutul de partener strategic de prim rang.Complexitatea geopolitic a Ucrainei este dat de mai multe variabile, astfel, cu un teritoriu de 603500 km2, dup Frana, reprezint a doua ar a continentuluieuropean, cu o populaie de 45,134,707 locuitori (a asea n Europa ca populaie), cu orizonturi meridionale ce se confund cu litoralul Mrii Negre, cu o coast ucrainean ce este valorizat datorit prezenei peninsulei Crimeea i a gurilor Nistru, Buh, Dniper (reprezentnd coloana vertebral a rii), i mai alesexperiena politic democratic (puterea nu este concentrat n minile unei singure persoane, ci este mprit, ceea ce ar putea constitui o ameninare la adresa ambiiilor ruseti), toate acestea transform Ucraina ntr-un adevrat epicentru geopolitic.Mai mult, faptul c Ucraina deine peninsula Crimeea, regiune rus, locuit n majoritate de rui i ofer o poziie cheie n regiunea Mrii Negre, deoarece acest spaiu constituie un punct de legtur cu Europa. De altfel, BosforulTrac(care este punctul cel mai important care servete ca i conexiune ntre Marea Neagr i Oceanul Mondial), partea Dunrii ce se vars n Marea Neagr i Bosforul Crimeei constituie trei puncte geostrategice importante ale spaiului pontic. De altfel, Crimeea este situat n mjlocul bazinului pontic, iar n ceea ce privete Bosforul Crimeei, trebuie remarcat valoarea sa geostrategic datorit conexiunii la canalul Volga-Doncare leag Marea Caspic cu Oceanul Mondial. Acest canal fiind construit din motive strategicepermitetrecerea navelor (adic a celor maritime) ncrcate cu 5000 de tone.Din punct de vedere al geopoliticii interne, Ucraina se caracterizeaz printr-o juxtapunere a trei sectoare spaiale: la vest, Ucraina impregnat de cultura occidental, catolic, ce privete spreUniunea European;-n centru, Ucraina, stricto sensu, unde minoritile etnice i lingvistice suntslabreprezentate; la est, o Ucrain foarte rusificat.Toat aceast pluralitate a fost folosit att de Rusia, ct i de SUA pentru a-i atrage cea mai mare parte ctrezonalor de influen. Cderea geopolitic cauzat de implozia sovietic a permis rilor occidentale s se implice n aceast regiune i s promoveze proiecte. n prezent, se simte o confruntare tacit ntre Rusia i Occident pentru aceast zon, n special dup Revoluia Portocalie (2005) i orientarea ctre Uniunea European. Aceast btlie diplomatic a devenit maievident dup lrgirea NATO din 2004 i cea a UE n 2007 cnd UE s-a situat n vecintatea imediat a zonei. Pe viitor se poate pronostica c disensiunile diplomatice ntre Est i Vest se vor adnci datorit politicii energetice dure practicate de Rusia, de implicarea UE i SUA n zon, precum i de dorina ucrainenilor de a adera la structurile euro-atlantice.Pentru analiza geopolitic a Ucrainei, un rol important i se ofer factorului geo-energetic. n plan energetic, pe lng bazinul imens de crbune din Donbass (n prezent mprit de frontiera ruso-ucrainean, dar care reprezenta nc 30% din rezervele Uniunii Sovietice nainte de dispariia acesteia), trebuie subliniat prezena gazului natural n regiunileLvov i Kharkov, a petrolului la Iviano-Kfrankvisk, dar care reprezint rezerve insuficiente pentru nevoile noii Ucraine, ceea ce a permis Moscovei s-o antajeze cu hidrocarburi. Poziia geografic i reeaua de gazoducte construite n timpul URSS fac din Ucraina un important actor pe piaa energetic i un important element pentru securitatea energetic european i din acest punct de vedere, chestiunea energetic nu este o chestiune ucrainean, ci are un caracter geopolitic. n acest context, trebuie menionat c tranzitul de gaz via Ucraina spre Europa n 2007 a fost de 112,1 miliarde metri cubi. Astfel, importana Ucrainei este dat de tranzitul pe care l asigur, deoarece pe viitor se prefigureaz ca jumtate din importurile de energie ale Europei s traverseze zona. n plus, acest spaiu este un coridor vest-est ce leagAsiaCentral i regiunea Caspic cu Europa continental dar i un coridor nord-sud, cum este redat de conducta de gaz Bleu Stream care leag Rusia de Turcia. De asemenea, lupta diplomatic ntre Occident i Rusia pentru aceast regiune, se d datorit faptului c aceasta asigur o deschidere ctre una din cele mai bogate zone energetice din lume Orientul Mijlociudar i ctre zona Caspic, ale crei resurse poteniale s-ar ridica la 233 miliarde de barili [9]. Astfel, n special pentru occidentali, atragerea Ucrainei n zona lor de influen ar permite controlul asupra zcmintelor caspice i ar permite SUA s-i reduc dependena vis-a-vis de rile arabe i s vnd acest lichid preios Chinei ce se afl n plin dezvoltare.Conchiznd, se poate spune c analiznd variabilele spaiu geografic, populaie, resurse, se poate considera c Ucraina reprezint un veritabil pivot geopolitic ce determin interesul crescut pentru aceast regiune a celorlali actori ai scenei internaionale (Rusia, SUA, Uniunea European).

