nr 31 octombrie 2007

128
Mintea de pe urmã! Se zice pe bunã dreptate cã „mese- ria este brãþarã de aur“. ªi aºa ºi este de seamã ce, pe zi ce trece, în ansam- blul pieþei concurenþiale „cine are carte“ adicã ºtie bine ceva – „are ºi parte“, fiind cãutat, preferat ºi folosit pentru a asigura eficienþa, criteriul progresului concretizat în profit pentru orice între- prinzãtor sau societate privatã. În domeniul construcþiilor, dupã 1990 acest lucru se „înãspreºte“ pentru cã, fiind în prezent sectorul cel mai dinamic al economiei, ºi solicitarea de forþã de muncã a devenit stresantã, întrucât cere- rea a depãºit ºi continuã sã depãºeascã oferta de forþã de muncã; ºi, mai ales, atunci când este vorba de cea calificatã. Astãzi tehnologiile, utilajele ºi materi- alele pot fi aplicate cu eficienþã numai de cãtre oameni temeinic pregãtiþi. S-a pãrãsit în bunã mãsurã mentali- tatea tradiþionalã (exersatã înainte de 1990) potrivit cãreia „lasã cã merge ºi aºa“. A venit vremea (ºi bine ar fi sã se generalizeze acest lucru) ca mai toþi „chemaþii“ spre sectorul construcþiilor sã înþeleagã cã „nu mai merge oricum“. Un adevãr la care trebuie sã se alinieze în primul rând managerii societãþilor de profil. Se pune deci întrebarea: de ce s-a ajuns la o asemenea situaþie? În primul rând, din cauza faptului cã amploarea luatã de piaþa investiþionalã are loc în condiþiile unei noi societãþi bazate, cu pri- oritate, pe capitalul privat. De unde ºi modificãrile esenþiale ale unor raporturi de realizare a investiþiilor. Acum „dicteazã“ banul particular ºi nu „cel al nostru al tuturor“. Acolo unde, din pãcate, încã totul este la colectiv, s-au generat „însuºirile personale“ devenite – de cele mai multe ori – cazuri penale, dar de care nu se prea ocupã nimeni. Un paradox, nu? Distribuþie de fonduri de la bugetul nostru al tuturor spre buzunarul unora ºi aceloraºi profitori. Sã i-o spunã lui Mutu (nu fotbalistului) cã toþi cei chemaþi sã dea cu subsemnatul pentru jaful înregistrat dupã 1990 în economia româneascã nu sunt vinovaþi, mai ales cã rezoluþiile de învinuire sunt dominate de înºelãtorie, abuz în serviciu, delapidãri, însuºiri nejustificate din banii publici etc. Lor li se adaugã mita, ºpaga, traficul de influenþã politicã, parlamentarã sau guvernamen- talã ºi altele, toate în detrimentul unei creºteri economice reale pentru toþi cetãþenii þãrii ºi nu numai pentru escrocii impuºi, de o presã aservitã ºi bolnavã (tot dupã bani), ca „modele“ de oameni care au reuºit în afaceri. Nominalizãrile vi le lãsãm dvs. Ele sunt numeroase ºi se lãfãie pe micile ecrane, prin personaje dubioase ºi sfidãtoare. Sã revenim însã la… constructori ºi la problemele lor legate de forþa de muncã deficitarã. Ei se confruntã din ce în ce mai mult cu dificultãþi majore pe mãsurã ce volumul investiþiilor este în plin trend ascendent, cum se spune mai nou. Potrivit unor oficiali ai patronatelor din construcþii, în prezent lucreazã pe ºantiere cam 350 de mii de oameni, necesarul fiind de peste 500 de mii, deficitul creând destule bãtãi de cap managerilor care trebuie sã gãseascã tot felul de soluþii de ieºire din impas. Problema cea mai delicatã priveºte personalul calificat, aici fiind vorba despre forþa de muncã de care depind productivitatea, calitatea ºi eficienþa pentru constructor ºi beneficiar. Din aceleaºi surse menþionate, am reþinut cã tocmai asemenea oameni care ne lipsesc în momentul de faþã îºi profeseazã meseria peste hotarele României. În Israel, de pildã, sunt peste 40.000 de constructori români, iar în Spania, Italia, Germania, ca sã enumerãm doar câteva, numãrul lor îl depãºeºte cu mult pe cel din Israel în fiecare dintre aceste þãri. S-a vehiculat de mai multe ori ideea cã, mãrind salariile, se vor întoarce acasã constructorii români. Nici gând, pentru cã în strãinãtate nu numai salariile sunt tentante, ci ºi alte condiþii de trai. Mai mult, cei care revin sunt deja pensionari sau în pragul pensionãrii ºi numai de construcþii nu le mai pasã. Pentru a ieºi cât de cât din aceastã situaþie, golul de forþã de muncã este parþial acoperit de aºa-zisa muncã la negru, prin care managerii ºi societãþile lor se eschiveazã de la plãþile cãtre stat. Aceastã stare de lucruri (deficitul de constructori) îºi are obârºia în indife- renþa manifestatã dupã 1990 faþã de învãþãmântul de profil, în special cel profesional ºi mediu (licee tehnice, ºcoli postliceale ºi de maiºtri). Meseriile din construcþii trebuie învãþate ºi nu „dobândite“ la locul de muncã. Unde sunt ºcolile medii ºi profesionale de zidari, dulgheri, fierari-betoniºti etc.? A trebuit sã ne lovim cu capul de prag pentru a înþelege cã fãrã ele nu se poate. Este bine totuºi cã, atât de târziu (dupã 17 ani), Ministerul Educaþiei ºi asociaþiile profesionale (ARACO ºi Patronatul Societãþilor din Construcþii) ºi-au unit forþele pentru relansarea învãþãmântului profesional ºi mediu cu profil de construcþii, cu intenþia revigorãrii unui domeniu cu aplicabilitate pentru zeci ºi zeci de ani de aici înainte. Amatorismului, delãsãrii ºi improviza- þiilor trebuie în sfârºit sã le ia locul profe- sionalismul, pentru a rezista pe piaþa concurenþialã din construcþii, atât din punct de vedere cantitativ, cât mai ales calitativ. Aºadar, este bunã oricând ºi „mintea de pe urmã”. Bine ar fi sã n-o folosim prea des! Ciprian Enache ed ! torial Director Ionel CRISTEA 0722.460.990 Redactor-ºef Ciprian ENACHE 0722.275.957 Redactor Alina ZAVARACHE 0723.338.493 Redactor-corector Viorica Gh. CRISTEA 0722.813.018 T ehnoredactor Cezar IACOB 0726.115.426 Procesare text Marilena SZABO 0722.140.375 Elias GAZA 0723.185.170 Vasile MÃCÃNEAÞà 0744.582.248 Colaboratori dr. ing. Octavian George Ilinoiu prof. univ. dr. ing. Nicolae Þãranu prof. univ. dr. ing. Dorina Isopescu ing. Fãnel Eduard Iorga dr. ing. Marian Badiu ing. Ioan Burtea av. Marius Vicenþiu Coltuc Redacþia Publicitate 013935 – Bucureºti, Sector 1 Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16 Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15 www.revistaconstructiilor.eu Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83 Fax: 021.232.14.47 Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966, 0730.593.260 E-mail: [email protected] [email protected] [email protected] Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutul materialului publicitar (text sau imagini). Articolele semnate de colaboratori repre- zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºi asumã responsabilitatea pentru ele. Editor: STAR PRES EDIT SRL Marcã înregistratã la OSIM Nr. 66161 ISSN 1841-1290

Upload: rammiris

Post on 11-Jan-2016

117 views

Category:

Documents


6 download

DESCRIPTION

w

TRANSCRIPT

Page 1: Nr 31 Octombrie 2007

Mintea de pe urmã!

Se zice pe bunã dreptate cã „mese-ria este brãþarã de aur“. ªi aºa ºi estede seamã ce, pe zi ce trece, în ansam-blul pieþei concurenþiale „cine are carte“– adicã ºtie bine ceva – „are ºi parte“,fiind cãutat, preferat ºi folosit pentru aasigura eficienþa, criteriul progresuluiconcretizat în profit pentru orice între-prinzãtor sau societate privatã.

În domeniul construcþiilor, dupã 1990acest lucru se „înãspreºte“ pentru cã,fiind în prezent sectorul cel mai dinamical economiei, ºi solicitarea de forþã demuncã a devenit stresantã, întrucât cere-rea a depãºit ºi continuã sã depãºeascãoferta de forþã de muncã; ºi, mai ales,atunci când este vorba de cea calificatã.Astãzi tehnologiile, utilajele ºi materi-alele pot fi aplicate cu eficienþã numaide cãtre oameni temeinic pregãtiþi.

S-a pãrãsit în bunã mãsurã mentali-tatea tradiþionalã (exersatã înainte de1990) potrivit cãreia „lasã cã merge ºi aºa“.

A venit vremea (ºi bine ar fi sã segeneralizeze acest lucru) ca mai toþi„chemaþii“ spre sectorul construcþiilor sãînþeleagã cã „nu mai merge oricum“. Unadevãr la care trebuie sã se alinieze înprimul rând managerii societãþilor deprofil.

Se pune deci întrebarea: de ce s-aajuns la o asemenea situaþie? În primulrând, din cauza faptului cã amploarealuatã de piaþa investiþionalã are loc încondiþiile unei noi societãþi bazate, cu pri-oritate, pe capitalul privat. De unde ºimodificãrile esenþiale ale unor raporturide realizare a investiþiilor. Acum „dicteazã“banul particular ºi nu „cel al nostru altuturor“. Acolo unde, din pãcate, încãtotul este la colectiv, s-au generat„însuºirile personale“ devenite – de celemai multe ori – cazuri penale, dar de carenu se prea ocupã nimeni. Un paradox,nu? Distribuþie de fonduri de la bugetulnostru al tuturor spre buzunarul unora ºiaceloraºi profitori. Sã i-o spunã lui Mutu(nu fotbalistului) cã toþi cei chemaþi sã deacu subsemnatul pentru jaful înregistrat

dupã 1990 în economia româneascã nusunt vinovaþi, mai ales cã rezoluþiile deînvinuire sunt dominate de înºelãtorie,abuz în serviciu, delapidãri, însuºirinejustificate din banii publici etc. Lor li seadaugã mita, ºpaga, traficul de influenþãpoliticã, parlamentarã sau guvernamen-talã ºi altele, toate în detrimentul uneicreºteri economice reale pentru toþicetãþenii þãrii ºi nu numai pentru escrociiimpuºi, de o presã aservitã ºi bolnavã(tot dupã bani), ca „modele“ de oamenicare au reuºit în afaceri. Nominalizãrilevi le lãsãm dvs. Ele sunt numeroase ºi selãfãie pe micile ecrane, prin personajedubioase ºi sfidãtoare.

Sã revenim însã la… constructori ºi laproblemele lor legate de forþa de muncãdeficitarã. Ei se confruntã din ce în ce maimult cu dificultãþi majore pe mãsurã cevolumul investiþiilor este în plin trendascendent, cum se spune mai nou.

Potrivit unor oficiali ai patronatelordin construcþii, în prezent lucreazã peºantiere cam 350 de mii de oameni,necesarul fiind de peste 500 de mii,deficitul creând destule bãtãi de capmanagerilor care trebuie sã gãseascãtot felul de soluþii de ieºire din impas.

Problema cea mai delicatã priveºtepersonalul calificat, aici fiind vorbadespre forþa de muncã de care depindproductivitatea, calitatea ºi eficienþapentru constructor ºi beneficiar.

Din aceleaºi surse menþionate, amreþinut cã tocmai asemenea oamenicare ne lipsesc în momentul de faþã îºiprofeseazã meseria peste hotareleRomâniei.

În Israel, de pildã, sunt peste 40.000de constructori români, iar în Spania, Italia,Germania, ca sã enumerãm doar câteva,numãrul lor îl depãºeºte cu mult pe cel dinIsrael în fiecare dintre aceste þãri.

S-a vehiculat de mai multe ori ideeacã, mãrind salariile, se vor întoarce acasãconstructorii români.

Nici gând, pentru cã în strãinãtatenu numai salariile sunt tentante, ci ºialte condiþii de trai.

Mai mult, cei care revin sunt dejapensionari sau în pragul pensionãrii ºinumai de construcþii nu le mai pasã.

Pentru a ieºi cât de cât din aceastãsituaþie, golul de forþã de muncã esteparþial acoperit de aºa-zisa muncã lanegru, prin care managerii ºi societãþilelor se eschiveazã de la plãþile cãtre stat.

Aceastã stare de lucruri (deficitul deconstructori) îºi are obârºia în indife-renþa manifestatã dupã 1990 faþã deînvãþãmântul de profil, în special celprofesional ºi mediu (licee tehnice, ºcolipostliceale ºi de maiºtri).

Meseriile din construcþii trebuieînvãþate ºi nu „dobândite“ la locul demuncã.

Unde sunt ºcolile medii ºi profesionalede zidari, dulgheri, fierari-betoniºti etc.?

A trebuit sã ne lovim cu capul de pragpentru a înþelege cã fãrã ele nu se poate.

Este bine totuºi cã, atât de târziu(dupã 17 ani), Ministerul Educaþiei ºiasociaþiile profesionale (ARACO ºiPatronatul Societãþilor din Construcþii)ºi-au unit forþele pentru relansareaînvãþãmântului profesional ºi mediu cuprofil de construcþii, cu intenþia revigorãriiunui domeniu cu aplicabilitate pentruzeci ºi zeci de ani de aici înainte.

Amatorismului, delãsãrii ºi improviza-þiilor trebuie în sfârºit sã le ia locul profe-sionalismul, pentru a rezista pe piaþaconcurenþialã din construcþii, atât dinpunct de vedere cantitativ, cât mai alescalitativ.

Aºadar, este bunã oricând ºi„mintea de pe urmã”. Bine ar fi sã n-ofolosim prea des!

Ciprian Enache

e d ! t o r i a l

Director Ionel CRISTEA0722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Redactor-corector Viorica Gh. CRISTEA0722.813.018

Tehnoredactor Cezar IACOB0726.115.426

Procesare text Marilena SZABO0722.140.375

Elias GAZA0723.185.170Vasile MÃCÃNEAÞÃ0744.582.248

Colaboratori

dr. ing. Octavian George Ilinoiuprof. univ. dr. ing. Nicolae Þãranuprof. univ. dr. ing. Dorina Isopescuing. Fãnel Eduard Iorgadr. ing. Marian Badiuing. Ioan Burteaav. Marius Vicenþiu Coltuc

R e d a c þ i a

Publicitate

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82, 031.405.53.83Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922, 0729.938.966, 0730.593.260E-mail: off ice@revistaconstructi i lor.eu

[email protected]@rdsmail.ro

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:

STAR PRES EDIT SRL

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Page 2: Nr 31 Octombrie 2007
Page 3: Nr 31 Octombrie 2007
Page 4: Nr 31 Octombrie 2007
Page 5: Nr 31 Octombrie 2007
Page 6: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 20078

Partener de încredere

AGREGATEProducþia de agregate minerale

este susþinutã de cele douã balastiereºi de cele douã staþii de sortare locali-zate pe malul râului Argeº. Transportulagregatelor (balast amestec optimal0-71 mm pentru platforme carosabileºi fundaþii de drumuri, agregate sortateºi balast de Argeº), recunoscute princalitate, este asigurat prin flota de auto-camioane proprii, de ultimã generaþie,mãrcile Volvo, Man ºi Renault.

BETOANESocietatea deþine ºi douã staþii de

betoane Liebherr, cu o capacitate de100 mc/h fiecare, unde sunt produsebetonul pentru structuri ºi betonulrutier, 20 automalaxoare Volvo ºi Manºi patru pompe Putzmeister, cu braþulde 24 m, 36 m ºi 46 m.

Corsarul Roºu deþine balastiere ºistaþii de sortare, precum ºi opt Cemen-truck-uri pentru transportul cimentuluivrac, aprovizionarea ritmicã cu materi-ale a staþiilor de betoane fiind garan-tatã, firma putând livra beton non-stop,dacã necesitãþile pieþei de materialede construcþii o cer.

CONSTRUCÞII ªI UTILAJEDE CONSTRUCÞII

În ultima perioadã de timp, a începutstructurarea ºi dezvoltarea sectoruluide construcþii ºi utilaje pentru con-strucþii ºi terasamente, iniþiativãmaterializatã prin constituirea unuiparc de utilaje bine dotat: excavatoareVolvo ºi Hanomag, cilindri compactoriBomag, autoîncãrcãtoare frontale cu

capacitatea între 3,5 ºi 5,5 m3 Volvo ºiCaterpillar, buldoexcavatoare Volvo,automacarale de 12 t ºi platforme pen-tru transport greu, tip Faymonville de35 ºi 75 t.

SERVICE AUTO – STAÞIE ITPPentru întreþinerea numerosului

parc auto deþinut de companie, s-auînfiinþat structuri specializate proprii,iniþiativã finalizatã prin constituireaunui Service Auto ºi a unei Staþii ITP,dotate cu o tehnologie performantãcare presteazã servicii ºi pentru terþi.

TURISM, SPORT CU MOTOR Corsarul Roºu desfãºoarã acti-

vitãþi în domeniul turismului ºi alsportului cu motor, sectoare pe caredoreºte sã le dezvolte în viitorulapropiat.

TRANSPORT AERIANPrin achiziþionarea a douã eli-

coptere EC 120 B ºi EC 135 P2i,SC Corsarul Roºu Impex 93 SRLdoreºte sã pãtrundã pe o piaþã exclu-sivistã ºi puþin populatã la aceastã orã,piaþa operatorilor de transport aerian.Posibilul succes al acestei primeîncercãri va duce cu siguranþã la dez-voltarea noului domeniu de activitateprin achiziþionarea altor aparate dezbor ºi prin construirea unui helioport.

CARTIER REZIDENÞIAL„LA RIVIERRE“

Corsarul Roºu executã lucrãri deconstrucþii ca antreprenor general sauca subantreprenor de specialitate, unaccent deosebit punându-se pe inves-tiþiile proprii. Construirea cartieruluirezidenþial „La Rivierre“, situat înapropierea autostrãzii Bucureºti –Piteºti, km. 30, este un prim exemplu.

Acest complex rezidenþial va ficompus din 60 de vile P+M cusuprafaþa utilã între 250 ºi 300 mp,protejate cu termosistem exterior,având urmãtoarele detalii constructive:suprafaþa medie a terenului – 850 mp;amprenta la sol – 170 mp, din carelocuibil – 110 mp, garajul – 20 mp ºi

terasã – 25 mp; suprafaþa etajului – 90ºi 150 mp.

Complexul se va dezvolta pe ozonã înaltã, neinundabilã, amplasatãîntr-un peisaj atractiv, ºi dispune de omultitudine de facilitãþi:

� zonã îngrãditã cu acces controlat;� pazã permanentã asiguratã de o

firmã specializatã;� alei de acces de 7 m lãþime cu

benzi de 3,5 m pe sens;� alimentare cu apã de calitate

excepþionalã, din puþuri de mareadâncime – 170 m;

� sisteme de canalizare separatepentru ape menajere ºi ape pluviale;

� staþie de epurare ecologicã pen-tru ape uzate;

� zonã comercialã, club, teren detenis ºi parc de joacã pentru copii;

� sisteme de telefonie, televiziuneprin cablu, internet, supravegherevideo etc;

� reþea proprie de energie electricãde joasã tensiune, legatã direct lareþeaua de înaltã tensiune;

� reþea de gaze naturale pentruîncãlzire ºi consum menajer;

� posibilitatea construirii unorpiscine exterioare de circa 80 mc.

Vã invitãm sã deveniþi parte-nerul nostru de afaceri, garan-tându-vã o colaborare reciprocavantajoasã, apelând la tel.: 0246-270.557, fax: 0246-270.564, e-mail:[email protected]. �

SC Corsarul Roºu este astãzi lider în producþia ºi transportul materialelor de construcþii în zona de sud aþãrii, în special în zona Capitalei.

Ascensiunea rapidã a societãþii a fost posibilã prin implementarea susþinutã a unor metode moderne demanagement ºi marketing, a unor tehnologii avansate, precum ºi datoritã flerului deosebit în afaceri al conduceriisocietãþii. Corsarul Roºu s-a transformat astfel într-o companie puternicã, eficientã ºi prosperã.

Ca o recunoaºtere a prestigiului de care se bucurã, Corsarul Roºu a obþinut în anul 2006 locul III peþarã în segmentul extracþiei pietriºului ºi nisipului ºi locul III pe judeþul Giurgiu la categoria întreprinderi mijlocii.

Ana-Maria Preda, director de vânzãri

Page 7: Nr 31 Octombrie 2007
Page 8: Nr 31 Octombrie 2007
Page 9: Nr 31 Octombrie 2007
Page 10: Nr 31 Octombrie 2007
Page 11: Nr 31 Octombrie 2007
Page 12: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 200714

Centrale modernepentru prepararea betoanelor

Valeriu Deciu – director general TEKA ROMÂNIA

Teka are o experienþã de aproxi-

mativ 45 de ani în proiectarea ºi

fabricaþia staþiilor ºi malaxoarelor

pentru prepararea betoanelor, fiind o

prezenþã consacratã, dar ºi activã în

peste 44 de þãri de pe 5 continente,

cu referinþe de vânzãri de ordinul

zecilor de mii de unitãþi.

Pornind de la aceastã experienþã

deosebitã, specialiºtii firmei Teka au

structurat portofoliul de produse

dupã mai multe criterii obiective.

Primul criteriu a fost cel al pro-

dusului finit, rezultând astfel trei

game principale de malaxoare,

fiecare din ele cu multiple variante

dimensionale ºi de echipare:

� malaxorul tip „farfurie“ – la

care braþele purtãtoare ale ºapelor

amestecãtoare sunt antrenate direct

din rotorul central, cu posibilitatea

reglãrii acestora pe verticalã ºi

orizontalã. Acest tip de malaxor este

destinat în principal preparãrii

betonului transportabil ºi industriei

fabricãrii sticlei, dar ºi altor aplicaþii

diverse. Prin introducerea (opþio-

nalã) a unui agitator mecanic sau

electro-hidraulic, numãrul aplicaþiilor

posibile devine foarte mare, ºi poate

fi folosit inclusiv la cele mai pre-

tenþioase operaþiuni de preparare a

elementelor prefabricate;

� malaxoarele cu axe planetare

în contracurent sunt dezvoltate

special pentru aplicaþiile din industria

prefabricatelor din beton, capitol la

care firma Teka exceleazã, fãrã a

neglija ºi celelalte produse finite;

� malaxoarele cu dublu ax

orizontal sunt proiectate pentru apli-

caþiile de malaxare în regim de mare

uzurã, cum ar fi betoanele rutiere. În

aceste reþete intrã de obicei multã

piatrã concasatã, ceea ce sporeºte

foarte mult gradul de uzurã la cele-

lalte tipuri de malaxoare, deter-

minând înlocuirea înainte de termen

a elementelor de uzurã (cãptuºeala

malaxorului, braþele, ºapele).În fine, al doilea criteriu important

este cel al valorii investiþiei pentruclientul final. Conform acestuia, pen-tru fiecare nivel de productivitateexistã variante considerate „de lux“,dar ºi variante „economice“. Elediferã atât structural, structurã „grea“cu 2 etaje sau structurã „uºoarã“ peun etaj, cât ºi prin nivelul dotãrilor,fiind însã posibile ºi destule varianteintermediare.

Modul de alimentare cu agregateare o influenþã semnificativã asuprapreþului unei centrale, variantele cudraglinã fiind în general mai ieftinedecât cele cu buncãr liniar ºi bandãpredozatoare.

Cerinþele actuale din domeniul preparãrii betoanelor au condus,inevitabil, la o anumitã structurare a ofertei producãtorilor de instalaþiiºi echipamente pentru prepararea ºi punerea în operã a betoanelor,atât din punct de vedere tehnologic, cât ºi al valorii adãugate prin„pachetele“ de oferte ºi/sau servicii.

Prin intermediul materialului de faþã, voi încerca sã prezint cititorilor„Revistei Construcþiilor“ experienþa firmei Teka (Germania).

Page 13: Nr 31 Octombrie 2007

Indiferent însã de varianta tipo-dimensionalã, toate centralele Tekasunt de cel mai înalt nivel tehnologic,automatizate ºi complet ecologice.

Teka este lider al nivelului tehno-logic din domeniu, stãpânind, demulþi ani cu succes de necontestat,tehnologii precum determinareaconsistenþei betonului la fiecareºarjã sau a umiditãþii atât în agre-gate, cât ºi în malaxor, prin metodaconductivã sau prin cea cumicrounde, elemente esenþiale înprepararea prefabricatelor din beton.Aceste procese, alãturi de controlultemperaturii ºi al culorii, suntesenþiale pentru satisfacerea cerin-þelor moderne la standardele actuale.

Diferitele niveluri de echipare asistemelor de comandã nu înseamnãniveluri diferite de automatizare, ciun numãr diferit de procese contro-late de computer sau, dupã caz,facilitãþi suplimentare de vizualizaresinopticã, de evidenþã a ºantierelor

ºi clienþilor, de gestiune ºi facturare/contabilitate.

De altfel, toate sistemele decomandã au încorporate modemuripentru diagnosticare on-line, precumºi pentru asistenþã service software.

Centralele Teka sunt completecologice, fiindcã oferim pachetede echipare a silozurilor de cimentcare previn deversãrile de orice felîn atmosferã; iar pentru reciclareaapelor uzate, recomandãm sis-temele Bibko în douã trepte, curecuperarea apei uzate ºi a nisipu-lui ºi reintroducerea lor în reþetãpentru o preparare a betonului per-fect ecologicã.

Adevãrata mãsurã a niveluluitehnologic al firmei Teka este datãînsã de referinþele deosebite în apli-caþiile pentru beton prefabricat, undetehnologia este mult mai pre-tenþioasã, procedeele sunt maianevoioase ºi solicitã mãsurãtorimult mai exacte. În acest domeniu,Teka exceleazã, dupã cum se poate

constata ºi din proiectele realizatepentru firma Elpreco, Craiova. Acesteproiecte constau în linii completautomate pentru fabricarea pavelelor,executate în parteneriat cu firmaZenith din Germania, ºi pentrufabricarea þevilor din beton ºi acãminelor cu firma Pedershaab dinDanemarca.

Gama dimensionalã a centralelorde beton Teka cu un singur malaxorporneºte de la 26 mc/orã ºi mergepânã la 120 mc/orã, capacitãþi maimari fiind de asemenea posibile princombinaþii de câte douã malaxoare.

Nu în ultimul rând, soluþiile pro-puse de firma Teka sunt flexibile,croite dupã necesitãþile obiectiveale clientului ºi conforme particula-ritãþilor fiecãrui proiect în parte, iarasistenþa postgaranþie, inclusivfurnizarea pieselor de schimb, seface la preþuri mai mici decât mediapieþei, pentru cã noi ne considerãmclienþii adevãraþi membri ai mariifamilii Teka. �

Page 14: Nr 31 Octombrie 2007

KVM International, unul dintre liderii mondiali în

domeniul producerii vibropreselor pentru pavele ºi

blocuri din beton, propune soluþii pornind de la

nevoile ºi cerinþele individuale ale fiecãrui client.

O soluþie de bazã este maºina pentru format

pavele ºi blocuri din beton, tip 62/80, aparþinând

seriei I de fabricaþie.

Pentru producerea pavelelor fãþuite este nece-

sarã achiziþionarea unei secþiuni suplimentare de

umplere.

Productivitatea maºinii 62/80:

� cicluri/minut: 3 – 4,5;

� nr. blocuri 200 x 400 mm/ciclu: 4 buc.;

� capacitate/schimb 8 ore (85% eficienþã):

6.500 blocuri;

� nr. pavele 100 x 200 mm/ciclu = 24 buc.;

� capacitate/schimb 8 ore (85% eficienþã) =

1.000 mp.

Pornind de la aceastã maºinã uºor de exploatat

ºi de servisat, KVM vã propune o staþie de format

pavele ºi blocuri din beton, complet semiautomati-

zatã, formatã din:

� maºina 62/80, seria I de fabricaþie;

� secþiune suplimentarã de umplere;

� sistem de manipulare tip TS;

� sistem de cubaj manual.

Preþul de bazã include benzile transportoare ºi

sistemele de comandã.

Preþul de bazã nu include cãrucioarele, paleþii ºi

staþia de betoane.

Pentru a beneficia de excelenta fiabilitate a pro-

duselor sale, KVM, partener profesionist la scarã

globalã, propune clienþilor sãi automatizarea com-

pletã a staþiei pentru format pavele ºi blocuri din

beton prin trecerea de la sistemul de manipulare TS

la sistemul cu fingercar (fãrã rafturi de maturare ºi

fãrã ºine, cu refolosirea benzilor existente) ºi de la

sistemul de cubare manualã la sistemul de cubare

ECOLINE (fãrã benzi ºi magazie de paleþi).

CONTACT:Mobil: 0723.390.230

0722.379.443Tel.: 0332.805.596Fax: 0232.226.411E-mail: [email protected]

[email protected]

Soluþia de bazã, de la 367.000 euro� Maºina t ip 62 /80 , ser ia I de fabr ica þ ie ,

cu preþ de la 298.900 euro� S e c þ i u n e s u p l i m e n t a r ã d e u m p l e r e ,

cu preþ de la 68.100 euro

Soluþia de bazã + semiautomatizare, de la 666.700 euro� Sistem de manipulare tip TS, cu preþ de la 257.700 euro� Sistem de cubaj tip manual, cu preþ de la 42.000 euro

Soluþia de bazã + automatizare completã, dela 1.157.800 euro

� Sistem cu fingercar, cu preþ de la 364.000 euro� Sistem de cubare Ecoline, cu preþ de la 127.100 euro

Preþurile sunt informative.

Page 15: Nr 31 Octombrie 2007

VIHY® Multicast SC 200

Este un sistem de producþie cu mare flexibilitate,

pentru fabricarea atât a þevilor din beton armat sau

nearmat, cu secþiune circularã sau necircularã, cu

sau fãrã mufã (manºon), cât ºi a cãminelor. Pe lângã

acestea, cu VIHY® Multicast SC 200 se mai pot

fabrica elemente de cãmin tehnic, precum ºi þevi

cãptuºite la interior cu PVC.

Sistemul este de tip staþionar, cu formarea sub

nivelul pardoselii.

Þevile sunt scoase din matriþã ºi transportate cu

ajutorul unui pod rulant.

Dispozitivul de formare-presare este montat pe

un braþ pivotant.

Pentru producerea þevilor, este nevoie doar de

un singur operator.

Pentru fabricarea þevilor cu un diametru mai

mare de 1.000 mm, este necesar un operator supli-

mentar pentru aºezarea setului de inele.

Gama de produse

� Diametrul interior al þevilor: 300 – 2.000 mm

� Diametrul maxim exterior al þevilor: 2.380 mm

� Lungimea efectivã: de la 500 la 3.000 mm

Trecerea de la un diametru la altul poate avea

loc într-un interval de aproximativ 35-40 minute cu

condiþia ca lungimea þevii sã rãmânã neschimbatã.

Trecerea la o altã lungime de þeavã poate dura

pânã la aproximativ 60 minute. Aceasta face posi-

bilã producerea în decursul aceleiaºi zile a unor

tipodimensiuni variate de þeavã, reducându-se con-

siderabil ºi numãrul de paleþi folosiþi. Schimbarea

rapidã a matriþelor este dependentã de achiziþi-

onarea unui vibrator suplimentar.

CONTACT:Mobil: 0723.390.230

0722.379.443Tel.: 0332.805.596Fax: 0232.226.411E-mail: [email protected]

[email protected]

Maºina VIHY® Multicast SC 200 complet echipatã

pentru producerea þevilor armate cu diametrul de

pânã la 2.000 mm ºi o lungime variabilã între 500 ºi

3.000 mm la preþul de 299.000 euro. Oferta include

3 seturi de matriþe pentru þevi armate cu D = 400,

D = 600 ºi D = 800 mm toate la lungimea de

2.500 mm, cu garnitura montatã.

Preþul include instalarea ºi punerea în funcþiune.

Preþul nu include transportul.

Preþurile sunt informative.

