Noțiuni de filosofia științei

20.05.2014

Science, surely, was always in the forefront of the fight against authoritarianism and superstition. […] Science and enlightenment are one and the same thing – even the most radical critics of society believe this. Kropotkin wants to overthrow all traditional institutions and forms of belief, with the exception of science. Ibsen criticizes the most intimate ramifications of nineteenth-century bourgeois ideology, but he leaves science untouched. Levi-Strauss has made us realize that Western Thought is not the lonely peak of human achievement it was once believed to be, but he excludes science from his relativization of ideologies. Marx and Engels were convinced that science would aid workers in their quest for mental and social liberation. Are all these people deceived? Are they all mistaken about the role of science? Are they all the victims of a chimera?To these questions my answer is a form Yes and No.

(Feyerabend – ‘How to Defend Society against Science’, 1974)

Structura cursului• Recapitulare – noțiuni de epistemologie

• Filosofia științei – problematică

• Problema explicației științifice• Modelul deductiv – nomologic

• Modelul inductiv – statistic• Limite și dificultăți ale modelului DN• Alternative la tiparul explicativ DN

• Modelare & simulare

• Științe ale naturii vs. științe sociale• Natur- vs. Geisteswissenschaften• Științe nomotetice vs. științe idiografice• Cauze = motive (monism anomal)• Spațiul logic al explicației naturale vs. spațiul logic al motivelor

Recapitulare• Domeniul & rolul epistemologiei

• Clarificarea noțiunii de cunoaștere (condiții necesare & suficiente)

• Structura cunoașterii• Surse ale cunoașterii• Limite ale cunoașterii• Natura justificării/întemeierii

• Provocarea scepticului (scepticism epistemic)• Cunoașterea nu este posibilă

• Nu avem acces la realitate (rămânem în aparență, iluzie)• Convingerile noastre nu sunt niciodată justificate în mod

adecvat• Exemplu – Descartes – Meditații (1641/1647)

• Epistemologia ca succesiune de răspunsuri date scepticului

Recapitulare• Fundaționalism

• Există un set minim de propoziții care nu necesită justificare.• Aceste propoziții sunt evidente, fundamentale, se autojustifică

etc.• Aceste propoziții susțin – justifică – toate celelalte propoziții

cunoscute.• În acest sens, ele reprezintă fundația cunoașterii.

• Candidați:• Legile logicii, fundamentele matematicii, datele perceptuale

imediate șamd.

• Raționalism (ex. Descartes) vs empirism (ex. Locke)

• Mă pot înșela asupra legii ~ (p ^ ~p) ?

Recapitulare• Fundaționalism

• Ex. Descartes

Propria mea existență este certă.

Existența lui Dumnezeu este certă.

Adevăruri logice și matematice

Adevăruri empirice – despre lume

Recapitulare• Fundaționalism raționalist

• Ex. Descartes

„Mais je me suis persuadé qu'il n'y avait rien du tout dans le monde, qu'il n'y avait aucun ciel, aucune terre, aucuns esprits, ni aucuns corps; ne me suis-je donc pas aussi persuadé que je n'étais point? Non certes, j'étais sans doute, si je me suis persuadé, ou seulement si j'ai pensé quelque chose. Mais il y a un je ne sais quel trompeur très puissant et très rusé, qui emploie toute son industrie à me tromper toujours. Il n'y a donc point de doute que je suis, s'il me trompe; et qu'il me trompe tant qu'il voudra il ne saurait jamais faire que je ne sois rien, tant que je penserai être quelque chose. De sorte qu'après y avoir bien pensé, et avoir soigneusement examiné toutes choses, enfin il faut conclure, et tenir pour constant que cette proposition: Je suis, j'existe, est nécessairement vraie, toutes les fois que je la prononce, ou que je la conçois en mon esprit.”

(Descartes – Med. II, 1647)

Recapitulare• Fundaționalism empirist

• Ex. Locke

„Le us then suppose the mind to be, as we say, white paper, void of all characters, without any ideas; how comes it to be furnished? Whence comes it by that vast store which the busy and boundless fancy of man has painted on it with an almost endless variety? Whence has it all the materials of reason and knowledge? To this I answer, in one word, from experience; in all that our knowledge is founded, and from that it ultimately derives itself.”

(Locke – Essay Concerning Human Understanding II.1, 1689)

Recapitulare• Coerentism

• Nu există un fundament al cunoașterii și nici nu este nevoie de așa ceva.

• Orice propoziție are nevoie de justificare.• O propoziție este justificată de modul în care se integrează într-un

sistem de propoziții – de vecinătatea sa epistemică.• Cunoașterea este un fel de țesătură.

• Existe zone de mai mare coerență, mai dense (logica, matematica, științele mature), și zone de o coerență redusă, unde schimbările sunt frecvente (ipoteze despre fenomene puțin înțelese, opinii despre situații interpretabile, observații despre cazuri izolate sau atipice).

