ROMANISMUL IN REGIUNEA DINTRE PRUT ŞI NISTRU

.DIN fOSTA BUCOVINA.

BUCUREŞTI

EDITURA CASEI ŞCOA'LELOR

1928

_1 I

Preţul Lei 40.-.

www.dacoromanica.ro

PREOTUL DIMITRIE TOPA

ROMANISMULIN REGIUNEA DINTRE PRUT $1 NISTRU

DIN FOSTA BUCOVINA

CER NAUTI, 1927

BUCUREVIEDITURA CASEI SCOALELOR

1928www.dacoromanica.ro

Marelui ,si bunului Roman,

D-lui NICOLAE IORGAin semn de admirafie).

AUTORUL

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

www.dacoromanica.ro

Introducere

MOTTO :

Vom aplicd cii rigoare, cii metodd, cu tenacitateaceastd metodd, de respectare a legilor noastre,din prezent si viitor. Vom face italiand aceastd re-giune (Trentinul) Mei este italiand prin geografie Siprin istorie.

Se poate spune cu adevdrat, cd la Brennero estefrontiera fixatd de mdna infalibild a lui Dlimnezeu.

Germanii din Adige le de sus nu reprezinta o mi-noritate nationald ci o rdmdsitd etnicd. Ei sunt Innumdr de 180.000, pe cdnd in Cehoslovacia atingcifra de 3.500.000 fag' de 5.000.000 de

Afirm cd din acefti 180.000 peste 40.000 sunt1talieni deveniti Germani i pe aceftia noi vomincercd sd facem sail regdseascd vechile lor mimeitaliene, a..a cum rezultd din toate actele de starecivild.

In fetal acesta ei vat- dobdndl orgoliul de a ficetateni ai marei pat:* italiane. Ceilalfi stint ultiniulrest al invaziunilor barbare. i pentru acestia vowadopta politica romand de echitate severd. NatiuniiGermane Ii spunem : Pentru tine poporul fascistvoeste sti fie an amic sincer, dar un amic care teprive.Fte in ochi, amic cu mainile. sus, amic in afardde canoscutul Kultur".

(Discursul premierului italian Mussolini tinut laCamera italian6 in Februarie 1926).

Celli.

www.dacoromanica.ro

8

Cuvintele de mai sus, rostite de d-1 Mussolini in Ca-mera italiana ca raspuns la declarafiunile pre$edinteluiconsiliului de mini$trii al Bavariei se potrivese $i pentrunordul Bucovinei, de care se vorbe$te in lucrarea de fafa.

Publicariunea prezentd urmare$te fi ea doua scopuri:I. Sd se arate adevdrul istoric, cci regiunea dintre

Prut i Nistru a fost la anexarea ei de cdtre Austria, oparte de pamant moldovenesc, os din oasele Moldovei, cddin cele 160.000 de suflete, ce locuesc azi in regiuneaaceasta, 12.000 aunt Romani neinstrdinafi, 50.000 auntRomani slavi.s.a(i ca limbd, iar celelalte 100.0001) suntprodusul invaziunii slave, urmata in decursul celor 1-10de ani ai stapanirii habsburg ice.

Dovedindu se dupd actele stdrii civile (condicileparohiale) fal$ifiedrile pi schimonosirile, acute parte dinne$tiinfa parte din rea credinfd, ale numirelor i numelorromanefti, acestora din urmci sd li se (lea prim lege carac-terul tor vechiu romanesc. Or nu se mai poate tolera eaazi sub stapetnirea romaneasca ad se serie $i de acuminainte in actele stdrii civile (registrele parohiale numede familii in ava fel : lsariuc, Isarciuc in Zoe de Isar ;Teutulovici (ict Piedecdufi in condica naseufilor din anul.1860) in loc de Taulu; Brendzan in loc de Branzan,Sirman in loe de Sar»zan, Frundza in toe de Frunzd,Dragenycz in Zoe de Draghinici, Babeez $i Babycz in toeCie Babici; Sprincenat in loc de Sprancenat; Mendriparain loc de Mandrisor ; Chebici in loc de Chibici; Creciunin loc de Craciun; Zenta in toe de Tinta $i alte sute deaceste schimonosiri.

Puse in evidenfd aceste cloud adevaruri, ele von spul-bera afirnidrile adversarilor nogri cari susfin ed regiuneadintre Prut $i Nistru ar fi neraineand dela infiinfareacnezatului rutean din Halici (secol. XII). Este cunoseut cdasemenea afirnidri s'au Recut de catre Ru$i $i Ucaineniinainte de rasboiu $i apoi mai ales in timpul tratativelor

1) Intre acestea 100.000 de suflete sunt evreii, nemtii i po-lonezii in numAr de circa 15.000-20.000.

cuprin

www.dacoromanica.ro

9

de pace, prin publicatiuni ui preset. Propaganda aceastaantiromaneasca n'a incetat $i in zilele noastre.

In timpul din urmei (1926) a fost discutata chestiuneacu ocazia actiunii inaintaa impotriva Ministerului pentruInstructiune publica de catra mai multe comune dintrePrut ci Nistru, agitate de elemente sybverzibe pentrureintroducerea limbei rutene in co ale le primare din acestecomune, când avocatul, d-1 Dr. Dutczak (Dukiac) in pie-doariile sale a afirmat acela$ lucru, adica ca Ruteniidintre .Prut $i Nistru stau aici dela secolul al XII-leaincoace. In acela $ sens a vorbit acum la 1920 in cameradeputafilor, deputatul averescan de atuncia, azi tareinist,d1 Krakalia, coboritor dintr'o veche familie de -maziliromani, cand a vrut prin expunerile sale sei convingeilumea de neindrepteifirea stapanirii ro2ncine$ti asupra nor-dului Bucovinei $i de necesitatea unui plebiscit.

In timpul cel mai recent d-1 senator Anton von Lu-kagiewicz a publicat un articol in ziarul german qCzer-no leaser Allgemeine Zeitung) (No. 6562 anul 1920 intitulat:«Die Behandlung der Ukrainer in RumitnienD (TratareaUcrainenilor in Romania) in care afirma ca Ucaineniisunt pana la raul Siret poporul autohlon,locuind aici necon-tenit dela sec. at XII-lea pana in zilele noastre, pe 'candRomanii s'au a$ezat abia mai tarziu in .mijlocul lor, po-menind totodata' ca Ucrainenii au $i drepturi istoriceasupra acestui teritoriu.

Afirmarea accasta o sprijine$te bazandu-se pe luerarile$tiinfifice de Hurmuzaki, UI Ia nielci, Kaluzniacki, GustavWeigand, Kadler, Iorgu Iordan $i mai ales pe constateirilefacute de comisiunea, constituita in anul 1782 de catreguvernul austriac pentru stabilireg hotarelor i a proprile-tdfilor din Nate comunele fostului ducat.

Asupra starilor din aceasta regiune in timpurile maivechi (dela secolul XI] pang' la 1775) nu mei voiu oprideoarece ele sunt indeajuns cercetate de istorici serio$icari dau dreptate cauzei ronuine$ti. Voiu arata numai,cum am $i amintit, pe baza argumentelor istorice i maiales a constatarilor facute de comisiunea austriacei, citatei

www.dacoromanica.ro

10

de d-1 Lukasiewicz, ed regiunea dintre Prut $i Nistru afost la rdpirea ei de card Austria peimcint romdnese2),i apoi cum acest peimetnt romdnese a lost slavizat in

cursul celor 140 de ani de stelpeinire strand.Originar din Topeni, am petrecut de obiceiu vacant ele

in nordul Bucovinei $i am colindat prin cele 70 de sateinstrdinate, ca sei cunosc regiunea $i locuitorii. Dupd ter-minarea liceului am stat in Mosóreni, sat pe malul Nistrului,un an $i jumdtate in casa mazilului repausat _roan Grecu,un venerabil bardn de 75 de ani pe timpul acela (1882),care mi-a comunicat multe lucruri interesante din trecutulromcinese al acelor petrfi. lard ca preot am slujit nowt ani(1889-1898) la Raraneea $i apoi- la Viteliuca (Viteleni)(1898-1899). In tot timpul acesta am umblat prin sateledintre Prut $i Nistru, ci nu-i nici unul in care sei nu filost eel pulin odatd. M'am interesat pe la barcinii satelorde cele trecute i mi-am feteut insemndri, mai ales dincondicile vechi parohiale, cari mi-au fost de »tare folosla luerarea de fald.

S'a sdpat peste o sutei de ani la mormetntul romci-nismului din aceste peirfi ale Moldovei vechi dar dreptatealui Dumnezeu n'a ingelduit ca acest mormeint sei se inchiddpe vecie. Cauza romcineased, dreaptel Thud, a inv ins azi ;de aceea $i mormdntul romdnese dintre Prut $i Nistru s'aredeschis $i din cl va rdsdri o odraslei noua, viguroasd,in veci neperitoare. Se in$ald dumanii Romdnilor, dacdered cet prin rdpirea graiului s' a taat r( ddeina arboreluiromeinesc.

Sdng ele apd nu se facez In vinele multor mii de familiipu nume vechi romdnesti, dintre Prut $i Nistru, curge sem-

2) Apelul alcAtuit de mine si adresat in anul 1912, Ma si Raze-simii din Bucovina, in limba ruteanA (Editura Gazetei mazililor i rezesilorbucovineni, CernAuti 1912), l'am isprAvit cu urmAtoarele cuvinte: cInfiintatipretutindeniunde mai trAiesc Mazili i RAzesiiscoli i societAti romAnesti,luminati-vA in duhul rointnesc i va da Dumnezeu cA se vor intoarce tim-purile cl Bucovina va fi iarAsi ceeace a fost: «TarA RomAneascAz (voloscheicraiu).

www.dacoromanica.ro

1 1

gele romanesc $i in easele acestor familii, se Old p i azidatini i obiceiuri romaneei; se povestese faptele lui Stefancel Mare $i In multe loeuri RC sbate ined con$liinfa mol-doveneased. Putind luiiiin i ldmurire ace$ti Romdniazi cu grain rusese se vor trezi la viald nafionald fi vordeveni un, element folositor intregului neam rometnese. Vadepinde numai dela infelepeinnea conduccitorilor StatuluiRoman, in ce limp se va intampla aceasta.

Despre trecutul romanese dintre Prut $i Nistru s'avorbit $i s'a scris mull de beirbati destoinici $i competenti.Irtre ace$tia II amintesc pe n veci neuitatul boier, Dr.Iancu Zota, proprietarul mai multor sate din nordul By-eovinei, care intre anii 1875-1890 a ridicat de wulte origlasul koteirit Oat in dieta Tdrii eat i pe cale zia-ristied in contra slavizarii forfate, reicutd de stdpanirea'austriacd. S'au scris multe articole privitoare la aceastdehestiune in presa romaneased de pe atunci. S'a edital unop voluminos sub titlul: S1 a v iza rea Bueovinei» de unanonim. Q luerare minulioasd $i de mare valoarel.

Nu mai pufin a luerat $i "Soeletatea mazililor $i rei-ze$ilor bucovineni», infiinfatd la anul 1899, in contraslavizdrii retze$ilor de peste Pint $i pentru readucerea lorla con$1iii4d nationalei. Activitatea acestei societelli a lostimpiedicatei prin faptul ccZ mulfi dintre intelectualii romani('redean In ignoranfa lor, cei societatea unwire* re7nviereaeforoismului sau eel pufin a unui spirit de castd.

Dealtd parte, du,smanii no$fri elniei an ineeput delamijlocul seeolului trecut, atat prin grain eat $i prin serisSa propage la ineeput timid $i neliotdrit, timpul insdtot mai pronunfat i apdsatneadevdruri cat mai sfrun-tate en privire la trecutul regiunii dintre Pint $i Nisi in.Ne-am pomenit la urind en afirmdri hotdrite $i «doeu-mentate» ed Bucovina pawl' la Siret a fost totdeaunaIpeimant uerainean» cad, aici locuesc <4Ucraineni» delainfiiNarea Knezatului Halicz in sec. XII.

3) Lucrarea aceasta contine multe lucruri, ce le-ain fost publicat anonimin ziarele politice bucovinene de atunci.

i

sau

.eu

www.dacoromanica.ro

12

Apdrurei apoi cele cloud lucrdri istorice ale profeso-rului universitar Dr. lancu Nistor: «Romeinii $i RuteniiinBucovina, Bucureei 1915 $i «Der nationale Kampf in derBukowina mit besonderer Beriicksiktigung der Rumänenund Eutkenen, Bucure$ti 1919. Aceste opuri bazate peadevdruri istorice, documentate $i deci irefuzabile, ne aratdin mod neindoelnic n lumina adeveiratei trecutul Buco-vinei de Nord. Cei ce s'au interesat de chestiunea Bucovinei,vor trebu sti mdrturiseascd, cc profesorul .Nistor cu rardcuno$tinfd de cauzei ne-a descris stiinfific $i documentalcele ce s'au petrecut pe peinuintul Bucovinei din timpurilecele mai wee/a pan& n zilele noastre. Cu claritate uimi-toare cvatei autorul imprejurdrile coereitice, prin careMoldova de Nord a trebuit sei se prefacd in «treraina» deazi i ce drepturi ñe revin asupra acestei prfi, instreii-nald prin limp ci pentru oarecare limp. 7rebuid sa vierdzboinl mondial, sei se verse din belmig thnge romeinesc,ca sei se facd capdt acestei instreiindri nefire$ti. Constatd-rile mete fdcute a aceaslei regiune $i pasul neprecugetatal unor intelectuali ucrainieni de felul celw. pomenifi m'anfei,nt sà pnblic lucrarca mea de MO.

Inainte de a (rece-la partea meritorie a luerdrii mole,fin sd mai declar aici urmatoarcle.

Ant spus, cd qsange apd nu se face,. Aerst adevdr s'aprobat claar la persoana mea. Sunt descendent, documentalgradul 8, $i dupei tatd $i ditpei mama (Topa-Petra$cu) dincloud familii vecki (istorice), despre a cdror romeinitatenu incape A.57 cu /oak acestea, faptele $i impre-jureirile, ce se vor areilet In lucrarea pre2entei, au avut drepturmare, cà. petrinfii mei afarei de sf. rugdciuni, earl lerosteau in limba ronzdneased sd nu mai cunoascei graiulstreimo$esc fiind silif I sd vorbeascd intre ci $i cu copiiiion in limba molorusd (ruteand). Faptul acesta nu l-amnegat niciodatd, $i nu-1 fin de ru$ine (nefeicut hind dinrea credinfd cre cdtre pdrinfii mei). Nul fin nici de o ne-norocire ci de o intcimplare treceitoare, impusd de forfam«jord. Inteimplarea aceasta n'a rdmas insd feirei urindripentru mine. Se $tie, mai mull deceit mice, cd intdmplei-

.

indoiald,

www.dacoromanica.ro

18

rile din oopildrie relman in memoria noastrd pentru toatdviata. Cele dintai cuvinte, ce le-am auzit, au fost ruse$tiexceptand doard cele ctiteva cu sunet rongfinesc precum,tatd, mantel, bunicule, bunicd. Am great rusefte, am copi-anit cu copiii vecinilor nostri Olitnec, Rusnac, Scvarciuc,tdrani ruteni din satul meu. Acelea$i basme (cele mai multede cuprins romanesc) ni s'au povestit, aceleafi jocuri le-amjucat, acelea$i cuvinte le-am rostit, acelecqi cloning le-amavut, aceleavi ceintece le-am ccintat rusefte, de$i multe dinele cu melodii romane$ti. Aceste lucruri nu se uitei Iii viatet,ele reimein in sufletul nostru. Cu duio$ie ne aducem amintede ele. E posibil, cd faptul, cd in frageda copildrie ampetrecut in mediul rutean, m'a tdcut $i mei face $i azi, secam pentru poporul malorus (rutean)' o simpatie deosebitei,o infelegere pentru aspirafiunile sale, intrucat ele suntjustificate i drepte. Soarta poporului matorus e foartemutt asemetneitoare cu cea a poporului nostru. i el a in-durat impildri nedrepteili prin veacuri. Si el a suferitpentru credinfa ortodard ated din partea necredincio$ilor(Tdtari i Turci) cat i din partea frafilor slavi de rit latinDar i fralii lor de aceea$i credinlet i-au oprimat prin sutede ani politiceee. Dac'd raboiul mondial a adus libertatenationald mai tuturor natiunilor din Europa, singurulpopor malorus (rutean) nu $i-a ca$tigat Inca independenf anationald $i politicd la care are drept $i cel mai micpopor. finand seama de trecutul sau, poporul malorusa merital un stat independent $i national! Pentru ticeilo-$iile treiddtorilor in frunte cu renegatul roman CocoWassilco nu trebue sd sufere un popor nevinovat, care $iel $i-a veirsat seingele pe altarul libertdtii nationale.

Asta o simt $i o meirturisesc ca om i membru alNatiunii romane, care $i-a ajuns idealul.

Ca Roman doresc infiinfarea i organizarea unui statnational malorus (rutean) in granifele sale etnice $i natu-rale. Acolo, unde Rutenii au treiit neintrerupt prin sutede ani, acolo li se cuvine statul lor national. Dar, bunulD-zeu a despdrtit popoarele prin granite naturale : reluri,mdri, munfi. Intre noi Romanii $i inire Malorwi (Rutenii)

l

www.dacoromanica.ro

1 4

D-zeu pus pe bdtrdnul Ister (Nistru). Acesta 'a fostva reimoinea vecinic pranifet intre noi si Ruteni. La el amaddpat si not si Rutenii (Cazacii) caii de reizboiu, la elne-am luptat impreund contra Teitarilor, Lesilor $i Tur-cilor. El ne-a fost insei totcleauna granifel. Azi, ednd oameniitree atilt de lesne incolo si incoace, nu se pot inchide er-metic hotarele etnice. Noi avem dincolo de Nistru peste12 de 'milion Romeini, deci cam tot ateifia, cdfi Ruteni

(inclusiv Romdnii slavizafi ca limbei) se aflei dincoace de.Nistru in Romdnia.

0 infelegere e foarte ward, cdci ea $e poate face pebaza reciprociteifii. Asa trebue th cugete toy Romcinii fiRittenii en clreptate., .Intelectualii Rutenilor galifieni sibucovineni cugetd insei altfel. In loc s caute bundvoinfa,prietenia si sprijinul Rorndniei contra duszimnilor loradeveirali (Rusii) ei gogolifi de Austriaci fi visdnd oUcraind pdnei la Dundre, nu se astdmpeird de a reispeindiorbi et orbe neadevdrul ed Bucovina si Basarabia suntlocuite de sute de ani (dela secol. XII-lea) de Malorusi(Rutenz). Aceasta e o sfruntare silnicei a adeveirului.

.Nimeni din Ruteni, neexceptdnd chiar pe clomnii Gra-calia, Lulcasiewicz, Dutezalc, etc., nu cunoaste asa de bineistoria mai recentd a regiunii Intre Prut si Nistru cum ocunosc en. Am constatat asa ziccincl cu ochii mei romd-nismul ei; si D-lor dacei fiar da silinØ i si-ar lua timpulnecesar unor studii intensive si serioase ar flet deelashorn cei Bucovina a fost din timpurile eele mai vechi inintregime peimelnt romcinesc pcind la ocuparea ei de cdtreAustriaci. Dc acestia a fost in parte desnafionalizatd.

Amnia redatei de dreptatea d-zeeascet Patriei-Mumepartea desnafionalizatei trebue reromanizatd, ceici ascz estefiresc.

i-a fi

www.dacoromanica.ro

PARTEA GENERALA

www.dacoromanica.ro

PARTEA GENERALA

lzvoare folosite:

1. Românii $i Rutenii din BucovinaD de Dr. I. Nistor.Bucu-re5ti 1915.

2. Der nationale Kampf in der Bucovina, mit besondererl3erilksichtigung der Rumänen und Ruthenenv von Dr.I. Nistor. Bucure$ti 1919.

(Lupta nationald in Bucovina in special Intrz Români siRutenip de Dr. I. Nistor. Bucure$ti 1919).

3. cSlavizarea Bucovinei, de un scriitor anonim.4. Monumente si documente vechi, ce se aflä in aceastä re-

giune.5. Márturiile bAtrânilor.

www.dacoromanica.ro

Regiunea 'Intro Prut si Nistru din fosta Bucovind esituatd. la Nord-Vest, in vechea «Tard de sus), a Moldovei.Geografic ea face parte din Moldova dintre Prut si Nistru,fiind la apus o prelungire a Basarabiei de azi.

Rdpind in anul 1775 Austriacii Moldovei judeteleCernauti, Suceava si Campulung (12000 klm.0) a ajuns sipartea aceasta sub stdpanire strdind. Toate cele trei ju-dote rdpite de Austriaci formard o provincie noud aus-triacd, care fu botezatd cu numele Bucovina, 1)

Fdcand parte prin sute de ani din voevodatul Mol-dovei, e lucru dela sine 'lute les cd Bucovina austriacd a fostla rdpirea ei coasta din trupul Moldovei, a fost in toatäinfatisarea ei pämant rornanesc. lard din punct de vedereal populatiei regiunea aceasta n'a fost mai putin roma-neascd decat si celelalte parti ale Moldovei.

Situatd la granita Poloniei, voevozii moldoveni, maiales $tefan cel Mare, /au intdrit elementul romanesc cuoameni de nddejde, cu boieri, mazili i rdzesi romani. Caun val in jurul unei cetati ni se prezintä lantul satelorrdzesesti la granita Moldovei de sus cdtre Polonia, Vi-laucea, Carapciul, Voloca, Stane§tii, Costestii, Cabestii in-valea Ceremusului, iard Piedecautii, Ivancautii, Siscautii,Babinul, Culautii, Vasildul, Horosautii, Boiancenii, Cuciu-

1) Nurnele acesta II &int intr'un atlas svedez din jumAtatea intAia asec. XVIII-lea pentru regiunea dintre Prut §i Nistru in tinutul Notinului. (Atlasullucrat cu mAnA se afM la liceul real No. 1 din CernAuti).

www.dacoromanica.ro

20

rul-Mic s. a. Intre Prut si Nistru sate locuite In mareparte de razesi Inconjoara aceasta regiune.

Nu e scopul acestei lucraPi a arata toatti istoria ro-manis mului in regiunea dintre Prat si Nistru. Ma marginescnumai la timpul Instrainärii ei intre anii 1775-1918.

EPOCA INTRE ANII 1775-1780.

Plecand dela anul 1775 constatam ca populatia deaici in toate manifestarile sale sociale, culturale i na-tionale a fost rornaneasca. Boierii si mazilii cu vecinii(clacasii) lor, rdzesii, preotii, functionarii si meseriasii auacelas graiu, aceasi credinta, aceleasi obiceiuri, acelas port

aceeasi traditie ca i sernenii lor din eelelalte parti aleMoldovei. Se va evidentia aceasta prin constatarile isto-rice ce urmeaza.

Statistica oficiala facutd de Austriaci cu ocazia ocu-'Aril de cgitre ei a acesta parti din Moldova (dintre Prut

Nistru) in anul 1774 ne fixeaza numarul familiilor la3743 sau 18.715 suflete clacä socotirn de famine 5 suflete.Dacti cornparam acest numar cu numärul din prezent, caree de 160.000 (suflete) vra sä zica mai mult deck In-zecit se naste nedumerirea de nu cumva numarul de3.743 familii sau 19.000 suflete n'a fost neexact aparand Caprea mic 2).

N'avem Insti nici un motiv de Indoiala. Numarul tu-turor locuitorilor din fosta Bucovina a fost la anul 1774de 72.000. In cursul calor 140 ani de stapanire austriaea,el a ajuns azi cifra de 800.000, vra sgi zica tot inzecit. Pro-portia e deci dreapta. E adevarat ea privind azi la

1) Publicatä in tabloul alAturat opului profesorului Dr. Daniil Vereuca:Topographie der Bukovina, (pagina 173-177).

2) Vezi lucrarea D-lui Dr. lancu Nistor: Der nationale Kampf in derBukovina, (pagina 23).

')

si

www.dacoromanica.ro

21

satele 3) cu populatie foarte densä, intre Prut si Nistru sila suprafata pAmAntului cultivabil din aceastA regiune egreu sA admiti cA la anul 1775 au trait aici numai 19.000suflete. Stim insä Ca acolo unde astAzi e loc cultivabil, la1775 au fost pAduri seculare de fag si stejar. Azi acesteaau dispärut cu putine exceptiuni.

Ele au existat Inca in mare parte pand la mijloculsecolului trecut. In fiecare sat oamenii cei bAtrAni mi-aupovestit cu duiosie, cA s'a trecut cu pAdurile seculare, cele-au vgzut eii pArintii lor. Chiar din pricina pAdurilorde fagi ce acopereau podisul din jurul Hotinului, s'a numitpartea aceasta a Moldovei de sus de atre Polonieisi Ucrainei «BucovinaD. N'avem deci molly sA ne Indonnde exactitatea ststisticei din 1774. Am amintit mai sus ellin acest an s'au constatat de chtre autoritAtile austriace3743 de familii in regiunea dintre Prut si ,Nistru.

Sà cercetAm acurna cArei nationalitäti au putut säapartie acesto familii.

La depunerea juramAntului de credintà (omagiului)care s'a cerut populatiei, trecutA sub stäpAnirea austriacA,s'au prezentat, in 12 Octorpvrie 1777, personal in orasulCornAuti urrnátorii boieri, mazili, ruptasi si boierinasi(sleahtiti) bucovineni ').

a) Boierii: (=In stujba acti»ei a Priij

Anghelaki, Bals Vasile, BAlsoaia Maria, BAlsoaiaCostin Ion, Calmutchi Mihalaki, Calmutchf Iuon, CalmutchiMon, CArste Ilie, Codrescu Ienachi, Flondor Toader, Flon-dor Iuon. Gafencu Nicolai, Gafencu Dumitras, GiurgiuvanMihalaki, Herescu Toader, Herescu Ilie, Imbault Leon,

3) Ocolurile judecdtoresti din Boian si Sadagura cu satele lor incon-jurdtoare (coltul pe malul Prutului spre Basarabia) sunt regiunile cele mai despopulate in toatd Romania. Ele intrec chiar desimea mijlocie a populatiei dinBelgia, numdrand pe 1 km.2,230 suflete. Vezi : Mitteilungen des statistischenLandesamites des Herzogtums Bukowina 1913.

4) Lista am alcdtuit-o in ordine alfabeticd dupd lucrarea lui Dr. IohanPolek : Die Huldigumg der Bucowina am 12 October 1777., Cernauti 1902.

Elavii

www.dacoromanica.ro

22

Logatetti Iaeuh, Mitescu Ioan, Strajca Iuonita, StrAjcaVasile, Stirbei Ruxanda, 23 insi.

Mazilii: (=boeri demi$i din slujba

Arabul Constantin, Antiohi, Arhip Filip, Arhip Luca,Boldescu Simion, Bojescu Vasile, Botus Andrqi, CalmutchiToader, Calmutchi Vasile, Cerniavschi Mihalaki, CiolpanIordaki, Ciolpan Constantin, Costrij (Costres) Gheorghe,Cracalie Gavril, Cracalie Mihalachi, Cuparencu Mihalachi,Cuparencu Vasile, Cuparencu loan, Draghinici Iuon, Dra-ghinici Grigori, Draghinici Constantin, Draghinici Dumitras,Grecul Paraschiv, Giurgiuvan Stefan, Goian Iuon, GoianGheorghe, Goian Gheorghe, Goian Dumitras, Goian Ilie,Goian Dumitras, Gore IuonitA, Gore Costachi, Galer Lupul,Holban Damian, Holubei IuonitA, Ilschi Alexandru, Iere-mitA Vasile, Lepadat Constantin, Lenta Gheorghe, MAnescuTeodor, Marcu Vasile, Milescu Teodor, Mortun Sandul,Mortun Vasile, Mortun Toader, Mortun Petru, Mortun Ni-colai, Mosan Gheorghe, Mortun Constantin, MotocMotoc Mihalaki, PAunel Toader, Pot log Manoli, ParvulConstantin, Paladi Vasile, PArjild Constantin, FarjitA luo-nitA, Perjul Iordachi, Perjul Gheorghe, PAunel Sam lul,Pitarril Toader, Stroescu Constantin, Stroescu Mihalachi,Stroescu Panaitil, StrAjca Ilie, Scheanu Stefan, SernacaVasile, Schean Mihalachi, Samson Vasile, Sorocean Ursu,Sava Iuon, Scheian Dumitras, TAutul Iuon, TAutul Andrei,TAutul Iuon, TAutul Niculai, TAutul Dumitras, TomuseiIordachi, Tomusei Gheorghe, Tdutul Simion, TAutul Andrei,Tallman Antioh, Volcinschi Constantin, Volcinschi Iuon,Volcinschi Iuon, Volcinschi Gligoras, Vlad Ilie,. Vlad Iuon,Vlad Vasile, Vlaicu Mihai, Gheorghe, VasilcoAlexandru, Volcinschi Antioh 93 insi.

Iuoni15,

"Virgulici

Tdrii

=

www.dacoromanica.ro

23

c) Ruptaii: (=---- coproprietari de mo0i) :

BrAnzan Gavril, Buturd Gheorghe, Buturd Iuon, Bu-turd Iordachi, Balasinvici Durnitras, BAnar Gavril, ButurdVasile, Bicul Danilà, Botus Manoli, Brahoaia Ioana, Costrij(Costres) Miron, Cocea Vasile, Costrij Iuonitä, Costrij Alexan-dru, Cocorean Gavril, Cazac Gligoras, Cazac luon, Cozmaloan, Cocorean Costasi DraghindA Miron, Davidmuc Andrei,Daschevici Simion, DrAgus Iuon, DAmbrovan Gheorghe,Daschievici Andrei, DraghindA Gavtil, Draghindd Miha-lachi, FrunzA Iuon, FrunzA Andronachi, Frunz A Manoli,Grecul Lazar, Grecul Vasile, Grecul Constantin, GreculMihalachi, Ghitescu lOrdachi, Grecul Vasile, Grigorce Ni-colae, Gheorghian Vasile, Gusä Constantin, Gurgan Con-stantin, Grirosul Serghi, Galer Sandul, Ghienghe Dumi-tras, Goian Mihalachi, Holubei Toader, Holubei Apostol,Holubei Vasile, Flolubei Ursul, Ionas Constantin, IsarGheorghe, IzAcescu Mihai, Lenta Nicolai, Lasinschi Timofei,MAtAsar Gheorghe, Mihailiuc Gavril, Mihailiuc Iuon, MarcuIuon, Marcu Iuon, Mortun Toader, MarginA Tänasà, MAOIuonitd, Malinescu Stefan, Malinescu Gheorghe, Nepot-Telirnan, Onciul Nicolae, Onciul Gavril, Onciul Ilie, OnciulPentelci, Oneiul loan, Popescu Vasile, Popovici Antioh,Paladi Constantin, Popovici Anton, Preda Vasile a luiDamian, Reus Toader, Reus Gligoras, Ripta Constantin,Ripta Iuon, Ripta Petru, Reus Ilie, Rotopan Durnitras,Ripta Tanasi, Sahin Constantin, SAvescu Stefan, StAngaciGligoras, StAngaci Dumitras, Stirbul Gheorghe, StAngaciAndrei, Stangaci Mihaiu, SArindar Stefan, StefanoviciIuon, StAngaci Vasile, Samircius Vasile, TAutul Alexandru.TAutul Grigoras, Täutul Tanase, TAutul Gligoras, Tab ArdIuonità, Tabard Dumitras, Tab Arai Manoli, TAutul Iuon,rautul Vasile, Täutul Toader, TAutul Toma, Tomorug Ni-culae, prang. Costascu, Tiganiuc Gheorghe, Topa Dumi-tras, Vlaicu Ilie, Vlaicu Constantin, Volcinschi Stefan, VladDumitras, Vlad Iuon-Velicica, Zota Stefan, Zavialet Gli-goras ------ 115 ill§i,

www.dacoromanica.ro

24

d) (= boerinaO) :

Braha Lupul, Bo*neag Toader, BrAnzan Grigora*,Branzan Iuonitä, Bahrim Nicolae, Boc*an Andronachi,Bahrin Agapi, Bahrin Patra*, Barnovschi Iuon, Barvin-ciuc Iuon, Barvinciuc Alexandru, Barnovschi Toma, Boha-teret Iuon, Bohateret Costa*, ButurA Vasile, ButurA Ursul,BrAnzan Luca, Bahrin Grigora*, Bota* Vasile, Balan Iuon,Balan Ila*, Braha Andronachi, Cical Vasile, Cernoh-uz IuonCern Autan Vasile, Ciohadar Nicuta, Catana Vasile, CicalGligori, Carage Dumitra*, Cojocar Stefan, Canternir Ste-fan, Costre* Iuon, Co*an Teodor, Co*tiuca Mihai, CoceaVasile, Critan Vasile, Carste Vasile, CAzac DAni15, Cal-mutchi Joan, Costiniuc Vasile, Coman Vasile, DombrovschiMihalachi, Diacon Iuon, Dubet Vasile, FAH* Iuonitg, Fra-tian Iuon, Gora* Andreiu, Gora* Gligora*, Golescu Velicica,Gore Mateiu, Ghienghe Toder, Ghitescu Grigcra*, Ghien-ghe Vasile, Golescu Iordachi, Gligorce Gligora*, HotinceanPetru, Hoidragu Gavril, Iano* I1a, Iano* Constantin, IancuIlie, Istrati Gheorghe, Juravschi Iacob, Juravschi Da*,Lastiuca Stefan, Lenta Stefan, Lupulencu AlexA, Lupu-lencu Iuon, Lincuta Iuon, Miro* Joan, Mintici Sandul,Mintici Andreiu, Nintici Teodor, Muntean Teodor, Mun-tean Iordachi, Muntean Constantin, Muntean Joan, Mun-tean Chiriac, Muntean Nicolai, Muntean Mihalachi, MunteanTanase, Moscal Gavril, Mihovan Manoli, Mihovan Toder,Malai Toder, Malai Sanclul, Miros Gheorghe, Marianciucloan, Mintici Axenti, Nalevaico Toder, NegoitA Iuon, Nogo-tini (?) Alexandru, Nutul Grigori, OrzA Tanase, Onciul Gri-gora*, Onciul Vasile, Petra* Sandul, Pitar Toder, PopescuGheorghe, Popescu Dumitra*, Panu Miron, Popovici luon,Popovici Vasile, Popic Ursu, PAu* Vasile, PAtarinA Gli-gora*, PatarinA Vasile, Priscornic Toder, Perjul Iuon, Pro-dan Nicolai, PAu* Lupavu, Prodan Stefan, Pantazi Con-stantin, Pantazi Dumitru, Rozmanitd Iuon, Roman Alexan-dru, Roschip Iuon, Rlpta Gavril, Rotopan Vasile, RiptaDumitra*, Ripta Toder, Stamati Dumitru, Striletchi

$leahtitii :

Iuon,

.

www.dacoromanica.ro

25

Simolinschi Gheorghe, Sastal Atanasie, Sgvescu tef an,Sorocean Ostafi, Saul Iuon, Saul Toder, Säpun Vasile,Sandulachi Vasile, Tonouta Constantin, Tonouta Andr,ei,TAutul Toder, Tinta Gheorghe, Topa Iuon, Topa Gligoras.Topa Vasile, Tinta Gheorghe, Ursachi Iuon, Ursulean Ga-vril, Ungurean luon, Ungurean Tanase, Verenca Iuon,Veres (Verdis?) Iuon, Zota Iuon, Zota Iftini --= 146 insi.

