notiuni de patologie

8/18/2019 Notiuni de Patologie

1/13

Notiuni de patologie profesionala

Patologia este stiinta care se ocupa cu studiul organismului in stare de boala si cu

masurile ce trebuiesc luate in aceste conditii. Un rol hotarator in prevenirea orcarei

imbolnaviri o au masurile de igiena ce se impun in procesul muncii.Ramura igiena care se ocupa cu masurile ce trebuie luate la locul de munca in vederea

prevenirii unor imbolnaviri determinate de specificul meseriei se numeste igiena muncii.

Pielea

Date privind aspectul morphologic al pielii:

Pielea este un organ conjunctiv epithelial care imbraca corpul in intregime cu exceptia

orificilor naturale (nas, gura) unde rolul de invelis este preluat de mucoasa si

submucoasa. Pielea este cel mai mare organ al corpului cu urmatoarele caracteristici:

greutatea pielii este circa !" din greutatea corpuluigrosimea varia#a intre $.%mm in functie de regimul de varsta, sex.

culoarea varia#a dupa rasa, varsta, regiuni. Galbena este culoarea proprie datorita

stratului cornos, alba cau#ata de cheratohialina (substante din epiderma), brun inchisa provocata de melanina existenta in piele, rosie datorata sangelui din reteaua sangvina a

dermului.

Caracteristici ale pielii

Pielea este moale, catifelata, grasa, umeda in functie de cantitatea secretiei pielea pre#inta elasticitate.

Stratificarea pielii

epiderma

dermahipoderma

Epiderma

&onstituie stratul periferic al pielii fiind un epiteliu stratificat. &elulele epidermuluisunt dispuse in sase randuri suprapuse.

-stratul bazal (germinativ) este cel mai profound format dintrun singur strat de celule

cheratinacite

-stratul filamentos format din !' randuri de celule


2/13


3/13

Pielea ca organ de simt

Poate receptiona urmatoarele tipuri de sen#atii:tactila

dureroasa (algoreceptia)

termica (termoreceptia)

Functie glandulara

Glandele pieii"

-landele sebacee care sunt anexele unor foliculi pilosi fiind mai de#volte si mainumeroase in urmatoarele regiuni ale corpului:

nas

frunte

partea superioara a trunchiului -landele sudoripare se gasesc pe toata suprafata pielii existand acrine si apocrine.

Permeabilitatea cutanata

Pielea pre#inta o cale de introducere a medicamentelor si cosmeticelor.

Productiile pielii

Unele dintre ele se vad la suprafata pielii cum ar fii firul de par si unghiile. ltele se

afla in piele si secreta anumite substante. /unt productii glandulare, sebacee, sudoripare.

Parul

-eosimea firului de par poate varia de la $.$0$.0mm functie de regiuni si de culoarea

parului. *iata unui fir de par este intre '1 ani. +irul de par este o productie cornoasa

apielii fiind alcatuit din doua parti:tulpina parului care este vi#ibila la exterior

radacina parului care este aflata in derma

#ulbul parului

ste o umflatura care se afla la ba#a radacinii firului de par.

2


4/13

Foliculul $papila%

ste o cavitate mica in care este implantat parul. +iecarui fir de par ii este atasat unmuschi ridicator. +orma si curbura folicului pilos determina aspectul drept sau ondulat al

parului. +irul de par este alcatuit din mai multe starturi:

treaca fibroasateaca epiteriala externa

cuticula

/coarta firului de par este alcatuita din cheratina si cuprinde materia colorante a parului. /coarta va da re#istenta si vigoare parului.

Culoarea parului

/e datorea#a unor factori ereditari si a unor pigmenti:

eumenalina (brun spre negru)

feomelanina (colorea#a firul de par galbenroscat) Duapa natura si calitatiile sale distingem:

-parul gras" &are este lucios, firele sunt lipicioase, iar pielea capului este unsa de sebum.