Regiunea Marii Negre spatiu de interes geopolitic

In ultimii ani, in special dupa destramarea Uniunii Sovietice si caderea regimurilor politice autoritare din Europa Centrala si de Sud- Est, la nivel international, realitatea geopolitica a Regiunei extinse a Marii Negre a devenit un subiect din ce in ce mai sensibil. Fapt cauzat in mare de aparitia unor problematici noi (ce tin de politica, de securitate si deeconomie) care au modificat semnificatia geopolitica a bazinului pontic si au presupus intensificarea eforturilor actorilor strategici internationali si regionali in tentativa de a le solutiona conform propriilor interese. De multe ori insa interesele actorilor (statali sau non- statali) au fost (si sunt in continuare) divergente si drept urmare au transformat Regiunea extinsa a Marii Negre intr-un spatiu de disputa geopolitica, intretinut indeosebi de Federatia Rusa, SUA si Uniunea Europeana (UE).In prezent, cuvantul stabilitate (in raport bineinteles cu istoria recenta zbuciumata) caracterizeaza situatia din regiune, insa aceasta este inselatoare, fiindca problemelede fondnu au fost rezolvate. De aceea insistenta UE si noilor sai membri pe aspectul cooperarii in detrimentul rivalitatii trebuie incurajata si sustinuta de toti actorii internationali si regionali, inclusiv de Moscova.Istoria a fost generoasa cu bazinul pontic. Pe acest spatiu situat intre Europa siAsiatimpul a curs parca mai repede si mai intens. De-a lungul a mii de ani in bazinul Marii Negre numeroase popoare si-au gasit salasul, foarte multi comercianti au descoperit taramul prosperitatii, iar diferite formatiuni politico- statale si-au disputat interesele, astfel incat acest spatiu nu a fost niciodata acelasi, cunoscandpermanentemutatii politice, economice si etno- culturale. In consecinta, dupa cum adesea se intampa in asemenea cazuri de evolutie milenara, trecutul istoric incarcat a dat nastere unui prezent nebulos.Dimeniunile conflictului geopolitic de laMarea NeagraSfarsitul Razboiului Rece a transformat regiunea Marii Negre intr-o suma de state, de amenintari si de interese. Transformare care, in mod logic, a oferit noi dimensiuni realitatii geopolitice din acest spatiu.O nebulozitate de statePrabusirea Uniunii Sovietice si caderea regimurilor politice autoritare din Europa Centrala si de Sud- Est au inmultit numarul statelor riverane Marii Negre si au modificat esential mediul politic dinzona. Bulgariei, Romaniei si Turciei s-au alaturat alte trei state Federatia Rusa,Georgiasi Ucraina, toate nascute in urma decesului U.R.S.S. De mentionat ca pe langa statele riverane orice referinta la Marea Neagra nu trebuie sa excluda Armenia, Azerbaidjan, Grecia si Republica Moldova, state care completeaza cadrul extins al spatiului pontic. In toate tarile sus- mentionate anul 1990 a produs transformari majore. Unele dintre ele au trecut de la autoritarism la o democratie incipienta, altele de la subjugare la independenta, insa aceasta trecere brusca le-a gasit complet nepregatite si cu o sumedenie de probleme re/descoperitate.Pentru toate statele Regiunii extinse a Marii Negre, cu o mica exceptieGrecia, anii 90 al secolului trecut au fost tulburi, dominati de conflicte armate (Armenia- Azerbaidjan, Federatia Rusa, Georgia, Republica Moldova), de miscari identitare (Turcia), de neintelegeri diplomatice si de consolidare a democratiei (Bulgariasi Romania). Un adevarat mozaic de state slabe, corupte, aproape de esec, cu diverse identitati, asperitati si ritmuri de dezvoltare inegale situate in mijlocul unui triunghi ce se cristaliza din ce in ce mai evident intre civilizatiile rusa, europeana si islamica.Cu ajutorul eforturilor interne si implicatiilor externe o buna parte din problemele care riscau sa arunce in colaps spatiul Marii Negre au fost ameliorate, ajungandu-se la un fel de stabilitate aparenta. In ciuda faptului ca radacinile neintelegerilor nu au fost extirpate, aceste state cu o traditionala esenta euroasiatica, conform opiniei intemeiate a lui Zbigniew Brzezinski, au ales modelul de dezvoltare occidental in dauna celuioriental(de factura ruseasca), unicul considerat atractiv pentru elita politica din regiune, iar Occidentul a hotarat sa nu le refuze