Recapitulare• Coerentism

• Cunoașterea este un fel de țesătură (Quine: „web of belief”)

Filosofia științei - problematică• Explicația științifică

• Descriere științifică• Explicații din viața de zi cu zi

• Predicție & explicație• Explicație & cauzalitate• Explicație & legi ale naturii• Tipuri de științe

• Științe formale, științe ale naturii, științe sociale• Determinism

• Cauzalitate & libertate

Modelul deductiv – nomologic al explicației științifice• Explicația științifică presupune subsumarea cazurilor particulare

unor legi general valabile.

• Componentele modelului:• Ce este de explicat (explanandum)• Ce explică (explanans)

• Ce este de explicat:• Descrierea unui eveniment pe care dorim să-l explicăm

• Ex. Cineva s-a electrocutat la atingerea unui gard. Avem de explicat faptul că acel gard conduce electricitatea.

• Ce explică:• Cel puțin o lege științifică

• Ex. Obiectele metalice conduc electricitatea.• Descrierea „condițiilor inițiale”

• Ex. Gardul este confecționat din oțel (un aliaj metalic). Gardul era conectat la o sursă de electricitate.

Modelul deductiv – nomologic al explicației științifice• Modelul este nomologic pentru că apelează la legi științifice (legi

ale naturii).• Modelul este deductiv pentru că explanandum-ul decurge logic

(deductiv) din condițiile inițiale + legi.

• Structură generală:• Explanans

• Cel puțin o lege: L1, L2… Ln• Condiții inițiale: C1, C2, … Cn

• Explanandum• Evenimentul descris: E

• Exemplu:• Explanans

• Obiectele metalice conduc electricitatea.• Gardul este confecționat din oțel (un aliaj metalic).

Gardul era conectat la o sursă de electricitate. Ion a atins gardul.

• Explanandum• Gardul conduce electricitatea. Ion s-a electrocutat la

atingerea gardului.

Modelul deductiv – nomologic al explicației științifice• Carl Hempel:

„The type of explanation which has been considered here so far is often referred to as causal explanation. If E describes a particular event, then the antecedent circumstances described in the sentences C1, C2… Cn may be said jointly to „cause” that event, in the sense that there are certain empirical regularities, expressed by the laws L1, L2… Ln, which imply that whenever conditions of the kind indicated by C1, C2… Cn occur, an event of the kind described in E will take place.”

(„Studies in the Logic of Explanation”, 1948)

Modelul deductiv – nomologic al explicației științifice• Condiții logice pentru modelul DN

• Ce e de explicat (explanandum) trebuie să decurgă logic din ce explică (explanans).

• Explanans-ul trebuie să conțină cel puțin o lege.

• Explanans-ul trebuie să aibă conținut empiric (să poată fi testat empiric).

• Condiție empirică pentru modelul DN

• Propozițiile cuprinse în explanans trebuie să fie adevărate.

Modelul inductiv– statistic al explicației științifice• Este o versiune a modelului DN.

• Explicația științifică presupune subsumarea cazurilor particulare unor legi cu valabilitate statistică (generalizări care au excepții).

• Spre deosebire de modelul DN, modelul IS apelează nu la deducția explanandum-ului din explanans, ci la o legătură inductivă.

• Dat fiind explanans-ul, se poate infera cu o anumită probabilitate explanandum-ul.

Modelul deductiv – nomologic al explicației științifice• Limite și probleme ale modelului DN

• Ce este o lege a naturii?• Ce fel de generalizări sunt acceptabile? Cum le identificăm?

• Exemplu – să comparăm: • Toate monedele din portofelul meu sunt monede de 50

de bani.• Toate obiectele de oțel conduc electricitate.

• Răspuns posibil:• O lege este acea generalizare care nu are limite spațio-

temporale.

Modelul deductiv – nomologic al explicației științifice• Limite și probleme ale modelului DN

• Asimetria explicație – predicție:• Modelul DN implică o simetrie între explicație și predicție

(predicția este explicație dată înainte de producerea evenimentului.)

• Dar putem explica anumite fenomene pe care nu le putem anticipa.

• Exemplu – fenomene rare, atipice, complexe: • Ruleta s-a oprit la numărul 23.• Ion s-a sinucis prin electrocutare.

Modelul deductiv – nomologic al explicației științifice• Limite și probleme ale modelului DN

• Problema cauzalității• Cum putem să ne asigurăm că identificăm direcția cauzală

corectă în explicație?

• Exemplu:• Lege: Mărimea umbrei unui obiect este proporțională cu

mărimea obiectului.• Condiții: Stâlpul X este iluminat de la distanța y…

Mărimea umbrei este z.• Fenomen explicat: Lungimea stâlpului este l.