Page 16: Nr 31 Octombrie 2007

...vã oferãTEHNOLOGII ªI UTILAJE PENTRU CONSTRUCÞII

Peste 13 ani de prezenþã pe piaþa construcþiilor din România

Page 17: Nr 31 Octombrie 2007
Page 18: Nr 31 Octombrie 2007

dealer

MASINI DE FORAT CARIERE, STUDII GEOTEHNICE SI PUTURI DE APA

Compania italiana Hydra este spe-cializata in constructia de utilajehidraulice pentru foraje vertiicale si ori-zontale, foraje geotehnice si de cerce-tare, scule de foraj, demolatoare(picoane), sccule manuale.

JOD este un utilaj hidraulicmanevrabil in totalitate prin radioco-manda, destinat foraajelor in roca, panala diametrul de 89 mm, ceea ce il facefoarte potrivit pentru forarea gaurilorde dinamitare in cariere de piatra saualte locuri care reclama astfel deproceduri. Este dotat cu un cap rotativcu percutie care asigura un cuplu derotatie si viteza de 400 Nm, respectiv0 – 300 rpm si o energie de percutie sifrecventa de 270 Nm/percutie,respectiv 59 Hz. Cei 100 CP ai moto-ruluii Perkins supersilentios furnizeaza,prin intermediul pompelor hidraulice,debite de ulei de 100 l/miin. la 175 barsi 50 l/min. la 175 bar pentru percutie,respectiv rotatie. Masina are inclusa opompaa de apa cu un debit de 50 l/min.la o presiune de 30 bar pentrucuratirea gaurii de foraj. Cu o greuutate

de numai 4.000 kg si un mast fixat peun brat articulat in 3 puncte, JOD poatefora pe orizontaala de la inaltimea de250 mm pana la 5.300 mm, pe verticalade la inaltimea maxima de 2.000 mm,cu pposibilitatea rotirii transversale amastului cu 1800.

GEO – EASY 10 si GEO – EASY 20 suntmasini proiectate pentru efectuareade teste statice pana la 1000 kN,respectiv 200 kN, teste dinamicegrele, prelevarea de probe de sol cuforaj rotativ sau cu perccutie. Ambelemasini sunt actionate de cate unmotor in 2 cilindri B&S de 18 CP pebenzina. Circuitelle hidraulice suntproiectate diferit, astfel incat: Geo –Easy 10 are 3 pompe cu presiuni de150+2200+220 bar, care asigura fortede extragere/impingere de 18.000 kg,respectiv 11.000 kg, iar Geo – Eassy 20a re 3 pompe cu p res iun i de150+150+350 bar, care asigura fortede extragere/impingere de 28.0000 kg,respectiv 20.500 kg. Capul rotativ esteactionat de 2 motoare hidraulice,furnizand un cuplu maaxim de 350 kgmsi viteza de rotatie maxima de 100 rpm.Ambele masini sunt dotate cu teleco-manda prrin cablu.

Joy 05, Joy 1, Joy 2 si Joy 3 sunt uti-laje usoare care pot face foraje verti-cale si incclinate pentru micropiloti,cercetare sol, ancorari si diferite forajenecesare in cariere si mine.

Pot lucra cu diferite capete de foraj,ceea ce permite abordarea mai multor

tehnici de forare: cu sape tip elice, cuciocane de fund, cu aer comprimat.Aceste utilaje au dimensiuni reduse,insa performante deosebite, fiindpotrivite pentru lucrari care se desfa-soara in spatii mici si in orice tip dee sol.

JOY 4 este un utilaj hidraulic desti-nat forajelor verticale si inclinate cucare se pot aborrda diferite tehnici deforaj: cu snec, cu rotopercutie, cu aer,cu ciocan de fund, in orice tip de ssol.Motorul masinii, Perkins supersilentioscu o putere de 100/118 CP, actioneaza4 pompe hidraulicee: 2 pompe cu debitede 120 l/min. si presiuni de 300 bar si2 pompe cu debite de 40 l/min. si pre-siuni de 160 bar. Capul rotativ dezvoltaun cuplu si o viteza maxime de 20.000 Nm,respectiv 320 rpm, avand o deplasarede 3.500 mm de-a lungul mastului,fortele de extractie/impingere suntde 3.500 kg,, respectiv 6.000 kg, iarmastul se poate inclina lateral ±250.Masina mai este dotata cu o menghinadubla cu desurubare si o pompa cusurub cu debit variabil (0 –– 600 l/min.)la o presiune de 25 bar pentru fluidul

GEO - EASY JOD JOY 4

Page 19: Nr 31 Octombrie 2007

de foraj. Miscarile masinii sunt dirijateprin radiocomanda.

Joy 4 este un utilaj indicat pentruputturi de apa pana la 180 m cudiametrul de 219 mm.

Un interes deosebit prezinta mas-turile orizontalee pe care se pot montadiferite capete hidraulice rotative, vin-ciuri si scule de foraj tip elice, ttricon,trilama, carote sau ciocane pentrutoate tipurile de sol. Mastul se poatecupla la orice tip de excavator si esteechipat cu un panou de control si unreductor hidraulic pentru manevrareacapullui rotativ.

Cu aceste utilaje se pot dezvoltaforte de 1.500, 3.000 sau 4.500 kg,suficiente pentru foraje orizontale efi-ciente si de buna calitate.

Caracteristicile esentiale ale aces-tor masini ssunt usurinta in exploataresi transport (pot fi, de asemenea,montate pe camion), precum si perfor-mmanta si versatilitatea.

Alte produse ale companiei Hydra:sape tip elice (snecuri) mini (5 modele,de la 120 la 1.000 kg) si maxi (5 mo-dele, de la 1.000 kg la 4.600 kg), ata-sabile la excavator si ppentru orice tipde sol; unitati de putere hidraulice;ciocane hidraulice (picoane) pentrudemolari ((manuale si atasabile laexcavator); pompe submersibileactionate hidraulic, cu sita de protectieanttipietris, scule manuale (snecuri,carotiere, perforatoare, taietoare cu

lama circulara) actionate hiidraulic, cio-

cane vibratoare atasabile la excavator

pentru palplanse, vibroinfigatoare

pentru piloti. Compania Hydra a fost

prezenta la expozitia Geofluid care a

avut loc in saptamana 02–08 noiembriee

2006 in orasul Piacenza, Italia, alaturi

de companii de renume din domeniu:

Casagrande, Soilmec, Baauer etc. �

Mast orizontal Unitate hidraulica de putere

Page 20: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 200722

Decizii managerialeESTIMÃRI DE COST

ÎN FUNCÞIE DE LUAREA DECIZIILOR ÎN CONDIÞII DE RISC

dr. ing. Octavian George ILINOIU – Gardiner &Theobald International Project & Cost Management

TERMINOLOGIECostul reprezintã cheltuiala

exprimatã în bani, suportatã de cãtreun agent economic pentru a realizao activitate productivã sau a utilizaun produs sau un ansamblu deactivitãþi.

Preþul înseamnã un echivalentmonetar al produsului, un parametruesenþial al tranzacþiei comerciale.

O altã posibilitate de definire apreþului poate fi: suma de bani pecare trebuie sã o plãteascã cumpã-rãtorul pentru achiziþionarea unuiprodus sau a unui serviciu.

Preþ al pieþei reprezintã preþulcare se formeazã pe piaþã în urmafluctuaþiei cererii ºi a ofertei. Elreflectã valoarea unui produs comer-cializat în cadrul unei tranzacþii liberconsimþite ºi prin negociere.

CLASIFICAREA COSTURILORCosturile ocazionate de desfã-

ºurarea activitãþii sunt decisive,deoarece acestea influenþeazãpreþul ºi, în final, competitivitateafirmei.

La analiza costurilor trebuie sãþinem seama de împãrþirea acestoraîn douã mari categorii principale:costuri directe ºi indirecte.

Costurile directe sunt cele carese pot identifica drept costuri speci-fice legate direct de îndeplinirea acþi-unii ºi care, din acest motiv, pot fiatribuite direct acelei acþiuni.

Costurile indirecte sunt celecare nu se pot identifica drept costurispecifice legate direct de îndeplinireaacþiunii care sã poatã fi atribuitedirect, dar care sunt totuºi necesare.Împreunã cu costurile directe, asi-gurã buna desfãºurare a acþiunii.Exemple de costuri indirecte: toatecosturile pentru echipamentele uti-lizate în scopul administrãrii proiectu-lui (de exemplu, PC-uri, echipamenteportabile etc.), costuri de comunicare(poºtã, fax, telefon, e-mail etc.), cos-turi relative la infrastructura clãdiriiunde se desfãºoarã proiectul (chirie,electricitate etc.), materiale de birou(consumabile), fotocopii etc.

Urmãtoarele costuri trebuie cuan-tificate ºi incluse în calculul estimãriide preþ al proiectului:

� costul materialelor ºi echipa-mentelor necesare pentru realizareaobiectivelor de investiþii în toatefazele sale, ca un bun dat pentruexploatare;

� costul manoperei directe –valoarea datã direct personaluluicare îºi aduce contribuþia la con-cepþia ºi realizarea subsistemelorconstitutive ale proiectului;

� costul primar – constituit casuma tuturor costurilor directe(manoperã ºi materiale) utilizatepentru realizarea proiectului;

� costul de producþie se com-pune din costul de achiziþie almateriilor ºi materialelor consumate,cheltuieli de prelucrare a materiilor

prime în vederea transformãrii înprodus finit (cheltuielile directe ºicota din cheltuielile indirecte carerevin produsului respectiv);

– costuri fixe – constituite dincosturi care rãmân neschimbate ºise efectueazã indiferent de volumulproducþiei realizate (chirii, taxe, asi-gurãri, administraþie etc.);

– costuri variabile – constituite dinconsumuri de factori de producþiecare cresc sau scad odatã cu volu-mul producþiei (combustibil folosit lafabricaþie, materii prime etc.);

� costuri indirecte – costuri de regie,care reprezintã sumele prevãzutepentru administrarea proiectului,asigurarea dotãrilor, întreþinere, ilu-minat etc., în general activitãþi susþi-nãtoare ale celei de bazã;

� costul manoperei indirecte –valoare prin care se recompenseazãpersonalul care întreþine echipa-mentele, gestionarii de la magazii etc.;

� costul managementului proiec-tului include costurile aferente activi-tãþilor de conducere a proiectului;

� costurile de contract – regru-peazã o serie de angajamente efec-tuate în cadrul proiectului de o seriede factori externi;

� costuri de amortisment alechipamentelor utilizate în proiect;

� costul de achiziþie a echipa-mentelor necesare proiectului (maºini,instrumente de mãsurã);

Estimãrile de cost reprezintã baza deciziilor manageriale în cadrul proiectelor de construcþii. Acesteapermit comparaþii de procedee, planificãri de programe, justificarea deciziei de contractare sau de conti-nuare a activitãþilor dintr-un proiect în derulare, reprezentând un instrument de control asupra modului încare acesta se realizeazã.

Fundamentarea corectã a deciziilor ºi soluþionarea corectã a problemelor specifice necesitã o înaltãcompetenþã, o mare capacitate de sintezã ºi analizã.

În definirea deciziei trebuie sã avem în vedere cã aceasta poate fi consideratã fie ca un proces, fie carezultatul final al acestuia; de regulã necesitã alegerea dintre mai multe variante.

Decizia, respectiv riscul asumat, face diferenþa dintre o afacere profitabilã ºi una neprofitabilã.

continuare în pagina 24�

Page 21: Nr 31 Octombrie 2007
Page 22: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 200724

� costurile garanþiilor bancare– garanþii pentru participare la lici-taþie, garanþii de returnare a avan-sului, garanþii de bunã execuþie ºigaranþii de mentenanþã.

ESTIMAREA COSTURILORRolul estimãrilor de cost este

acela de a elabora antecalculaþii,indicând, pe articole de lucrãri,sumele maxime care pot fi plãtitepentru o anumitã lucrare de pro-ducþie, fãrã ca realizarea acestorasã devinã neeconomicã.

Obiectivul unei estimãri îl for-meazã costul previzionat al proiectului,þinându-se cont de patru categorii deelemente:

� definirea clarã, fãrã echivoc, aperformanþelor tehnice ce se doresca fi obþinute prin proiectul respectiv,precum: specificaþii tehnice, planuri,complexitatea proiectului, amplasa-ment ºi caracteristici ale terenului,identificarea disciplinelor necesarerealizãrii estimãrii;

� planificarea riguroasã a activi-tãþilor proiectului cu precizarearesurselor necesare realizãrii activi-tãþilor, incluzând: tipuri de costuri,existenþa unor informaþii certeasupra unor preþuri pentru materialeºi echipamente, dar ºi asupra unorcheltuieli ce vor fi efectuate cusalarizarea, managementul sau sub-contractãrile din proiect, aplicareametodei potrivite de estimare,acoperirea tuturor elementelor ºicondiþiilor particulare ale proiectului,verificarea articolelor cheie pentru afi în concordanþã cu lucrãri similarestimate sau realizate;

� determinarea riscului: identifi-carea ºi cuantificarea incertitudinilorcu referire la activitãþi cunoscute ºinecunoscute, riscuri potenþiale ºiactivitãþi neprevãzute;

� verificarea estimãrii finale depreþ: cantitãþi de lucrãri ºi preþurilelor unitare, corectitudinea estimãriiîn raport cu scopul lucrãrii, aplicareafactorilor de reglare în funcþie departicularitãþile proiectului, compara-rea estimãrii cu costurile unor lucrãride referinþã, precum ºi analizareadiferenþelor care apar.

PRECIZIA ESTIMÃRII COSTURILOREstimãrile se pot clasifica în

patru clase, în funcþie de preciziaasiguratã: ordin de mãrime, estima-rea preliminarã, de bazã ºi detaliatã.

A. Ordinul de mãrime (de regulãmp construit, desfãºurat sau util)reprezintã o estimare aproximativã,rapidã cu o precizie de ±20 … ±30%obþinutã prin analogie cu alteproiecte sau cu ajutorul unor rateglobale. Se cunosc nevoile, naturaprodusului, funcþiunile principale ºiprin extrapolarea rezultatelor obþinuteîn proiecte similare se construieºteun plan de costuri al beneficiarului saudirectorului de proiect aproximativ.Ordinele de mãrime sunt utilizate încazuri de urgenþã când nu existãtimp pentru o analizã mai detaliatã.

B. Estimarea preliminarã sebazeazã pe un studiu de fezabilitatedeja existent, cunoscându-se princi-palele costuri cu echipamentele ºidotãrile necesare. Are o precizie de±15 … ±20% ºi beneficiazã de undecupaj ierarhizat al activitãþilor cevor fi efectuate. Estimarea prelimi-narã este prima exprimare bugetarãa proiectului.

C. Estimarea de bazã prezintãcosturile pe activitãþi ºi posturi deexecuþie cu o precizie de ±10%, iarriscurile sunt ºi ele evaluate. Serealizeazã astfel un buget al obiec-tivelor care va fundamenta deciziade investiþie în proiect.

D. Estimarea detaliatã are oprecizie de ±5% ºi permite evalu-area unei oferte de prestaþie care seidentificã cu oferta clientului. Aceastãestimare este riguroasã ºi analiticã,dureazã ºi costã.

COSTURILE PROIECTULUI,FACTORII DE INFLUENÞÃ

A COSTURILOR – RISCURIO mare parte din estimãrile de

cost pentru lucrãri de construcþii suntfundamentate ºi elaborate în condiþiide risc (prin asumarea ºi cunoaºtereaacestora). Identificarea, diminuareaºi eliminarea riscului se realizeazãprin întocmirea unor liste de control,organizarea unor ºedinþe de identifi-care a riscurilor ºi analiza docu-mentelor arhivate.

Riscul reprezintã nesiguranþaasociatã oricãrui rezultat. Nesigu-ranþa se poate referi la probabilitateade apariþie a unui eveniment sau lainfluenþa, la efectul unui evenimentîn cazul în care acesta se produce.

Cunoaºterea probabilitãþii deapariþie a riscului în desfãºurareaunui anumit fenomen permite luarea

de mãsuri care sã contracarezeeventuale efecte negative. Esteaproape imposibil a suprima toateriscurile, dar este importantã identifi-carea lor pentru a le reduce numãrulºi a limita creºterea pierderilorprovocate prin neidentificarea lorcorectã.

Când estimarea de cost poatestabili probabilitatea pierderii, numãrulde observaþii fiind suficient de marepentru a le prevedea cu o eroarecunoscutã, se pot elabora planuri deautoasigurare, prin includerea uneiprime (coeficient) de risc în cost.

Pentru a stabili probabilitateaunui fenomen, este necesarã înde-plinirea condiþiilor privind numãrulmare de observaþii pentru garan-tarea stabilitãþii procesului, repeta-rea lor în cadrul eºantionului ºiindependenþa apariþiei lor. Numai înaceste condiþii poate fi consideratãun risc.

Managementul riscului este unproces ciclic, cu mai multe faze dis-tincte: identificarea riscului, analizariscului ºi reacþia la risc.

În faza de identificare a risculuise evalueazã pericolele potenþiale,efectele ºi probabilitãþile de apariþieale acestora pentru a decide caredintre riscuri trebuie prevenite.

Totodatã, se eliminã riscurileneconcordante, adicã acele ele-mente de risc cu probabilitãþireduse de apariþie sau cu un efectnesemnificativ.

Identificarea riscurilor trebuierealizatã în mod regulat. Aceastatrebuie sã ia în considerare atâtriscurile interne, cât ºi pe celeexterne. Riscurile interne sunt riscuripe care echipa managerialã le poatecontrola sau influenþa, în timp ceriscurile externe nu se aflã sub con-trolul acesteia.

Riscul poate fi identificat folosinddiferite metode, printre care senumãrã:

� întocmirea unor liste de controlcare cuprind surse potenþiale de risc,cum ar fi: cheltuieli de contract,obþinerea ºi amenajarea terenului,asigurarea utilitãþilor necesareobiectivului, cheltuieli de proiectareºi asistenþã tehnicã, cheltuieli pentruinvestiþia de bazã, alte cheltuieli etc;

� urmare din pagina 22

continuare în pagina 26�

Page 23: Nr 31 Octombrie 2007
Page 24: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 200726

� analiza documentelor disponi-bile în arhiva firmei, pentru identifi-carea problemelor care au apãrut însituaþii similare celor curente, pre-cum: documente contabile cu privirela proiectele anterioare defalcate pepreþuri de manoperã, materiale ºiechipamente, situaþiile de lucrãri ºirapoartele proiectelor realizate, cos-turile interne ale întreprinderii(salarii, amortismente), cataloage ºidevize de la furnizori, reviste de spe-cialitate, cursuri valutare, dobânzibancare etc.);

� utilizarea experienþei persona-lului direct productiv prin invitareaacestuia la o ºedinþã formalã deidentificare a riscurilor (de multe oripersonalul direct productiv esteconºtient de riscuri ºi probleme pecare cei din birouri nu le sesizeazã).O comunicare eficientã este una din-tre cele mai bune surse de identifi-care ºi diminuare a riscurilor;

� identificarea riscurilor impusedin exterior (prin legislaþie, schimbãriîn economie, tehnologie, relaþii cusindicatele) prin desemnarea uneipersoane care sã participe laîntrunirile asociaþiilor profesionale, laconferinþe ºi care sã parcurgã publi-caþiile de specialitate.

Riscurile potenþiale de cost aleunui proiect ºi factorii lor de influenþãsunt:

A. Cheltuieli de contract– Strategia de contractare consti-

tuie un mecanism esenþial în reparti-zarea riscului. Riscurile pe care ºi leasumã societatea sunt în modobiºnuit formalizate prin contractecu beneficiarii. Acoperirea risculuide cost datorat modificãrilor facto-rului comercial prin folosirea unorclauze, precum: clauze de escala-dare, clauze de consolidare, de rec-tificare sau de includere a unei marjeasiguratoare.

B. Obþinerea ºi amenajareaterenului

– Obþinerea terenului – cheltu-ieli efectuate pentru cumpãrarea deterenuri, plata concesiunii pe duratarealizãrii lucrãrilor, exproprieri, des-pãgubiri, schimbarea regimuluijuridic al terenului, scoaterea tempo-rarã sau definitivã din circuitul agri-col etc.;

– Amenajarea terenului – chel-tuieli efectuate pentru pregãtireaamplasamentului (ex. demolãri,demontãri, defriºãri, evacuãri mate-riale, epuismente etc.);

– Amenajãri pentru protecþiamediului – cheltuielile efectuatepentru anumite probleme de mediutrebuie considerate ºi analizate încadrul anumitor lucrãri.

C. Asigurarea utilitãþilor nece-sare obiectivului

Se includ cheltuieli efectuatepentru asigurarea cu utilitãþile nece-sare funcþionãrii obiectivului, precum:alimentare cu apã, canalizare, ali-mentare cu gaze naturale, agent ter-mic, energie electricã, telefonie,radio-TV, drumuri de acces, cãi ferateindustriale, care se executã peamplasamentul delimitat din punctde vedere juridic, ca aparþinândobiectivului de investiþie, precum ºicheltuielile aferente branºãrii lareþelele de utilitãþi.

D. Cheltuieli de proiectare ºiasistenþã tehnicã

– Proiectare ºi asistenþã tehnicã(tabelul 1) – acoperirea riscului decost datorat neincluderii unor arti-cole sau activitãþi care nu au putut fievaluate ºi analizate în momentulrealizãrii estimãrii primare de cost,acestea fiind susceptibile la evalu-area de cost în momentul dezvoltãriiproiectãrii.

E. Cheltuieli pentru investiþiade bazã

– Costul de realizare a construcþiei.– Schimbarea preþurilor materiilor

prime/materialelor în funcþie de evoluþiapieþei mondiale – criza oþelului (creºterea

preþului la aluminiu ºi vatã mineralãdin ultimii ani) a fost resimþitã ºi pepiaþa româneascã. Un alt factor,subliniat de mulþi analiºti strãini, esteimpactul consumului masiv de mate-riale de construcþii; ne putem aºteptala o sensibilitate tot mai mare a pieþeiinterne la evoluþiile internaþionale ºipe viitor.

– Noile tehnologii, adesea ino-vatoare, sunt promovate ca rãspunstocmai la creºterea uneia sau alteiadintre componentele costurilor.Penetrarea pieþei de noi materiale ºitehnologii poate conduce la schim-barea anumitor soluþii prevãzute înproiect. Coeficient de risc între1,00-1,05.

F. Alte cheltuieli– Inflaþia – o analizã a pieþelor

internaþionale permite sã se tragãconcluzia cã preþurile au o tendinþãgeneralã de creºtere în condiþiilecererii mondiale. La acestea seadaugã ºi factorii care exercitã pre-siuni inflaþioniste asupra preþurilor,precum situaþiile de monopol.

– Politica de marketing maiagresivã a firmei sau a concu-renþei – în prezent, numeroaseîntreprinderi ºi-au extins masiv ope-raþiunile de comercializare, aprovi-zionare ºi producþie pe piaþamondialã, reuºind sã-ºi creezestructuri globale care le permit sãtransmitã rapid informaþiile, ideiledintr-un colþ al lumii în celãlalt.Întreprinderile se confruntã cu unmediu de marketing mult mai vast ºimai complex decât în trecut. Deexemplu, în ceea ce priveºte con-curenþa globalã, întreprinderileeuropene au de înfruntat chiar înþãrile lor de origine societãþi careaplicã o politicã de marketing agre-sivã ºi extrem de competitivã (con-form conceptului de „concurenþãtotalã“). Estimãrile de cost trebuie sãconsidere condiþiile pieþei având învedere ºi politicile de marketing alefirmei proprii ºi ale concurenþei.

– Localizarea geograficã – gradulde diversificare a ariei geografice aproiectelor acþioneazã, de aseme-nea, ca un factor de influenþã asupracosturilor privitoare la manoperã,materiale ºi echipamente.

Tabelul 1

� urmare din pagina 24

continuare în pagina 28�

Page 25: Nr 31 Octombrie 2007
Page 26: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 200728

– Sensibilitatea amplasamen-tului (tabelul 2) apare datoritã condi-þiilor speciale ale acestuia, chiarunice, care se reflectã în costuri.

– Resurse industriale – numãrulantreprenorilor potenþiali care aucapabilitatea de a participa la licitaþieºi de a executa lucrarea este limitatde resursele lor disponibile.

– Construcþii temporare – Coefici-ent de risc 0,900.

– Competitivitatea specialitã-þilor tehnice – costuri suplimentarecauzate de necesitatea folosirii uneiforþe de muncã, limitatã ca numãr,specializatã în meserii de niºã.Coeficient de risc între 1,25-1,5.

– Condiþii de mediu – condiþii demediu extreme, temperatura mediu-lui sub 5 0C sau peste 35 0C. Coefi-cient de risc între 1,10-1,15.

– Securitatea ºi sãnãtatealucrãtorilor – Coeficient de risc 1,015.

– Control de calitate riguros –Coeficient de risc 1,010.

– Cheltuieli indirecte ºi profit –Coeficient de risc între 1,07-1,10.

– Stimulente – costurile de impulsi-onare a constructorului pentru înde-plinirea calitãþii ºi a accelerãrii

termenului de predare. Coeficientde risc 1,01.

– Diverse ºi neprevãzute –cheltuieli semnalate la sfârºitulproiectãrii, respectiv în timpul exe-cuþiei, rezultate din modificãrile desoluþii tehnice, cantitãþi suplimentarede lucrãri, utilaje ºi dotãri necesarepe parcursul derulãrii investiþiei,teren de fundare necorespunzãtor,apã subteranã agresivã, pãmânturicontaminate, trasee de utilitãþinesemnalate etc., acestea sunt doarcâteva dintre problemele majorecare pot apãrea în timpul execuþiei,majorând costurile. Coeficient derisc între 1,05-1,15.

– Consultare publicã, reclame,cataloage promoþionale.

CONCLUZIIÎntocmirea estimãrilor de cost nu

este un scop în sine, ci un instru-ment de lucru. Importantã este com-paraþia estimãrilor cu realizãrileefective ale societãþii.

Aceastã comparaþie se poateface la douã nivele:

� la nivelul secþiilor – departa-mentelor pentru costurile alocateacestora;

� la nivelul conducerii unde suntcomparate rezultatele înregistrate încontul profit ºi pierderi cu cele dinbuget ºi sunt analizate abaterile ºicauzele care le-au generat.

Diminuarea riscurilor de costpoate fi realizatã þinându-se seamade urmãtoarele reguli:

� a nu se asuma un risc maimare decât ceea ce se permite a sepierde;

� a nu se asuma riscuri mari pen-tru o speranþã de profit limitat;

� a se þine seama de probabili-tatea realizãrii riscurilor (necesitateaacoperirii rezonabile a costurilorproiectului).

Prin respectarea principiilorenunþate mai sus, ofertele de preþdepus în cadrul licitaþiilor sunt maipuþin riscante, mai competitive,eliminându-se riscurile aberante.

BIBLIOGRAFIE1. Anderson s., Molenaar K.,

Schexnayder C., Guidance for CostEstimation and Management forHighway Projects During Planning,Programming, and Preconstruction.CHRP REPORT 574, 2007.

2. Capano C.N., Karshenas S.,Applying Accepted Economic Indica-tors to Predict Cost Escalation forConstruction.

3. Charette R.P., MarshalolH.E., Uniformat II Elemental Classifi-cation for Building Specifications,Cost Estimating, and Cost Analysis.NIST U.S. Department of Com-merce, 1999.

4. Cornescu V., Marinescu P.,Curteanu D., Toma Sorin, Manage-ment – de la teorie la practicã, Uni-versitatea Bucureºti, 2004.

5. Gleason L., Cost PlanningProject Kaleidoscope, Drury Univer-sity 2003.

6. Humphreys K., Sources ofInternational Cost Data. NORDNET ’97Conference „Quality in ProjectManagement“, Reykjavik, Iceland,11 September 1997.

7. Stelian D.H., Hossu T.,Gestiunea riscurilor în proiectele deconstrucþii. Buletinul Institutului Poli-tehnic Iaºi, Tomul XLVII (LI), fasc. 5,2001. Construcþii ºi Arhitecturã.

8. The Associated GeneralContractors of America. Guide-lines for a Successful ConstructionProject, 2006. �

Tabelul 2

� urmare din pagina 26

Page 27: Nr 31 Octombrie 2007
Page 28: Nr 31 Octombrie 2007
Page 29: Nr 31 Octombrie 2007
Page 30: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 200732

Un nou concept tehnological halelor industriale moderne

Distribuþia acestor materiale pepiaþa româneascã a fost înlesnitã degrupul german Filippi GmbH, în careeste inclus ºi Isopan, ºi care estedistribuitor în Germania al firmelorFisher, Grup Arcelor, Isopan SpAItalia.

Noul concept de hale industrialecu panouri termoizolante sau cu sis-tem casetat a penetrat cu succeszona construcþiilor industriale,întrucât se preteazã foarte bine peorice fel de structurã: de betonarmat, structura metalicã clasicã,structura uºoarã – europrofile, struc-tura de lemn.

În funcþie de zona geograficã(încãrcãrile date de vânt, zãpadã,efectele vibraþiilor asupra clãdirilorsau pãrþilor de clãdire etc.), înfuncþie de teren, destinaþia obiecti-vului ce urmeazã a fi construit, declasa de combustibilitate pe caretrebuie sã o îndeplineascã, în funcþiede coeficienþii termici ceruþi, se stabi-leºte tipul de închidere, care poate fi:pentru pereþi – panouri termoi-zolante cu poliuretan sau vatã mine-ralã sau sistemul casetã detablã/vatã mineralã/tablã cutatã, iarpentru acoperiº – panouri termo-izolante cu poliuretan sau cu vatã orisistemul tablã cutatã/vatã mine-ralã/membranã hidroizolantã, dacãeste panta micã, dupã care se sta-bileºte tipul de structurã.

Aºa cum s-a menþionat, acestesisteme de închideri se preteazã peorice fel de structurã, întrucât au ostaticã foarte bunã ºi, chiar dacã

structura are deficienþe de montaj,panourile pot fi aliniate orizontal ºivertical prin montarea profilelor zin-cate orizontale tip C sau Z, careservesc ca pane ºi rigle metalice desusþinere.

Când se foloseºte sistemul case-tat, dimensionarea corespunzãtoarea elementelor de susþinere alepanourilor sau tablelor cutate – atâtsub aspectul caracteristicilor geo-metrice ale secþiunii elementelor desusþinere, cât ºi al distanþei deamplasare a acestora în direcþie ori-zontalã ºi verticalã – satisface cerin-þele de rezistenþã, stabilitate ºideformabilitate ale structurii propriide susþinere.

Construirea de hale industriale înacest nou concept tehnologic cupanouri termoizolante sau sistemecasetate a dat naºtere unei noinecesitãþi – accesoriile metalice,respectiv piesele de finisaj,profilele zincate.

Venind în întâmpinarea acestorcerinþe, s-au achiziþionat douã liniitehnologice de ultimã generaþie dinGermania cu douã Abkant-uri com-puterizate, unul de 6,00 m lungimepentru producþia de accesorii meta-lice (coame, colþare, glafuri, piese demascare, de scurgere) ºi unul de8,00 lungime pe care se realizeazãprofile zincate (profile Z, C, careservesc ca pane ºi rigle metalice).

Astfel, Isopan a devenit unul din-tre marii furnizori de produse meta-lice pentru hale industriale, birouri,spaþii comerciale, sãli de sport,

bazine de înot, acoperiºuri etc. Înplus, a devenit unic distribuitorîn România al firmei germaneEssmann GmbH în ceea cepriveºte toatã gama de luminatoare,trape de aerisire, trape de fum, ele-mente de drenare pentru acope-riºurile tip terasã, întregind astfeloferta pentru închideri.

Produsele furnizate de Isopansunt concepute sã satisfacã simul-tan ºase cerinþe esenþiale privindcalitatea în construcþii: protecþie lafoc, protecþie termicã, acusticã ºiantiseismicã, rezistenþã ridicatã lafactorii agresivi de mediu, etanºe-itate la apã ºi aer asiguratã prin sis-temul de îmbinare.

Avantajele închiderilor cu panouritermoizolante, sisteme casetate:

� montaj rapid;� sunt demontabile, toate fixãrile

fãcându-se cu ºuruburi;� greutatea proprie a clãdirii

este redusã comparativ cu soluþiiletradiþionale;

� gama variatã de profile ºi culoriîn care se pot produce permite jocuriarhitecturale deosebite;

� pot fi folosite ºi la renovareahalelor dezafectate.