-parul normal" ste mladios, stralucitor este acoperit de un strat protector de grasime.

-parul uscat" ste fragil se rupe usor firul de par nefiind protejat de o secretie sebacee

suficienta.

&ngiile

&resc in mod contijnu cu circa $.$3!mm #ilnic vara mai repede si iarna mai incet.

&resterea unghiilor este legata de integritatea matriciei unghiei, de metabolismul calciu si

de buna functionare glandulara.

Cresterea si igiena parului si a ungiilor

4n '1 ore firul de par creste cu aprox. $.'$.2mm in regiunea capilara si cu $.1mm in

regiunea barbiei. Praul creste mai mult noaptea decat #iua. +oliculul pilos cuprinde la

interior un strat generator epidermic cresterea firului de par fiind in functie de inmultireacelulelor din acest strat.

rice disfunctie in functionarea papilei va duce la caderea parului. Daca este trecatoare

caderea parului, acesta se reface iar daca se distruge papila parului nu se mai poateregenera. 5umarul firului de par este in functie de culoare:

la persoane blonde aprox. %$.$$$ fire

la persoane brunete aprox. $.$$$ firela persoane roscate aprox. 6$.$$$ fire

1


5/13

Dermatoze

Generalitati privind dermatozele parazitare $dermatomicoze%

Dermato#ele para#itare sunt determinate de niste organisme microscopice numiteciuperci dermatofile care neputandusi procura singure hrana traiesc para#itar pe seama

altor organisme animale sau vegetale de la care pot ajunge la nivelul pielii omului. Dintre

acesti para#iti unii se de#volta numai la suprafata pielii atacand epiderma si productiilesale unghiile si parul determinand aparitia epidermomico#elor.

Un alt grup de ciuperci pot invada pielea producand le#iuni in derma si in hipoderma.

laturi de acestea exista un alt grup de mico#e ale pielii determinate tot de ciuperci. le

fac parte din grupul ciupercilor numite candida iar boala se va numi candido#a.4#vorul de infectie pt dermato#ele para#itare este repre#entat in primul rand de omul

bolnav si de animalele bolnave. De asemenea i#vorul7 poate fii chiar si solul dar in ca#uri

foarte rare.

8ransmiterea para#itilor desi a imbolnavirii se poate face pe doua cai. &alea directa (dela omul bolnav la cel sanatos prin scarpinare), calea indirecta prin obiectele care au venit

in atingere sau apartin celui bolnav.

'odul de manifestare a bolilor produse de ciuperci

&and ciuperca ramane locali#ata la suprafata pielii boala se numeste mico#a uscata

(superficiala). &and ciuperca patrunde in profun#imea pielii pot da nastere la le#iuni cu

puroi numinduse mico#a supurata.

Suprafetele paroase

&el mai des atacate de ciuperci sunt:

pielea capuluibarba

9ico#eleco#ele cele mai intalnite sunt: tricofitie, microsporie, favus.

Formele uscate ale tricofitiei si microsporice

/e pre#inta la nivelul pielii paroase a capului sub forma unor placi aprox. rotunde de lamarimea une gamalii de ac pana la marimea unei monede. ceste placi pot fi unice sau

multiple. /uprafata placilor este acoperita de scoame uscate sau grase iar firele de par se

pot rupe in forma de /, * sau &. 4n ca#ul tricofitiei se poate intampla ca singurul semn vi#ibil al bolii sa fie elementul

scoamos (matreata).

%


6/13

4n ca#ul microsporiei firele de par se rup cam la acelasi interval de la suprafata pielii

astfel incat apar pe pielea capului anumite portiuni ce par a fi tunse. +irele de par pot sa

pre#inte in jur o teaca cenusie purulenta.

Forma supuranta

ste mai frecventa in ca#ul tricofitiei si se datorea#a unor ciuperci care se transmit de la

animale si poate fi locali#ata la nivelul barbii. ola se numeste sico#ispara#itar al barbiisi se manifesta sub forma unor placi rosii cu scoame apoi aparitia puoiului urmat

cuormatia de formarea de cruste si cu ranirea firelor de par.

