noul cod proceduri civile cod de...cuprins capitolul v. prescriplia dreptului de a obline executarea...

12
Coordonatori I Mihai Ciobanu Marian Nicolae Noul Cod de proceduri civile comentat gi adnotat Vol. ll - art. 527-1 .134 Flavius A. Baias Violeta Belegante Traian Cornel Briciu Viorel Mihai Ciobanu Claudiu Constantin Dinu Gheorghe Florea Maria Fodor Decebal-Adrian Ghinoiu lulian Gilci Cristina lrimia Adina Nicolae Marian Nicolae Evelina Oprina Alina Ridoi Mirela Stancu $erban-Alexandru Stinescu Ani;oara $tefinescu Mihaela Tibirci Mircea Ursula Gheorghe-Liviu Zidaru Universul Juridic Bucuregti 2016

Upload: dangkiet

Post on 28-Jun-2018

223 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

CoordonatoriI Mihai Ciobanu Marian Nicolae

Noul Codde proceduri civile

comentat gi adnotat

Vol. ll - art. 527-1 .134

Flavius A. Baias

Violeta Belegante

Traian Cornel Briciu

Viorel Mihai Ciobanu

Claudiu Constantin Dinu

Gheorghe Florea

Maria Fodor

Decebal-Adrian Ghinoiu

lulian GilciCristina lrimia

Adina Nicolae

Marian Nicolae

Evelina Oprina

Alina RidoiMirela Stancu

$erban-Alexandru Stinescu

Ani;oara $tefinescuMihaela TibirciMircea Ursula

Gheorghe-Liviu Zidaru

Universul Juridic

Bucuregti

2016

Cuprins

Abrevieri.. ...... IX

Bibliografie generall.... .................... XIII

Cartea a III-a. Procedura necontencioasl judiciari.....

Titlul I. Dispozifii generale..

Titlul II. Dispozi{ii speciale """"""""'47

Cartea a IV-a. Despre arbitraj.....

Titlul I. Dispozi{ii generale.. """"""""60

Titlul II. Conven(ia arbitrall

Titlul III. Tribunalul arbitral ............151

Titlul IV. Procedura arbitrali ......""'180

Capitolul I. Sesizarea tribunalului arbitral....... ................""" 180

Capitolul II. Judecata. ...................... 185

Capitolul III. Cheltuielile arbitrale ......................213

Capitolul IV. Hot5rdrea arbitral[... ........"""""""219

Titlul V. Desfiin{area hotirflrii arbitrale. """"""237

Titlul VI. Executarea hotlrf,rii arbitrale. ...."""'276

I

4

55

86

Titlul VII. Arbitrajul institufionalizat....

Cartea a V-a. Despre executarea silitl

Titlul I. Dispozifii generale.. .""""""'301Capitolul I. Scopul gi obiectul executdrii silite......'.... """""'301Capitolul II. Titlul executoriu """""346Capitolul III. Participan(ii la executarea sili6 ""383Capitolul IV. Efectuarea executirii silite """"""439

Secfiunea 1. Sesizarea organului de executare """""""""'440Secfiunea a2-a.Efectuarea actelor de executare si1it6........... ..""""""'485Secfiunea a 3-a. Executarea impotriva moqtenitorilor.......'.. """"""""' 517

Sec(iunea a4-a.Intervenfia altor creditori...... ............""""523Secliunea a 5-a. Perimarea executdrii silite ""' 540

Sec(iunea a 6-a. Amanarea, suspendarea qi restrangerea execut[rii ......548

Secfiunea a7-a.incetarea execut[rii si1ite......... .................564

278

289

Cuprins

Capitolul V. Prescriplia dreptului de a obline executarea silitd ........... .....581

Capitolul VI. Contestafia la executare................. ..................646

Capitolul VII. Depunerea cu afecta{iune special5...... ...........698

Capitolul VllL intoarcerea execut[rii................. ...................703

Titlul II. Urmirirea siliti asupra bunurilor debitorului.. ...............718

Capitolul I. Urmirirea mobiliard ....718

Secliunea 1. Bunurile mobile care nu se pot urmdri........ ......................719

Secliunea a2-a.Procedura urm[ririi mobiliare .................728

$ 1. Sechestrarea bunurilor mobile... ...........728

$2. Valorificarea bunurilor sechestrate ............... ............754

$3. Vdnzarea la licitalie public[....... ...........759

$4. Dispozilii speciale... ............789

Sec(iunea a 3-a. Poprirea............... .................792

Sec{iunea a 4-a.IJrmdrirea fructelor qi a veniturilor imobilelor........................'......855

$ 1. Urmlrirea silitd a fructelor neculese gi a recoltelor prinse de r[dicini ..........855

$2. Urmirirea veniturilor generale ale imobilelor................ .............867