Pentru a pune în practicãproiecte de referinþã, vã stãm ladispoziþie cu propuneri, soluþiitehnice, asistenþã la montaj,bazate pe o experienþã de aproape11 ani, fiind permanent deschiºicolaborãrii cu proiectanþii, benefi-ciarii, constructorii. �

Conceptele tehnologice moderne de realizare a halelor industriale au dus la apariþia pe piaþaromâneascã a unei largi oferte de panouri termoizolante tip sandwich sau tip casetã ºi tablã cutatã cuinterior izolant, profile metalice, materiale cu care firma Isopan s-a impus pânã acum pe piaþa româneascã.

Compania Isopan ºi-a început activitatea în 1996 cu promovarea ºi comercializarea panourilortermoizolante tip sandwich, realizate din douã foi de tablã vopsitã în toatã gama RAL ºi miez izolant depoliuretan sau vatã mineralã, a tablei cutate, casetelor de tablã, accesoriilor de prindere ºi a tablei tip þiglã.

Page 31: Nr 31 Octombrie 2007
Page 32: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 200734

În completarea pachetului desoluþii, produse ºi servicii pe caresocietatea Anticorosiv le oferãpartenerilor sãi, se aflã ºi produsulSilurex GF.

Silurex GF este o vopsea epoxy-vinil estericã, bicomponentã, ranfor-satã cu fulgi de sticlã.

Silurex GF este un produs fãrãsolvenþi, ceea ce îl încadreazã înstandardele europene de protecþie amediului.

Domeniul de utilizareProdusul se poate utiliza ca pro-

tecþie anticorozivã a suprafeþelor dinmetal sau beton, supuse unor mediiputernic agresive chimic, mecanic ºimicroclimat. Fiind rezistent la tem-peraturi de pânã la 200 0C, produsulse recomandã pentru medii industri-ale, mediu marin, de coastã, recipi-ente gen tancuri de depozitare aproduselor petroliere, platforme petro-liere, fabrici de celulozã ºi hârtie,locuri unde sunt necesare rezistenþeconcomitente la ºoc termic, rezis-tenþe chimice ºi mecanice.

Rezistenþa la temperaturã:� continuu – 180 0C;� intermitent – 200 0C.Silurex GF este foarte rezistent

la medii de hipocloriþi ºi clor liber,acizi puternic oxidanþi gen acidazotic, sulfuric (vapori de SO2),abraziune ºi/sau impact.

Ranforsarea cu fulgi de sticlã aprodusului asigurã protecþiei reali-zate cu Silurex GF o aderenþãfoarte bunã la suport ºi rezistenþemecanice excelente. Datoritã aces-tor performanþe, protecþia realizatãcu acest produs poate înlocui, înunele situaþii, soluþiile tradiþionale deplacare a cuvelor ºi bazinelor cugresie antiacidã, asigurând atât oreducere a costurilor de protecþie,cât ºi a timpului de execuþie a lucrãrilor.

Silurex GF se aplicã prin pul-verizare cu echipamente speciale tipAirless, duza de 0,89-1,14 mm.Datoritã fulgilor de sticlã se impunescoaterea filtrului. Se poate utilizarola sau pensula, acolo unde estecazul, pe arii restrânse.

Silurex GF este recomandat sãse aplice în grosime de strat între250 ºi 1.000 microni (strat uscat),având un consum de 0,360 kg/mppentru un strat de 250 μm ºi1,46 kg/mp pentru un strat de 1.000 μm.

Puterea de acoperire teoreticãpentru grosimi de:

� 250 microni strat uscat – 3,92 m2/l;� 1.000 microni strat uscat – 0,98 m2/l.Utilizarea produsului Silurex GF

s-a realizat în medii chimice extremeîn care existau concentraþii ridicatede acizi ºi baze concentrate, fiindaplicat de cãtre clienþii societãþiiAnticorosiv din industria energeticã,chimicã ºi petrochimicã, cum ar fi:

� CET Griviþa;� CET Turceni;� TILIB SA Bucureºti;� Chimcomplex SA Borzeºti;� Termoserv Bucureºti;� Combinatul de îngrãºãminte

chimice Nãvodari;� Energomontaj Bucureºti;� Oltchim Rm. Vâlcea. �

Protecþie anticorozivãa suprafeþelor din metal sau beton

supuse unor medii puternic agresive chimicAnticorosiv SA este lider naþional în realizarea protecþiei anticorozive a suprafeþelor de metal ºi beton

prin oferta de soluþii moderne pentru combaterea coroziunii. Acestea prelungesc viaþa instalaþiilor ºi con-strucþiilor ºi contribuie, totodatã, la reducerea costurilor în timp, precum ºi la protejarea mediului înconjurãtor.

Page 33: Nr 31 Octombrie 2007
Page 34: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 200736

Panouri termoizolante

Coilprofil produce aceste panourifolosind o tehnologie modernã, întâl-nitã în majoritatea statelor europene,de producþie în sistem continuu.Panourile au o structurã tip sandwichºi folosesc o termoizolaþie din poli-stiren expandat (clasa de com-bustibilitate C1) sau vatã mineralã,douã foi de tablã galvanizatã ºiprevopsitã, adeziv bicomponentpoliuretanic.

Stratul de zinc de 275 g/m2 con-ferã o înaltã rezistenþã la coroziune.

Pentru profilul exterior, oferim ogamã bogatã de culori. Culoareaprofilului interior este RAL 9002.

Acest produs are o serie decaracteristici avantajoase: este unmaterial cu rezistenþã mare, nu sedeformeazã, nu permite infiltrareaapei; are densitate omogenã, estemult mai uºor decât materialele cla-sice, poate fi montat uºor, este pro-dus în grosimi, lungimi ºi culoridiferite, este un material ecologic(polistirenul nu aduce prejudiciimediului sau sãnãtãþii).

Beneficiile utilizãrii acestui pro-dus sunt uºor de remarcat:

� diminuarea cantitãþii de oþelsau beton armat din structura derezistenþã;

� micºorarea timpului de exe-cuþie a construcþiei;

� costuri reduse pentru încãlzire/rãcire;

� lipsa cheltuielilor de întreþinerespecifice construcþiilor din materialeclasice;

� menþinerea pe termen lung aproprietãþilor panourilor ºi, implicit, aconstrucþiei din care fac parte:gradul de izolaþie termicã, fonicã ºihidrofugã, aspectul ºi culoarea,datoritã calitãþii superioare a materieiprime folosite.

Aceste panouri pot fi dispuse atâtorizontal, cât ºi vertical, ºi pot fi uti-lizate în combinaþie cu casete saupiese de finisaj, obþinându-se undesign deosebit ºi o funcþionalitatefoarte bunã. �

Panourile termoizolante pentru faþadã ºi acoperiº, cu îmbinare ascunsã sau vizibilã, de la Coilprofil,reprezintã elemente structurale prefabricate destinate construcþiilor industriale (depozite, unitãþi deproducþie, centrale termice, camere frigorifice), agrozootehnice (grajduri, crescãtorii, ateliere), socio-culturale (piscine, patinoare, birouri, sãli de sport, locuinþe pentru ºantiere).

Panouri termoizolante de faþadãcu prindere invizibilã

Panouri termoizolante de acoperiº Panouri termoizolante de faþadãcu prindere vizibilã

Fig. 1: Structurã tablã

Fig. 2: Paletar

Page 35: Nr 31 Octombrie 2007
Page 36: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 200738

Porsche Vest I – showroom ºi service auto VW ºi ŠkodaPorsche Vest II – showroom ºi service auto Audi ºi Seat

CARACTERISTICI TEHNICEªI FUNCÞIONALE

� Ansamblul, format din douãshowroom-uri ºi service-uri auto ºidepozite de maºini avariate, este situatîn comuna Chiajna – judeþul Ilfov.

� Similare ca program funcþional,cele douã lucrãri au particularitãþiprin soluþiile constructive diferitepentru partea de service (Vest I –stâlpi beton armat monolit ºi fermetransversale metalice, Vest II – stâlpibeton armat prefabricat, grinzi princi-pale, secundare ºi pane din betonarmat prefabricat); de asemenea,showroom-urile sunt individualizateconform identitãþii mãrcilor autocomercializate.

� Porsche Bucureºti Vest I se des-fãºoarã pe o suprafaþã de 37.800 mp.Complexul cuprinde: showroom VWºi Škoda, spaþiu primire clienþi, spaþiupentru vânzãri ºi reparaþii, serviceauto (atelier mecanic, tinichigerie,vopsitorie, depozit), depozit maºiniavariate/deºeuri, casã poartã ºi posttransformare, construcþii edilitaresubterane.

� Închiderile aferente service-uluisunt din zidãrie BCA, placatã laexterior cu termosistem ºi tencuialã.Deasupra zonei de parapet, pereþiiexteriori sunt realizaþi din panourisandwich finisaþi cu tablã ondulatãzincatã.

� La showroom închiderile exte-rioare sunt din zidãrie de cãrãmidãtencuitã ºi vopsitã, având zone pla-cate cu tablã ondulatã ºi tablã dealuminiu multistrat vopsitã în câmpelectrostatic.

� Porsche Bucureºti Vest II esteconstruit pe un teren de 30.000 mp.Complexul cuprinde: showroom Audiºi Seat, spaþiu primire clienþi, spaþiipentru reparaþii ºi service auto,depozit ºi stand pentru verificareatehnicã ITP, depozit maºini avariate,casã poartã, post transformare ºiamenajãri exterioare.

� Închiderile exterioare aleservice-ului sunt din zidãrie decãrãmidã, placate parþial cu panouritermoizolante cu faþa ondulatã, tipRuukki Isotherm SIN 9 P.

� Tâmplãria exterioarã la show-room este tip perete-cortinã din alu-miniu cu rupere de punte termicã ºigeam termopan, porþi secþionale dinaluminiu ºi policarbonat la zonele delivrare maºini noi.

� Prin soluþia arhitecturalã, mate-rialele utilizate ºi lucrãrile executateimpecabil de societatea BOG’ART,s-a obþinut un spaþiu funcþional,modern ºi expresiv pentru funcþiuneade showroom ºi service auto. �

ANTREPRENOR: BOG’ART SRL, Bucureºti BENEFICIAR: PORSCHE România SRLPROIECTANT: Architect Service SRL

Page 37: Nr 31 Octombrie 2007
Page 38: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 200740

Alternativa viitorului

Profil 58.160.825 mm Este profilul metalic de înaltã

rezistenþã imprimat cu aripi lateralepentru a mãri aderenþa betonuluipe el, fiind folosit la cofraje pentruplanºee intermediare. Cofrajulrãmâne definitiv încorporat înstructura planºeului conferindu-io rezistenþã mãritã, fiind consideratca o armãturã inferioarã în stratulde beton. Datoritã secþiunii favo-rabile a profilului, turnarea plan-ºeului intermediar nu necesitãsprijiniri suplimentare fãcute de ostructurã anexã de susþinere aplanºeului pe toatã perioada matu-ritãþii betonului. Stratul de zincaplicat profilului de tablã conferãacestuia protecþie suplimentarãanticorosivã.

Sinus profil 76.18.988 mmEste folosit ca profil de

acoperiº ºi faþadã, putând fi mon-tat atât pe vertical, cât ºi peorizontal, oferind o libertate arhi-tectura lã volumetr icã într-ogamã diversificatã de culori.Datoritã profilãrii ondulate a pro-dusului, gama de aplicabilitatecreºte, putând fi folosit atât lacorpuri de birouri, centre comer-ciale, faþade în reparaþii capi-tale, dar ºi pentru construcþiiindustriale. Etanºarea este per-fectã, iar trecerea de la o coalã laalta este invizibilã.

Printr-o creºtere puternicã a investiþiilor în tehnologia necesarã obþinerii unor produse de ceamai înaltã calitate, compania Megaprofil, membrã a grupului belgian Joris Ide, este la 6 ani de la înfi-inþare numãrul 1 în România, atât din punctul de vedere al cifrei de afaceri, cât ºi al diversitãþiiproduselor. Doar în ultimul an de activitate, pe lângã gama de produse deja existentã, compania ainvestit în trei noi utilaje de profilare, diversificând astfel oferta necesarã satisfacerii pieþei.

Page 39: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 2007 41

PlancheUn produs destinat faþadelor

clãdirilor speciale a cãror ima-

gine arhitecturalã se încadreazã

perfect în ambientul urban al

complexelor moderne. Datoritã

volumetriei extra plate a profilu-

lui ºi fixãrii invizibile, expunerea

acestuia pe faþada clãdirilor con-

ferã o omogenitate arhitectonicã

spaþialã.

Produsele prezentate mai

sus, precum ºi întreaga gamã

de tab lã cu ta tã º i panour i

sandwich le puteþi achiziþiona de

la orice distribuitor Megaprofil

din România. Pentru mai multe

detalii, vã rugãm accesaþi site-ul

nostru www.megaprofil.ro.�

Page 40: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 200742

Printre diversele tehnologii ºimateriale utilizate la acoperirea con-strucþiilor, acoperiºurile fãlþuite ocupãun loc aparte.

Tehnica fãlþuirii este cunoscutã înEuropa încã din timpul construcþieiprimelor catedrale, iar avantajeledovedite au dus la aplicarea acesteitehnici pe o scarã din ce în ce mailargã. Aceste avantaje constau în:

� versatilitate – materialele fãlþuitepot îmbrãca cele mai diverse formeale unui acoperiº; se pot desenacele mai variate modele pe acoperiº;permit soluþii ingenioase de condu-cere a apelor;

� se pot realiza acoperiºuri cupanta foar te micã , pânã la 3 0

înclinaþie;� greutate redusã – acoperiºurile

realizate, de exemplu, din aliaj dealuminiu, cântãresc 1,9 kg/m2;

� rezistenþã la agenþii atmo-sferici, nu puþine fiind acoperiºurilefãlþuite care au traversat secolele.

Materialele recomandate pentruexecutarea acoperiºurilor fãlþuitesunt cuprul, zincul (a nu se con-funda cu tabla zincatã) ºi aliajeledin aluminiu, materiale nobilecare ºi-au dovedit calitãþile în timp.

Iatã o scurtã prezentare a lor:Cuprul este, prin excelenþã,

primul material capabil sã înfruntesecolele. Culoarea strãlucitoarenaturalã a cuprului se modificã întimp, trecând prin diferite nuanþe demaro-închis. Pe suprafeþele încli-nate, stratul protector de oxid con-tinuã sã se dezvolte de-a lungultimpului ºi, în cele din urmã, vaapãrea acea patinã verzuie caracte-risticã produselor din cupru.

Firma KME din Germania oferãdin fabricã materialul în trei forme:

� TECU CLASSIC;� TECU OXID – preoxidat, cu

aspect brunat;� TECU PATINÃ – pretratat pentru

aspect patinat.Zincul este un material care s-a

consacrat în sec. al XIX-lea, fiindintens utilizat la acoperirea clãdirilorridicate în acel timp la Paris.Bucureºtiul a beneficiat ºi el deacest material, multe din clãdirile deprestigiu construite în perioadainterbelicã fiind acoperite cu zinc.Un aliaj de tipul Rheinzink® seobþine din zinc electrolitic cu grad depuritate ridicat, prin adãugarea uneicantitãþi bine determinate de cupruºi titan.

Tabla din zinc este rezistentã ladiferenþele de temperaturã, esteignifugã ºi anticorosivã. Durata deviaþã a învelitorilor din tablã de zinc –chiar ºi în condiþii de mediu nefavora-bile – este de cel puþin 80-100 de ani.

Un exemplu de aliaj de aluminiudestinat acoperiºurilor fãlþuite esteFalzonal de la f i rma NOVELIS(Germania). Falzonalul este un amestecde aluminiu, mangan ºi magneziu careasigurã materialului maleabilitate.Falzonal este vopsit PvdF înculori variate (garanþie de mini-mum 10 ani a strãlucirii vopselei) ºilãcuit cu lac poliester pe interior.

Proiectele de construcþii la carepoate fi utilizatã tehnica fãlþuirii suntfoarte diverse ºi includ:

� locuinþe private: case, vile,blocuri mansardate etc.;

� show-room-uri, magazine;� spaþii expoziþionale;� sãli de sport, bazine de înot;� clãdiri cu destinaþie turisticã:

hoteluri, cabane, pensiuni;� biserici;� obiective publice de prestigiu:

palate, muzee, imobile oficiale etc. �

Acoperiºuri fãlþuite

Materialele prezentate,precum ºi utilajele ºi sculele necesareprelucrãrii lor sunt oferite de cãtre firma

Str. Siriului 60A,Sector 1, Bucureºti.

Tel.: 021-232.12.55, 021-232.24.81; Fax: 021-232.06.29.

Page 41: Nr 31 Octombrie 2007
Page 42: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 200744

Hidroizolarea acoperiºurilor terasãale halelor metalice

Sistemul Parafor Solo GFX JSeste un sistem monostrat destinathidroizolãrii acoperiºurilor terasãprevãzute cu termoizolaþie din perlitãexpandatã ºi polistiren expandat pesuport de tablã cutatã.

Sistemul se compune din:1. Suport ºi barierã de vaporiSuportul este constituit din tablã

cutatã peste care se aºazã o barierãde vapori numai în cazul în careactivitatea desfãºuratã în hala res-pectivã degajã o cantitate semnifica-tivã de vapori de apã, de exemplu

spãlãtorii industriale, piscine, vopsi-torii etc. În cazul unor construcþii meta-lice ce urmeazã sã adãposteascãprocese tehnologice fãrã degajareimportantã de vapori sau destinateunor activitãþi comerciale normale,montarea unor folii cu rolul debariere de vapori nu mai este nece-sarã, tabla cutatã reprezentând eaînsãºi o barierã eficientã în cazulîncãperilor cu higrometrie scãzutãsau medie.

2. TermoizolaþieTermoizolaþia este constituitã

dintr-un prim strat de Fesco C-DO –panouri de perlitã expandatã de 40 cmgrosime cu nut ºi feder. Perlita esteo rocã de origine vulcanicã incombus-tibilã, realizându-se astfel o barierãîn calea focului în caz de incendiu.

Al doilea strat se compune dinpolistiren expandat de 20 Kg/m3

densitate ºi 60 cm grosime, aºezatpeste panourile de perlitã expandatã,rosturile fiind decalate. Sandwich-ulmai sus descris se fixeazã de tablacutatã cu cel puþin o fixaþie mecanicãcu ºaibã dreptunghiularã sau ovalãpe metru pãtrat (fig. 1).

Faþã de soluþia clasicã ce constãîn utilizarea vatei minerale, complexulde termoizolaþie descris mai susprezintã urmãtoarele avantaje la uncoeficient λ echivalent:

� o mai mare rigiditate a ter-moizolaþiei, perlita ºi polistirenulexpandat prezentându-se în plãcirigide, evitându-se în acest fel pro-ducerea de adâncituri cauzate decirculaþia personalului de execuþiepe perioada lucrãrilor de montaj aletermo ºi hidroizolaþiei;

� un preþ scãzut faþã de soluþiatradiþionalã cu vatã mineralã, datoritãîn mod deosebit faptului cã polisti-renul expandat se produce local,astfel reducându-se semnificativcostul transportului termoizolaþiei dela locul de producþie pânã în ºantier;

� o greutate de trei ori mai micãfaþã de soluþia tradiþionalã cu vatãmineralã (fig. 2).

De peste 50 de ani, societatea Siplast este un lider mondial de necontestat în domeniul inovaþieisistemelor de hidroizolaþii destinate teraselor ºi fundaþiilor. Fie cã este vorba de inventarea în 1968 a bitu-mului modificat cu SBS care conferã membranelor bituminoase proprietãþi elastomerice, fãcându-le astfelsã reziste la amplitudini termice importante, sau de punerea la punct în 1997 a membranei monostrat culipire la rece prin benzi autoadezive, Siplast s-a remarcat atât prin capacitatea sa novatoare, cât ºi prin fia-bilitatea ºi durabilitatea sistemelor concepute. Membrã a grupului danez Icopal, lider mondial în domeniulhidroizolaþiilor, Siplast concentreazã în prezent întreaga activitate de cercetare ºi dezvoltare a acestuia.

În România, Siplast este prezent încã din 1995 când a furnizat materiale pentru modernizarea HoteluluiAthenee Palace Hilton. De atunci ºi pânã în prezent, au urmat numeroase realizãri în domeniul construc-þiilor halelor metalice, hotelurilor ºi mall-urilor. De remarcat este faptul cã principala aºteptare a clienþilorsocietãþii este longevitatea ºi fiabilitatea sistemelor Siplast, acestea fiind garantate 10 ani de cãtre firma deasigurãri Axa ºi având o duratã de viaþã confirmatã cuprinsã între 30 ºi 40 de ani.

Fig. 1 Fig. 2

Sistemul Parafor Solo GFX JS – o soluþie constructivã modernãpentru hidroizolarea acoperiºurilor terasã ale halelor metalice

Page 43: Nr 31 Octombrie 2007

3. HidroizolaþieHidroizolaþia este constituitã dintr-o

membranã monostrat cu fixaremecanicã Parafor Solo GFX JS.Membrana este realizatã din bitummodificat cu SBS (Styren-Butadien-Styren) care îi conferã proprietãþielastomerice, fãcând-o idealã pentruhidroizolarea acoperiºurilor terasãale halelor metalice într-un climat cuamplitudini termice însemnate, aºacum este cel al României.

Membrana Parafor Solo GFX JSare o grosime de 4,8 mm ºi esteacoperitã pe partea superioarã cuardezie sau granule minerale. Armã-tura este constituitã din neþesut depoliester de 150 g/m2. Partea desti-natã suprapunerilor are o grosime de4 mm ºi prezintã repere din 12,5 cm în12,5 cm, pentru stabilirea amplasãriifixaþiilor mecanice a cãror densitate

se stabileºte în funcþie de zona clima-ticã unde este amplasatã clãdirea.

Particularitatea membranei ParaforSolo GFX JS o constituie prezenþape faþa inferioarã a pãrþii destinatesuprapunerii a unei benzi adezive de1 cm lãþime, destinate realizãrii uneibariere la focul arzãtorului, evitându-seastfel arderea plãcii de polistirenexpandat aflate sub membranã.

Aticele se trateazã ca ºi în cazulcelorlalte sisteme de hidroizolaþieSiplast cu douã componente dinbitum SBS:

� membrana de ranforsare Pare-quere, care se prezintã sub formaunor benzi de 250 mm lãþime ºi setermosudeazã în parte pe atic ºi înparte pe membrana Parafor SoloGFX JS, aflatã în plan orizontal;

� membrana Paradial S, cu foiþãde aluminiu gofrat, care este desti-natã închiderii aticelor ºi se termo-sudeazã peste membrana Paraquere,cel puþin 15 cm în plan orizontal ºivertical.

Procedeul Parafor Solo GFX JS afost montat în premierã în Româniape hala metalicã de 22 000 m2 acãrei destinaþie va fi supermarketulAuchan din Piteºti.

Produsele ºi procedeul benefici-azã de o garanþie de 10 ani emisãdeopotrivã de Siplast ºi Axa asigu-rãri din Franþa. Durata de viaþã esti-matã a complexului de termo ºihidroizolaþie este cuprinsã între 30 ºi40 de ani.

Pentru mai multe detalii puteþicontacta Icopal România SRL,dl Sergiu Oana, [email protected]. �

Page 44: Nr 31 Octombrie 2007

Consolidarea - restaurarea Muzeului Unirii – Iaºi

CARACTERISTICI TEHNICEªI FUNCÞIONALE

� Clãdirea situatã în plin centrulIaºilor, cunoscutã de localnici drept„Palatul Cuza“, este un monumentarhitectonic, fiind construitã în stilneoclasic la începutul secolului XIX.

� Structura de rezistenþã este dinzidãrie de cãrãmidã plinã cu mor-tar–var–ciment. Pereþii au grosimi de30-90 cm, planºeul peste parter estedin bolþi de cãrãmidã, beton armat ºilemn, iar planºeul peste etaj este dinlemn. Acoperiºul este de tip ºar-pantã din lemn ºi învelitoare din tablã.

� Lucrãrile de consolidare auconstat în: realizarea de stâlpiºori,buiandrugi ºi centuri din betonarmat; suprabetonare planºeu pesteparter; injectarea fisurilor; mãrireasuprafeþei de fundare prin subzidireafundaþiilor existente pe contur culãþimi de 30 cm ºi înãlþimi de 40 cm;repararea ºarpantei ºi a învelitorii.

� Pentru eliminarea posibilitãþiide umezire a terenului de fundare,s-a realizat un ecran etanº din argilãîn exteriorul clãdirii ºi un dren la dis-tanþa de 3 m, pe 3 dintre laturileconstrucþiei.

� Finisajele interioare s-au fãcutprin restaurãri, þinând seama deproiectul iniþial, dupã desenelegãsite în arhivã:

- pardoselile pe holuri sunt dingranit cu desen, iar în celelalteîncãperi parchet din stejar;

- pereþii sunt zugrãviþi cu var cuadaos de oxizi pentru realizareaculorilor, iar elementele ornamentalesunt realizate din ipsos pe care afost aplicatã foiþã de aur;

- tâmplãria a fost în parte restau-ratã, iar în alte situaþii s-a realizatdupã desene ºi fotografii (de exem-plu uºa de la intrare din stejarmasiv);

- scara de acces spre etaj a fostplacatã cu lemn de stejar pe trepte ºilambriuri laterale;

- a fost realizat vitraliul de laintrarea principalã, iar stâlpii de lacasa scãrii sunt finisaþi cu stuc demarmurã.

� Beneficiarul a apreciat calitatealucrãrilor executate ºi profesionalis-mul specialiºtilor firmei Iasicon SAIaºi, considerându-le lucrãri de refe-rinþã pentru ceea ce înseamnã arestaura un monument istoric. �

ANTREPRENOR GENERAL: IASICON SA, IaºiBENEFICIAR: COMPLEXUL NAÞIONAL MUZEAL „MOLDOVA“, Iaºi

PROIECTANT: GENESIS SRL, Iaºi

� Revista Construcþiilor � octombrie 200746

Page 45: Nr 31 Octombrie 2007
Page 46: Nr 31 Octombrie 2007
Page 47: Nr 31 Octombrie 2007
Page 48: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 200750

Calculul clãdirilorcu pereþi structurali din zidãrie (I)

Proiectarea clãdirilor civile ºiindustriale sau a pãrþilor acestora,realizate cu pereþi structurali dinzidãrie, are urmãtoarele tipuri dealcãtuiri (fig. 1):

a) (ZNA) – zidãrie simplã, near-matã, care nu conþine suficientãarmãturã pentru a putea fi conside-ratã zidãrie armatã;

b) (ZC) – zidãrie confinatã –zidãrie prevãzutã cu elemente pen-tru confinare de beton armat pedirecþie verticalã (stâlpiºori) ºi ori-zontalã (centuri);

c) (ZC +AR) – zidãrie confinatã ºiarmatã în rosturile orizontale; zidãrieconfinatã la care rosturile orizontalesunt prevãzute cu armãturi în can-titãþi suficiente din oþel, materiale derezistenþã semnificativã la întindereîn scopul creºterii rezistenþei la forþatãietoare ºi a ductilitãþii peretelui;

d) (ZIA) – zidãrie cu inimã armatã– perete alcãtuit din douã ziduri

paralele, având spaþiul dintre eleumplut cu beton armat sau cu mortar– beton armat cu sau fãrã legãturimecanice între straturi ºi la care celetrei componente conlucreazã pentrupreluarea tuturor categoriilor desolicitãri;

Sistemul structural folosit în modcurent este pentru:

� clãdiri etajate cu înãlþime P+4E(locuinþe, cãmine, internate, birouri,hoteluri etc.) clãdiri pentru învãþã-mânt ºi ocrotirea sãnãtãþii, alte tipuride clãdiri social-culturale care nunecesitã spaþii libere mari ºi aufuncþiuni fixe;

� clãdiri tip „halã/salã“ cu deschi-deri ºi înãlþimi moderate (deschideremaximã 9–15 m ºi înãlþime maximã6–8 m) pentru sãli de sport, ateliere,depozite), clãdiri organizatorice etc.

CALCULUL STRUCTURILORLA ÎNCÃRCÃRI VERTICALE

Modelul de calculpentru încãrcãri verticale

Pereþii structurali din zidãrie suntelemente verticale ale suprastruc-turii clãdirii care preiau încãrcãrile detip gravitaþional aduse de planºee ºile transmit terenului de fundare prinintermediul infrastructurii.

Pentru calculul sub acþiuneaîncãrcãrilor verticale, pereþii struc-turali sunt consideraþi console reze-mate la nivelul planºeului pestesubsol (în cazul clãdirilor cu subsol)sau la faþa superioarã a fundaþiilor(în cazul clãdirilor fãrã subsol).

Pereþii din zidãrie sunt solicitaþisimultan cu încãrcãri verticale ºiîncãrcãri orizontale care acþioneazãperpendicular pe planul peretelui:

� încãrcãri din acþiunea cutremu-rului, pentru toþi pereþii structurali ºinestructurali;

� încãrcãri date de presiuneavântului, pentru pereþii exteriori dinelevaþia clãdirii;

� încãrcãri date de împingereapãmântului, pentru pereþii de conturde la subsol;

� forþe datorate împingerilor pro-duse de bolþi, arce sau ºarpante;

� încãrcãri de exploatare (mobiliersau echipamente/instalaþii suspendatepe console, împingerea oamenilor înspaþii aglomerate etc.).

Modelul de calcul þine seama de:� particularitãþile modului de apli-

care a încãrcãrilor verticale;� excentricitãþile corespunzãtoare

momentelor încovoietoare produsede încãrcãrile orizontale perpendicu-lare pe planul peretelui;

� zvelteþea peretelui.

Cine crede cã o construcþie (indiferent de destinaþia ei) se face la întâmplare, neþinându-se seama deelementele ei constitutive care, fiecare în parte, înseamnã bani, se înºalã. Chiar ºi cei mai avuþi (sau poatetocmai aceºtia pentru cã strâng uºor banii, dar sunt avari în a-i cheltui) îºi fac tot felul de calcule.Calculele la care ne referim sunt în strânsã legãturã cu ceea ce arhitecþii ºi proiectanþii includ în oferta lor.

Înaintea luãrii deciziei, orice investitor vrea sã ºtie structura costurilor implicate, respectând custricteþe categoria de lucrãri absolut necesare realizãrii unei construcþii.

Pentru specialiºti, dar ºi pentru manageri, iatã în continuare un studiu cu aplicabilitate furnizatde ing. Fãnel Eduard IORGA.

Fig. 1: Tipuri de alcãtuire pentru pereþi din zidãrie

ing. Fãnel Eduard IORGA

continuare în pagina 52�

Page 49: Nr 31 Octombrie 2007
Page 50: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 200752

Metode de calculpentru încãrcãri verticale

Determinarea forþelor axiale decompresiune în pereþii structurali

Forþa axialã de compresiune într-osecþiune de calcul a unui peretestructural se compune din:

� suma încãrcãrilor aplicate pezonele aferente ale planºeelor aflatepeste nivelul secþiunii de calcul;

� greutatea proprie a porþiunii deperete aflatã peste nivelul secþiunii decalcul.

În cazul planºeelor alcãtuite dinplãci de beton armat care transmitîncãrcãrile pe douã direcþii, indiferentde tehnologia de realizare (monolit,prefabricat din panouri mari, mixt-predale cu supra-betonare), pereþiipreiau încãrcãrile aplicate pe porþiu-nile de placã aferente, determinatede bisectoarele unghiurilor formatede laturile plãcilor (l1 ≤ l2).

Încãrcãrile se considerã uniformdistribuite pe lungimea pereteluirespectiv la care, în cazul pereþilorcu goluri de uºi ºi/sau ferestre, seadaugã câte 1/2 din lãþimea golurilorcare mãrginesc peretele.

În cazul pereþilor în formã com-plexã T, L I, prin legãtura creatã prinþeserea zidãriei sau prin stâlpiºoriide beton de la intersecþii sau ramifi-caþii, se realizeazã o distribuþie uni-formã a intensitãþii forþelor decompresiune pe întreaga suprafaþãa peretelui (figura 2a).

În cazul planºeelor de betonarmat care descarcã pe o singurãdirecþie (fâºii pline sau cu goluri) oriîn cazul planºeelor cu grinzi metalicesau din lemn, se considerã cã încãr-cãrile se transmit atât pereþilor pecare acestea reazemã, cât ºi zoneloractive la compresiune ale pereþilortransversali (tãlpilor) (figura 2b).