Favusul

ste mai grav decat tricofitia si microsporia, poate produce cicatrice cu alopecii

definitive. &iuperca ce determina aceasta boala poate produce le#iuni care au aspectulunor godeuri de marimea unui bob de linte sau de ma#are de culoare galbena crustoase

care nu sunt altceva decat colonii de ciuperci. Parul este lipsit de luciu este cenusiu, areaspectul parului prafuit iar la tractiune nu se rupe ci se extrage in intregime.

Prevenirea dermatomicozelor

Daca constatarea sa facut dupa executarea operatiei de tuns se iau masuri de sterili#area

instrumentelor:flambarea pieptanelui

fierberea timp de %min. a prosoapelor, calcarea lor

de#infectarea instrumentelor cu alcoolsterili#area cu U*

flambarea

spalaera cu clor

'icozele ungiilor

/i a pielii neacoperite de par de la nivelul membrelor superioare si inferioare. Din

grupul epidermomico#elor fac parte tricofitia denumire ce provine de la grupul de

ciuperci care produce aceasta boala.

!ricofitia

/e poate manifesta la nivelul unghiilor provocand omicomico#a. oala se mainfesta

prin ingrosari ale unghiei alternand cu suprafete subtiri si fiabile, unghia modificandusi

culoarea.

!


7/13

;a nivelul pielii membrelor inferioare se poate locali#a si in spatiile interdigitale se

manifesta printro descoamare mai mult sau mai putin accentuata a epidermei insotita si

de miros neplacut si de mancarime. /e poate intinde pa partile laterale ale piciorului, petalpi unde pot aparea #one care se descoamea#a sau #one ce pot pre#enta ve#icule.

'ainile

/e pot manifesta in mod asemanator dar mai frecvent sunt pre#ente le#iunile insotite dedescoamare.

&iupercile din grupul candida pot determina imbolnaviri la nivelul pielii neparoase a

membrelor de asemenea se pot locali#a la nivelul unghiei, la nivelul marginii libere a

acesteia, unghia devenind opaca si fiabila. oala se numeste onixis. /au se poatemanifesta si prin le#iuni purulente periunghiale, boala numinduse perionixis.

(nflamatiile pielii (piodermite)

/treptococii si stafilococii sunt microbi care se gasesc permanent la suprafata pieliinumarul lor fiind cu atat mai mare cu cat starea de curatenie si igiena este

necorespun#atoare.

Piodermitele

/unt afectiuni ale pielii insotite de formarea de puroi. Patrunderea acestor microbi este

posibila printrun microtraumatism (#garaietura, intepatura, arsura). ;a nivelul firului de par streptococul poate produce foliculita care este o infectie la

nivelul folicului pilos si in functie de extindere. 4nfectia poate cuprinde sau nu tesuturile

din jurul folicului pilos.

Foliculita

/e manifesta sub forma unor colectii de puroi in jurul firului de par. &and colectia de

puroi nu patrunde in profun#ime forma de foluculita se numeste superficiala. &and

infectia patrunde in profun#ime si cuprinde tot folicului pilosebaceu, boala se nuimestefoliculita profunda. ceasta forma se intalneste la firele de par de la nivelul barbii si

mustatilor, boala numinduse sico#isstafilococic. ola poate sa apara si la nivelul pielii

capuluinuminduse foliculita descolventa. ;a nivelul pielii paroase si neparoase poateaparea furuncul. &and inflamatiacuprinde:

foliculul pilos

glandele sebaceetesuturile din jur

4n centrul formatiunii nodulare ce ia nastere se produce o necro#a (distrugere de

tesutuiri) care este urmata de eliminarea unui dop numit burbion.

&and furunculi apar mai mari boala se numeste frunculo#a.

