1

Nr. 1 - TOAMNA

REVISTA CLASELOR PRIMARE

DIN ŞCOALA GENERALĂ NR. 4 ,, FRAŢII POPEEA”,

SĂCELE

2

Coordonator: director

Prof. DORINEL JIPA

Redactor şef:

Înv. FLORICA DRAGOMIR

Colectivul redacţional:

prof. înv. primar: MARIANA SĂSĂRMAN,

ELENA CREŢU, ELENA RÂPEA, DANIELA

IOSIM, MIOARA OLAR, FLORICA

DRAGOMIR, LIVIA BUCŞA, MIRELA

SEFCENCO

Tehnoredactor:

Prof. înv.primar ELENA CREŢU

3

1. INTERVIUL DIRECTORULUI ..............................................................p.4

2. ŞCOALA MEA ,,FRAŢII POPEEA..................................................................................... p.5

GÂNDURI DESPRE ŞCOALA MEA.................................................... ... p.6

3. SUNTEM MICI ARTIŞTI TOAMNA ................................................................................................. p.7

TRISTEŢEA CODRULUI ........................................................................ p.9

4. NE IMPLICĂM, REALIZĂM

CAIETUL TOAMNEI................................................................................p.10

EMOŢIE... DE TOAMNĂ....................................................................... ..p.11

COLŢUL VERDE.......................................................................................p.12

JUCĂRII DIN MATERIALE RECICLABILE .........................................p.13

5. SUNT CETĂŢEAN EUROPEAN

SIMBOLURILE EUROPEI....................................................................... p.14

SUNT COPIL EUROPEAN! ......................................................................p.15

6. CREAŢIILE NOASTRE

CULOARE................................................................................................... p.16

DIALOGURI ŞI POEZII DE TOAMNĂ ....................................................p.17

SCRISOARE CĂTRE PRIETENUL MEU / PRIETENA MEA..................p.19

PAGINA MICULUI POET ..........................................................................p.21

7. SFATURI PENTRU PĂRINŢI.........................................................p.22

8. COPILUL – MEREU FERICIT!

AUTOPORTRETE........................................................................................p.23

FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE ŞI FABRICA DE CHIPSURI ...............p.24

INDIAN PENTRU O ZI................................................................................p.26

ÎN EXCURSIE.............................................................................................. p.27

LA RÂŞNOV ................................................................................................p.29

9. GHICITORI.......................................................................................p.31

10. JOCURI ............................................................................................p.32

4

REPORTER: Cum priviţi, domnule director, iniţiativa dascălilor din ciclul

primar de a realiza o revistă?

DOMNUL DIRECTOR, prof. DORINEL JIPA: Formarea elevului, adaptarea lui la cerinţele scolii este o etapă necesară în

ciclul primar şi în acelaşi timp are un puternic impact în dezvoltarea ulterioară, în rezultatele şcolare viitoare.

Achiziţia de noi cunoştinţe, structurarea acestora, dezvoltarea gândiriişi a raţionamentului, a limbajului, formarea unor deprinderi practice, artistice sunt premise necesare pentru dezvoltarea armonioasă a oricărui elev. Pentru realizarea acestui deziderat, colectivul de învăţători/profesori pentru învăţământ primar desfăşoară o muncă susţinută în activitatea la clasă, prin activităţi extracurriculare, şi extraşcolare, prin participarea în diverse proiecte.

Iniţiativa învăţătorilor de a realiza o revistă a ciclului primar este lăudabilă, ea va stimula cu siguranţă activitatea şcolară, dar mai ales activitatea extraşcolară din unitatea noastră.

Revista va oferi posibilitatea elevilor cu preocupări literar-artistice să facă cunoscute propriile creaţii, atât la nivelul şcolii, cât şi la nivelul comunităţii. Apariţia revistei va stimula dorinţa autoperfecţionării şi va determina creşterea exigenţei faţă de ei înşişi privind privind preocupările publicistice. Î n acelaşi timp, revista va fi un mod excelent de a prezenta părinţilor întregii comuniăţi preocupările şi realizările elevilor, determinînd părinţii pentru o implicare mai susţinută în viaţa şcolii, în procesul de formare al propriilor copii, dar şi de a

promova imaginea şcolii în contextul climatului concurenţial actual.

5

Şcoala noastră a luat naştere în anul 1873, prin grija comunităţii bisericeşti de mocani

săceleni de pe aceste frumoase plaiuri mioritice. În acea vreme, dezvoltarea învăţământului

local era dorită de comunitatea locală.

Printre membrii marcanţi ai acestei comunităţi se numărau şi fraţii Popeea: preotul

Neagoe Popeea şi preotul Radu Popeea. Numele celor doi fraţi îl poartă cu mândrie şcoala

noastră. Potrivit ar fi să ne aducem aminte, în câteva cuvinte, crâmpeie din viaţa şi activitatea

fraţilor Popeea .

Vrednicul de pomenire, părintele Radu Popeea, a absolvit gimnaziul la Blaj, teologia la

Sibiu şi a studiat dreptul la Cluj. La vârsta de 21 de ani se număra printre tribunii lui Avram

Iancu, alături de fratele său, Neagoe Popeea. În anul 1850 a fost numit preot de către Sfântul

Andrei Şaguna (canonizat anul acesta) la biserica „Sfânta Adormire”, unde slujise

aproximativ 25 de ani tatăl său, părintele Neagoe. Părintele Radu Popeea este pomenit şi in

ziua de astăzi de către preoţii bisericii noastre.