Au fost deci 377 capi de familii din clasa de frunte")a populatiei din noua provincie.

6) Repartizarea ei in boieri, mazili, ruptasi si sleahiti s'a facut de catrefunctionarul respectiv in mod de tot arbitrar. Numai boierii, adica detinatoriicelor 12 ranguri de inalte servicii in voevodatul Moldovei au fost corect tre-cuti. Repartizarea dreapta si exacta a celorlalti a urmat abia prin patentullosefin din 14 Martie 1787, prin care s'a dispus primirea boierilor si mazililormoldoveni din Bucovinasi numai a acestorain sanul aristocratiei austriace.Dintre toti boierii si mazilii a primit unul (Vasile Bals) rangul de .baron*iara ceilalti titlul de ccavaler de.. Certificate le de nobiilitate le primiau dela.Forum nobilium. din Leov in baza documentelor originle, eliberate decMre Voevod impreuna cu Divanul sau din Iasi, sau si in baza unor mArturiidate in scris de catre boieri si mazili la maim petitionarului, cu cari docu-mente se atesta starea aleasd (boierimea sau mazilimea) a respectivului invoevodatul Moldovei.

Drept document pentru procedeul din urmA las sá urmeze trei hrisoaveale strabunicului meu Grigoras Topa, ce le am in pastrarea mea.

I. Miirturie care mai gios suntem iscäliI, marturisim cu aceastaadevaratA scrisoare a noastrA la mama D-lor Lor, tot niamul Topeni di pi catarata mai gigs ci se aflA traitori i cu sidere pe rnosiile vesnice ale sale insatul Nepolocauti, in districtul Vijnitii a Bucovinii. Precum Vasile, Alexandru,Nicolai, Dumitras, ficiorii lui luon Topa, nipoti de ficiori lui Sandul Topa,

Vasile Dumitru feciorii lui Sandul Topa. Si luon, Gligoras ficiorii a StefanTopa, nipoti de ficiori. ot Sandul Topa si acel mos al lor Sandul Topa auavut doi frati anume Stefan i Andries ficioiii lui Arsenie Topa nipoti di ficiorlui Mihai Topa postelnic, ce Ii arata pe toti Topenii in cartile lor, ci se tragdin postelnicii mari ot tinutul' Tutovii si la vremi bejeniilor de demult sauinstrainat Arsenie Topa in tara Lesilor si la vremi de bah-an* si-au scosficiorii in .Moldova la mosiile sale si par acmu nu au fost nici la o randuealanecercandu-se i rAmaindu saraci au trait cine unde au putut. Dar acmuViand luminate porunci cA cine se afla de neam bun si mazalesc ramana instare stramoseasca ; i noi am apucm pe stramosii acestora pi Arsenie catsi pi Mihai Topa mazal si la rânduiald mazaleascA i spre mai mare incre-dintare am pus iscaliturile si pecetile noastre ca sa se creadA.. D. 9 Octoin-

: .tNoi

www.dacoromanica.ro

26

DacA consideram, Ca mosiile episcopiei din Eadgutisi ale manAstirilor se aflan si se aflà i azi in cea maimare parte in sudul Bucovinei si cà aceste averi imobile

vre kal. vechiu 788. luon StrAjca vel, cap. lordaki Perjul mazil, GrigorasTAutul mazil din Vilauce, Constantin Pervul cap.

In baza acestei mArturil au cApAtat luon si Gligoras Topa dela ofi-ciul ocolului Bucovinean (Bukowinaer k. k. Kreisamt), urmAtorul atestat latin :

2. N-rul 2664. Attestatum. Ad requisitionem luon et Grigorasch Zopa(seu Polonica mothodo Copa) fratrum Germanorum hocu Testimonium abpraesenti officio Circulari Bucovinensi eisdem tribuitur. quod ipsi procedant apatre Stephano, sunt vero nepotes Sandul, pronepotes Arsenii, et abnepotesMichaelis Zopa (alias Copa) et quod ipsi ab antiquissimis temporibus proveris Masillis seu Nobilibus reputabantur, et reputantur, ipsi que eiusdemNominis et naturales consangvinei sunt horum Nobilium, qui se legitirnaverintliz Excelso Statuum Collegio sub die 9.8 bris 793 ad N ruin 326 atque cum in iotahac Provincia praeter hanc nulla aiia detur familia isthoc Cognomine, seucum Lit: Sna Z. siva cum C insignita : proinde eadem ipsa Documenta quaecirca praeallaturn Numerum 326 in actis Excelsi Coflegii reperiuntur. Eisdemsuphcantibus luon et Grigoraschi Zopa, omnia inservire ; cunt haec una eadimque sit familia. In quorum fidem penes appressionern Sigili officiosi prae-sentibus testatur. Iosephus Vogel nt/p Commis: Circularius. E caesario Regioofficio circulari Bucovinensi. Czernovitii die 29" Aprilis Basilius Apiantn/p, Secret. Circ.

PrezentAnd luon si Grigoras Topa atestatul acesta comisiunii din Leov,ei au cApAtat urmAtorul certificat de nobilitate tot in limba latinA :

3. Nos, Collegium Statuum Regnorum Galliciae et Lodomeriae puca-turnque Osyiecimiae et Zatoriae sub Auspiciis Augustissimi Piae rnemoriaelosephi 11 Romanorum hnperatoris benignissime erectum supplici Petito loanniset Gregory Copa fratrum Incolarum Circuli Bucovinensis Not:ors sub praesent2 da Mensis et anni curr. suppletorie exhibito, ammendo visis ac lectis au-thenticis, in Consequentiam attissimarurn de incorporatione Nobilitatis CirculiBucovinensis Litterarum Patentalium dd° 1410 Mensis 'Marty 1787 etnanata-rum praecipue § 6 praescriptis Nobis reproductis Documentis notum testatumque facimus, modernos supplicantes, loanium et Grêgorium Copa seu ZopaFratres Incolas Circuli Bucovinensis semper pro Masillis sen Nobilibus repu-tatos fuisse eodemque Titulo Nobilitari legaliter ad praesens gaudere. Inquorum omnium majorem Fidem praesentes Litteras manibus propriis sub-scripsimus et sigilum officiosurn Regni apponi jussimus. Dabantur Leopolidie 4to Mensis Augusti 1803ta anno, Iosephus de Urmeny nt/p GubernatorEx Consilio Collegii Statuum Regnorum Galliciae et Ladorneriae, Lucas deLabranic Dambski m p Stattoim Gallao Secretarius, ad No. 144. Lectum cumactis per Antonium de Orzolski m/p.

6-6.

www.dacoromanica.ro

27

formeazd peste a treia parte din fosta Bucovina, urmeazdcd din numdrul de 377 de boieri, mazili i boerinasi cel putin150 au fost din regiunea intre Prut i Nistru. Aici celemai multe mosii au fost stäpanite de persoane particulare.Intro acesti 150 de mosieri nu este cuprinsd rdzasimeadintre Prut si Nistru din satele: Piedicauti, Nepolocauti,ea Topeni, Ivancduti, Siscauti, Babin, Cincdu, Culeuti, Va-sildu, Horosauti, Boianceni si Cuciurul-Mic. Dacà calculdmnumai 30 de familii rdzesesti la fiecare din aceste satecdpdtdm numdrul de 350. Dacd mai addugam apoi preo-timea, putinii functionari, negustorii si meseriasii, atuncitrebue sa socotirn numarul tuturor acestora adica a boie-rilor, razesilor, preotilor, functionarilor si meseriasilor lacel putin 600 de familii.

Se va arata cd din restul de 3100 familii mai mult de2000 familii au fost dui:14 origine tot de nationalitate to-mand.

Partea speciala a acestei lucrdri va ardta in modneindoelnic ca intre Prut si Nistru vietuesc astazi 12.000de Romani nedesnationalizati si 50.000 Romani desnatio-natizati d-Upd graiu, la un loc 62.000. Dacd. impdrtim62.000 suflete prin S obtinem 12.400 familii rornanesti introPrut si Nistru pentru ziva de azi. Ele sunt produsul na-tural al Rornanilor aflati aici la anul 1775. Cdci in afardde satul Vadul-Nistrului, infiintat la sfarsitul secoluluiXVIII-lea prin colonizare cu Ardeleni, in regiunea dintrePrut i Nistru n'au venit Romani de nicaeri, sd se asezeaici in timpul stapanirii austriace.

Daca admitem eh' un popor se inmulteste pe cale na-turald in 150 de ani de 5 ori, atunci cele 12.400 familiiromanesti afldtoare si azi intro Prut si Nistru presupunexistenta a cel putin 2.500 farnilii romanesti la anul 1775adica acum 150 de ani. Aceasta corespunde adeväruluiistoric. Cu ajutorul registrelor parohiale (ale celor mai vechiincepand cu 1783) se lasä constatat cd numele romanestice se afld azi intre Prut si Nistru se gäsesc in cea maimare parte si intro anii 1785 pana la 1800. Urmedzd decicd din restul amintit de 3143 familii tardnesti ce:au trait

www.dacoromanica.ro

23

la anul 1775 Intre Prut i Nistru 2480 au fost rornane§tideci 12.400 de suflete. Ar ramanea restul de 663 familiisau 3.315 de suflete. Ace§tia au fost sträinii, veniti maicurand sau mai tarziu aici: Rutenii (mai ales intre anii1760 pana la 1770), Evreii, Polonii, Armenii, §. a. E cutotul gre§it a admite un numar mai mare clecat 'eel mult3000 suflete de Ruteni pentru regiunea aceasta in anul1775. Aceasta o confirma §i scriitorul german Polek 7), carezice eel la ocuparea Bucovinei prin Austria elementul roma,nese a fost raspandit in toata tara afara de muntii ruse§ti,.

Darà §i monumentele istorice arata deplina romani-tate a acestei regiuni. Bisericile vechi zidito din materialsolid, man5stirile §i schiturile de prin satele Intre Prut §iNistru sunt marturii puternice §i vii ale culturii Mold ovene§ti.

Amintesc numai bisericile din cateva sate: Toporauti(biserica din 1560, zidita. de Miron Movila), Lujeni (bisericaclaclita de Arnold Vito ld, Inrudit cu familii romane§ti dinsec. XIVXV). ipeni, Valeva, Cri§ceatec (biserica din1775, fostä manästire), Vranceni, Zviniace, Ripujinet §. a.,Mormintele vechi de prin cimitirile acestei regiuni arataacela§ lucru. In slova moldoveneasca cu litere cirilice,pietrele mormintelor dau marturie d-espre ceice zac sub ele.

De §coli nu se vorbe§te nicairi; n'avem marturii cle-spre existenta lor in anul J775 in aceastá regiune, darnici nu se putea altfel. Intelectualii I§i ca§tigau culturaprin studii particulare. Umblau dasali ambulanti, delacurte boieriasca la curte boieriasca, dela sat raze§esc lasat raze§esc §i a§a invatau carte moldoveniasca odrasleleboierilor, mazililor, raze§ilor, preotilor §i celor mai Instä-

Scoli publice s'au infiintat in partile acestea abiaintre anii 1780-1790.

7) Vereimgung der Bukovina mit Galizien" (pag. 7).8) Posed scrisori i autografe dela strabunicii mei Sandul §i Stefan

Topa, cari au trait in timpul dela 1700-1780 in Moldova cea cnecivilizatb§tiu de alibi parte ca bunicii mei Grigora§ §i Vasile Topa, cari au trait In

timpul deka 1760 1876 sub Austria cea «civilizata , nu mai §tiau de loccarte, devenind deci analfabeti Intr'un stat ai caror conducatori sustineau caraspandesc cultura In aceste regiuni «sälbatice,.

riti.8)

§i

s,

www.dacoromanica.ro

29

Faptul cà aceste scoli publice s'au infiintat in timpulacesta ca scoli emoldovenestiD (Moldavische Trivialschulen)si ca centre de culturd pentru intreaga regiune (Cozmeni1788, Zastavna 1786, Rarancea 1786, Cincdu 1793), estedovada cea mai eclatantä pentru românismul ei. Astfel nise prezintd din punct de vedere istoric situatia etnicd aregiunii dintre Prut i Nistru In momentul ocupdrii Buco-vinei de atm Austria. Tot pdmântul Intro Prut i Nistrus'a aflat parte In poseAiunea mândstirilor romAnesti si aepiscopiei din Radauti parte ca proprietate a locuitorilorparticulari români (boieri, mazili si rdzesi). Nici un metrupdtrat n'a fost in maim altui cuiva. Prima movie romd-neascd, cve s'a instrdinat, a fost cea din Oreseni; aceastas'a vandut de cdtre spdtarul Constantin Paladi in anul1782, negutitorului armean din Stanislawow, Teodot Bog-danovicz.9) Dar si ceilalti locuitori ai acestei regiuni adicd:preotii, slujbasii si mai toti täranii (cläcasii) au fost Mol-doveni. Imigrdrile galitiane in timpul stdpanirii moldove-nesti (1766 si 1767) fn satelel Cadobesti, Tduteni (Toutri),Ocna, Pohorlduti, Laschiuca, Clivodin, Slobozia(= Seräutii)Mitcdu, Siscduti, Verbäuti, Cuciurul-Mic, Sadagura, Mdmti-

Iurauti, Gavrilesti i ZaStavna, nu altereazd intrunimic afirmarea cd si aceste sate au fost locuite in majo-ritdti covarsitoare de Moldoveni. Sate le acestea n'au fostinfiintate de imigrantii galitiani, veniti in anii ardtati. Eleau existat sute de ani inaintea acestei imigrdri.

Imigrdrile au fost sporadice i nicidecum numeroaseAsta se constatii, dacd considerdm pedeoparte numdrulfamiliilor din aceste sate la anul- 1774, iar pedealtäpartenumele romdmesti ale locuitorilor ce le afldm in registreleparohiale din anii 1783 pAndla 1800 si mai Incoace. $i se stiecd. afardcum am spusde Vadul-Nistrului;in care au venitArdeleni colonisti, alti Moldoveni n'au venit in aceastd regiunedupd ocuparea austriacd. Imigrärile slave din anii 1766 si1767 au putut sä fie de cel mult 25-30 de familii de fie-

Vezi tn partea specialA, satul Oreseni.9)

iesti,

www.dacoromanica.ro

30

care sat din cele numite si atunci se confirma adevarul cd,la ocuparea acestei regiuni in anul 1775 n'a fost mai marenumärul slavitor decat cel mult 2400 de suflete.

Cam atatia Ruteni au si lost pe timpul ocupatieiaustriace. Inainte de imigrarea Galitienilor la 1766 panala1767, regiunea dintre Prut si Nistru a fost absolut roma-neasca.

Soseste anul 1780. Statistica oficiala ne prezintä pentruregiunea dintre Prut si Nistru 9192 de familii sau inmul-tindu-le cu 5 ------- 45960 de suflete. Vrea sd zica: In curs de5 ani creste nurnärul familiilor dela 3743 la 9192, deci cu5449 do familii mai mult. Cum se explica acest fenomen?In mod firesc nu s'a putut inmulti populatia in 5 ani cu150%.

Iata explicarea acestui fenomen: Daca scadem delaadausul de 5449 familii 449 familii ca inmultire naturaldpentru numárul de 3000 familiiromilnesti din anu11774, atunciconstatdm urmatoarea relatie pentru anul 1780: 3500 familiiromânesti bastinase si aproape 6000 (743 familii din anul1774, plus 5000 familii din anii 1775-1780) familii imigrateceeace face 6000 de familii slave. In 5 ani de slcipdnireaustriacei 6000 de familii. slave intrei in ocolul color 3000de fandlii romeinesti clintre Prut fi Nistru ! Iata moarteanationala a Moldovenilor care era decretata chiar in timpulacesta. Puteau ei resista navalirii, la inceput naprasnice,mai tarziu lento, a potopului slay ce venia din Galitia?Procesul firesc trebuia sä urmeze.

Moldovenii, avand de partea lor stabilitatea si aseza-mintele culturale, au resistat instrainarii nationale lungtimp, chiar foarte lung timp, dar neavand de nicairi sprijin(nici moral nici material) au trebuit sä jertfeasca maiintai graiul moldovenesc apoi treptat si datinele stranno-§e0, iar la urmd in mare parte si constiinta originii.

In cei dintai 5 ani ai stapanirii austriace veniau mii.i mii de tarani din Galitia ca sä se aseze in Bucovina,incepand cu regiunea dintre Prut §i Nistru.

Imigrarea se faceà din motive oportuniste.Boerescul in noua provinde austriaca a fost cu mult

www.dacoromanica.ro

31

mai usor deal in Galitia ; nu mai putin atrdgeh si scu-tirea de recrutare, de care privilegiu se bucurau bucov-i-nenii la inceputul staphnirii austriace. Faptul, ch duphalipirea administrativä a Bucovinei la Galitia (1780 s'aoprit din partea administratiei galitiene, emigrarea Ora-nilor de acolo in Bucovina, a fost un mare noroc peptruneamul românesc din _Bucovina si l'a scutit de o instrhi-nare si mai mare.

Partea dintre Prut si Nistru a fost pierduth la anul1780. Cele 6000 de familii slave din anul 1780 constituiauatunci dond treimi ale locuitorilor dintre Prut i Nistru.Regiunea aceasta devenind teritoriu de trecere pentrupuhoiul slay, ce se intindeh ca o lava vulcanich si in spresud (dincoace de Prut) i SuthEst (judetul Hotinului dinBasarabia) trebuià ca numdrul Rutenilor sh tot creasch pândce a ajuns azi la 25.000 familii. Acesta este aclemirul istoric.

Ca toath nävala slava' inceputd in mod insphirnân-thtor chiar din anul 1775 elementul romhnesc a rezistatfoarte lung timp. Veneticii din Gaiitia nu aduceau nimicaalta cu clân,ii decht bratele lor de lucru. Trebuiau deci sãse acomodeze mediului, in care intrau. Primiti cu bucuriede boierii i mazilii bucovineni, ca factori excelentr demunch. fizich, ei se asezau in bordee si munceau la lucrulclimpului, multumindu-se cu faptul cä au schpat de boierii

asupritorii lor, cum si de milithria austriach. De bisericadin Galitia nu le era dor. Desi cei mai multi-de confesiuneunita, ei neaflând aici preoti uniti, au primit cu dragosteiegea.moldoveneasch (volosca) i erau buni, bucurosi ciintrau in relatiuni confesionale i familiare cu Moldoveniib a s tin a

Trecerea la ortodoxie nu le fAcea mari mustrdri decuget,- cáci ritul bisericii unite e aproape acelas ca si inbiserica ortodoxa si afaiä, de aceasta multi, din ei isiaduceau aminte Inca de legea pravoslavnich a phrintilor

10) Este fapt incontestabil cA din imigrarea Galitienilor a tras folos (lainceput) numai biserica ortodoxA din Bucovina, nu insA i neamul romAnesc.

si.

www.dacoromanica.ro

32

lor, cdci unirea cu Roma nu era pe atunci un evenimentprea IndepArtat ea timp. Ba mai mult, pe l'âng6 acestit6rani uniti, veniti din Galitia sosi tot in timpul acelapoate si mai inainte si un numAr considerabil de preotiruteni, cari_nu voirá unirea cu Roma. Trecand in Moldova,ei au fost plasati ea preoti ortodocsi in satele dintre Prut

Nistru, primind parohii moldovenesti dela episcopulR6dAuti1or. Faptul acesta 11 vom constath din tabloul pa-rohiilor §i preotilor din anul 1786, ce-1 public mai jos.

EPOCA INTRE ANII 1780-1918.

Viata româneasc Ii urmeazA cursul ei, in pArtileacestea si dupA anul 1780, cu toatà 'Ayala slavã. AmvAzut Ca intre anii 1780-1790 se Infiinteaza in aceastaregiune patru centre culturale romdnesti i anume : scoa-

.1ele moldovenesti din Cozmeni, Zastavna, Cincau si Ra-rancea ; fiecare cu un anumit numAr de sate ca eircum-scriptie scolarft. Ele se prefac apoi pe la mijlocul secoluluial nX-lea in scoli- germane (Cozmeni i Zastavna), res-pectiv rutenesti (Cincdu i Rarancea).

Limba oficiala Intrebuintatd de calre autoritatilecentrale in aceastà regiune a fost sau numai româneascasau germano-romaneasca.

Ca document dau urm6toarea scrisoare din anul 1'05 :Ccitrci cinstit Dumia-lui Sandul Petrascu, nobV din

satul Piedecciuli la Piedecciuli.Cinstit Dumia-ta Sandul !Fiindcci mcirturia Dumitale de Nobelafie dela Leov

astazi la mine a venit ; pentru aceia Dumneata kith in-tetrziere poftese sec' vii aice la mine si iei mcirturiede Nobelafie cum si reimcisifci de bani s aduci cu sinecdnd vei veni, si cu aceasta reimein Dumitale de bine voitor.

Renei, actuariul ConsistoriuluiCernaufi .1 Mai 1795.

ai

set-ti

www.dacoromanica.ro

33

Actele particulare, precum: contractele de cumpäraresi vânzare, izvoade de zestre, hotarnice si felurite proceseverbale sunt alcaltuite in limba româneasca. Multe din elese aflä i acuma la familiile räzesesti din aceste

Viata bisericeascä are Infatisare româneascA.In acest timp (1783) se introduc registrele parohiale.

Ele sunt cu imprirnate românesti si in regiunea noastrà.Totodatä se Wean si inregistrarile in româneste. Precumam amintit multi preoti din 1786 erau acuma de origineslavd. Spre dovacla dau tabloul ce urmea.z611):

Usta parohiilor dintre Prut i Nistru cu preofil lordin 1786.

1. Babin: Ivanovici Alexe.2. Berhomet pe Prut

cu Revac5uti: Simionovici Atanasie.Grigorovici Mihail.

3. Boian: Mihalovici Ostafi.Danci Andrei.

0 Pricop Ilie.4. Boianceni: Smericki Vasile.

Iancovici Mihail.5. BorAuti: a) Petrovici Ilie.

b) tefanovici Teodor.6. Buda : (vezi Mahala).7. Cadubesti: a) Pavlovici Daniil.

Grigorovici Niculai.Grigorovici Mihail.

8. Cernauca: a) Constantinovici Gheorghe.Codreanul Constantin.

9. ChisalAu: a) Gligorievici Teodor.Eustafievici Timotei.

11) Scos din e Norrnalien der buk: Dioceze>, de arh. Miron CalinescuCernAuti (1898) torn. 1.

a

pärti.

I))

b)

a)

www.dacoromanica.ro

34

10. Cinc6u: a) Mihaelovici loan.Mihaelovici Stefan.

11. Cliveqti ou Gavrile§ti: a) Ilievici Vasile.Vorona Stefan.

O Sarcovschi Jacob.12. Clivodin: a) Ioanovici Stefan.

Volcinschi Constantin.13. Cozmeni: Simionovici Dimitrie.

Ivanovici Vasile.O Stefanovici Vasilie.

14. Cotul-Ostritei: (vezi Mahala).15. Criplatec: (vezi Repujinet).16. Cuciurul-Mic: a) Paulovici Joan.

Paulovici Gheorghe.17. Culeuti cu VasilAu: a) Vasilievici Mihail.

Alexaivici Iacob.18. Davide§ti: Tomaviuc Iacob.

Toma§ciuc Dimitrie.19. Dobronauti: a) Crinschi Vasile.

Dlucinschi Gheorghe.20. Doro§duti: a) Stefanovici Joan.

Grigorovici Dimitrie.21. Dubäuti : a) Vasilievici Andrei.

b) Alexandrovici loan.22. Gavrile§ti: (vezi23. Gogolina: a) Galurd Petru.

b) Alexander Simion.24. HoroOuti: Hobscovici Tacob.25. Iujinet: (vezi Malatinet).26. Iurcäuti: a) Teodorovici Atanasie.

b) Casilievici Ignatie.O Gligorievici Teodor.

27. Jucica : a) Protop. Medvighi Dimitrie.) Medvighi Stef an.

Gavrilovici Iacob.28. Ivancauti a) Groleciug Simeon.

Gavorschi Andrei.

b)

ct)

a)

Clivestp.

www.dacoromanica.ro

35

29. Laphiuca:

30. Lehucenii-Täutului:31. Lenteti:32. Lupa cu Costrijiuca :33. Lujeni:

34. Mahala cu Cotul-Ostritei §i Buda:

35. Malatinet cuIujinetul:

36. MAmAc§ti:

37. Mite Au cu Brodoc(Vadul Nistrului): a) Ivanovici Stefan.

Tarnavschi Ioan.38. Mosoriuca (Mosoreni)

cu Samu*in: a) Simionovici Stefan.Andriovici Anton.

a) Simionovici Grigorie.Grigorievici Vasile.

(vezi Rarancea).Timotievici Simicn.(vezi Prelipcea).

Ivanovici Stefan.b) Stefanovici Alexandru.

a) Tarhon Andrei.Vasilovici Teodor.

a) Matievici Teodor.Masichievici Teodor.

O Matiovici Stefan.a) Vasilievici Grigore.b) Iacoboci Simion.

Manevici Andrei.

39. Nepolcduti cu Piedi-cauti i Topeni: a) Vasilievici loan.

b) Teodorovici Grigore.40. Ocna : D aphevici Teodosie.41. Onut: (vezi Paraul-Negru).42. Orevni: Vasilievici Gheorghe.43. 0§eh1ib: Dimitrovici Nicolai.

Andusac Ioan.Ilesiuc Dimitrie.

44. ParAul-NegruOnut :

45. PiedecAuti:46. PohorlAuti:

CU

Grigorievici Ioan.Remnacovschi Iacob.

(vezi Nepolocduti).Turcan Vasile.

b) Savitchi Mihail.

b.)

a)

0

a)

a)

www.dacoromanica.ro

36

47. Prelipce cuLuca §i Costrijiuca: a) Mihailovici Alexie.

Ilievici loan.Ivanovici Timotei.

48. Rarancea cuLehucenii-Tilutului: a) Beletcan Mihail.

Mitrolanovici Mihai.Dani Ilie.

49. Repujinet cuCri§ceatec :

50. RevacAuti:51. Rohozna :52. Sadagura :53. Samuin:54. Slobozia-Rarancea:55. StAuceni:

56. Suhoverca:

57. Sulita-Noud:58. Seräuti cu

S1obozia-Ser6uti1or:

59. Sipeniti :

60. Si§cAut.i:

61. Subranet:62. Toutri (TAuteni):

63. ToporAuti:

a) Vasilievici Mateiu.Ilievici Vasilie.Pantelimonovici Ilie.

(vezi Berhomet pe Prut).Vorsa Teodor (Ursu?)Serban Stefan.(vezi Mosoreni).LazAr Iacob.a) Nichiforovici Iacob.b) Timotiovici Teodor.a) Timotiovici Dimitrie.

Crilati Miron.(nu se afll in lista parohiilor)

a) Vastiovici Ignatie.Cozub Ioan.

a) Lomicovici Stefan.b) Lomicovici Mihail.a) Vasilievici Teodor.

Diaconovici Andrei.Magal Procopie.a) Alexievici Dimitrie.

Vasilievici Ioan.Lascavietchi Vasilie.

a) Cobuz loan.Ignatovici Vasile.Beletcan Ioan.

ci) Cozub Stefan.

b)

b)

b)e)

www.dacoromanica.ro

64. Vaclul-Nistrului(Brod):

65. Valeva :

66. Vasilau:67. Vaslauti :

68. Verbäuti :69. Viteliuca :70. Vranceni

(Verenceanca):

71. Zadubriuca :72. Zastavna :

73. Zvineace :

37

(vezi Macau)a) Ivanovici Ilia.

Umoltchi Petre.(vezi Culeuti).

Stefanovici Gheorghe.b) Tarnovschi Mihail.Ioanovschi Vasile.Ioachimovici Stefan.

Ivanovici Vasile.Ivanovici Gheorghe.

c) Ivanovici Anton.(I) Niculaevici Dhnitrie.Aronovici Ioan.

Nichiforovici Grigore.b) Vasilievici loan.

Ieremievici Nichifor.Moroci Gligori.

Se constata,din tabloul acesta, cä Intre preotii acesteiregiuni, cu porecle romane*ti §i cu nume patronimice Ca-rora li se adaugau sufixul slay <wicz vici>>, cum eradatina pe vremea aceea se aflau §i multi de origineslava. Unii dintre aceOia sunt veniti, ei -sau parintii lor,Inca pe timpul Moldovei, din cauza persecutiunilor confe-sionale ce le-au avut sa indure In Polonia, iar altii maitarziu Intro anii 1775 i 1786.

Smeritchi, Vorona, Sarcovschi, Crinschi, Dlucinschi,Hobocovici, Groleciuc, Gavorschi, Manevici, Ternavchi,Rimnacovschi, Savitchi, Lumicovici, Lascavetchi, Umoltchi(Omelschi), Tarnovschi, Iasnovtchi, n'au a vut originealor in Moldova cle sus.. Dard i ace§tia trebuiau O. seacomodeze mediului in care au intrat i sa se razimepe populatia de bWing. Deaceea i aceOia au scris regi-strele in limba moldoveneasca fiecare dupa cum a putut

§i au &tit slujba dumnezeiasca din cartile moldove-

(Omelski)

a)

a)

0

www.dacoromanica.ro

38

nesti. Alte carti nici nu se gAsesc pe aici si celelalte hârtiibisericesti si parohiale erau redactate in hinba roma-neasch.

Ca clovadà las s'a" urmeze o copie depe douà bilantede socoteli pe anii 1796 si 1802 din cartea despre eveniturilesfintei biserici cu hramul A dormirii din satul Rarancea,depe discusul si alte veniturip, pentru timpul 1793-182019Din aceast6 carte public bilanturile urinatoare;

1 2) Cartea aceasta ne intereseazA §i din alt punct de vedere. Inscriin-du-se veniturile cti inceputul anului 1793 se numesc §i cAtiva martori §i anumecre§tini luati din mijlocul celor adunati la bisericA. 10 §i cAteva nume aleacestor martori : Gavril CArnas, loan Dolhan, Stefan Co§man, Andrie§ Guri§,loan Sorocean, Pentelei Trebi§, Vasile ScAntei, Stefan Carci, Gheorghe Mo.rara§, TAnase Ca§ul, loan Priskar, Vasile Romanciuc, loan Boico, tef an

Caduc, Nichita Pu§ca§, Ila§ Sasul, Toader Cretul, Nicolai Bidniac, NicolaiChirondA, Gheorghe Lupu, §. a. Cea mai bunA dovadA in ce majoritate covAr-oitoare a fost reprezentatA populatia romAneascA in Rarancea la anul 1793.

www.dacoromanica.ro

3 9

I.

SAMAasupra veniturilor si cheltuelilor a bisericii hramul sfintei

Adormiri din satul Rarence pe anul 1796.

VENITUR1LE Lei :-'1 CHELTUELILE.1-i

Lei i,-. Ramafle.:..