Capitolul II. Urm[rirea imobiliarS ......................883

Sec{iunea 1. Bunurile imobile care pot fi urmlrite .............883

Sec{iunea a2-a.incwiin}area urm[ririi imobiliare ......'....896

Secfiunea a 3-a. Efectele urmiririi. ....'.............910

Secfiunea a 4-a.Ydnzarea la licitalie publicd ............-.-..-..912

$1. Formalit[lile premergdtoare vdnzdrii...... .................912

$2. Scoatereainvdnzare a imobilului ...-......919

$3. Licitafia qi adjudecarea imobilului................. ..........932Secliunea a 5-a. Efectele adjudec5rii................. .................953

Secliunea a 6-a. Dispozilii speciale .................957

Capitolul III. Eliberarea qi distribuirea sumelor realizate prin urm[rirea silitI...........960Secliunea 1. Dispozilii generale .......'...........'.'960

Secliunea a 2-a. Distribuirea sumei rezultate dinvdnzareabunurilor urm6rite........968Sec{iunea a3-a.Platasumei reztltatedinurm[rireasilitd ....................976

Titlul III. Executarea silitfl direct[....... ...............983

Capitolul I. Dispozilii generale..... .....'............'...986

Capitolul II. Predarea silitd a bunurilor mobile .................'.1006

Capitolul III. Predarea silit[ a bunurilor imobi1e....... .........1016

Capitolul IV. Executarea silitd a altor obligalii de a face sau a

obliga{iilor de a nu face ............ .....1041

Sectiunea 1. Dispozi{ii comune .....................1042Sectiunea a2-a.Execttarea hotlrdrilor judec[toreqti referitoare la minori............1075

VI

Cuprins

Cartea a VI-a. Proceduri speciale...... """"""""1097

Titlul I. Procedura divor{ului ................. """""' 1099

Capitolul I. Dispozilii comune...... """""""""" 1103

Capitotut IL Divo(ul remediu """' 1181

Secliunea 1. Divorful prin acordul so[i1or........' """""""" 1181

Secfiunea a 2-a. Divor[ul din motive de s[n[tate """"""1194

Titlul II. Procedura punerii sub interdicfie judecltoreasci"""" """""1205

Titlul III. Procedura de declarare a morfii """'1226

Titlul IV. Mlsuri asiguritorii 9i provizorii........."""' """""1244Capitolul I. Sechestrul asigur[tor... """""""""'1248

Sicliunea 1. Dispozilii generale """"""""""1248Sec[iunea a2-a.Dispozrgii speciale privind sechestrul asigurdtor al navelor civile ...... 1289

Capitolul II. Poprirea asigur[torie """""""""' 1306

Capitotut III. Sechestrut judiciar..... """"""""" 1313

Capitotut IV. M[suri provizorii in materia drepturilor de proprietate intelectuald....l34t

Titlul V. Procedura partajului judiciar... """""1350

Titlul VI. Procedura ordonanfei pregedin{iaIe.""""" """"'1383

Titlul VII. Cererile posesorii. """""1462

Titlul VI[. Procedura ofertei de plati qi consemnafiunii """"' """"""1475

Titlul IX. Procedura ordonan{ei de platl """"'1492

Titlul X. Procedura cu privire la cererile de valoare redus["""" """"' 1510

Tiflul XI. Evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fIr[ drept.. --..1521

Capitolul I. Dispozifii genera1e..... "-"""""""'1521Capitotut II. Procedura de evacuare................. """""""""" 1556

Capitotut III. Dispozitrii speciale.... """""""""' 1589

Titlul XII. Procedura privitoare la inscrierea drepturilor dobffndite

in temeiul uzucapiunii................. """"""""""1600

Titlul XI[. Procedura refacerii inscrisurilo-r qi hotlrfirilor displrute """""""""' 1609

Titlul XIV. Caufiunea judiciar[............... """""1620

VII

Cuprins

Cartea a VII-a. Procesul civil interna[iona1........... t643

Titlull.Competen(ainternafionaliainstanfelorromflne... .................1650

Capitolul L Dispozilii generale..... ...................1651

Capitolul II. Dispozi{ii speciale de competen{[ internalionalIa instan[elor romdne..... .................1672

Titlul II. Legea aplicabilfl in procesul civil international......... .............1695

Capitolul I. Capacitatea gi drepturile p64ilor in proces.... ...1695Capitolul II. Legea aplicabil[ in materie procedurald ..........1702

Titlul III. Eficacitatea hotlrffrilor strline................. ...........1714

Capitolul I. Recunoagterea hot[rdrilor strline ..1717

Capitolul II. Executarea hotlrdrilor strdine...... ....................1736

Titlul IV. Arbitrajul interna{ional qi efectele hotlrArilor arbitrale striine............1746Capitolul I. Procesul arbitral internafional.................. .........1747