Despre părintele Neagoe Popeea (1826-1908)

putem spune că se număra printre personalităţile

marcante ale Săcelelor, deoarece s-a remarcat ca

istoric şi cărturar deosebit al timpului său.

S-a născut la Săcele, în 17 februarie 1826.

A studiat la Braşov, Blaj, Cluj şi Viena. A fost

remarcat de către mitropolitul Andrei Şaguna şi

chemat la Sibiu, unde a fost numit profesor la Institut.

În anul 1870 îl aflam ca vicar şi secretar particular al

episcopului Andrei Şaguna. Ulterior este ales episcop

de Caransebeş, sub numele Nicolae Popeea. Ca

episcop, s-a îngrijit de şcolile eparhiale şi a ridicat o

nouã clãdire pentru Institutul Teologic-Pedagogic din

Caransebeş. Întreaga agoniseală a vieţii a lăsat-o

Episcopiei, în vederea acordării de burse tinerilor

lipsiţi de mijloace materiale.

A scris câteva lucrări de istorie:

"Vechea Mitropolie a Transilvaniei" (1870)

"Arhiepiscopul şi Mitropolitul Andrei Şaguna"

(Sibiu, 1873)

"Memorialul Arhiepiscopului şi Mitropolitului Andrei Şaguna"

"Luptele nationale politice ale românilor" (1846-1873).

Începând cu anul 1877 devine membru de onoare al Societăţii Academice Române, iar

în anul 1899

devine titular al Societăţii..

Prin viaţa şi activitatea sa, Episcopul Nicolae Popeea poate constitui oricând un exemplu

de urmat pentru elevii şcolii ce poartă numele „Fraţii Popeea”, mai ales în aceste vremuri în

care predomină un relativism moral accentuat .

Profesor de religie – Lazăr Cătălin

6

GÂNDURI DESPRE ŞCOALA MEA…

Pentru mine, ŞCOALA ……

este a doua casă. Aici învăţ să citesc, să scriu, să socotesc şi să îmi fac prieteni.

Doamna învăţătoare mă îndeamnă să fiu cinstită, bună la suflet, să am încredere în

mine şi să nu uit că ,,Cine are carte, are parte! Buruian Narcisa

este locul în care, în fiecare dimineaţă mă aşteaptă doamna învăţătoare. Îmi zâmbeşte

cu căldură şi mă trimite în lumea minunată a cărţilor. Fiind un iubitor de natură,

doamna mă susţine şi mă ajută să îngrijesc plantele, să cresc sănătos într-un mediu

curat. Pantilimon Sorin

este un loc cald, în care mă simt ca acasă. Îmi place să merg la şcoală deoarece învăţ

multe lucruri interesante, dar fac şi activităţi recreative şi mă joc cu colegii mei. În

curând voi învăţa tabla înmulţirii şi sunt emoţionat. Ciubotaru Paul

este locul în care învăţ poveşti, poezii şi basme. În curtea şcolii mă joc cu colegele

mele şi mă întâlnesc cu elevi din alte clase. De la învăţătoarea mea ştiu că trebuie să

mă port frumos cu toţi elevii şcolii şi trebuie să fiu politicoasă cu toţi profesorii.

Manea Andreea

este un loc important în care mă simt bine. Este curată şi luminoasă, iar pe pereţi sunt

afişate multe desene frumoase, făcute de elevi. La şcoală învăţ lucruri noi şi particip la

concursuri de cultură generală, de desene şi pe teme ecologice. Drugan Simida

este locul în care mi-ar plăcea să rămân toată viaţa. Doamna învăţătoare este alături de

mine şi de colegi, învăţându-ne să fim oameni drepţi şi buni. Mie îmi place şcoala şi

aş vrea să lucrez aici când voi fi mare, adică să fiu învăţătoare. Lukacsi Izabella

este un loc important pentru toţi copiii pentru că ne educă şi ne ajută să învăţăm.

Învăţătoarea mea e bună şi frumoasă. Mă învaţă să scriu şi să citesc, să socotesc şi să

rezolv probleme. Mancaş Claudiu

este minunată! Aici învăţ lucruri bune şi folositoare: să vorbesc frumos, să scriu

corect, să mă port, să desenez şi chiar să plantez flori. Toţi elevii sunt o echipă, iar

doamna învăţătoare ne conduce cu blândeţe. Rizea Andreea - Cristina

este locul unde vin cu plăcere în fiecare zi. O îmbrăţişez pe doamna învăţătoare şi

aştept să văd ce surprize ne mai face. Uneori ne jucăm cu mingea sau desenăm pe

asfalt. Iordache Alexandru

este mare, frumoasă şi luminoasă. Toţi colegii mei de clasă învaţă bine şi iau

calificative bune şi foarte bune. Eu am o colegă de bancă deşteaptă şi cuminte.