0


8/13

)cneea

/e poate manifesta sub forma unui dop de sebum ce se gaseste in foliculul polisebaceusi care la suprafata pielii apare ca un punct negru datorita oxidarii sebumului.

Streptococul

De la nivelul pielii pot produce anumite le#iuni insotite de roseata urmata de aparitiaunor bule pline cu lichid care este intai transparent apoi apolescent, iar dupa spargerea

acestor bule apar crustele (cojile). ceasta le#iune se numeste impedigo contegioase si se

manifesta mai ales la nivelul fetei.

ceasta forma poate sa apara si la nivelul capului pe care o poate acperi in intregimeformand o suprafata crustoasa.

Streptococii si stafilococii la nivelul ungiilor

;a nivelul unghiei streptococii si stafilococii pot produce de asemenea inflamatii.

Panaritiul

ste o colectie de puroi intraepidemica de la nivelul pulpei degetului datorita infectiei

cu stafilococ produsa in urma unui microtraumatism, un instrument infectat. Panaritiul netratat produce o inflamatie rotunda care poatte cuprinde tendoanele

musculare de la nivelul degetelor si osul.

Perionixisul

Determinat atat de streptococi si stafilococi se caracteri#ea#a prin roseata periunghialatumefactie (umflare), colectii de puroi si uneori ulceratii. De multe ori poate fi cuprinsa si

lama unghiala aceasta se ingroasa devine galbena.

(mpedigoul palmar

Determinat de streptococ se manifesta prin aparitia unei pete rosii inconjurata de o lama

uscata de epiderma aceasta repre#entand resturile unei bule.

3


9/13

Prevenirea iflamatiei pielii paroase si a unghiilor

igiena individualaigiena locului de munca

de#infectarea microtraumatismelor

/tratul protector al pielii se poatedistruge si datorita contactului repetat cu diversesubstante chimice pe care le folosim in coafurea fri#erie, existand astfel posibilitatea

patrunderii microbilor si infecterii pielii.

vitarea le#iunilor prin taiere, #gariere, itepare, prin manevrarea optima ainstrumentelor taioase.

Caderea parului

Poate fii determinata de cau#e variate care pot sa nu distruga papila firului de par,

atunci caderea parului este reversibila sau pot sa distruga papila firului si atunci caderea

paruluieste ireversibila ( aolopecii, calvitie). &aderea parului poate fii determinata de anumite ciuperci sau de microbi sau din cau#a

unor satari determinate de anumitor boli infectocontagioase, la anumite stari psihice. numite tratamente cu ra#e R


10/13

*erucile

/unt proeminente ale pielii epidermei (excrescente papilare hipercherato#ice)determinate de infra microbi sau ultravirusuri si care au un anumit grad de contagio#itate.

*erucile se mai numesc si epidermoviro#e. Pot avea forme si dimensiuni variabile

culoarea lor variind de la galbui bruna sau negricioase. par mai frecvent pe parteadorsala a degetelor si a mainilor.

*erucile pot fii pre#ente si la nivelul picioarelor. *erucile care apar pe talpa sunt

ingropate in stratul cornos al epidermei, de la acest nivel au aspectul unor bataturi fiind sidureroase.

4n ca#ul verucilor plantere este absolut necesar a se face deosebirea intre veruci si

bataturi. Diferentierea se face prin apasarea in centreul presupusei veruci, in ca#ul in care

este intradevar veruca clientul resimte o durere vie pana in varful picioruilui. Durerea seexplica prin compresiunea produsa de veruca asupra terminatiilor nervoase din derma.

8ratamentul lor se face numai de catre medic.

Nevii

paritia grupului de tumori benigne fiind formatiuni plane sau proeminente

circumscrise ale pielii. Pot avea forme si dimensiuni variabile culoarea poate fii ro#,

bruna, galbena, neagra dar pot fi si depigmentati. &onsecinta lor poate fii moale sau dura,cei acoperiti cu par se numesc nevi celulari pilosi.