Pentru încãrcãrile concentratesau pentru încãrcãrile distribuite apli-cate numai pe anumite zone aleperetelui, repartizarea eforturilor înperete se face dupã linii înclinate la300 faþã de verticalã, ca în figura 3a.În cazul pereþilor cu goluri, traseulde descãrcare se modificã conformfigurii 3b.

În situaþiile curente, rezultantaîncãrcãrilor verticale se aplicã în cen-trul de greutate al secþiunii active aperetelui. În cazul în care distanþadintre centrul de greutate al încãr-cãrilor verticale ºi centrul de greutateal secþiunii orizontale a pereteluieste relativ importantã (cazulclãdirilor cu balcoane/bowindow-uricu deschideri mari, dispuse pe o sin-gurã laturã a clãdirii) ºi dacã efectulexcentricitãþii nu se echilibreazã peansamblul structurii, este necesar sãse evalueze suplimentar rezultatedin aceastã situaþie (fig. 4).

Fig. 2: Încãrcãri verticale pe pereþii structurali date de planºee

Fig. 3: Încãrcãri verticale concentrate pe pereþii structurali

Fig. 4: Încãrcãri verticale excentrice pe pereþii structurali

� urmare din pagina 50

continuare în pagina 54�

Page 51: Nr 31 Octombrie 2007
Page 52: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 200754

Determinarea excentricitãþilorde aplicare a încãrcãrilor verticale

La clãdirile din zidãrie, încãrcãrileverticale aduse de planºee se trans-mit cãtre fundaþii ca forþe axiale înpereþi ºi sunt asociate unor excen-tricitãþi care provin din mai multesurse:

� alcãtuirea constructivã a struc-turii, care poate implica deviaþii alefluxului forþelor verticale de la un nivella altul;

� existenþa unor imperfecþiuni deexecuþie, inevitabile – în anumite limite –în ceea ce priveºte geometria structurii,omogenitatea materialelor structurii,poziþiile relative ale subansamblurilor/elementelor structurii;

� efectele unor încãrcãri cu carac-ter local, de intensitate mai micã, darnu neglijabilã, decât cea a încãrcãrilorpermanente sau a forþelor seismice.

Efectele acestor excentricitãþi seconcretizeazã în momente încovo-ietoare suplimentare, care solicitãperetele perpendicular pe planul derezistenþã/rigiditate maxime ºi carepot periclita rezistenþa ºi stabilitateaperetelui.

În calculele curente de dimensi-onare/verificare, efectele excentri-citãþilor se introduc prin coeficienþi dereducere a capacitãþii teoretice derezistenþã calculatã pentru încãr-cãrile „ideal“ axiale.

Excentricitãþi provenite dinalcãtuirea structurii

Excentricitãþile provenite din alcã-tuirea structurii se produc în zoneleîn care are loc transferul forþelor ver-ticale de la un etaj la altul ºi sedatoreazã:

� suprapunerii excentrice pe ver-ticalã a pereþilor la etajele adiacente;

� rezemãrii excentrice a planºeelorpe perete;

� rezemãrii pe perete a unor plan-ºee cu deschideri ºi încãrcãri diferite.

Momentele încovoietoare rezul-tate din excentricitãþi variazã liniarpe înãlþimea peretelui între valoa-rea maximã la partea superioarãa peretelui ºi zero, la partea luiinferioarã (fig. 5).

Excentricitatea datoratã tuturorîncãrcãrilor verticale aplicate pestenivelul de calcul, provenitã din modulde alcãtuire a structurii, se determinãcu relaþia:

unde:N1 – încãrcarea transmisã de

peretele de la etajul superior;d1 – excentricitatea cu care este

aplicatã încãrcarea N1;N2 – încãrcãrile aduse de

planºeul/planºeele care reazemãdirect pe perete;

d2 – excentricitãþile cu care suntaplicate încãrcãrile N2.

Excentricitãþi datorate imperfec-þiunilor de execuþie (excentricitateaccidentalã)

Excentricitatea accidentalã aforþelor verticale (ea) poate fi cauzatãde urmãtoarele categorii de imper-fecþiuni de execuþie:

� deplasarea relativã a planurilormediane ale pereþilor de la douãniveluri adiacente;

� abaterile de la valoarea nomi-nalã a grosimii pereþilor;

� abaterile de la poziþia verticalãa peretelui;

� neomogenitatea materialelor.În calcule, excentricitatea acci-

dentalã se va introduce cu cea maimare dintre valorile:

unde:t – grosimea peretelui;het – înãlþimea etajului.Excentricitatea datoratã momen-

telor încovoietoare produse deforþele orizontale perpendicularepe planul peretelui

Pentru determinarea excentri-citãþii de calcul, momentele încovo-ietoare Mhm(i) produse de forþeleorizontale din vânt sau cutremur potfi calculate simplificat cu relaþia:

Excentricitatea forþei verticalecorespunzãtoare momentelor Mhm(i)

este datã de relaþia:

unde:N1 – încãrcarea transmisã de

peretele superior;ΣN2 – suma reacþiunilor plan-

ºeelor care reazemã pe peretelecare se verificã.

(Continuare în numãrul viitor)Fig. 5: Excentricitãþi provenite din alcãtuirea structurii

� urmare din pagina 52

Page 53: Nr 31 Octombrie 2007
Page 54: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 200756

Consultanþã juridicãCE TREBUIE SÃ ªTIM CÂND CONSTRUIM ÎN ROMÂNIA?

avocat Marius Vicenþiu COLTUC

Autorizaþia de construire seelibereazã pentru:

a) lucrãri de construire, reconstruire,consolidare, modificare, extindere,schimbare de destinaþie sau de repararea construcþiilor de orice fel, precum ºi ainstalaþiilor aferente acestora, cu excepþiacelor prevãzute la art. 11;

b) lucrãri de construire, reconstruire,extindere, reparare, consolidare, prote-jare, restaurare, conservare, precum ºiorice alte lucrãri, indiferent de valoarealor, care urmeazã sã fie efectuate la con-strucþii reprezentând monumente istorice,inclusiv la cele din zonele lor de pro-tecþie, stabilite potrivit legii;

c) lucrãri de construire, reconstruire,modificare, extindere, reparare, moder-nizare ºi reabilitare privind cãi de comu-nicaþie, inclusiv lucrãri de artã, reþele ºidotãri tehnico-edilitare, lucrãri hidrotehnice,

amenajãri de albii, lucrãri de îmbunãtãþirifunciare, lucrãri de instalaþii de infra-structurã, noi capacitãþi de producere,transport, distribuþie a energiei electriceºi/sau termice, precum ºi de reabilitare ºiretehnologizare a celor existente;

d) împrejmuiri ºi mobilier urban, ame-najãri de spaþii verzi, parcuri, pieþe ºi altelucrãri de amenajare a spaþiilor publice;

e) lucrãri de foraje ºi excavãri nece-sare în vederea efectuãrii studiilorgeotehnice, prospecþiunilor geologice,exploatãrilor de cariere, balastiere,sonde de gaze ºi petrol, precum ºi alteexploatãri de suprafaþã sau subterane;

f) lucrãri, amenajãri ºi construcþii cucaracter provizoriu necesare în vedereaorganizãrii execuþiei lucrãrilor de bazã, dacãnu au fost autorizate odatã cu acestea;

g) organizarea de tabere de corturi,cãsuþe sau de rulote;

h) lucrãri de construcþii cu caracterprovizoriu: chioºcuri, tonete, cabine,spaþii de expunere situate pe cãile ºispaþiile publice, corpuri ºi panouri deafiºaj, firme ºi reclame, precum ºi ane-xele gospodãreºti ale exploataþiiloragricole situate în extravilan;

i) cimitire – noi ºi extinderi.Autorizaþiile de construire se emit de

preºedinþii consiliilor judeþene, de pri-marul general al municipiului Bucureºti,de primarii municipiilor, sectoarelormunicipiului Bucureºti, ai oraºelor ºicomunelor pentru executarea lucrãrilordefinite.

Autorizaþia de construire se emite încel mult 30 de zile de la data înregistrãriicererii, pe baza documentaþiei depuse laautoritãþile prevãzute la art. 4, care vacuprinde:

a) certificatul de urbanism;b) dovada titlului asupra terenului ºi/ sau

construcþiilor;c) proiectul pentru autorizarea execu-

tãrii lucrãrilor de construcþii;d) avizele ºi acordurile legale necesare,

stabilite prin certificatul de urbanism;e) dovada privind achitarea taxelor legale.Se pot executa fãrã autorizaþie de

construire urmãtoarele lucrãri care numodificã structura de rezistenþã, carac-teristicile iniþiale ale construcþiilor sauaspectul arhitectural al acestora:

a) reparaþii la împrejmuiri, acoperiºuri,învelitori sau terase, atunci când nu seschimbã forma acestora ºi materialeledin care sunt executate;

b) reparaþii ºi înlocuiri de tâmplãrieinterioarã ºi exterioarã, dacã sepãstreazã forma, dimensiunile golurilorºi tâmplãriei, inclusiv în situaþia în carese schimbã materialele din care suntrealizate respectivele lucrãri, cu excepþia

clãdirilor declarate monumente istorice,în condiþiile legii;

c) reparaþii ºi înlocuiri de sobe deîncãlzit;

d) zugrãveli ºi vopsitorii interioare;e) zugrãveli ºi vopsitorii exterioare, dacã

nu se modificã elementele de faþadã ºiculorile clãdirilor;

f) reparaþii la instalaþiile interioare, labranºamentele ºi racordurile exterioare,de orice fel, aferente construcþiilor, înlimitele proprietãþii, montarea sistemelorlocale de încãlzire ºi de preparare a apeicalde menajere cu cazane omologate,precum ºi montarea aparatelor indivi-duale de climatizare ºi/sau de conto-rizare a consumurilor de utilitãþi;

g) reparaþii ºi înlocuiri la pardoseli;h) reparaþii ºi înlocuiri la finisaje inte-

rioare ºi exterioare – tencuieli, placaje,altele asemenea –, la trotuare, la ziduride sprijin ºi la scãri de acces, fãrã modi-ficarea calitãþii ºi a aspectului elemen-telor constructive;

i) lucrãri de întreþinere la cãile decomunicaþie ºi la instalaþiile aferente;

j) lucrãri de investigare, cercetare,expertizare, conservare ºi restaurare acomponentelor artistice ale construcþiilorprevãzute la art. 3 lit. b), cu avizul Minis-terului Culturii ºi Cultelor ºi al autoritãþiiadministraþiei publice judeþene saulocale, dupã caz;

k) lucrãri de foraje ºi sondaje geo-tehnice pentru construcþii de importanþãnormalã sau redusã, situate în afarazonelor de protecþie instituite pentruzãcãminte acvifere;

l) lucrãri de construcþii funerare sub-terane ºi supraterane, cu avizul adminis-traþiei cimitirului.

Toate construcþiile proprietate parti-cularã, realizate în condiþiile prezenteilegi, se declarã, în vederea impunerii, laorganele financiare teritoriale sau launitãþile subordonate acestora, dupã ter-minarea lor completã ºi nu mai târziu de15 zile de la data expirãrii termenuluiprevãzut în autorizaþia de construire.

Controlul statului în amenajarea teri-toriului, urbanism ºi autorizarea exe-cutãrii lucrãrilor de construcþii se exercitãde Inspectoratul de Stat în Construcþii,pe întregul teritoriu al þãrii, ºi de inspec-toratele teritoriale ale acestuia, care dis-pun mãsurile ºi sancþiunile prevãzute deprezenta lege.

Dreptul de a constata contravenþiile ºide a aplica amenzile prevãzute la art. 26se prescrie în termen de 2 ani de la datasãvârºirii faptei. �

Executarea lucrãrilor de construcþii este permisã numai pe baza unei autorizaþii de construire sau de desfiinþare.Ea se emite la solicitarea deþinãtorului titlului de proprietate asupra unui imobil – teren ºi/sau construcþii – ori pe bazaaltui act care conferã dreptul de construire sau de desfiinþare (Legea 50/1991).

Page 55: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 2007 57

Page 56: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 200758

ªapa FE 20 PAGEL cu gra-nulaþie 0–2,0 mm, pe bazã deciment Portland, cu imperme-abilitate ridicatã, prezintã urmã-toarele proprietãþi:

� se comercializeazã sub formã

de pulbere care trebuie ames-

tecatã doar cu apã;

� are capacitate mare de

curgere pentru randament ridi-

cat la acoperirea suprafeþelor;

� poate fi pusã sub sarcinã

la 2 ore dupã turnare; ajunge

dupã 24 ore la o umiditate

remanentã ≤ 4,0 % - vol./20 0C;

� utilizabilã direct sau cu o

îmbrãcãminte de pardosealã;

� se poate realiza o suprafaþã

netedã sau rugoasã prin pre-

sãrare de nisip;

� este impermeabilã la apã

ºi în mare mãsurã la uleiuri,

rezistentã la îngheþ ºi la

dezgheþ ºi la sãruri de dezgheþ;

� este îmbunãtãþitã cu fibre

din material plastic rezistente

la alcalii pentru o aplicare mai

raþionalã fãrã multe rosturi;

� are conformitate CE cores-

punzãtor DIN 13813:2002

Materiale pentru ºape;

� este controlatã în confor-

mitate cu normele ºi norma-

tivele în vigoare; producþia este

certificatã conform ISO 9001.

ªapa FE 20 PAGEL poate fi

aplicatã manual ºi mecanic:

� Punerea în operã manual:

ºapa FE 20 PAGEL se toarnã

pe stratul suport umed ºi se

împarte uniform pe o suprafaþã

cu un fier de glet. La straturi

suport foarte rugoase, se va

aplica masa de mortar în strat

subþire ca strat amorsã, înainte

de a aplica ºapa în grosimea

doritã. Înþeparea este necesarã

numai atunci când din masa de

beton se ridicã bule de aer prin

stratul de mortar. Suprafaþa se

gletuieºte ºi se trage la nivel.

� Punerea în operã mecanic:

ºapa FE 20 PAGEL poate fi

amestecatã într-un malaxor

Ioan SOLACOLU – director executiv Pagel România

ªapa FE 20 PAGEL este un produs al firmei PAGEL SPEZIAL – BETON, cu o gamã largã de utilizãri înmulte domenii.

FE 20 PAGEL – ºapã pentru interior ºi exterior

Page 57: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 2007 59

cu amestecare continuã ºi apli-

cat cu monopompa. Cantitatea

de apã va corespunde unei

curgeri de 700 mm. Aceste proprietãþi permit

folosirea ºapei FE 20 PAGEL înfoarte multe domenii:

� ºapã de legãturã pentrustraturi de egalizare cu o pantãde pânã la 2,0%;

� îmbrãcãminþi în interior ºiîn exterior pentru construcþii delocuinþe ºi administrative;

� construcþii noi, transformãri,reparaþii;

� garaje, parkinguri, balcoane;

� terase, pardoseli în pivniþe;

� utilizabilã sub toate tipurile

de îmbrãcãminþi.

Datoritã proprietãþilor enu-

merate mai sus, ºapa FE 20

PAGEL este un material care

s-a dovedit a fi cunoscut din ce

în ce mai mult pe piaþa con-

structorilor din þarã ºi de peste

hotare, având ca avantaj aplica-

bilitatea uºoarã în numeroase

domenii. �

Page 58: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 200760

Sisteme de pardoseli

Pardoselile utilizate frecvent se

murdãresc. Acest lucru se întâmplã

chiar dacã sunt supuse unui nivel

redus de agresivitate. În consecinþã,

substratul netratat devine foarte

dezagreabil din punct de vedere

estetic dupã o perioadã extrem de

scurtã. În plus, aceste suprafeþe sunt

dificil de curãþat, deoarece murdãria

intrã în pori fiind greu de îndepãrtat.

În aceste cazuri este recomandatã

utilizarea unui produs pentru

etanºare. Un etanºant închide porii

creând o suprafaþã uºor de curãþat.

Dupã etanºare mizeria nu mai poate

intra în pori. Pardoselile pot fi deco-

rate într-o gamã amplã de culori.

Culorile deschise creeazã un mediu

de lucru plãcut, influenþând buna dis-

poziþie ºi atitudinea pozitivã.

Aceste produse oferã o protecþieeconomicã permanentã pe toatesuprafeþele supuse abraziuniimecanice reduse ºi scurgerilorreduse de lichide. Etanºanþii se uti-lizeazã, în primul rând, la suprafeþeindustriale aflate la interior, în toateramurile industriei.

Caracteristicile sistemului:� design colorat;� uºor de curãþat;� îmbunãtãþeºte rezistenþa la

abraziune;� permeabil la difuzia vaporilor

de apã;� pentru agresiune mecanicã

ºi chimicã redusã.

Rãºini epoxidice permeabile ladifuzia vaporilor de apã

Formulele moderne ale rãºinilor

epoxidice permit aplicarea acestora

chiar ºi pe pardoseli în contact cu solul.

Deitermann a grupat acestemateriale speciale într-un sistemcare întruneºte caracteristicilecerute de majoritatea firmelor dindomeniul industrial. Nu conþin solvent,

în consecinþã, la aplicarea acestoranu sunt emanate mirosuri neplãcutesau vapori periculoºi. Materialul areexcelente proprietãþi de dispersare.Aplicarea este posibilã cu un minim

În cadrul facilitãþilor industriale ºi comerciale, pardoselile trebuie sã fie funcþionale ºi sã corespundãnecesitãþilor clientului atât din punctul de vedere al productivitãþii, cât ºi al mediului ºi al asigurãriicondiþiilor de muncã proprii pentru angajaþi.

Pentru fiecare caz în parte, Deitermann oferã sisteme speciale, care variazã de la etanºanþi cu aplicareîn pelicule subþiri (aproximativ 0,3 mm) pânã la protecþii (0,5-2 mm) sau ºape (între 2 ºi 15 mm).

Înaintea alegerii unei pardoselinoi sau a renovãrii uneia vechi, tre-buie luate în considerare urmã-toarele criterii:

• rezistenþa mecanicã;• gradul de impermeabilitate la lichide;• proprietãþile antiderapante;• finisajul decorativ.Pregãtirea suprafeþeiCea mai importantã cerinþã pentru

a obþine o pardosealã performantã

este ca substratul sã fie solid, cu oaderenþã de minim 1,5 N/mm2. În acestscop se pregãteºte corespunzãtorsuprafaþa; substratul trebuie sã fierugos ºi poros.

Se pot utiliza urmãtoarele metodede curãþare:

1. curãþare;2. polizare, ºlefuire;3. sablare cu nisip;4. spãlare cu apã cu presiune ridicatã.

PROTECÞII COLORATE ALE PARDOSELILOR

PARDOSELI PERMEABILE LA DIFUZIA VAPORILOR

Page 59: Nr 31 Octombrie 2007

de efort. Posibilele denivelãri pot fiuºor nivelate între 1,5 mm ºi 3,0 mm.Protecþia are un aspect mat, razeleluminoase fiind reflectate difuz,eventualele valuri ale suprafeþei fiindvizual netezite. Nu existã reflecþiicare sã deranjeze/ împiedice proce-sul de producþie.

Caracteristicile sistemului:� permeabil la difuzia vaporilor;� suprafaþã cu aspect mat;� fãrã solvent, deci ecologic;� întreþinere uºoarã;� grosimea stratului aproximativ

2 mm.

În industrie existã numeroasezone unde trebuie utilizate pardoselicu aderenþã foarte bunã sauantiderapante. Frecvent, asemeneazone sunt total sau parþial expusecondiþiilor meteo.

Din acest motiv, au fost impusecaracteristici speciale pentru par-doselile rampelor sau zonelor deîncãrcare.

În recomandarea unui sistem deacest tip, trebuie respectate atâtnormele ºi legile în vigoare, cât

ºi necesitãþile beneficiarului de aasigura un mediu de lucru sigur atâtpentru procesul de producþie, cât ºipentru angajaþi. Sursa lichidelor nueste relevantã. Asemenea lichide potfi: detergenþi, agenþi de rãcire, apãnetratatã. Chiar ºi scurgerile de apãpot face o pardosealã alunecoasã,deci periculoasã pentru angajaþi.

Deitermann a dezvoltat un sistemeconomic, special pentru acele zonesupuse acþiunii mecanice medii.

BUCUREªTI TRADING SAThe Grand Offices Marriott

Calea 13 Septembrie nr. 90, etaj 1, tronson 4, cam 1.15, sector 5, Bucureºtitelefon: 021/403.41.13, fax: 021/403.41.16

e-mail: [email protected], [email protected]: www.bucurestitrading.ro, www.deitermann.ro

PARDOSELI ANTIDERAPANTE

SISTEME DE PARDOSELI ANTISTATICE

În industrie pardoselile sunt adese-ori supuse unor agresivitãþi mecanice,chimice ºi termice extreme.

Timp de zeci de ani, suprafeþelenetede s-au dovedit eficiente înzonele unde contaminanþii de supra-faþã trebuie îndepãrtaþi rapid.

Alegerea unui sistem ºi grosimeaacestuia se raporteazã la tipul ºi

gradul agresivitãþii la care esteexpus substratul.

Regula cea mai importantã: cucât este mai gros, cu atât durata deviaþã a sistemului va fi mai ridicatã ºirezistenþele vor fi mai bune.

Adeseori suprafaþa unei protecþiilise reflectã lumina, creând astfel undisconfort.

În întreprinderile industriale, par-doselile sunt o componentã fixã ainfrastructurii operaþionale. În con-secinþã, suprafaþa pardoselii trebuieadaptatã acestor cerinþe, în modspecial în zonele unde trebuie evi-tate încãrcãrile electrostatice. De fapt,periculoase nu sunt încãrcãrile, cidescãrcãrile electrostatice. Frecvent,acestea au loc sub forma unui scurt,dar puternic, curent electric ce poatefi observat sub forma unei scântei.

Asemenea descãrcãri, pe caretoþi le-am experimentat pe propriul corp,pot fi prevenite prin utilizarea uneipardoseli antistatice. Pardoselileantistatice Deitermann pot fi aplicateîn zone sensibile precum:

� camere cu computere;� zone de producþie ºi instalare

componente electronice;� zone de producþie prin inducþie

controlatã a roboþilor;� zone în care existã scurgeri de

gaze sau lichide inflamabile.Adeseori pardoselile din aceste

zone trebuie sã fie nu numai antista-tice, ci ºi:

� nivelate perfect;� cu rezistenþe excelente la agre-

sivitãþi chimice;� design colorat al suprafeþei;� duritate mecanicã.

Aceste cerinþe necesitã un sistemsimplu, însã adaptat de la caz la caz.

Deitermann oferã un asemeneasistem complet.

Structura sistemului:� beton;� amorsã Eurolan FK 28 (sau

Deitermann EP Fix ca amorsã rapidã);� Deitermann KLB bandã anti-

staticã;� Deitermann LL – primul strat

de protecþie antistaticã;� Deitermann AB – strat final

de protecþie antistaticã.Caracteristicile sistemului:� rezistenþe mecanice excelente;� rezistenþe chimice excelente;� permanent antistaticã;� aplicare economicã.

PARDOSELI DECORATIVE

Page 60: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 200762

Centrul comercial ºi de afaceri„River Plaza Mall“ – Râmnicu Vâlcea

CARACTERISTICI TEHNICEªI FUNCÞIONALE

� River Plaza Mall este situat în

zona ultracentralã a oraºului Râmnicu

Vâlcea, la intersecþia dintre Bulevardul

Calea lui Traian ºi Strada Indepen-

denþei, pe un teren de 5.400 mp.

� Construcþia, cu suprafaþa con-

struitã de 26.000 mp, este formatã

din douã corpuri – corpul A cu regim

de înãlþime P+M+5E ºi corpul B, cu

regim de înãlþime P+5E.

� River Plaza Mall a fost dez-

voltat dupã un concept modern,

bazat pe o arhitecturã exterioarã cu

acoperiri ºi finisaje din metal ºi sti-

clã ce permit un aport de luminã

naturalã pe zonele de atrium ºi

restaurante.

� La interior, spaþiile comune dis-

pun de atriumuri, sunt placate cu

granit ºi sunt dotate cu un sistem de

iluminat de ultimã generaþie.

� Circulaþiile verticale sunt asigu-

rate de pachete de scãri rulante cu

dublu sens pe fiecare nivel, comple-

tate de lifturi de pasageri ºi marfã,

uniform distribuite.

� IMSAT SA Râmnicu Vâlcea a

participat la realizarea acestui

obiectiv în dublã calitate: antre-

prenor de specialitate ºi proiectant

de specialitate. Dintre lucrãrile exe-

cutate, menþionãm:

- alimentare cu energie electricã;

- instalaþii electrice pentru ilumi-

nat interior, exterior ºi de siguranþã;

- instalaþii electrice pentru ali-

mentarea echipamentelor de climati-

zare-ventilaþii;

- instalaþii de avertizare incendiu

ºi efracþie;

- sistem de control acces, sistem

supraveghere cu televiziune cu cir-

cuit închis;

- reþea structuratã voce-date;

- instalaþii interioare pentru com-

baterea incendiului;

- gospodãria de apã pentru

incendiu;

- punct termic pentru încãlzire ºi

prepararea apei calde menajere.

� River Plaza Mall este o inves-

tiþie de peste 19 milioane de euro,

fiind cea mai mare dezvoltare imobi-

liarã privatã din judeþul Vâlcea,

realizatã cu profesionalism de specia-

liºtii firmelor Conexvil SA, Rm. Vâlcea

ºi IMSAT SA, Rm. Vâlcea. �

ANTREPRENOR GENERAL: CONEXVIL SA, Râmnicu VâlceaANTREPRENOR DE SPECIALITATE: IMSAT SA, Râmnicu Vâlcea

BENEFICIAR: SETLER MINA SRL, Râmnicu VâlceaPROIECTANT GENERAL: ARHINET SRL, Râmnicu Vâlcea

PROIECTANT DE SPECIALITATE: IMSAT SA, Râmnicu Vâlcea

Page 61: Nr 31 Octombrie 2007
Page 62: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 200764

Plãcile Eternit cu 6 onduleCalitate europeanã ºi tradiþie de 100 de ani

Fibrocimentul EternitÎn condiþiile în care, de la 1 ianuarie

2007, au fost interzise comercializa-rea ºi utilizarea produselor care conþinazbest, cum ar fi azbocimentul pen-tru învelitori (HG nr. 124/30.01.2003ºi HG nr. 734/07.06.2006), introdu-cerea pe piaþa româneascã a fibroci-mentului marca Eternit reprezintãalternativa optimã.

Fibrocimentul Eternit este un mate-rial compozit ecologic pe bazã deciment Portland ºi apã, armat cufibre naturale de celulozã ºi, în can-titãþi mici, cu fibre sintetice organice.

Noile produse ce poartã numele demarcã Eternit nu conþin azbest saualte fibre anorganice ºi nu prezintãun risc toxic ºi fiziologic.

Brevetat de mai mult de un secol,fibrocimentul Eternit constituie produsulperfect pentru construcþiile moderne.Eternit convinge, în primul rând, princalitatea sigurã ºi durabilã ºi prindesignul deosebit. În al doilea rând, înacest material sunt reunite compo-nente alese cu pricepere pentru arealiza combinaþia idealã între greu-tatea redusã, impermeabilitate, rezis-tenþa la îngheþ ºi la foc ºi incasabilitate.

Un material de construcþie cutradiþie ºi viitor

Plãcile ondulate marca Eternitsunt un adevãrat material perenaplicat de decenii ºi, totuºi, repre-zintã un produs foarte modern. Eleîmbinã calitãþile inovative ale mate-rialului ºi ale formei sale cu rezis-tenþa ºi durabilitatea, alcãtuind osoluþie rentabilã ºi expresivã pen-tru construcþiile de locuinþe ºiindustriale. Montajul rapid ºi uºorface din placa ondulatã Eternit oalternativã inteligentã.

Page 63: Nr 31 Octombrie 2007

TrasareaEste necesarã trasarea unei direcþiiîn lungul pantei acoperiºului, în unghidrept cu streaºina.

Alcãtuirea streºiniiSe rigidizeazã ºi se dubleazã plãcilede la baza învelitorii cu ajutorul uneifâºii de 25 cm lãþime sau cu piesespeciale.

Construcþia coameiSe realizeazã cu piese profilate deracordare a pantelor, piese cu unghi-uri fixe sau piese articulate.

VentilareSe vor prevedea: un gol la streaºinãpentru admisia aerului sub înveli-toare ºi un alt gol la coamã pentruevacuarea aerului sau, dupã caz,goluri în pereþii-fronton pentru venti-larea transversalã a podului.

FixarePlãcile P6 se fixeazã cu ºuruburiautofiletante Ø6,5/115 mm pe ºipci delemn, cu secþiunea minimã de 5 x 8 cm.

EtanºarePentru etanºarea suprapunerii late-rale a plãcilor sau pe înãlþime, se uti-lizeazã bandã bituminoasã 15 x 15 mm,autoadezivã (consum 1,3 ml bandã/placã).

RECOMANDÃRI GENERALE DE MONTAJ

Eternit Distribuþie s.r.l. BucureºtiTel.: +4 021 203 47 47Fax: +4 021 203 47 44e-mail: [email protected]

� Revista Construcþiilor � octombrie 2007 65

Page 64: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 200766

Atestarea conformitãþii ºi a cadrului legislativla nivelul comunitãþii europene

CONSIDERAÞII GENERALE Ioana Cãtãlina SPERLEA, Ioan BURTEA, Ioana POSMANGIU - SC QUALITY CERT

Pentru o mai bunã interpretare a termenilor utilizaþiîn certificarea conformitãþii, menþionãm semnificaþiacelor mai reprezentativi, ºi anume:

1. ,,Punerea pe piaþã“ înseamnã punerea la dispoziþiepentru prima datã, pe piaþa comunitarã, a unui produs pen-tru distribuþie, consum sau uz.

2. ,,Punerea în serviciu“ reprezintã prima utilizare aunui produs în Comunitate de cãtre un utilizator final.

3. ,,Punerea la dispoziþie pe piaþã“ înseamnã oricefurnizare a unui produs pe piaþa comunitarã, fie cã e cu platãsau gratuit, ºi acoperã toatã perioada în care produsul estepe piaþa comunitarã, începând din momentul în care esteplasat pe piaþã ºi sfârºind cu transferul la utilizatorul final,sau la punerea sa în serviciu.

4. ,,Produs industrial“ este orice produs, pentru hranãsau non-hranã, care a fost realizat sau a suferit o transfor-mare printr-un proces industrial de fabricaþie.

5. „Produs pentru construcþie“ înseamnã orice pro-dus realizat în scopul de a fi încorporat în mod permanentîn construcþii, termenul referindu-se la materiale, elementeºi componente individuale sau alcãtuind un set, inclusivpentru sistem prefabricat sau instalaþii plasate pe piaþã înforma în care urmeazã a fi încorporate, asamblate, aplicatesau instalate în construcþii prin operatori ºi/sau lucrãri deconstrucþii.

6.,,Producãtor“ înseamnã orice persoanã fizicã saujuridicã care proiecteazã ºi/sau realizeazã un produs saucare are un astfel de produs proiectat sau realizat sub pro-pria marcã sau nume.

Un importator sau distribuitor, care transformã saumodificã un produs în aºa mod încât concordanþa cu cerin-þele esenþiale poate fi afectatã, sau care furnizeazã pro-dusul sub marca proprie sau propriul nume, va fi consideratproducãtor.

7. ,,Reprezentant autorizat“ este orice persoanã fizicãsau legalã stabilitã în Comunitate care a primit un mandatscris de la producãtor sã acþioneze în numele sãu pentrusarcinile specifice cu privire la obligaþiile celui din urmãreferitoare la legislaþia comunitarã relevantã.

8. ,,Distribuitor“ înseamnã orice persoanã fizicã saulegalã din lanþul de furnizare, care face un produs disponibilpe piaþã (în înþelesul cã e afacerea/activitatea lui).

9. ,,Importator“ este orice persoanã fizicã sau legalãstabilitã în Comunitate, care plaseazã un produs dintr-oterþã þarã pe piaþa comunitarã în înþelesul cã e afacerea/activitatea lui.

10.,,Specificaþie tehnicã“, ,,standard naþional“, ,,stan-dard internaþional“ ºi ,,standard european“ au înþelesuriledin dispoziþiile Directivei 98/34/EC a Parlamentului European

ºi a Consiliului din 22 Iunie 1998 care stabilesc o procedurãpentru furnizarea de informaþii în domeniul standardelor ºiregulamentelor tehnice.