Cu sfars'itul lunli Octom-vrie 1795 au rArnas banigata 44 39

Pentru yin spre slujba bi-sericei s'au dat precumarata cvitul (chitanta sub

Dintre ace0i bani sunt lapreotul Mihail Beletcandela 20 Octombrie 1795

slova A 2 36

17 Lei pe dobanda cate10 din suta pe doi ani,adica dobanda pe anulacest au intrat . . . . 1 42

*i mai sunt dati la Ni-chita Sarman dela 10Octomvrie 1795 15 leipe 2 ani, den care do-banda pe anul acestaau intrat 1 30

De pe discos pe anul tre-cut s'au straits . . . . 2 42 _

Sum veniturilor. . . . 49 53 Suma cheltuelilor . . . 2 361

Scotandu-se cheItuelile dela venitul acestui an trecutau rAmas bani gata 47 17

adica bani gata in Mita . . . 15 1. 17 cr.La dobanda se aflä dati 32

Suma de mai 'sus arAtata . . . 47 17

In satul Rarence, 30 Octomvre 1796.Preutul Mihail Beletcan rn/p paroh.Preutul Mihalaki Mitrofan rn/p paroh.

Gheorghita Ungureanu, epitrop.lordachi ?tefanovici m/P Potropop i asesor.

Lei i

,,

6 u 6

. . . . . . . . .

!

=

t

www.dacoromanica.ro

rts..?a, VIP r 4,-

40

.

iCr-J 9

..aPrAa 7,P,r ,&0e2)

7777z izz,c; -,7 ara 42'24177 777

< ,4000

<2. 77-71e

Cg'01170- Nhlip 777

Ofac.;//r77

A i744,,e,vn 4, , 7-77te

C Z4. --fre4b.9

741

L f:et*?3

s 12. 12 el-

) - CLC...772 "472.1

Iftoz-rzzzia, r.-19

GeV' 2, 3.00,21 a,ab. 62-9: I 772-14. .2'2; 2,0

id-ea.:7-1272 e 022-az

/7 tarn R

.42;te 4121-1.

A.4)64 %/t° t,14

4 ezp,,,e 47-17"7

,e p

""...

2f.47 3",2

dh," ,cwArpzi4r.,-.4zu.

,1° reef z

Zat 72. CZ,

r,iCt

'.:ik 4,4:4' 4" "4

6L .1; "1

L"Lf-j "3

,011

44/ awg

1t fP It

f

5,z,_zze.y,

fice/ 4WD r/ Ze- yrior a 9 z_a

I&I,

6 , / . ...AI

. 1 401 owl.eblal

OTI

www.dacoromanica.ro

41

S AMAasupra veniturilor 5i cheltuelilor a bisericii hramul sfintei

Adormiri din satul Rarence pro Anno 1802.

VENITURILE

Cu sfarsitul lui Octomvre1801, au ramas ban i gata.

Dintre acesti bani sunt :la pi eutul Mihail Belet-can 20 lei cu dobandacate 10 din suta, careau intrat dobanda pianul acest trecut . . .

Mai sunt la Nichita Sir-man si Michita Tulec15 F. pe dobanda, careau intrat

Inca mr1 sunt la preotulMihail Mitrofanovici 6lei cu dobanda, care auintrat

Si mai sunt la GheorghitaUngureanul 8 lei cu do-banda, care au intrat pianul acest trecut . . .

Si rnai stint la Acsinte Un-gureanu 10 F. pe do-bincla pe 4 luni dila 30lunie 1802. Dobinda auintrat

Din discos pi anul acesttrecut s'au strans . . .

Suma veniturilor . . .

Scotand cheltuelile din

Leil 6

th CHELTUELILE1

Lei -1F,

6Rämasite Lei

6"

1) Pentru 3 Mitrice CO-78 11 rite s'au dat 8 18

2) Pentru un octoih mot-dovenesc s'au plata pre-cum arata cvitanta B . 1 25

A. La vin s'au dat . . . 2 21

2

1 30

48

20

7 8790 52

i

Surna cheltuelilor . . . 11 64

venituri au ramas bani gata. . 7- 68Surna de sus aratata. . . 7868

In sabil Raruncea, 3 Octomvre 1802.Mihalachi Mitrofanovici '") m p paroh.Mihail Bele(can rn/p paroh

Gheorghe Ungureanu epitrop.lordaclzi ,Ftefanovici m/p paroh i Asesor.

13) Mihalachi Mitrofan din a. 1796, se iscaleste la anul 1802 MihalachiMitrofanovici, pentruca pe episcopul din acest timp ii chema Vlahovici, subta carui pastorie s'au adaugat sufixul avicio celor mai multe nurne românesii.Transformari de acest fel se lasa constatate cu aiutorul registrelor parohialein numar de multe sute in dieceza Bucovinei. (Vezi cliseele pe pag. 40).

,

. . . . . . .

. . . . .

I

I

www.dacoromanica.ro

42

Asemenea documente s'au aflat panala anii 1860-1870mai prin toate parohiile din aceastä regiune. Mai tarziuau disparut fie din neglijenta fie ca au fost distruseintentionat de catre preotii ucrainieni fanatizati, pcntru anu putea servi drept marturii ale romanitatii acestorregiuni.

Dar si numirea cwoloska cerkov) (volosca tercov, bi-serica româneasca) pentru biserica ortodoxd din acesteregiuni, intrebuintatà chiar i azi din partea conlocuitorilorslavi fie ortodocsi, fie uniti dovedeste incontestabilfolosirea limbii rornanesti 'Ana nu de mult in bisericaortodoxA a Moldovenilor do aici. Astfel numeste i poporulroman biserica unità din Bucovina «biserica ruseascapnumai din cauzd ca in ea fiind majoritatea covarsitoarea credinciosilor ei, Ru*i se intrebuinteazà limba slava.

Nu e deci nicio Incloialà ca limba intrebuintata inbisorica ortodoxa dintre Prut i Nistru a fost exclusiv cearornane asca.

Din cele constatate pand acuma reiese cu evidenta,ca in anul 1775 regiunea dintre Prut i Nistru a lost totash de moldoveneasca ca si partea de miazazi a Buco-vinei, apoi in cursul catorva ani (1775-1780) au navalitGalitienii in numar de tot mare, asa de -mare ca au majo-rizat populatia bastinasa.

Cu toate acestea rornAnismul avand de partea sacultura i stabilitatea, sa mentinut Inca' lung timp si atrebuit sä treaca peste 100 de ani, pand ce repausataAustrie a putut spune : «11,1i-am_ ajuns scopul peste PrutDundo exceptand 4-6 sate, nu so mai auzia graiul roma-nese.

Romanismul a rezistat eroic loviturilor date de veni-tici, mai ales in satele raze*esti.Conservatisrnul propriuRomanului a ferit patura aceasta (razesimea) lung timpde desnationalizare complectd. Cand mai tarziu sub stapa-nirea straina nu mai rásuna graiul romanesc, prin satelerazesesti traia i traieste totusi Inca sufletul romanese,manifestandu-se in obiceiurile razesilor, cantecele lor (hora*i doina) i terminologia familiarg. Wazepl instrainat?

www.dacoromanica.ro

slavizat, in a treia sau chiar a patra generatie, intrebu-inteazd si astdzi urmätorii termeni la numirea rubedeniilor:tata, mama. mosul, bunicul, buna sau bunica, unches, md-tusa, cumnat, nepot etc. si niciodatà numirile slave: nenia,ghieghio ( tatd), nenica (= mama), ghid (= mos, bunic),baba (= bunica), vuico (= unches), chitca mdtusd),surenet cumnat), vnuc (= nepot) etc

Faptul cd. Bucovina apartinea din punct de vedereadministrativ regatului galitian in prima jumdtate a seco-lului al X] X-lea, a filcut ca imigrarea galitiand sd nuinceteze ci dimpotrivd dupd sAturarea cu populatie vene-tied a regiunilor dintre Prut i Nistru, acesti imigranti isiindreptau calea inspre regiunile dintre Prut si Siret pedeoparte i inspre judetul Hotinului pe dealtdparte. Pe-langd motivele de naturd economicd si sociald, cari auprodus imigrarea Galitienilor intre Prut si Nistru si inconsecintd slavizarea populatiei ladstina§e, au mai fostalte momente cari au intensificat irnigrarea si in copse-cintd desnationalizarea din urmil. Austria urmciriet inBucovina doud seopuri: 1) Slavizarea ei, si 2) Convertireapopulafiei slavizate la confesiunea unita.

Scopul intailea era indreptat in contra Romaniei, aldoilea in contra Rusiei. Mai intai creiarea ucrainismuluiapoi a uniei i granita era atat din punct de vedere etniccat i confesional asiguratd contra celor cloud state inve-cinate.

Tendinta aceasta se lasd constatatd dacd urindrimdesvoltarea etnicd i confesionald din regiunea dintre Prut

Nistru. Slavizarea a fost nu numai promovatri, dar maitarziu &and cu introducerea scoalelor primare si for-tatd. Consecintele le vedem cu ochii.

Dar si pe terenul confesional stdpanirea si- a concen-trat toatd grija si influenta mai ales asupra satelor delagranita cu Rusia. Gratie acestei sfortdri oficiale au trecutfranturi insemnate ale populatiei ortodoxe din Pohorlduti(1830), Boian (1860-70), Rarancea (1890) la bisericaAcelas lucru s'a incercat in satele Toporduti, Mahala, Do-bronduti §i altele (1890-1900). Toate aceste sate sunt si-

unitd.

43

(

si

si

www.dacoromanica.ro

44

tuate la granita Basarabiei (Rusiei) "). Planul desnatio-nalizarii si convertirii confesionale a fost pus la cale pfinaIn amanuntele Me mai subtile. Realizarea sa se Mai enmultd rgbdare si chibzuintg. S'a asteptat pang ce imigratiadin Galitia si-a ajuns scopul. S'a stiut at resistenta popu-latiei bastinase nu poate dura lung, cg ea prin procesnatural va fi doborgta din punct de vedere etnic.

StapAnirea a asteptat pan1 ce mai toate satele dintrePrut si Nistru au fost preggtite pentru ultimul asalt. Acestaa urmat prin ?coala ?cora?' Ileami. Pang la anul 1850 gu-vernul a lucrat la desnation liz-area Rornânilor prin masseleinconstiente darg numeroase din Galitia, indreptandu-leunde-i convenia. Panel la acest limp 1848-18,70 nu In-dreizneau Ruvii arerainenii) dee acu in majoritate prinaceste pcirfi sci se afirme ca nafionalitate Dela anul 1848incepe lupta deschisd contra Moldovenilor. ScApati declaca boiereascg si improprietariti cu loturile luate dinmosiile Episcopiei Radautene, ale mOngstirilor, ale bole-rilor si mazililor moldoveni, oaspetii veniti din Galitiaincep a se simti ea stgpani si a se manifestO ca slavi.Intre delegatii tarani cari se trirnet din Bucovina inprimul parlament din Viena figureazg amnia 2 Ruteni :(Turetcbi de pe Nistru si Kobelita dintre Hutani). In-fluenta slava incepe a se manifesta din ce in ce totmai mult.

Cu toate acestea elementele slave asezate intre popu-latia moldoveneascg, primind clatinile si legea (creclinta)acesteia nu rnanifestau nici o ostilitate fata de ea. Abiacând s'a inceput h se aduce de catre stapOnire, intelectualiruteni din Galitia si a se asezà ca functionari si mai alesca inviltatori prin satele acum slavizate, acestia au inceputa destepta constiinta nationalg-slavA nu numai la fratiilor veniti aici mai inainte ci a infiltrà constiinta aceastasi Moldovenilor cari pierduserg graiul românesc. Pe laanul 1850 incep Moldvenii crescuti sub influenta aeestor

14) Vezi scrierile apologetice ale mitropolitului Silvestru A4orarith lore

www.dacoromanica.ro

45

venitici si luminati de razele culturei slave a-si uita obtir§iasi a se face renegati.

Primul dintre acestia a fost protopresbiterul catedraldin Cernduti si sfetnicul intim al episcopului Hacman,Vasile Prodan 1,5). Acesta a infiintat prima societate ruteandcu caracter cultural, (Rusca Rada pe la 1860) punand bazdpentru deznationalizarea tineretului Rdzesimei dintre Prut

Nistru ce venia sà invete la Cernauti.Trebuie stiut ca generatia razeseascd din aceastd re-

giune era pe timpul acesta (1850-1870) Inca constientd deoriginea ei moldoveneascd, cu toate câ in multe case ra-zesesti nu se mai intrebuinta graiul romanesc. Batranii autinut insa si la graiul lor. La Rarancea episcopul Hacman

fiu de gospodar rutean din Vaslauti localitate dintre 16)Prut si Nistru liturghisind la 1859 in biserica de aici,a preclicat in limba rnoldoveneasca") cdci altfel n'ar fi fostinteles. Pand'n timpurile acestea nu se gasia razes saurnazil, care sd zicd cd e rutean, des], cum au zis unii dintransii, nu mai graiau romaneste.

Terenul fiind pregatit, slavizarea constienta si meto-died s'a Inceput cu tineretul. Am spus mai inainte, caultimul asalt pentru nimicirea romanismului Intre Prut siNistru s'a dat prin §coala ruteana. Pana la mijlocul seco-lului XIX au existat numai putine §coli primare prin acestelocuri; i cele ce existau au fost romanesti. Ele se prefacpe 'ncet in scoli romanesti-nemtesti, apoi (1840-1860) innemtesti-rusesti si apoi in curat rusesti (1870-1880). Asas'a Intamplat cu scoalele din Zastavna, Cotmani, Culeuti,Rarance, Ivancäuti s. a. Metarnorfozele s'au facut sub pre-

15) Prodanenii sunt o veche familie boereascA din aceste tinuturi. IiaflAm in anul 1780 in satul NepotocAuti, unde cAsAtorindu-se un Prodan cu ofiicA a mo§lerultii 'Hutu de acolo, a cApAtat ca zestre a treia parte din mo0e.

16) Vezi monografia Bucovinei de Fischer.17) In acest sat am petrecut de 2 ori prin mai multà vreme. odatA ca

copil (1872 1874) §i a doua oarA ca preot nou hirotonit 1889 1898) Lainfaia mea petrecere in sat se vorbea cel putin pe jumAtate romAnete ; adoua oarA m aflat satul complect slavizat. Numai bAtrAnil §tiau incA graiulromAnesc.

www.dacoromanica.ro

46

text ca populatia e slava, adica mai corect zis acu slavi-zata. Dar n'a fost asa. Razesimea si in mare parte si àrá-nitnea bastinasä fosta moldoveneasca desi acii slavizatadupd graiu a protestat in contra introducerii exclusive alimbei rutene in scolile primare, cerand si mentinerea sauintroducerea si a limbei romanesti. Dosarele de sistemizaresi activare ale scoalelor primare rutene de prin satele introPrut si Nistru; Piedecauti, Nepolocauti, Ivancauti, Siscauti,Babin, Culeuti, Vasildu, llorosauti, Boianceni, Cuciurul-Mic,Valeva, Repujinet, Rarancea, Jucica, Lentesti, Sipeniti sialtele contin cererile comitetelor comunale din aceste sate ")pentru mentinerea sau introducerea limbei romanesti.In cele mai multe cazuri populmia cerea introducereaamandurora limbilor (celei rusesti si a celei românesti). Nuii s'a implinit insä nici intr'un caz cererea. Odata populatiaslavizata, stapanirea raspundea, cà cererea pentru intro-ducerea limbei romanesti e urmarea agitatiei soviniste dinpartea unor elernente romanesti f an atice din aceste 1)61'0.Cu infiintarea scoalelor ucrainiene prin satele dintre Prut

Nistru s'a dat cea mai grea lovitura romanismului dinaceasta regiune. Populatia bastinasa. (Moldoveni slavizati

Rusii veniti indata dupd rapire) nu produsese Incaatatea puteri didactice, ca ele sà ajunga pentru ocupareatuturor posturilor de invatatori. S'a recurs deci din parteaguvernului austriac la introducerea in massa a puterilordidactice din invecinata Galitie. Anuarele scolare dintimpul acesta (1860-1880) arata c douà treirni din inva-tätorii scoalelor primare intre Prut si Nistru provin dinGalitia. Acestia au fost primii desteptatori ai constiinteinationale la Slavii avzati intre Prut i Nistru dela 1776incoace. Prin toate satele acesti apostoli ai slavismului nus'au multamit numai cu trezirea conationalilor lor, ci bagandde searna eh' Moldovenii dupa origine si-au pierdut graiulromanesc, s'au apucat si de acestia ca sa le infiltreze ideiaslavismului., Cu Moldovenii cei batrani nu le-a succes.

18) Vezi dosarele din arhiva fostului consiliu scolar al tArii.

www.dacoromanica.ro

47

Dar au gdsit in schimb recoltd bung Intro copiii acestora.Prin coaIà Ii s'a introdus copiilor de mazili, rdze0 §i taranimoldoveni ideia slavisrnului, facandu-i sä se instrdinezede originea i trecutul lor.

Copiii ace§tia trimi§i apoi pela coalele secundare dinCernauti §i sustinuji sau prin internate ruse*ti (rutene)sau pela gazde tot ruse§ti, erau cultivati §i prin §coli invederile culturale slave.

Aici ii se zicea, cd §i ei sunt Ruteni adevdrati deoarece ei i parintii lor vorbesc ruse§te.

Numai putini copii de rdze§i ptistrat i la q.coaldcontiinta nationald i anume aceia cari prin imprejurdrilemai favorabile §i la insistera pdrintilor cu con§tiintdmoldoveneascd au avut norocul sä dea de gazde sau inter-nate române*ti. Cella lti crescuti Intr'un mediu strain s'aupierdut pentru românism. Dorinta pdrintilor lor de a-icre0e române§te, in multe cazuri nu se putea implini dinlipsa de gazde române*ti, apoi prin propagarea i influ-entarea institutelor culturale ruse0i §i nu putin prin ati-tudinea necugetatd a unor institutori §i profesori românifata de acqti instrdinati.9 Astfel au fost crescuti o pleiaddde renegati, pioneri-ianiceri slavi, cari ocupiind apoi posturipublice, nu numai cd nu mai tineau la obAr$ia §i trecutullor, ci faceau pe cei mai aprigi i fanatici propagatori aiideii slave. In fruntea lor stäteau invtitätorii. Fanatizatide crescdtorii lor, veniti in cea mai mare parte din Galitia,absolventii §colii normale ruse0 se intorceau cu instruc-tiuni bine definite pet a satele dinainte slavizate i desvoltauaici activitatea lor erostraticd intr'o mgsurg, care ar fi fostdemnd pentru un lucru mai bun. Este apoi de retinut cardze§imea dintre Prut i Nistru, pierzânduli averile prin

19) La scoala normalA din Cern Auti de exemplu a functionat prin lungtimp (1885-1905) profesorul de limba romAnA Hie Lutia. Acesta gAsind lainceputul fieckui an scolar in clasa sa copii de rilzesi dintre Prut i Nistru

constatänd cA acesti copii nu stiu bine romAneste, in loc sA-i indemne ladragostea i invkarea cArtii romAnesti ii alunga in sectia ruseascA, unde aufost primiti cu bratele deschise,

si-au

pi

www.dacoromanica.ro

48

fardmitare, i din alte motive, vazandu-se ajunsa la sal:4de lemn, se Indreapta inspre orw spre a-§i c4tigà paineaaltfel.

.

Sute de raze§i §i-au vândut casa i ultima präjind depamant deplasandu-se pe la Cernauti ca sergenti de po-litie, servitori, §. a., .numai ea sali creasca copiii pe laqcoli. ")

Aceasta se adeverqte prin faptul di la unirea Buco-vinei cu patria murna, dintre toti intelectualii de obar§iebucovineand *i. de confesiune ortodoxa se recrutau la Ro-mani, a treia paite iar la Ruteni peste jumatate, din raze-*imea dintre Prut i Nistru. Ultimul fapt ne surprinde dedurere cad el ne aratd räsvadit cum multi `din Mazili §iRaze*i s'au pus azi in slujba unei cauze straine. Iatdcateva nume de intelectuali ucraineni ai zilelor noastre:

Branzan, Butura, Cical, Draghinici, Draghinda, Diacon,Frunza, Fratian, Grecu, Goian, Hotincean, Ianog, Cracalia,Carage, Cantemir, Costrij, Cocea, Cocorean, Frunza, Lazar,Lupulencu, Nan Mintici, Muntean, Mihovan, Motoc, Ne-goita, Onciul, Paladi, Poclitar, Ponici, Pau, Prodan, Ro-topan, Ripta, Semaca, Strajca, Spanul, Sprâncenat, Soro-cean, Sava, Tautul, Tomorug, Topa, Totoescu, Vlad, Vitan,Zota, *i altele nu mai putin romane0i.

Invatatori cu nume suscitate au fost apoi aplieatimai ales prin sate raze*e§ti cu scopul sà distruga la ru-dele i cunoscutii lor rama0 fall carte dar credinciNiInca traditiei romdne§ti, ultimile opintiri de rezistentaimpotriva instrainärii.

Cu timpul li-a §i succes aceasta, ajutati fiind directde catre autoritatile i diregatoriile statului, pentru alecaruia interese lucrau. Se poate zice, ca la sfdr§itul seco-lului XIX-lea slavizarea regiunii intre Prut i Nistru era

20) Sunt sate dzesti (Piededuti, Nepoloduti, Cuciurul-Mic, IvancAuti,SiscAuti, etc.) cari au dat 50-100 de intelectuali. R5zesu1 repauzat Volosencudin Nepoloduti cu 5-7 hectare de pAniant a purtat pinA pe la scoalele celemai inalte 6 feciori (3 preoti si 3 ingineri) dintre acqtia din urma until a murit,

Tali sunt romani bunt,

www.dacoromanica.ro

49

adusä la rezultatul dorit de stApanirea austriacä. Din Mol-doveni, ce au fost pe aici, s'au fácut intdi Ru§i apoi Ru-teni (Rusini) §i la urrnä licraineni. Numele din urmg numai aducea aminte de nimica ce ar fi fost comun cu Ro-mania sau Rusia. Bietii Moldoveni c5zut1 in ghiarele sla-vizmului cutropitor, indopati de proprii lor fii cu culturaslavá, nu mai §tiau ce s. rAspundá &And Ii intrebai denationalitate. Mai ales r5zeii bAtrâni, de*i nu mai griliauromâne.5te erau nedumeriti i adanc mAhniti de tinutacopiilor lor rAtáciti 21).

Indràzneala mergea pAnà'ntracolo, Ca li se spunea Ca

§i voevozii i toti boerii, mazilii i raze§ii ar fi fost Ruteni

21) Ca dovadd las sa urmeze un episod din anul 1889 intamplat incasa unui razes batran din satul lvancduti. In vacantele anului amintit, dupaabsolvirea studiilor teologice fAcui in societatea unui coleg rutean o calAtoriespre Nistru. Itinerarul nostru ne ducea prin satul IvancAuti. Aici intrarAm laun coleg de studii care-si petrecea vacantele la vatra parinteasca. El si euam fost fii de razesi, al treilea student era de nationalitate ruteana. Eu ziceamca-s Roman, celalalt razes impreuna cu fiul de Oran ziceau cd-s ruteni.inceput a discuta pe chestia nationalitatit si a slavizarii razesilor. Tata] studen-tului razes asculta in tacere discutia noastra. Polemica deveni din ce In ce maiaprinsa si vehementa. Ei erau del, eu unul, Cand studentul de teologie din casa insupremul afect, a sarit la mine si a zis cA numai oamenii prosti i ticalosi potafirma cii razesimea dintre Prut i Nistru ar fi romaneasca, fiindca ea inmaioritate covarsitoare vorbeste i simte ruseste, atunci batranul razes, fatal stu-dentului, se scula domol de pe scaun I fixandu-1 pe fiul sat] lung timp, rostiurmAtoarele cuvinte, ce nu le voiu uita nici odata : cDraga lonicA, credeamcA tu vorbind in felul cum te-am auzit despre Moldoveni, de cari ne tinemeu si mama ta, fact gluma cu d-I Topa si ca mai voesti sa piaci d-lui . . . uc,care evident e rutean. Dana eu vad acuma ca tu o iai in serios. Daca-iasa atunci iti zic : < Mai bine te vedeam mort ca copil, intins pe deadsit vorbe.Fti acuma ca MI-bat in fetal cum ai fdcut-o. Eu i am sarutat manabatranului si iesind afara am plans de emotie. Studentul razes atunci ultra-rutean, e azi preot ortodox si se dA drept roman MCA de pe timpurile au-striace. E om foarte cinstit, bland si umil. A plAtit insA scump gresala tine-retelor. Singurul sau fiu a fost impuscat ca ofiter austriac de niste ruteniintr'un sat din Ucraina.

22) Fostul profesor pentru limba ruteana la universitatea din Cernduti,de Drezent la Praga (Smal-Stocki) a rostit in anul 1905 in satul razesesc Ca-rapciu pe Cerernus, aceste cuvinte; Voi razesilor sunteti urmasii arcasilor

Am

laita,

"),

www.dacoromanica.ro

50

Sat dupa sat se s1avizar6 intro Prut i Nistru, graiulromanesc se auzeâ tot mai putin. La anul 1880 numaibätrânii mai vorbeau si intelegeau graiul moldovenesc. Inprivinta aceasta rkesimea care nu umblase la scoli er1mai rezistentá "). In multe case rdzesesti se tineà mult lagraiul moldovenesc, in foarte multe case rärnaserä ca mos-.tenire din graiul românesc numai rugaciunile moldovenesti.Intro Prut i Nistru numai cAteva sate si anume Boian,Buda (numai in parte), Cotul-Ostritei, Gogolina (numai inparte), Lehucenii nutului (numai in parte), Mahala siNoua-Sulitä pdstrard Inca graiul românesc. i aici erachestie de timp. Slavismul pAtrunda. din Nord din ce ince tot mai tare. Regiunea intro Prut i Nistru era pierdutä.Dar slavizarea nu s'a oprit la Prut. Cu puterea unei ava-lanse puhoiul slay se intindea in spre Sudul Bucovinei.

Afluenta din Galitia nu incetA. Jn fiecare an veneaupe timpul secerisului mii de lucratori (multi cu familiilelor) lucrâncl pe lanurile mosierilor din satele Bucovinei.Din ei rämâneau In fiecare an cateva sute in Bucovina.

Alti galitieni se asezau aici ca lucratori de fabrici.

lui tefan-Vodd. Ei si Voda lor au fost ruteni, cum doved!sc toate hrisoaveledin acele timpuri. Voi n'aveti nimicd comun cu Romanii de azi.

Ace§tia sunt o amestecdturd de felurite popoare mai ales de tigani.23) Petrecand vacantele mari ale anului 1880 in casa pdrinteascd din

NepolocAuti, am fost martor ocular la urmatoarea scend. Populatia satului s'aadunat in lulie la prirnarie ca sd fie trect td in listele de recensamant ce sefdcea in Austria tot dupd 10 ani. Inainte de a se incepe recensamantul, pri-marul satului bunul roman mazilul Vasile TAutul, luand pe rdzesii satului (circa50 capi de familie) la o parte le snuse: kfratilor, noi desi vorbim cu oameniidin sat i unii din noi chiar i in familie limba ruteand, totusi sd nu ne In-scriern in lista ca Ruteni, cdci nu suntem Ruteni ci Romani (Moldoveni). Penoi ne-a a§ezat aici Voevodul Moldovei tef an cel Mare. Cuvantul primaruluia fost sfant pentru rdzesime. Toti afard de unul licentiat in teologie i cunume istoric romanesc s'au inscris ca Moldoveni (circa 200 suflete).

Listele insd au fost inapoiate peste cateva saptdmani de cAtre prefec-tura din Cotmani cu ordinul, sd fie trecuti toti raze0i ca Ruteni, pretinzAndcd limba lor de conversatie e cea ruteand. Ordinul prefecturii trebuia sA seexecute cu mate cä in mutte familii (cel putin 10 din sat) se Intrebuintaincd graiul romanesc,

www.dacoromanica.ro

51

Asa se explicd Ca acesti Galitieni patrunsera cu timpulpana'n centrul Rornanismului din Bucovina. Pang si inCampulung si in Dorna puteai sA intalnesti pe acesti ve-netici poftili si nepoftiti. Ajutati de guvernul austriac eise obrAzniceau din ce in ce tot mai mult, cerand bisericiunite si col i rutenesti. Cu pasi repezi se lucra in timpuldin urmA pentru totala slavizare a Bucovinei "). Romaniierau adusi la desperare").

Revenim la regiunea dintre Prut si Nistru.Am vAzut, cA aceasta parte a Bucovinei s'a slavizat

mai .intaiu si mai complect. La sfarsitul secolului XIX-leaopera austriaeA era incoronatà de succes. $i cu toateacestea urmele romanismului au lamas papa in prezent.In monumente culturale, documente, numiri, obiceiurigraiu. Despre monumente si documente s'a vorbit acumain -genere. In partea specialà se va mai vorbi despre ele.

SA vedem acuma ce nume de botez obicinuite numai

24) Pe la anul 1910 s'a fost exprimat capitanul (prefectul) CerndutilorDr. Warfel Inaintea martorilor : chi timp de 135 ani am slavizat 2/3 din Bu-covina ; nu vor trece de arnu 50 de ani i nu va fi nici urrnd de Roman inBucovina .

25) Citim urmAtoarele in until din foiletoanele repausatului publicistMihai Teliman (editate de c.junimeaz in Suceava 1906): Despre confratii dinRomania n'oiu vorbi mult. Stint singura aparintd independenta. Dar sufArel. Nu sufar prigoniri streineaceste numai oteli-Te potdar se nimicesc enfamille,. Noi privim cu dureri. Oare cand va fi Romania o Spanie, una intrup i gandire. A treia verigd in lantul suferintelor noastre o formeazd Bucovinenii. Sunt si ei mardri, martini pentru care ma doare inima mai multdecat pentru toti ceilalti. Dacd Romanii din Regat imiteazd pe Poloni, madoare insa cred, cd o vindecare nu este incd prea tarzie, dacA Ardelenii suntpersecutati, ce ingrijire sA mA cuprindA? Et au multimea pentru sine, ei suntmilioane otelite si Write. Ardealul pand la Tisa e romanesc. Cinci Efeciori seintemniteazA i aptezeci se nasc. AU drept Ungurii sd se teamA de acestiValahi. Alta e cu noi. Avizati la propriile puteri, nedispuntind de masse, inun-dati de vecinic crescanda influentd a Galitiei rdsaritene, viitorul nostru e maimult decat problematic. La noi yin in sate curat romanesti ate 30-40 familiirusesti pe an. AsimilAm ce putem, insa in fine murim de prea multd mancarec.(Veacuri de dureri, pg. 153). In aceste cuvinte ale lui M. Teliman zace unmare adevar istoric Inca 50-100 ani de stApAnire austriacd si nu era urmAde Romani in Bucovina. Bunul Dumnezeu a voit insA altfel.

ki

ui

I

www.dacoromanica.ro

52

la Romani so intrebuinteaza si in satele acestea. Arnintescnumai cele co urmeaza: Achelina, Anghelusa, Andrias,Anita (se pronuntil Aneta), Acsente, Balasa (la razes°,Dumitras, Durnitrache, Matache (la razesi), Costa*, Costache,Costica, Domna, Domnica, Catincd (Catrina), Ilinca (sepronunta Elenca), Elenuta (la razesi), Saftä (Elisaveta),Manoli (Emanuil), Chita, Dochità (Eudochia), Doesuta (Eu-doxiu, la razes°, Frozing, Frozinca, Eughenuta, Gavrilas,lordache, Gheorghe, Goras, Goruta, Goara, Grigoras, Ghita,Gheorghita, Iuonicä, Ionica, Iancu (la razes°, Has,Leonties, Luta (la razes°, Mariuca, Marita, Matias, Mihaiu,Mihalache (la razes°, Onufras, Pachita (Paraschiva), Petras,Ptas, Petrache, Petrusca (la razesi), Sandul, Steftinuta,Fancu, Toderica, Tocleras, Toderache (la razesi), Tomas,Zahariuta si altele. Celelalte nume de botez se pronuntadupa cum sunt induse in Sinaxar d. ex. Andrei, Anton,Joan, Maria, Moisi, Grigori, Toder, Iosif, Stefan, s. a. Abiacand Galitienii au majorizat populatia cand intelectualiiruteni au fost instalati ca pr9oti prin satele dintre PrutNistru, s'au inceput a se Intrebuinta i nume de botezobicinuite In Galitia ci. ex. Fedor, Metro, Fedico, Hretin,Costi, Tanasco, Havrilo, Danilo, Stepan, Osip, etc.

Din aceste nume de botez romanesti, addogandu-li-sede cei veniti sufixele slave «-ciucD si cwiczD s'au formatapoi sute de nume de familie (nume patronimice) de exemplu:Andrias-ciuc, Dumitras-ciuc, Costas-uc, Costas-ciuc, Grigo-ras-ciuc, Goras-ciuc, Ilas-ciuc, Matias-ciuc, Mihai-ciuc,Onufras-ciuc, Petras-ciuc sau Ptas = Tas = ciuc, Toderas-ciuc, Tornas-ciuc. Aceste nume sunt evident de obarsieromaneascd. Dar si celelalte nume patronimice pe «ciuc.si .vici» s'au format din nume de botez romanesti (deci Ii

25) La Slavi (ca si la Romani) e obiceiul de a adAuga Ia numele debotez al unei persoane i numele de botez al pArintelui ei, de ex : Toader aloan... Slavul (mai ales Rusul) o face in acest fel: Toader loanovici. Acesttwicz (vici) s'a adAugat apoi sinnplu numelui de botez al pArintelui i poreclapentru fiu era gata. Aceasta se fAcea mai ales de când cu venirea episcopuluiDaniil Vlahovici (1800).