optiunea. Romania si Bulgaria au devenit membre NATO si UE, Turcia este in proces de aderare la UE (membra NATO din 1952), Georgia si Ucraina aspira la NATO si UE (in aceste state insa exista si factori politici influenti care se opun unei asemenea asperitati), Republica Moldova, dupa recenta schimbare a puterii politice, depune eforturi mai consistente in vederea apropierii de normele europene, iar Azerbaidjan si Armenia, manate de considerente economice, sunt interesate de aprofundarea relatiilor cu UE.De fapt, din cauza acestor transfomari, probleme si asperitati zonale, regiunea extinsa a Marii Negre a devenit mai sensibila/seminificativa din punct de vedere geopolitic.Re/descoperirea unor amenintariTotodata, intr-un sistem international multipolar au fost re/descoperite si scoase in evidenta multe probleme inghetate sau inexistente pe vremea cand Uniunea Sovietica avea o influenta majora in acest spatiu.Problemele redescoperite au fost cele interetnice. Stalin a avut ideea de a incurca lucrurile si a gandit safacacateva miscari considerateprotectivenu numai pentru epoca sa, dar si pentru cele care vor urma. Stramutarile populatiilor dintr-unlocin altul, modificarile granitelor republicilor sovietice, menite sa asigure stabilitatea U.R.S.S.- ului, au dus la implozia acestuia, la conflicte militare (intre Armenia si Azerbaidjan) si la neintelegeri ce tindeau sa escaladeze in lupte armate (intre Ucraina si Federatia Rusa). Si, de parcaoperalui Stalin nu era indeajuns, Federatia Rusa si-a catapultat cadrele externe formate pe timpul Uniunii Sovietice in zone sensibile din punct de vedere istoric si etnic ale republicilor ex- sovietice, acestea autoproclamand acolo republici independente, insa nerecunoscute la nivel international. Din aceasta cauza, Georgia (cu Abhazia, Adjaria si Osetia de Sud) si Republica Moldova (cu Transnistria) s-au trezit in astfel de conflicte, menite sa distruga stabilitatea statala si sa mentina dependenta acestor state de Federatia Rusa, un alt stat care s-a luptat cu secesionismul. Constituind un amalgam de republici si regiuni diverse din punct de vedere identitar, Federatia Rusa s-a trezit cu intentia Ceceniei, o mica republica caucaziana islamica, de a parasi federatia. Puterea centrala a reactionat prompt, mai ales ca pericolul unor miscari asemanatoare in zona era imens si in urma a doua razboaie cecene a recastigat se pare influenta, insa viitorul este incert. In cele din urma, Turcia s-a vazut nevoita sa faca fata rebelilor kurzi. Un conflict care nici astazi nu si-a gasit solutionarea.Astfel, Regiunea extinsa a Marii Negre s-a transformat intr-un cadru de conflicte interetnice si geopolitice permanente, ce presupune frontiere nesigure si state slabe, precum si numeroase amenintari laadresasecuritatii europene si chiar internationale, cauzate fiind de traficul ilicit (armament si persoane) de armament si de proliferarea crimei organizate transnationale.Alte amenintari au aparut insa odata cu modificarea sistemului international. La adresa securitatii occidentale si mondiale au fost identificati noi factori perturbatori, teroristii islamici si statele orientale care-i sustin, iar Marea Neagra a devenit un centru strategic esential pentru actiunile din acele zone, in vederea combaterii terorismului si democratizarii lor.Competitia comerciala energeticaSi,cao adevarata cireasa de pe tort, conflictul geopolitic de la Marea Neagra nu ar avea nici un farmec daca nu ar exista dimensiunea economica, capabila sa sustina o competitie intensa comerciala si diplomatica.Regiunea Marii Negre s-a evidentiat in ultimii douazeci de ani ca un nod comercial important, asta datorita faptului ca se afla in apropierea bazinulului Caspic, extrem de bogat in combustibili. Drept urmare, in vederea mentinerii securitatii energetice Federatia Rusa, SUA, UE si statele regionale au demarat o competitie comerciala si diplomatica deosebita in jurul stabilirii traseelor hidrocarburilor.Federatia Rusa, in calitate de important producator de petrol si gaze din regiune (si din lume), si de principalul furnizor de gaze al tarilor UE, este direct interesata in jocul energetic din bazinul Marii Negre. Pentru Moscova arma energetica reprezinta unicul mijloc de a tine sub presiune Europa si nu si-ar permite sa-l piarda.In schimb, UE este exasperata in vederea asigurarii securitatii energetice si depune eforturi multiple in acest sens. Exasperarea europeana este cauzata de faptul ca Rusia a dovedit in dese randuri ca nu este un