Fast FoodFast Foodo alimentao alimentaţţie ie

ssăănnăătoastoasăă sau nu? sau nu?

Fast FoodFast Foodo alimentao alimentaţţie ie

ssăănnăătoastoasăă sau nu? sau nu?

Bercan Claudiu Alin si Bercan Claudiu Alin si MMăăxineanu Marinelxineanu Marinel

Globalizarea ce caracterizează secolul in care trăim pare a cuprinde chiar si alimentele pe care le

consumăm.

Afirmaţia este cu atât mai adevarată dacă privim estimările specialistilor cu privire la importurile

si exporturile de produse alimentare, dar si de francize de lanturi de

restaurante. Fast food-urile se extind

international cu o viteză uimitoare.

Oriunde ne uităm, putem da cu ochii de un fast

food sau de vreun chiosc cu mâncare. Iar dacă nu il vedem, cu sigurantă stim unul aproape de

casă sau de birou, care să ne ajute să iesim din impas cănd ne gândim:

Ce să mâncăm?

Mâncarea fast food este gustoasă, te ispiteste, este la preţuri convenabile şi nu iţi dă prea multe dureri de cap

incercând să gătesti tu.Cele mai populare gustări rapide sunt chipsurile,

gogosile, acadelele, batoanele de ciocolată, prăjiturelele. Sunt ambalate direct de către producător,

le putem consumă rapid din mers sau la birou şi, in plus, sunt delicioase.

Dar cu uşurinţa uitam că sănătatea noastră depinde de ce mâncăm in

fiecare zi.

Chiar dacă sunt catalogate drept “gustări” nu trebuie să subestimăm contribuţia lor la aportul caloric zilnic.

Deşi par mici, ele pot aduce organismului un aport caloric mare şi de multe ori “calorii goale”.

Consumul regulat de gustări si alimente fast food se pare că poate

creşte semnificativ indicele de masă

corporala.

Este adevărat, alimentele fast food sunt bogate in numeroşi nutrienţi inclusiv calciu, vitamina B12, vitaminele A, C, D si E, insă la fel de adevărat este si că unele pot fi considerate bombe calorice, ce abundă in grăsimi nesaturate şi care pot creşte foarte mult riscul de apariţie a obezitaţii, a bolilor cardiovasculare şi a diabetului.

Consumul regulat de mâncare junk-food produce in creier aşa numitele substanţe chimice ale

plăcerii, care creează dependenţă. Carbohidraţii cu absorbţie rapidă sau zaharurile simple

(procesate industrial), pe care le conţin snacks-urile, au un efect energizant imediat, deoarece sunt rapid transformate in energie şi, in caz de exces, in depozit de grăsimi. După consum se

instalează moleşeala, adică efectul contrar celui scontat.

Care ar fi explicaţia?

Cand procentul zaharului din sange creste rapid, organismul incepe sa produca insulina in exces, pentru a

elimina surplusul de glucoza.

• In consecinta, odata cu scaderea rapida a glicemiei, organismul intra intr-o stare mai proasta decat cea pe care credeam ca o combatem. specialistii in nutritie sustin ca substantele continute in mancarea dulce, sarata si grasa de la fast food-uri ne face sa mancam de sase ori mai mult decat e necesarul real al organismului.

Un meniu clasic consumat la un restaurant fast food fiind alcătuit dintr-un hamburger, cartofi prăjiţi şi o băutură

răcoritoare poate aduce peste 1500 de kcal per porţie, in condiţiile in care necesarul zilnic total este in jur de 2000 de kcal (necesar calculat pentru un adult tânăr, sănătos,

cu activitate zilnică moderată).

Specialiştii apreciaza ca, de-a lungul timpului, contribuţia

snacks-urilor la aportul caloric, in special al copiilor

cu vârstă intre 2-5 ani, a crescut cu peste 30%.

Ratia alimentara numai din produse fast food

Canti- tate

Kcal Proteine Lipide Glucide

Mic dejun 1. Bacon, Egg si Cheese biscuit

152 g 480 21 31 31

2. Sandwish Grilled Chicken Flatbread

250 g 520 28 22 54

3. Orange juice 100 g

143

2,3 0 32,6

Dejun 1. Traditional Crust Pizza

382 g 941 53 43,2 88

2. Strawberry Sundae 178 g 290 7

7

50

Gustare 1. KFC Sandwish Fara sos

175 g 270 31 5 23

2. French Fries 147 g

453 6,7 21,5 52,2

Cina 1. Chicken Fingers 192 g 640 31 38 42 2. Caesar Salad 150 g 71 5,5 3,1 5,5 3. Coca-Cola 282 g 123 0 0 30,8 TOTAL 3931 185,5 170,8 409,1

• Alarmaţi de faptul că din ce in ce mai mulţi copii preferă o astfel de alimentaţie, dar şi de faptul că aceasta este consumată in cantităţi ridicate, specialiştii au investigat problema si au ajuns la concluzia că de fapt există o corelaţie intre alimentele fast food si consumul excesiv. In cadrul studiului care a relevat această observaţie au fost incluşi adolescenţi cu vârstele cuprinse intre 13 si 17 ani, cărora li s-a oferit mâncare fast food, la trei mese. Aceasta a inclus pui prajit, cartofi prajiţi şi o băutură carbogazoasă. La prima masă mâncarea a fost servită in cantitate mare, o singura dată. La a doua masă cantitatea a fost mai mică, iar la a treia masă s-a servit iar o cantitate mare, dar in porţii mai mici, la interval de 15 minute. Concluzia a fost că, indiferent de cât de multa mâncare a fost servită, adolescenţii tot nu se puteau sătura, in ciuda faptului că foarte multe din caloriile zilnice proveneau din astfel de alimente.

Specialiştii au sugerat că există anumiţi factori care stimulează această supraalimentare, principalii incriminaţi fiind:

• Conţinutul redus in fibre;• Gustul bun;• Existenţa unui număr ridicat de calorii in alimente de

dimensiuni mici;• Conţinutul ridicat in grasimi;• Conţinutul ridicat in glucide, mai ales sub formă lichidă.

Un alt studiu publicat in 2006 a demonstrat ca pericolele fast food-urilor sunt reale. Studiile au fost făcute pe animale de laborator şi s-a demonstrat faptul că au apărut semne de rezistenţă la insulină, un indicator precoce al diabetului zaharat.

Evolutia vanzarilor firmei McDonald's

22,5

23

23,5

24

24,5

25

25,5

26

26,5

27

27,5

2008 2009 2010 2011 2012

Anul

Ven

itu

ri,

mil

iard

e d

ola

ri S

UA