Doamna mea este bună şi eu o iubesc. Ardelean Vlad

Clasa a III-a B, coordonator: prof. înv. primar Florica Dragomir

7

TOAMNA A SOSIT ÎN CLASA A IV-A B Frunza Toamna -de Ruth Hacman -de Alexandru Mondoc

Frunza,

Toamna,

Rocovană, aurie,

Înmiresmată, stinsă,

Cade, plânge, tremură, Zâmbeşte, dansează, visează,

Pluteşte prin văzduh lăcrimând, Se coc fructele parfumate,

Suferinţă! Belşug!

O dimineaţă de toamnă - de Luisa Filimon

Într-o dimineaţă am ieşit la plimbare în parc cu Rexi, căţelul meu.

S-a aşezat bruma ca nişte perle albe şi strălucitoare pe frunzele uscate. Vântul ne

mângâia şi se simţeau miresme de struguri şi de mere. Pe jos frunzele galbene, ruginii şi roşii

formau un covor foşnitor, plăcut . Ne-a plăcut să împrăştiem frunzele şi Rexi s-a ascuns

printre frunzele uscate.

Am văzut un stol de rândunele care exersau zborul pentru călătoria ce va urma. Eu le-

am făcut cu mâna şi Rexi le-a salutat cu un lătrat. Două dintre rândunele mi s-au aşezat pe

umăr şi povesteau cât de teamă le era să zboare spre tările calde.

Rexi a învăţat într-o singură dimineaţă o mulţime de lucruri despre anotimpul toamna!

8

Anotimpul toamna - de Răzvan Căpăţână

Era o zi frumoasă de toamnă. Soarele încă îşi mai trimitea razele blânde peste pământul

acoperit de un covor gros de frunze arămii.

Acest anotimp ne bucură mereu cu recoltele sale bogate, colorate şi parfumate. Frumoasa

toamnă, îmbrăcată în mantia ei de ploi şi bruma, a pus stăpânire pe întreaga natură. Codrul e

trist şi se simte singur şi părăsit. Zilele se scurtează, iar nopţile se lungesc.

Iubesc toamna pentru farmecul dat de culorile pastelate ale pădurii şi pentru bogăţia

roadelor sale!

E toamnă! - de Vicenţiu Banciu

E toamnă! Păsărelele se ridică sus, sus pe albastrul cerului.

Un stol de rândunele a întârziat. Grăbite, s-au strâns în dimineaţa aceasta deasupra casei

mele. Întâi zboară deasupra locurilor care le-au plăcut mai mult. Sunt triste că trebuie să

plece, dar se vor întoarce anul viitor. Călătoria lor spre tările calde le dă putere şi speranţă.

Pe ogoare se zăresc pâlcuri, pâlcuri de oameni care strâng recoltele îmbelşugate ale

toamnei. În zare, pădurea îşi arată pastelul de culori, amestecând bucuria cu tristeţea!

Încet-încet se lasă seara, se întunecă parcă tot mai repede, semn că toamna a cuprins

întreaga natură.

9

Anchidin Diana Ardelean Vlad

E o zi mohorâtă şi ploioasă din luna noiembrie.

Toamna a pus stăpânire peste tot ce ne înconjoară. Pe deal, stă de secole

codrul, ca un străjer. Parcă ne veghează şi ne protejează.

Zilele se micşorează pentru că se apropie iarna cea friguroasă. Codrul

crede că îmbătrâneşte, pentru că frunzişul i se răreşte. Simte vântul rece al

iernii, care îi alungă cântăreţii. Este trist, cu crengile la pământ din cauza

vântului care bate cu putere. Devine tăcut şi amorţit. Se simte singur şi totul

pare pustiu.

Mi-aş dori să-l pot înveseli, dar ştiu că trebuie să aştept să vină

primăvara care aduce totul la viaţă. Kona Ştefania

Neagu Alexandru – Codruţ Drugan Simida

Lukacsi Izabella Chit Beniamin

Clasa a III-a B, coordonator: prof. înv. primar Florica Dragomir

10

cls. a II-a A

POEZII

DESENE

CAIETUL CUPRINDE: GHICITORI

LUCRĂRI CU MATERIALE DIN NATURĂ

11

Şi în clasa II C toamna a devenit prietena copiilor.

În buna noastră tradiţie de iubitori de cărţi, noi am realizat

şi i-am dedicat o cărticică. Am scris pe file –frunze

versuri frumoase

dedicate ei de marii

poeţi, am scris şi ce

am învăţat la

cunoaşterea mediului

despre ea, am desenat

şi am lipit roade de

toamnă, ba chiar am scris şi versurile unui cântec dedicat

acestui minunat anotimp. La caligrafie, am selectat şi am

scris cu grijă şi îndemânare şi câteva expresii literare care

ne-au emoţionat când le-am întâlnit în textele citite la

lectură!

Ce mai, am hoinărit prin

toamnă la toate obiectele de studiu!

Apoi am cuprins în filele cărţii o

frântură din bucuria pe care am trăit-o

descoperind toate acestea. Priviţi-ne!

Suntem fericţi!

Aşteptăm iarna şi ne pregătim să îi facem şi

ei o surpriză. Nu

ne-am gândit încă

unde vom aşterne

emoţiile pe care ni

le va aduce şi acest

anotimp... probabil

într-o serbare...☺

Prof. î.p. , E. Creţu

12

Marţi, 27 septembrie 2011, cel mai mare program naţional şcolar de colectare selectivă

a deşeurilor din România, denumit „Colţul Verde din şcoala mea”. Concursul durează pe

toată perioada anului şcolar 2011-2012 şi este structurat în mai multe etape.