partener de incredere, fiindca in disputele cu vecinii (Ucraina si Belarus) a apelat la masuri dure sinonime stoparii livrarii de gaz. O noua ratiune impune UE diversificarea accesului la resursele energetice, iar bazinul Caspic reprezinta o solutie viabila in acest context. In efortul sau este sustinuta de SUA, care dupa ce a reusit asigurarea securitatii energetice a Israelului prin conducta Baku- Tblisi- Ceyhan, acum sustine proiectul gazoductului Nabucco pentru a reduce din potentialul de amenintare rus la adresa UE. Proiect care la momentul de fata este amenintat serios de o contraoferta ruseasca, South Stream, ce vizeaza transportarea gazului direct din Federatia Rusa prin Marea Neagra spre Bulgaria si cu ramificatii in Italia si Austria.In acestconflictde interese energetice, cu profunde valente diplomatice si politice, in care Federatia Rusa nu concepe sa-si piarda suprematia, UE, cu ajutorul SUA insa cu nenumarate ezitari, vrea sa devina mai putin dependenta de gazul rusesc, Turcia, Romania si Bulgaria se simt actori regionali importanti, iar Georgia si Azerbaidjanul vor sa dea oarecum o palma Rusiei, Ucraina pare a fi lasata in afara tuturor proiectelor. Un lucru insa este cert, ca in ciuda tuturor intereselor private toti actorii implicati in regiune trebuie sa joace ca parteneri si nu ca rivali cum s-a intamplat pana acum.Jucatorii strategici la Marea Neagra si interesele de securitateFederatia Rusaeste un jucator strategic relevant in cadrul Regiunii extinse a Marii Negre. In esenta, Federatia Rusa este un actor previzibil, cu o pozitionare distincta in raport cu statele si problemele din regiune. Conform traditiei diplomatice isi prezerva dreptul de influenta in zona Caucazului, Balcanilor si a Marii Negre. Pentru ea aceste zone sunt importante in vederea asigurarii securitatii si lupta pentru mentinerea statu-quo-ului actual. De aceea orice initiativa din zona straina Rusiei este rau perceputa si reactioneaza pe masura: cu intreruperi de gaz, cu propunerea unor proiecte alternative, cu mentinerea unor situatii geopolitice complicate (in cazul Georgiei si Republicii Moldova) sau cu tentativa de a impiedica apropierea NATO si UE de granitele sale.SUAeste interesata de zona Marii Negre mai ales din punct de vedere geostrategic. Pozitionarea sa in aceasta regiune s-a nuantat mai ales dupa 11 septembrie 2001. Declarand razboi impotriva terorismului, Regiunea extinsa a Marii Negre a constituit imediat un pivot catre statele din Orient care incurajeaza acest fenomen. Totodata SUA a fost interesata de solutionarea problematicilor regionale cu potential destructiv. In acest sens SUA a reusit treptat sa infiltreze NATO in regiune, sa asigure securitatea energetica a Israelului, sa-si instaleze baze militare in Romania si Bulgaria, sa ofere un stimul proceselor democratice din zona, iar pentru viitor mizeaza pe cartea independentei energetice a Europei.Initial,UEnu a avut motive temeinice sa se orienteze catre problemele din spatiul pontic: contrabanda, traficul ilicit, democratii neconsolidate, frontiere nesigure. Insa ultima extindere, cu Bulgaria si Romania, a plasat-o in miezul acestor probleme, care prin esenta lor reprezentau un factor real de amenintare la adresa securitatii europene. In plus, resursele energetice ale bazinului Caspic si experientele neplacute cu Federatia Rusa (crizele gazelor) i-a determinat pe oficialii de la Bruxelles sa recurga la ideea diversificarii retelelor de alimentare cu gaze.Adepta unor mijloace specifice liberalismului institutional, UE a recurs la aprofundarea cooperarii cu si intre statele Regiunii extinse a Marii Negre si promovarii valorilor si normelor europene. Mai concret, Bruxelles- ul a largit Politica Europeana de Vecinatate si a lansat doua proiecte menite sa contribuie la securitatea si consolidarea cooperarii regionale: Sinergia Marii Negre si Parteneriatul Estic. O alta actiune importanta a UE a fost si este in continuare monitorizarea si securizarea granitelor din proximitatea sa. Misiunea EUBAM, de la frontiera moldoveano- ucraineana a reprezentat un real succes in combaterea crimei organizate si traficului ilicit. Per ansamlu, implicarea UE in Regiunea extinsa a Marii Negre are efecte pozitive, insa chestiunea securitatii energetice europene inca nu a fost rezolvata. Drept dovada proiectul gazoductului Nabucco a inceput greu si ramane de domeniul viitorului.Jucatorii regionali la Marea Neagra si consolidarea cooperariiBulgaria, Grecia, Republica