Capitolul II. Efectele hotdr6rilor arbitrale strdine........ ........1766

Dispozi{ii finale r782

,...........1787

VM

Cartea a lll-aProcedura necontencioasi judiciari

Comentariu general

1. Cartea a III-a din Noul Cod de procedurd civild este consacrat[, ca qi in vechea

reglementarel), procedurii necontencioase, cunoscutb in literatura de specialitate qi sub

denumirea de procedurd ori jurisdic(ie gralioas[ sau voluntar6, care a fost perfeclionatd

prin noua reglementare, in urma unor semnale primite din doctrind 9i jurisprudenfS' Spre

deosebire de vechiul Cod de procedur[ civil[, titlul cdrfii privind aceastd proceduri din

NCpC cuprinde qi o men(iune referitoare la caracterul iudiciar al acesteia, solulie aleasi

de legiuitor pentru precizareadomeniului de aplicare, realizdnd distincfia necesarl fa!6 de

procedurile necontencioase care nu intr[ in competen(a instan{elor, de exemplu, procedura

notariald sau procedura de carte funciard, a$a cum s-a observat in literatura de specialitate2).

2. Deosebirile esen{iale dintre aceast[ procedurd gi procedura contencioas[, reflectate, in

principal, de materia supusd judecdtii, de rolul pd(ilor in aceast[ materie 9i, nu in ultimul

iand, d. puterile gi rolul judecdtorului in materie necontencioasd, sunt surprinse pe larg

de literatura de specialituls:), fiind deduse, in mod fi.resc, din analiza dispozitriilor legii.

Demarca[ia dintre cele doul proceduri, nu intotdeauna u$ol de frcut, putAnd fi intdlnite

adesea in practic[ acte de natur[ ,,contencioasS" ori ,,1itigioas5", cate prezint[ in fapt

caracteristicile procedurii necontencioase, se face pe bazacritertllor de distinclie rezultate

din normele legale ori decelate de doctrini. Aproape fiec[rei reguli reglementate proprii

materiei necontencioase ii este asociat un criteriu de distinclie,fatd cavreunul dintre acestea

sd fle unanim acceptatpentru definirea nofiunii de ,,necontencios"; impreun6 ins6, toate

aceste criterii, analizate, de altfel, pe larg de literatura de specialitate, reuqesc s[ releve,

construind-o din buc6!i, ca pe un tot unitar, materia necontencioasSa)'

, p."".d*I "1"

rer.t "rigini

trebuie cdutate chiar in dreptul roman, procedura necontencioasd a fost

reglementat6 pentru prima aata in Codul de procedur[ civil6, ca un tot organic, ct ocazia modificlrilor

." i-u, fost aduse la 12 februarie 1948, cdnd i s-a consacrat o carte anume, gi anume Cartea a III-a'

cuprinzdnd art. 33 l -339.2) ,Noua legisla{ie procesuala ii atribuie insd o denumire nou6, foarte semniflcativd, in opinia noastr6,

gi anume u.".u d" procedurd necontencioasa judiciard (...)" (L Leq, Comentariu,2013, p' 785)' A se

vedea, de asemenea, D.M. Gavriq, Comentarii Noul Cod, vol. IL p. 1' Cu privire la procedura de carte

funciar6, a se vedea M. Nicolae, Tratat de publicitate imobiliard, vol. lI - Noile cdrli funciare, ed. a 2-a,

reydzgtdgi addugit6, Ed. Universul Juridic, Bucuregti, 201 1. Cu privire la procedura notarial[, a se vedea

V.M. Ciobanu, Tr.C. Briciu, Cl.C. Dinu, Curs de bazd,p' 650 qi urm'3) A se vedea, pentru o prezentare detaliatd a particularitililor procedurii necontencioase, prin sublinierea

deosebirilor fa!6 de p.o""d*u contencioasd, a criteriilor,,materiei necontencioase": Gr. Porumb, Codul

de procedurd civild iomentat Ei adnotat, Ed. $tiinlifica, Bucureqti, 1962, vol.II, pp. 127-128; I' Deleanu,

Tritat,vol.lt,2}L3,pp.420-425;l.Leq,Tratat de drept procesual civil,ed. a 5-a, Ed. C.H. Beck, Bucureqti,

2010, pp. 864-868 (citat in continuare I.Leq, Tratat,2o10); L Leq, Comentariu,2013, pp. 785-788.

a) A se vedea infra, comentwi:ul sub att.527 NCPC'

V. Belegante

Cartea a lll-a

3. Este frr[ indoial[ insd c5 distinclia dintre cele dou[ materii este absolut necesar[,datd fiind utilitatea procedurii necontencioase judiciare - consideratd de unii autorir) a avea

o importanfd cu nimic mai prejos de cea a procedurii contencioase -, utilitate rezult6nddin aceea cd permite adoptarea unor mlsuri cu cheltuieli minime, intr-un timp scurt gi curespectarea unor formalitdli relativ simple2).