Scopul programului este de a promova grija faţă de mediu prin intermediul activităţilor

educaţionale, precum şi îmbunătăţirea colectării selective a deşeurilor în fiecare şcoală.

Colţul verde este un ansamblu de recipiente pentru depozitarea temporară a deşeurilor

reciclabile.

Elevii ciclului primar s-au mobilizat cu

entuziasm pentru a participa la acest program şi,

împreună cu învăţătorii lor, au căutat un spaţiu pe

care să-l amenajeze, au pictat cutiile pentru

depozitarea deşeurilor şi au confecţionat tot felul

de obiecte din materiale reciclabile, sub

îndrumarea prof. înv. primar Dragomir Florica,

Olar Mioara, Săsărman Mariana şi

prof. tehnologie Dopovecz Ruxandra.

Am în clasă trei cutii

Oare la ce-or folosi ?

De la ştiinţe mi-amintesc

Pentru ce le folosesc:

Cea ALBASTRĂ colectează

Cartonaşul ce-ambalează

Bunul şi albul lăptic

Ce mă face mai voinic.

Paiul ce m-a ajutat

Să beau laptele curat

Îl depun cu mâna mea

În cutia GALBENĂ.

ROŞU mă atenţionează:

- Adu becul ce ,,clachează”!

Colectez, deci, pas cu pas,

Becurile ce s-au ars.

Şi-uite-aşa, nu mai sunt trist !

SUNT MICUL ECOLOGIST !

13

JUCĂRII DIN MATERIALE RECICLABILE

Mediul înconjurător este

afectat de activitătile oamenilor.

Tehnologia dezvoltată de omenire

poluează aerul, apa, solul, pădurea,

etc.

Pentru a proteja planeta

Pământ, trebuie să devenim

conștienți de măsurile pe care le

putem lua fiecare dintre noi pentru a

realiza un mediu mai curat.

Deșeurile sunt resturi provenite din activităti ale omului. Hârtia, sticla,

lemnul, plasticul, metalul, cauciucul, devenite nefolositoare, se pot colecta în

spații special amenajate pentru a fi refolosite. Prin reciclarea lor se pot face alte

obiecte utile, fără a mai fi nevoie să poluăm planeta o dată în plus.

În clasa noastra am așezat cutii în care colectăm plastic,

carton și hârtie pentru a învăța să selectăm gunoiul atât la școală cât

și acasă, împreună cu părinții.

O altă acțiune este refolosirea deșeurilor în confecționarea de

jucării din carton, metal, plastic, pe care le donăm unei case de copii.

Urmează să continuăm aceste activități de protejare a

mediului pe toată durata anului școlar.

Clasa a IV-a A / prof. î.p. M. Săsărman

14

Simbolurile UE

Uniunii Europene îi sunt asociate mai multe simboluri, cel mai cunoscut dintre acestea

fiind cercul de stele galbene pe fond albastru.

Pe acest site sunt prezentate şi alte simboluri europene, printre care imnul şi mottoul

european.

Drapelul european Cele 12 stele dispuse în cerc simbolizează idealurile de unitate,

solidaritate şi armonie între popoarele Europei. Steagul, cu cele 12 stele, asezate în cerc, pe un fond albastru,

înseamnă unitatea şi identitatea popoarelor Europei. Cercul reprezintă

solidaritatea şi armonia, iar stelele, în număr de 12, reprezintă

perfecţiunea şi nu numărul statelor membre UE. Imnul european Melodia aleasă ca simbol al Uniunii este un extras din Simfonia a IX-a compusă în 1823 de

Ludwig van Beethoven.

Ziua Europei Ideile care au dus la crearea Uniunii Europene au fost prezentate pentru prima dată la

9 mai 1950 de ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman. De aceea, ziua de 9

mai a rămas o dată de referinţă în istoria UE.

Mottoul UE „Unitate în diversitate” este deviza Uniunii Europene. Aceasta arată că europenii s-au

unit pentru a promova pacea şi prosperitatea, acceptând totodată să-şi deschidă spiritul către

culturile, tradiţiile şi limbile atât de diverse ale continentului nostru.

Moneda unica La 1 ianuarie 1999, euro a devenit noua

monedă oficială a 11 state membre, înlocuind,

în două etape, vechile monede naţionale. La 1 ianuarie 2002, euro a fost introdus sub

formă de bancnote şi monede. Euro nu este

moneda tuturor statelor membre. Două ţări

(Danemarca şi Regatul Unit) au optat pentru

clauza de neparticipare prevăzută în Tratat, iar

restul (majoritatea noilor state membre şi

Suedia) nu au îndeplinit criteriile stabilite în

vederea adoptării monedei unice. În momentul

în care le vor îndeplini, monedele lor naţionale

vor fi înlocuite de euro. Euro este moneda a 330 milioane de persoane care locuiesc în cele 17

ţări din zona euro . Nu este surprinzător că moneda euro a devenit rapid a doua monedă

internaţională, ca importanţă, după dolar, iar în unele privinţe (de exemplu, numerarul aflat în

circulaţie) chiar a depăşit moneda americană.

De ce avem nevoie de moneda euro?