De retinut este faptul ca prin iritarea lor se pot transforma tumori maligne denumite

nevocalcinoane.

+eratodermia palmaplantara simetrica

=eratodermiile sunt proicese tegumentare care se caracteri#ea#a prin ingrosarea

stratului cornos al pielii in regiunea palmara sau regiunea plantara. Cauzele care determoina aceste modificari ale pielii sunt multiple (cau#e ereditare,

divrse exeme) dar exista si cheratodermii a caror cau#a este necunoscuta, aceastea

aparand la varsta adulta. 4n cheratodermiile cu cau#e necunoscute (esentiale) stratul

cornos al pielii se ingroasa simetric, pe pielea ingrosata apar crapaturi mai ales la nivelulcalcaielor, crapaturi care sunt dureroase si jenante la mers. tunci cand apar crapaturile

acestea se tratea#a la un serviciu medical si numai dupa aceea se poate trece la ra#uirea

treptata a acestor mase ingrosate. 4nainte de a se face ra#uirea este necesara inmuiereeasau macerarea stratului ingrosat al pielii prin bai sau comprese cu solutii speciale ca de

exemplu re#ocina 2" in apa.

$


11/13

#ataturi (clavusuri)

/unt ingrosari ale stratului superficial al pielii si apar in locurile unde se produce oapasare sau o frecare mai accentuata intre piele si incaltaminte. le sunt locali#ate la

nivelul degetelor membrelor inferioare. /e pot trata si prin pome#i indicate de medic fie

prin ra#uirea lor dupa oi prealabila macerare prin bai.

Dermatozele alergie (exeme)

/e manifesta prin roseata urmata de aparitia de ve#icule care pot supura, determinand

formarea unor cruste. deseori aceste manifestari sunt insotite de mancarimi puternice.

Uneori singura manifestare care apare destul de timpuriu poate fi numai edemul(umflatura). paritia lor poate fi determinata de un proces de sensibili#are fata de diverse

substante numite alergeni care intra in compo#itia produselor folosite de coafe#i si fri#eri.

Prevenirea

paritia exemelor este posibila prin utili#area manusilor de protectie prin spalarea

mainilor dupa fiecare vopsire si prin utili#area unui unguent protector pt pielea mainilor.De asemenea nu trebuie sa se practice vopsirea parului la ce care au o anumita

predispo#ite pt bolile cu caracter alergic. ste obligatorie efectuarii testarii la nivelul

pielii inaintea oracarei vopsiri char si la clientii care nu au pre#entat nici o manifestare

deosebita cu oca#ia vopsirii anterioare.

Drmatozele de contact

xtern determinate de agentii chimici utili#ti in coafura, fri#erie, manichiura,

pedichiura. Prin stratul cornos al pielii si datorita sebumului secretat de glanda sebacee pielea are un important rol protector fata de diversii agenti chimici. xista substante care

in cantitati mici si la contacte repetate cu tegumente au actiune alergi#anta, produc,

inflamatii ale pielii de tipul exemei numite dermite exematiforme.

xista substante exista substante care in anumite concentratii si in anumite conditii demicrotraumati#are a pielii produc fenomene inflamatorii ale acesteia. Unele din aceste

substante sunt sapunurile care alterea#a cheratina din stratul cornos al pielii, solventi

organici, substante cosmetice, vopseaua de par, toate acestea avad o actiune desensibili#are.

4n producerea dermato#elor de contact un rol deosebit il au si microtraumatismele

( #garieturi, intepaturi, maceratii datorita ume#elii).


12/13

Prevenirea

cestor fenomene este posibila printro atentie deosebita in executarea diverseloroperatii de catre fri#erie, coafura, manichiura, pedichiura, precum si urmarirea

permanenta a reactiilor pielii. ste indicata intreruperea orcarei activitati, pielea nu

reactionea#a normal si se suspectea#a aparitia unei dermao#e de contact.