Problemă: pare că mărimea umbrei explică mărimea obiectului, de parcă umbra ar cauza existența obiectului - și nu invers. De obicei, considerăm că explicăm un fenomen referindu-ne la cauzele sale - și nu invers.

Alternative la modelul deductiv – nomologic al explicației științifice

• Modelare și simulare

• Explicații în biologie• Accentul este pus adesea nu pe legi ale naturii (ca în fizică),

ci pe organisme model. În astfel de situații, se caută analogii între procese înțelese din organismul model și procese din organismul țintă.

• Alte exemple: simularea computerizată a unor evenimente meteo plecând de la modele matematice; simularea proceselor economice.

Explicație în științele naturii și în științele sociale• Putem aplica modelul DN pentru a explica gândurile și

comportamentele ființelor umane?

• Fenomene• Psihice• Sociale• Culturale• Istorice• …

• Putem vorbi de legi în aceste cazuri?

• Trebuie să urmăm modelul științelor naturii?

• Ce statut au explicațiile pe care le dau în mod curent oamenii despre propriul comportament (motivele invocate de ei)? Sunt motivele cauze ale comportamentului, justificări – sau ambele?

• Dacă explicația va fi cauzală, trebuie să asumăm determinismul? Dacă tot ce face un om are cauze, mai putem vorbi de libertate și alegere?

Explicație în științele naturii și în științele sociale• Doctrina unității științei

• Există o continuitate între științele naturii și cele sociale.• Metodele științifice sunt aceleași.• Logica explicației este aceeași.

• Există o ierarhie a științelor după generalitatea lor (putere explicativă).

• Fizică• Chimie

• Biologie• Psihologie

• Sociologie

• Fenomenele sociale reprezintă o subclasă a fenomenelor naturale. Putem reduce socialul la natural.

• Ex. istoric: pozitivismul. Științele sociale sunt imature și trebuie să imite științele naturii pentru a se dezvolta.

Explicație în științele naturii și în științele sociale• Împotriva unității științei: autonomia științelor sociale

• Dilthey: Natur- vs. Geisteswissenschaften• Windelband: științe nomotetice vs. științe idiografice• Max Weber: Verstehen

• Ex. de problemă:• Este istoria o știință?

• Dacă da, cum ar trebui să arate o explicație istorică adecvată?

• Evenimentele istorice sunt unice. Ce fel de generalizări (legi) aș putea avea la dispoziție pentru a explica astfel de evenimente?

• Explicația acțiunilor umane trebuie să surprindă semnificația acestora. O explicație în științele sociale (ale omului) interpretează acțiunea de explicat astfel încât să identificăm/recuperăm sensul acelei acțiuni. Înțelegem ce fac oamenii și de ce. Explicăm prin cauze procesele din natură. • O bucată de acoperiș cade de pe casă. (cauze)• Ion se aruncă de pe casă. (motive)

Explicație în științele naturii și în științele sociale• Motiv vs. cauză

• Dacă lumea este cea descrisă de științele naturii, care este locul semnificației în ea? Sunt motivele pe care le dăm pentru ceea ce facem simple povești/iluzii/ficțiuni? Sau este sensul unei acțiuni un fel de cauză a acțiunii respective?

• Donald Davidson: monism anomal (anomalous monism)• Tot ce există poate fi caracterizat cauzal (monism) – suntem

parte din lumea naturală.• Dar nu există legi ale comportamentului cu sens/motivat

(anomalism) – nu există legi psihologice în sensul legilor fizicii.

• Motivele sunt cauze, însă nu „sub” aceeași descriere.• Fiecărui motiv individual îi corespunde o structură

cauzală.• Dacă eu vreau înghețată acum, ceva se petrece în

creierul meu acum.• Dar nu pot formula legi care să reducă în bloc un tip de

motive (de ex. un tip de dorințe) la un tip de cauze (de ex. un tip de activitate a sistemului nervos).

Explicație în științele naturii și în științele sociale• Motiv vs. cauză

• Dacă lumea este cea descrisă de științele naturii, care este locul semnificației în ea? Sunt motivele pe care le dăm pentru ceea ce facem simple povești/iluzii/ficțiuni? Sau este sensul unei acțiuni un fel de cauză a acțiunii respective?

• John McDowell• Explicația care dă motive (reasons) ale acțiunii este

autonomă. Logica sa este normativă – motivele sunt mai bune sau mai rele.

• Spațiul logic al motivelor (logical space of reasons) este diferit de cel al cauzelor. Acesta este și un spațiu în care este loc de spontaneitate (în sens kantian), adică de alegere/libertate.

• Acțiunile umane nu pot fi înțelese ca simple efecte ale unor procese cauzale, mai exact, nu pot fi reduse la asemenea procese.

O seară bună!