Moneda euro reprezintă pentru cetăţenii Uniunii Europene un simbol al identităţii lor

europene, de care se pot simţi din ce în ce mai mândri, pe măsură ce zona euro se extinde şi

îşi multiplică avantajele pentru statele membre actuale şi viitoare.

Prof. î.p. Daniela Iosim

15

DREPTUL LA EDUCAŢIE DREPTUL LA ÎNGRIJIRE MEDICALĂ

DREPTUL DE A FACE DREPTUL LA HRANĂ DREPTUL LA JOACĂ

PARTE DINTR-O FAMILIE

Copiii au drepturi oriunde s-ar afla - acasă la parinţii naturali, în familii substitutive, în

instituţii de îngrijire sau la şcoală. Părinţii si familiile, grupurile profesionale care lucrează cu copiii,

dar şi orice cetăţean responsabil ar trebui să ştie de existenţa acestor drepturi.

Înv. Mirela Sefcenco

16

CULOARE

Cerul mai limpede ca lacrima trimite lumina in ochii lor. Şi păsările care pleacă le

lasă blândeţea si cântecul lor. Merele pârguite, atârnând greu pe ramuri, le dă culoarea din

obraji, iar gutuile si nucile le nuanţează pletele. Primesc căldura in suflet de la soare si

animaţi de bucuria vârstei se intorc acum la noi.

E toamna. Şi ce dacă .... În sufletul nostru de dascăli vine primăvara. Avem rodul cel

mai binecuvantat: copiii.

Prof . învăţămant primar Mioara Olar

FRUNZELE

Toamna a venit cu ploi

Cu frunzele ingălbenite si

Vestejite, amorţite.

Frigul a venit din nou la noi.

Toti copiii se joaca in covorul multicolor

Si sunt atât de bucuroși

- Toamnă dragă am să-ţi spun

Te iubesc atăt de mult

Pentru că aduci bucurii pentru copii

Am să- ţi șoptesc:

- Te iubesc ca pe mama mea

Inima-mi este plină de frumuseţea ta.

Chituc Irina

Cl. a III–a A

BOGAŢIE

Vine toamna şi îşi lasă

Frunza dulce.

Ne aduce

Fructe si legume coapte

Toamna vine. Vine toamna

- Toamnă draga,

Daca-i şti

Că şi lumea s-ar urni

Dacă pădurea ar fi

Verde si frumoasă

Toamna vine-n pas grăbit

Vin şi oamenii la piaţa

Ca sa ia ‘naint de gheaţă

Roade ca acum un an

Operscu Ilinca

Cl. a. III–a A

17

18

Soarele a dispărut

De pe cerul înnorat.

Florile s-au ofilit,

Păsările au plecat,

Toamna s-a apropiat.

Crânganu Denisa

Toamna aurie

Vine pe câmpie. Vântul bate

Frunzele împarte.

Ploaia vine

şi mult ţine.

Zilele scad,

Nopţile cresc,

Plantele se ofilesc.

Fructele coapte

Se culeg toate.

Coordonator:Livia Bucşa

19

Dragă Ionuţ,

Încă de la început te anunţ că sunt bine şi sănătos.

Mie îmi place să merg la şcoală ca să învăţ. Am luat calificative foarte bune la teste şi

sunt bucuros. Săptămâna trecută am mers cu colegii şi cu doamna învăţătoare la Fun Park, un

loc de joacă pentru copii. Am rămas impresionat de jocurile pe care le-am încercat şi vreau să

te duc şi pe tine acolo atunci când vei veni în România.

Aş vrea să vii la mine în vacanţa de iarnă pentru că sărbătoarea mea preferată este

Crăciunul. Ţi-am cumpărat deja un mic cadou şi sper să îţi placă. O să te duc la săniuş pe deal

şi îţi voi citi poveştile mele preferate.

Te rog să îmi scrii când să te aştept!

Te îmbrăţişez cu drag!

Prietenul tău,

Sorin Pantilimon

Salutare, bunul meu prieten,

Ce mai faci?

Îţi scriu deoarece nu am mai vorbit de câteva luni şi voiam să-ţi spun că am o surpriză

pentru tine: te aştept la mine în vacanţa de iarnă, ca să mergem la un loc de joacă pe care l-

am descoperit săptămâna trecută. Vreau să împărtăşesc cu tine această bucurie şi să ne

jucăm amândoi.

La şcoală învăţ la fel de bine ca şi anul trecut. Am calificative foarte bune la toate

disciplinele, dar am făcut câteva năzbâtii şi am supărat-o pe doamna învăţătoare. Mi-am

cerut scuze sincere şi acum mă străduiesc să fiu un elev model.

Începând cu ziua de joi, voi merge la Clubul Elevilor, la cercul de informatică. Merg

împreună cu colega mea de bancă. Oare ţi-am spus că stau în bancă cu o fată? Este destul de

înaltă pentru cineva de clasa a treia şi are părul lung, de culoare şaten deschis. Ne-am

împrietenit mai bine de când ea a primit un căţeluş de la părinţii ei. I-a pus numele Niki şi, în

fiecare după-amiază, ne jucăm cu el în curte.

Abia aştept să ne întâlnim şi să te joci şi tu cu noi.