4. Dificultatearealizdii acestei departajlri3), alimentatd in fond de controversa cu privirela insdqi natura juridicl a institutiei necontencioase in sinea), a antrenat gi preocuparea

doctrinei cu privire la nafura actului finals) al procedurii necontencioase, a cdrui calificarea pendulat intre ,,act administrativ" qi ,,veritabild hotdrdre judecdtoreascd", aspecte asupra

cdrora nu vom insista aici, dat fiind gi interesul 1or pur doctrinar.5. Dincolo de eforturile qtiinfifice de delimitare a celor doud proceduri - procedura

contencioasi gi procedura necontencioasi -, pot fi evidenliate insi qi punctele de contact

sau notele comune6), aspecte asupra cdrora, de asemenea, nu este locul si insist[m aici, ele

rezultdnd, de altfel, din intreaga prezentare a regulilor aplicabile procedurii necontencioase.

Eviden(iem aici doar prima astfel de caracteristic[, ce decurge in mod firesc din referirea

la ,judiciar" chiar din titlul reglementlrii din NCPC - este vorba despre ,,intervenliainstanlei". incredinlarearealizdrii acestei proceduri judecdtorului este pe deplin justificat5,

girul instan(ei fiind necesar qi bine-venit, in condi(iile in care actele omologate de instanfa

de judecatl intrd in circuitul civil spre a produce efecteT). S-a afirmat in acest context gi cd

procedura gratioas[ este o ,,veritabil6 protecfie jurisdicfional6"8), afirmalie concordantd cu

1) Cu privire la dificultatea distincliei dintre cele doud materii, cu sublinierea importanlei proceduriinecontencioase, citdm din doctrina noastr[ veche: ,,DistincJiunea dintre contencios qi grajios e adeseoridificil[ qi nesigurS. Totugi, partea aceasta din func{iunea rezervat[ tribunalelor e tot atAt de importantd cagi cea care constituie jurisdic{iunea contencioas[; in tot cazul, in c6mpul de,activitate al judecdtorului, ea

ocupd un loc destul de intins pentru ajustiflca atenJiunea ce i se acord6, qi mai ales cea care ar trebui sd ise acorde. (...)" (E. Herovanu, Principiile,p. 33 1 ).

2) I. Leq, Comentariu,2013,p.785.3) A se vedea qi J. Vincent, S. Guinchard, Procddure civile,24'6d., Ed. Dalloz, Paris, 1995, p. 539

(citat in continuare: J. Vincent, S. Guinchard, Procidure).4) Pe larg, cu privire la controversele asupra naturiijuridice a procedurii necontencioase, a se vedea

qi I. Leg, Comentariu,2013,pp.181-788. in context, autorul aprecizatcd,,doud din tr6sdturile esenliale

ale procedurii necontencioase au determinat gi incd intrelin controvers ala care ne referim. intr-adev6r, pe

de o parte, procedura gra{ioas6 serealizeazd de instan{elejudecdtoregti, adicl de organele carerealizeazdfunc{iajurisdic{ional5, dar activitatea rcalizatil dejudecdtornu este destinatd sd solulioneze, cuputere de

lucru judecat, un litigiu pendinte intre pirfi cu interese contrare".5) A se vedea infra, comentaiul sub art.533 NCPC, cu toate sursele documentare acolo indicate.6) A se vedea, pentru detalii, I. Deleanu, Tratat,vol.ll,2013, p. 425. Ase vedea gi I. Leq, Comenlariu,

2013,p.787.7) I. Leg, Comentariu, 2013, p. 7 87 .

8) I. Deleanu, Tratat, vol. II,2073, p. 425. Subliniind ideea potrivit cdreia incheierea pronuntatd inmaterie necontencioas[ are, in fapt, toate atributele unui act jurisdic{ional, gi in doctrina noastrd vechese remarca: ,,incdt, din moment ce activitatea caracteristic[ judec[torului e jurisdicliunea, e cazul de a

spune c[ atribu{iunile gralioase fac parte din funcliunea jurisdiclionali, cu acelaqi titlu ca qi atributiunilecontencioase. (...)" (E.Herovanu, Principiile, p. 339). A se vedea qi I. Leq, Comentariu,2013, p. 788.In context, acest din urmd autor d6dea ca exemplu doctrina francezd contemporan[, care subliniazd totmai mult apropierea procedurii gra{ioase de procedura contencioasS, in sensul ci gi judecdtorul chemat