11.,,Standard armonizat“ înseamnã un standard euro-pean adoptat de una dintre Organizaþiile Europene deStandardizare recunoscute în Anexa I a Directivei 98/34/ECºi în conformitate cu o cerere de la Comisie, ca urmare aprocedurii stabilite în Art. 6(3) din Directiva 98/34/EC ºicare, singur sau în conjuncþie cu alte standarde, furnizeazãsoluþii pentru concordarea cu o altã dispoziþie legalã.

12.,,Evaluarea conformitãþii“ reprezintã demonstrareacã acele cerinþe specificate relativ la un produs, proces, sis-tem, persoanã sau organism sunt îndeplinite.

13. „Atestarea conformitãþii produselor pentru con-strucþii“ înseamnã un sistem procedural prin care este eva-luatã ºi stabilitã conformitatea produselor pentru construcþiicu specificaþiile tehnice aplicabile în vederea aplicãrii mar-cajului european de conformitate CE.

14. ,,Declaraþia de conformitate“ este declaraþia datãde producãtor care atestã cã îndeplinirea cerinþelor specifi-cate referitoare la un produs a fost demonstratã.

15. ,,Organism de evaluare a conformitãþii“ (CAB)înseamnã un organism care realizeazã servicii de evaluarea conformitãþii.

16. ,,Notificare“ înseamnã o procedurã administrativãformalã prin care un Stat Membru informeazã Comisia ºi pecelelalte State Membre despre desemnarea unui organismde evaluare a conformitãþii, pentru realizarea anumitorsarcini referitoare la evaluarea conformitãþii sub legislaþiacomunitarã.

17. ,,Organism notificat“ înseamnã un organism deevaluarea conformitãþii care a fost notificat de un Stat Mem-bru pentru a realiza sarcini de evaluare a conformitãþii deterþã parte sub legislaþia comunitarã.

18. „Organe de control al pieþei“ înseamnã organe aleadministraþiei publice centrale care rãspund de suprave-gherea pieþei produselor pentru construcþii.

19. „Piaþa produselor pentru construcþii“ înseamnãnivelul ariei acoperite de lanþul de distribuþie de satisfacerea cerinþelor aplicabile.

CERINÞE GENERALEProdusele industriale acoperite de legislaþia comunitarã

pot fi puse pe piaþã doar dacã ele îndeplinesc cerinþeleesenþiale ºi nu pericliteazã sãnãtatea, siguranþa ºi altecerinþe de protecþie a interesului public relevant, atuncicând sunt instalate, întreþinute ºi folosite corespunzãtor.

În vederea asigurãrii liberei circulaþii a mãrfurilor pepiaþa comunitarã, în concordanþã cu prevederile tratatuluiComunitãþii Europene, se impune aplicarea principiului prin

Sistemul instituit la nivelul Comunitãþii Europene privind introducerea pe piaþã a produselor industrialerespectã un înalt nivel de protecþie a intereselor publicului, cum ar fi: sãnãtatea ºi siguranþa în general, sãnãtateaºi siguranþa la locul de muncã, securitatea ºi protecþia consumatorilor ºi a mediului, ca ºi satisfacerea oricãreialte cerinþe de protecþie esenþialã pentru societate, cerutã prin legea comunitarã relevantã. În acest fel, contribuiela funcþionarea eficace a pieþei la nivel european, precum ºi a pieþelor interne ale þãrilor din Uniunea Europeanã.

Asigurarea cadrului legal pentru libera circulaþie a produselor se face prin instituirea de principii comune decãtre toate statele Uniunii Europene, implementând-se reguli, proceduri ºi infrastructuri necesare pentru prote-jarea interesului public, precum ºi a principiilor de asigurare a conformitãþii cu exigenþele cerute.

continuare în pagina 68�

Page 65: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 2007 67

QUALITY CERT SA - ASIGURÃ ABORDAREA ACTIVITÃÞII DE CERTIFICARE LA UN ÎNALT NIVEL PROFESIONAL în concordanþã cu:DIRECTIVELE EUROPENE, DECIZIILE UE, DOCUMENTELE INTERPRETATIVE, GHIDURILE EA,

LEGISLAÞIA, REGLEMENTÃRILE ªI STANDARDELE EUROPENE APLICABILE ÎN ROMÂNIA

• Certificarea sistemelor de management al calitãþiiconform SR EN ISO 9001:2001;

• Certificarea conformitãþii produselor în domeniul reglementatºi voluntar.

• Certificarea sistemelorde management de mediu;

• Inspecþie.

SC QUALITY CERT SABucureºti, ªos. Panduri nr. 94, sector 5tel.: 031.710.07.53, fax: 031.710.07.52 e-mail: [email protected]

ORGANISM ACREDITAT RENAR

ORGANISMÎN CURS DE ACREDITARE RENAR

• Atestarea conformitãþiiproduselor din domeniulreglementat

• Aplicarea mãrciide conformitate CE

• Certificarea sistemelorde management al calitãþii;

• Certificarea sistemelorde management de mediu;

• Calificarea profesionalã a întreprinderilor;

• Inspecþie;• Audit.

Organism NOTIFICATcertificare CONFORMITATE

produse PENTRU CONSTRUCTII

Organism agreat MTCT

SPECIALIZAT PE DOMENIUL REGLEMENTAT CONSTRUCÞII ªI MATERIALE DE CONSTRUCÞII

ORGANISM DE CERTIFICARE

PROCEDURA DE CERTIFICAREESTE DERULATÃ

CU UTILIZAREA DE:

• Procedee, metode, tehnici de auditare,

inspecþie la nivelul standardelor europene;

• Auditori formaþi la nivel:

- Naþional - CNFCMAC

- Internaþional – AFNOR, AFAQ-ASCERT

(Franþa), AJA-EQS (Anglia);

• Profesori universitari;

• Doctori în ºtiinþe;

• Experþi în domeniile de certificare.

Quality Cert SELC 2007

Cu acest prilej, se reunesc an de an manageri ºi specialiºti din domeniul calitãþii din instituþiile centrale, insti-

tutele de cercetare, asociaþii profesionale ºi patronate, universitãþi, organisme de acreditare ºi de certificare

a conformitãþii, laboratoare de încercãri, producãtori ºi furnizori de echipamente ºi/sau de materiale de

construcþii.

Tematica abordatã prin prelegerile susþinute de personalitãþi din domeniul construcþiilor cuprinde pre-

ocupãri dominante de actualitate, cu privire la: integrarea europeanã, alinierea la legislaþie, standardele

europene, durabilitate, soluþii constructive moderne, materiale performante, acreditare, certificare, legislaþie în

domeniul calitãþii, calificarea profesionalã a operatorilor economici, libera circulaþie a mãrfurilor.

Cele peste 60 de teme abordate de personalitãþi din þarã ºi strãinãtate permit specialiºtilor sã se informeze

cu privire la contextul actual ºi direcþiile prioritare, pentru alinierea la conceptul european din domeniul calitãþii

în construcþii ºi al industriei materialelor de construcþii.

Organizatorii simpozionului sunt: „Reþeaua Naþionalã a Laboratoarelor din Construcþii“ – RNLC,

Universitatea Tehnicã „Gheorghe Asachi“, Iaºi ºi „Patronatul Societãþilor din Construcþii“ – PSC. �

În perioada 4-6 octombrie 2007, au loc în staþiunea Neptun lucrãrile celei de-a XIX-a ediþii asimpozionului SELC – Schimbul de Experienþã al Laboratoarelor din Construcþii, manifestareºtiinþificã cu o tradiþie de peste un sfert de veac, care se încadreazã în categoria celor de prestigiuorganizate în domeniul construcþiilor ºi al industriei materialelor de construcþii.

Page 66: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 200768

care Statele Membre nu vor interzice, restricþiona sauîmpiedica punerea la dispoziþie pe piaþa din teritoriile lor aunui produs industrial care îndeplineºte toate dispoziþiilelegilor comunitare aplicabile.

Atunci când un Stat Membru considerã cã un produseste periculos, sau în conflict cu obiectivele stabilite chiardacã acesta îndeplineºte specificaþiile legislaþiei comu-nitare specifice aplicabile, Statul Membru va interzice saurestricþiona punerea lui la dispoziþie pe piaþã în condiþiilestipulate în art.28 si art.30 din Tratatul ComunitãþiiEuropene.

Cu excepþia locurilor unde se specificã altceva, legis-laþia de produs comunitarã, specificã, se referã ea însãºi laexprimarea cerinþelor esenþiale. Cerinþele esenþiale sta-bilesc elementele necesare pentru protejarea interesuluipublic, în particular sãnãtatea ºi siguranþa în general, secu-ritatea, sãnãtatea ºi siguranþa la locul de muncã, consuma-torii, mediul ºi alte nevoi societale esenþiale. Ele trebuie sãfie exprimate în termeni de performanþã, dar evitând cerinþereferitoare la tehnologie.

Specificaþiile detaliate, care sprijinã cerinþele esenþialepot fi exprimate prin standarde armonizate.

Conformitatea cu un standard armonizat este obliga-torie pentru produsele din domeniul reglementat, fiindcondiþia pentru aplicarea marcajului CE.

Produsele care sunt în conformitate cu standardelearmonizate sau pãrþi ale sale, care au fost publicate înJurnalul Oficial al Uniunii Europene, îndeplinesc prezumþiade conformitate cu cerinþele esenþiale acoperite de acelestandarde sau pãrþi ale lor.

Libera circulaþie a produselor se poate realiza ºi prinîndeplinirea de cãtre acestea a cerinþelor din specificaþiiletehnice, în cazul în care satisfac cerinþele esenþiale, atuncicând specificaþiile tehnice respective sunt întocmite deorganizaþii internaþionale sau europene, altele decât Orga-nizaþiile de Standardizare Europene ºi care au fost publi-cate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Atunci când un Stat Membru sau Comisia Europeanãconsiderã cã standardul armonizat sau specificaþia tehnicãdin legislaþia comunitarã relevantã nu satisface în întregimecerinþele esenþiale care sunt acoperite ºi care sunt stipulateîn legislaþia comunitarã relevantã, Comisia sau Statul Mem-bru respectiv va aduce problema în faþa Comitetului stabilitde Directiva 98/34/CE.

În lumina opiniei Comitetului, Comisia va decide dupãcaz: sã publice, sã nu publice, sã publice cu restricþie, sãmenþinã, sã menþinã cu restricþie, sau sã retragã referinþelela standardul armonizat sau specificaþia tehnicã închestiune în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Obligaþiile pãrþilor implicate în introducerea pe piaþã aproduselor sunt diferite în funcþie de rolul pe care îl au înpunerea lor pe piaþã, pentru fabricarea de produse sau sta-bilirea de responsabilitãþi necesare, cu rolul deþinut defiecare. Menþionãm în continuare câteva obligaþii conside-rate mai importante.

1. Producãtorii au obligaþia de a proiecta ºi produce pro-priile lor produse, conform cu cerinþele esenþiale stabilite înlegislaþia comunitarã relevantã. Ei vor trebui sã îndepli-neascã procedura de evaluare a conformitãþii aplicabilã ºisã elaboreze, sã implementeze documentaþia tehnicãcerutã prin referenþial, legislaþia europeanã/naþionalã apli-cabilã în domeniul reglementat, sã emitã o declaraþie deconformitate ºi sã aplice marcajul de conformitate CE.

2. Producãtorul trebuie sã aibã proceduri pentru asigu-rarea continuitãþii conformitãþii produsului, în special în caz de:

a) schimbare a procesului, caracteristicilor produsuluicare afecteazã în mod semnificativ designul produsului sauspecificaþiile tehnice;

b) schimbãri în standardele armonizate sau specifica-þiile tehnice cu care produsul este conform;

c) schimbãri în conducerea sau structura managemen-tului producãtorului sau furnizorului, dacã e relevant;

d) informaþii relevante care indicã faptul cã produsul numai este conform cu cerinþele specificate.

Obligaþii ale distribuitorilor. Distribuitorii au sarcina dea acþiona cu grijã mãritã pentru asigurarea îndepliniriicerinþelor comunitare aplicabile. În particular, ei trebuie sãverifice cã produsul corespunde marcajului de conformitatecerut ºi este însoþit de documentele cerute ºi asta ca probãa faptului cã producãtorul/importatorul a respectat cerinþelede trasabilitate prin legislaþia aplicabilã.

Atunci când un distribuitor descoperã, sau ar trebui sãdescopere, cã produsul nu mai este în concordanþã culegislaþia, el poate furniza produsul numai dupã ce acesta afost adus în conformitate cu legislaþia aplicabilã.

Distribuitorii au obligaþia de a asigura condiþii de stocareºi de transport, astfel încât sã nu se afecteze negativ carac-teristicile produsului, precum ºi conformitatea cu cerinþeleesenþiale.

Obligaþii ale importatorilor. Atunci când un producãtoreste stabilit în afara Comunitãþii, fiecare importator areobligaþia sã acþioneze cu extremã exigenþã pentru a seasigura cã fiecare produs pe care el îl plaseazã pe piaþãeste în concordanþã cu cerinþele comunitare aplicabile.

În particular, el trebuie sã verifice dacã cea mai potrivitãprocedurã de evaluare a conformitãþii a fost aplicatã decãtre producãtor. El trebuie sã verifice dacã producãtorul arealizat documentaþia tehnicã ºi trebuie sã asigure un modde a o face disponibilã autoritãþilor competente, la cerere.În cazul produselor din domeniul reglementat pentru carestabilirea unei declaraþii CE de conformitate este cerutã delegislaþie, importatorul va pãstra o copie. El va verifica dacãprodusul are marcajele de conformitate cerute, dacã esteînsoþit de documentele cerute ºi, astfel, sã funcþioneze ºidacã producãtorul a respectat cerinþele de trasabilitatestipulate în art.14 ºi 15 din Tratatul Comunitãþii Europene.

Atunci când un importator constatã cã produsul nu maieste în concordanþã cu legislaþia, el poate furniza produsulnumai dupã ce acesta a fost adus în conformitate cu legis-laþia aplicabilã.

Importatorii sunt obligaþi sã asigure condiþii de stocare ºitransport care sã nu afecteze negativ caracteristicile pro-dusului în conformitate cu cerinþele esenþiale.

Obligaþii ale reprezentanþilor autorizaþi. Atunci cândun producãtor ºi-a stabilit un reprezentant autorizat, ultimulva þine declaraþia CE de conformitate ºi documentaþiatehnicã la dispoziþia autoritãþilor de supraveghere naþionale.El are obligaþia de a furniza, la cerere, autoritãþilor compe-tente toate informaþiile ºi documentaþia necesare pentrustabilirea conformitãþii produsului. El trebuie sã cooperezecu autoritãþile competente, la cererea celor din urmã, ºi vaacþiona pentru evitarea riscului pe care îl pot avea pro-dusele dupã ce urmeazã a fi plasate pe piaþã.

Obligaþii comune. Operatorii economici, în cazul încare constatã cã un produs pe care ei l-au pus pe piaþã nueste în conformitate cu legislaþia comunitarã aplicabilã,trebuie sã ia mãsurile corective necesare pentru a aduceacest produs în conformitate. Atunci când ei nu pot luamãsurile corective necesare, au obligaþia de a retrage pro-dusul de pe piaþã.

Operatorii economici, la cererea autoritãþilor naþionalecompetente, au obligaþia de a furniza toate informaþiile ºidocumentaþia necesare pentru stabilirea conformitãþiiprodusului. Ei trebuie sã coopereze cu autoritãþile compe-tente, la cererea celor din urmã, ºi sã acþioneze pentruevitarea riscului pe care îl pot avea produsele furnizate de eisau cele pentru care au acþionat ca reprezentant autorizat.

Monitorizarea cerinþelor de informare pentru produselede consum stabilite prin art. 5 din Directiva 2001/95/GPSDse aplicã tuturor produselor puse pe piaþã.

TRASABILITATEProducãtorii trebuie sã facã disponibile pe piaþã pro-

dusele care poartã tipul, seria sau numãrul (sau orice altelement care permite identificarea sa), în afarã de cazul în

� urmare din pagina 66

continuare în pagina 70�

Page 67: Nr 31 Octombrie 2007
Page 68: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 200770

care mãrimea sau natura produsului nu permite fixareaunei asemenea informaþii/numãr. În acest caz, informaþiacerutã trebuie sã fie furnizatã pe ambalajul produsului sauîntr-un document care îl însoþeºte.

Producãtorii pot pune pe piaþã doar produsele care suntidentificate prin numele producãtorului ºi adresa la carepoate fi contactat. Atunci când producãtorul este stabilit înafara Comunitãþii ºi are un reprezentant autorizat, produsultrebuie sã fie de asemenea identificat cu numele ºi detaliide contact ale acestuia din urmã. Acolo unde producãtoruleste stabilit în afara Comunitãþii ºi nu are un reprezentantautorizat, produsul trebuie sã fie de asemenea identificat cunumele ºi adresa importatorului.

Numele ºi adresa producãtorului ºi a reprezentantuluisãu autorizat vor fi lipite pe produs, cu excepþia cazului încare mãrimea sau natura produsului nu permite aceasta.Numele ºi adresa importatorului ºi a reprezentantului auto-rizat pot fi scrise pe ambalajul produsului sau pe un docu-ment ce îl însoþeºte.

Operatorii economici care intervin în lanþul de furnizareºi distribuþie trebuie sã identifice:

a) orice operator economic de la care ei s-au aprovi-zionat cu un produs;

b) orice operator economic cãruia i-au livrat un produs.Ei trebuie sã aibã implementate, pânã la final, sisteme ºi

proceduri potrivite, care vor permite ca aceste informaþii sãfie disponibile autoritãþilor competente la cerere.

EVALUAREA CONFORMITÃÞIIToate produsele care urmeazã a fi puse pe piaþã trebuie

sã se supunã evaluãrii de conformitate.Procedura care se utilizeazã în conformitate cu legis-

laþia comunitarã specificã pentru domeniu va fi aleasã con-form sistemelor de atestare a conformitãþii cu liniiledirectoare generale stabilite în legislaþia naþionalã, respec-tiv HG 622/2004 pentru România.

Procedura de evaluare a conformitãþii constituie unmecanism de control pentru fazele de proiectare ºirealizare a produselor.

Pentru stabilirea tipului de procedurã de evaluare a con-formitãþii realizatã de un producãtor, legislaþia specificã ia înconsiderare, în particular pentru produsele din domeniulreglementat, prevederile din standardele europene armo-nizate pe tipuri de produse corelat cu natura riscului impli-cat, gradul de la care riscul poate fi manageriat deevaluarea conformitãþii, infrastructura economicã a secto-rului dat cum ar fi: existenþa sau neexistenþa unei a treiapãrþi, tipurile ºi importanþa producþiei.

Standardele europene armonizate pentru produsele dindomeniul reglementat construcþii prevãd cã stabilirea con-formitãþii se face prin investigarea gradului de imple-mentare a sistemului de management al calitãþii, carecondiþioneazã asigurarea menþinerii caracteristicilor pro-duselor la nivelul cerinþelor din referenþial la nivelul declaratºi fundamentarea competenþelor producãtorului în þinereasub control a procesului în fabricã.

Principiile generale ale pieþei CEProducãtorul sau reprezentantul sãu autorizat trebuie

sã ataºeze marcajul CE pe un produs, pentru care marcajulCE este prevãzut ca o condiþie obligatorie pentru punereape piaþã, conform standardului european armonizat, în con-cordanþã cu legislaþia specificã comunitarã, înainte deplasarea sa pe piaþã.

Marcajul CE poate fi ataºat doar pe produsele pentrucare ataºarea este prevãzutã în legislaþia comunitarã speci-ficã ºi materializeazã declaraþia producãtorului cã produsulsãu este în conformitate cu toate cerinþele comunitareaplicabile.

Prin ataºarea marcajului CE, producãtorul îºi ia întreagaresponsabilitate pentru conformitatea produsului.

Marcajul CE este singurul marcaj care atestã cã pro-dusele industriale sunt conforme cu legislaþia Comunitarãrelevantã bazatã pe principiile stabilite pentru atestarea

conformitãþii. Se recomandã ca Statele Membre sãmenþioneze cã se vor reþine de la introducerea în regula-mentele lor naþionale a oricãrei referinþe la un marcaj deconformitate, altul decât marcajul CE, în conexiune cu con-formitatea dispoziþiilor conþinute în legislaþia referitoare lamarcajul CE.

Marcajul CE constã din iniþialele ,,CE“ ºi trebuie sã core-spundã cerinþelor din standardele europene armonizate,aplicabile pentru produsul pus pe piaþã.

Se interzice ataºarea marcajelor pe un produs carepoate sã creeze confuzii referitor la înþelesul sau formamarcajului ,,CE“. Orice alt marcaj poate fi ataºat pe un pro-dus, dar cu dispoziþia ca sã nu fie afectate în niciun felvizibilitatea ºi legibilitatea marcajului ,,CE“.

Marcajul CE este protejat ca marcã colectivã aComunitãþii.

Art. 20. Declaraþia de conformitate ECDeclaraþia de conformitate EC materializeazã respon-

sabilitatea unicã a producãtorului referitoare la îndeplinireade cãtre produsul pus pe piaþã a tuturor cerinþelor regula-mentare aplicabile. Aceasta trebuie sã fie redactatã con-form cu cerinþele stabilite prin legislaþie ºi cu prevederile dinstandardul european armonizat aplicabil.

Legislaþia sectorialã specificã, a statelor membre aleUniunii Europene, poate prevedea ca evaluarea confor-mitãþii sã fie realizatã de autoritãþile publice, de producãtori(pentru sistemele de atestare a conformitãþii 3, 4) sau deorganisme de evaluare a conformitãþii (pentru sistemele deatestare a conformitãþii 1, 1+, 2, 2+).

Acolo unde evaluarea conformitãþii este realizatã deautoritãþile publice, serviciile sau organismele de evaluare aconformitãþii, la care acestea fac apel pentru evaluareatehnicã, trebuie sã îndeplineascã aceleaºi criterii ca aceleastabilite pentru organismele de evaluare a conformitãþii.

ORGANISME NOTIFICATESunt organisme de terþã parte, complet independente.Organismele notificate sunt cele care au demonstrat la

organismul desemnat de autoritate (respectiv în România –CTCP) conformitatea proprie cu criteriile arãtate în stan-dardele naþionale relevante, adoptate conform cu standar-dele armonizate, la care se face referire în Jurnalul Oficialal Uniunii Europene, ºi care îndeplinesc prezumþia de aavea îndeplinite cerinþele impuse pentru notificare.

Organismele notificate au obligaþia de a efectua evalu-area de conformitate luând în considerare mãrimea com-paniilor ºi complexitatea relativã a tehnologiei folosite larealizarea produselor etc.

În cazul în care un organism notificat gãseºte cã cerin-þele pertinente ale legislaþiei comunitare relevante nu aufost îndeplinite sau nu mai sunt îndeplinite de cãtre pro-ducãtor, acesta are obligaþia de a restricþiona, suspendasau retrage certificatele, aprobãrile sau alte evaluãri deconformitate rezultate, luând în considerare principiul pro-porþionalitãþii, în afarã de cazul când îndeplinirea esteasiguratã prin implementarea unor mãsuri corectivecorespunzãtoare.

Organismele notificate au obligaþia de a furnizaautoritãþilor din statul care le-a notificat informaþii relevantereferitoare la monitorizarea neconformitãþilor, în particular:

� la neacordarea, suspendarea sau retragereacertificatelor;

� la activitãþi de evaluare a conformitãþii realizate înscopul notificãrii lor;

� la cerere, în cazul altor activitãþi realizate cum ar fi, înparticular, activitãþi peste graniþã, subcontractare ºi circum-stanþe ce afecteazã scopul ºi condiþiile notificãrii.

Organismele notificate pot lua în considerare (ºi potaccepta) rezultatele evaluãrii de conformitate emise de unlaborator acreditat al producãtorului sau al unui organismde inspecþie sau de un organism de evaluare a conformitãþiide terþã parte acreditat. �

� urmare din pagina 68

Page 69: Nr 31 Octombrie 2007

Lucrãri de hidroizolaþieºi hidrotermoizolaþie

MEDIA CITY HP este o com-panie specializatã în execuþialucrãrilor de hidroizolaþie ºi hidroter-moizolaþie. Ceea ce o diferenþiazãde celelalte companii similare depe piaþa româneascã este calitateafoarte înaltã a lucrãrilor executate.Pentru a menþine acest standardînalt, compania dispune de per-sonal calificat ºi logisticã necesarãpentru acest gen de lucrãri.

Principalele materiale utilizatesunt importate direct din Belgia ºisunt produse ale concernului IKO,cel mai mare producãtor de materi-ale hidroizolatoare din lume, caredispune de linii de producþie înpeste 10 þãri.

Cele mai utilizate produse sunt:1. De la IKO SALES INTERNA-

TIONAL (Ham – Belgia):� Gama ARMOUR – membrane

bituminoase aditivate cu APP cuflexibilitate la rece între -8 0C ºi-15 0C;

2. De la ATAB (Antwerp – Belgia):� Gama POLYGUM – mem-

brane bituminoase aditivate cuSBS cu flexibilitate la rece pânãla -20 0C;

� Gama POLYGUM HI-TECH –membrane bituminoase aditivatecu tripolimeri cu dublã armãturã(poliester ºi fibrã de sticlã) ºi flexi-bilitate la rece pânã la -20 0C;

� Gama VINALAN – membranã PVC;� Gama SPECTRAROOF –

membranã TPE – poliolefinãtermoplasticã elastomericã.

Din anul 2005, MEDIA CITY HPcomercializeazã cu succes înRomânia geotextile, geosintetice ºigeocompozite TENCATE – Austria.

MEDIA CITY HP executã ºapede pantã sau de protecþie cuutilaje proprii.

MEDIA CITY HP este aplicatorautorizat SIKA în domeniul etan-ºãrilor ºi impermeabilizãrilor.

NOU: hidroizolaþii la fundaþiicu produsul SIKA – IGOLFLEX

Avantaje:� aderenþã totalã pe suprafaþa

de beton;� elasticitate;� se aplicã ºi pe suport umed;� productivitate foarte mare

(produsul este pulverizat cu pompade mare presiune).

Garanþia tuturor lucrãrilor exe-cutate de MEDIA CITY HP estede 10 ani.

Lucrãri de referinþã executatede MEDIA CITY HP:

� Pasajele ºi podurile de peAutostrada Bucureºti-Constanþa– Tronson I;

� Comauto Meridian;� Dorobanþi 239 Office Building;� ProAuto;� PanVi tan;� Spi ta lu l Col þea;� Rostock;� ansambluri rezidenþiale ºi

altele. �

Bd. Unirii nr. 27, Bl. 15, Sc. 2, Ap. 42, Sector 5, BucureºtiTel.: 021/335.72.42; Fax: 021/335.72.43

E-mail: [email protected]

Page 70: Nr 31 Octombrie 2007

Cum termoizolaþiile sunt o cate-

gorie importantã în activitatea com-

paniei, iar polistirenul extrudat este

cel mai eficient material termoizolant

– începând din acest an, Atlas

Corporation produce polistiren extru-

dat în Bucureºti, într-o fabricã ce

funcþioneazã dupã cele mai înalte

tehnologii.

Datoritã tehnologiei de producere

prin extrudere, plãcile din polistiren

extrudat au o structurã

un i fo rmã d in

celule închise,

ceea ce le con-

ferã anumite

caracteristici

tehnice specifice: va-

loare scãzutã a conductivitãþii

termice pe termen lung, rezistenþã

mecanicã excelentã, lipsa capilari-

tãþii, rezistenþã ridicatã la umezealã,

rezis-

tenþã la cicluri

îngheþ–dezgheþ,

durabilitate, rezistenþã înaltã

la difuzia vaporilor, rezistenþã la

deteriorare sub acþiunea rãdãcinilor.

De asemenea, acest material este

curat, inodor ºi neiritant pentru piele.

Atlas Corporation este unul dintre marii producãtori de materiale de construcþiidin România, cu o experienþã de peste 12 ani, ºi este recunoscut pentruprodusele ºi soluþiile complete de înaltã calitate pe care le oferã pieþeiromâneºti.

Polistirenul extrudat XPS AplaXFoam

Page 71: Nr 31 Octombrie 2007

Polistirenul extrudat XPS este

foarte cunoscut pentru fiabilitatea ºi

rezistenþa superioarã la efectele dis-

tructive ale naturii. Principalul atu al

polistirenului extrudat este capaci-

tatea acestuia de a împiedica cel

mai bine pierderile de cãldurã.

Datoritã impermeabilitãþii sale net

superioare polistirenului expandat,

polistirenul extrudat se foloseºte

atât la termoizolaþii în medii umede

(fundaþii, socluri ºi terase), cât ºi la

termoizolaþii la pereþi, la interior sau

exterior.

Pentru mai multe detalii

despre polistirenul extrudat ºi

punerea lui în operã, consultaþi

site-ul www.apla.ro.

Caracteristici:� bun izolator termic (cu un coefi-

cient λ scãzut);

� slabã retenþie a apei ºi a

umiditãþii;

� rezistenþã mecanicã ridicatã;

� rez is tenþã r id icatã la com-

presiune;

� proprietãþi de autostingere;

� stabilitate dimensionalã;

� densitate omogenã în masã;

� rezistenþã la atacul acizilor ºi al

bazelor;

� iner þ ie la var ia þ i i le de

temperaturã;

� compatibilitate cu materialele

folosite în construcþii (ciment, gips);

� uºor de transportat, tãiat ºi

aplicat;

� curat, inodor, neiritant pentru piele;

� menþinerea constantã în timp a

acestor proprietãþi.* RF - pentru terase ºi fundaþii** BT - pentru pereþi

Tabelul 1

Page 72: Nr 31 Octombrie 2007
Page 73: Nr 31 Octombrie 2007
Page 74: Nr 31 Octombrie 2007

70 de ani de succese

Astãzi, firma oferã nouã linii deproduse, toate ca rezultat al unortehnologii de ultimã orã:

� produse pentru ceramicã ºipiatrã naturalã, produse impeca-bile, uºor de folosit, durabile ºi înconformitate cu noile reglementãriEN 12004 ºi EN 13888;

� adezivi flexibili pentru mate-riale textile ºi o gamã largã de pro-duse pentru pregãtirea substraturilor;

� produse pentru parchet, deînaltã calitate, uºor de folosit, carefac mai uºoarã munca celor dinacest domeniu;

� produse pentru construcþii, ceînglobeazã o tehnologie de ultimãorã; produse care satisfac oricenevoi, de la construcþia digurilor ºiviaductelor pânã la restaurareaedificiilor ºi ridicarea unor clãdirimoderne;

� produse pentru protecþia ºidecorarea suprafeþelor; produseinovative pentru o decorare este-ticã, eficientã ºi durabilã;

� produse pentru pardoseliindustriale, ciment ºi sistemeinovative pentru pardoseli industri-ale, care sunt uºor de folosit ºiextrem de versatile;

� aditivi pentru beton; o gamãcompletã de aditivi în conformitatecu norma EN 934-2, menitã sãîmbunãtãþeascã proprietãþile meca-nice ºi durabilitatea betonului;

� o linie tehnologicã pentruproiecte speciale care include pro-duse dezvoltate pentru construc-þiile subterane ºi subacvatice;

� aditivi pentru ciment, cepermit îmbunãtãþirea proprietãþilorcimentului care devine mairezistent.

Succesul Mapei nu este întâm-plãtor, ci se datoreazã calitãþii pro-duselor ºi cercetãrii ºtiinþificeavansate. Mapei investeºte 5% dincifra de afaceri în cercetare ºi dez-voltare, iar 12% dintre angajaþilucreazã pentru dezvoltarea de noiproduse pentru construcþii. Firmacolaboreazã cu cele mai presti-gioase universitãþi ºi deþine ºaptelaboratoare de cercetare înîntreaga lume.

Astfel, Mapei reuºeºte sã facãlegãtura, în cel mai avansat mod,între ºtiinþã ºi industrie ºi sãdescopere noi produse mai perfor-mante ºi uºor de folosit. Toatecercetãrile se fac cu respectareamediului înconjurãtor. Activitateaacestor laboratoare este coordo-natã de cãtre laboratorul central

din Milano, care este un adevãratcentru de analizã ºi dezvoltare alîntregului grup Mapei.