Al tău bun prieten,

Alexandru Petre

20

Dragă Maria,

M-am bucurat tare mult când am primit scrisoarea de la tine în care am aflat că te-ai

acomodat uşor în localitatea în care te-ai mutat. Îmi doresc din tot sufletul să îţi faci prieteni

acolo.

Aici toate sunt aşa cum le-ai lăsat. Eu am aceleaşi prietene, merg la şcoală cu colegii

mei şi în curând vom învăţa tabla înmulţirii. Mi-e tare, tare dor de tine. Poate la vară vii să ne

faci o vizită.

M-am înscris la Clubul Elevilor la cursul de balet şi la cursul de engleză. Nici la dans

modern nu am renunţat. În schimb n-am mai putut merge la cursul de chitară pentru că nu

mai aveam timp pentru teme.

Tu ce noutăţi mai ai? Aş vrea să-mi povesteşti cum este la şcoala ta. Câţi colegi ai în

clasă? Ai mulţi profesori? Aştept cu nerăbdare viitoarea scrisoare de la tine.

Te pup şi te îmbrăţişez cu dor. Salută-le pe mama şi pe bunica ta.

A ta prietena,

Teodora Şerban

Draga mea prietenă,

Am primit ieri scrisoarea de la tine. Mă bucur că ai ajuns cu bine acasă.

Tot timpul mă gândesc la vacanţa minunată pe care am petrecut-o împreună. Îţi

aminteşti cum ne jucam până seara târziu cu fratele tău, Mihai? Dar de bunicii mei care ne

ne plimbau cu căruţa? Mai ştii locul nostru secret în care ne ascundeam? Îţi aminteşti ziua

în care ne-am rătăcit în pădure? Am fost norocoase că ne-am întâlnit cu nenea Grigore şi ne-

a adus acasă cu bine.

Povesteşte-le şi colegilor tăi din America despre copiii din România şi nu uita să te

joci cu ei aşa cum ne jucam noi!

Îţi doresc un an şcolar plin de succese şi abia aştept să ne revedem în vacanţa de

vară, la bunici!

Aştept cu nerăbdare scrisoarea ta!

Cu drag,

Narcisa Buruian

Clasa a III-a B, coordonator: prof. înv. primar Florica Dragomir

21

Stăruiala Carmen, clasa a IV-a A

MAMA CU GÂNDUL LA MARTE

Mama Cad pe spate, cad pe spate

Mă iubeşte Cu gândul să plec pe Marte.

Și mă ocroteşte, Cad pe lună ,sunt nebună.

De rele mă fereşte. Cad pe soare,cad pe soare

Plec la mare!

Îmi face mofturile Cad pe stele,cad pe stele,

Și-mi şterge gândurile. Văd numai rondele.

Mă învaţă de bine Vreau pe Marte ,vreau pe Marte,

Și să îngrijesc de mine. Sunt prea departe!

Pictura- Adina Aldea, Clasa a IV-a A

NATURA

Natura să o-ngrijim, În pădure când mâncăm ,

Și să o curăţim, Gunoaiele le-adunăm.

De deşeuri dăunătoare Natura este curată

Care produc poluare. Dacă este protejată.

22

Câteva recomandări pentru « profesia de părinte » :

Asigură copilului condițiile necesare unei dezvoltări

armonioase a personalității(existența materială, climatul

familial).

Cunoaște copilul în toate etapele dezvoltării sale și sub toate

aspectele.

Formulează cerințe unitare față de copil și asigură-te că a

înțeles ce aștepți de la el.

Colaborează sistematic cu școala și urmărește permanent

evoluția copilului (frecvența, punctualitatea, ținuta, situația la

învățătură, comportamentul, îndeplinirea sarcinilor,

anturajul, organizarea și folosirea timpului liber).

Determină copilul să-și asume responsabilități în cadrul

familiei, pe măsura puterilor sale.

23

Şerban Teodora Neagu Alexandru – Codruţ Drugan Simida

CHIPUL UNEI FETIŢE

Copilăria este tărâmul bucuriei. Sunt un copil şi mă bucur de viaţă şi de toate lucrurile

frumoase care mă înconjoară.

Sunt elevă în clasa a III-a şi locuiesc într-un mic oraş de munte, lângă Braşov.

Sunt destul de înaltă pentru vârsta mea, dacă mă compar cu colegii mei. Am ochii şi

părul de culoarea castanelor. Buzele mele sunt rozalii, însă cele mai frumoase trăsături de pe

chipul meu sunt gropiţele din obrăjori.

De mică mi-a plăcut să mă joc, să fac excursii în natură şi să dansez. Încă mai cred în

Moş Crăciun şi în Iepuraşul de Paşte, dar îmi plac şi muzica şi cărţile de poveşti.

Am mulţi prieteni acasă şi la şcoală. Împreună ne jucăm, învăţăm sau ne distrăm.

Copilăria este una dintre cele mai preţuite comori pe care nimeni nu mi-o poate lua din

suflet. Kona Ştefania

TOTUL DESPRE MINE

Mă numesc Alexia-Oana Donciu, am 9 ani şi locuiesc în oraşul Săcele din judeţul

Braşov. Sunt elevă în clasa a III-a B. Îmi place să merg la şcoală şi să învăţ lucruri noi. Mă

descurc foarte bine la toate materiile, dar orele de matematică sunt cele mai plăcute.