)stmul bronsic profesional

ste determinat de diverse substante folosite in fri#erie coafura ( sapunul, uleiuri,solutia de permanent, fixative), precum si datorita pre#entei scoamelor epidermice

(matreata), de asemenea folosirea incorecta a spra>urilor pt fixarea fri#urilor pe ba#a de polivinil pot fi factori declansatori ai unei iritatii ale aparatului respirator.

/ubstantele chimice si re#idurile epidermice pot actiona asupra arborelui respirator:

mucuasa na#alalaringiana

traheu

branhii avand o actiune iritanta si sensibili#anta determinand cri#elede astm.

paritia astmului bronsic este favori#ata si de alti factori:infectii preexistente lanivelul arborelui respirator

variatiile presiunii atmosferice

traumatismele psihice 9omentul aparitiei cri#ei de astm depinde si de predispo#itia fiecarui lucrator.

stfel poate aparea imediat sau numai dupa un timp de la expunerea lucratorului, in

mediul cu factorii alergi#anti.&ri#a de astm se poate ivi brusc apar fenomene de sufocatie iar momentul expul#arii

aerului din aparatul respirator este facut cu greutate. Dupa cri#a bolnavul expectorea#a o

ssputa mucoasa perlata. Uneori inainte de declansarea cri#ei pot aparea fenomene ca:

stranutulsecretia na#ala abundenta

tuse astmatica

lacrimarea ochilor &ri#a de astm poate dura de la 2$min. pana la 'ore. smul bronsic profesional se

poate asocia cu diverse dermato#e alergice.

)parate si sisteme ale organismului uman

/upuse solicitarilor in cadrul meseriei de coafura, fri#erie, manichiura, pedichiura.

'


13/13

4n cadrul meseriei de fri#erie, coafura, manichiura, pedichiura lucratorul este obligat sa

pastre#e o po#itie ortostatica nu in mod permanent existand si momente care dau

posibilitatea modificarii acestei po#itii si chiar a intrarii in repaus. ;a nivelul aparatului locomotor pot sa apara modificari:

aparitia bolilor de solicitare ale aparatului locomotor

deficienteale aparatului locomotor (musculoosteoarticulare)obe#itatea

rtostatismul prelungit poate provoca si aparitia varicelor.

*aricele

par mai ales la femei la obe#i si la persoane cu tulburari endocrine. *aricele suntdilatari neregulate ale venelor. le sunt dureroase chiar la eforturi relativ mici. Daca nu se

iau masuri de tratare se poate produce obliterarea lumenului venos si oprirea circulatiei

pe anumite teritorii insotite de tulburari trafice ( hranire) ale pielii si formarea unei le#iuni

numite ulcer varicos.Ulceratia varicoasa poate fii la inceput superficiala apoi se poate intinde la suprafata si

in profun#ime. &au#ele acestei infectii pot fii tulburarile de circulatie. ;e#iunea este de forma ovala

acoperita de o secretie sau de o crusta si poate cuprinde toata circumferinta gambei.

Prevenirea

paritia ulcerului varicos se reali#ea#a prin schimbarea locului de munca care pretinde po#itie ortostatica si tratament medical cat mai precoce.

4n cadrul meseriei manichiura, pedichiura aparatul vi#ual este solicitat cel mult, avand

in vedere efortul de acomodare pretins la lucrul efectuat de aproape.&and ochiul este normal aceasta acomodare pretinsa a aparatului vi#ual este un act

fi#iologic mai ales ca in acest ca# efortul de acomodare nu este deosebit de mare.

/urmenajul vi#ual (astenopatia) poate aparea numai in ca#ul in care exista:tulburari de vedere (vicii de refractie) necorectate

stari de anemie

stari de astenii nervoase

tulburari de nutritiecovalscente dupa boli grave

Prevenirea ostenopatiei

/e face prin utili#area corecta a sursei de lumina naturala sau atrificiala prin corectareatuturor defectelor de vedere precum si prin tratarea bolilor mai susu mentionate.

2

notiuni de patologie

Documents