V. Belegante

Procedura necontencioase judiciard

spiritul doctrinei francezecontemporane, invocdndu-se chiar o ,,unitate substanfia16" ueatd

in fapt prin completarea [in baza art.536 alin. (1) NCPC]I) normelor celor doub proceduri'

estigarea "fondului-afacerii(necontencioar" - n.n., V.B.) este fJurte uptoupe de jurisdiclia contencioasa"{citat din G' Comu, J' Foyer'

procidure civile,prJF,3" 6j., Paris, 15196, p.1:Z;. trecand in revist[ opiniile contradictorii din doctrina

rom6neasc6 qi strdin[ cu privire la natura incheierii pronunlate in materie necontencioasljudiciard, punctul

de vedere al prof. Leq este insd in sensul cd ,decizia ptonunfat[ in materie gralioasa constituie at6t un act

administrativ prin natura sa, cat qi un act jurisdiclional prin forma qi proceJura care guvemeaza emiterea

ei" qi c6,,doar supraev aluateaunora dintre trds[turile procedurii gralioase poate conduce la considerarea

ei ca un act exclusiv adminisffativ sau exclusiv jurisdiclional" (ibidem). Deci, am fi in prezenla unui act

juridic mixt.1) A se vedea inJia, comentaiul sub att. 536 alin. (1) NCPC, articolul av0nd urm[torul contrinut:

,,Dispoziliile art. 527-535 referitoare la procedura necontencioasd se completeazd cu dispoziliile de

p.o..a.,.a contencioasl, in mdsura in care acestea din urmd sunt compatibile cu natura necontencioasd a

cererii".

V. Belegante

Titlul I

Dispozilii generale

Art.527. Domeniu de aplicareCererile pentru solulionarea cirora este nevoie de intervenlia instanfei, firi insi a se

urmiri stabilirea unui drept potrivnic fa!5 de o altd persoanS, precum sunt cele privitoare ladarea autorizaliilor judecdtoregti sau la luarea unor misuri legale de supraveghere, ocrotire oriasigurare, sunt supuse dispoziliilor prezentei cirli.

Comentariu

1. Prin chiar denumirea primului titlu al clr{ii din NCPC referitoare la proceduranecontencioas[, legiuitorul scoate in evidenfd faptul c5, pe de o parte, existI,,dispozi{iigenerale" aplicabile oric[ror materii necontencioase judiciare, adicd,,dreptul comun" inmateria cererilor necontencioase reglementat de Titlul I al C6(ii a III-a din NCPC, iar, pe de

altdparte, existd gi,,dispozi{ii speciale", aplicabile numai anumitor materii necontencioaser),

dar care presupun, de asemenea, interven{ia instan{ei. De altfel, aceste aspecte au fostmen{inute din vechiul Cod.

2. O cerere ffebuie sd indeplineascd mai mu.lte condilil pentru a se incadra in domeniul de

aplicare al procedurii necontencioase judiciare. Jalondnd liniile generale ale acestei materii,NCPC menline condiliile clasice din reglementarea anterioarl care nu au ridicat, in general,

probleme in practicl ori in literatura de specialitate2).

3. O primd condilie este necesitatea interven(iei instanlei - cererile contencioase sunt,

aqadar, acele cereri pentru care legea impune,,intervenlia instanfei".4. O altd condilie esenfialI este aceea ca prin aceastb cerere sI nu se urmdreasci stabilirea

unui drept potrivnic fald de altS persoand, adicd aflrmarea unei pretenfii juridice fald, de altd,

persoand, mai exact trangarea unui litigiu3); se remarc[, in alte cuvinte, criteriul caracteruluiunilaterala) al cererii, prin care nu se urmdreSte dezlegarea unui drept potrivnlc - considerat,

1)Asevedeaqil.Deleanu, Tratat,vol.Il,2}l3,p.428.incontext,seobserv6cS,,dispoziliilespeciale"pe care le cuprind chiar art. 539 qi a.rt. 540 NCPC din cadrul Titlului II (denumit chiar ,,Dispozilii speciale")pot avea semnificatia unor exemplificdri.

2) A se vedea, pentru o prezettare detaliatd a acestor condilii/criterii ale ,,materiei necontencioase":L Deleanu, Tratat, vol. II, 2013, pp. 420-425; l. LeS, Comentariu, 2013, pp. 785-788; D.M. Gawig,Comentarii Noul Cod, vol. II, p. l.

3) A se vedea gi V. Stoica, M. Ronea, Natura juridicd qi procedura specificd a adopliei, in Dreptulrc. Illll993, p. 37 .

4) ,,Ceea ce distinge jurisdicliunea gra{ioas6 de cea contencioasl e caracterul unilateral al cererei,faptul cI pretenJiunea adresatdjudecdtorului nu se indreapti impotriva unui adversar, a unei persoane carear avea interesul sd se opuie la admiterea ei.(...)" (E. Herovanu, Principiile, p. 331).