Iluta,

www.dacoromanica.ro

53

s'au impus Românilor) d. ex.: Andriiciuc; (daca s'ar fi luatdin numele de botez slay .AndreiD ar fi sun at Andreiciuc),Grigorovici (din Grigori si vici), la Ruteni Grigori sechiama .Hreti. deci ar suna Hretiuc, Hretesen cum si suntde fapt aceste nurne la ei, Toderiuc, Toderciuc si Todero-vici din Toader. La Ruteni se numeste Toader=Fedor arfi deci Fedoriuc, Fedorciuc si Fedorovici cum inteadevarele se si gasesc in numar mare ; Iosifovici (la RuteniOsip = Iosif) deci ar fi Osipovici ; Sandul-oyici (delaAlexandru-Sandul) la Ruteni ar fi Alexandrovici, cum se

afla Paulovici, Pauliuc ; la Ruteni Pavel = Paul, deciar fi Pavlovici Pavliuc; Filipovici, Filipiuc (la Ruteni

deci ar fi Pelipovici, Pelipiuc, *tefanovici,$tefaniuc (la Ruteni $tepan=$tefan) deci ar fi Stepanovici,Stepaniuc; Dimitrovici, Dirnitriuc (dela Dimitrie) la RuteniMetriuc, Duinetriuc; Vasilencipc (la Ruteni ar fi Vaselenciuc)si alte zeci de aceste nurne. Aici avem de a face cu numede obtirsie romaneasca. Dar si graiul românesc a lasat omultirne de urme in regiunea aceasta. Limba ruteana intre-buintata aici, poseda un numar insemnat de cuvinte ro-,mânesti.

Iata numai o mica parte din ele :Cuvinte romfinesti intre Prut i Nistru: 2')Antal (masura. veche = vas mare, cuyttnt intrebuin(at

la razesi), amar (amarnic = saracacios), aleo (se pronuntavailo), alioandi (la razes°, armasar (se pronunta harma-sar), artag (se pronunta hartag), arvuna, badità, bade,buhaiu, bucata, bucatar, bucluc, buclucar, bursuc, bordeiu,bondità, baer (in limba ruteana, baiuroc, plural baiiirche),bumbac, batjocura, branza, berbinta (se pronunta berbe-neta), culesa pentru mamaliga, culeser, claca, capastru (sepronunta capeistra), ciobota, cioban, ciolan, cir, un fel dezeama ciorba, cerdac (origine slava, se intrebuinteazanumai la razesi), confituri (dulceti, la razesi), cimerca

27) Cuvintele aceste sunt in*irate din memorie, de aceea nu poate sAfie vorba de Intregimea lor.

PelipFilip,

gi

www.dacoromanica.ro

54

(haina la razes°, cheptar (pieptar), cusrna (se intrebuinteazdcuvantul slay: sapca), colivd, cerga, cdtrinta, cAntar,

edrtitd, cucoand ((a rtizesi), cas, cAtran (petec), cos, cosarca(de origine slava), clajclie (se pronunta dajda), dijrna (sepronuntd dejma), dulceatd (la razes°, clArab (se pronuntddaraba), delicat, divan (la razesi), cloba, dobas, drArnba,droaie, druga (se intrebuinteazd verbul drugate: a suci),dasal, econom, extra, executie, familie (mai ales la razes°,falce, fel (=soiu), farfurie, farfurcd, frunte, de frunte (fron-tovei) (la razesi), fortuna, fotA, Haat', fleac, folos, folosl,fatd, gireadd (de origine slavd), gaura, gherld, ghizdan,gala, hambar, horbotd (se pronuntá horbotcd), horn, hor-nar, hotar, hArddu (se pronunta härgheu = vas de facutmdmaliga), imbricioc (imbric, intrebuintat la rAzesi), imas,isvor, jitdrie, jitar (de origine slava), jurat, javra, jintita,jugan, lelitd (la rdzesi), liliac, lads, loc, lain, livada, loznitS,lant, leaf d, labd, labus (albus) numire pentru Caine alb, mai(particuld pentru comparativul adjectivelor cl. ex.: maidobrei = mai bun), InAmaliga, inlaiu, mintean (o haing),mocan, mated (in senz de albie; cuvantul slay matka,inseamndmamma' i regina albinelor), macat (numai la razes°, nada,naibd, ndnas, ndravos (.de origine slava' ; se pronuntanorov, norovestei), nepot, netrebnic, oca, ocard, ocdrete (aocdri), otdt, poartd, pomand (de origine slava), prasi (sepronuntd prasuvate), pret, protap, plutd, plutas, prispa,prdjind, pagubd, pivnitA (cle origine slava), parte, prajete(a prdji), putind, paza, a pdzl, pdlimar, plavan (bou plavan),rdzboiu (aparat de tesut), rapdn (se pronuntd reapavei),sapd (se pronuntd sapdte), sliQi (se pronunta sucate),stoclold, sip, in inteles de sticld (in limba slavd sip inseamndghimp), icd, statornic (se pronuntd statnei), scutelnic,tdpcean, toloacd, traistd, testemel (la rdzesi), tarnitd, telina,taring, tarld, tavd, (la razes°, termen (in senz de vedea),trifoiu, urd, urdd, urmd, vatra, vdtrar, vdtaf, velnitd, veve-

vornic (de origine slavá, in Galitia insa se spune voitsi nacialnic) vadrA, vamA, zestre, zaddri, zama, zarzAr,zgarda, zingàni, zobon (la rdzesi).

Inca multà vrerne dupd slavizare populatia dintre

rita,

si

www.dacoromanica.ro

55

Prut si Nistru recunostea preponderenta Romanismului,ce priveste traditia i suoerioritatea culturald. Biserica ro-maneascd pe care o nurnese si azi «Volasca Tercovo, mo-sierii dearandul Romani, obiceiurile la nastere, cununieinmormantare ca la Romani, felul traiului ca la Romani,toate acestea Mceau ca populatia sd reshntd. viata roma-neased.

Regiunea aceasta a fost multd vreme reprezentatd inparlamentul din Viena cat si in Dicta Bucovinei prin de-putati romani (Hormuzachi, Dr. Tancu Zota). Abia la ince-putul secolului al XX-lea au Inceput sä intre in corpurilelegiuitoare si Ruteni. Cu ocazia formärii circumscriptiilorelectorale nu numai pe baza teritoriald ci $i cea nationalas'a ivit un fapt semnificativ. Mud adicd stdpanirea aus-triaca la compunerea catastrelor nationale fiectirui cetAteanlibertatea de a-si alege catastrul national, in care sä seinscrie, o multime de gospodari si mai- ales cei din satelerdzesesti dintre Prut i Nistru au cerut sd fie trecuti incatastrul romanesc. i atunci s'a vtizut ca numdrul Rute-nilor nu-i asa de mare cum o pretindeau ei si cum o ardtastatistica oficiald austriacd.

0 martufie pentru indelungata stäpanire româneascäa acestui tinut o dau i plutasii hutani. Acestia venind cuplutele lor din Carpatii rutenesti ai regiunii Haliciului,ajungand pe apele Nistrului Intre Bucovina si Galitia, dauplutelor conduse de ei directia cu urrngtoarde cuvinte: «Beina leatchei bic bei na voloschei bic!1. BHI.1 Ha nauxiil6iK-6Hrt Ha HartocKiii 61K adicd : Bate (cu carma) sprepartea leseascd bate spre partea romaneascd!

Aceste cuvinte se auziau zilnic pe malurile Nistrului,Inca sub sttipanirea austriaca, atunci cand nu mai existanici Polonia pe malul stang al Nistrului, nici Moldova pemalul drept al acestuia.

Nu mai putin puternice sunt dovezile de romanitatea acestor regiuni ce se constatà din portul, constructia lo-cuintelor i datinile ce se afM la locuitorii intre PrutNistru. E aclevdrat cd mazilimea i rdzesimea pierdut

si

si

sisi-a

www.dacoromanica.ro

56

vechiul port 28) inlocuindu-1 cu cel nemtesc din ora. ArAmas InsA la ei celelalte obiceiuri §i datine rornAne§ti.CasA rAzepascA kith cerdae nu vei afla. NuntA fArA horAromâneascA nu s'a fAcut nici odatà. Dar i aranii instrAi-nati i cei de origine slava', au port romAnesc "), cusgturiromäne§ti.

$i datinile la botez, nuntA, InmormAntare, parastas,Paste, CrAciun, sant tot ronnAne0i.

28) In biserica de piaträ din Rapujinet zidita in anul 1789 de cAtreboierul de acolo Vasile Marcu cu sotia sa Maria, se aflä chipurile lor imbrA-cate in costume de atunci (zobon, antereu, tulpan) foarte bine Ostrate peperetele PronaOsului in picturii de fresco.

29) Rutenii de peste Nistru au port care se deosebeste de portul Rute-nilor nostri. Ei poartä de ex. cojocul cu un guler lat la grumaz pe care (guler)taranii ruteni din Bucovina Pau poreclit in batjocur bogorodea i dacAvorbesc de un Oran de peste Nistru Ii zic: «cel çu bogorodeta.

www.dacoromanica.ro

PARTEA SPECIALA

www.dacoromanica.ro

PARTEA SPECIALA

lzvoare folosite:

1. Dosarele Comisiunii pentru constatarea proprietatilordeterminarea hotarelor mosiilor din Bucovina. Erhe-,bungs Protokolle der 13ukovinaer I3egehungs Kom-missionActa granicialia din anul 1782. 12 tomuri. *)

2. Topographie der l3ukowina zur Zeit der Erwerbung durch. Osterreich, von Prof. Dr. Daniil Werenka.3. Norma lien der 13ukowinaer Diözese von M. Cdlinescu:

Normaliile arhidiezei I3ucovinei de Arhim. M. Cali-nescu: Cernduli 1898.

4. Anuarul Arhidiezei ortodoxe a Bucovinei pe anul 1926.5. Condicele mitricale 5i conscripliile parohiale din comunele

intre Prut i Nistru dela introducerea lor 1783pana"n prezent.

*) Ele se all'a la t Tabula Tárii. din Palatul 3ustiliel ; pe timpul in-vaziunilor rusesti s'au pierdut 3 tomuri: III, V, si XII.

si

:

www.dacoromanica.ro

1. 13abin (jud. Cernäuti) plasa Colacinului.

Sat situat pe malul Nistrului in coltul nord-vestic al,Tarii cAtre Po Ionia.

La anul 1782 afl'Am ca proprietari (mosieri) ai sa-tului: Ioan Mitescu (1/4), Constantin Dra'ghinici (1/4),

Semaca ('/4), Dumitras Gafencu si. Mihaiu Vlaicu (VI).

Numgrul familiilor in a. 1774 622. 2. 1780 , 137

1786 136* 2. 1926 398

Lista familiilor cutimpul de fatà :

nume românesti §i numArul lor in

1. Balan 1 10. Gorghitä . 22. Báleanu 14 11. Galusca 73. Baraba§ 1 12. Hatald 24. Bot 13. Lipc6 35. Buric 1 14. Lunic 1

6. Carp 4 15. Ptasnic 47. Chitic 23 16. Sandul 28. Cep 11 17. Sennaca (mazili) . . 29. Costrij (mazili) . . 2 La un loc 82

Immultind 82 f: cu 5 (cinci suflete pe 1 familie) 410sufl. Dela a. 1800 incoace au disparut (s'au urma-toarele familii românesti: Arnaut, Man, Colindà, Costis,

. Grigoritä, Hulcin, Vacar, s. a.

D

stins)

Va-sile

. familii.

www.dacoromanica.ro

62

Slavizându-se satul prin imigrarea rapidä (1774-1780)a galitienilor, Moldovenii si- au pierdut graiul (complectpe la a. 1870), iar numele lor au fost schimonosite de con-locuitorii slavi conform idiomului acestora. De pildd : dinBäleanu s'a format Balion, Buric = Burec, Carp = Car-peac, Chitic = Chetec, Cep = Cepiuc, Galuscä = Halus-ceac, Lipcd = Lepca s. a. Schimonosirile acestea se lasaconstatate prin comparatiunea mitricelor (condicelor) vechicu cele de azi,

www.dacoromanica.ro

2. I3erhomet pe Prut (jud. Cernauti) plasa Sipenitului

E situat pe malul stâng al Prutului in apropiereagranitei cu Po Ionia. Satul a fost pan6 la a. 1741 mosiaVoevodului Grigori Ghica, apdtatä in dar dela GheorgheUrsachi. La a. 1741 Ghica därueste aceastd mosie mangs-tirii Barnovschi. Proprietarul mosiei la a. 1782, ConstantinRuset (Rozetti) Logof.

Numgrul familiilor in a. 1774 49) 1780. . . . 902. 1786. . . . 158 (Cu RevacAtiti)

>> 1926 229

Lista familiilor cu nume românesti §i numarul lor intimpul de fatà:1. Andrias 6 6. Mândric 8

2. Gáuris 1 7. Mironet 5

3. Luchian 7 8. Scraba 1

4. Lupul 5 9. Sidor 155. Magearu 13 10. Zaharia 12

Suma 63 familii.63 f. X 5 sf. = 315 sufl.

S'au stins familiile românesti: Rosca si Vizir. Schi-monosiri de nume : Andrias = Andriasciuc, GAuris = Hau-rev, Zaharia = Zahariuc.

Schimonosirile se constatà din condicile mitricole.Satul e azi complect slavizat.

1) Cuvânt slay. Bereg = mal, metati = a arunca, a forma ; Berho-met = Mal format.

9

.

a

www.dacoromanica.ro

3. Boian (jud. Cernauti) plasa Prutului

Targu§or pe malul Prutului in apropierea fostei gra-nite a Basarabiei. Sediul unei judecatorii de ocol. NumeleBoian se aminteste cu ocazia evenimentelor razboinice laa. 1673 si 1739. Si In razboiul mondial s'au dat in apro-pierea acestui loc (pacluricea Stojoc) cele mai crancenelupte intre Austriaci i Rusi (Boboteaza la 1915). InvadandRusii pentru a 3-a oara in Bucovina, Boianul a fost eva-cuat i populatia dusa in toate partile Rusiei.

Multi din locuitori Inca nu s'au Intors nici pana'nziva de azi. Numdrul familiilor (1000) e luat din a. 1914.E una din putinele comune de peste Prut, care a ramasroinâneasca pand'n timpul de faVi.

Proprietarul mosiei la a. 1782 : Stolnicul Vasile Niculce.

Nurnárul farniliilor .1n a. 1774 198H 1780 492

V 1786 4291926 1015

I. Lista locuitorilor romani cu nume române§ti :

1. Ababei2. Alex63. Antca14. Arici5. Anton6. 13àdicel7. Basarab

8. Bot59. Brdescu

10. Bosul11. BurIA12. Busilà13. Bandur14. Bodnar

15. Boboc16. Ciobotar17. Costel18. Chimin19. Calancea20. Carnat21. Cozub

2.

» » D

www.dacoromanica.ro

22. Ceahlic23. Coourean24. Codrean25. Cojocar26. Cozma27. Caba28. Chebe29. Cercel30. Chibac31. Carste32. Cobzar33. Cherar (ferar)34. Chiper35. Ddmian36. Ddrda37. Dord38. Dann39. Dascal-Cuciu-

rean40. Durnitra41. Dumitrwutd42. Duncd43. Davidd44. Flied45. Focd46. Fa led47. Gherasim48. Gordd49. Gdzd50. Griga51. Grosul52. G:rumaz53. Gavrild54. Giumiga55. Grigorcd56. Gavrilcd

65

57. Galucii58. Hutcal59. Hostiuc60. Hunciu61. Harabagiu62. Hunceac63. Ildrcd!64. Ignatii65. Iacoban66. Iorgu67. Iacob68. Ifthnii69. Isac70. Jalobá71. Jug72. Lazdr73. Lungul74. Lupa75. Lupul76. Ldcustd.77. Malin78. Mihalcean79. Morgoci80. Mihalut81. Mama led82. Mariutd83. Morar84. Mateiu85. Moldovan86. Nichifor87. Nicoard88. Onciul89. Pavel90. Pihul91. Prescure92. Poclitar

93. Putuntelic94. Pendescu95. Presecarean96. Petranici97. Pascar98. Robul99. Rusoiu

100. Rusu101. Sprid (Spriclon)102. Scridon (Spi-

ridon)103. Suprovici104. Svecla105. SArbu106. tefanet107. Surubar108. Simeon109. Spdtar110. *uhan111. Sacal112. Tarod113. Toma114. Tocar115. Todosa116. Tehulici117. Tihulet118. Talpalar119. Ursachi120. Ursuleac121. Vacar122. Vaspan123. Vicsici124. Viziteu125. Zelca126. Zoria127. Zvarici

www.dacoromanica.ro

66

II. Lista locuitorilor romanizati cu nume slave :

1. Bescrorovanei2. Boiciuc3. Bzovei4. Bliwiuc5. Bosovici6. Biduliac7. Ghigliuc8. Gorenco9. Hauca

10. Horodinski

11. Hreniuc12. Hudema13. Iurco14. Caprec15. Cravetchi16. Mareniuc17. Moroz18. Moscaliuc19. Melnec20. Novacovschi

21. Porájnei22. Rodeiciuc23. Rauliuc24. Serneniuc25. Semenovici26. Strienco27. Scalco28. Tesliuc29. Tovmatchi30. Zboronski.

www.dacoromanica.ro

4. Boianceni (jud. Cernauti) plasa Nistrului.

Sat intre Prut i Nistru aproape de granita Basa-rabiei.

E locuit de raze*i i tarani, azi complect slavizati.Numele satului il intalnim pentru prima data intr'un

uric din a. 1581, i'n care sunt amintiti ca proprietarii satului :Lenta, Tautu §i Stangaci. Cel dintai (Leila) mai poseda i

o parte a satului Lente0i (de sus) In apropierea orafpiluiCernauti. Proprietarii mo§iei in a. 1782: Lenta Nicolai,Tautu Gligora§ §i Stangaci (1/3); Lenta Nicolai i VlaicuIlie (V3); Stirbul Gheorghe, Turcul Simeon i Tadeu (%).

Numärul familiilor in a. 1774 321780 1251786 1241926 411

Lista farniliilor cu nume romanWi i numärul lor intimpul de fata (prezent):

1. Balasinovici (mazili). 2 10. Coitan . 1

2. Baier 2 11, Duda 1

3. Bandura 3 12. Diacon (raze*i) . . . 44. Bocla 5 13. Friptul , 105. Bot 8 14. Greul 3

6. Bu'rlac 2 15. Lupa§cu (raze*O. . . 11

7. Capstii 2 16. Lutia 3

8. Coceald 2 17. Malofit . . 5

9. Cosovan .7 18. Manec(6) 9

)) ) ) )

'.

,

.

www.dacoromanica.ro

68

19. Mihai 4 25. Purice 220. Motoc . . . 1 26. Sorocean (rdze0) 1

21. PAdure 6 27. Soarec 222. Petarind (Patarina) . 5 28. Temere 3123. Prodan (rdze$0 . . . 1 29. Ungurean 224. Perjan 2

Sum: 136 familii.. 136 f. X 5 sufl. 680 sufl.

Au dispdrut: Bdhar, Ciucurdd, Covaci, Fina, Gavri-htd, Josu a.

Schimonosiri de nume: Bot---Botiuc,Diacon---Diaconovici, LutaLutac, oarec=iarac, Temere

(mazili).

s.

www.dacoromanica.ro

5. Borauti (jud. Cernauti) plasa Colacinului.

Situat la N.W. aproape de granita Poloniei. Odataproprietatea mängstirii Barnoschi.

Proprietarul satului in 1776 : MänAstirea Fprmos(Frumos).

Numärul familiilor in a. 1776 53» 1780 137» 1786 136» 1926 503

Satul slavizat in prima jumätate a secolului XIX,cuprinde urmAtoarele familii slavizate cu nume romdne§ti:1. Ataman 5 9. Greul 32. Mean 3 10. Greulet 2

3. Bodnar 2 11. Lipc6 1

4. Buiac 15 12. Lunic 2

5. CAtea 2 13. Reus (rAze§i) . 5

6. CupinA 10 14. Scheul . . 2

7. Froescu (Florescu) . . 2 15. Solonar 2

8. Grecu 2 16 Ursuleac 2

Sum a : 60 familii.60 f. X 5 sf = 300 sufl.

Au dispgrut familiile : Andria, Buz Patra*, Ungurean.Schimonosiri de nume: AtamanAtamaninoVata-

maniuc, BAlean=Balion, Grecu-----Greceac, Catea=Cheta.

6. Buda (jud. Cern Anti) plasa Prutului.,Vezi: No. 34 Mahala (pag. 109).

*

a .

. .

. . .

www.dacoromanica.ro

7. Cadobesti (jud. Cernauti) plasa Colacinului.

Sat situat in \regiunea nord-vestica, lânga $lea-hul ceduce prin Cotmani spre Zvineace pe Nistru.

Curând slavizat prin imigrarea extraordinarà a Ga-liticmilor intro anii 1774-1780.

Proprietarul mo0.ei la a. 1776 Iordachi (Todorachi) Ba4.NumArul farniliilor in a. 1774 . . 49

1780 214 (!)1786 214

- D 1926. 698

Lista farniliilor cu nume române§ti O. numgrul lor intimpul de fatA:1. Bodnar 3 12. Lunic 132. Bojescu 3 13. Päu§ 1

3. Bursuc 5 14. Inzmiritg 2

4. CArcea 2 15. Sloboclian 5

5. Ciocan 7 16. Sorohan 15

6. Carmazan 15 17. StrAgu0 47, Chindrat 2 18. Tornorug 1

8. Chitan 4 19. V acar 49. Cozmici 8 20. Veghere . 11

10. Gulin 1 21 Vitregu 1

11. Huleiu 2 Suma: 109 familii.109 f. \ 5 sf. =--- 545 sufl.

Au disparut numele Guzuman §i Tocan pe cari leintAlnirn in condicele parohiale foarte des intre anii1800-1830.

Schimonosiri de nume; Vacar=Vacariue, Veghere=Vegheriuc §. a.

, , »

. . . .

.

.

.

www.dacoromanica.ro

8. Cernauca (jud. Cernduti) plasa Prutului.

Frumos situat intre pddurile ce Impreund Bucovinacu Basarabia. Veche mosie a renumitei familii românestiHurmuzachi. Aici a fost locul de intAlnire a elitei

refugiatd in urma evenimentelor din 1848 din Ardealsi Moldova, unde s'a pus la cale de -cdtre V. Alexandri,Costache Negri, s. a. unirea principatelor. Numele satuluipoate sd provind dela uurnele locuitorilor cu acela§nume.

Satul nu e complect slavizat; bátrdnii mai vorbescromdneste. Proprietarul satului in a. 1776, Mateiu Hur-muzachi.

Numdrul familiilor In a. 1774 . 561780. 1531786. 1521926. 594

Lista familiilor cu nume romilnesti i nurndrul lor Intimpul de fatd:

1. Andronic 40 10. Cretu 4

2. Barabas . 1 11. Cernauca 3

3. Bodnar 18 12. Ciobotar 44. Bundziva 9 13. Cioban 8

5. Otitis 3 14. Darie 46. Comendat 1

i15. Foca 3

7. Corbul 16. Frunceac 2

8. Cormita 1 17. Grigorcea(c) 1

9. CAM lin 2 18. Gherasirn 2

roma.neti,

» » ° P

.

www.dacoromanica.ro

72

19. Iftodi 14 32. Petra(ciuc) 220. Cirste 1 33. Pitei 221. Mândric 1 34. Plepa . 722. Manoli(ac) 8 85 Robul(eac) 523. Moldovan 1 36. $craba 3524. Mihalescu 1 37. Slobodean 1

25. Motoc 8 38 Solovan. 226. Muntean 10 39 Strungar 1

27. Pascal 25 40. Strati (Istrati). . . 1

28. Pascal-Josul . 7 41. Scutelnic . . . 1

29. Pascal-Ciocoi . 1 42. Turcan 1

30. Pascal-Ulani 6 43. Ungurean 1

31. Poburcan 7 Suma : 256 familii.256 f. X 5 sfl. -=-- 1280 suflete.

La at'atea familii românesti te uimeste pierdereagraiului; numai favorizarea de catra stApanirea austriactia elementului slay (mai ales prin scoalA) poate explicaacest fenomen.

i.

.

www.dacoromanica.ro

9. Chisäläu (jud. Cernauti) plasa Colacinului.

La Nord Vest de targusorul Zastavna aproaye degranita Poloniei. Sat curancl slavizat, scurgAnclu-se pe Meimulte cote de slavi imigranti in Moldova de sus.

Proprietarul satului in a. 1766 Ienachi Doni.

Nurnärul familiilor in a. 1774. 52D D » » 1780 126

1786. 125

1926. 683

Tabloul familiilor cu nume românestiin prozent:

0 numgru1 lor

1. Andriet 29 8. Mocan 3

2. Bilan 7 9. Prihang 33. Buhaiu 2 10. Slobodean 114. Buiac . 7 11. Solonar 165. Cahn 13 12 Tarangul 56. Dulghier.. 5 13 Tomiug 8

7. Greul 7 14. Zaharia 3Suma : 119 familii.

119 f. X 5 sfl. = 595 suflete.

$i aici schimonosiri de nume conform idiomului slay ;Cälin=Calinciuc, Prihaná----=-Prihanovici, etc.

a

>

.

www.dacoromanica.ro

10. CincAu (jud. Cernguti) plasa Colacinului.

In apropierea Nistrului, la mijloc in regiunea de norda fostei Bucovina. Aici s'a infiintat la anul 1790 o scoalàcu limba de predare moldoveneascä (MoldavischeSehule).

Proprietarii satului in a. 1776: Iuonità Valcinschi,Manoli Tabora (Tab 6r5) i Mihalache Giurgiuvan.

Numgrul familiilor in a. 1774 . 611780 . 132

1> >> >> 2 1786. 1311926. . . 392

Lista familiilor cu nume rornânesti si numArui lor intimpul de fatá:

1. Babici 46 7. Manzac 7

2. Barabas 1 8. Marian 18

3. Cozma 2 9. Prodan 5

4. Filip(iue) 40 10. Toma (Tontine) . . . 45. Gulca 3 11. Vacar(iuc) 1

6. Maned. 15 Suma: 142 familii.142 f. X 5 sfl. = 710 sufl.

Au clispArut familiile românesti: Ca lin, Dumitrac,Solomon, Serban, Sorodan, s. a.

Schimonosiri: Maned.= Manec,.Man-zac = Menziac, Prodan = Prodaniuc.

Trivial-

Fi

*

* .

www.dacoromanica.ro

11. C1ive0 (jud. Cernduti) plasa Colacinului.

La mijloc intre Prut si Nistru ldngd granita Poloniei(Galitiei). Din uricul lui Stefan cel Mare din anul 1503rezultd, cd satul acesta, proprietatea episcopului Rddduti-lor, si-a luat fiintd pe la anul 1500.

Proprietarul satului isn anul 1782: Episcopia Rácidu-'Won

Nurndrul familiilor In a. 1774. 241780 621786 121 (cu

le;tovri-

1926. 392

Lista familiilor cu nume romilnesti i numdrul lor deacurna :

1. Andrii(ciuc) . . . 15 9. Manoild 112. Balan(iuc) 1 10. Pazgiuc) 1

3. Cantemir 5 11. Petrused 1) 24. Capsa 2 12. Prodan(iuc) . . . 85. Chihai. . . . 1 13. Postar . . . . 166. Curelici 3 14. Roman 187. Cutas 1 15. Sandul(iac) 5

8. Hibd 8 16. Serbin 3

1) Deminutivul dela Petru. Ar puteA sA fie si slaw, in limba aceasta arinsemna pgtrunjel.

) 5> )

»

.

. .

. .

www.dacoromanica.ro

76

17. SArnearga 1 19. Ursugeac) 1

18. Stefgniuc) . . . 35 20. Veghere . 2

Suma: 139 familii.139 f. X 5 sf. = 695 suflete.

Intro anii 1880-1850 a fost foarte raspAndit numelegPäscarD care a dispArut pe urmA.

Schimonosiri: Hibà = Gheba, PazâPaziue, Sandul= Sanduliac, Sdmearga = Sernerga . a.

www.dacoromanica.ro

12. Clivodin (jud. Cern Auti) plasa Colacinului.

La nord de-or5§elul Cozmeni. Uricul lui Stefan celMare arata, ci satul a fost Infiintat pe teritoriul Cozme-nilor, proprietatea episcopiei RAdAutilor. Mai thrziu a fostdistrus prin rilzboaie, apoi iar4i ref Acut. Afirmarea profe-sorului Dr. Verenca, cA reinfiintarea ar fi urmat in anii1766 i 1767 prin imigrantii din Galitia nu este exacta, cdcinumele române0i ale familiilor din anul 1800 in numAr de15 (nume romhne§ti) arath, cä cele 38 de familii din 1774au fost exclusiv rornâneFlti. Slavii au imigrat abià intreanii 1774-1780.

Proprietarul satului in anul 1782: Episcopia RAdAu-tilor.

3NumArul familiilor in a. 1774

81780 96 (!)» 1786 . 95

1926. 527

Lista familiilor cu nume romhne0itimpul prezent:

§i numArul lor in

1. Andronic 1 8. Culeg. . . 42. Andra§(ciuc) . . 1 9. Damian(ciuc) 23. Aron(ovici) 2 10. Dutch 24. BAetul 1 11. Genecai 65. Bejan 9 12. GrigotA 11

6. Bernie 8 13. Gogoman 37. Coltun 1 14. Hamal (ciuc) 1

z

2 )

. . . .

.

www.dacoromanica.ro

78

15. Ieremie 4 22. Racovitä . . 1416. Jucican 2 23. Tatulici 617. Lacustà 1 24. Toma 118. Machedon 2 25. Vacar(ciuc) 719. Matei(ciuc) 4 26. VdrstA 1320. Mihai(liuc) 7 27. Vodian(ciuc) . . 1

21. Petrac6(ovici) . 5 28. Zaharie 15

Suma 134 familii.134 f. X 5 sfl. 670 suflete.

Schimonosiri: An dra. = Andra§ciuc, Aron = Aronovici,Damian ---= Damianciuc, Hamal 1rarnaliuc, Vacar = Va-carciuc. Numele «Epure,, care se aflä intre anii 1800-1850s'a prefäcut de aici Inainte in Zaet; (Zaet in limba slavA= epure). Azi a dispárut acest nurne.

13. Cotul Ostritei (judetul Cernäuti) plasa Prutului.Vezi N-rul 34 Mahala (pag. 109).

.

. .

=

=

www.dacoromanica.ro

14. Cozmeni (jud. Cernautilor) plasa Sipenitului.

Oras situat la vr'o 12 km. dela Prut, in partea apu-seand a Bucovinei. A fost capitald de judet. Azi e sediulpreturei Sipenitului si judecatoriei de ocol. $coala moldo-veneasca (Moklavische Trivial-Schule) infiintatd in anul1780, s'a prefacut cu timpul (1850-1860) in una germand-ruteana apoi curat ruteana. Mai tarziu (1900) se infiintdsi un liceu rutean. Uricul lui Stefan cel Mare arata cdteritoriul Cozmenilor a fost proprietatea Episcopiei RA-ddutilor Inca depe timpul lui Alexandru cel bun. Acesturic s'a prezentat in original in anul 1782. Comisiuniipentru constatarea proprietatilor din Bucovina (Acta gra-nicialia torn. VI)

Proprietarul mosiei in anul 1.872. Episcopia Radautilor.

Numärul farniliilor in anul 1774. . . . 81. 190

. . 188. 1014

, x. , 1780. .

D D D 1786. .

1926. .

Lista familiilor cu nume românesti si nurnara lor intimpul de fatd:

1. Andrii(ciuc) ._ . 13 7. Cantemir 182. Apostol(iuc) 13 8. Cotârla 1

3. Baetul. . , . . 2 9. Cretul 124. Banul 1 10. Cardinal 25. Bejan 17 11. Cuptior 26. Buliga 10 12. Cocea 1

.

A

A A A ) .

. . .

. .

www.dacoromanica.ro

so

13. Dumitras(ciuc) 6 26. Plescan(iuc) 214. Focos 2 27. Poclitar (rdzesi). . . 1415. Gavriniuc) 10 28. Sandul(ovici) 216. Grigotd 13 29. Severin 417. Gurd 10 30. Scutelnic 1

18. Iatura 5 31. Tasula 1

19. Jucican 15 32. Tatulici 320. Litvin(ciuc), . . 28 33. Turcan 2

21. Machedon 12 34. Vdcar(iuc). 1

22. Nicul(iac) 7 35. Veghere(iuc) 623. Prisdcar.. 2 36. Zaharie 224. Pihul(iac) 11 37. Zdvada . . . . . 225. Pivraran 22 Sum: 307 farnilii.

307 f. 5 sufl. = 1535 suflete.

Schirnonosiri : AndriAndriiciuc, A postolApostoliuc,Bej an=Baj an, I3uliga = Bulega, Dumitra = Dumitr a sciuc,Gavri1=Gavriliuc, Pipul=Pihuleac, VacarVacariuc,ghere = Vegheriuc si a. Au dispdrut familiile: Diacon,Scraba, Tomiug s. a.

In orasul Cozmeni trdesc si multi Evrei, Poloni,Germani la un loc circa 2000 suflete.

.

. .

.

,

>,

Ve-

§i

. .

.