Sunt o fetiţă înaltă şi slăbuţă, am părul şaten, ochii căprui şi port ochelari de vedere.

Am o fire veselă şi prietenoasă, de aceea am şi foarte mulţi prieteni. Cea mai bună prietenă a

mea se numeşte Diana.

Iubesc foarte mult natura şi animalele. Îmi place să cânt la chitară şi să citesc cărţi cu

poveşti care mă învaţă să mă exprim corect şi frumos. Şi, ca orice copil la vârsta mea, am o

jucărie preferată, o vulpiţă din pluş, pe care am primit-o de la tatăl meu când aveam un an şi

jumătate.

Aceasta sunt EU, o fată sensibilă şi bună la suflet, cum îmi spune mereu mami.

Donciu Alexia-Oana

Clasa a III-a B, coordonator: prof. înv. primar Dragomir Florica

24

DEACONESCU ALEXANDRU

CRÂNGANU DENISA

ILAŞ ANDA

25

LA FABRICA DE CHIPSURI AM VĂZUT CUM SE SPALĂ, SE

CURĂŢĂ, SE TAIE ŞI SE PRĂJESC FELIILE DE CARTOFI.

AM FOST IMPRESIONATĂ CĂ MUNCITORII NE -AU DAT SĂ

GUSTĂM DIN PRODUSELE MUNCII LOR.

ROXANA VASILE

AM VĂZUT LA FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE CUM SE

CROIESC DUPĂ TIPARE DIFERITE MODELE DE CIZME.

DEACONESCU ALEXANDRU

AM FOST IMPRESIONATĂ DE MIROSUL CALD ŞI

PARFUMAT AL CHIPSURILOR, DAR ŞI DE MAŞINA CU

LASER CARE CROIA SINGURĂ.

CÂRCOTĂ DENISA

CHIPSURILE AVEAU AROME DIFERITE ŞI ERAU TARE

BUNE LA GUST.

SUCIU ROBERT

AM VĂZUT MULTE FEMEI CARE LUCRAU PE BANDĂ CA

SĂ FACĂ CIZME CARE ERAU DUSE ÎN ITALIA SĂ LI SE

PUNĂ TĂLPI.

SZABO ADRIAN

CA SĂ NU DUCEM MICROBI ÎN FABRICA DE CHIPSURI AM

FOST ÎMBRĂCAŢI ÎN HALATE ŞI BONETE ALBE. PARCĂ

ERAM DOCTORI.

COMAN SILVIA

CLASA a II –a A

COORDONATOR:LIVIA BUCŞA

26

Indian pentru o zi Clasele a III-a B si a IV-a A

India este țara culorilor, a mirodeniilor, a sariurilor (îmbrăcămintea tradițională a

femeilor indiene), dar și a obiceiurilor păstrate cu sfințenie.

Camera indiană pe care o vizităm ne-a așteptat în culori de piper roșu și lotus, cu

baldachin arcuit și atmosfera de

templu oriental de unde nu

lipsește nici prezența lui Budha.

În India în afară de limbile

hindi și engleză există și alte 21

de limbi oficiale. În total în India

se vorbesc peste 100 de limbi

diferite.

Mergem într-un loc special

amenajat unde vizionăm imagini

și aflăm informații despre India:

poziția ei pe hartă, mărimea ei,

etc.

Discutăm despre mirodeniile

tradiționale indiene. Mirosim și

gustăm: coriandru, scorțișoară, cuișoare, piper, șofran, etc.

Fetele învăța cu mare ușurință un dans tradițional indian.

Apoi toți copii gustă un desert compus din orez cu lapte și scorțișoară presărată deasupra.

27

În excursie Joi a fost o zi specială pentru mine : mergeam în excursie la Slănic Prahova. Împreună cu colegii mei aşteptam cu nerăbdare să plecăm. Am stabilit din timp itinerarul astfel : la dus - plecăm din Săcele, trecem prin Cheia, Vălenii de Munte, Slănic Prahova, iar drumul de întoarecere va fi pe Valea Prahovei. În excursie a venit şi bunicul meu. El cunoaşte bine aceste locuri şi ne spunea cum se numesc munţii din jur. Admiram împreună minunata privelişte a munţilor Tesla, Ciucaş, Muntele Roşu, Zăganul, Munţii Cailor cu frumoasele lor păduri de foioase şi de conifere, cu crestele acoperite cu păşuni şi stânci golaşe.

Primul popas l-am făcut în staţiunea Cheia la Muzeul ,,Flori de mină” unde am văzut numeroase exemplare de flori de mină de culori şi forme diferite. Am fost impresionaţi de minunile ce se ascund în adâncul pământului. Pietrele prelucrate au

devenit bijuterii . Fiecare dintre noi a cumpărat câte un suvenir.

28

Ne-am continuat drumul spre Slănic Prahova însoţiţi de pădurile aurite a toamnă. La intrarea în comuna Măneciu, pe partea stângă a şoselei am văzut marele lac de acumulare de unde se aprovizionează comuna cu apă potabilă. Ajunşi la salină eu şi colegii mei eram foarte bucuroşi şi abia aşteptam să coborâm cu liftul cei 208 metri în 90 de secunde.