Moldova, Romania, Turcia, Ucraina (luate in ordine alfabetica) si tarile caucaziene in mai mare sau mai mica masura sunt actorii regionali din zona extinsa a Marii Negre. Interesele acestor state sunt diverse: mentinerea securitatii (Georgia si Ucraina), intarirea pozitiei economice (Azerbaidjan si Turcia) sau afirmarea pozitiei la nivel euro- atlantic (Bulgaria si Romania). Cu toate acestea statele din Regiunea extinsa a Marii Negre converg spre un interes comun si anume intarirea cooperarii inter- regionale, destinata sa asigure stabilitatea, securitatea si prosperitatea zonei.Organizatia Cooperarii Economice a Marii Negre (OCEMN) a constituit primul cadru de cooperare in bazinul pontic. Organizatia insa si-a dovedit rapid ineficienta din cauza factorului rus. In cadrul OCEMN Federatia Rusa are o pondere semnificativa si foloseste adeseori instrumentul consensului pentru a bruia luarea unor decizii. Numeroasele propuneri de a reforma organizatia sau de a stabili proiecte clare care sa consolideze cooperarea la Marea Neagra, inclusiv romanesti, nu au putut trece peste acceptul Moscovei. Totusi, in ultimul timp, statele membre OCEMN au reusit sa ia doua decizii importante in vederea crearii unui spatiu pontic integrator: autostrada inelara si magistrala Marii Negre. In afara proiectelor convenite in cadrul OCEMN, UE propune asistenta financiara pentru dezvoltarea coridoarelor maritime. O discutie pe acest subiect va avea loc in cadrul unei conferinte la Constanta si se asteapta ca unele state riverane Marii Negre sa devina mai interesate de initiativa europeana.Tinand cont de un trecut istoric turbulent si de un prezent geopolitic pe masura, discutiile si proiectele integratoare comune sunt binevenite. Acestea pot pune cu adevarat bazele unui spatiu stabil in Regiunea extinsa a Marii Negre, iar Moscova cand va renunta la a spune nu va avea un rol determinant in acest sens.

O dat cu extinderea NATO , Marea Neagr a devenit un punct de intersectare a frontierelor geopolitice i geo-economice .Pentru Rusia ,valoarea strategic a Mrii Negre este dat de controlul resurselor energetice din Caucaz i Marea Caspic. Principala responsabilitate a flotei ruse din Marea Neagr este s contracareze oricare atac naval ndreptat spre peninsula Crimea, care chiar dac face parte din teritoriul Ucrainei este locuit n marea majoritate de o populaie de origine rus . Punctul de acces din Marea Azov spre coridorul Donului dintre Rostov pe Don i Volgograd(ex-Stalingrad) este ruta energetic vital pentru Rusia. Pierderea controlului asupra acestei regiune echivaleaz cu un dezastru pentru Moscova , care ar fi lipsit de imensele resurse energetice din Caucaz.O retrospectiva istoric a flotei militare ruse din Marea NeagrDin a doua jumtate a secolului al XVIII lea, Rusia a nceput s depun mari eforturi n lupta pentru accesul la mrile sudice, reuind s ntemeieze baze permanente n Marea Azov i Marea Neagr. Principalul adversar n calea marinei militare ruse era flota otoman. Dup rzboiul ruso-turc din 1768-1774 ncheiat prin Tratatul de pace de la Kuciuk-Kainargi, imperiului rus i-au fost cedate teritoriul Yedisan ntre rurile Nipru i Bugul de Sud, Kubanul, Azovul, Taganrog i Kerci. n acelai timp hanatul Crimeii devenea independent. nc din 1773 se constituie o Escadr a Mrii Negre avnd la baz Flotila din Marea Azov.ncepnd cu 1775 construcia de nave de rzboi se mut pe antierele navale de pe rul Don.n 1778 este ntemeiat oraul-port Herson . Prinul Grigori Potemkin, Guvernator-general al Novorosiisk este personajul central care a contribuit la succesul tuturor aciunilor ntreprinse de Rusia n Marea Neagra ,fiind identificat de istorici ca ntemeietorul Flotei ruse din Marea Neagr.Crimea este n final anexat de mprteasa Ecaterina cea Mare n 8 aprilie 1783. Tot atunci sunt anexate i celelalte teritorii ale regiunii Kuban i teritoriul Taman. Lichidarea Hanatului Crimeii s-a fcut progresiv pentru a elimina ameninarea pe care ttarii o reprezentau pentru flancul sudic al teritoriului rus. Dup anexare ,prinul Grigori Potemkin a dus o politic energic de colonizare a noilor teritorii.Un moment istoric pentru marina militar rus este marcat la 2 mai 1783 ,atunci cnd n golful Ahtar sosete o escadr compus din cinci fregate i alte opt nave ale Flotilei din Azov aflate sub comanda Vice-amiralului Fedot A.Klokaciov.De atunci forele navale din sudul Rusiei au nceput s poarte numele de Flota Mrii Negre. Ahtar care n traducere nsemnapiatr alba fost redenumit printr-un decret al Ecaterinei cea