.

www.dacoromanica.ro

15. Crisciatic (ju(1. Cerntiuti) plasa Colacinului.

Sat situat pe main! Nistrului in fata orasului galitianZale3zczyki (Zalescechi). Teritoriul satului apartinea odatacomunei megiese Repujinet Malul Nistrului e format aicidin stanci inalte. Pe una din aceste stânci a stat in timpurilevechi o manästire, care s'a surpat apoi. Pe acelas loc a ziditla anul 1768 negustorul Toader Hagiu o mangstire nouàde piatrA, dotânclu-o cu jurndtatea din mosia Zvineace, pecare o cumpilrase dela mazilii aceslui sat cu 1000 florini.La sud de aceastil mâniistire s'a format apoi comunaCrismatic, locuitil la incoput de cilicasi români, precurn sevede aceasta din cele citteva nume românesti rAmasepang azi.

Proprietarul satului la a. 1776. Mânilstirea satului cumai multi mazili din Repujinet.

Numitrul familiilor la a. 1774. . 2* * 1780 30

1786 (vezi Repu-jinet)

1k6 376

Lista familiilor cu nume românesti si nurn6rul de azi:

1. BMus 9 7. Golianici 62. Bodnar 3 8. Lucic 9

3. Bortnic 2 9. Marinici 34. Calin(iuc) 11 10. Miros 55. CerlincA 2 11. SI lbodian 36. Ciobotà(nic) 5 Suma: 58 familii.

58 f. X 5 sufl. -=--- 290 suflete.

) ). .

.

.

.

www.dacoromanica.ro

16. Cuciurul-Mic (jud. Cernduti) plasa Nistrului.

Sat la Sud-Est de ord§elul Zastavna pe §leahul ceduce dela Cernauti spre Nistru. Rdze§imea formeazd omare parte a populatiei. Numele satului se and in uriceledin anul 1602, 1637 §i 1646. Aceste trei urice au fost pre-zentate in original .Comisiunii pentru constatarea proprie-tdtilor din Bucovina>, la a. 1782. In anii 1766 §i 1767 s'aa§ezat aici un grup de imigranti galitieni. Rdze§ii boico-tdndu-i, §i-au zidit la anul 1822 o bisericd separatd nu-mita §i azi «rdizá§eascAD. Cu toate acestea slavizarea adevenit pe la anul 1870-1880 complectd.

Proprietarii satului la a. 1782: Dumitra§ Sturza (2/4),Teodor Co§an (V4), *tefan SAvescu WO.

Numdrul familiilor in a. 1774 . 64D ) ) >> 1780 . 153

1786 1521926. 729

Tabloul familiilor cu mime române§ti §i numdrul lorin prezent:

1. Braha (mazili). . . 2 8. Cocorean (rdze§i) . 32. Brânzan . . 1 9. Cowan 1

3. Buzac 9 10. Catre§ (mazil) . . 2

4. Calance 14 11. Draghindà . 2

5. Castelan 8 12. Dupe§cd 196. Catand 5 13. Fabian 3

7. Chitar (Pitar). 4 14. Frunzei 2

) ) , ,v

.

s.

. . . .

.

www.dacoromanica.ro

83

15. Fudulg 6 3-0. Serban 316. Greul 2 31. Slobodean . 1317. Goras(ciuc) 2 32. Sobol (rAzesi). . 2

18. Holuba. 1 33. Soltis. . . 219. Macoveiu 8 34. Sorocan 2

20. Morar. . . . . 13 35. SpAnul 2

21. Negrici (rAzesi) . . . 37 36. $teban (mazil) . 2

22. Onciul 2 37. Strut 1

23. PAdure 2 38. Tomiuc (mazil) . 424. Paladi. . 5 39. Tomorug D 225. Petec 6 40. Topa , 526. Poclitar (rAzesi) 5 41. VIalcu , 3

27. Prodan 8 42. Zaharia 2

28. RAilean 7 43. Ziola 2

29. Scripcar. 4 44. Zota 1

Suma: 229 familii.229 f. X 5 sufl. = 1145 suflete.

S'au stins familiile razAsesti: Albotà, Borcea, Corjan,Perjul, Thutul s. a.

.

www.dacoromanica.ro

17. Culeuti (j ud. Cernauti) plasa Colacinului.

Pe malul Nistrului intre Vasilau si Repujinet. Sat sla-vizat la sfArsitul veacului XVIII. Millie familii razesestiasezate in secolul XV.

Proprietarul satului in a. 1776: Iuonità Motoc cu maimulti mazili i rdzesi.

Numärul familiilor in a. 1774 . 261780 ..... 501786. 167 (cu VasilAu)

1926 190

Lista farniliilor cu numeprezent:

românesti si nuniArul lor in

1. Balasinovici (mazili) . 1 9. Motoc (mazili) 82. Bacinschi (preot rAzes). 1 10. Portei ... . . 1

3. CAutis (razesi) . 9 11. Sincovan 1

4. Craciun 7 12. Sobol 165. Colenzian 11 13. Ungurean. 7

6. Greul 3 14. $erban(ovici) . 1

7. Harcotà 8 15. Totoescu . . . . . 1

8. Lei . 3 Suma: 7878 f. X 5 sf. = 390 suflete.

Familii disparute: Callas, Lae si Svirid.

D D >> 2

3> )) 2 2

v » 2 2

.

.

familii.

o

.

. .

. .

www.dacoromanica.ro

18. Davide Oi (jud. Cernauti) plasa Colacinului.

Sat la Nord-Vest de Cozmeni. Proprietatea veche aapiscopiei Radautilor, precum arata uricul lui BogdanOrbul dela anul 1519. Numele satului se gaseste pentruintaia datd inteun document din anul 1451.

Proprietarul satului in a. 1782; Episcopia Radauti lor.

Numarul familiilor in a. 1774 47V

3> ) 1780 901786 891926 404

Lista familiilor cu nume românesti si numarul lor inprezent

1. Andrus(ciuc). . . . . 23 8. Pilat 272. Banul 8 9. Pitd(0. 23. Baut 43 10. Prund 44. Cosm an 16 11. Tomas(ciuc) 35. Cozma 6 12 Vacar(ciuc) 126. Cot 1 13. Vatrici 27. Greu 1 14. Vicsici 24

Suma: 162 familii.162 f. X 5 sfl. = 810 sufete.

familii disparute : Genecai, Slobodian, Volintir, Zaharie s. a.Schimonosiri : Andrus = Andrusciuc, Cot ------ Cotec, Pita

= Pitac, Tomas= Tomasciuc, Vacar = Vacarciue.

*

.

.

z 4 4 .

4 z 4

www.dacoromanica.ro

..

Dobronauti19. (jud. Cernäuti) plasa Nistrului.

La granita Basarabiei la mijloc intro Prut si Nistru.A fost curând slavizat prin invaziune galitiana".

Proprietarul satului In anul 1782 Iuonita Cuza (Spa-tarul).

Nurngrul familiilor In anul 1774 . . . 361780 . . . 132 (!)1786 . . . . 131

» » » D 1926. . . . 500

Tabloul familiilor cu nume românestiin prezent:

0 numArul lor

1. Balan 3 11. Mihalescu 9

2. Bodnar . . 1 12. Moldovan 153. Ciobotar . 3 13. Strungar 5

4. Darie 51 14. $erban 3

5. Fustei 2 15. Tomiug 7

6. Gural 3 16. Turcan 37. Laurin 11 17. Vacar 3

8. Lifterie 3 18. Varstá 4

9. Lungul 10 19. Vlaicu. 2

10. Lava 8 Suma: 146 familii.146 f. X 5 sufl = 730 suflete.

S'au stins familiile românesti : Bortnic, Perj an, StâncA,Tocar.

Schirnonosiri : Bodnar =Bodnariuc, Darii= Dariiciuc,Litvä = Letvd, erban=*erbaniuc.

>>

.

.

.

s s

.

.

www.dacoromanica.ro

20. DoroOuti 1) (jud. CernAutilor) plasa Nistrului.

Situat la mijloc, pe malul Nistrului bucovinean. Ndvalágalitiand, mai ales intre anii 1774-1780. Slavizarea aurmat deci curand. Cu toate acestea am mai aflat intreanii 1880-1885 in sat, oameni bAtrani, cari vorbeau ro-maneste.

Proprietarii satului in anul 1782 : Toma Iamandi (V2)Vasile Iamandi (1/2),

Numärul tamiliilor in anul 1774. . 10 (?)1780 1701786. . . 169

1926. . . 640

I. Lista familiilor cu nume romfinesti si numArul lor inprezent :

1. Anacd . 26 10. Gabor. , . . 42. Ataman 11 11. Gheorghita" 23. Batalä. 10 12 Gherman 7

4. Butuc 11 13. Halus 45. Carrnaurn 2 14. Hotoman 1

6. Comanit'a 3 15. Iancu 2

7. Croitor 6 16. Iancus 178. Curele 18 17. Iláu . 2

9. Fostei 4 18. Malic 16

1) Unul din cele trei sate la care trec pe langl familiile cu nume ro-inânesti §i cele cu hume strAine (slave), spre a arAta relatia numAruluf bor.

.

si

.

, * ) D .

,*

s .

s s

.

.

www.dacoromanica.ro

88

19. MânecA 4 25. Parnet6. 320. Mihai(ciuc). 14 26. Peri an. 221. Monici. 1 27. Pitula 1

22. Matcul(eac) 2 28. Tomc6 1223. Muntean 2 29. Tap 724. Nutul(eac) 17 30. Vihnean 26

Suma: 236 familii.236 f. X 5 sufl. = 1180 suflete.

Schirnonosiri de nume române0i : A taman = VatamanVatamaniuc, Carmazan = Carmazaniuc, Iancu =- Ian-

cuw, Nutul= Nutuleac. Veghere= Vegheriuc.

II. Lista familiilor cu nurne strAine (slave)lor in prezent:

§i numArul

1. Antoniuc 4 24. Grigorovici 122. Axentiiciuc 1 25. Guleac 1

3. Bajanschi 8 26. Haiclei 184. Bilous . 7 27. Hariuc 95. Be*tanco 4 28. IIlionci 26. Bezcorovanei . . 17 29. Hemitchi 27. Bobinschi 1 30. Hanuseac 18. Borsci 1 31. Hluchman 59. Buzinschi 12 32. Herceac 1

10. Ciornetchi. 1 33. Hlo*chivschi 1

11. Ciornomud 4 34. Holovaciuc 612. Ciupruro 3 35. Horiiciuc 613. Cobelca 3 36. Hretenchi 1

1.4. Chinzivschi 8 37. Hreteniuc. . 1015. Crauciuc 2 38. Ilrehorepn 216. Culcec 1 39. Iasciuc 1

17. Cuzeac 8 40. Iastrenschi 1

18. Demchiv 3 41. Iuzec 419. Drabic 1 42. Lazoreac 820. Dutceac 1 43. Litvinciuc 7

21. Falinschi 1 44 Manelec 1

22. Fedoriuc 1 45. Manziuc . 1

23. Federenciuc 1 46. Marchevici 7

. .

www.dacoromanica.ro

89

47. Marciuc 2 70. Rostotchi 248. Mirca 7 71. Sauca 649. Motriuc . 1 72. Sepitca 1

50. Nadureac 1 73. Schibinschi 1851. Naida 1 74. Scvarciuc 252. Oliinciuc 4 75. Sopionec 353. Ostapovici. 1 76. Stadnec 1

54. Ozirnei 4 77. Stasiuc 3

55. Pancec 1 78. Stetchi 11

56. Panchiv 15 79. 5uparschi 2

57. Pau lee 4 80. Tcaciuc 358. Vacicovschi 2 81. Trenciuc 259. Panciuc 23 82 Truhan 2

60. Pereviznei 3 83. Vaselepu 361. Pidlisnei 2 84. Veheriuc 1

62. Podorojnei 1 85. N iiciuc 7

63. Pasconiuc 1 86. Vizniuc 3

64. Protepn 2 87. Voiteh. 1

65. Radec 4 88. Volopniuc 1

66. Reabei 2 89. Vorobet . 6

67. Repei 7 90. Zahorodniuc. . . 8

68. Romanciuc 4 91. Zamoilo 6

69. Romaniuc 2 92. Zvizda 14

Suma: 398 familii :398 f. X 5 sufl. 1990 suflete.

Aflându-se deci 30 nume române§ti la 236 familii, iarA92 nume striline (slave) la 398 familii, e relatia : 8 : 5.

Relatia aceasta ne arata vechimea, stabilitatea i con-tinuitatea familiilor romane*ti, iaril de altà parte sosireamai tdrzie a familiilor calor strAine (slave).

--=---

.

.

.

www.dacoromanica.ro

21. Dubäufi (jud. Cernäuti) plasa Sipenitului.

Sat pe malul Prutului aproape de granita Poloniei.Se gAseste pentru intilia da0 inteun uric al lui Stefancel Mare din a. 1463.

Proprietarul satalui in a. 1782: Itionit5 Sturza, \Tor-nic mare.

Numärul familiilor in anul 1774 . . . . 36» » » » 1780 . . . . 107» » » » 1786 . . . . 106

D D>> 1926 . . . . 323

Lista familiilor cu nume românesti si numärul lor intimpul prezent:1. Adam 7 7. Halega 6

2. Berezan 1 8. Cotdrlil. 3

B. Ciobotar 11 9. Pascar 54. Costas(uc) 26 10. PazOiuc) 85. Dimed 10 11. Petras(uc) 26. Grecul 2 12. Torniug 2

Surna: 83 familii.83 f. X 5 sufl. = 415 suflete.

Schirnonosiri de nume: Costas=Costasuc, Cotirld=Coterlo, PazAPaziuc, PetrasPetrasu6, s. a.

www.dacoromanica.ro

22. Gavri1e0 (jud. Cernauti) plasa

In apropierea targusorului Cozmeni, la granita Galitiei(Poloniei). Numele satului se afla amintit pentru primadata intr'un uric din anul 1453. Uricele din 1503 si 1519 con-firma proprietatea Episcopiei Radautilor asupra acestui sat.

Proprietarul satului in a. 1782 : Episcopia Radautilor.

Nurnarul familiilor in a. 1774 33) * ) 17g0 . 59

1786. 58D » ) ) 1926. . . . . 263

Numele familiilor (românesti) instrain ate si numärul lor:

1. Arici 7 6. Gherman 202. Balan 8 7. Nutul 7

3. Bortiuc 5 8. Palimar 3

4. Costica 2 9. Petrusca 8

5. Carp 10 10. Tropoata . . 11Suma : 81 familii.

81 f. X 5 sufl. = 405 suflete.

Schimonosiri de nume : Balaniuc=Balan, Costec=Cos-tied, Carpiuc=Carp, Nutuleac=Nutul, PalamariucPali-mar, s. a.

Probabil cà i numele familiilor : Cosec, Martiniuc,Mironiuc, Onutriciuc, Stefaniuc s'au format din: C(1) (laSlavi nu se intrebuinteaza acest cuvânt), Martin, Miron,Onufrei, Stefan (toate, nume patronimice).

,$ipenitului.

www.dacoromanica.ro

23. Gogolina: (jud. Cernduti) plasa Prutului.

Situat pe malul Prutului la granita Basarabiei. Sechemd si Stroe§tii-de-sus §i a fost un cdtun al satului Stroe§ti.Slavizarea a progresat §i aici, n'a fost insd in stare säcuprindd tot satul. Se vorbe§te azi §i române§te de o mareparte a locuitorilor.

Proprietarul satului in a. 1782: Vasil() Mortun (V2) §iConstantin Costachi Volcinschi (U.

Numdrul familiilor in a. 1774 191780 91

v » » 1786 91

>> 1926 604

Tabloul familiilor rornâne§ti §i numärul lor :I. Aronet 9

2. Bdtu 2

3. Bumbac 3

4. Cimpoe§ 2

5. Cioban 36. Damian 3

7. Dolhan 5

8. Dumitra§(ciuc) . . 59. Gorda§(ciuc) 3

Suma : 63

10. LAcustä 411. Marcu 512. Poclitar 313. Rdilean 414. Surdu 215. Tabdra 1

16. Topald . 417. Toacd. . 218. Ursuleac 3

familii.63 f. X 5 sufl. = 315 suflete.

Au dispärut familiile române§ti : Lund, Maga, Tarina,Litvin.

» » » »

.

...

www.dacoromanica.ro

24. lioroduti (jud. Cernauti) plasa Nistrului.

La räsdrit do ord'elul Zastavna in apropierea Basa-rabiei. Satul cuprinde multe familii rdzese§ti cu traditie §icon§tiintd româneascd.

Proprietarul satului in a. 1872: Simeon Turcul (3/4) 0Ilie Vlaicu (1/4).

Numärul familiilor in a. 1774 67» 1780. . 117» 1786 116» 1926 530

Lista familiilor cu nume romsdne0prezent :

§i numdrul lor in

1. Arin(ovici) rdze§ . . 1 13. Ghelici 132. Balasinovici (mazil) . 3 14. Jitar 83. Chirild . . . . 29 15. Litvd 1

4. Oosta(ciuc) 19 16. Lutia(c) 8

5. Coceala 3 17. Malin 1

6. Cozuba§L 1 18. Mânecd 1

7. Dascal (rdz.) 11 19. Mdnescu (mazil). 1

8. adrda 12 20. Mihalescu 1

9. Frunzä 1 21. PAdure 2

10. Fu§teiu 21 22- PAslar 1

11. Gavrilità 29 23. Perjan 5

12. Grumezd 17 24. Prisdcar(ciuc) . . 6

, » 'n

.

www.dacoromanica.ro

94

25. Rotar 1 29. Vlaicu (mazil). . . . 726. Sidon 1 30. Zaharie 327. Sasu 2 31. Zota (mazil) 1

28. Turcan 11 Suma: 223 familii.

223 f. X 5 sufl. = 1125 suflete.

Nume dispärute: Poclitar, Malinescu, Strugar, s. a.Schimonosiri : Arin= Arinovici, Costas= Costasciuc,

LutiaLutiac, s. a.

www.dacoromanica.ro

25. Iujinet (jud. Cern Lit° plasa Colacinului.

Situat la granita spre Po Ionia lang6 iazul StAuceni-bor. Numele satului il Wisim in junAtatea a doua a seco-lului XVI. Intr'un uric al lui lancu Sasul din 28 fevruarie1582 se confirmd familiei Rohozna proprietatea asupraacestui sat. Timpuriu slavizat.

Proprietarul satului in anul 1782: Iordachi Kanthku-zinb (Pa§canul).

Numärul familiilor in a. 1774 48D A ) 3) 1780 . 70

(veziMalatine0)1786 .

)) D 3> ) 1926. . . . 317

Tabloul familiilor cu nume romfine§ti §i numArul lorin prezent :1. Bodnar 10 7. Motoc 1

2. Cemeri§ 10 8. Pitul 133. Guralic 3 9 Sgmeargá 64. Jupan 3 10. *opot 7

5. Miron 22 11. Tureac 86. Molnar 7 12 Zavariei 3

Suma: 93 familii.93 f. X 5 sufl. = 465 suflete.

Schimonosiri : Jup"an = $upen, Miron = Mironec, Pi-tul ---- Pituleac,= Pitec, Sämearg5. = Semerga etc.

a

www.dacoromanica.ro

26. Iurcauti (jud. Cern Auti) plasa Nistrului.

Sat situat intro Cuuiurui-Mic §i PohoriAuti.OdinioarA mo§ia SpAtarului loan Stroici.Prin invaziunile Galitienilor in anul 1766 §i 1767 satul

a fost curAnd slavizat.Proprietarii satului in anul 1782:

1. Gheorghe §i Nicolai LentilMiron i Ilie Costre§Gheorghe Stirbui j

2. Catarina Macri (Macroaia) 3/4

NumArul familiilor in a. 1774 82z, 1780. 143) 1786 141

3> >> 1926. 509

1 11 4

Nurnele familiilor (rornArre§ti) instreinatelor in prezent:

§i numArul

I. BabA(iuc). 7 10. Pitic2. Baraba§ 3 11. PAgArld . 2

3. BandurA 2 12. RApta 1

4. Bunc6 7 13. Rotar 45. Curui 15 14. Särman 5

6. Gospodar 5 15. SArban 2

7. Grumaz 4 16. Sologon 1

8. Holuba§ 7 17. Tatar 3

9. Matul 40 Suma: 114 familii.114 f. X 5 sufl = 570 suflete.

Schirnonosiri de nurne: Curuiac (Curui), Gospodariuc(Gospodar), Grumeza (Grumaz), Matuleac, Mateo (Matul,Poherla (PagAr16), Sirman (SArman).

»

1

.

6.

.

www.dacoromanica.ro

27. Ivancauti (jud. Cerndutilor), plasa Sipenitului.

Sat situat la aptis de ord§elul Cozmeni, lAngd granitaPoloniei. Rdze*imea slavizatä fortheazd i aici majoritatealocuitorilor. Scoala veche româneasca (intre anii 1830-1870)deveni ruteand (1876). Rizeii bdtrdni spun §i aici rugd-ciunile române§te. Ivancdutii se amintesc pentru intdiaoard inteun uric al lui Alexandru din 27 9 1451. La anul1782 s'au prezentat inaintea Comisiunii pentru confirmareaproprietätilor din Bucovina (Bucowiner KonfirmierungsKommission), mazilii §i rdze0i: Mihalachi i Nicolai fano*,Gavrila Draghindd, loan Buturit, Grigora, Tanta, Gri-gora* Tdutu vel Lupulencu, Andreiu Mintici, Iordachi Bu-turd §i Andreiu Tiganiuc, inaintând in original un uricdela Stefan cel Mare din anul 1473, din care reiese cd laacest an boierul Drago* Uprul a curnpdrat acest sat delaboierul Cdrste pentru 170 zloti tdtdre§ti. Iar cei susnumitisunt prin cdsdtorie urma0i boierului Drago Uprul.

Proprietarii satului in -enul 1782: Susnumitii mazilirdze§i.

Numdrul familiilor in anul 1774 . . . 48» » v » 1780 . . . 136

D V ) V 1786 . . . 135

* » » » 1926 . . . 578

Lista familiilor cu nume rornâne§ti §i numdrul lor inprezent:

1. Albotd 4 4. BAtrtin(ovschi) . . 16

2. Andronic 4 5. Buturd . . . 43. Balan 1 6. Cantemir . 2

7

si

. .

.

.

.

.

www.dacoromanica.ro

98

7. Carp 11 30. Pazd(iuc) 9

8. Cernducean 1 31. Palls 6

9. Chiscan. 11 32. Perjul. . 11

10. Ciuntul(eac) 2 33. Poclitar 2

11. Coceald 5 34. Popencu 1012. Crivind (Crivenciuc) 28 35. Proian 2

13. Costas. 7 36. Slobodeanu 2

14. Danciul 1 37. Stragus 2

15. Draghindd 3 38. Sbrban(ovschi) . 416. Formos 2 39. Tarangul 3

17. Goldic. 2 40. Tatomir 11

18. Hotincean 8 41. Tatulici 419. Ivascan 4 42 Tdutu 13

20. Ianos 4 43. Tdutu vel Lupulencu. 5

21. Lazdr 5 44. Tigan(iuc) 2522. Licperdd 4 45. Tinta 5

23. Litvinu1 4 46. Topa 1524. Luca§ 4 47. Ursulean 2

25. Lupascu . 4 48. Vacar(iuc) 7

26. Lupul 6 49. Vasili(ovici) 1

27. Lupulencu 8 50. Veghere 1028. Mintici 4 51. Vlaicu. 229.'Negoità 2 Suma: 312 familii.

312 f. X 5 sufl. = 1560 suflete.

Au dispdrut farniliile zeeti afldtoare intre anii1783-1830: Bejan, Holubas, Frestrega, Istratutd, Muntean,Matias, Mátdsar, Muriu s. a.

Schimonosiri: Bdtran Batranovschi, Carp Car-piuc, Lazdr Lazariuc, Pazd Paziuc, Serban = *erba-novschi, Vacar = Vacariuc, s. a.

=

.

.

.

.

.

.

== =

www.dacoromanica.ro

28. lucica Noufi i Veche cu Mc)*ii i Istenie'(jud. Cernauti) plasa Prutului.

Un complex de trei sate pe malul Prutului, la apusdela un asemenea complex al comunelor : Buda, NIahalaCotul Ostritei. Ei formeazd cloud comune politice (JucicaNoud. i Veche) §i trei parohiate (Judea Noud-VecheMo§ii-Istenie). Pand la anul 1800 au format o singurd pa-rohie (Judea). In acest an s'a despdrtit o parte situatd laapus, cdpatând numele Jucica-Noud, iar la anul 1890 s'ainfiintat din aceasta i o a treia parohie (Mo*ii-Istenie).

Numele satului Jucica se gdse§te pentru prima datain uricul Voevodului Miron (Barnovschi-Movild) din 8/21627. La anul 1725 Jucica e proprietatea boerului GheorgheUrsachi. Urmavl acestuia in proprietate, voevodul Gri-gorie Ghica däruieste mosia Jucica mândstirii Barnovschi.

Proprietarul satului in a. 1782: Mandstirea Barn ovschi.Numdrul familiilor in anul 1774 . . . 33

1780 . . . 1581786 . 3171926 .

1

398397

a) Jucica Noud . .

Veche 1037e) Mo*ii 242

Lista familiilor i nume romftneti §i numdrul lor intimpul prezent:1. Arici 3 4. BrAnzei . 3

2. Aronet 6 5. Bodnar 43. Ataman 4 6. Capteiu 8

§i

§i

b)

.

. .

. .

I

www.dacoromanica.ro

100

7. MI lea 308. Cdrste . 69. Catand 11

10. Chelar 1011. Cingd 412. Cioban 413. Ciobotar 214. Covrig 315. Cozubas. . 616. Damian 317. Dulghier 7

18. Eliacii 1219. Floare 320. Galan. 621. Gdind 422. Gheorghitd 6

23. Gavrilet 224. Ghical . . 7

25. Gorj 726. Isac 427. Izmitiar (Hizmicher). 328. Itcan . . . 529. Jitar 1030. Josul -9

31. Lemne 432. Mac 333. Maria* 1334. Magas 12

Miriucd 7

36. Mpldovan 437. Mojic 1138. Mosac 239. Mosi . . . . . 1540. Mosneag(d) 541. Musteata 1

42 Nichifor(iuc) 543. Opincd 844. Pendul 245 Plescd 11

46. Reus 547 Racoce 748. Saiu 349 Salahor 950. Sferdulet 851 Stef5(iuc) 352. Sitd 453. Stefänità 1

54. Sorodoc' 1

55. Toma 1056. Taniac . . 457. Trecu§ 7

58. Futuru§ 559. Vacar 360. Virstd(iuc). 261 VidrA 2

Suma : 362 familii.362 f. X 5 sufl. = 1810 suflete.

Schimonosiri de nume: CArste=Cdrstiuc, Damian=Damianciuc, Vacar =Vacarciuc §. a.

.

:35

-..

.

.

.

. .....

.

. . . .

.

www.dacoromanica.ro

29. Lwhiuca Nouä §i Veche (jud. Cern AO)plasa Sipenitului.

SituatA la amiazAzi de orasul Cozmeni. Numele sa-tului (Laschiuca) il gäsim pentru prima data in uricul luiStefan cel Mare din a. 1503. Se confirmd proprietatea Epis-copiei Radautilor asupra satului.

ImigrAri mai insemnate ale Galitienilor in anul 1766si 1767. Slavizarea a urmat deci curAnd, mai ales prinsucursul ce l'au primit veneticii intre anii 1774-1780.

Proprietarul satului in a. 1782: Episcopia BAdAutilor.

NulnArul familiilor in a. 1774 53A A V » 1780 101

1786 115A A » ) 1926 441

Lista familiilor cu nume românestiprezent:

§i numArul lor in

1. A ndrias(ec) 9 11. CosturA 6

2. Andronic 1 12 Ctiu(ec) 1

3. Bodnar(iuc) . . . 8 13. Facas 3

4. Boncu 11 14. Foc 3

5. Carste . 4 15. Gheorghica 12

6. CApAtinA 6 16. Grecul . 57. Chiscan 5 17. Dragan(iuc) 38. Cozrnin 2 18. Jucican 39. CozmA . . 5 19. Macoveiu 73

10. Cowan 1 20. Muntean 9

a a

www.dacoromanica.ro

102

21. Nemi§. 4 25. Sorohan. . 3022. Onciul 5 26. Stroici. 1

23. Prodan (mazil) . . . 1 27. Toderiel 1

24. Severin 4 28. Zaharie 3

Suma : 216 familii.216 f. X 5 sufl. 1080 suflete.

Schimonosiri de nume: Andria*--- Andriapc, Bodnar=-Bodnariuc, Gheorghia = Gordica, Dragan=Draganiuc,Cuiu= Cuiec, Macoveiu. = Macoveiciuc, Onciul ----- Vonciu-leac . a.

=

.

www.dacoromanica.ro

30. Lähkenii-lräutului (jud. Cora:tit° plasa Prutului.

Pe malul Prutului la granita Basarabiei. Numele vinedela proprietarul satului TAutu. *it aici slavizarea a cuprinsjumiltatea locuitorilor.

Proprietarul satului in a. 1782: Iuonitg Thutu.

NumArul familiilor in a. 1874 37» 1780 55

» » 1786 Rarancea)» »(Vezi

) ) ) »(Vezi1926 Gogolina)

Farniliile române§ti §i numgrul lor in prezent :1. Andronic 4 13. Luchian 112. Boartà 1 14. Manoli. . . . .. 33. Bodnar 4 15. Marcu 7

4. Bumbac 19 16. Petra§(ciuc) 5

5. Caprici 7 17. Rifilean 12-6. Ciobotar 3 18. Sfirbu 37. Critac 9 19. SlAning 7

8. Dolhan 4 20. Sucevan 1

9. Dumitra§(ciuc). 3 21. Turet 3

10. Festici 3 22. Tureac 1411. Giuràmià 1 23. T arina 312. Litviu 2 Surna: 129 familii.

129 f. X 5 sufl. = 645 suflete.Schimonosiri : Andronic --= Androniciuc. Bodnar =Bod-

nariuc, Durnitra§= Dumitra§ciuc, Petra§ = Petra§ciuc, etc.Dela Unire incoace s'a pus stavild slavizgrii prin re-

romanizarea §colii primare.

» » »

www.dacoromanica.ro

31. Lentesti de jos 0 de sus (jud. Cernituti)plasa Prutului.

Situat pe malul Prutului in fata CernAutilor. NumeleLentesti provine sau dela familia locuitorilor cu numeleLencu sau (mai probabil) dela nurnele boierului Lenta,proprietarul satului in secolul XVI (pArerea profesoruluiDr. Dariiil Verenca, ca Lentesti ar veni dela deminutivulLentiaElena, e nebazata Mai tilrziu (vezi uricele 1590

1660) a trecut satul in proprietatea familiei Präje§tilor.Ace Oa il vand Sturzenilor, iar dela Sturzeni tree Lentetiica zestre in posesiunea familiei Iamandi. Pe teritoriul sa-tului la.ng6 leahu1 ce duce la granita Poloniei (Sniatyn)a fost nirnicità de Boldor Vornicul la 29/10 a. 1496 armatapolonezA care venià inteajulor o§tirilor bätute la codrulCosminului. IntAriturile i sgpilturile s'au pdstrat panä azi.

Proprietarii satelor in anul 1782: a) Lentesti de jos:Milnastirea Barnovschi ; 1)) Lentesti de sus: Toma Iamandi.

Nr. farniliilor in a. 1874 : a) Lente0i-de-Jos 121.

) Sus . 20i>> 1780: a) » x. Jos . 401100

1)) ) Sus . 60i» » 1786

>) V 1926 739

Lista familiilor cu nume române§ti i numtirul lor inprezent :

1. Bgetul 2 4. Bordian(ciuc) . . . . 8

2. Basarab(a) 6 5. Budistean 2

.3. Bodnar . 10 6. Cernu§ca 10

si

()O

www.dacoromanica.ro

105

7. Ciobotar 4 21. Lencu 128. Cochind5. 4 22. Panciu 119. Condurean 7 23. PAscar 3

10. Corbat 2 24. Perjar 211. Dorohan 2 25. Pipan 1

12. Fochii 26 26. Soldat. 15

13. Galca 48 27. Stefanit6 314. Gherman 2 28. Targ5. 415. Ghinä 4 29. Terfelia 1016. Corda. . 2 30. Ungurean 2

17. Hamal 2 31. Vacar. . . . . . 3

18: Hermon 7 32. VirstA 8

19. Horgii . 3 33. Verenca'). . . . . 4220. Lkustil 2 Suma: 328 familii.

328 f. X 5 sufl. = 1640 suflete.- Schimonosiri : BordianBordianeiue. GAN a= Gheh a=

Ghelciuc, VftrstAVdrstiuc.

1) Familiile cu mime slave Verenca au fost rornanizate in sec. XVIII.Se gasesc in a. 1775-1800 In multe localitAti.

.

www.dacoromanica.ro

32. Luca cu Costreeni fjud. Cernauti) plasa Colacinului.

Sat pe malul Nistrului in coltul de apus al Bucovineitransprutene. Aici a fost zidita" pe lt anul 1742 o mänAstirede mazilul Atanasie Tinta. In jurul schitului s'a format apoisatul. Se afld chteva familii rgzesesli.,

Proprietarul satului la a. 1782 : Schitul satului cu maimulti rAzesi (Costreseni). _

NumArul -farniliilor in anul 1774 . . 150 v 4 V 1780 . . 304 4 V )) 1786 .