V. Belegante

Art.527

in mod tradilionall), criteriu esenlial care distinge clar procedura necontencioasd de cea

contencioasd qi care a fost consacrat expres prin adoptarea, in Codul din 1865, aart'3312)'

5. De esenla:) procedurii necontencioase, in alte cuvinte, este lipsa unui ,,conJlict

de interese" sat absenla unui ,,litigiu"a) ofi, a$a cum s-a mai re(inut in literatura de

specialitates), absenla unui ,,diferend" Siaunui ,,adversar"6) in sensul clasic, dat de dreptul

comun contencios, materia contencioasd definindu-se tocmai prin existenla unui conflict de

intereseT). Dar, cu toate c[ in materie necontencioasd vorbim despre absen(a unui litigiu'

necesitatea intervenliei instanlei,a judecdtorului, in respectiva situalie juridicS se justiflcd'

6. Interven{ia supusa analizei, imperio magistratus, trebuie sd fie necesar[ pentru a

exercita, in principiu, un conhol8) asupra a ceeace persoana/persoanele care alau formulat

cererea urm[regte/urm[resc sd se realizsTse), aspecte teoretice asupra cirora vom mai

reveniro). in concret, poate privi, asa cum indic[ exemplificativ textul att.527 NCPC, ,dafea

autorizafiilor judecdtoreqti" ori ,,luarea unor mdsuri legale de supraveghere, ocrotire ori

1) ,,(...) in procedura necontencioasd, instanla este aqadar chematd s6 rezolve o cerere prm cale nu se

ur-areqte un drept potrivnic fa{a de o altd persoand qi care astfel nu provoacd disculii contradictorii (" ')"(Gr. Porumb, op. cit.,1962,vol.II, p. 128).

2) Text avAnd un conlinut aproape identic cu actualul art. 527 NCPC. intr-adevdr, conform fostului

art.331C. pr. civ., ,,cererile pentru dezlegatea cdrota este nevoie de mijlocirea instanlei f5rd insb si se

urm6reasc6 stabilirea unui drept potrivnic fa{[ de o a1t6 persoanS, precum sunt cele privitoare la duea

autoriza{iilorjudec[toreqti, ,ur, lu lrru..u unor m[suri legale de supraveghere, ocrotire ori asigurare' sunt

supuse dispoziJiilor de procedurd mai jos arltate"'3) Potrivit concep{iei tradilionale, reflectatd 9i de NCPC'a)A se vedea qi Gr. forumb , op. cit., 1962,vol.Il, p. 128 - ,,(..') in timp ce procedura contencioasl se

caracterizeazd, in primul rAnO, pril e*lstenla unui litigiu, a unui conflict de interese, fie chiar vorba numai

de un conflict posibil, proceduia necontencioasd se c'aructerizeazd,inprimul rflnd, prin lipsa unui litigiu'

prin inexistenla unei contrarieteti de interese, prin caracterul unilateral al cererii, care nu se indreaptd

impotriva unui adversar ce a! ayeateapdtatinteresul si se opgnd la admiterea ei"'5) A se vedea, pentnr dezvoltdri, in doctrina recent6: D.M. Gawiq, Comentarii Noul Cod,2013,

vol. II,p. l;I. Deleanu, Tratat,vol.lI,2Ol3,pp'422-423;I'LeS,Comentariu'2013'p' 786; idem'Tratat'

ed. a 5-a,2010, p. 865.6) A se vedea, pentru unele nuanJdri, I. Deleanu, Tratat,vol.Il,2}l3,p' 423, inclusiv nota 2, cu privrre

lavalorizareanoliunii de,,adversar" in materie necontencioasd, qi anume intr-un sens restrictiv' "altfelzis, nu intr-un sens at6t de iarg incAt s[ se asimileze procedura contencioasd cu o procedur[ necesarmente

contradictorie qi procedura necontencioasd cu o procedurd absolut qi totdeauna, sub toate aspectele ei,

necontradictorie".7) A se vedea qi I. Stoenescu, Gr. Porumb, Drept procesual ciuil r9mdn, Ed' Didactic6 qi Pedagogicd'

Bucureqti, 1966, p.348: ,,in maierie contencioasi exist[ un conflict de interese 9i jurisdic{ia nu-qi pierde

acest caracter, chiar dacd in cursul judecAfi p64i1e se in{eleg gi, de exemplu, sting procesul printr-o

tranzaclie,iar lipsa pAr6tului de la proces nu face ca instanla s6-gi piard[ caracterul contencios' In materia

necontencioas[, dimpotriv[, un atare conflict nu exist[, iar in momentul in care el apare cererea trebuie

respinsI, indrumAndu-se pe4ile la calea de drept comun" (art' 335)''ti" u".r, ..rrr, potrivit unor precizlri ftcute de doctrind cu privire la natura ,,controlului" din partea

judec6torului, ,,necesitatea unui control din partea judecdtorului asupra actului juridic prezentat de parte

este o alte caracteristic6 important[ a proceiurii necontencioase. intinderea acestui control este variabilS

de la un act la altul. Verificarea actului gi omologarea acestuia de cdtre judecStor este necesard pentru ca

el si producd efectele dorite de pe{f'G. Leq, Comentariu,2013, p' 786)'e) A se vedea, in acest sens, qi V. Stoica, M' Ronea, loc' cit', p' 37 '10)A se vedea infra, comentatittl sub art.532 NCPC'

Titlul L Dispozilii generale

V. Belegante

Art. 527 Cartea a lll-a

asigurare", ceea ce nu implicd existenla unui conflict de interese intre mai multe persoanecare au preten(ii opuse de apdrat.Aga cum s-a subliniat in doctrin6l), instan(a exercitd in faptun control, o adevdrati ,,tutel5judecitoreascI"'in privin(a cererilor cu care a fost sesizatiin procedura necontencioasi.