Mare din 10 februarie 1783 n Sevastopol care tradus nseamnora decent. Puterea de lupt a Flotei Mrii Negre a fost pus la ncercare de marina otoman care a vrut s recupereze Crimea n rzboiul din 1787-1792 . Planurile Porii Otomane au fost zdrnicite de victoriile amiralului Fedor F.Uacov de pe insula Fidonisi(3 iulie 1788), strmtoarea Kerci(8 iulie 1790), Tendra(28 august 1790) si Capul Kaliakra(31 iulie 1791).Tratatul de pace de la Iai din 1792 reconfirma apartenena Crimeii la imperiul arist. Pe partea de antiere navale ,noul ora Nikolaev, nfiinat n 1789 ,devine principalul centru de construcii nave din regiunea rus a Mrii Negre.Principalul obiectiv al Flotei Mrii Negre din secolul al XIX lea era cucerirea strmtorilor care garantau accesul ctre Marea Mediteran ,un vis nendeplinit al arilor rui . Rzboiul Crimeii (1853-1856) a silit imperiul arist s renune la aceste planuri i n acelai timp la marea influen pe care o avea in Balcani i la Gurile Dunrii. Otomanii aliai cu Frana ,Marea Britanie i Regatul Sardiniei au reuit s resping atacurile armatei ariste i s duc la restabilirea echilibrului de putere n sistemul politic european . Eecul din Rzboiul Crimeii a reprezentat un punct de cotitur n afacerile interne i externe ale Rusiei. Intelectualitatea rus a nceput s solicite din ce n ce mai intens reformarea guvernului i a sistemului social promovat de ctre ar. Cu toate acestea trebuie menionat strlucita victorie obinut de vice-amiralul V.A.Nahimov din golful Sinop ,atunci cnd a reuit distrugerea aproape total a navelor otomane .O singur nav otoman a reuit s scape de bombardamentul cu proiectile explozive pus la punct de Nahimov.Secolul XX , marcat de venirea bolevicilor, a ntrziat foarte mult reformarea marinei ruse. De abia din 1928 a nceput o nou nzestrare cu armament a Flotei Mrii Negre. Sovieticii au schimbat tactica de lupta naval fixndu-se mai ales pe rzboiul submarin . n acest sens nainte de debutul Celui de al Doilea Rzboi Mondial ,Flota Mrii Negre va beneficia de 47 de submarine i de doar 3 crucitoare. Dup ncheierea rzboiului ,Flota Mrii Negre a continuat s asigure securitatea flancului sudic al URSS i i-a extins capabilitatea de a patrula si iniia operaiuni pe oceane.Dup colapsul URSS , Flota Mrii Negre i-a pstrat capabilitile de lupt dar i a limitat drastic operaiunile datorit subfinanrii.Din 1997 noua Federaie Rus ,a renceput un program de modernizare a tehnicii de lupt concomitent cu renceperea exerciiilor militare de anvergur n Marea Neagr .Rolul marinei militare ruse din Marea Neagr n actualul context internaionaln perioada Rzboiului Rece, Flota Mrii Negre avea ca principal funcie contracararea Flotei a VI a SUA, influennd mediul politic i militar din Marea Mediteran. Sarcina cheie atribuit flotei era de a apra rmul ucrainean de un eventual atac i de a sprijini trupele din districtul militar Odessa. Dup dezmembrarea URSS-ului ,Flota Mrii Negre i-a pierdut atribuiile operaionale i strategice. Se pune n discuie n ce msur mai este eficient meninerea unei flote numeroase n Marea Neagra ,atta timp ct influena n Marea Mediterana este foarte mic.n cazul unui conflict n Marea Neagra ,SUA i aliaii NATO i pot folosi forele navale dispuse n Mediterana de Est,iar Rusia nu poate opri eficient ptrunderea lor n Marea Neagr.Singura problem pentru Rusia n Marea Neagr ar fi submarinele turceti. Acest aspect ar determina Rusia s-i mbunteasc tehnica de lupta antisubmarin. Turcia este i ea interesat s-i ntreasc securitatea liniilor de comunicaii n Marea Neagra. Oricum turcii nu au nici o intenie s se amestece n liniile de comunicaii controlate de Rusia n Marea Neagr, din simplul fapt c dein controlul strmtorilor. Turcia este mai mult interesat de ntrirea prezenei sale militare n Marea Egee ,acolo unde Grecia este vzut n continuare ca o ameninare pentru interesele turceti din aceast regiune. Principalul obiectiv al turcilor este s ntreasc securitatea zonei lor insulare din Marea Egee.Lund n considerare interesele geostrategice ,militare i politice ale Rusiei n regiune , viitorul rol al flotei sale din Marea Neagr va fi legat de exercitarea controlului politic i militar asupra Caucazului i participarea la reglementarea conflictelor locale din aceast regiune.O alt sarcin imperativ pentru flota rus este meninerea dominaiei militare pentru a deine controlul absolut al liniilor de comunicaii din Marea Neagr i a contracara statele NATO din afara Mrii Negre .Nu n ultimul rnd ,Rusia trebuie s pstreze controlul militar asupra Crimeii pentru a