(ye7iPrelipce)

)) 4 4 4 1926. . 284

Tabloul familiilor cu nume rornânesti si numárul lorin prezent :1. Babalui 11 8. Grindei (Gruntei) . 32. Boclä (Buclà) 5 9. Hulciu 23. Braila 2 10. Militá 34. Cozmä 3 11. Maria* 3

5. Costres 2 12. Resità 206. Carp 7. 13. Stetiu 5

7. Casian 3 14. Tocar 7

Suma : 76 familii.76 f. X 5 sufl. = 380 suflete.

-

Au dispfärut familiile românesti : Bodnar, Plesca, Slo-bodean.

Schimonosiri : BuclA=Boclah, ResitaResitnec, Stetiu=Stetiuc, TocarTocariuc,

.

.

.

.

.

.

.

.

. . .

www.dacoromanica.ro

33. Lujeni (jud. Cernauti) plasa Sipenitului.

Pe malul Prutului aproape de granita Poloniei.Satul se aminteste pentru intdia oard in uricul din

7 Octomvrie 1452, in care se zice cd boierul Costea Vranicivinde acest sat lui Teodor Vito ld cu. 400 zloti latäresti.A.cest din urmd a zidit apoi in a doua jumdtate a sec. XVbiserica parohiald care se aflâ si azi. Mai tdrziu a trecutsatul in posesiunea lui Iordachi Luchi (Luca)- prin cdsà-toria acestuia cu o nepoatd a lui Miron Costin, proprie-tarul satului in a. 1662.

Proprietarul satului la a. 1782 : Iordachi Luchi (MareleStolnic).

Numdrul familiilor in anul 1774 . . . 84v , N » 1780 . . . 163» > D A 1786 . . . 162A A N V 1926 . . 850

Tabloul familiilor cu nume românesti aflgtoare si aziin acest sat si numdrul 19r :

1. Basac 17 9. Cinus 32. Bdtei 2 10. Cletan 43. Berindd. 3 11. Cazemd. 204. Bodnar 3 12. Cosar 245. Buhai 10 13. Curis (Guris) . 176. Cioban 6 14. Dorohan 3

7. Calance . . 5 15. Grecul 38. Cernis 1 16. Illltrici 7

_

.

.

.

www.dacoromanica.ro

108

17. Läcustä. 16 22. Mope 3418. Lutia.. . ..... 4 A 23. Pilat 17

19. Lucaciu. 6 24. Pipan 320. Lupul 4 25. Vizir 3

21. Mândrig 5 Suma: 220 familii.220 f. X 5 sufl. 1100 suflete.

$i aici obicinuitele schimonosiri de nume: Bodnar=Bodnariuc, CiobanCiobaniuc, CoqarCoarciuc, Lutia=Lutiac, etc.

.

.

.

www.dacoromanica.ro

34. Mahala cu Buda gi Cotul-Ostritei (jud. Cernauti)plasa Prutului.

Aceste trei sate, situate pe malul Prutului in apro-pierea Cern autilor, formeaza o oaza romaneasca in masaslavizatilor de peste Prut. De$i administrativ despartite,compun ele o singurä comunitate bisericeasca (parohie)

sunt aa aproape unul de altul incat din departare sa-mana a fi un singur sat cu estindere mare 1). Situatia lorgeograficA e: Buda la apus, Cotul-Ostritei la rasärit §iMahala 2) la centru. Inconjurate la apus i miazà-noaptede sate complect slavizate (Jucica, Rarancea). AgresiuneaslavizAtoare a Inceput sa atingA §i aceasta fortareata ro-maneasca de peste Prut, mai ales Buda, care prin situa-tiunea ei geografica & expusä mai mult pericolului des-nationalizárii.

Pe timpul stApAnirii austriace s'a cercat iii mod con-stant *i asiduu ruperea frontului, numai multumita aten-tiei §i zeloului intelectualilor români din aceste cornune s'aputut paraliza actiunea anumitä. Darà i pentru viitor enecesara aceea§i precautiune; s'au apzat Intr.() locuitoriiromâni ai acestor comune §i multe elemente straine, pre-cum o arata aceasta listele familiilor ce urmeazA. S'arputea intampla, cá ele (elementele strAine) BA nu mai poatà

1) Din aceastA cauzA le tratez deodatA.2) Mahala s'a numit panA la rApirea Bucovinei Ostrita. Numele Os-

trita e amintit in uricul lui tefan cel Mare din 25/7 1472, in care se zice,cä domnitorul cumpArA acest sat (Ostrita) dela-boierii Tabuci i Pojar cu 200zloti tAtAresti ski clArueste manastirii Tutna.

si

www.dacoromanica.ro

110

fi absorbite §i atunci,slavizarea devine inevitabila, cutoate cd ne aflam in Romania.

Proprietarul satelor in anul 1782: Manastirea Putnei.

Numarul familiilor in anul 1774:a) Mahala ,

b) Buda30 f.25 ,

Cotul Ostritei . . . . 3085 f.

Nurnarul familiilor in anul 1780:a) Mahala 79 f.b) Buda 50

Cotul Ostritei . . . 60 ,189 f.

Numarul familiilor in toate Arai sate la a. 1786 . 189 f.D » » 1926 . 1377 ,

I. Lista locuitorilor romani cu nurne romanesti si nu-marul farniliilor lor din toate 3 sate:

1. Antonescu 24 47. Acatarinei (Catarin-2. Andronic(iuc) . 2 ciuc) 363. Alexil(uc) 3 18. Cazac 1

4. Axani 17 19. Crainita 95. Bädicel 2 20. Cernautan . . 216. Benchea. 1 21. Cernusca . . . . 127. Bodnar 12 22. Chelbea. . . 1.8. Bujenita 66 23. Chificeac . 79. Budnic 14 24. Chibac . . 3

10. Buzdugan 4 25. Chiriac . 411. Calance 1 26. ChicilOicu) . . 812. Calangiu 1 27. Chiscar . . 1

13. Carp 17 28. Cioban . . . 1

14. Carstel 3 29. Ciobotar 1

15. Carcea 1 30. Chm-Istrati 416. Cac;u1 1 31. Cobrac

*

_

.

.

.

. .

.

.

.

7

www.dacoromanica.ro

111

32. Coitan 1233. Cojocar 3

34. Carcotä 7

35. Costan 1

36. Costel 1

37. Cova .. .. 5

38. Cuco§ 539. Cacu 1

40. Cuciurean 3

11., Cud 16 11

42. Damian 643!Dascal(iuc) 17

44. Dimitri(uc) 1

45. Dolhan 446. Doro§. 4347. Doro§(ciuc) 1

48. Drobotd 2449. Dumitra§cutd 1

50. Dutcd 1

51. Fdnar 452. Ferariu 1

53. Gdnga 1

54. Gologan. 2

55. Gorda. 9

56. Grigora§ 5

57. Grigora§(ciuc). . 1258. Grigorovici 1059. Grosu 1

60. Guleac 1

61. Harabagiu 262. Hizmicher 863. Horencean 3

64. Hostiuc 8065. Hurghi§ 866. Hutcal . . 2

67. Iacobdt 2668. Ieremie 1769. Ierofteiu 2

70. Ilincei(iuc). . 8

71. Ionet 1

72. Isac. . . . 1773. Istrati. 474. Lazdr. . . 5

75. Leahul 3776. Lungeac. 877. Lupan 1

78. Macovei(ciuc) . 3

79. Magdaliu 3

80. Mamolca . . 7

81. Mdndric 1

82 Milndrescu 17

83. Mardari 2

84. Martin(iuc) 3

85. Maimet 2086. Miron(iuc) 1

87. Mihaiescu 3SS. Mihalescu 3

89. Mihalucd 1

90. Milac 2

91. Mititi 1

92. Mitrofan 293. Morar 5

94. Mu§ac 695. Muntean 3

96. Mutu 2

97. Nandri§ 19

98. Nicd 499. Nicutai 6

100. Onciul 2

101. Otel 1

102. Palaghian 1

103. Palinevici) 1

104. Pascal . . . 6105. Perjan 6106. Petruc 8

107, Piteiu 3

.

.

,

.

.

.

. .

.

.

www.dacoromanica.ro

112

108. P1e§c5. 12 132. Sidor 3109. Poclitar 3 133. ipotic 1

110. Pomarlan 2 134. Sp5.nul.. . 7111. Popici(uc) 11 135. Stricucu 1

112. Popovici 1 136. Svecla 1

113. Pridie 1 137. ran6sescu 6114. Prisacar 1 138. Tgnásoiu 2115. Prodan(ciuc) . . . 2 139. T'argbutä.' . 1

116. Procap(ciuc) . . 10 140. Tatar117. Purice 5 141. Tatar(ciuc) . 2118. Putintà 5 142. Tarhon 5119. Rodici 5 143. Tarin(iuc) 1

120. Ro§ca 4 144. Todera§121. Rupta§ 9 145. Trebici 2122. Roman 1 146. Triscitu 23123. Rusoaie 1 147. Ursachi 1

124. Sain(ciuc) 25 148. Ursu 8125. Salahor 2 149. Vasila§ . 2126. Sandul(eac) . 4 150. Vasiloiu 5127. Samson 5 151. Volintir 3128. Saraiman 2 152. Zahari(ciuc) . 19129. Savencu 2 153. Zlotar 7

130. Scripcar 1 154. Zota 1

131. Singurel 1 155. Zvarici 1

Suma: 1092 familii.

E. Lista locuitorilor cu nume sträine (slave) §i nu-mAral familiilor lor:1. Bezplitnei 5 11. Comarnitchi 1

2. Boiciuc . . . 22 12. Corenciuc 1

3. Burcovschi 15 13. Corociuc 1

4. Burega 1 14. Costeniuc 2

5. Bzovi 1 15. Cotec 26. Cavulea 1 16. Crivorucica 27. Cimerec 1 17. C§i§. , 2

8. Civenei 4 18. Damiuc 29. Clein 9 19. Dembitchi -

1

10. Cocean 1 20. Dubet. . 5

.

,

3

13,

.

. .

www.dacoromanica.ro

113

21. Durleac 1

22. Fedoreac 1

23. Fisel 424. Furghiac 1

25. Ghiaciuc (Diaciuc). 2

26. Hacman 1

27. IIandrabureac. . . 2

28. Harbuziac 1

29. Hauca 1

30. IIlevca 1

31. Holioschi 2

32. Horosinschi 5

33. Ilrusca 1

34. Humailo 1

35. Hutuleac 1

36. Huzun 6

37. Ignatovici 1

38. Ihnatiuc 1

39. Iuri 9

40. Ivasiuc 1

41. Lanivschi 1

42. Lernbivschi 1

43. Levitchi. . 1

44. Lidac 1

45. Lisac ' 4

46. Maiorschi 7

47. Malio 1

48. Malinschi 449. Marcovschi 3

50. Metriuc 1

51. Melneciuc52. Mosoriucg53. Nahirnii54. Naida

215

1

1

Suma: 241

55. Nicolaevici 2

56. Olinec 2

57. Osaciuc 1

58. Ozesen 1

59. Pampureac 3

60. Panchevici 1

61. Paschievschi 1

62 Patarenciuc 1

63. Paulluc 264. Pavlovici . . 2

65. Polesciuc 1

66. Protco 1

67. Reutchi 368. Rohalschi 2

69. Rusnac 370. Rusarciuc 2

71. Saidel 5

72. Sambureac 1

73. Scalotchi 1

74. Scavronschi 1

75. Sclipetchi 1

76. Solotchi. 1

77. Spendiac 2

78. Siminuc 1

79. Suprovici 1

80 Timciuc 981. Vaselenciuc 1

82 Vaghel 1

83. Voicichevici 484. Zapotitchi 685. Zanca 886. Zavadovschi 1

87. Zarlinschi 1

88. Zvirianschi' 3familii.

Listele acestea aratä fluctuatia locuitorilor cu numesträine. 154 nume românesti sunt reprezentate la 1892 fa-

iar 88 nume strMne la 241 familii.mihi,

..

.

.

www.dacoromanica.ro

35. Ma1atinet Ceraduti1or) plasa Coanuln',

La granita Poloniei (Galitiei), JAngd iazul Stduceniloi.Curtind slavizat, nAvAlind vecinii in cete insemnate intreanii 1774-1780.

Proprietarul satului in anul 1782: Ienache Kantacu-zinc (Yel Visternic).

Numdru1 familiilor in anul 1774 . . . 34, 1780 . . . . 70

1786 . . . 141 (eunetul).)) V 1926 . . . 413

Tabloul farniliilor cu nume rorndnesti si numdrul 1orin prezent:1. Buiuclic 2 4. Scutar 32. Mascur 11 5. Ursu1(eac); 73. Natu (Ignatu) . . . . 38 Surna : 61 familii.

61 f. X 5 sufl. = 305 sullett.

Alk dispdrut familiile romdnesti din anul 1880: Bodnar,Habd, Jupan, Primulean.

Schimonosiri: Mascur Mascur, Natu = Natiu, Ur-sul = Ursuleac.

(jud.

.

3

.

.

=

www.dacoromanica.ro

36. IVIAmSe$tii Noui $i Vechi (jud. Cern MAOplasa-Prutului.

Un complex de douà sate pe malul Prutului la Vest.de Cernduti. La anul 1648 devin aceste sate proprietateaMarelui Schit din Galitia, o man'astire ortodoxa la p.oaleleCarpatilor galitieni l'angd orà§elul Nadvorna. Inainte de1648 proprietatea mânàstirii Sucevita.

Numele manästirii-se afla in uricele de 31/3 1648, 9/21669 §i 26/3 1673.

Proprietarul satelor in anul 1782: Mare le Schit (Ga-litia).

Nr. familiilor in a. 1774: a) MamAe§tii-Noui. . 60b) » Vechi. . 45

1780: a) 1. Noui. . 160k262

b) D Vechi. . 1021)) ) ) 1786 , 392

1926: a) MAmäe§tii-Noui. . 907k,,Vechi . 6901"'""

Lista familiilorprezent:

cu nume române§ti §i numgrul lor in

1. Arhip. . 1 8. Cefurcl 7

2. Arici(uc) 2 9. Cioban 5

3. Bordac 6 10. Comendat. 2

4. Bobul(a). 3 11. Cosman 25. Bulbuc 11 12. Codrescu . 276. Bursuc 15 13. Dori flan 5

7. CtipilVand 4 14. Doro§ 3

3)

.

.

www.dacoromanica.ro

116

15. Duda 29. Petras(ciuc). . 816. Flore 3 30. Petruc(6) 3517. Fotii (Fochii) . . . 24 31. Popovici 818. Grigora§(ciuc). . . 32 32. Rogoza 1019. Gduris(Hauris-ciuc). 28 33. Scutar 620. Guzuman 3 34. Solodan (Soldan) . . 521. Haiduc 5 35. Soarbd 11

22. Iacovici (Iavitä). . 5 36. Sarlai 1223. Ldcustà 11 37. Tas (Petras-)ciuc) . . 2624. Lipcd ..... . . 35 38. Turld . . 2

25. Luchian(ciuc) . . . 5 39. Tugä 426. Mdnzat(iuc) 7 40. Virstd(inc). 427. Neclea(eac) 17 41. V ita(iuc) 5

28. 'Nicul 1 42. Zavadd(iuc). . 30

Suma: 440 familii.440 f. >: 5 sufl. 2200 suflete.

Au disparut familiile: Lingd, Mdrunis, Iordachi,Mun-tean s. a.

Schimonosiri: Ari6iAriciuc, FloareFlora, Dutch.Dutceac, Grigora§ Grigorasciuc, Gduris Haurisciuc,Mânzat = Menzatiu2, Zavadd Zavadiuc.

.

.

.

(Thrlei).

5

www.dacoromanica.ro

37. Macau (jud. Cerndutilor), plasa Nistrului.

Pe malul Nistrului intre Vadul Nistrului i Mosoreni(Mosoriuca). Cuprindea pandla jumdtatea secolului XVIII

teritoriul, pe care s'a format in acest timp satul VadulNistrului (Brodoc). La anul 1710 ddrue§te Ileana Savinjumätate din Mitcdu Marelui Schit din Galitia i pe aceastäparte s'a infiintat apoLsatul Vadul-Nistrului. Cealaltil jumd-tate o primird fratii Ioan §i Iordachi As Ian, iar dela ace-tia Ruset. Intre anii 1766 *i 1767 a aflat loc

prima imigrare galitiand; mai puternicd a fost cea dintreanii 1774-1780.

Proprietarul satului la anul 1782: Mare le SdtrarGheorglie Ruset (Rozetti).

Numdrul familiilor in a. 1774 42» . » » 1780. . ., . 68

1786 1Qc''-'

(in VadulNistrului)

» » 1926 285

Lista familiilor cu nume romdne§ti i numdrul lor inprezent :1. Balan 12 6 Moisd 62. Gorghità 11 7. Nicoard 3

3. Luchian(ciuc). . 6 8. Ostafi 64. Manciuld 31 9. Rova 2

5. Megherd 8 Suma: 85 familii.85 f. X 5 sufl. = 452 suflete.

Schimonosiri : Luchian = Luchianciuc, Manciu14Man-ciulenco §. a.

§i

. 2. D ,

t

Gheorghe

www.dacoromanica.ro

38. Mosoreni (jud. Cerndutilor) plasa Nistrului.

In cotitura Nistrului lane. gran*. Basarabiei. Graiulrornânesc se cunNtea de cei bRrâni pe la anii1870-1885.1)

Proprietarii satului in anul 1782: Stefan Cucu ("/,$),Manoli Pot log ("/,$) i Mihalachi Giurgiuvan (Vv.).

Numarul familiilor in a. 177,1 45

» 1780 70

» 1786. 108 (eu Sam-

>> 1926 165

Lista familiilor cu nume românWi i numArul lor inprezent:

Bodnar(iuc) 2 6. Mariutá 5

22. Diacon 1 7. PatarinA3. CozmA 10 8. Tofan 44. Comisar 7 9. Zaharie 35. Lupul(eac) 10 Suma: 44 familii.

44 f. X 5 sufl. ---= 220 suflete.

1) Am petrecut in acest sat anii 1882 i 1883 in casa boierinapluiroman loan Grecu. Vorbeam române§te cu bAtrAnii satului (Cozmeni, Lupu-lent §i cu unii cu nume slave, de ex. Bogutcheni a.). AstAzi 11 s'a schimo-nosit §i numele de familie. Nu-i mai scrie: CozmA ci Cozmiuc, Lupu = Lupu-leac, PatarinA Patareniuc, Zaharie Zahariciuc.

Schimonosirile se constatA din condicele matricale.

x,

D Dgin)

D

1,

mina

.

.

s.

www.dacoromanica.ro

39. Nepolocauti cu Topeni (jud. Cern Auti)plasa

Pe malul Prutului la granita Poloniei ou gara de in-trare in taxa% numitá Grigorie Ghica-Vodit In fata satuluise revars6 Ceremusul in Prut. In secolul al XVII-lea pro-prietatea postelnicului DrAgan (Thutu). Dela acesta trecejumAtatea din sat la familia Stroescu si dela Stroescu laanul 1745 inapoi la Tdutuleni (Sandu TAutu). Ocala lig ju-rndtate o cap5.tà prin asAtorie pe la anul 1650 postelniculMihai Topa (originar din jud. Tutova). Din aceastä ju-mAtate posedà la anul 1782, Iordaki Ghitescu 'A si SanduTopa 1/2. Inmultindu-se neamul Topenilor s'a numit partealor din Nepolocauti Topeni. Mai tarziu s'a atasat acestcAtun satului vecin PiedeOuti.

Proprietarii satului in anul, 1782: Ioan Tdutu 2/4 Ior-dachi Ghitescu 114 i Sandu Topa 1/4.

Numgrul familiilor in anul 1774 . . . 562. » 2. v 1780 .

. . D D 1786 .

. D 2X' 1926.

. . 96. 125 (Cu PiOl-60). 250 (farä Evrei)

Lista familiilor cu nurne rornanesti si numa'rul lor in

1) Strabunicul melt in gradul 7 de ascendenta. Stint nascut in satulacesta. Itni aduc arninte ca pe la anul 1870 toti raze§ii i taranii batrani cu.ripsteau Inca graiul romanesc.

Sipenitului.

1)

.

.

.

www.dacoromanica.ro

120

prezent (fgrA Topeni, locuitorii de aici se socotesc la Pie-diauti):1. Albotà 1 12 Mihai 52. Ataman 6 13. Oleinic 243. Bochiar 4 14. Paladi (rAz.). . .' 1

4. Ciuttul(eac) 1 15 Poclitar 1

5. Cocorean 1 16 Prodan 1

6..Cibuc 2 17. Ro*ca 1

7. Gagea. 2 18 Strgica (rAz ) 28. Iustiana 8 19. Slobodean9. Lâcustil 1 20. VatrA(ciuc) 1

110. Luchian 1 21. Topa (mazil) .

11. Impul . . . . 3 22. Turcan 3Suma: 71 familii.

71 f. X 5 sufl. = 355 suflete.

Au dispiiirut familiile Frunzg, Ilahon, Semacil,Täutu, Ursulean, Volopncu §. a. Aceste familii au fostrázAse0i, ai caror copii invaland pe la *coli au imbräti*atcariere de functionari *i nu s'au mai intors la vaträ.

1

.

Danill,

www.dacoromanica.ro

40. Ocna (jud. Cerndu,i) plasa Nistrului.

Tdrgu§or situat intre Zastavna §i Nistru: Si aici ele-mentul románesc, reprezentat prin multe familii romdne§tia rezistat lung timp (1850) slavizárii totale.

Proprietarul satului in ankil 1782: Iordachi Kantacu-zino (Pa§canul).

Numdrul famihilor in anul 1774 . . . 20)) I 780 98

» 1786 . . . . 971926 . . . . 557

Tabloul familiilor cu nume rorndne§ti §i nurndrul lorin prezent :1. Arndut 9 14 Grämadd 1

2. Bdlan 5 15. MAnciuld 43. Brdnzei 3 16 Muntean 3

4. Catrici 3 17. Palii 255. Colbu 5 18. Papu§cd 36. Cimbru 2 19. Petra§(ciuc) 87. Cefurcd 2 20. Picu§ ... 38. Chirild 4 21. Pu§chedrd. 8

9. Delei . . 1 22. Ro§ca . 210. Doro§ 2 23. Same§ 1

11. Ghelmici. 22 24. Slobozean 3

912. Grigora§(ciuc . 5 25. Stefd13. Giuran (Arran) . 12 Suma: 145 familii.

145 f. X 5 sufl. = 725 suflete.Audisparut familiile romfine§ti: Beciu,Rudan, Sandu,§ a.SchirnonosirN Cimbru = Cimbor, Chirild = Gherila,

Picu§=Pico§, Stefd==Stefiur, §. a.

)) )>

.

. . . .

.

.

.

www.dacoromanica.ro

41. Onut (jud. Cernäuti) plasa Nistrului.

Pe malul Nistrului la granita Basarabiei. Sat curandslavizat prin imigrarea timpurie i contirmä a Galitienilor.Aici se aflä piatra de marmurà, care s'a intrebuintat lazidirea palatului re§edintei mitropolitane. In rdzboiul mon-dial satul a fost complect distrus.

Proprietarul satului in a. 1782: Iordachi Kantacuzino(Pacanul).

N,Nirmárul familiilor in a. 1774 40z ) ) D 1780 96) ) ) v 17b6 142 (cn Pariul

Negru)>> )) f D 1926 220

Tabloul familiilor cu nume româneVi §i numArul, lorin prezent:1. Bodnar. . 4 7. Lemipa' 3

2. Brânzei 2 8. Luchian 1

3. Cucula 5 9. Laba 1) 10

4. Fastei 2 10. Lupul 5

5. Gligan 3 11. SfArdelean 7

6. Habuzii 2 12. Ursul 3

Surna : 47 familii.47 f. X 5 sufl. ----- 235 suflete.

Schimonosiri: BrAnzei------Bronzei,Luchian=-Luchianciuc.

1) Ar putea sä fie si slay. In schimb numele patronimice c sifixeslave cUm: Atanasiciuc (5 farn.), Antoniuc (3 fain.), Costiniuc fam.), te-faniuc (3 farn.), Vasilenciue (8 ar putea sA fie romanesti de origine.

.

(9fan.),

www.dacoromanica.ro

42. Oreeni 9 (jud. Cernauti) plasa Sipenitului.

Pe malul Prutului in migiesie cu Colacin, mahalauaorasului Galitian Sniatyn. Uricul din 1638, prezentat inanul 1782, Comisiunii pentru confirmarea proprietAtilordin Bucovina aminteste, cä la anul 1580 satele Oreseni siIfevacguti (tot pe malul Prutului vreo 6-7 klm. dela Ore-seni) apartineau hatmanului Ores. Nu incape nici o indoia15,cd satul are numele silu dela acest hatman si nu dupà cumse credo in ziva de azi, dela cuvântul oras. Scrierea co-recta e deci q0reseni, si nu «Or:Iseni,>. La anul 1782 vindespiitarul Constantin Paladi satul Oreseni negutitoruluiarman din Stanislau (Polonia) Theoclol Bogdanovicz. Acea-sta e prima instrdinare de movie romdneased intre Prutsi Nistru.s

Proprietarul satului la anul 1782 : Marele SpAtar Con-stantin Paladi.

Nurnärul familiilor in anul 1774 . . . . 47D >> )> 1) 1780 . . . . 117D D D >) 1786 . . . . 116) ) ) . 1926 . . . 759

Lista familiilor cu nurne romângti si numdrul lor :1. Burlä 4 4. Cioban 242. Cernilucean 56 5, Cama 1

3. Cibuc 3 6. Chiscan 8

1) E unul din cele 3 sate, la call trec pe lángA familiile cu nume 1-9-mAnesti si cele cu ninne streine (slave) spre a arAta relatia numArului lor.

www.dacoromanica.ro

124

7. Chibici 40 15 Nicolai(ciuc) 508. Corbut 3 16. Ple*ca 69. Cotdrla 4 17. Puternic 5

10. LAcusta. 3 18. Samearg5 (Semerga). 711. Lupul 7 19. Stoica 212. Mali* . 2 20. Turcan 313. Mandri*or 28 21 Ursul(iac) 2

14. Moldovan 2 Suma : 260 familii.260 f. X 5 sufl. = 1300 suflete.

Lista familiilor cu nume streine (slave) *i numgrullor in prezent:1. Andreiciuc2. Antoniuc3. Avram4. Bajan5. Bobiuc(?)6. Bebec7. Berezdetchi8. Bewcec

1

18

1

1

1

51

1

27. Halitchi28. Handziuc .

29. Haureliuc30. Hladchei31. IIohol (Gogol) .

32 Holub33. Huituc (Uituc ?) . .

34. Hudec

302

181

31

1

1

1

9. Bodnarciuc 1 35 Iliuc 410. Bogdaniuc 2 36. Ivanitchi 1

11. Busica 14 37. Iachernet 1

12. Ceredarec 10 38. Ia.ro*inschi 1

13. Calenciuc 1 39. Iuriciuc 1

14. Caspivschi 1 40. Iurciac 315. Chernac 4 41. Liutec 216. Clemciuc 10 42. Malonciuc 317. Clucevschi 4 43. Malofii 1

18. Careliuc 1 11. Manchevici 219. Crejanovschi 4 45. Mazuriac 220. Cruc . 1 46. Matenco 221. Crupca 1 47. Melneciuc i 3

22. Cureliac 3 48. Mehera 923. Cupireac 4 49. Mihailiuc 224. Fedorciuc 1 50. Mihailetchi 1

25. Gaviuc' 1 51. Mi*ceanciuc 4226. Goriuc 12 52. Molodelo

.

. .

.

www.dacoromanica.ro

125

53. Moisiuc54. Melnec55. Moscalec

2

1

I

79. Staroste.80. Stavceanschi .

81. Stefiuc

13. 1

1

56. Nahneciuc 1 82 Stus 2157. Novoseliuc 5 83. k5apca 3458. Orobet 1 84. Scoropacla 5

59. Pelepiuc 1 85. Scredea 1

60. Podoliac 3 86. Torentiac . 1

61. Poiasec 1 87. Ternovici . 1

62. Poconecinei 1 88. Tcaci 363. Polevaniuc 3 89. Todosciuc. 1

64. Rornaniuc 4 90. Tolocico 1

65. Roznovet 3 91. Tebulia 5

66. Rebca. . . 4 92. Thapalo 1

67. Rizneciuc 1 93. Varvariuc 12

68. Rusnac 1 94. Vaselenciuc . 269. Sauca 10 95. VasOliuc . 2

70. Semaniuc 2 96. Velecoce 1

71. Senioc 4 97. Venohradnec. 1

72. Sirecki 1 98. Vesitchi 1

73. Sitkevici . . 1 99. Voloviuc. 1

74. Slavinschi 1 100. Voronovschi . . . 1

75. Slavnitchi 1 101, Zoochipuci - 576. Splavschi 3 102 Zelisco 3

77. Stadnec 1 103. Zunsziac 6

78. Staico 1 Suma : 415 familii.415 f. X 5 sufl. = 2075 suflete.

VasdzicA : 21 de nume române§ti sunt reprezentate la260 de familii; iar 104 de nume streine (slave) la 415 familii.Relatia e deci: 13:4. E evident cari familii au obarOabor mai vecbe in sat,

.

.

www.dacoromanica.ro

43. ClIehlib (jud. Cerndutilor) plasa Sipenitului.

La Sud-Vest de ora$ul Cozmeni. $i aici slavizarea aurmat curdnd, satul fiind aproape de granita Galitiei, deuncle neincetat curgea puhoiul slay. Cu toate acestea amaflat pe la anul 1880 §i aici multi oameni bdtrâni, cari cu-no§teau graiul românesc §i cari imi adevereau eh' in ti-neretele lor se v9rbea in sat mai mult .romdne§te decdtruse ste.

Proprietarul satului in a. 1782, Marele Vistiernic Ie-nache Cantacuzino-Papanul

Numdrul familiilor in a. 1774 73» ) » 1780 117

) 1786>> 7> 116» ) 1926 . . . 420

Lista familiilor cu nume romdne§ti i numdrul lor inprezent:

1. Bodnar. . . 6 8. Lipicd 62. Boidd 27 9. Lupul' 503. Cotdrld 5 10. Merijed 54. Carp(iuc) 3 11. Mironet . 2

5. Rrutul . . . . . . 18 12. Mitec 3

6. Gheorghitd(ciuc . . 28 13. Moisd 3

7. Ldcustà 2 14. Zam0 2

Suma: 160 familii.160 1. X 5 sufl. = 800 suflete.

»

s .

.

a . .

.

.

www.dacoromanica.ro

127

Mai sunt in satul acesta familii cu nume: Andriciue(15 1.) Babiuc (43 !..) qi Nichiforciuc (10 f.). Ele pot aveala obdr§ie i nurne române§ti. Andrii, BOA' i Nichifor.Le-am ldsat in seama numelor streine (slave) pentrucdscrierea slavd sau slavizatá se afld in condice acuma pela anul 1800. Condicele mai vechi (dela 1873-4800) lip-sesc aici.

www.dacoromanica.ro

44. Pärfiul-Negru (jud. Cern5.uti1or) plasa Nistrului.

Situat la geanita Basarabiei, in apropierea (6-7 km.)Nistrului. Nurnele satului Ii ggshn pentru intAia oarA in-tr'un uric din anul 1433. Satul se s1aviz6 pe la mijloculsecolului trecut si de atunci stenii II porecliserd cu asen-timentul stäpânirii austriace Ciornipotoc=Parilul-Negru.

Proprietarul satului in anul 1782 Iordachi Cantacu-zino-Pascanul.

Numilrul familiilor in a. 1774. . 20* * » » 1780 55* * 0 » 1786 142 (Cu Onut)

)) D )> D 1926 310

Lista familiilor cu nume romilnesti si numgrul lor inprezent :

1. Bodnar 3 10. Petras(oLuc) 5

2. Mfg 2 11. Procopet 12

3. Chinrat 4 12. Repipä 34. Dancic. 10 13. Stoicg . 65. Denigä 3 14. Sf'ardela 26. Gorgan.' 3 15. SfArdelean 2

7. Goras(ciuc). . 2 16. Troian 1

8. Mali 3 17. Vasile 139. Mocan' 4 18. VoloOn(a Românului) 17

Suma: 95 familli.95 f. \' 5 sufl. = 475 suflete.

.

.

www.dacoromanica.ro

129

Numele Vasilenciuc s'a schimonosit evident din ro-manescul eVasileo, caci In limba ruteanä ar trebui sasune Vaselenciuc, derivându-se dela Vasel. Asemenea nu-mele Volo§in care dealtcum e slay, india direct cd fami-liile ce-I poartà sunt descendenti români (de ex: NicolaiVoloOn a cRomânului).

www.dacoromanica.ro

45. Piedecauti (judetul Cernrtutilor) plasa Sipenitului.

Pe malul Prutului in apropierea (7 km.) granitei Ga-litiei. Sat odinioarg cu numAr remarcabil de mazili sirazesi. Acestia au prezentat la anul 1782 Comisiunii pentruconfirmarea pioprietatilor din Bucovina un hotarnic dinanul 1667 copiat $i anexat dosarului respectiv al comisi-unii numite.

Proprietarii satului in anul 1782: juonitd StrAjca(8/16), Vasile Vlad cu ai sài (5/16),.Dumitras Täutu cu ai s5i(' 16) si alti rAzesi (2/16).