7.Dacd. in cursul procedurii se invocd ins[ stabilirea unui drept potrivnic, adicl suntemin prezenla afirm[rii unei pretenlii juridice fa![ de o altd persoand, asist[m, practic, la otransformare a procedurii necontencioase in una contencioasd2), aspect asupra c5ruia vomreveni cu dezvolt[ri mai terziu3).

8. Sistematizarea atribu{iilor instanlei in aceastd materie este, ftrd indoialfl, un demersdificil, nemaivorbind de incercarea de identiflcare exhaustivi a materiilor necontencioase,practic imposibild, datd fiind ,,flexibilitatea" granilei dintre cele doud materii,remarcatdaproape unanim de doctrinda). in acest context, s-a remarcals) qi faptul c5 nici in planlegislativ o astfel de identificare nu este posibilS, intruc6t caracterul contencios al cereriiurmeazd sI fie dedus din circumstan{ele spe{ei, dela cazla caz, incidentele contencioasesurvenind, de cele mai multe ori, intr-o situalie inilial gralioasi, urmare,,comportamentului"pd(ilor, reacliilor lor procesuale. Practic, o cerere necontencioas[ poate contine, in principiu,,,virtualit6li" contencioase, pe care intervenlia unei terfe persoane le poate devoala6).

9. Unele aplicaiii ale procedurii necontencioase ori exempleT) de cereri judiciarenecontencioase, dupd clasiflcarea decurg6nd din enumerarea exemplificativ[8) conlinuti

1) M. Tibdrcd , Procedura, 2013, p. 624; P. Piperea, L. Hagiu, Noul Cod, 2012, p. 57 l. A se vedea,pentru comentarii privind puterile qi rolul judecdtorului in materie necontencioasd, in contextul disculieimai largi referitoare la criteriile de delimitare intre cele doud materii - contencioasl gi necontencioasd -,I. Deleanu, Tratat, v ol. ll, 2013, pp. 421-423.

2) Esenla procedurii necontencioase qi deosebirea sa fa16 de cea contencioas6 au fost surprinse sugestivde literatura de specialitate mai veche: ,,in procedura necontencioase, instanta este agadar chemat6 serezolve o cerere prin care nu se urmdregte un drept potrivnic fa{d de o alti persoan[ qi care astfel nuprovoacl discuJii contradictorii. De aceea, dacd in cursul rezolvdrii unei cereri necontencioas e ar apdreao persoand cu interese contrare, un adversar, cererea devine contencioasd, iar in consecinlb instanla se vadesesiza, indrumAnd prrfile si se judece pe cale contencioasd. (...)" (Gr. porumb, op. cit., 1962, vol. lr,p.121). A se vedea 9i L Leg, Tratat,2010, p. 865.

3) A se vedea infra, comentariul sub art. 531.a) A se vedea I. Deleanu, Tratat, vol. II,2013, p. 425. in context, cu privire la granila uneori incert[

dintre contencios gi necontencios, tn doctrina veche se remarca sugestiv: ,,(...) demarca{iunile suntadeseori destul de dificile: pentru cd nu tot ce e de naturd contencioasd se cuvine sd fie atribuit, in modnecesar, jurisdicliunei gra{ioase (udecbtorul avdnd adesea in sarcina sa atribuJiuni in afard, de funcJiuneajurisdiclional5); pentru cd sint materii in care elementele distinctive se confirndi, caracterele speciflcerdm6n lipsite de precizie, gi in faJa cdrora judecataezitdde a se fixa; pentru c6, in fine, imprejurari extemeactului, pot determina adesea transfoflnarea graJiosului tn contencios - gi poate in caztti specifice, qi acontenciosului in gralios (...)" (E. Herovanu, Principiile, p. 3a\.

s) I. Deleanu, Tratat, vol. lI, 2013, p. 425 a se vedea qi notele 5 qi 6, cu privire la flexibilitatea,,frontierei" dintre domeniul actului jurisdiclional qi cel al deciziei gra{ioase, caracterul contencios orinecontencios al cererii fiind dedus de cele mai multe ori din circumstanle.

6) A se vedea gi J. Mncent, S. Guinchard, Procddure, p. 540.7) A se vedea, pentru exemple de categorii de cereri necontencioase, D.M. Gavriq, Comentarii Noul

Cod,vol. II, pp. 1-2.8) Cazurile de cereri judiciare necontencioase enumerate exemplificativ in anicolul analizat sunt identice

cu cele din vechiul Cod de procedurd civild (art. 331 C. pr. civ.).