Însoţiţi de doamna învăţătoare coborârea a fost bine suportată. În salină am văzut culoare de acces impresionante, iar de-o parte şi de alta ziduri înalte de sare în diferite culori. Am fost încântaţi să găsim

aici locuri de joacă pentru copii, terenuri de tenis şi un magazin cu suveniruri. Ne-au impresionat statuile săpate în sare ale lui Decebal, Traian şi Mihai Eminescu. La ieşire din mină ne-am servit sandvişurile, apoi ne-am urcat în autocar şi ne-am întors pe Valea Prahovei.

A fost minunat!

Deliu Cristian Clasa a II-a B, prof.î.p.p. Elena Râpea

29

O excursie minunată la Peştera Valea Cetăţii din Râşnov

27.octombrie.2011

Peştera Valea Cetăţii a fost deschisă pentru prima dată în 1949, când o explozie

hidraulică a îndepărtat umplutura care o astupa şi producând o imensă viitură pe valea

Fundata, bolovanii antrenaţi de aceasta putând fi si acum văzuţi în lungul văii !

În 1954, un grup de tineri din Râşnov au reuşit să pătrundă în peşteră prin această

deschidere. Margareta Dumitrescu şi Traian Orghidan au realizat primul studiu complex al

Peşterii Valea Cetăţii în 1958 şi au publicat descrierea şi schiţa peşterii, indicând o lungime a

acesteia de 270 m. În 1981, o echipă a clubului de speologie „Emil Racoviţă” din Bucureşti

topografiază 857 m dispuşi pe 36 m denivelare. În 1988 şi 1989 se mai adaugă 63 m,

respectiv 38 m, cu o denivelare de 38,5 m şi o dezvoltare de 958 m. De la această dată,

pestera a suferit un continuu proces de distrugere, datorat accesului necontrolat al diverşilor

vizitatori.

Din data de 22.februarie.2010, aria naturală protejată Peştera Valea Cetăţii a fost

atribuită în custodia SC EMS Cave SRL de către Ministerul Mediului şi Pădurilor. De la

această dată, procesul de deteriorare a formaţiunilor rămase neatinse a fost din fericire stopat,

începându-se demersurile pentru amenajarea peşterii prin folosirea de tehnologie de ultimă

generatie. Peştera a fost deschisă spre vizitare de către public în Decembrie 2010 după o

muncă titanică de restaurare şi amenajare.

Peştera, descoperită în anul 1949, are o lungime de aproximativ 1 km. De la intrare se

trece printr-un tunel îngust. Drumul e amenajat, pe jos fiind montat un "covor" metalic. În

unele locuri este montată şi balustradă. Din tunel se urcă pe o scară în Sala Mare. Chiar de la

intrarea în Sala Mare se poate observa şi ieşirea. Astfel că parcurgerea peşterii reprezintă

înconjurul sălii. Istoria formării peşterii şi celelalte detalii legate de ce vedem în peşteră sunt

explicate în detaliu de către ghid. Ne povesteste de asemenea cum înainte de amenajare

peştera era frecventată de tineri care serbau majorate sau dădeau petreceri fiind astfel

vandalizată. După ce a fost preluată de firma particulară, peştera a fost curătată (s-au

transportat 6 camioane de gunoaie ne-a spus) şi apoi amenajată modern asa cum o vedem

acum. Investiţia în amenajare a fost de aproximativ 300.000 de euro. Sistemul de iluminat

modern pe bază de leduri a fost ales tocmai pentru a nu afecta temperatura naturală din

peşteră care se menţine între 8 şi 10 grade Celsius. În mijlocul sălii mari, pentru că peştera

are o acustică foarte bună, s-a amenajat un loc pentru susţinut concerte (o mini scenă pe care

încap doar câteva scaune unde probabil stau interpreţii. Concertele se ţin în fiecare sâmbătă şi

programul este afişat pe site-ul peşterii. Pentru a face mai interesantă vizita, ghidul propune

stingerea luminilor şi păstrarea liniştii pentru a simţi mediul natural al peşterii. Într-adevar la

stingerea luminilor nu se mai vede absolut nimic şi se aud doar picături de apă care mai cad

de pe stalactite.

Peştera este foarte frumoasă şi merită vizitată, deşi vizita nu durează foarte mult

pentru că deocamdată zona de vizitare e restransă. Există promisiuni că în viitor zona de

vizitare va fi extinsă. Mergeţi şi voi!

30

Am trecut prin pădure pentru a ajunge la peşteră.

Ne bucurăm să fim în natură!

Ne-am oprit şi în Poiana Braşov!

Am trecut şi pe la Biserica Neagră, în centrul Braşovului. Elevii clasei a III-a C şi elevii clasei a IV-a B

31

Ghicitori Elevii clasei a II-a B vă propun câteva ghicitori. Coloraţi răspunsul potrivit!

În copac se naşte, Ţăruş galben, ascuţit,

Doina o cunoaşte. În pământ şade înfipt, Bruma dacă pică, Cine este? L-aţi ghicit? Viaţa i-o ridică.

Copăiţe cu bobiţe Agăţate între viţe!

Gutuia, para şi cu pruna, Strugurele cel zemos Mărul bun, gustos Împreună au un nume, Ştiţi care e anume?

32

JOC Cu ocazia aniversării, Răducu a primit cadoul mult dorit. Ştiţi

care este?

Este acel obiect care nu se află în dublu exemplar. Vă rog să-l

încercuiţi.