Numbirul farniliilor in a. 1774 . . 121780

(veziNepolchuto

30V V 1786V V 1925. 290

Lista familiilor cu nume românesti i numgrul lor Inprezent :1. Albotd 3 12 Rosca 32. Bodnar-Mitac . 60 13. Rotar 1

3. Cheie 22 14 Serban 44. Cojocar 1 15 Tarangul 45. Ciuntu(leac) 3 16. TAutu 1

6. Cover 1 17. Topa 37. Lupul 2 18 Vacar 1

8. Mandrisor. 8 19. Vizir 29. Micul(eac) 2 20. Vlad '2

10. Mihai 2 21. Vlaicu 211. Perjul 3 Suma: 130 familii.

130 f. X 5 sufl. 650 suflete.

))2>

))

.

.

. . .

www.dacoromanica.ro

131

Familiile vechi räzesesti (mazilesti) As lan, Ciolpan,Litvinul, Mardari, Miros, Petrascu si $tefcä au dispärut.

i aici s'au schimonosit numele rornânesti: Ciuntul-Ciuntuleac, Mândrisor-Mendrisoara, Micul-Miculeac. Chiarnumele istoric al Täutulenilor s'a scris in a. 1853 de pre-otul rutean Iacubovici, când 4Teutulv and <CTeutoloviciPVezi condica näscutilor torn. II inscrierea lui Isidor Täutu(Teutolovici) ca tatAl la nasterea unui copil.

www.dacoromanica.ro

46. Pohorlatiti (jud. Cern autHor) plasa Nistrului.

La rasarit de oräselul Zastavna spre granita Basara-biei. Pe teritoriul satului se afla iazuri mari. La anul 1709satul Pohorlduti a fost cumparat de Constantin Turculdela o fiica a lui Iordachi Kantakuzino cu 1350 florini. Lasfarsitul secolului XVIII au fost 3 Turculeni, dintre caridoi (Simeon si Tadeu) traiau in Bucovina, iar al treileacgsatorit fiind cu o fiica a contelui polonez Bogniki aveamosii langa Kolomea (Pocutia), intre altele i satul numitdupa el (Turca). Intrand in relatii cu familii romano-cato-lice, Turculenii au favorizat la inceputul secolului XIXtrecerea la unie a unei parti din populatia Pohorläute-nilor, aducand galitieni uniti in sat. Asa au contribuitboerii acestia si la grabnica slavizare a satului.

Proprietarul satului la anul 18821 Tadeu Turcul.

Numarul familiilor in a. 1774 44) ) ) » 1780. . . 154

1766 153>> X, D >> 1926 340

Lista farniliilor cu nume romanesti si nurnarul lor inprezent :

_

1. Bocla 8 6. Gogus 22. Chirila 4 7. Ieremie 43. Costin(iuc) 18 8. Malls. . . 204. Dutca. 8 9. Mocan 3

5, Ferenis 8 10. Papusca 4

0 0

.

. .

.

www.dacoromanica.ro

133

11. Pitic. 8 15. Schiehar 2412. Repi§c6 5 16. i-Irrnan 613. Ro§ca 11 17. Soarec 514. Rudan 20 18. Veghere 3

Suma : 161. familii.161 f. X 5 sufl. = 805 suflete.

Au dispilrut familiile: Grecul, Muntean i Sare.Schimonosiri de nurne române§ti: Costin = Costiniuc,

Mali* = Ma1iciuc, Silrman = Sirman, Veghere = Vegher-ciuc a.s.

www.dacoromanica.ro

47. Prelipcea (jud. Cernautilor) plasa Colacinului.

In coltul din apusul Tarii pe malul Nistrului.Invaziune galitiana intre anii 1766-1780. Slavizarea

a urmat deci curand.Proprietarul in anul 1782: Stolnicul Constantin Manoli.

. .Numarul farniliilor in anul 1774 . 84A 7> )) >> 1780 . . . . 150A A A )) 1786 . 1 8 *01 i rlitilielia4A A N D 1926 . . . 340

Lista familiilor cu nume Iromane*tiprezent :1. Bäleanu2. Bocan3. Bocla 1

4. Hulei .

5. Laba 13

3 6. Molità5 7. Nicoard

numarul lor in

5

38. Prodan. 9

9. Slobodean 10Suma: 57 familii.

57 f. X 5 sufl. = 285 suflete.

Scnimonosiri: Baleanu Nicoara.= Nicoriuc.

. . .

8

= Balion,

.

.

1i

www.dacoromanica.ro

48. Rapujinet (jud. Cernilutilor) plasa Colacinului.

In cotitura Nistrului din partea apusean'à a NorduluiBucovinei. Se aminteste in uricele din anul 1453. Mai multefarnilii riizesesti.

Proprietarii satului in anul 1782: Vasile Marcu (4A) siIonitd MOOT (20.

Numdrul familiilor in a. 1774 90D » 2 » 1780 . 160

1786 . 185 ce4(ccellitec)

D D » 1926 385

Lista familiilor românesti si nurnürul lor in prezent:1. Baci(nschi) rAzesi . 10 10. Lunec 7

2. Barabas 4 11. Monici. 43. Burcut 2 12 Nicoará. 204. Chizemit 4 13. Orza 65. Cernic 1 14. Pazith 36. Gruntei 7 15. Porteiu 37. Grecu 2 16. Secetä 58. Gomd 3 .17. Tatiu1 119 Hutcan . 1 Suma: 93 familii.

93 f. X 5 sufl. = 465 suflete.

Au dispärut familiile: 13abos, Calinic, Litvin, Petructi,Pifrul, Serban.

Schimonosiri: Pàzit Pazeta Tatiu1= Tatiuleac.

T. T. ) »

.

.

.

.

www.dacoromanica.ro

49. Rarancea ') (jud. Cernauti) plasa Prutului.

La rAsArit dela orAselul Sadagura lângd granita Ba-sarabiei. La anul 1782 proprietatea mângstirei Slatina. Maitarziu (Incep. sec. XIX) trece satul in posesiunea Sturze-nilor, iar dela acestia la familia armeneasca a Stefanovi-cenilor. Satul e azi complect slavizat2). La anul 1788 s'a

1) Unul din cele trei sate, la care trec pe langa familiile cu nume roma-nesti i cele cu nume straine (slave) spre a ar.Sta relatia numartdul lor.

2) In acesi sat am trait limp mai indelungat in 2 rastimpuri : odataca copil de 7 ani, petrecand in casa unchiului meu Vasil& Petrascu (parohulde acolo) in anii 1872 si 1873, iar a doua oara ea preot de ajutor (188918)8). Am fost rnartor ocular al slavizarii acestui sat. Intre anii 1860-1871'scoala pritnara a fost romaneasca. lnvatätorul roman se numia lanovici. Laintrarea mea in sec ala (1872) ea a fost acuma rutenizata. Invatatorul era ga-litianul Stasncc. Preda invatamantul numat in ruseste, desi satenii vorbiaucel putin pe jumatate in graiul romanesc. Protestele parchului si ale satenilorbatrani, inaintate prefecturii din Cernauti au fost zadarnice.

In anul 1859 episcopul Hacman facand vizitatie canonica, trebuia sävorbeasca numai romaneste efitre populatie cu toate a era rutean. La 1872se desfiinteaza scoala romaneascä.

La anul 1872 si 1873 auziam cu urechile mete pe satenii vorbind uniicu altii romaneste altii ruseste, cam pe jumatate. Dupa terminarea studiilor,trimis fiind ca preot de ajutor in aceastä parohie l'am aflat mai ca complectslavizat. Numai batranii mai graiau romaneste. Influenta continua a Galitie-nilor, cari veneau la lucru incoace si se salasluiau aid permanent, apoi me-najarea tuturor elementelor streine de catra stapanirea streina pe contul po-pulatiei bastinase si in urmä i contactul cu locuitorii din satele invecinate

slavizate toate acestea au prefäcut satul gRarencea, dupa cum il numeauMoldovenii in Raranceat iar pe locuitorii lui din Moldoveni in Ruteni. Oricelupta intreprinsa pentru paralizarea slavizarii si mai ales a celei fortate a fostcombatuta adeseori in mod fatis de catra guvernul austriac, Numai cu greuam isbutit ca la recesamantul din 1890 an putut sa fie trecuti ca Romanivre'o 600 suflete.

www.dacoromanica.ro

137

1nfiintat aici o *co.alä primard cu limba de predare roma-neasa.

Proprietarul satului in anul 1782 : MangStirea Slatina.

Numgrul familiilor in anul 1774 . 37) 1780 . 262) 1786 391 (at Lehucenii

Tiintului)) 1926 . 1108

Lista familiilor cu numeprezent:

1. Alistar 1

2. Andronic 9

3. Atarnan 1

4. Balan 5

5. Berindà 8

6. Besigd 8

româneti i numarul lor in

27. Dutcg 7

28. Frätior . . 3

29. Gabor 2

30. Grigoras(cincl. 3

31. Grosul r032. Guri* (Curi$1 1 8

7. Behtcan 5 33. G6uris (Hauri0. 12

8. BrCinzan. 15 34. Izmichier 3

9. Bodnar 11 35. Jitar 9

10. Caducd 7 36. Lelitac 2

11. Carcea 10 27. Lupul 8012. Carp 1 38. Mândric 513. Cdrnas 46 39. Miron(iuc). 2314. Casui 34 40. Moraras 2615. CernAucean 10 41. Musteatä 3

16. Cäldsdrar 1 42. Panas. 417. Chiriac(iuc) 6 43. Peticar 1018. Chirondà 26 44. Pitei . . 1

19. Cioban 1 45. Pris6.car 7

20. Chiper 1 46. Puhir 421. Cobul 1 47. Roic 522. Co§man 13 48. Scânteiu 1523. Cuciurean 10 49. Sorohan. 524. Cucul 4 50. Sorocean 4025. Do lhan ,

12 51. Surugiu. 326. Dulgher. , 6 52. Toma , 4

.

. .

. .

. . . .

. , .

. . .

. .

...

www.dacoromanica.ro

138

53. Trebis 20 56. Turcu (Turcean). . . 454. Trufin. 21 57. Ungurean 2055. Turcan 7 58. Vacar 4

Suma: 627 farnilii.627 f. X 5 sufl. = 3135 suflete.

II. Lista farniliilor cu nunie streine (slave) si numgrullor in prezent:

1. A dame() 1 30. Gavrilnec. . 1

2. Aclarnovici 31. Gavronschi 1

3. Andrusec 14 32 Generovschi 1

4. Babiac ... . 2 33. Gnep 1

5. Babiuc 13 34. Golgovschi 2

6. Baran.... . 1 35. Gogliuc 1

7. Bezpoiasnei . 10 36. Grabco 1

8. Bidniac 10 37. Guzec 1

9. Bilanciuc 1 38. Guzmaniuc 1

10. Biletchi. 13 39. Guzuvatei 511. Boico 16 40. Hacicovschi 3

12. Bogutchi 1 41. Habiac 1

13. Bub lec 10 42. Handabureac . . 214. Berveniuc 5 43. Harasemiuc . . . 215. Bervenciuc 1 44. Honciaruc 216. Burihoyschi 1 45. Hnatiuc 1617. Bucioc . 1 46. Huderna 218. I3ucico I. 47. Humenei 1519. Bilec 4 48. Humeniuc. . 1020. Ceahlec . . 1 49. Hapiciuc 221. Cariuc 3 50. Hoptinschi 1

22. Cascevschi . 4 51. lludec . 2

23. Cez. . . . . 1 52. Hrobac 3

24. Daneliuc. 5 53. Huschevici 225. Demec 3 54, Hutuleac 3

26. Drehelcea. . 55. Iaroslavschi 327. Dupesco... 1 56. Iacobceac 228. Fedorciuc 15 57. Ielinec 1

29. Filipovici 5 58. Ivanciuc 1

s. .

'2

.

. . .....

. .

.

.

.

.

www.dacoromanica.ro

139

59. Jucovschi 1

60. Klein 2

61. Kocean 1

62. Koceatinschi . 2

63. Kuzariuc 1

64. Kozlovschi 1

65. Kokenda . . . 1

66. Kolomeschi 2

67. Kolorneiciuc 6

68. Korobciuc 1

69. Korotiuc 1

.70. Kornetchi 1971. Kostrbaba . 1.

72. Krasovski . . . 1073. Krauciuc 2

74. Kurelo 2

75. Kusniriuc 1276. Kopitchi . 1

77. Kucerischi 6

78. Lalac 1

79. Lastiuca. . . 1

80. Lezu-n . 1

81. Mafteiciuc 482. Maistruic 9

83. Malinovschi 1

84. Marciuc 1085. Marusceac 2

G. Marusiac 1

87. Manziuc 1

88. Melneciuc 1789. Mihailiuc 6

O. Moscaliuc 2

91. Musinshi 2

92. Neborac 1

93. Olinec. 7

94. Orciuc... . 2

95. Osadcmc 1

96. Osepciuc . . 1

97. Parasinschi 298. Pasinschi. 6

99. Pav liuc 2100. Pletniuc 1

101. Poboroznie 1

102. Pe lca. 1

103. Popinciuc 1

104. Pretula 1

1.05. Prisneac 3106. Puhalschi 20107. Rades 1

108. Rauliuc . 1

109. Rodeci 2110. Rocsinschi 3111. Romanciuc 8112. Ruhica 1

113. Saura ... 1

114. Sauciuc 2115. Salahub 19116. Saranciuc 7

.117.. Selcol 1

118. Semeniuc. 1

119. *encariuc 3

120. Seremac . . 16

121. Seruniac. 4122. e$euciuc 1

123. Sliepco 1

121. Slipeniuc. 2

125. Socolovschi 5126. Spaiuc . 5

127. Solgon. . . 2128. Spoiuc 5129. Spijarschi 4130. Stepeniuc 2

131. Stenter 1

132. Suhetchi 3

133. Stacesen 3134. Stasiuc 1

. .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

www.dacoromanica.ro

140

135. Stadnec136. Suparschi137. Tcaciuc.

1

3

5

147. Vascesen148. Vaselenciuc .

149 Vaselesen

210

3

138. Teodorovici 1 150. Vivciariuc 7

139. Tirnciuc 1 151. Timbulchi 1

140. Toderiuc. 6 152. Tizec 1

141. Tomcov 1 153. Zaiet 2

142. Traci. . . 1 154. Zaplitnei 3

143. Tulec 30 155. Zelisco 4144. Turchevici 3 156. Zem 3

145. Tvedohlib 1 157. Zvec 2

146. Vapnariuc 1 Surna: 603 familii.603 1. < 5 sufl. 3015 suflete.

Relatia nurnArului familiilor slavizate fatil de celestreine (slave) e urmAtoarea : 58 nume românesti se gäsescla 637 familii, iarA 155 nume streine (slave) la 613 familii,deci 11:4. RezultA cã familiile cu nume romAnesti au departea lor obarsia, vechimea si continuitatea Iii acest sat.

. .

www.dacoromanica.ro

50. Revacauti (jud. Cernautilor) plasa Sipenitului.

Pe malul Prutului in apropierea granitei galitiene(poloneze). La anul 1588 proprietatea hatmanului Ore,proprietarul Oresenilor.

Proprietarul satului in anul 1782 : LogoRitul IoanKantacuzino.

Numiirul familiilor in anul 1774 . . . . 39. » . 1780 . . . . 69

1786 . . . . 158 ,;;:t11,3,ego

1926 . . . . 202

Lista familiilor cu nume românesti i numärul lor inprezent :1. Braille 13 6. AlticiulA 82. Carp 8 7 RepciugA 33. CernAutean 1 . 8. Rova 204. Cefura. 3 9. Trufin. 35. Cotarlä 2 10. Ursul 3

Suma: 64 familii.61 f. X 5 sufl -= 320 suflete.

Schimonosiri: Brânic ------ Brenec, Carp = Carpo, Co-tarig. = Coterlo, RepciugA ----- Repciuc.

» » » »

» » "

www.dacoromanica.ro

51. Rohozna (jud. CernAutilor) plasa Prutului.

Pe malul Prutului in fata Cernautilor. FormeazA uncomplex cu Sadagura i Jucica Nouii. Nurnele satului delaboerul cu acelas nume (Rohozna). Se gáseste in uriculdin 1600.

Proprietarul satului in anul 1782: Toma Iarnandi (s/2i),Manoli Pot log (9/24), Mihalachi Cracalia 020, Grigoras Bran-zan (2/21) *i Constantin Rascan (2/24).

Num6rul familiilor in a. 1774 . 39X' 1780 129)> 1786 128» 1926 445

Lista farniliilor cu nume rornanesti i numArul lor inprezent1. Arici 13 8. Hamanciuc) . . . . . 1

2. Bodnar 4 9. Mintean(schi) . . . .

3. Catana 21 10. Orzil 24. Chirild 19 11. Pilat 4

5. Costin 18 12. Solonar.. . . 3

6. Gavrilet 17 13. Tocar 147. llamal 26 Surna: 169 familii.

169 f. X 5 sufl = 845 suflete.Au dispilrut familiile : Brazdan, Culce, Laptii, Holubas,

Mobrar, Viirstà.Ca in toate satele s'au schimonosit si aici unele nume

românesti, sufixe slave, d. e.: Hamal= ITamal-ciuc, Mintean = Minteanschi.

.

dandu-li-se

:

www.dacoromanica.ro

52. Sadagura (jud. CerndutiIor) plasa Prutului.

rargusor pe malul Prutului, in fata Cerndutilor, 8 km.depdrtare. Evreii formeazd majoritatea popuiatiei, care §idealtfel e compusd din felurite neamuri. Familiile cu numeromânesti sunt in stingere (disparitie) cum se constatd dintabloul ce urrneazd. Asta-i soarta Românilor in toate oraseie.

Proprietarii mosiei in anul 1776: Ilie Cracalia (1/2) §iManoli Pot log (V2).

Nurnárul familiilor in a. 1774. 1501780 101 (?)

» 1786 . 100» 1926 301 (ort.)

Tabloul familiilor cu nume românesti i numdrul lorin prezent :1. Arici . . .... 3 12. Magas. 2

2. Baer 1 13. Manescu 2

3. Bulica 1 14. Mintean 54. Catand 2 15. Negri 1

5. Draghinici. 2 16. Nichità 1

6. Gabor 1 17. Orza .. ... 1

7. Gavrilet. 7 18. Prehar I.8. Harnal . 2 19. Perjar 29. Hohtbas 2 20. Sas 2

10. Lacustd 2 21. Totoescu 1

11. Lipcan 1 22. Varstà (Va.rstiuc) . 2

Suma : 44 familii.44 f. X 5 sufl. = 220 suflete.

Au dispdrut familiile : Dusan, Grámadd, Jucican, Mol-dovan, Mosac, Muntean, Tuturu§ §i altele.

.

www.dacoromanica.ro

53. Samuin (jud. CernAutilor) plasa Nistrului.

Pe malul Nistrului la granita Basarabiei. Invaziunetimpurie a galitienilor. Pe timpul rAzboiului mondial satula fost complect distrus.

Proprietarul satului in anul 1782: Iordaki Kantaku-zino (Pa§canul).

NumArul familiilor in anul 1774 . . . 301780 . . . 70

(C11Mosorelli)) 1786 . . . 108

1926 . . . 269

Tabloul familiilor cu nume romAne§ti §i nurnArul lorin prezent :1. Cadjos (Gadjos) 1 8. Mariutà . . . . . 32. CucimA(CumA) . 4 9. Patarin A 283. Diacon 2 10. PiturA (Pitul6). . . . 1

4. GulcA 3 11. Rova 45. Habuzà 9 12. Spr1ncenat 5

6. Luciu 24 13. Vacar 37. Lupul(eac) 2 14. Zorean 7

Suma: 96 familii.96 f. X 5 sufl. = 480 suflete.

Si aci au schirnonosit preotii slavi numirile române§tidupA idiomul slay, introducAnd dela anul 1810-1820:Cu§rnA = Cucimaniuc, Luciu = Lucec, Lupul Lupuleac,PatarinA = Petarentuc, Ro§ca = Ro§ciuc, Pitura = Pitu-reac,

))

..)7 )7 71

.

.

. . .

. . .

www.dacoromanica.ro

54. Slobozia-Rarancei (jud. Cerndtitilor) plasa Prutului

La granita Basarabiei intre I3oian si Rarancea. Satcolonizat la sfdrsitul secolului XVIII de MoIdoveni si

Cei dintli au fost curând slavizati prin invaziagalitiand.

Proprietarul satului In a. 1782: Mdndstirea Slatina.

(nu exist:I ca paroliieNumdrul familiilor in a. 1774 cleosebia ) .» » » D 1780 51

* 1785 50* 1926 405

Tabloul familiilor cu name românesti si numdrul lorin prezent:1. Bodnar 3 11. Formos 192. Bortnic 4 12 Golea 3

3. Ciobotar 3 13. Lazdr 64. Cioban . . . 5 14. Lund 35. Coco§ 11 15. Lupa§.6. Coco§cd 5 16. Matusac 27. Cosma" 9 17. Palimar 128. Crows . . . 5 18. Petranici 39. Cuciurean 6 19. Trenul 1

10. Cucul 3 Suma: 110 familii.110 f. X 5 sufl. = 550 suflete.

1) Veniti din satele Rarancea, Boian si ToporAuti.

. . v

)

Galitieni,

t

7

www.dacoromanica.ro

146

Si aici nume române0i schimonosite dupä idiomulslay d. e. Cioban-----,Ciobaniuc, Coco---Cuco§ciuc, Lupa§Lupaviuc, Ptilirnar------Palamariuc.

Schimonosirile aceste au urmat, dup6 cum arat6 mi-tricele parobiale, intre anii 1800-1830.

www.dacoromanica.ro

55. Stäuceni (jud. Cerndutilor) plasa

Lângd granita Poloniei pe pdrdul Sovita. Aici se afldiazurile mari ale acestui pArdu. Numele satului se gdsesteinteun uric din a. 1475. Pdnd la a. 1773 proprietatea bo.ierului Iordachi Bals, apoi a miindstirii Putna (uricul din22/5 1773). La 1739 au fost bátuti aici Turcii de Rusi.

Proprietarul satului in a. 1776: Mandstirea Putnei.

Numdrul familiilor in anul 1774 . . . 571780 . . 1661786 . . . 1651926. . . 710

Tabloul familiilor cuin prezent:

nume românesti §i numdrul lor

1. Bodnar 6 11. Lipcd ..... 9

2. Buiac 3 12. Matusac. 263. Cepild 6 13. Mascul(eac) 3

4. Greu 29 14. Pälirnar 75. Cantemir 3 15. Scutar. 116. Caralas 11 16. Tomic. . . 37. Cdun 4 17. Vacar 139. Costurd 2 18. Vatrici 119. Cosman 3 19. Zaharie 3

10. Cured 41 Suma: 195 familii.195 f. X 5 sufl. 975 suflete.

Schimonosiri de nume: Bodnar = Bodnarec, GreuGref, Curca=Curceac, MasculMasculeac, Vacar=Vacarec.

.

» .

. .

a »

. .

www.dacoromanica.ro

56. Suhoverca (jud. Cernautilor) plasa .Sipenitului.

intililea sat la Nord de orasul Cozmeni. Proprietateveche a episcopiei Rädgutilor, cum aratä uricele din 1500si 6/10 1519. Situat aproape de granita galitianil, satul afost timpuriu slavizat.

Proprietarul satului In anul 1782 Episcopia RädAu-tilor.

Numärul familiilor in anul 1774' . . . 34» » » » 1780 . . . 69

1786 . . . 68» >> » 7> 1926 . . . 636

Tabloul familiilor române§ti §i numärul lor In prezent:

1. Andronic 24 15. Mândrisor. . 32. Btietul 17 16 Negoità 10

3. Buligg. 20 17 Necul 7

4. Cosman 2 18. Nicoara . 45. Costin 28 19. Olexii 406. Cojocar 3 20. Pihul 3

7. Demirat 8 21. Sandul 2

8. Dejmar 3 22. Scutelnic 69. Garda§ . . 3 23. Stratu 8

10. Grigoatá 4 24. Tomas 6

11. Harcean. 2 25. Tupan 412. Lipa . . . 3 26. Turcan 413. Mânec 1 27. Ursul 1

14. Mateiu 18 28. Vatrici 3

.

.

s .

.

www.dacoromanica.ro

140

29. Velgas. 2 32 Zaharia 1

30. Vadean 2 33. Zavadä 3

31. Volosin 2 Suma : 249 familii.249 1. X 5 sufl. -----. 1245 suflete.

Au disparut familiile romanesti : Chiselita, Draghinda,Drescean, Jupan, Luchian, Vacar, s. a. Schimonosiri denurne (mai multe de cat in alte sate). Costin =Costeniuc(In anul 1802 strabunul lor e trecut: Simeon Costin, Dej-marDejmariuc, Chiselita pang la a. 1810 apoi Chiseleciuc,Mandrisor=Mandresora, Necul-=Neculeac, OlexaOlexiuc,MateinMateiciuc (strabunul lor in a. 1802 Teodor Mateiu).StratuStratciucStfaciuc 1) s. a.

1) E interesantA constatarea acestui caz si de aceea il redau aici. Allan-du-mA in vacantele mari ale a. 1922 in casa par. paroh Racoce din Suho-verca si notAndu-mi date din condicele rnatricole pentru lucrarea de fatS, avenit in casa pArintelui un Maar imbracat in uniforma Armatei Romane. Eraabsolvent al liceului rutean din Cozmeni si fAcea serviciul Armatei cu termenredus. II chiema Straciuc. LuAndu-ne de vorbA, mA intreba, ce inseamnA mi-tricele cele vechi, deschise pe masA, la care sedeam. 1-am spus de ocu-papa mea atingand si chestia schimonosirilor numelor romAnesti dupA idiomulslay. Atunci mi-a obiectat tAnArul : «Cat de bine pentru mine cA sunt ruteannu numai dupa limbA ci si dupA origin; cum aratA numele meu,. L'am tinutsi eu insu-mi de originA slavA, crethnd cA numele Straciuc provine delaestrateteva pierde. Apoi l'am invitat sA constate impreuna cu mine dincondicele depe mass, schimonosirile amintite. Nu mi-a trecut prin gAnd cAi-oiu face si dAnsului o surprindere. PetrecAnd adecA gi geonologia familiei«Straciuc, am ajuns la scrierea numelui cu «Stratciuc, (1820-1830i iar lastrAbunicul tAnkului am aflat in condica cununatilor (tom. 1) in a. 1802 ur-mAtoarea insCriere : «Toader, feciornl lui Gheorghe Strata tAran din Suho-verca. L'a uimit mult aceastA constatare. 1-am spus: «Sapienti sat,.

Cate de aceste schimonosiri au rAmas nedescoperite ?

www.dacoromanica.ro

57. Sulita- Notia (jud. CernAuti1or) plasa Piutului.

Sat romanesc pe malul Prutului la granita Basarabiei.Se clnma mai inainte Stroestii de jos. In uricul din 20fevruarie 1586 se aminteste satul Novoselltd; aceasta (No-voseli ta) era situatà inBasarabia, in apropierea Stroestilor dejos. Sub stApAnirea austriacA trecu numele cNovoselitA siasupra satului numit 'And atunci Stroestii de jos. Fami-liile românesti nu s'au desnationalizat desi trAesc intremulte familii strAine: Ruteni, Polonezi, Evrei.

Proprietarul satului in anul 1782, Lupu Ba1s.

NumArul familiilor in anul 1774 . . . 102 0 1780 . . 35

» 1786 2 (Nu e in-semnali

1926. . . 176

Familiile rornAnesti din acest sat:

1. AlexA 1 12. Ciobotar 52. Axenti 2 13. Croitor . 53. BarnburA 3 14. Corbut 1

4. Basarab. 1 15. Costura 1

5. Bunibac. . 4 16. Crocus 36. Bezus 2 17. Cute 127. Botlung 1 18. Dumitrasciuc 9,,8. Chirutà . . . . 4 19, GusilA . . . 49. Chiful(eac) 7 20. Ioanet. 3

10. Ciuntul 2 21. Luchian 1211. CAzan 1 22 Macoveiu 3

>>

>)

,>

.

. .

t.

.

. .

. .

.

www.dacoromanica.ro

151

23. Mandru 6 30. SFaninA 1824. Neamtu. ..... 2 31. Solonar 2

25. Olar 5 32. Toacal 5

26. Onciul 2 33. Tureac 3

27. Paiul . ..... 6 34. Vilgu* 428. Rusu 6 35. Zbircot 2

29. Scripcar. 2 Suma: 142 familii.

142 1. X 5 sufl. 710 suflete.

.

=

www.dacoromanica.ro

58. $erdutii-de-jos (jud. Cerniluti1or) plasa Prutului.

Serdutii-de-jos si de sus sunt sate situate la Nord-Vest de targusoru1 Sadagura. Sergutii-de-jos s'au numitsi se numesc inc6 azi i Slobozia-Serautilor. Numele segaseste pentru intaia oarg in uricul lui Alexandru din 20Iunie 1453. La 1476 trec satele in proprietatea rnânästiriiPutna, mai tArziu in cea a manAstirii Spiridon din Iasi.Boerul Leon Imbault astigti la anul 1779 aceste sate inschimbul unor pivnite din Iasi ce le las6 in seama ma-nástirii sf. Spiridon. La anul 1780 capatà rnosille conteleIacov Logotteti ginerele lui Imbault.

Proprietarul satului_la a. 1782. Conte le de Logotteti.

Numtirul fainiliilor in anul 1774 - . 351780 . . 711786 . . 200 (ell Seranti-

dc-Sus)1926 . . . 202

Tabloul farniliilor cu nume românesti si numgrul lorprezent :

1. Bodnar. 2 .7. Moldovan . . 32. Cahn. 3 8. Mocan . . . . 93. Corne 5 9. Mosneag

. . 24. Culinici 2 10. Pälimar.

. . 18105: Dominiuc 3 11. Prehar . .

6, Mândric , 3 12. Rora, .. 2

.

X' .

»

.

.

.

.

. .

. ..

, . ..

www.dacoromanica.ro

153

13. Suhrnan 1

14. Scutelnie 215. Virst'a

Suma: 66 familii.

66 f. X 5 sun. ---- 330 suflete.

Au dispärut familiile cu nume românesti:Basarab, Frunceac, Stetiu, Veghere s. a. Schimonosiri :

Borinar----Bodnariuc, CorneCorneciuc *. a.

I

I

www.dacoromanica.ro

59. Geräutii-de-sus 1) (jud. Cernautilor) plasa Prutului.

La 'Nord-Vest de tArgul Sadagura.Proprietarul satului in a. 1782: Conte le de Logotteti.

Numdrul farniliilor in anul 1774 . . 30)) 1780 . . 130

)) 1786 .9nn(cuSeriitttii--""`" cie-Jo)

Tabloul farniliilorin prezent:

1926. 554

cu nume romdnesti si numgrui lor

1. Basarab 6 13. Lucan 52. Bernie 2 14. Mandric 5

3. Bodnar . . .... 4 15. Picus 34. Bundziva 4 16. Pagarld 225. Bu (Burigd). 7 - 17. Rosca 3

6. Coitan. 2 18. Sain. 7

7. Costin 28 19. Severin 2

8. Dronic 13 20. Ungurean 1

9. Frunce (Frunte). . . 15 21. Vasilachi 10

10. Hamal 4 22 Verigl 1411. Hotoman 9 23 Viddicean 3

12. Litviu 8 Sum: 177 familii.177 f. 5 sufl. 855 suflete.

Au dispdrut Dudd, Maritoiu Prehar s. a.Sciiimonosiri de nume : Basarab = Basarabd, BarnicBernie, BodnarBodnariuc, BundzivaBunazeu, BuligdB urega, Costin=Costiniuc, Frunce (Frupte)Frunceac,Pdgfirld=Poherliuc etc.

1) Istoricul satului vezi la : *erAutii-de-jos.

)

familiile:

. .

. . .

. .

.

. .

`, -==

www.dacoromanica.ro

60. Sipenit (jud. CernAutilor) plasa

Sat cu nume istoric, situat pe malul Prutului si apardului Sovita, aproape de granita galitiang. NumeleSipenit se aminteste intr'un uric din anul 1400. Aici alost invins5 la 29/10 1496 armata polonez5 trimis6 intru-ajutor regelui Albrecht, de generalul lui Stefan cel Mare,Vornicul Boldur. Proprietatea veche a Costinenilor. Pro-prietarul satului irT anul 1776 Ionitá Costin.

Nurndrul familiilor in anul 1774 . . . 66o o » )) 1780 . . . 187o o D D 1786 . . . . 186

1926 . . . . 891

Tabloul familiilor cu nume românesti numärul lorin prezent :

1: Arici 19 13 L5custd 382. Artas . 1 14. Mandrici 123. Bogdan 3 15. Miron 354. Calancea . . 1. 16. Mitec . 9

5. Chirilä 20 17. Aturd 7

6. Cernäucean 3 18. Pascar 7

7. Cioban 5 19, Prod an 68. Cormis 9 20. llecichindä 49. Cotftrlá 2 21. Ripc5. 9

10. Grecu 72(!) 22. Ruptas 9

11. Ierernie 12 23. Sul5 2

12. Jitar 7 24. Surdg. . 2

Sipenitului.

.

.

» »

si

.