V. Belegante

Titlul l. Dispozitii generaleAtt.527

de art. 527 NCpC, merit[ a fl trecute in revist6, cu menfiunea potrivit cilreia clasificarea

diferitelor cereri necontencioase in ,,attorizafii" Sau ,,mdsuri" (iar in cazul acestora din

urm6, de supraveghere, de ocrotire sau de asigurare) nu este, la rdndul s[u, uqor de frcut

qi in orice cazmultmai puJin importantI decdtreperarea,,materiei necontencioase"' adicd

stabilirea caracterului necontencios al cererii, aqa cum judicios s-a observat in doctrin6l)'

10. De remarcat este c[ aproape intotdeauna la originea unei proceduri/cereri

necontencioase se gIseqte o dispozilie 1egal62)'

11. in cadrul exemplelor de cereri necontencioase, fie c[ este vorba despre autorizdri date

de instanp, fie cd vorbim despre luarea unor mdsuri legale de supraveghere, de ocrotire ori

de asigurare, un loc important il ocup[ cererile care intr[ in competen{a instanlei de tutelff) '

Aqa cum s-a observata), aceast[ instan{[ beneficiazd de o competenf[ extins6, atribu{iile sale

fiind trasate prin prevederile art. ca4ii I (,,Despre persoane") qi ale c64ii a II-a (,,Despre

familie")s) dinNCC.S-a observale) gi c[, in contextul noii reglement[ri, prin instituirea instanlei de tutel[,

procedurile necontencioase (indeosebi in ceea ce priveqte Cartea I din NCC' fiind date ca

exemple autorizareaincheierii actelor juridice de dispozilie de c[tre incapabil, numirea

tutorelui, a curatorului, desc[rcarea de gestiune etc.) vor cunoaqte un adevdrat ,,revfuiment"'

Aceastd concluzie se intemeiaza pe faptul c[ in cadrul cererilor de competenla instanfei

de tutel[, prevdzrfie de Cartea I din NCC, referitoare la persoane, vor fi intalnite mai rar

proceduri contencioase (de exemplu, dizolvarea consiliului de familie).

in carte a al!-a, cu privire la familie, NCC face diferenla (conform att' 265 NCC)

intre mlsuri, care imphca o procedurd necontencioas[, 9i litigii, care implicS o procedur[

1) D.M. Gavriq, Comentarii Noul Cod, vo1' II, p' 2'2) A se vedea gi J. Vincent, S. Guinchard, Procddure, p' 540'3) Noul Cod civil a introdus, ca element de noutate, instan{a de tutel[ qi familie, prin care se rcalizeazd'

m6surile de ocrotire a persoanei flzice reglementate de acesta (inlocuindu-se autoritatea tutelard cu o instanld

judec6toreasc[ speciald, care va ,rrp"*iru qi va conffola activitatea tutorelui sau chiar va dispune cu privire

iu p"r.o*u minorului). A se vedea, ".,

p.iui.. la scopul instituirii instanlei de tutel[, la atribu]iile acestei

instanle speciale in materia ocrotirii perso uteifrzice,precum qi cu privire la rolul sdu in luarea unor decizii

sau solu{ionarea unor aspecte legate de viala persoanei fizice, ln general, A 'P.ddoi, Noul Cod civil' ed' a2-a'

2015, pp. 129-132;de notat faitul ca afi. 107 alin. (l) din Cartea I -,'Despre persoane" - are urmatorul

crrprins: ,,Procedurile prev6zuie de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competen{a

instanlei de tutel6 gi ae Amitle stabilite potrivit legii, denumitd in continuare instan{a de tutela"'

a) A se vedea Gh.-L. Zidaru , Persoana fizicd Q,{outdli introduse in Cartea a II-a - Despre familie),

prelegere suslinutd in cadrul conferinlelor,,iloul Cod civil", Bucureqti, septembrie 2011 (documentul este

disponibil la adresa de internet http://www.inmJex'ro)'s) Art. 265 din Cartea II - Desp)e fomilie- din NCC trimite, de asemenea, la instan{a de tutela, prev[zuta

laart. l01NCC, av6nd urmdtorul cuprins: ,,Tbate mdsurile date prin prezenta carte tn competenla instanlei

judecdtoreEti, toate litigiile privind aplicarea dispoziliilor prezentei cdrli, precum qi mdsurile de ocrotire-a

copilului prevdzute in legi speciaie sunt de competenla instanlei de tuteld' Dispoziliile art' 107 sunt

ap l i c ab il e tn mo d cores punz dtoi' (s.n., V.B.).6) A se vedea Gh.-L. Zidarr., Procedura necontencioasd judiciard, prelegere suslinutd in cadrul

conferin{elor ,Noul cod de procedur[ civil6", Bucureqti, iunie-septembrie 2012 (documentul este

disponibil la adresa de internet http : //www. inm-lex' ro)'

V. Belegante