putea sincroniza politica intern i extern a Ucrainei cu directivele stabilite de Moscova.Pentru a menine balana de putere n Marea Neagr n favoarea sa , Rusia trebuie s includ Ucraina ntr-o uniune militar. Printre celelalte strategii care figureaz pe agenda rus este i mbuntirea capabilitii militare ale flotei din Marea Neagr prin echiparea cu arme nucleare tactice i dezvoltarea capacitii de lupt a flotei prin construirea de nave de rzboi uoare i foarte mobile care s transporte lansatoarele de rachete. Totodat sistemul de aprare trebuie s aib n vedere pe lng componenta de trupe de uscat i componenta de susinere aerian. Construcia de portavioane noi este o prioritate pentru Rusia n viitorul apropiat.Meninerea i consolidarea prezenei militare ruse n statele CSI este o alt strategie care consolideaz sistemul de aprare al Rusiei n Marea Neagra. Faptul c acordul de nchiriere a bazei navale de la Sevastopol a fost prelungit de parlamentul Ucrainei pn n 2047 , arat intenia clar a Rusiei de a-i menine i consolida prezena militar i influena politic n Ucraina.Superioritatea militar a Rusiei n Marea Neagr se bazeaz pe deoparte pe amplasamentele militare din Crimea i pe de cealalt parte pe cele de pe coasta Caucazului. Nu este deloc ntmpltoare n acest sens declaraia amiralului Kravcenko care declara cdup restructurare ,Flota Mrii Negre are dou componente:grupul din vest cu baza la Sevastopol i grupul de est pe coasta Caucazului. Declanarea Rzboiul din Georgia n 2008 a umrit ntocmai consolidarea prezenei militare ruse pe coasta Caucazului i anume Abhazia.Politica externa rus n regiunea Mrii Negre dup colapsul URSSDup dezmembrarea URSS , politica extern rus n relaie cu regiunea Mrii Negre s-a restructurat trecnd dealungul celor 22 de ani de istorie postsovietic prin 4 faze: Faza iniial(1991-1994) caracterizat prin izbucnirea unor conflicte etnice armate care n perioada sovietic fuseserngheate.Apare un nou status-quo post-sovietic Faza cecen nfiat de cele dou rzboaie purtate de Federaia Rus n Cecenia(1995-2002) Faza de refacere(2003-2008) n care Rusia ncepe s fixeze aciunile prioritare pentru strategia sa regndit.n septembrie 2003, Preedintele V.Putin definea regiune Azov-Marea Neagr ca fiind de maxim interes strategic pentru Rusia. De aceia conducerea de la Moscova era obligat s asigure un sistem de securitate eficient pentru rutele sale de trasport din Marea Neagr Faza strategiei regionale active(august 2008-prezent) care a debutat o dat cu operaiunea militar n Georgia ,avnd ca scop sprijinirea republicilor separatiste Abhazia i Osetia de Sud.Noua strategie pentru regiunea Mrii Negre coincide n mare parte cu trstura principal a politicii externe ruse ataat de principiile realismului politic n care interesul naional poate fi aprat doar prin achiziia de putere,singura care permite supravieuirea statului ntr-un mediu internaional anarhic.n viziunea geostrategic rus , regiunea Mrii Negre este vzut ca un proiect strict regional chiar dac are aspecte globale i ofer opiuni globale pentru Rusia. Conform acestei strategii , Rusia consider c este mai ndreptit dect Uniunea European sau SUA atunci cnd vine vorba de asumarea rolului de lider n problemele regiunii Mrii Neagre, din motive legate de istorie,poziie geografic,economie i politic. Cel mult Rusia ar accepta un lidership n comun cu Turcia. Cu toate acestea , Occidentul percepe Rusia ca pe o putere exterioar, chiar dac ea este una dintre cele ase ri din Marea Neagr.Viziunea rus concentrat pe interesul regional pe care l are Marea Neagr este cea care face diferena fa de viziunile SUA i a UE. Controlul n regiunea Mrii Negre este pentru Rusia ca o unealt regional n atingerea obiectivelor n celelalte regiuni precum Asia Central i Orientul Mijlociu sau un instrument global atunci cnd lum n discuie securitatea energetic i expansiunea pieelor economice. Regiunea Mrii Negre este ca un poligon de teste pentru cele dou curente contemporane dominante:regionalizarea i globalizarea. Cu alte cuvinte n aceast zon se poate dezvolta un parteneriat regional sau dimpotriv o alt aren de competiie geostrategic, parte a jocului de sum nul practicat de Rusia i de Occident.Din perspectiva securitii regionale , Rusia se proclam ca un susintor al status-quo-ului n regiunea Mrii Negre.Cu toate aceste ,pentru a-i apra interesele , Rusia ncurajeaz micrile separatiste din zon.Pentru a-i demonstra bunele intenii , Moscova a luat parte la exerciiile militare organizate n comun cu statele NATO i celelalte state din