Certificarea de calitate ISO9001, obþinutã de toate filialeleMapei din întreaga lume, demon-streazã importanþa sistemului decalitate instituit în cadrul firmei.

Grupul Mapei este alcãtuit din47 de companii asociate (7 înItalia) care opereazã în 23 de þãride pe toate continentele. De ase-menea, Mapei înseamnã 46 deunitãþi de producþie, fiecare avândîn dotare laboratoare de control alcalitãþii.

Firma crede în puterea comu-nicãrii ºi pune la dispoziþia clienþilorsãi un serviciu tehnic ºi de consul-tanþã ireproºabil. Prin acest servi-ciu, tehnicienii Mapei sunt prezenþipe ºantierele din întreaga lume.Pentru retaileri, Mapei orga-nizeazã cursuri de perfecþionare ºiseminarii, iar pentru designeri ºicompanii specializate în con-strucþii, conferinþe.

Sãrbãtoreºte alãturi de Mapei70 de ani de succes! �

www.mapei.ro

Rodolfo Squinzi este cel care – acum 70 de ani, la periferia oraºului Milano – înfiinþa Mapei, ca ocompanie micã ce producea vopsea, adezivi pentru construcþii ºi chituri colorate. Astãzi, la 70 de anidistanþã, Mapei este cel mai important producãtor de adezivi pentru construcþii din întreaga lume.

Având la bazã cercetarea ºtiinþificã, specializarea produselor, asistenþa tehnicã ºi expansiuneacontinuã, Giorgio Squinzi, în calitate de director al grupului din anul 1984, a continuat expansiuneaMapei impunând noi standarde de calitate ale produselor pentru construcþii din întreaga lume.

La 15 februarie 2007, Mapei a aniversat 70 de ani de la înfiinþare. Aceastã datã importantã are înspate o adevãratã poveste de succes.

Page 75: Nr 31 Octombrie 2007
Page 76: Nr 31 Octombrie 2007
Page 77: Nr 31 Octombrie 2007
Page 78: Nr 31 Octombrie 2007
Page 79: Nr 31 Octombrie 2007

Noi paºi cãtre „clãdirea inteligentã“PEREÞI, UªI, OBLOANE VIRTUALE – rezistente la foc ºi etanºe

arh. Horia Mihai NICOLESCU – director general Sigura Total Fire & Building Engineering SRL

Soluþiile inteligente sunt aceleacare „se adapteazã în timp real“ lacondiþiile variabile ale mediului ambiant.Ele satisfac, în mod normal, cerinþele deexploatare curentã (anticorozive, dielec-trice, estetice etc.) dar, în caz deincendiu (ºi numai în aceastã situaþie),ºi pe acelea ale protejãrii de efectele cãl-durii a suporturilor pe care sunt aplicate.

Dacã pânã în prezent, în domeniulsecuritãþii la incendiu, exista un singurexemplu de „soluþie inteligentã“ (vopse-lele termospumante pentru protecþiastructurilor – metal ºi lemn – ºi acablurilor electrice), iatã însã cã, decurând, firma Coopers Blinds Ltd dinAnglia a dezvoltat o nouã tehnologiecare îmbogãþeºte gama de „soluþiiinteligente“ – de data aceasta în dome-niul controlului evacuãrii fumului ºi alrezistenþei la foc. Este vorba despreechipamente care înlocuiesc cu succes– pânã la o valoare de 2 ore RF –ecranele fixe folosite împotrivapropagãrii fumului, dar ºi pereþii, uºilesau obloanele rezistente la foc,utilizate în prezent.

Ideea a pornit de la o cerinþã simplã:gãsirea unei bariere RF „inteligente“,care sã nu deranjeze estetic ºi funcþionalîn faza de exploatare, dar – în caz deincendiu (ºi numai în caz de incendiu)– sã fie capabilã sã respecte cerinþeleobligatorii de izolare RF a spaþiilor,impuse de standarde.

Bariera automatã împotriva propagãriifumului/focului este o cortinã pe role demari dimensiuni, retractabilã ºi mascatãîntr-o cutie metalicã, care se desfãºoarãîn caz de necesitate. Când prezenþa sanu este necesarã, aceasta revine înpoziþia iniþialã, ascunsã privirii.

Bariera este realizatã dintr-un mate-rial special rezistent la foc, înfãºurat înjurul unui sistem de role, antrenat de unmotor cu o cutie de viteze diferenþialã.Motorul este alimentat la o tensiune de24 V DC. Partea inferioarã a cortineieste prevãzutã cu o barã metalicã gravi-taþionalã, compusã din douã pãrþi îmbi-nate prin ºuruburi, care formeazãîmpreunã cu materialul rezistent o struc-turã de tip sandwich. Atât materialul, câtºi bara inferioarã gravitaþionalã ruleazãpe ghidaje laterale, pentru a rezista pre-siunii focului. Întregul sistem (inclusivmotorul de acþionare ºi materialul rezis-tent la foc al cortinei) este înglobat într-ocarcasã metalicã. Acþionarea se poateface prin toate metodele cunoscute, înplus existând ºi modul de operare “failsafe”. Astfel, în eventualitatea unei între-ruperi în oricare dintre sursele de ali-mentare cu energie electricã, bariera seva declanºa oricum ºi va coborî, intrândîntr-un mod de acþionare controlat, menita contracara erorile apãrute în sistemulde alimentare cu energie.

Existã atât bariere verticale (careînlocuiesc pereþii, uºile sau obloaneleactuale RF), cât ºi bariere orizontale(care previn propagarea fumului ºi focu-lui între etajele unei clãdiri). Aceste cor-tine oferã arhitecþilor un nou tip debarierã rezistentã la acþiunea fumului ºifocului – o barierã care, în mod normal,este ascunsã privirilor, dar care, încazul apariþiei unui incendiu, sedeclanºeazã pe toatã suprafaþadeschiderii. Deci o „soluþie inteligentã“care le asigurã o mai mare libertate înabordarea designului clãdirii, oferindu-lespaþii deschise fãrã limite, pereþi inter-mediari sau uºi RF normal închise.

Barierele pot avea înãlþimi curentepânã la 8 m, orice lungime sau formãpoligonalã în plan (fiind compuse dinbucãþi de maximum 5 m, cu supra-puneri de cca 0,4 m). Aplicaþiile suntnenumãrate: înlocuirea pereþilor ºiuºilor de compartimentare RF existente(rezultând spaþii de exploatare nelimi-tate), dispariþia uºilor RF normalînchise, transformarea uºilor normalede lift în uºi RF – cu eliminarea sasurilortampon, separarea zonelor cu graddiferit de rezistenþã din marile magazinesau malluri etc.

În România, soluþia a fost aplicatã ladepozitele supermarketurilor, la malluri,la hoteluri, la uºi de ascensor pentrugaraje etc. Informaþii ºi detalii completeputeþi gãsi pe site-urile www.sigura.ro ºiwww.coopers-uk.com/news.htm sauaccesând cãile de contact ale firmeinoastre. �

Datoritã avantajelor incontestabile, conceptul de „clãdire inteligentã bazatã pe tehnologie“ (inventat de americani) s-arãspândit în toatã lumea, incluzând acum ºi soluþiile de securitate la incendiu. Acest concept împreunã cu o „nouã abordare“ aproblematicii securitãþii la incendiu (“the new approach” – cum este denumitã aceastã nouã orientare în ComunitateaEuropeanã) – vor conduce atât la beneficii financiare, cât ºi la un mai bun control al siguranþei la foc a clãdirii. Chiar dacã – înprezent – e încã liniºte, implicaþiile sunt uriaºe ºi vor marca profund, în viitorul apropiat, întreaga lume a celor antrenaþi îndomeniul securitãþii la incendii (conceptori, producãtori, distribuitori, organe de control etc.).

Soluþii complete de securitate la incendiu prin:tel.: 021-312.31.32; fax: 021-314.45.37; mobil: 0740-255.744e-mail: [email protected]; site: www.sigura.ro

Page 80: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 200782

Cofrajul circular H 20Cofrajul circular H 20 este ideal

pentru pereþii netezi, curbi sau circu-lari. Este universal, economic ºise instaleazã rapid.

Cofrajul curb H 20 utilizeazãtensori speciali de reglaj cu carepanourile se curbeazã perfect ºicontinuu. Acest sistem permite unreglaj continuu al razelor, fiind con-ceput pentru o razã minimã stan-dardizatã de 3,50 m (în cazurispeciale este posibilã o razã de2,50 m).

Cofrajul circular H 20 estedestinat situaþiilor de turnare cupresiunea admisibilã a betonuluiproaspãt pânã la 60 de kN/m2.

Caracteristicile principale sunt:� adaptarea continuã la diferite

raze cu ajutorul tensorilor;� doar douã lãþimi ale elemen-

telor (element de interior 2,40 m ºielement de exterior 2,50 m);

� doar o singurã piesã deîmbinare – întinzãtorul de compen-sare de 10 cm;

� placa Dokaplex 21 mm, extremde rezistentã ºi flexibilã;

� curbura idealã datoritã sprijiniriiuniforme a plãcii;

� curbura perfectã ºi în zona decapãt a elementelor datoritã îmbinãriifoarte rigide a profilului de capãt ºi alpanoului;

� raster perfect al înãlþimilor dato-ritã înãlþimii elementelor de 0,70 m /1,20 m / 2,40 m / 3,00 m / 3,60 m /4,80 m;

� o ancorã pe 1,50 m2 suprafaþãde cofrare, rezultând astfel o propor-þie redusã de ancore;

� poate fi combinat cu cofrajelecu panouri Framax ºi cu cofrajulpentru stâlpi RS datoritã profilului decapãt special.

Instalarea cofrajului curb estefacilã ºi necesitã ca unic instrumentde reglaj un ºablon din scândurã,care se confecþioneazã în ºantier laraza curbei ce trebuie obþinutã.

Pentru lucrãri repetitive, odatãinstalate, panourile pot fi mutate cumacaraua în blocuri mari, gatareglate ºi preasamblate, la urmã-toarea poziþie. Nu trebuie demontatenici mãcar contravântuirile sau alteaccesorii.

Cofrajul curb H 20 permite

realizarea ºi de cofraje curbe cu

raza variabilã ºi suprafeþe dupã alte

curbe geometrice des utilizate în

arhitectura modernã.

Sistemul de cofrare H 20 dispune

de un bogat ansamblu de accesorii

de montaj, de manevrare cu maca-

raua, pentru asigurarea stabilitãþii la

instalare, reglaj ºi asigurarea condiþi-

ilor de securitate a muncii la nivelul

standardelor internaþionale.

Doka România faciliteazã acce-

sul clienþilor autohtoni la soluþii pro-

fesionale de cofrare prin servicii de

consultanþã, proiectare, închiriere ºi

vânzare de astfel de echipamente,

servicii complementare de asistenþã

tehnicã pe ºantiere ºi training al spe-

cialiºtilor utilizatorului.

Echipamentele de cofrare perfor-

mante sunt o premisã a creºterii efi-

cienþei în activitatea de construcþii.

Alãturi de acestea, programele de

ºcolarizare a specialiºtilor în con-

strucþii sunt un alt factor major în

atingerea acestui obiectiv. �

Page 81: Nr 31 Octombrie 2007
Page 82: Nr 31 Octombrie 2007

Materiale geosinteticepentru lucrãrile de construcþii

dr. ing. Aurel BARARIU – director Geostud

De ce sunt atât de importantematerialele geosintetice la lucrãrilede construcþii?

Geosinteticele sunt produse fabri-cate cu structura planã, realizate dinfibre sintetice (geotextilele) sau dinmateriale polimerice (geogrilele ºigeomembranele).

Folosirea geosinteticelor în dome-niul construcþiilor, îndeosebi la lucrãrilede drumuri naþionale, se aflã în strânsãlegãturã cu pãmânturile, prin îmbunã-tãþirea caracteristicilor fizico-mecaniceale acestora. Rezultã astfel un terenbun de fundare sau un material bun deconstrucþii.

În acest context, este bine sãreamintim câteva dintre îmbunãtãþirilepe care le aduc geosinteticele la exe-cuþia lucrãrilor:

� având capacitatea de a îmbu-nãtãþi unele proprietãþi, cum sunt celede frecare la contactul dintre geosin-tetic ºi pãmânt, geosinteticele pot pre-lua ºi redistribui solicitãrile din pãmântsub acþiunea forþelor exterioare,fãcând astfel posibilã execuþia unorlucrãri de construcþii pe pãmânturi difi-cile (turbãrii, mlaºtini);

� realizând o bunã conlucrare cuagregatele naturale, geosinteticelecontribuie la repartizarea eforturilorprovenite din trafic ºi la armarea stra-turilor din fundaþie;

� având proprietãþi hidraulice ºimecanice mai bune decât pãmân-turile, înlocuiesc materialele ener-gofage la execuþia filtrelor inversemicºorând de pânã la 1.000 ori volu-mul ºi greutatea acestor lucrãri,respectiv micºorarea costurilor ener-getice, a costurilor de transport ºi depunere în operã;

� în cazul folosirii la reparareaîmbrãcãminþilor bituminoase, întârziecu câþiva ani transmiterea fisurilor ºiconsolideazã prin aceasta straturileasfaltice;

� faptul cã se pun în operã cutehnologii simple, cã nu reacþioneazãchimic cu apa ºi pãmântul ºi suntrezistente la îngheþ/dezgheþ, facili-teazã utilizarea lor în orice condiþii deteren ºi de agresivitate, la temperaturide pânã la -5 0C, dar ºi pe timp ploios,scurtându-se astfel termenul de exe-cuþie a lucrãrilor;

� având caracteristici bine definiteºi controlabile, conferã lucrãrilor cali-tate ºi o mare fiabilitate;

� fiind compatibile cu pãmântul,reduc impactul lucrãrilor asupra medi-ului ºi se integreazã perfect în naturã.

Toate aceste avantaje sunt con-ferite de anumite caracteristici ºi pro-prietãþi ale geosinteticelor, ºi anume:

� grosimea ºi greutatea specificã;� rezistenþa la întindere ºi alungire;� capacitatea portantã la sarcini

statice ºi dinamice;� permeabilitatea ºi capacitatea de

a drena apa, precum ºi alte proprietãþi.Valorile necesare acestor caracte-

ristici, limitele ºi toleranþele sunt sta-bilite în standardele româneºti ºieuropene, în caietele de sarcini, pen-tru fiecare tip de geosintetice, pentru afi comparate cu rezultatele testelor delaborator efectuate înainte de punereaîn operã.

Principalele domenii în care sefolosesc geosinteticele sunt:

� îmbunãtãþirea capacitãþii por-tante a terenurilor slabe de fundare ºiarmare a fundaþiilor;

� asanarea, drenarea ºi evacu-area apelor subterane;

� ziduri de sprijin ºi taluzuri dinpãmânt armat, culei din pãmânt armat;

� armarea ºi repararea îmbrãcã-minþilor bituminoase;

� protecþie antierozionalã.La lucrãrile realizate ºi aflate deja

în exploatare, se constatã o com-portare bunã a geosinteticelor.

Pentru ca folosirea lor sã fie efi-cientã, este necesar sã fie testateînainte de introducerea în operã.

În prezent, controlul calitãþii aces-tor materiale înainte de punerea înoperã se face numai pe baza certifi-catelor de calitate emise de producã-tor ºi a agrementelor tehnice , operaþietotal insuficientã pentru verificareaunor caracteristici ºi compararea cuprevederile caietelor de sarcini, avândîn vedere cã geosinteticele se folosescla lucrãri cu impact asupra vieþii ºiactivitãþii oamenilor. Înglobând teh-nologie înaltã, sunt în general scumpeºi ca orice material sunt supuse proce-sului de degradare dacã nu sunt depo-zitate ºi conservate corespunzãtor.

De asemenea, controlul numai pebaza certificatului de calitate sau aagrementului tehnic nu oferã proiec-tanþilor date ºi elemente pentru a-ºiverifica calculele teoretice, rezultând osupradimensionare a lucrãr i lorproiectate. ªi pentru producãtoriiinterni este important acest aspect,întrucât le oferã elemente pentru acorecta unele deficienþe de fabricaþie,îmbunãtãþindu-le astfel caracteristicile.De aici, necesitatea stringentã a intro-ducerii obligativitãþii testãrii acestormateriale de la aprovizionare ºi pânãla punerea lor în operã, prin labora-toare de specialitate, pentru a vedeaîn ce mãsurã caracteristicile obþinutecorespund cu proiectele ºi caietele desarcini pentru a fi puse în operã.

În acest sens, tot mai multe admi-nistraþii ºi companii de stat (CNADNR,Compania Naþionalã de Cãi Ferate„CFR“ SA, Primãria Generalã a Capitalei,Consilii Judeþene etc.) cer proiectan-þilor sã introducã obligativitatea testãriimaterialelor geosintetice ºi constructo-rilor sã le respecte.

De altfel, necesitatea introduceriiacestor verificãri ºi testãri ale calitãþii

ªi în domeniul construcþiilor, materialele ºi noile tehnologiisunt elementele care influenþeazã direct productivitatea, calitateaºi eficienþa oricãrui gen de investiþie.

Prin includerea în tehnologii a geosinteticelor la segmentulinfrastructurã rutierã ºi feroviarã, mereu în actualitate, cel puþinpentru România în acest moment, este cazul sã semnalãm cã eleasigurã – atât pentru constructor, cât mai ales pentru beneficiari– parametrii competitivi pe plan european.

Materialele geosintetice pot fi folosite însã ºi în alte lucrãri deconstrucþii, nu numai în infrastructurã. dr. ing. Aurel BARARIU – director Geostud

� Revista Construcþiilor � octombrie 200784

Page 83: Nr 31 Octombrie 2007

este reglementatã prin Normativul NP075-02, privind utilizarea geosinteticelorîn construcþii, elaborat de MLPTL ºipublicat în Buletinul Construcþiilornr. 13/2002, precum ºi de o serie destandarde româneºti specifice geosin-teticelor, aprobate de ASRO ºi caresunt aliniate la normele europene.

În cadrul societãþii Geostud, începândcu anul 2004 s-a iniþiat un program pen-tru dotarea ºi punerea în funcþiune a unuilaborator independent pentru testareamaterialelor geosintetice.

Astfel, cu sprijinul Guvernului,respectiv MEF, prin „programul decreºtere a competitivitãþii produselorindustriale“ care a finanþat 65% dinvaloarea dotãrilor, precum ºi al asoci-aþilor firmei, s-au procurat cele maiperformante aparate în domeniu, pen-tru verificarea proprietãþilor ºi caracte-risticilor acestor materiale înainte depunerea în operã atât în laborator, câtºi în teren.

Laboratorul Geostud este dotat cuurmãtoarele aparate:

� presa universalã dotatã cu clemepentru încercarea la tracþiune ºi alun-gire la rupere (foto 1);

� presa universalã dotatã cu clemepentru încercarea la perforare staticãCBR (foto 2);

� trusa mobilã de testare pentrudeterminarea pe teren a rezistenþei latracþiune a materialelor geosintetice ºia rezistenþei îmbinãrilor ºi sudurii lageomembrane;

� aparat pentru mãsurarea grosimiigeotextilelor dotat cu un micrometruelectric, cu o precizie de miime demilimetru (foto 3);

� permeametru pentru mãsurareapermeabilitãþii normale;

� aparat de forfecare directã, cucasetã mare, pentru determinareacaracteristicilor de frecare a materia-lelor geosintetice în contact cu pãmân-tul în care este înglobat.

Majoritatea acestor aparate au încompunere un calculator cu impri-mantã, dotat cu un software specialpentru controlul maºinii în timpul încer-cãrii, structurarea bazei de date, analizadatelor, efectuarea prelucrãrilor statis-tice ºi realizarea rapoartelor de încercare.

De asemenea, laboratorul centralde geosintetice de la Geostud Bucureºtidispune ºi de alte aparate.

Avantajele pe care le oferã obliga-tivitatea testãrii acestor materiale suntmari, respectiv:

� creºte responsabilitatea atât afurnizorilor (ºtiindu-se controlaþi) pen-tru livrarea unor materiale de calitate,conform caracteristicilor stipulate încertificatele de calitate, cât ºi a execu-tantului, pentru introducerea în operãnumai a unor materiale corespunzã-toare, conform prescripþiilor tehnice;

� creºte eficienþa controlului con-sultantului ºi proiectantului;

� alte avantaje sunt: creºterea încre-derii proiectanþilor în promovarea pescarã mai largã a unor astfel de lucrãriºi reducerea costurilor printr-o dimen-sionare corectã ºi, nu în ultimul rând,creºterea durabilitãþii ºi siguranþei înexploatare ºi alinierea la standardeleComunitãþii Europene.

În prezent, laboratorul este certifi-cat de cãtre Inspecþiade Stat în Construcþii ºiAFER. Sunt în derulare3 contracte pentru con-trolul calitãþii geotex-tilelor care se pun înoperã la reabilitarea CFBucureºti-Constanþa ºi CFCâmpina- Predeal.

Geostud dispune deun personal de înaltãcalificare ºi cu experienþãîn domeniu. Ne place sãspunem cã, deocamdatã,suntem singurul laboratorindependent ºi moderndin þarã, în domeniu.

În viitor avem în vedere:� continuarea dotãrii

cu aparaturã pentru veri-ficarea rezistenþei la focºi la îngheþ/dezgheþ ageosinteticelor ºi cu apa-raturã pentru verificareaprocesului de îmbãtrânire;

� elaborarea unuiprogram de cercetarepentru stabilirea cât maiexactã a aportului adusde aceste materiale laarmarea pãmântului ºiasfaltului ºi a creºteriiduratei de viaþã a lucrã-rilor care înglobeazãgeosintetice;

� stabilirea de contacte cu labora-toare ºi universitãþi de prestigiuîn domeniu din strãinãtate, afilierea laun laborator internaþional indepen-dent ºi perfecþionarea specialiºtilornoºtri în cadrul acestui laborator ºi, nuîn ultimul rând, contactarea tuturorfirmelor mari româneºti ºi strãine careopereazã în România la lucrãrile deinfrastructurã, pentru a încheia con-tracte de service. �

Foto 3

Foto 2

Foto 1

� Revista Construcþiilor � octombrie 2007 85

Page 84: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 200786

Principalele tipuri de degradãriale unui element din beton sunt:

� segregãri sau goluri de profunzime;� fisuri;� zone degradate din cauza

agresivitãþilor chimice, a îngheþuluisau incendiilor;

� betoane poroase;

� rosturi de turnare prost realizate.

Cauzele care conduc la degra-

darea elementelor din beton armat

se pot datora mai multor factori,

cum ar fi:

� proiectarea (stabilirea incorectã

a încãrcãrilor, dimensionarea greºitã,

materiale necorespunzãtoare etc.);

� execuþia (nerespectarea regu-

lilor tehnice ºi a tehnologiei de

execuþie, folosirea de materiale

necorespunzãtoare, nerespectarea

proiectului etc.);

� exploatarea (depãºirea valo-

rilor încãrcãrilor stabilite în proiect,

schimbarea destinaþiei construcþiei,

încãrcãri excepþionale datorate seis-

melor, incendiilor, tasãrile etc.);

� uzura normalã.

Stabilirea cu acurateþe a diag-

nosticului, determinarea cauzelor

ºi a efectelor degradãrilor repre-

zintã primul pas cãtre o reparaþie

de succes.

SC Iridex Group Plastic SRL prin

intermediul Departamentului Materiale

Speciale pentru Construcþii comer-

cializeazã gama de mortare de

Mortare de reparaþiiCreºterea demograficã ºi dezvoltarea explozivã a ºtiinþei ºi tehnicii actuale duc la progresul accelerat al

uneia dintre cele mai vechi activitãþi tehnice a omului – ramura construcþiilor – care cuprinde atât industria

construcþiilor, cât ºi pe cea a materialelor de construcþie.

Cele mai utilizate materiale de construcþii sunt betonul ºi oþelul, uneori completându-se reciproc, iar

alteori concurând. În cazul în care avem de-a face cu o structurã realizatã din beton, este important ca

aceasta sã asigure funcþiunile cerute ºi, în particular, o rezistenþã impusã pentru o duratã de timp cât mai

îndelungatã. Astfel, se poate trage concluzia cã betonul trebuie sã fie capabil sã reziste proceselor de

degradare la care este de presupus cã poate fi expus, adicã sã fie durabil. Atunci când durabilitatea

betonului nu este corespunzãtoare are loc degradarea acestuia, care se poate datora atât unor factori

externi, cât ºi unor cauze interne.

Page 85: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 2007 87

reparaþii Renderoc. Pentru a pune în

operã aceastã gamã de mortare,

este suficientã respectarea urmãto-

rilor cinci paºi.

Pasul întâi: dupã ce zona care

urmeazã sã fie reparatã a fost identi-

ficatã, este pregãtit substratul.

Asiguraþi-vã cã suprafaþa este curatã

ºi fãrã contaminãri. Unde nu este

necesarã decopertarea, buciardaþi

suprafaþa ºi înlãturaþi lãptirile prin

cioplire blândã sau prin sablare cu

alice. În cazul în care armãtura a fost

degradatã, decopertaþi betonul din

jurul armãturii corodate ºi îndepãrtaþi

stratul corodat. Oþelul trebuie curãþat

pânã se obþine o suprafaþã lucioasã,

acordând o deosebitã atenþie pãrþii

din spate a barelor. Pentru acest

proces se recomandã sablarea cu

alice. Acolo unde coroziunea este

generatã de prezenþa clorurilor,

oþelul trebuie spãlat cu un jet de apã

curatã sub presiune imediat dupã

sablare.

Dacã este necesar, se va proteja

armãtura expusã prin aplicarea unui

strat de Nitoprime Zinchrich, o

peliculã monocomponentã pe bazã

de zinc ºi rãºini epoxidice care com-

bate coroziunea prin mijloace elec-

trochimice, creatã pentru a fi utilizatã

împreunã cu produsele pentru

reparaþii Renderoc.

Pasul al doilea: saturaþi sub-

stratul cu apã curatã ºi, dacã este

cazul, aplicaþi un strat de amorsã.

Pasul al treilea: preparaþi mor-

tarul predozat urmând instrucþiunile

de amestecare din fiºele tehnice ale

produselor, fiind recomandatã mixarea

forþatã.

Pasul al patrulea: aplicaþi mor-

tarul de reparaþie Renderoc conform

fiºelor tehnice.

Pasul al cincilea: finisaþi supra-

faþa reparatã.

SC Iridex Group Plastic SRL

comercializeazã o gamã largã de

mortare special create pentru repa-

rarea betonului armat deteriorat.

Aceasta include mortare aplicate

manual sau prin sprayere, microbe-

toane fluide sau mortare epoxidice

rezistente la atacuri chimice.

În continuare, ne vom opri atenþia

asupra a patru produse predozate

din gama de mortare Renderoc.

Unul dintre avantajele acestor

mortare îl reprezintã faptul cã nece-

sitã doar adãugarea apei curate în

procesul de amestecare, pre-întâm-

pinând astfel variaþiile de ºarjã ºi

fiind uºor de preparat in situ.

� Renderoc GP: un mortar de

reparaþii monocomponent cu uti-

lizare generalã care poate fi folosit

atât pentru reparaþii prin tencuire, cât

ºi pentru toate tipurile de reparaþii

prin umplere. Renderoc GP este de

naturã alcalinã ºi protejeazã armã-

tura din metal încorporatã, dez-

voltând o rezistenþã la compresiune

de 28 N/mm2 la 28 de zile.

Mortarul este potrivit acolo unde

sunt necesare rezistenþe mari la

cloruri ºi dioxid de carbon.

� Renderoc LA: ideal pentru

reparaþii la secþiuni groase struc-

turale de beton, dar ºi la spaþiile mici

cu acces limitat sau cu armãturã

deasã, unde nu sunt indicate mortarele

aplicabile manual sau cu mistria.

Se autocompacteazã eliminând

necesitatea vibrãrii ºi, datoritã sis-

temului de expansiune dualã, sunt

compensate contracþiile în stãrile

plasticã ºi întãritã. Se aplicã în stra-

turi pânã la 150 mm grosime, dez-

voltând o rezistenþã la compresiune

de 60 N/mm2 la 28 de zile.

� Renderoc HB40: folosit pentru

reparaþii la stâlpi, coloane, grinzi.

Având densitate scãzutã, este pre-

tabil pentru lucrãri la plafoane ºi

suprafeþe verticale înalte. Mortarul

se aplicã în straturi de pânã la

30 mm grosime la plafoane ºi pânã

la 40 mm grosime la suprafeþe verti-

cale, în funcþie de starea substratului

ºi gradul de acoperire al armãturii,

dezvoltând o rezistenþã la compre-

siune de 40 N/mm2 la 28 de zile.

� Renderoc FC: realizat pentru

aplicarea în strat subþire, obþinân-

du-se o suprafaþã netedã a betonului

sau zidãriei care urmeazã sã fie

acoperite cu un strat protector/

decorativ. �

Page 86: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 200788

Modernizarea laboratoarelorde încercãri în construcþii

CUVE PENTRU PÃSTRAREA PROBELORing. Liviu Sorin ARSENE, dr. Ing. Marian BADIU, drd. ing. Roza PAIOVICI –

ICECON SA Bucureºti

SITUAÞIA EXISTENTÃÎNAINTE DE MODERNIZARE

În laboratorul societãþii amintite,cuvele pentru menþinerea probelorde beton ºi ciment sub apã nu aveauun sistem de încãlzire, regulator detemperaturã ºi nici sistem de înregis-trare automatã a temperaturii apei.Temperatura se verifica utilizând untermometru cu mercur, iar citireaacestuia ºi înregistrarea temperaturiise fãceau manual, cu erorile de citirece þin de fiecare persoanã în parte.

În afara programului de lucru, nuse înregistra evoluþia temperaturii apei.

Etuva avea în general partea deautomatizare defectã sau depãºitãmoral (regulator de temperaturãimprovizat, nefuncþional din lipsa tra-ductoarelor). Realizarea unor deter-minãri precise era problematicã dincauza dificultãþilor de verificare fie ºimanualã a temperaturii.

SOLUÞIA ADOPTATÃPentru cuva de betoane

În vederea modernizãrii am optatpentru montarea unui sistem deîncãlzire a apei, a unui modul decomandã al încãlzirii ºi a unui tra-ductor de temperaturã.

Cuvele pentru menþinerea pro-belor de beton au un volum mare deapã, având capacitãþi în jur de 1 mc,sub diferite forme geometrice, lacazul studiat cca 2 x 1,2 x 0,4 m.Pentru încãlzirea cât mai uniformã aacestui volum de apã, am optat pen-tru montarea a 4 rezistenþe dis-tribuite câte douã pe cele douãlaturi, spre colþuri, la 50 mm de fun-dul cuvei. Rezistenþele de încãlziresunt de tipul celor utilizate la boile-rele electrice ºi au puterea de 1kW.

Pentru a evita ºocurile de tem-peraturã (totuºi apa trebuie menþi-nutã la doar 20 0C), cele patrurezistenþe de încãlzire au fost conec-tate în serie. În aceastã configuraþie,puterea totalã dezvoltatã de celepatru rezistenþe este de 16 ori maimicã decât suma puterilor nominalea acestora (tabelul 1).

Alimentarea rezistenþelor estecontrolatã de un modul de comandã,în funcþie de temperatura mãsuratã

de o termorezistenþã amplasatã peun suport, în centrul cuvei ºi cufun-datã cu partea sensibilã în apã, aºacum rezultã din schema electricãprezentatã în figura 2.

Modulul de comandã (delimitatcu linie întreruptã) are ca elementprincipal un regulator de tempe-raturã numeric A1, programabil, pre-vãzut cu placã de comunicaþie pereþea 485, care are panoul frontal caîn figura 1.

În laboratorul de încercãri în construcþii, probele de beton ºi de ciment trebuie sã fie depozitate sub apãînainte de testare, un numãr de zile conform SR EN 12390-2:2002, pct. 5.5.2 (... epruveta se pãstreazãînainte de încercare în apã la temperatura de 20 0C ± 2 0C).

Normele în vigoare impun ºi o procedurã de citire ºi înregistrare a temperaturii de depozitare a acestor probe. De asemenea, în fiecare laborator existã ºi o etuvã electricã necesarã pentru a usca materiale ºi unele

teste la temperaturi pânã în 350 0C, iar aceste operaþii trebuie efectuate sub o temperaturã controlatã ºiînregistratã în evoluþia ei.