.

www.dacoromanica.ro

156

25. Sandru 5 28. Verenca. 1826. Ursul 4 29. Zahar 7

27. Veghere 1 Suma: 324 familii.324 f. X 5 sufl. -- 1620 suflete.

Pe lAngd aceste 324 farnilii cu 29 nume romAnesti semai and 533 familii cu 90 de nume streine (slave). Re latianumdrului de familii e deci : 11 romAne : 6 (slave). Intr'a-ceste din urmd se afld i 19 familii tTaviucP care nume, evi-dent proVine dela PetraPtaTa§: iard lui Ta i s'aaninat sufixul slay cciucD. Din mitrice n'am putut constataaceastA schimbare. Lipsesc adicA condicele cele vechi.Schimonosiri de nume : Arici=Ariciuc,CiobanCiobaninc, MironMironiuc, VeghereVegheriuc.

www.dacoromanica.ro

61. S*Auti (jud. Cern Auti) plasa Colacinului.

Lângd granita Galitiei, intre Prut si Nistru. Irni-grarea Rutenilor galitieni in a. 1766 si 1767; satul a fostdeci cura.nd slavizat.

Proprietarul satului in a. 1782. Iordachi Kantakuzino-Pascanul.

Numtlrul familiilor In anul 1774 . . 54* I . >> 1780 . . 106

1786 . . 105* ) ) ) 1926 . . 508

Tabloul familiilor românesti si numärul lor in prezent:1. Anton 20 9. JupAn. 442. Barbar 5 10. Lencu 33. Buhai 12 11. Lipa 164. Caralas 12. Railean 25. Cusa 2 13. Serbin 116. Dumitrac 2 14 Sandul 37. Gherman 11 15. Totoescu (maz.) . . 28. Hulei 13 16. Ursul 4

Sum: 153 familii.153 f. X 5 suil. ------ 765 suflete.

Schimonosiri de nume: Barbu Barbariuc, Jupdn$upânia, Ursul----Ursuleac,

.

. .

. .

.

J

.

=---

www.dacoromanica.ro

62. $ubranet (jud. CernAutilor) plasa

La Nord-V_st de Sadagura. Se aminteste in uriculdii 18 10 1431. Odinioarà proprietatea mAnAstirei Voronet,dela care trece prin vanzare la Stroesteni, in anul 1641.

Proprietarul satului in anul- 1782:stantin si Panait'a Stroescu.

Mihalachi, Con-

Numgrul famillilor in anul 1774 . . . 83

>> 1780 . . . 168

1786 . . 167)) )) 1996 . . . 577

Tabloul familiilorin prezent:

cu nume românesti si nuirO.rul bor

1. Balas 2 14. Matusac 3

2. Basarab 1

7

15. Morar 3

3. Bodnar.. 16. Muntean 5

4. Catol 1 17. Musteatà 245. Chempus 3 18. PetrucA. . . 19

6. CoandrA. 2 19. Pitul 13

7. Cosurb6. . 3 20. Radis 358.-Ctieu1. . . 20 21. Soiman 7

Tnirvio. . . 10

10. Grijac (Grija) . 7 23. TIbul . 311. Guzurnan 5 24. Vacar 212. Ilas 4 25. Zaharia 1213. Iordachi . 15 Suma : 209. familii.

209 f. X 5 sufl. ------ 1045 suflete.

Schimonosiri constatate dupà condici:BalasBalasciur,CoandrilCondriuc, Vacar=Vacariuc.

.

.

.

Bipenitului.

.t .

t .

.

. .

.

DaeIlasciue,

www.dacoromanica.ro

63. Muteni (jud. Cerngutilor) plasa Nistrului.

La Nord de orgselu1 Zastavna nu &parte de Nistru(12 km.). Satul se numea sub stApanirea austriacd Toutri.Odinioarä proprietatea familiei boeresti Miclescu, apoi aDonicenilor i StrAjcenilor. Acesti din uring au stilpânitimpreund cu alti mazili prin 200 de ani asupra pArtii a4-a a satului.

Proprietatea satului in anul 1782: Iordachi Donici (VI)si IonitA StrAjed (' 1).

Numgrui familiilor in anul 1774 . . . . 34» * »

>> 1780 . . . . 175* * » 1786 . . . . 174

>> 1926 . . . . 746

Tabloul familiilor cu nuine românesti si numgrul lorIn prezent:

1. Barabas(ciuc). . . 35 10. Doros. 5

2. Batala 6 11. Grijä (Grijuc). . 7

3. Bine 2 12. Halus 254. Brânzan (maz.) . 2 13. Homanet 13

5. Buhai. 4 14. Fotii6. Ciahor 9 15. Magdici. 9

7. Chirillta" 3 16. Manea 2

8. Comisar 11 17. Muntean 3

9. Cozma. 6 18. Pituld

3

2

..... .

.

.

www.dacoromanica.ro

160

19. Repiscg 6 21. Tdrába. 2920. Slobodean. 22 22. Vacar 5

Suma: 200 familii.200 f. X 5 sufl. = 1000 suflete.

Schirnonosiri: Baraba*=Barabwiuc (nurnai o parte);anume 15 familii au rArnas Baraba, iar 20 familii s'au

prefdcut in Barabaviuc, ComisarComisarciuc, Vacar=Vacarciuc.

si

1

www.dacoromanica.ro

64. Toporäuti uc1. Cernautilor) plasa Prutului.

Sat mare la granita Basarabiei pe pariul Rachitna.Numele Ii intalnim pentru prima oara Intr'un uric dinanul 1436. Prin mai multe sute de ani proprietatea rnana-stirii Barnovschi. Intr'un inventar vechiu parohial se afldinsemnat, c biserica parohiald e ziditä de catre domni-torul Moldovei Miron Mov.ild dela Barnova (Barnovschi)la anal 1560 (scilicet 1660). lard in testamentul acestui dorn-nitor decapitat la Tarigrad in Iunie 1633 se afla urma-toarele; cBiserica din Toporauti, unde zac oasele parin-telui meuD-zeu sä-1 pomeneasca, sa aibit (executorii te-stamentului) a o gati de isprava>>.

$i locuitorii acestui sat cu aproape 6000 de sufleteort., au rezistat lung timp (1860) slavizrii. Aceasta se.ex-plied prin numarul mare al familiilor romane§ti, ce eraua§ezate aice.

Proprietarul satului in anul 1776 Manastirea Bar-novschi.

Numarul familiilor in anul 1774 . . . 76D D >> D 1780 . . . . 289

1786. . . . 288, . D D 1926. . . . 1300

Tabloul familiilor cu nume romaneVi §i numarul urin prezent:1. Aman 3 4. Bardici 22. Andronic 2 5. Basarab. . . 1

3. Banar 3 6. Bicu . . 1

1 1,

I> >) To >)

.

.

.

www.dacoromanica.ro

162

7. Bobul. 2 37. Moldovan 38. I3orcea 3 38. Moraras 1

9. Brândal. . 1 39. Odaie 2

10. Calancea 7 40. Onufras(ciuc) 411. Carp 13 41. Pascal. 3

12. Carpinet 1 42. Petras(ciuc) 613. Ceabric 1 43. Pilat 314. Ceahldu 6 44. Piteiu 215. Cherar (Ferar) 2 45. Pitic 316. Chiran 2 46. Ponici 817. Chiri ld 1 47. Prehar 3

18. Chironda 2 48. Princeac 319. Cdrste 3 49. Purice 1120. Corbut 28 50. Ratoiu 3

21. Cozmd 14 51. Revega 2122. Cretul 2 52 Robul(eac) 1723. Croitor 3 53. Robulet 324. Dorul 2 54. Rogojd 1525. Dragomatd 2 55 Smandici 7

26. Fusteiu 3 56. Sorocean 527. Gat 9 57. Stâncd(veiu) 1628. Gavrilet 4 58. Stratul 529. Ghelici 14 59. Surugiu 530. Ghirondd 3 60. Tatar(iuc) 3

31. Gologan 7 61. Tibul(eac) 18

32. Gordas 6 62. Tictor. . 3Gherasim 37 63. Tofan 3

Ilas(ciue) 62 64. Vacar(iuc) 6

35. Thar 3 65. Vasilascu 7

36. Libocescu. . 1 66. Voinic. 3

Suma: 418 familii.418 f. X 5 sufl. = 2090 suflete.

Si aici schimonosiri de numc ca pretutindeni, de ex.:Arnan=Amaniuc, Robul-Robuleac, Carp=Carpo, Cirste=Cirstiuc, Cretu1=Cretu1eac, .Dorul----Doruleac, Gard as=Gar-dasciuc, Stratul---=Stratula,

34.

. .

§.

. . . .

. . .

.

,

33. .

a,

www.dacoromanica.ro

65. Vadul.Nistrului (jud. CernAuti) plasa Nistrului.

Pe malul Nistrului intre Doro§duti §i Mite Au. Satuls'a Infiintat in jumAtatea a doua a secolului XVIII.

Teritoriul era proprietatea boerului din Mite Au. Boe-rita Ileana Savin darui la anul 1710 partea aceasta a mo§ieiMarelui Schit din Galitia. Fiind aici an vad peste Nistrus'a format cu timpul un sat, .cAruia i se dAdu numeleVadul-Nistrului, iar mai tArziu, slavizAndu-se satul: Brod,Brodoc (vadvAdi§or),

NumArul familiilor in anul 1774 . . . 321780 . . . 68

2 2 A P 1786 . . . 135 (cu Macau)2 2 P * 1926 . . . 440

Tabloul familiilor cu name romAne§ti §i numArul lorprezent:

1. Andru§c6 10 11 Moldovan 32. Baraba§ 1 12 Pitic 93. Buric 19 13. Poclitar 34. Carala§ 11 14. Ro§ca 7

5. Comisar 2 15. Sandal 126. Croitor . . 3 16. oiin 27. Delei 10 17. Tiron 128. Gherilä (ChirilA). . 3 18. Vacar 11

9. Gligan. 3 19. ZaharA 1310. Mihai 12 Suma: 146 fan-dill

146 f. X 5 sufl. = 730 suflete.

* * v *

.

. .

.

www.dacoromanica.ro

164

Schirnonosiri : Andrupg = Andrupo, Buric = Burec,Mihai=Mihaiciuc, Tiron=Teron, Vacar=Vacariuc, Vacaliuc,

La infiintarea satului in jum6tatea a 2-a a secoluluiXVIII au fost adusi si coloni§ti români din Ardeal. Pe laanul 1882 irni povestea un sätean hAtran (peste 80 ani) cunumele Rosca Teodor: d$tiu dela bunicul meu ca fami-liile Arnaut (a dispArut), Buric, Delei, Rosca, Sandul,§i Zaharia sunt venite din Ardeal ). Traditia aceasta a rämaspanil astAzi in sat. E singurul caz de imigrare româneasctiin aceastä regiune pe timpul stApAnirii austriace.

www.dacoromanica.ro

66. Valeva (jud. Cernautilor) p1a§a Sipenitului.

Lit räsárit de tdrgul Cozmeni. E amintit intr'un uricdin anul 1643. Ienachi Armas, proprietarul satului la anul1782, a fost ginerele lui Grigori Doni, care famine im-preund cu cea a Pdunelenilor au stilpânit lung timpacest sat. Romdnii s'au opus lung timp (1860) slavi-z Aril.

Proprietkrii satului in anul 1782: Ichnachi Arrnas 2/3Gheorghe Pdunel 1/3.

Numdrul familiilor in anul 1774 . . . . 661780 . . . . 1681786 . . 167

, . , 2. 1926 . . . 739

Tabloul familiilor românesti si nurndrul lor in prezent

1. Balan 2 11. Cosman 172. Mean 3 12 Fratior 1

3. Bodnar 2 13. Isar (Itar) 260

4. Calin 3

3

14. Luchian 105. Cantemir 15. Murgoci 36. Cirste 20 16. Muntean . . . 3

7. Chitul 37 17. Pdunel 108. Ciobotar 3 18. Poclitar 3

9. Cocorean 2 19. Procopet 1710. Costre§

I3 20. Aacovita 2

.

.

.

.

www.dacoromanica.ro

156

21. Racoce 23 23. Vacar. . . 522. Ropa 2 24. Yaghil 3

Suma: 1.97197 f. 5 sufl. 985 suflete.

Au dispgrut familiile române0i:. At6man, BobureniCozmità, Ouhici, Vatrici, etc.

Schimonosiri: BaleanBalion, Vacar=Vacariuc.

tamilii.=

www.dacoromanica.ro

67. Vasiläu (jud. Cerndutilor) plasa Colacinului.

Pe malul Nistrului intre Culeuti §i DoroOuti. In to-pografia prof. Dr. Verenca, se afirmä cd Vdsi1du ar fiamintit intr'un uric din sec. XII (?). i aici mai muIte fa-milii de mazili §i rdze§i.

Proprietarii satului in anul 1782: Matei Hormuzachi(2,k /4), Iuon Vlad cu alti mazili (Balasinovici) 1/4 i NicolaiTomorug cu ai sal (V4).

Numdrul familiilor in anul 1774 . . . . 530 0 0 z 1780 . . . 95

3> >> >> , 1786 . . 167 ucuiceuto

) 1926 . . . 326

Tabloul famiiiilor cu nume române§ti q.i numdrul lorin prezent :1. Balasinovici 3 9. Micul 52. Cefurcd 6 10. Pitu1ä. . 7

3. Cozmä 4 11. Portei 7

4. Greul 25 12 Sobol 45. Guzuman 3 13. Tomortig 1

6. Halus 2 14. Vágal 47. Hotoman 3 15. Vlad 38. Mânecd . 2 16. Zahard 2

Suma: 81 familii.81 f. X 5 sufl. = 405 suflete.

Schimonosiri: Micul=Miculiac, Vaga§=Vaghe§.

» » »

.

. .

.

.

www.dacoromanica.ro

68. VSsläuti (jud. Cerndutilor) plasa Nistrului.

Sat lângA Cuciurul-Mic (la Nord dela Sadagura) inaproprierea granitei basarabene. Lung timp proprietateafamiliei boieresti Luca. Dela Stefan Luca mosia a fost cum-pärata cu 227 zloti tàtgresti de ciltre Christe Hormuzachi,si dela acesta a mostenit-o Mateiu Hormuzachi, proprie-tarul satului la anul 1782.

Proprietarul la anul 1782: Mateiu Hormuzachi cu maimulti mazili si rg.zesi.

Numärul familiilor irr anul 1774 . . . 1211780 . . . . 2271786 . . . . 226

D D D D 1926 . . . . 593

Lista familiilor cu nume românestitimpul prezent:

§i numärul lor in

1. Alias 3 12. Cosovan. 112. Aronet 2 13. Costri§ 1

3. Balan 5 14. Cretul. 44. Basarab 5 15. Dimitriu. 125. Bucuros 5 16. Friptu. 36. Calancea7. Ca§caval . ..

2

7

17. Frunceac (Frunt.e):18. JurävAt . . .

152

8. Chitar 2 19. leremia 49. Codreanu 12 20. Luchian 4

10. Coitan. 14 21. Lupas(ciuc) 611. Condureanu 2 22. Mascur 2

ss s s

. . 15

www.dacoromanica.ro

169

23. Marian 3 27. StrAjca 1

24. Plescan 2 28. Vatrici 425. Sandru 3 29 Zaharia 526. $erban 3 Suma: 143 familii.

143 f. X 5 sufl. -= 715 suflete.

Au dispArut farniliile: Damian, Gordia, Negrici, Ne-delcu, TomitA si Vlad-Verdis.

www.dacoromanica.ro

69. Verbäuft (jud. Cernautilor) plasa Nistrului.

La rásarit de ordselul Zastavna, pe sleahul ce ducela Nistru. Se arninteste in uricul lui Grigori Ghika din 4 71741: «au fost asezate mai multe familii rAzAsesti.. Fiindmai aproape de granita GaliOan5, slavizarea a urmat maicurfind.

Proprietarul satului in anul 1782: Gheorghe PArjul(9/24), Iordachi Pârjul (V24) Si Grigoras Thutu (8/24).

Numdrul farniliilor In anul 1774 . . . . 341780 . . . 114

) D ))) 1786 . . . 113

1926 . . . 250

Tabloul familiilor cu nurne rornânesti si numärul lorin prezent:

1. Catanfi 7 11. Negrici 52. Chitan 3 12. Pascal. 23. CarApcean. 3 13. Roic 44. Chelar 2 14. Rudan 55. Gula. . . 3 15. Stangaci 1

6. Haidis 2 16. Tofan 37. Ieremia 3 17. Turcul 118. Lutia 6 18. Vaida 29. Malinic 4 19. Ziola 3

10. Mânecä 2 Suma: 71 familii.71 f. X 5 sufl. = 375 suflete.

n .

.

.

.

www.dacoromanica.ro

lit

Au disparut familiile române0 : Banar, BA turA, Lambu,Pilrjul, Spanul, Strajca, Vacar, Vlacl, Vlaicu. Acosta familiir6zA§e§ti (afarà de Vacar) trimitând copiii lor la §coalelesecundare din Cern Auti, ace§tia nu se mai intorceau lasatul lor originar, ci intrau ca intelectuali In randul function Arimii.

Schimonosiri : Lutia Lutiac, Mâneca ---- Maneca, Tur-cul----=-Turculeac.

www.dacoromanica.ro

70. Viteliuca-Viteleni (jud. Cernautilor) plasa Sipenitului.

Sat situat la ra'silrit de orasul Cozmeni. Infiintat insec, XVIII. Pe la a. 1880 batrânii satului povesteau, caaici era paschtoarea Valevei, a satului invecinat, cu unocol mare de vite, de unde numele eViteliuca.. Aceasta ospuneau i bAtranii Valevei.

Proprietarul satului la anul 1782. Iordachi Ghica.Numa.rul familiilor in anul 1774 . . . . 21

7, ) 1780 . . 372, 1786 . . 36>> 1926 . . 241

Tabloul familiilor cu nume românesti i numArul lorin prezent :1. Corbul . 3 8. Gorghità 32. Carp 12 9. Muntean 113. Carlan 3 10. Procopet 24. Cirste 6 11. Sorohan 35. Cosar 1 12. Vaghil 1

6. Cuiu 19 13. Vlad . . . . . 1

7. Cioban 1 14. Zaharia . . . . 2Surna: 68 familii.

(68f. X 5 sufl. = 340 suflete.

Se constatä din mitricele parohiale, ca numele roma-nesti au fost corect scrise si de preoti slavi (asa bundoaràde Stefan Hnidei) darä numai pana la anii 1810-1815.Paná aiCi.afldm inscrisi: Carp, CArste, Cuiu, Cioban, etc.

Incolo s'au prencut aceste nume in: Carpiuc, Cars-tiue, Cuiec, Ciobaniuc etc.

. .

. .

. .

.

www.dacoromanica.ro

71. Vrfinceni (jud. Cernautilor) plasa Colacinului.

La Nord de Cozmeni pe §leahul, ce duce de la Sto-rojinet la granita Poloniei (Zaleszczyki). Azi repdinta Co-lacinului. Numele satului provine dela proprietarul deodinioarà aprodul Onisul Verencean (Vrâncean) cum aratàuricul din 1589. Nurnele adevArat al satului este deci Vrân-ceni nu Verenceanca cum Ii zic azi Rutenii. Satul s'anumit $i Stgucenii-Vechi.

Proprietarul satului in anul 1782. Iordaki Kantaku-zino.

Numgrul familiilor in anul 1774 . . . . 1181780 . . . . 253

0 0 0 v 1786 . . . . 2520 » » ) 1926. . . . 1025

Tabloul familiilor cu nume române0i §i numttrul lorin prezent:

1. Baer 10 11. Dragomata 42. Bartiuc 1 12. Drwean 33. Buhai 16 13. Ilar(ciuc) 304. Buga 4 14. Guzuman 1

5. Ca§ian 9 15. Ieremie(ciuc) . . 166. Cojocar 5 16. Ldta(c) 307. Cazearnä 1 17. Mihala* 58. Costicd 10 18. ManecA 29. Cohan 4 19. Malofii 2

10. Dumitra*(ciuc) . . 4 20. Mascur 3

0

.

www.dacoromanica.ro

174

21. Mironet 1 26. $erban 222. Pap43 3 27. Samardac . 2

23. Pitula . . 2 28. Vacar(ciuc) 6

24. Rusal 1 29. Vascan 3025. Stefanici 4 Sum.: 211 familii.

211 f. X 5 sufl. = 1055 suflete.

Schimonosiri : Bortnic =- Bortnec, Har-----Hariuc, Ie-remie=leremeuciuc, Luta---Lutiuc, VacarVacarciuc.

.

.

www.dacoromanica.ro

72. Zadubriuca (jud. CernAutilor) plasa Prutului.

La N. V. de tArgu§orul Sadagura in dreapta §lea-hului ce duce peste Cuciurul-Mic la granita Galitiei. Sla-yizarea timpurie prin intrarea familiilor streine intre a.1774-1780.

Proprietarul satului in a. 1782: Nicolai Ruset (Ro-zetti) Vornic.

Num6rul familiilor In anul 1774 . . 221780 . . 71

1786 . . 70* ) ) v 1926. . 292

Tabloul familiilor cu nume române§ti §i numgrul lorin prezent:1. Ambrosie. 5 10. Isopencu q

2. Argani§(ciuc). . 1 11. Mintean(schil . . 1

3. Arici . 3 12. Moldovan 5

4. Aronet 3 13. Nahul(iac) 65. Buliga (BuricA). 1 14. Pagarld 5

6. Captii '3 15. Ungurean 2

7. Coclrean 3 16. Vacar(iuc) . 1

8. Croitor. 2 17. Varst4(iuc). 15

9. Hotoman . 4 18. Zaharia 2Suma : 71 farnilii.

71 f. X 5 sufl. = 355 suflete.Schimonosiri: Argani§ = Argani§ciuc, Bulig6. = Bu-

riga = Burega, Mintean = Mintianski, Nahul = Nahuliac,Vacar=Vacariuc, VArstA=VArstiuc.

, P *

.

. .

.

. .

.

.

. .

.

www.dacoromanica.ro

73. Zastavna (jud. CernAutilor) plasa Nistrului.

TArgupr in mijlocul regiunii intre Prut i Nistru.A fost pand la aplicarea ref orrnei administrative reedintaunei prefecturi. Azi are numai o judecAtorie de ocol. Cala Cozmeni a fost §i aici infiintata la anul 1786 o coaliuprimarä districtualà romilneasal (Moldavische National)Haupt Schule), care cu timpul s'a prefAcut in una ruteang.

Proprietarul moOei in anul 1782: Simeon Turcul (gi-nerele visternicului polonez, Komornic Bognicki).

Numärul familiilor in anul 1774 . . . . 93D , D 1780 . . . . 200

1786 . . . . 2501926 . . . . 765 (ortodoxe)

Tabloul familiilpr cu nume române§ti i numdrul lorin prezent :1. Baraba4. 8 12. Mihai . . . . . 282. Bejenar 3 13. Malofi.. . . . 53. Bodnar 3 14. Mânecd . . . . 34. Chisiiità. 5 15. Onciul. . .

25. Cahn 8 16. PazA(iuc) . .. .. 296. Draghind5 2 17. Roic .. . . 67. Dronic 9 18. Rusal. . . . 48. Dudä 4 19. Ralic .. . 59. Gulcd 10 20. Racoce . . . . 2

10. Isopencu 11. 21. Sologon. . . 611. Ilaras 9 22. Strajca . . . . 1

, , »

s

. .

.

.

. .

. .

www.dacoromanica.ro

177

23. Temere24. Tarabas

3

425. Tof an 46

Suma: 177 fatnilii.7

177 f. , 5 sufl. = 885 suflete.

Schimonosiri: Bo-dnar----Bodnariuc, Mânecil-Manec-(a),Pazä----Paziuc, RoicRoiec.

Au clisWut familiile: Mufon, Piu1, Piu, erban,Turean.

.

www.dacoromanica.ro

74. Zvineace (jud. CernAutilor) plasa Colacinului.

Pe malul Nistrului intre Luca i Cr*eatec. Prin Zvi-.

neace trece sleahul la Galitia (Zaleszczyki). Doud poduride fier peste Nistru. Fiind aici trecdtoarea peste Nistru,populatia a devenit fluctuantä; slavizarea a urmat decimai curând decdt in alte locuri.

Proprietatea satului in anul 1782: Mdn5stirea Cri*-ceatec (1 ,) i IonitA Volcinschi ') (V2).

Numdrul flirni1ii1O1. in anul 1774 . . 23» . V 1780 . . 65

1786 . . 64V .1926 . . 127

Tabloul familiilor eu nume române0i i numdrul lorin prezent :1. Bogdan 8 5. Slobodeart 6

2. Chinrat 3 6. Stoica 3

3. Maria. . 6 7. Viziteu 5

4. nomanet 3 Suma: 34 familii.34 f. X 5 sufl. 170 suflete.

Cea mai raspilndill familie in sat se cheamg Coval-ciucD, care searnàná cA purta riorecla româneascd <<CovaliuD

apoi a primit sufixul «ciucz. Aceasta insA n'am pututconstata lipsind condicile mitricale cele vechi (1783-1800).

Alte schirnonosiri nu s'au fäcut.

1) Acesta mosteni partea sa (jumatatea satului) dela o bunicA poreclitdGrozavd".

3>

si

.

.

. . .

.

.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSULPag ina

Dedicafie 3Introduccre 7

Epoca Mire (mila) Boierii1)) Maziliic) Ruptasiid) Sleahtitii

Epoca tare aniiLista parohiilorI. Sama asupra

PARTEA GENERALA

1775 - 1780

1780 1918dintre Prut si Nistru cu preolii lorveniturilor si cheltuelilor a bisericii

miri din satul Rarence pe anul, 179611. Sama asupra veniturilor si cheltuelilor a bisericii

mini din satul Rarence pe anul 1802

PARTEA SPECIALA -

1. Babin 61

2. Berhonet . .633. Boian 644. Boianceni 675. Bornuti 696. Buda 697. Cadobesti 708. Cernauca 71

9. ChisnlAu 7310. Ciuclu 7411. C1ivesti 7512. Clivodin 7713. Cotul Ostritei 7814. Cozmeni 7915. Crisciatic 81

16. Cuciurul-Mic 8217. Culeuti 84

21)

21

2223.2432_

din 1786 . . . 33hramul Sf. Ador-

hrarnul Sf. Ador-

18. Davidesti19. DobronAuti20. Dorosäuti21. DubAuti22. Gavri1esti23. Gogolina .24. Horosnuti25. Iujinet26. lurcAuti27. IvancAuti28. Jucica Noun' si Veche CU

MOO §i Istenie . . .

29. Laschiuca Noun si Veche30. LAhncenii-TnutuIui . . .

31. Lentesti de jos si de sus32. Luca cu Costreseni . . .

33. Lujeni

39

41

8586879091

9293959697

99101

103104106

107

.

-.

.

.

. .

.

www.dacoromanica.ro

180

a cti Ruda si Cotul 54. Slobozia-Rarancei 145

Ostritei 108 55. StAuceni 147

35. Matatinet 114 56. Suhoverca 148

36. Witnaestii Noui i Vechi 115 57. Sulita-Noua 150

37. Mitcati 117 58. Sersutii-de-jos 152

38. Mosoreni 118 59. Set. Autii-de-sus 154

39. Nepolociluti cu Topeni 119 GO. Sipenit 155

40. Ocna 121 61. Siscauti 157

41, Onut 122 62. ubranet 158

42. Oresem 123 63. Täuteni 159

43. Osehlib 126 64. Toporauti 161

44. Pâraul-Negru 128 65. Vadul Nistrului 163

45. Piedecauti 130 66. Valeva . 165

46. Pohorlauti 132 67. Vasil Au 167

47. Prelipcea 134 68. VaslAuti 168

48. RApujinet 135 69. Verb Auti 170

49. Rarancea 136 70. Viteliuca-Viteleni . . 172

50. Revaduti 141 71. VrAnceni 173

51. Rohozna 142 72. Zadubriuca 175

52. Sadagura 143 73. Zastavna 176

53. Samnsin 144 74. Zvineace 187

.. . .

. . .....

.

.

,

www.dacoromanica.ro

c Cc

Prtlipc

ZvincaerCre.5re a t'rc

orcici

aChisala

GCmcciuCadohesh

G\aillerenceanca/7/rd n r i z)

51'cit4cerri

ft al a ti net

Cli

.9a uldeili

7613tru/

(irfijva Nir.,/do

cc

angrna

7az,ari

Za n a -0

lifrbduei\.

JunaL0

0)5vri les

ve,r.ca

Cotmag)tw"vanceihi,

Cuct Uri{ i P11 lt

Pasld

ubranerZadai u

.Fch iu ca

(1) ca

ehltk

"ulAliPu

drondcr:11

orod\uh

auca

-7

at'sucey'os

5a diarence

4e 1 L.c 1141

Berhomri

mdeshr z;te(D- nor

bdu CI

Raba Rartntri. c-5)

fenlfs

tea array, Bola n

STRAitii97474 RONA

Totiqlf gotaryiCe 77z u

se I.> ::

d

1, av*/)

14

Doroscitti'le

g

Bonifiuc

Oc

Siiven

It'ciutei

ee P

0 cfyii721411,1k,, -77

atOl

CA Iv/tilt%JO

/ ura

li,, ,

,,,,,t-,--/ G

s."\\

r

-

C33

.5-77

Tapa>Act

Aaha la

Oitha

nyo

3 dqaa

7

www.dacoromanica.ro

Biblioteca Pedagogid a Casei $coalelorNo. r. Amos Comenius DidacticaMagna,trad.,trad GArboviceanu 12

,t 2. J. Locke Catevà idei asupra educatiunii, vol. I trad. de G.Cosbuc 20.

3. J. Locke Catevà idei asupra educatiunii, vol. II trad de 0Cosbuc 18.-

4. Chr. Ufer Introducere in pedagogia lui Herbart. trad de G.Cosbuc

5. Em. Martig Psihologia pedagogicA, trad. de G. Cosbuc 756. Pestalozzi-Leonard si Gertruda, trad. de I. A.Ridulescu-Pog. 42.-

. 7, Jean Jacques Rousseau Emil, trad. de G. Adamescu . . . 45.-

. 8. Th. Carlyle Eroii, trad. de C. Antoniad 40.-, 9. Kerchensteiner - Educatia cetäteneasck, trad. de C .Bondescu 26.-

ro. Paulsen I ntroducere in filosofie, trad. de I.Lupu siD.Puschilã 45.-ri. Dr. Claparede Psihologia copilului, trad. de V. Duiculescu 70.-

, 12. Adolf Matthias Pedagogia practici, trad. de 0.13ogdan-Duicg 32 -13. G. G. Antonescu Pedagogia lui Spencer 4.5014. G. G. Antonescu -Pestalozzi i Culturalizarea Poporului 35.-15. I. Nisipeanu Psihologia pentru coalele normale .

16. F. Collard Metodologia, trad. de I. Isbfiseanu 30.-17. Fenelon Educatia fetelor, trad. de C. Sudefeanu . to.-18. Gr. TAusan Filosofia lui Plotin so.-19. Gr. TAusan Trei studii filosofice 4,5020. Gr. Tausan Evolutia sistemelor de moral& 15.-

. 21. I. Petrovici Probleme de logic& 20.-22. I. Petrovici Introducere in metafizicil to.-23. I, Petrovici Teoria Notiunilor 3o24. I. Petrovici Studii istorico-filosofice 45.-25. N. Nicolaescu-Predarea invat. agricol in sc. prim. si normale 20.26. P. P. Negulescu Reforma invätämântului 6o.-27. I. C. Petrescu si I. I. Gabrea Prelegeri pedagogice . . 46.-28 Eug. Th. Sperantia Mic tratat despre corelatiunile psihice

in viata copilului 14.-29. G. G. Antonescu.-Buletinul Seminarului de pedagogie vol I 50.-3o. Dr. Godin Cresterea copilului in epoca scoalei, trad. de

Eliza Alexandrescu ?i Filoteia Diaconescu31. I. Petrovici. Cercetkri filosofice 45.-32. P. I. Papadopol Metodica limbii române 23.-33. S. Smiles. Caractere tari, trad. de P. R. Petrescu 20.-

.1 34. C. Papacostea Cercetari pedagogice si sociale 45.-35. G. Popa Lisseanu. Studii pedagogice 28. 7

" 36. G. Popa-Lisseanu. Romanica 55.-37 I. C. Petrescu: coala activa 6o.-

,, 48. 1. F. Buricescu Scrisori care Tertius 30.-49. Mihail D. Ralea Studii psihologice 6o.-

.. 40. E. Meumann-Sistemul Esteticii, trad. de I. I. Gabrea . 36.41. G. G. Antonescu-Buletinul Seminarului de pedagogie vol. II 75.-

. 42. C. Radulescu-Motru.-Personalismul Energetic 70.-43. M. Ralea. - Contributii la Stiinta Societatii 70.-44. P. Andrei. Probleme de Sociologie 73.-45. G. G. Antonescu Istoria peddgogiei moderne 140.-

. 46. Iosif I. Gabrea. coala creiatoare" 47. C. Narly. Educatie i ideal 40.-

48. C. Raduleccu-Motru. Elemente de Metafizick 53.-Bacure§ti. Tipografia ION C. VACARESCILT. Strada Umbrei, 4.

--.

18., -

.,

-. r oo.--. . .. -.

.

. .,

.. -

. -

.

.

., ---

.

- .

v.

ris.--. - -

.

.

.,

O -

.

45.-

.,

.,

Lei B

. . . . . . . ..... . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . ..... . .

. . . . . . . .

.

. ..... .. .

. . , . .

.

. . . .

. .

. . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . .

. . .- . . . . . . .. . .- . .

...... . . .. . . . . . . . . . .

.

.

. . . . . . . . .

. . . .

. . . . . . . . .. . . .

www.dacoromanica.ro