Marea Neagr. Aa a fost cazul n exerciiile militareBlack Sea HarmonyiActive Endeavour.Rusia percepe ca pe o ameninare la adresa intereselor sale din regiunea Mrii Negre o serie de evenimente precum decizia Turciei de a permite navelor americane accesul nerestricionat prin strmtorile Dardanele i Bosfor nclcnd astfel Convenia de la Montreaux semnat n 1936 i n care erau prevzute restricii ale traficului naval pentru statele fr acces la Marea Neagr.O alt preocupare pemtru Rusia este disputa sa cu Ucraina n cea ce privete strmtoarea Kerci, care nesoluionat poate duce la blocarea traficului navelor ruseti din Marea Azov n Marea Neagr. ngrijoratoare pentru lideri rui este i expansiunea bazelor militare americane din Romnia i Bulgaria,vazut ca o nclcare din partea SUA a Tratatului Forelor Convenionale din Europa.Rusia este contient c pe termen lung ar putea ajunge singurul stat nemembru NATO din Marea Neagr, percepnd NATO ,Ucraina i Georgia ca actori care amenin status quo-ul n regiune. Rusia percepe Turcia ca un posibil partener ,avnd n vedere c turci vor s pstreze status-quo-ul n Marea Neagr. Dup Rzboiul din Georgia din 2008 , Turcia are oportunitatea de a deveni un mediator n zona Mrii Negre ,crescndu-i astfel importana n regiune. Cooperarea Turciei cu Rusia poate fi una favorabil i la nivel economic n special n sectorul energiei unde se pot negocia soluii de comun acord care n acest fel pot ajuta Turcia s devin cel puin parial poarta energetic a Europei.Trebuie concluzionat c Rusia nu poate agrea dect un format de securitate regional atunci cnd vine vorba de politica sa extern n regiunea Mrii Negre.Rusia i viitoarele provocri n regiunea Mrii Negre.Remodernizarea flotei ruse a Mrii Negre i interveniile politico-militare din regiune au creat o nou oportunitate la Kremlin pentru reafirmarea influenei strategice aflate n opoziie cu interesele americane din zon. Recentele evenimente geopolitice din Ucraina i regiunea Caucazului au reafirmat importana geostrategic a Mrii Negre pentru Rusia i au revitalizat eforturile conducerii de la Moscova de a transforma flota Mrii Negre dintr-una inactiv ntr-una capabil s execute o arie larg de operaiuni maritime. Deficitele n bugetul aprrii i alte prioriti strategice sunt obstacolele pe care Rusia le ntmpin n timpul acestui proces de reanimare a flotei ruse din Marea NeagrTinnd cont de aceste aspecte ,abordarea Rusiei este una dual pentru a putea crete ntr-un timp scurt operaionalitatea flotei. n primul rnd sunt mprumutate echipamente militare de la celelalte flote ale Marinei militare ruse. Flota Mrii Negre a fost mbunit cu dotrile primite de la Flota Mrii Baltice.n al doilea rnd se recurge i la cumprarea de nave de rzboi strine care s ajute la suplinirea necesarului de dotri militare pe care antierele navale ruse nu le pot produce ntr-un timp rapid. Cazul achiziionrii din Frana a navelor amfibii de asalt Mistral confirm aceast tendin .Se pare c Frana este principala furnizoare de tehnologii militare noi ctre Federaia Rus.n acelai timp Kremlinul i-a crescut semnificativ implicarea politic i militar n statele vecine cutnd s ncheie relaii diplomatice mai strnse. Toi aceti pai ntreprini mbuntesc fora naval rus din Marea Neagr i creaz condiiile restabilirii sferei istorice de influen n statele controlate nainte de sovietici. Rusia ar putea fi mai bine poziionat atunci cnd vine vorba de ameninarea interesele vitale ale SUA din zon ,aa cum este cazul rutelor de aprovizionare cu energie care tranziteaz Marea Neagr, dar i stabilitatea regimurilor politice din statele cu orientare pro-occidental. n ceea ce privete politica Rusiei, aceasta s-a folosit dealungul timpului de exporturile de gaz ca principal mijloc de proiectare a influenei economice i politice n Europa .Cazul Ucrainei este cel mai gritor n acest sens. SUA i aliaii si europenii sunt nevoii n aceste condiii s-i sporeasc prezena militar n zon ,ajungndu-se la un joc de sum nul.BibliografiePavliuk, Oleksandr; Klympush-Tsintsadze, Ivanna, The Black Sea Region: Cooperation and Security Building ,Armonk(New York), Ed. M.E. Sharpe, 2004,p.197-199.http://eng.mil.ru/en/structure/forces/navy/associations/structure/forces/type/navy/black_sea/history.htmhttp://www.ponarseurasia.org/sites/default/files/policy-memos-pdf/pepm_041.pdfhttp://www.iss.europa.eu/fr/publications/detail-page/article/russian-policy-in-the-eastern-mediterranean-and-the-implications-for-eu-external-action/http://www.usni.org/magazines/proceedings/2011-02/russias-black-sea-threat