Ne-am propus sã modernizãm cuvele existente (pentru betoane ºi pentru cimenturi) cu un sistem deîncãlzire, termostatare ºi înregistrare automatã a valorilor de temperaturã. Pentru etuvã ne propunem omodernizare cu un sistem de termostatare ºi înregistrare automatã a valorilor de temperaturã. Aceastãmodernizare s-a realizat la SC Confort SA Galaþi.

Tabelul 1

Fig. 1: Panou frontal regulator

continuare în pagina 90�

Page 87: Nr 31 Octombrie 2007
Page 88: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 200790

În funcþionare, pe poziþia liniilorverzi orizontale apare temperaturamãsuratã de traductor. Pe poziþiacifrei 0 roºie este afiºatã permanenttemperatura programatã. LED-ulverde dreptunghiular din stânga susaprins semnificã faptul cã este pro-gramat ºi cuplat primul releu decomandã al regulatorului.

Urmãtoarele 2 LED-uri roºii indicãprogramarea ºi cuplarea a urmã-toarelor 2 relee de comandã din con-strucþia regulatorului.

Cele trei butoane de la parteainferioarã servesc la programare.Modul de programare este detaliat încartea tehnicã (neinclusã în acestarticol) care însoþeºte produsul.

Regulatorul a fost programatpentru temperatura de 20 0C. Atâttimp cât temperatura apei, mãsuratãde termorezistenþã, este sub aceastãvaloare, contactul de la ieºirile19-20 este închis (fig. 2), iar rezis-tenþele de încãlzire sunt alimentatede contactorul K1.

Dupã depãºirea temperaturii pro-gramate, alimentarea rezistenþeloreste întreruptã.

Acest controler comunicã printr-oreþea serialã cu un PC în care se aflãprogramul de aplicaþie pentru moni-torizarea temperaturilor.

Pe ecranul sinoptic al progra-mului de aplicaþie afiºat pe monitor,s-a configurat imaginea din figura 3.

Pe soft sunt configurate toatecontrolerele conectate de pe reþea.Când programul este activat, imagi-nile controlerelor de pe PC „copiazã“întru totul informaþiile de pe contro-lerele de pe teren.

În plus, programul are facilitãþi dememorare a valorilor afiºate, atâtgrafic, cât ºi într-un fiºier de tip text.Intervalul de timp între douã valoride temperaturã memorate poate fiprogramat între 1 secundã ºi 24 ore.În figura 3 se poate vedea panoulsinoptic al programului cu graficulconfigurat.

Tabelul 2

Fig. 2: Montajul electric pentru cuva de menþinere a probelor de beton

Fig. 3: Panoul sinoptic al programului

� urmare din pagina 88

continuare în pagina 92�

Page 89: Nr 31 Octombrie 2007
Page 90: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 200792

Se constatã din figurã cã valoa-

rea doritã a temperaturii a fost sca-

latã în centrul graficului, ºi rezoluþia

pe orizontalã (axa timpului) este

20 de minute.

Pentru cuva de cimenturi

Am adoptat o soluþie similarã cu

cea de la cuva de menþinere a pro-

belor pentru betoane. Singura dife-

renþã constã în montarea a doar

douã rezistenþe de încãlzire înseri-

ate, care debiteazã o putere de 4 ori

mai micã decât suma puterilor nomi-

nale a acestora, conform tabelului 2.

Montarea celor douã rezistenþe a

fost impusã de dimensiunile mult

mai mici ale cuvelor care au capa-

citãþi de cca 0,5 mc ºi deci cantitatea

de apã care trebuie încãlzitã este

mult mai micã.

Cuva are un modul de comandã

cu un regulator inteligent de tempe-

raturã ca cel de la cuva pentru

menþinerea probelor de beton (fig. 4),

legat împreunã cu acesta în reþeaua

tip 485. ªi datele de la acest con-

troler ajung la PC-ul pe care ruleazã

programul de aplicaþie, unde pot fi

înregistrate pe acelaºi grafic cu cele

de la cuva de betoane (fig. 5).

Graficul pentru cuva de betoane

se va trasa cu linie roºie, iar cel pentru

cuva de cimenturi cu linie albastrã.

Datele pentru cuva de cimenturi

se pot reprezenta ºi în grafic sepa-

rat, ca în figura 6.

Pentru etuvã

Aceasta are în general din con-

strucþie 2 rezistenþe de încãlzire. În

cadrul acestei modernizãri, am

Fig. 4: Montajul electric pentru cuva de menþinere a probelor de cimenturi

Fig. 6: Panou sinoptic al programului – reprezentãri grafice separate

Fig. 5: Panoul sinoptic al programului

� urmare din pagina 90

continuare în pagina 94�

Page 91: Nr 31 Octombrie 2007
Page 92: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 200794

adãugat un regulator de temperaturã

ca cele de mai sus, un traductor de

temperaturã ºi douã contactoare,

dupã cum rezultã din figura 7.

La etuvã sunt programate douã

praguri de temperaturã ºi sunt

comandate corespunzãtor douã

contactoare de alimentare a rezis-

tenþelor de încãlzire.

Operatorul programeazã doar

temperatura la care se doreºte

încãlzirea etuvei, celãlalt prag

ajustându-se automat la 80% din cel

programat.

Atât timp cât temperatura în

incintã este sub 80 % din cea pro-

gramatã, sunt cuplate ambele contac-

toare ºi rezistenþele de încãlzire sunt

alimentate în paralel, debitând

puterea maximã.

Dupã depãºirea acestui prag,

rãmâne cuplat numai contactorul

K2, situaþie în care cele douã rezis-

tenþe sunt alimentate în serie, ºi

puterea disipatã de acestea este de

4 ori mai micã. Se reduc astfel

oscilaþiile de temperaturã în jurul

valorii programate.

În funcþie de numãrul rezis-

tenþelor de încãlzire, se pot proiecta

ºi alte scheme de comutare a conec-

tãrii acestora.

Când este în funcþionare ºi datele

de la etuvã ajung prin reþea la softul

prezentat mai sus, se poate realiza

înregistrarea graficã a acestora pe

grafic separat sau pe acelaºi grafic

cu oricare din datele celorlalte apli-

caþii; chiar toate trei pe acelaºi

grafic, ca în figura 8.

Fig. 7: Montajul electric pentru etuvã

Fig. 8: Panou sinoptic al programului. Fiecare grafic va fi desenat în culoarea în care esteinscripþionat în legenda din dreapta: graficul probelor din beton în roºu, graficul probelor de ciment

în albastru ºi graficul temperaturii din etuvã în verde.

� urmare din pagina 92

continuare în pagina 96�

Page 93: Nr 31 Octombrie 2007
Page 94: Nr 31 Octombrie 2007

Sistemul de achiziþie a datelor

Este alcãtuit din:

1. Un PC desktop pe care ruleazã

programul de aplicaþie, a cãrui

funcþionare a fost prezentatã mai sus

cu un port serial de tip RS232.

2. Un convertor de reþea RS232-

485 tip K3-ADE.

3. O reþea de date pe standard

485, care porneºte din convertorul

RS232-485 ºi trece pe la fiecare

controler de temperaturã.

Caracteristicile tehnice ale sis-

temului de monitorizare a tempera-

turilor sunt redate în tabelul 3.

CONCLUZII

Modernizarea prezentatã în

aceastã lucrare, realizatã în cadrul

Laboratorului SC Confort SA Galaþi,

simplificã activitatea într-un laborator

de încercãri în construcþii, eliminând

factorul uman din activitatea de

urmãrire ºi mãsurare a temperaturilor

în cuvele de pãstrare a probelor.

BIBLIOGRAFIE

[1] Soft specializat;

[2] SR EN 12390-2:2002 Încercare

pe beton întãrit. Partea 2: Pregãtirea

ºi conservarea epruvetelor pentru

încercãri de rezistenþã. �

Tabelul 3: Caracteristici tehnice ale sistemului de monitorizare a temperaturilor

� urmare din pagina 94

Page 95: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 2007 97

Page 96: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 200798

Alarmã energeticã!CE SUNT ENERGIILE NECONVENÞIONALE?

Gheorghe OLTEANU – director general ICEMENERG

Energia din surse regenerabilenumitã ºi energie curatã are casurse: vântul, apa, soarele, pãmântul.

Pentru producerea energiei curatenu se folosesc combustibilii fosili:cãrbunele, gazele naturale ºi deri-vatele lor.

Iatã câteva motive care justificãde ce se vorbeºte aºa de multdespre sursele regenerabile de energie:

� unul este legat de securitateaenergeticã periclitatã de epuizareacombustibililor fosili, prognozatã ase întâmpla în cca 50 de ani pentruhidrocarburi ºi mai mult de 150 deani pentru cãrbune;

� un alt motiv priveºte schimbãrileclimatice din ultimii ani care ameninþãchiar viaþa pe planetã.

Celebrul raport Stern, adus lacunoºtinþa întregii lumi, a îngrijoratatât mediile ºtiinþifice, cât ºi celeeconomice de afaceri. Raportul con-cluzioneazã cã efectele încãlziriiplanetei nu vor mai putea fi controlatedacã nu se iau acum mãsuri ferme lascarã globalã. Mai mult, raportul aratãcã, în cel mult 10 ani, economiamondialã va suferi nu numai stocare,dar ºi descreºtere, dacã în urmãtorii10-15 ani nu se vor investi cca 2% dinprodusul brut pentru dezvoltarea denoi tehnologii care sã permitã, pe deo parte, arderea mai eficientã a com-bustibililor fosili ºi în special a cãr-bunelui, iar pe de altã parte sãpromoveze tehnologii pentru folosireasurselor regenerabile de energie(cãrbune, fotovoltaice, solar-termo,pompe de cãldurã, biocombustibil,biomasã).

Care este situaþia folosirii surselorregenerabile de energie în Europa?

Þãrile europene (Germania, Spania,Danemarca, Suedia) sunt lideri mondialiîn dezvoltarea tehnologiilor pentruenergie curatã. De exemplu energiaeolianã în Europa depãºeºte de cinci oriîntreaga putere instalatã a României.Turbinele eoliene au ajuns de la 50 kWacum 20 de ani la 5 MW astãzi, con-comitent cu o reducere a costurilorinvestiþionabile cu mai mult de 50%.

Puterea instalatã a ajuns la peste40 GW în Europa, ceea ce repre-zintã 75% din întreaga energieeolianã pe plan mondial. De aseme-nea, energia fotovoltaicã a atins peplan mondial puterea instalatã de2.000 MW faþã de mai puþin de 1.000 MWîn 2006. În Europa puterea instalatãa crescut de peste 35 ori în 10 ani curata medie anualã de 10%, concomi-tent cu scãderea preþului mediu dela 5 la 3 euro/W.

Care este potenþialul surselorregenerabile de energie în România?

Þara noastrã are un potenþialrelativ mare de surse regenerabilede energie. Câteva exemple:

� potenþialul hidroenergetic, eco-nomic amenajabil, este estimat la8.000 MW (cam tot atâta cât esteputerea totalã instalatã ºi exploatatãîn România, nivelul de valorificare aatins cca 80%;

� potenþialul eolian, tehnic ame-najabil, este estimat la 3.000 MW(varianta pesimistã) ºi la 9.000 MW(varianta optimistã);

� potenþialul energetic al surselortermale este estimat la cca 1,5 mili-oane tep/an, adicã cca 1/3 din câtpetrol mai extragem noi astãzi înRomânia;

� potenþialul energetic al bioma-sei este estimat la cca 8 milioanetep/an aproape de douã ori maimare decât petrolul pe care-lextragem, din care 22% lemn de foc,rumeguº, rest de lemn, 63% deºeuriagricole, 15% deºeuri menajere ºibiogaz.

Ce se face azi în România pentruvalorificarea acestui potenþial?

În primul rând, s-a creat un cadrulegislativ menit sã asigure atingereaunor obiective de valorificare a aces-tora, care înseamnã: punerea înfuncþiune pânã în 2010 a unorcapacitãþi noi de producere a ener-giei din surse regenerabile, însumând442 MW (energie electricã) ºi3,3 milioane tep (energie termicã).

În perioada 2011-2015, legislaþiaprevede instalarea unei puteri totalede 789 MW (energie electricã) ºi3,5 milioane tep (energie termicã).

Odatã cu schimbarea politiciienergetice în materie, respectivdupã apariþia noii politici a UE, dinprimãvara acestui an, legislaþiaromâneascã ar trebui revizuitã.

În primul rând, vor trebui acor-date investitorilor stimulente maisubstanþiale, care ar putea lua defi-nitiv forme cum ar fi: acordarea a treicertificate verzi pentru 1 MW foto-voltaic instalat, douã certificate verzipentru 1 MW eolian instalat, reduce-rea impozitului pe profit reinvestit îndezvoltarea tehnologiilor etc.

De fapt, punctul nostru de vedereeste cã n-ar mai trebui sã inventãmapa caldã ºi ar trebui sã vedem ceau fãcut þãri ca: Germania, Spania,Danemarca, Suedia, care sunt lideriîn domeniu.

Ce a fãcut ICEMENERG?� Ca cel mai mare organism de

cercetare în domeniul eficienþeienergetice ºi al dezvoltãrii tehnologi-ilor de utilizare a surselor regenera-bile de energie, ICEMENERG aelaborat o hartã a potenþialului solarºi eolian al României.

� ICEMENERG a întocmit unnumãr considerabil de studii de feza-bilitate pentru instalaþiile româneºtiºi strãine.

� În ultimul an, ICEMENERGefectueazã mãsurãtori in situ cudouã instalaþii performante de evalu-are a capacitãþii unui anumit loc de afi folosit pentru producerea energieieoliene, datele obþinute fiind partedin dosarele de obþinere a creditelor.

� ICEMENERG are, la sediul sãudin Bdul Energeticienilor nr. 8, montatepatru instalaþii demonstrative specifice:

- pompã de cãldurã de 400 kW;- instalaþie solarã termalã pentru

1.000 l apã caldã menajerã;- instalaþie fotovoltaicã de 20 kW

(cu care în douã luni s-au obþinutaproape 5.000 kW/h);

- instalaþie eolianã de 5 kW. �

Page 97: Nr 31 Octombrie 2007
Page 98: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 2007100

Cifra de afaceri în creºtere cu 25%

Societatea are implementat sis-temul de management integrat alcalitãþii ISO 9001:2000 ºi CE 1798-Modul H (pentru ascensoare) ºieste în curs de acreditare pentruobþinerea certificãrilor ISO 18000ºi ISO 14000.

Produce în România o gamãcompletã de poduri rulante sublicenþã Demag, ascensoare Elmasºi diverse echipamente de ridicat.

În primul semestru din 2007,a fost înregistratã o cifrã de afa-ceri de 8,75 milioane de euro,care reprezintã o creºtere cu25% faþã de aceeaºi perioadã aanului trecut.

Evoluþia cifrei de afaceri a fostsusþinutã prin dezvoltarea seg-mentelor de piaþã cu impact directîn vânzãrile companiei, cum ar fi:zona de retail, de construcþii, debricolaj ºi de industrie a compo-nentelor auto.

Pentru anul 2007, este prog-nozatã o creºtere de cel puþin 35%faþã de 14 milioane euro înregis-trate anul trecut. Principalele sursede creºtere ale pieþei instalaþiilor

de ridicat sunt: procesul deretehnologizare a facilitãþilor (între-prinderilor) industriale, investiþiilestrãine în sectorul industrial,crearea de noi parcuri logistice ºiboom-ul imobiliar caracterizat prininvestiþii majore în zona rezi-denþialã ºi office.

Compania s-a specializat îndomeniul instalaþiilor de ridicat ºioferã soluþii ºi servicii complexepe segmentul intralogist icã.Produsele ºi serviciile firmei seadreseazã tuturor sectoarelorindustriale, dar ºi dezvoltatorilorimobiliari.

Pentru a rãspunde cerinþelorclienþilor, au fost create puncte delucru în zonele importante aleRomâniei: Bucureºti, Constanþa,Suceava, Timiºoara, Târgu-Mureº,Zalãu, dar ºi în afara þãrii, respectivla Chiºinãu ºi Sofia.

Elmas Braºov are capacitateade a oferi produse complexe – sis-teme automatizate de parcareauto, depozite automatizate, dar ºisoluþii optime în domeniul instala-þiilor de ridicat.

Evoluþia companiei a fost reali-zatã ºi susþinutã datoritã oferteicomplete de produse ºi servicii,introdusã pe piaþa instalaþiilor deridicat. Considerãm cã acestpachet la cheie oferit pe piaþaromâneascã este motorul principalîn vectorul de vânzare.

Activitatea de export începutãacum doi ani se aflã într-un procesde evoluþie treptatã care induce, înacest moment, un aport redus încifra de afaceri a companiei.

În prezent, se exportã pepieþele din Bulgaria ºi Moldova prinsocietãþile proprii create în acesteregiuni, urmând o extindere înviitorul apropiat ºi în Ungaria ºiIugoslavia.

Planurile de investiþii ºi de dez-voltare pentru perioada 2007-2008vizeazã alocarea a 5 milioane deeuro pentru dezvoltarea companieiprin: investiþii într-o halã nouã deproducþie, echipamente, utilajeperformante în domeniu, achiziþiaunui sediu pentru dezvoltareaactivitãþii de service în Bucureºti,finalizarea construcþiei sediuluiadministrativ din Braºov ºi creareade noi locuri de muncã. �

Compania Elmas Braºov este prezentã pe piaþa româneascã din 1991, ca furnizor ºi producãtor deinstalaþii de ridicat, având un colectiv format din 240 de angajaþi. În prezent, e partener exclusiv înRomânia al companiilor Demag Cranes&Components, Linde Material Handling, Bucher Hydraulics,BKG, Hänel, Wöhr, Marco AB ºi HiroLift.

În perioada 2-6 octombrie, vã aºteptãm la TIB 2007, Platforma 35,pentru a vã prezenta ultimele soluþii în domeniul intralogisticii .

Page 99: Nr 31 Octombrie 2007
Page 100: Nr 31 Octombrie 2007
Page 101: Nr 31 Octombrie 2007
Page 102: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 2007104

Consolidarea monumentelor istoriceINFLUENÞA MATERIALELOR TRADIÞIONALE ªI COMPOZITE

prof. Nicolae ÞÃRANU, prof. Dorina ISOPESCU, ºef lucrãri Gabriel OPRIªAN,ºef lucrãri Ioana ENÞUC – Universitatea Tehnicã „Gh. Asachi“, Iaºi

În momentul în care clãdirileistorice necesitã lucrãri de reparaþii,reabilitare ºi consolidare, se reco-mandã folosirea materialelor tradi-þionale (lemnul, piatra cioplitã sauturnatã, betonul, teracota, fonta ºioþelul), apropiate de caracteristicilefizico-mecanice ale materialeloristorice iniþiale. În cazul în care estenecesarã înlocuirea unor pãrþi dinelementele unor clãdiri cu valoareistoricã, trebuie ca materialul cesubstituie originalul sã prezintecaracteristici asemãnãtoare legatede structurã, aspect, culoare saualte proprietãþi vizuale. În ultimeledecenii, la conservarea totalã sauparþialã a monumentelor istorice s-aufolosit materiale sintetice de tipulpolimerilor acrilici, rãºinilor epoxidicesau polimerice, dar ºi materialemoderne de tipul compozitelorpolimerice armate cu fibre. Autoriiprezintã o serie de soluþii de con-solidare a monumentelor istorice

folosind materiale polimerice armatecu fibre cu aplicaþii la elementelestructurale din materiale tradiþionale.

Cuvinte cheie: confinare, placare,înglobare, ancorare, fibre de sticlã/carbon.

Înlocuirea materialelor de con-strucþie originale cu materiale com-pozite trebuie sã satisfacã treicriterii: sã fie compatibile la exteriorcu materialele originale, proprietãþilefizice ale materialelor compozite tre-buie sã fie similare, sau având micitoleranþe, cu ale materialelor dincare au fost concepute monu-mentele istorice, materialele noi uti-lizate sã fie durabile îndeplinindcondiþiile de performanþã pe operioadã cât mai mare de timp.

Materialele care pot înlocui,parþial sau total, elementele dinmateriale tradiþionale cu valoareistoricã sunt: aluminiul turnat, piatra,betonul armat cu fibre de sticlã,betonul prefabricat, compozitele

polimerice armate cu fibre, betoa-nele epoxidice sau cu alte rãºinipolimerice etc.

Degradarea structurilor cu valoareistoricã are la bazã trei cauze: dete-riorarea datoratã factorilor de mediu(umiditate, poluarea aerului, corozi-une, procesul de îngheþ-dezgheþ,atacul chimic sau biologic), defor-maþii ºi deplasãri (tasãri, variaþiide temperaturã, seism etc.), supra-sarcini (încãrcãri din creºterea trafi-cului rutier în cazul podurilor,cutremure, încãrcãri din utilaje ºi ele-mente care faciliteazã intervenþiilestructurale).

AVANTAJELE ªI DEZAVANTAJELEMATERIALELOR DE CONSTRUCÞII

FOLOSITE LA REABILITAREAªI CONSOLIDAREA

CLÃDIRILOR ISTORICEÎn tabelul 1 sunt prezentate o

serie de materiale clasice, dar ºimateriale compozite întâlnite frec-vent la repararea ºi consolidareaconstrucþiilor cu valoare istoricã.

Conservarea clãdirilor cu valoare istoricã reprezintã o prioritate pentru cultura ºi civilizaþia oricãrei þãri,iar restaurarea, reabilitarea, conversia arhitecturalã au ajuns astãzi în topul preferinþelor din domeniulpracticii arhitecturale ºi urbane.

Simpozionul naþional cu participare internaþionalã care a avut loc la Iaºi, cu tema: „Probleme actualeprivind conservarea ºi reabilitarea clãdirilor cu valoare istoricã“, a oferit specialiºtilor din cele mai diversedomenii posibilitatea de a contribui cu experienþa ºi realizãrile proprii la redactarea unui volum cuprinzândlucrãri care sã trezeascã interesul inginerilor ºi arhitecþilor.

Volumul debuteazã cu o abordare personalizatã a reabilitãrii ºi conservãrii între eticã ºi esteticã, fiindcontinuat cu seturi de lucrãri ce reprezintã principalele domenii specifice tematicii simpozionului:

� urmãrirea comportãrii în timp a monumentelor istorice;� pãstrarea unor construcþii de epocã;� un studiu comparativ privind soluþiile bazate pe materiale tradiþionale ºi din compozite moderne;� probleme ale reabilitãrii termofizice;� cauze ale degradãrii structurii ºi închiderilor la clãdirile cu valoare istoricã;� studiul aderenþei materialelor componente în cadrul sistemelor de reabilitare;� prezentarea unor soluþii pentru diverse tipuri de structuri, inclusiv modelarea numericã a comportãrii

sistemelor structurale analizate.Studiile de caz prezentate în partea finalã a volumului descriu, în detaliu, o serie de aplicaþii practice

realizate de autorii lucrãrii prezentului volum.

continuare în pagina 106�

Page 103: Nr 31 Octombrie 2007
Page 104: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 2007106

APLICAÞII ALE CPAFLA REABILITAREA STRUCTURILORPENTRU CLÃDIRI DE PATRIMONIU

Structuri din zidãrieDacã materialele tradiþionale de

construcþii nu pot satisface condiþiilenecesare lucrãrilor de reparaþii saude consolidare, se poate opta pentrufolosirea materialelor polimericearmate cu fibre. Folosirea com-pozitelor polimerice armate cu fibrede sticlã s-a dovedit un succes înspecial în cazul înlocuirii unor ele-mente de arhitecturã, atunci când sedoreºte pãstrarea caracteristicilorestetice ale acestora (fig.1).

Tehnicile de consolidare a zidãri-ilor cu materiale compozite armatecu fibre cunoscute ºi testate experi-mental se bazeazã pe lipirea unorþesãturi unidirecþionale sau bidi-recþionale din fibre de sticlã saucarbon preimpregnate cu rãºiniepoxidice, bare din fibre de carbonsau fibre de sticlã înglobate în ºliþuripreformate, plase din armãturi dinfibre de sticlã cu ochiuri pãtrate,membrane din CPAF cu ancorajeetc. De asemenea, stâlpii care bor-deazã aceste zidãrii se pot confinacu CPAF de carbon sau sticlã, iargrinzile sau buiandrugii cu platbandedin CPAF de carbon. Apar însã oserie de probleme la confinarea cuCPAF a stâlpilor cu secþiune pãtratã.

Punerea în operã a tehnicilor deconsolidare cu materiale compozitela conservarea structurilor din zidãriepresupune realizarea urmãtoareisuccesiuni de etape:

� strategia de reparare a struc-turii din zidãrie, ce include ºi diag-nosticarea stãrii anterioare decizieide reabilitare;

Tabelul 1: Materiale clasice ºi materiale compozite – Particularitãþi

Fig. 1: Corniºe din compozite polimerice armatecu fibre de sticlã

� urmare din pagina 104

continuare în pagina 108�

Page 105: Nr 31 Octombrie 2007
Page 106: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 2007108

� metode de analizã a propri-etãþilor mortarului ºi a materialelorcompozite pe termen lung;

� pregãtirea suprafeþei înainte dearmarea ºi ancorarea materialuluicompozit;

� tehnici de reparare ºi stabilizarea structurii din zidãrie prin injectare;

� finisarea reparaþiilor ºi menþine-rea acestora în armonie cu finisajulelementului original.

În urma cutremurului din 1997produs în Umbria ºi Marche (Italia),o serie de construcþii au suferitdegradãri ale structurii de rezistenþã.Unul dintre cazuri îl reprezintã ºiprimãria din Assisi unde au apãrutfisuri la nivelul extradosului bolþilor.Soluþia de reabilitare constã dinrefacerea pãrþii care sprijinã boltaprin înlocuirea cãrãmizilor dislocateºi fisurate, iar la extrados prinfolosirea unui primer ºi aplicareaunor þesãturi din fibre de carbon peintersecþia curburilor (fig. 2).

Structuri din betonSe cunoaºte faptul cã de mai

bine de douã decenii structurile dinbeton pot fi consolidate cu CPAF.Cauzele majore de deteriorare careafecteazã structurile istorice dinbeton sunt legate de factorii demediu, dioxidul de carbon din

atmosferã, betonul slab comparativcu normele în vigoare, întreþinereaprecarã a construcþiilor cu valoareistoricã.

Tehnicile actuale de consolidarecare folosesc CPAF sunt: post-ten-sionarea cu sisteme de cabluri, pre-tensionarea platbandelor din CPAFde carbon, ancorarea cu CPAF,folosirea polimerilor armaþi cu fibrede oþel, bare înglobate etc.

În fig. 3 este prezentatã consoli-darea unei grinzi din beton armat ºimodul de confinare a unui stâlp dinbeton, folosind CPAF de carbonpreimpregnate cu rãºini epoxidice,prin metoda de formare prin contact.

Structuri din metalProblemele curente care apar la

construcþiile din fontã sau oþel cuvaloare istoricã se referã la corozi-unea în profunzime (Pitting), dis-trugeri datorate ºocurilor, cedareaunor îmbinãri, pierderea capacitãþiide ancorare etc. Cauzele acestorprobleme de coroziune se datoreazãfactorilor de mediu, prin expunereala umiditate, apã de mare, sãruriledin aer, acizi ºi sulfuri. Defectele desuprafaþã ale elementelor din fontãse pot repara folosind chiturileepoxidice. În cazul în care trebuieefectuatã o consolidare a elementului

din fontã, aceasta se poate face fiefolosind materiale clasice de tipfontã, oþel sau aluminiu, fie com-pozite polimerice armate cu fibre decarbon cu modulul de elasticitatefoarte ridicat (ultrahigh carbon fibrereinforced polymers-uh CFRP).

Prinderea prin lipire a platbande-lor din CPAF de carbon la intradosulgrinzilor metalice conduce la creº-terea capacitãþii portante la sarcinistatice, dar ºi a rezistenþei laobosealã. Valoarea modulului deelasticitate ridicat la fibrele de car-bon permite compatibilizarea rigidi-tãþilor pieselor compozite, folosite laconsolidare, cu a pieselor metaliceoriginale. Prin adãugarea platbandeicompozite la intradosul grinzii meta-lice, nu apar creºteri semnificativeale încãrcãrilor provenite din greu-tatea proprie.

Dezavantajele placãrii cu plat-bande din CPAF de carbon suntlegate de o anumitã incertitudine adurabilitãþii sistemelor compozitebazate pe rãºini polimerice. În cazulexpunerii la cicluri de îngheþ-dezgheþsau la apa de mare, CPAF de car-bon pot sã se degradeze. La contac-tul cu apa fierbinte (peste 70 0C), seproduc distrugeri ireversibile aleîmbinãrii prin lipire, prin formareaoxizilor la nivel de interfaþã. Execuþialucrãrilor de consolidare a grinzilormetalice cu CPAF de carbon trebuieefectuatã de personal calificat, iarverificarea îmbinãrii platbandã–adeziv–oþel sau fontã se efectueazã prin ter-mografie în infraroºu.

Structuri din lemnStructurile cu valoare istoricã din

lemn – de tipul podurilor din lemnsau cadrelor din lemn la clãdiri saubiserici, arce cu deschideri mari,ferme din lemn – necesitã metodespecifice de restaurare ºi consolidare.Repararea ºi consolidarea elemen-telor din lemn cu materiale tradi-þionale reprezintã adesea o provocare,dat fiind faptul cã trebuie sã avem învedere proprietãþile lemnului pe celetrei direcþii ºi stabilitatea dimensio-nalã a elementelor din lemn datoratevariaþiilor de umiditate. Metodele deconsolidare a elementelor din lemncu CPAF de sticlã sau carbon sereferã la douã tehnici de aplicare:

Fig. 3: Consolidarea elementelor din beton armat folosind: a. þesãturi din CPAF de carbon lipite curãºini epoxidice la intrados ºi pe inimã; b. confinarea stâlpilor cu þesãturi din CPAF de carbon

Fig. 2: Consolidarea primãriei din Assisi: a. preimpregnarea ºi lipirea la extradosul bolþii a þesãturilordin fibre de carbon; b. lipirea þesãturilor la intersecþia curburilor; c. fresca de la intradosul bolþii

a b

a b

c

� urmare din pagina 106

continuare în pagina 110�

Page 107: Nr 31 Octombrie 2007

Sisteme de încãlzire prin radiaþie – CARLIEUKLIMASC TERMOCLIMA SRL, importator unic al sistemelor de

încãlzire prin radiaþie marca CARLIEUKLIMA, vã oferã celemai bune soluþii în domeniul încãlzirii, utilizând produse de ceamai înaltã calitate ºi la standarde europene. Prin calitateasuperioarã oferitã de noi, confortul dumneavoastrã esteasigurat.

EUCERK este un sistem de încãlzire cu tuburi radiantecare foloseºte gazul metan sau motorina, fiind în special desti-nat încãlzirii spaþiilor de dimensiuni medii ºi industriale. Esteproiectat pentru realizarea cerinþelor speciale, siguranþã ºi uni-formitate a temperaturii, precum ºi pentru reducerea emisiilornocive în atmosferã.

Tubulaturile sunt încãlzite pânã la o temperaturã ridicatã,cuprinsã între 150 0C ºi 250 0C, încãlzind apoi încãperea prinradiaþie fãrã a provoca miºcãri ale aerului.

Elementele radiante ale sistemului EURAD sunt con-fecþionate din oþel tratat special pentru a rezista la temperaturifoarte ridicate ºi la coroziune.

Tratamentul special la care au fost supuse tuburile radi-ante asigurã o emisie lungã ºi de duratã, cu performanþe de celmai înalt nivel. Parabolele reflectoare ale sistemului EURADsunt din aluminiu, puternic reflectorizante.

EUTERM este un sistem de încãlzire constituit din panouriradiante cu funcþionare pe apã caldã, apã supraîncãlzitã sau vapori.

EUTERM poate funcþiona împreunã cu orice sistem energeticprimar. Este ideal pentru încãlzirea spaþiilor mici, a localurilor,a spaþiilor ambientale de dimensiuni medii ºi mari, ideal pentruspaþii cu risc la incendiu. Principalul avantaj este producereaîncãlzirii în mod uniform nu stratificat, fãrã nicio miºcare aaerului.

Bariera de aer EUWIND este instalatã în interiorul sau exteriorulclãdirilor, sau de ambele pãrþi ale uºilor, acþionând ca un scut.

Coloana de ventilaþie include:� o admisie de aer protejatã de contaminarea exterioarã;� un modul superior pentru diminuarea poluãrii fonice;� un modul inferior pentru diminuarea poluãrii fonice;� o articulaþie metalicã;� un canal subteran cu unghiular.Ventilatorul extrage aerul din apropierea tavanului ºi îl

împinge prin modulul de diminuare a zgomotului apoi în canalulde distribuþie cu o vitezã considerabilã. Jetul de aer despicãstraturile de aer rece de la nivelul solului ºi îl eliminã în exterior.Bariera de aer EUWIND este un avantaj de maximã eficienþã lanivelul solului, unde acþiunea aerului rece este mult mai mare.

Distribuitor exclusiv în România: SC TERMOCLIMASRLStr. Martir Silviu Motohon 34, 300265, Timiºoara,

Tel . : 0256/250.250-1 , Fax: 0256/250.255, E-mai l :[email protected]

TERMOCLIMA

Page 108: Nr 31 Octombrie 2007

þesãturi preimpregnate sau platbandelipite cu adezivi epoxidici (fig. 4) ºiprin înglobarea de bare din CPAF înºliþuri preformate.

CONCLUZIIMaterialele polimerice armate cu

fibre sunt compatibile cu cele tradi-þionale (lemn, oþel, beton, aluminiu).Aceste materiale pot fi folosite larepararea ºi consolidarea elemen-telor din materiale tradiþionale (subforma unor þesãturi preimpregnate,platbande lipite cu adezivi epoxidici,tiranþi ºi platbande pretensionate,toroane post-tensionate etc.), dartrebuie menþionat ºi faptul cã potînlocui materialele tradiþionale,datoritã ofertei mari de profile dinCPAF (profile T ºi dublu T, profile cusecþiune plinã, profile cu secþiuneinelarã etc.).

Succesul în alegerea unei soluþiide reabilitare a unei structuri pentruclãdiri de patrimoniu este evidentlegat de profesionalismul unei echipede arhitecþi, ingineri proiectanþi ºiexecutanþi, creatorul sau fabricantulmaterialelor, maiºtri constructori etc.,dar ºi de respectarea normelor ºi alegislaþiei în vigoare la conservareaºi reabilitarea structuralã.

BIBLIOGRAFIE1. Park, S. (1988). The Use of

Substitute Materials on historicbuilding exteriors, 16 PreservationBrief, AIA, National Park Service,USA.

2. Borri, A., Corradi, M. &Vignoli, A. (2002). New materials forstrengthening and seismic upgradinginterventions, International WorkshopAriadne 10, Arcchip, April 22-28 2002,Prague, Czech Republic, cd-rom, 1-24.

3. Lorenzis L., Nanni, A. (2004).International Workshop on preservation

of historical structures with FRPcomposites, Final report, NationalScience Foundation (NSF), Arlington,USA.

4. Stratford T.J., Chen J.F.(2005). Designing for tapers anddefects in f rp-strengthened,Proceedings of the InternationalSymposium on Bond Behaviour inStructure (BBFS 2005), ed. J.F.Chen & J.G. Teng, 7-9 December,Hong Kong, China.

5. www.reinforcement.ch. �

Fig. 4: Platbande din fibre de carbon aplicate la intradosul grinzilor din lemn

� urmare din pagina 108

Page 109: Nr 31 Octombrie 2007
Page 110: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 2007112

Elinor CRAICIU, Cristian CÂRSTEA

AVANTAJELE UTILIZÃRII CENTRALELOR TERMICEÎN CONDENSARE KESTON:

� nu necesitã coº de fum, evacuarea gazelor deardere (care au temperaturi cuprinse între 50 ºi 70 0C) înexteriorul clãdirii, realizându-se printr-o simplã þeavã dePVC a cãrei lungime poate ajunge pânã la 30/90m. Aerulde ardere este asigurat direct din exteriorul clãdirii tot printr-oconductã de PVC;

� consumuri reduse de combustibil (gaz natural saugaz lichefiat) datoritã funcþionãrii cu o eficienþã energeticãde peste 108% (raportatã la puterea caloricã inferioarã agazului natural);

� funcþionarea complet modulatã, cu adaptarea con-tinuã a puterii utile, deci ºi a consumului de combustibil,la nivelul de confort prestabilit;

� funcþionare ºi la presiuni reduse de alimentare cugaze din reþea;

� emisie redusã de noxe;� siguranþã deosebitã în funcþionare datoritã com-

bustiei total capsulate (fãrã flacãrã de veghe) ºi automa-tizãrii, care permite controlul complet al arderii;

� instalarea în orice spaþiu disponibil al clãdirii, acestecentrale fiind exceptate de la normele standard privindsuprafaþa vitratã ºi volumul din punctul termic (NormeleTehnice aprobate prin Ordinul Ministerului Economiei ºiComerþului nr. 58/04.02.2004, publicate în Monitorul Oficial alRomâniei, partea I, nr. 173 bis/27.II.2004);

� încadrarea în banda A de eficienþã energeticã, con-form clasamentului SEDBUK (Seasonal Efficiency of DomesticBoilers in the UK), cu recunoaºtere internaþionalã;

� stoc permanent de piese de schimb ºi activitate deservice asistatã de cei mai buni specialiºti care acoperã,practic, toate judeþele þãrii.

Centralele Keston sunt comercializate în Româniaprintr-o reþea de distribuitori autorizaþi, care asigurã montajºi service în: Bucureºti, Braºov, Craiova, Ploieºti, Breaza,Piteºti, Târgu-Jiu, Constanþa, Bacãu, Piatra Neamþ, Sibiu,Alba Iulia, Bistriþa-Nãsãud, Târgu-Mureº, Cluj-Napoca, Reºiþaºi Timiºoara. Servicii oferite prin distribuitorii autorizaþi:

� consultanþã de specialitate gratuitã;� montaj pe bazã de deviz;� service gratuit în perioada de garanþie ºi pe bazã de

contract ulterior acestei perioade;� verificarea tehnicã periodicã ºi autorizarea funcþionãrii.Societatea Celsius 2000 are implementat sistemul de

management al calitãþii certificat ISO 9001:2000, iar cen-tralele Keston poartã marcajul european – CE.

Certificarea de sistem ºi certificarea CE sunt acordatede Advantica Technologies Ltd., Marea Britanie, pentrupiaþa din România nefiind necesare alte agremente tehnice.

Gama de centrale termice în condensare pe care SC Celsius 2000 SRL o oferã este foarte largã, centraleleKeston fiind ideale pentru încãlzirea oricãrui spaþiu (apartamente, case, piscine, blocuri de locuinþe, spaþii comerciale,administrative, industriale ºi social-culturale):

� centrale Q28, C40, C55, C90, C110 (cu puteri între 28 kW ºi 110 kW);� module 2xC55(C40), 3xC55(C40), 4xC55(C40) cu puteri între 80 kW ºi 220 kW;� duet 125, 150, 200 (ansamblu centralã C25/C40 ºi rezervor de acumulare pentru prepararea apei calde de consum

de 125 l, 150 l ºi 200 l);� C36 Combi – cu puterea de 28 kW pentru încãlzire ºi 36 kW pentru producerea apei calde în regim instant;� la obiectivele cu un necesar termic mai mare de 220 kW, se realizeazã montaje multiple în cascadã,

asigurându-se, practic, puterea instalatã necesarã oricãrei construcþii.� Keston Solar, un sistem complex care cuprinde centrala în condensare ºi panouri solare pentru valorificarea energiei

inepuizabile a Soarelui.

Sisteme termice Keston

Page 111: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 2007 113

NOU DE LA KESTON: CENTRALA Q28Q28 este o centralã termicã muralã în condensare, fãrã

coº de fum, cu funcþionare în modulare continuã, destinatãîncãlzirii spaþiilor cu volum de pânã la 700 mc. Este disponi-bilã în douã variante: Q28h ºi Q28s. Combustibilul folositpoate fi atât gazul natural, cât ºi GPL.

Spre deosebire de Q28h, centrala Q28s este dotatã înplus cu supapã de presiune, pompã de circulaþie ºi vas deexpansiune. Centralele Keston Qudos 28s ºi Qudos 28sPsunt construite într-o concepþie originalã. Centralelecuprind un schimbãtor de cãldurã de înalt randament termicconstruit din inox cu un arzãtor cu emisii reduse de noxe,care funcþioneazã într-un sistem ultraperformant al conden-sãrii vaporilor de apã din gazele de ardere. Construcþiacentralelor asigurã montajul mural al acestora. Centraleleregleazã automat proporþia dintre gaz ºi aerul de arderecorespunzãtor cererii de cãldurã în plaja 7,8-28,4 kW(funcþionare în condensare). În circuitul de apã este inte-gratã pompa de circulaþie (cu turaþie în trepte) care estecomandatã automat pentru a asigura debitul optim de apã,corespunzãtor debitului caloric dezvoltat de centralãºi, implicit, pentru creºterea randamentului centralei.Monitorizarea permanentã a debitului agentului termic con-duce la menþinerea unei temperaturi stabile în instalaþia deîncãlzire. În plus, este prevãzutã posibilitatea conectãriiunui senzor pentru activarea funcþiei de compensare ainfluenþei temperaturii exterioare ºi posibilitatea conectãriiunui cronotermostat “Open Therm” în vederea creºterii efi-cienþei controlului asupra temperaturii ambiante. Deasemenea, existã facilitatea racordãrii (opþionale) a unuisistem de încãlzire solar ce poate fi comandat direct decentralã.

Centralele Keston Qudos 28s ºi Qudos 28sP suntdotate cu o suflantã cu vitezã variabilã care asigurã fluxulunui amestec de aer-gaz (amestec de combustie) descen-dent, printr-un arzãtor de înaltã eficienþã în schimbãtorul decãldurã (o singurã trecere). Circuitul gazelor de ardere esteetanº ºi cu circulaþie forþatã. Aprinderea este directã ºi con-trolul arderii este complet automatizat. Aerul de combustieeste aspirat din exteriorul incintei în care este montatãcentrala. Pe toatã durata de funcþionare a centralei, pre-siunea atmosferei din interiorul cabinetului este negativã.

Aceste centrale sunt proiectate pentru funcþionare însisteme de încãlzire centralã închise (etanºe) cu circulaþieforþatã a agentului termic. Pompa de circulaþie, un vas deexpansiune de 8 litri ºi dispozitivele de siguranþã corespun-zãtoare fac parte din echiparea centralelor. Trebuie avutãîn vedere eventuala dotare suplimentarã a sistemului deîncãlzire cu pompã ºi vas de expansiune suplimentare, încazul sistemelor de dimensiuni mai mari.

Schimbãtorul de cãldurã este executat dintr-un tubgofrat de oþel inoxidabil cu înaltã rezistenþã la coroziune,soluþie care conduce la o suprafaþã mare de transfer termicîntr-un volum mic, un arzãtor ºi un sistem de formare aamestecului combustibil alcãtuit din suflantã, valvã de gazºi tub venturi. Pompa cu turaþie variabilã asigurã un debitcorespunzãtor vehiculat prin schimbãtorul de cãldurã.Centralele Keston Qudos 28s ºi Qudos 28sP sunt de greu-tate redusã ºi cu conþinut mic de apã ºi de aceea inerþia ter-micã este extrem de redusã, rãspunsul termic fiind foarterapid atunci când se solicitã cãldurã. Centrala permite diag-nosticarea completã a parametrilor funcþionali, protecþia totalãanti-îngheþ, pornirea automatã antiblocaj pentru pompã ºisuflantã, protecþie termicã în interiorul cabinetului ºi posibi-litatea comandãrii de la distanþã a pornirii ºi opririi.

Ca în fiecare an, SC CELSIUS 2000 SRL va fi prezentãla Expoconferinþa anualã a Asociaþiei InginerilorInstalatori din România (AIIR), la Sinaia, în perioada17–20 octombrie 2007. �

SC CELSIUS 2000 SRL – unic producãtor al sistemelor de încãlzire KESTON077190 – ªos. Pipera-Tunari nr. 2, Voluntari, Ilfov; Tel./Fax: 021.242.02.82

E-mail: [email protected]; Internet: www.keston.com.ro

În prezent, Celsius 2000 desfãºoarã o promoþie (valabilã pânã la 1 decembrie 2007), prin care, la oricecentralã termicã Keston achiziþionatã, oferã gratuit senzorul de temperaturã exterioarã.

În luna septembrie, Celsius 2000 a participat la cele mai importante manifestãri expoziþionale:� Expo Termica, desfãºuratã în perioada 04-08 septembrie 2007 la Braºov, în cadrul International Trade

Center (ITC);� Expo Conferinþele Internaþionale CAMEX Bucureºti, 12-16 septembrie 2007, ca partener Expertgaz,

în cadrul Complexului Prisma;� Camex Timiºoara, 27-30 septembrie 2007, în cadrul grupului Idrocentro.

Page 112: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 2007114

Încãlzirea halelor industrialeSOLUÞII EFICIENTE

În acest numãr al revistei, vãaducem în atenþie gama de sistememoderne de încãlzire prin radiaþie,care înseamnã, pe lângã eficienþã, ºieconomii energetice importante,între 30% ºi 65%, în funcþie de tipulhalei, gradul de izolare, procesultehnologic desfãºurat etc.

Sistemele de încãlzire prin radi-aþie pot fi utilizate pentru: hale indus-triale, depozite, service-uri auto, sãlide sport, spaþii cu înãlþimi mari,show-room-uri, pavilioane expozi-þionale, sere de flori ºi legume,crescãtorii de animale, cuptoare cutemperaturã strict controlatã etc.

Tubulaturã radiantã OHASistemul de încãlzire prin radiaþie

OHA este o soluþie excelentã pentruîncãlzirea spaþiilor industriale ºi, îngeneral, a spaþiilor cu înãlþimi mediiºi mari. Flexibilitatea sistemului con-stã în adaptarea tubulaturii radiante laorice exigenþe privind traseul acesteiaîn interiorul clãdirilor încãlzite. Înfuncþie de necesarul de cãldurã ºiînãlþimea clãdirii, tubulatura radiantãpoate avea o configuraþie monotubu-larã sau bitubularã.

Grupul de combustie care seplaseazã în exteriorul clãdirii are rolul

de a genera cãldura obþinutã de laarzãtor ºi de a realiza, prin inter-mediul unui ventilator, circuitulcontinuu al fluidului caloportor.Circuitul se realizeazã în interiorulunei tubulaturi radiante etanºe,aflatã în depresiune în raport cumediul încãlzit. Temperatura supra-feþei exterioare a tubulaturii radianteeste variabilã ºi, dupã cerinþe, sepoate situa în intervalul 120 0C – 290 0C.Marele avantaj al unui asemeneasistem de încãlzire este acela cã serecirculã în proporþie de 80%gazele rezultate în urma proce-sului de ardere.

Deoarece grupul de combustieeste amplasat în exteriorul con-strucþiei, sistemul poate fi utilizat ºiîn situaþia în care nu existãsuprafaþã vitratã corespunzã-toare, conform normativelor învigoare.

Tuburi radiante modulare INFRASistemul de încãlzire prin radiaþie

INFRA este cea mai adecvatãsoluþie de încãlzire zonalã. Echipa-mentele pot fi utilizate în spaþii cuînãlþimi cuprinse între 5 ºi 20 de metri ºichiar mai mult în condiþii speciale.Concentreazã fluxul de cãldurã înzona de lucru ºi, în acelaºi timp, limi-teazã ºi stratificarea aerului întrepardosealã ºi planºeu.

Datoritã faptului cã încãlzirea seface prin radiaþie, nu se producmiºcãri de aer ºi pulberi de praf; seobþine, astfel, un ambient mai curat,fãrã curenþi de aer.

INFRA este un sistem foarte eco-nomic, care încãlzeºte rapid supra-feþele aflate sub conul de radiaþie,suprafeþe ce devin la rândul lor emi-tori de cãldurã.

SYSTEMA ROMÂNIA propune soluþii tehnice ºi echipamente pentru încãlzirea eficientã a spaþiilorindustriale în condiþiile realizarii unor economii importante de energie (de pânã la 65%).

Încãlzirea încãperilor industriale (ºi, în general, a încãperilor cu volum mare) pune, de regulã, problemedificile din cauza diversitãþii tipurilor de clãdiri întâlnite, a varietãþii activitãþilor desfãºurate ºi a necesitãþiialegerii celui mai economic sistem, atât din punctul de vedere al investiþiei, cât ºi al exploatãrii.

Ameliorarea condiþiilor de lucru este sistematic cãutatã ºi în industrie ca, de altfel, în toate sectoarelede activitate, necesitatea asigurãrii unui confort termic fiind cerinþa care trebuie sã satisfacã parametriinecesari în incintele de volum mare ºi, de asemenea, sã contribuie la reabilitarea termicã a construcþiilor,precum ºi la economisirea energiei termice.

Majoritatea halelor de tip industrial sunt clãdiri cu înãlþimi mari, de peste 5 m, ajungând chiar pânã la 30 m.Exceptându-le pe cele nou-construite, acestea sunt caracterizate printr-o izolaþie redusã, uneoriinexistentã. Consumul specific de energie termicã al acestor clãdiri se situeazã la niveluri ridicate, care serepercuteazã asupra preþurilor de producþie ºi conduc, de multe ori, la imposibilitatea plãþii facturilorsau la întreruperea activitãþii pe timpul sezonului de iarnã.

Page 113: Nr 31 Octombrie 2007

Randamentele de combustie sunt

mari: peste 95%.

Toate acestea, coroborate cu un

regim de funcþionare termostatat,

conduc la economii de energie de

30%–65% faþã de sistemele clasice.

Cu tuburile radiante INFRA se

pot obþine zone de temperaturi

diferite în aceeaºi incintã.

Circuitul gazelor de ardere este

în depresiune în raport cu mediul

ambiant, iar camera de ardere

etanºã, ceea ce conferã o siguranþã

deosebitã în exploatare.

Module radiante INFRA BAFReprezintã o soluþie perfectã

pentru încãlzirea serelor ºi a fer-

melor de animale.

Existã mai multe variante sub

care se pot realiza acestea, ºi

anume:

� INFRA BAF MSV: module radi-

ante legate la un canal colectiv pentru

gaze de ardere cu exhaustor

final, unic pentru toate modulele

instalate. Acest sistem poate fi

desfãºurat pe lungimi de 12, 18, 24

metri lungime;

� INFRA BAF USV: module radi-

ante în formã de „U”, racordate la un

canal colectiv pentru gazele de

ardere, cu exhaustor final, unic pen-

tru toate modulele instalate;

� INFRA BAF MC: module

etanºe cu lungimi diferite ºi numãr

variabil de arzãtoare BAF 28/45 kW;

în funcþie de aplicaþie acestea sunt

destinate serelor ºi fermelor zooteh-

nice, cu înãlþimi reduse. Modulele au

un sistem de liftare special gândit

pentru aceste aplicaþii.

Cuptoare industriale INFRA BAFTuburile radiante INFRA pot avea

diverse utilizãrii, astfel încât sã poatã

fi aplicate pentru:

� uscarea diverselor materiale:

piese metalice, plastice, produse

agricole, forme ºi miezuri de turnãto-

rie, marmurã;

� încãlzirea diverselor tipuri de

lichide cu schimbãtoare de cãldurã

imersate, nisipul pentru turnãtorii ºi

alte substanþe granulate, diverse

materiale în vederea vopsirii etc.

SYSTEMA ROMÂNIA vã stã la

dispoziþie cu orice informaþie din

domeniu, consultanþã, studii de

fezabilitate. �

Page 114: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 2007116

Încãlzirea eficientã cu tuburi radiantea spaþiilor de tip hale industriale

Atunci când se ia în considerareproblema investiþiei ºi a costurilor deoperare pentru sistemele deîncãlzire în toate tipurile de hale,este bine sã se facã o analizã detali-atã, cuprinzãtoare ºi comparativã.

În prezent, datoritã duratei maride funcþionare/exploatare a sis-temelor de încãlzire, costurile deinvestiþii nu mai joacã rolul decisiv, înschimb costurile anuale cu energiaau devenit mai importante.

Consumul de energie constituieacum criteriul esenþial pentru majori-tatea investitorilor.

Când se instaleazã un sistem deîncãlzire pentru o halã, nu esteimportant numai sã se furnizeze oanumitã cantitate de cãldurã, ci sã ofacã sã devinã operativã în zona încare personalul se aflã de fapt.

Pentru aceastã instalaþie deîncãlzire, tuburile radiante sunt celemai potrivite. Prin alegerea siste-mului de încãlzire în infraroºu

SCHULTE-ETASTAR, puteþi reducecosturile tipice de pânã acum cupânã la 30% ºi deci puteþi trans-forma banii economisiþi în capitaldisponibil.

Sistemele de încãlzire îninfraroºu SCHULTE-ETASTARlucreazã pe acelaºi principiuca ºi soarele!

Soarele este cel mai bunexemplu pentru a explica ºiînþelege propagarea radiaþieicalorice ºi senzaþia de cãl-durã plãcutã pe care ocreeazã. În zona radiaþieisolare, senzaþia de cãldurãplãcutã depinde numai parþialde temperatura realã aaerului. Oricine cunoaºte acestlucru – ºi exact acesta esteprincipiul conform ETASTAR.

În vederea încãlzirii spa-þiilor mari, sistemele SCHULTE-ETASTAR folosesc radiaþiacu lungime de undã mare, careproduce o senzaþie foarte plãcutã.

Zonele vizate sunt încãlzite prinradiaþie ºi nu prin convecþie (fig. 1).Aerul din halã este încãlzit numaiindirect, prin podea ºi alte suprafeþeîncãlzite.

GRUP ROMET, în parteneriat cu firma SCHULTE – Germania, propune o tehnologie de încãlzire princare costurile energetice pot fi reduse cu pânã la 30%, iar emisia de CO2 este mai micã cu 33%,comparativ cu încãlzirea convenþionalã.

� pânã la 30% economii la costurile energetice� costuri de operare extrem de mici� ecologice ºi economice� fãrã pãturã de cãldurã formatã sub plafon� aerul proaspãt este introdus, iar gazele de ardere

sunt evacuate din halã� nu existã risc de îngheþ, zgomot minim� tehnologie perfecþionatã

� încãlzire uniformã pe spaþii foarte mari� încãlzirea prin radiaþie a podelelor ºi corpurilor� temperaturã plãcutã la nivelul podelei� lipsa curenþilor de aer nu antreneazã deloc praful� încãlzirea blândã asigurã o atmosferã plãcutã

pentru vizitatori� confort incomparabil

Avantaje la prima vedere:

Fig. 1

Page 115: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 2007 117

Cãldura radiaþiei cu undã lungãcreeazã senzaþia de temperaturãmai mare decât temperatura realãa aerului care înconjoarã corpulomenesc. Temperatura halei încãl-zite prin radiaþie este determinatã decãldura transmisã de la podea.

Se evitã concentrarea de aerfierbinte sub plafon. Cãldura radiatãeste menþinutã chiar ºi atunci cânduºile sunt deschise ºi, datoritã lipseimiºcãrii aerului, nu se ridicã nicioparticulã de praf.

Atât personalul, cât ºi utilajele,produsele sau vehiculele, podelelesau pereþii sunt încãlziþi de raze culungime de undã mare ºi transmitaceastã cãldurã mediului ambiant.

Încãlzirea indirectã are ca rezultato distribuþie uniformã a temperaturii.La nivelul plafonului temperaturaeste doar cu puþin mai mare decâtcea la nivelul solului (fig. 2 ºi 3).

EFICACITATEA TUBURILOR RADIANTESe datoreazã faptului cã radiaþia

caloricã penetreazã aerul aproapefãrã rezistenþã (tabelul 1). Radiaþianu devine eficientã înainte sã atingãcorpuri solide.

Datoritã transmisiei directe a cãl-durii, radiaþia ajunge chiar ºi de laînãlþimi mari în zona unde se aflãpersonalul.

Componentele de bazã ale sis-temului sunt corpuri radiante sus-pendate de obicei sub plafonul halei.Corpul radiant constã din douã tuburiacoperite, dispuse paralel (fig. 4).În partea superioarã tuburile suntînconjurate de ecrane izolante, învederea sporirii randamentuluiradiaþiei. În zona de ardere a flãcãriiunul din cele douã tuburi radianteeste echipat cu o izolaþie internã ter-morezistentã care asigurã distribuþia

uniformã a cãldurii pe toatã lungi-mea tuburilor radiante. Cãldura esteradiatã de pe suprafaþa tuburilor înmediul ambiant fãrã nicio energieconducãtoare. Tuburile sunt încãlzitecu ajutorul unui arzãtor special cudepresiune.

STRUCTURA INSTALAÞIILORDE ÎNCÃLZIRE ETASTAR

Carcasa tuburilor radiante îninfraroºu ETASTAR este de con-strucþie specialã. Funcþia ei este dea reduce la minimum pierderile princonvecþie.

Din cauza temperaturii suprafeþeituburilor, se formeazã o zonã de aerfierbinte în interiorul carcasei. Cu toateacestea, deoarece apãrãtorile izo-late se întind pânã sub cantul inferioral tubului, aerul fierbinte nu scapã.Astfel, pierderile de convecþie suntîndepãrtate.

La tuburile radiante care uti-lizeazã ca ecran de protecþie soluþiastandard, adicã numai un panoureflectorizant fãrã izolaþie ºi ghidare,este mult mai uºor ca aerul fierbintesã se distribuie în partea superioarãa halei.

Pierderile prin convecþie producaer fierbinte nedorit sub plafon. Maimult, proporþia de radiaþie esteredusã.

Fig. 2: Încãlzirea radiantã. Radiaþia de unde lungiîncãlzeºte obiectele solide ºi podeaua,

aerul fiind încãlzit indirect

Fig. 3: Încãlzirea prin convecþie. Aerul încãlzit curadiatoare, convectoare sau calorifere se ridicã ºi

formeazã o pãturã ineficientã de cãldurã sub plafon.

Tabelul 1

Fig. 4. Componentele de bazã ale sistemului:1. Inveliº exterior, 2. Izolaþie, 3. Înveliº reflec-

torizant, 4. Tub radiant cu izolaþie refractarã lainterior, 5. Tub radiant de retur

Page 116: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 2007118

PRINCIPIUL DE FUNCÞIONAREA TUBURILOR RADIANTE

În interiorul tuburilor radianteETASTAR, flacãra este produsã deun arzãtor special ºi este trasã prindepresiune.

Cu ajutorul arzãtoarelor cudepresiune poate fi produsã oflacãrã lungã care, ea însãºi, creeazão distribuþie de temperaturã. Printr-oacoperire ceramicã de grosimidiferite, la interiorul tuburilor, tempe-ratura este uniform distribuitã petoatã lungimea acestora. În vedereaintensificãrii radiaþiei, zona inferioarãa tuburilor are o acoperire specialã.Prin aceastã suprafaþã inferioarã,energia sub formã de radiaþie culungime de undã lungã este trans-misã halei. Datoritã construcþieicompacte a carcasei tuburilor radi-ante, care previne pierderile princonvecþie în sus, este atins un ran-dament înalt de radiaþie.

Figura 5 aratã calea flãcãrii de laarzãtor prin tuburile radiante, cãtreventilatorul care produce depre-siunea necesarã în sistem.

UTILIZAREA INSTALAÞIILORDE ÎNCÃLZIRE CU TUBURI RADIANTE

Se pot utiliza în aproape toatehalele înalte cum ar fi: terenuri detenis acoperite ºi alte sãli de sport,hale de producþie, depozite, sãli deexpoziþie/prezentare.

Spaþiul redus necesar permite oinstalare uºoarã în hale deja exis-tente, precum ºi în hale cu podurirulante.

Pot fi, de asemenea, utilizate încentre de distribuþie a mãrfurilor, încentre comerciale, hangare, ºantierenavale.

Tuburile radiante ETASTAR pot fiadaptate individual pentru fiecareformã ºi dimensiune de halã.

Pot fi montate în plafon sau fixatepe pereþii laterali, lucru ce constituieun mare avantaj când se renoveazãsau se echipeazã halele existente,inclusiv cele cu poduri rulante.

Cãldura plãcutã mãreºte perfor-manþa ºi asigurã o atmosferã plã-cutã pentru desfãºurarea lucruluichiar ºi în halele foarte mari.

Radiaþiile infraroºii asigurã unsistem de încãlzire economic înfabrici ºi depozite, staþii de con-tainere ºi magazii, ºantiere navale ºidocuri, ºi, împreunã cu sistemulbrevetat de ventilaþie aerostar, ºiîn sãli de expoziþie ºi de sport.Caracteristicile pozitive ale ETASTARîl definesc ca cea mai bunã soluþie

pentru asigurarea unei atmosfereplãcute, fãrã costuri mari, în spaþiiînchise, mai ales în mall-uri ºi com-plexe de birouri (foto 1-4).

ETASTAR este alcãtuit din unitãþide 3 sau 6 m ºi poate fi asamblat îninstalaþii radiante.

Sursele de energie sunt gazulnatural sau GPL.

Unitãþile radiante necesitã înteren un termen scurt de asamblare.Pe timpul perioadei de construcþiesau reconstrucþie, necesitã doar miciîntreruperi în fluxul de producþie.

SISTEMUL DE EVACUAREA GAZELOR ARSE

Este construit complet din oþelinoxidabil, existând varianta simplãpentru o singurã instalaþie sau vari-antã duplex pentru douã instalaþii deîncãlzire a minimum 35 kw.

Sistemele pot fi scoase prinacoperiº sau printr-un perete lateral,la dreapta sau la stânga instalaþiei.SISTEM DE REGLARE A TEMPERATURII

Sistemul de comandã ºi controlpermite programarea sãptãmânalã,zi/noapte, fiind dotat cu ceas digital,termostate de blocare, telecomandã,comutator manual/automat. Celemai complexe sisteme permit con-trolul în întregime automat al proce-sului, transmisie de date prin reþeaBUS, display de supraveghere,memorare a datelor, temperaturilor,iar opþional, conexiuni prin modem,deservire de la consola PC, afiºareagraficã a datelor memorate. �

Foto 1 Foto 2 Foto 3 Foto 4

Fig. 5: Calea flãcãrii de la arzãtor prin tuburile radiante, cãtreventilatorul care produce depresiunea

Page 117: Nr 31 Octombrie 2007
Page 118: Nr 31 Octombrie 2007
Page 119: Nr 31 Octombrie 2007
Page 120: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 2007122

Închideri ºi acoperiri cu policarbonatMaterial uºor, cu proprietãþi deosebite – policarbonatul

a câºtigat, în ultimii ani, maratonul calitãþii devansândsticla ºi alte materiale acrilice.

Nu ne mirãm deci sã-l vedem la tot pasul, în diverselocuri ºi sub multiple utilizãri.

Ridicãm privirea în marile malluri ºi-l descoperim sus,la cupolã, într-o luptã continuã cu radiaþiile UV; achitãmcosturile pentru utilitãþi la bancã ºi-l zãrim între ghiºee,perete despãrþitor ce ne asigurã confidenþialitatea;mergem pe aleile dintre vile ºi-l vedem ridicat în struc-tura gardurilor.

Dacã ne continuãm periplul prin oraº, îl întâlnim dinnou: copertinã a hotelurilor, închizãtor de balcoane,acoperiº al piscinelor unde ne relaxãm, ba chiarluminator în service-ul auto, montat între panouritermoizolante.

Pentru cei ce-l cunosc ºi au lucrat deja cu el, dar ºipentru cei dornici sã-i testeze proprietãþile, am adus pepiaþa româneascã calitatea elveþianã a panourilor Politec,ca sã vã putem oferi cele mai performante soluþii. �

Tabelul 1

Fig. 1: Panoul MODULIT – alegerea nr. 1 pentru închideri laterale Fig. 2: Panoul BDL – pentru acoperiri plane sau curbe

Tabelul 2

Page 121: Nr 31 Octombrie 2007
Page 122: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 2007124

O tehnologie avansatãîn tratarea apei potabile ºi a apelor uzate

C-Tech este o tehnologie paten-tatã ºi are la bazã un sistem ciclicactiv de tratare a apei pentru oxi-darea carbonului, nitrificare, denitrifi-care ºi bio-P.

Sistemul de control „Bio-rate“ cuaerare online permite eliminarea tancu-rilor de egalizare ºi de limpezire

sau a echipamentelor de balbotare,cerute de alte sisteme.

Influentul este tratat continuu ºievacuat în 2 sau mai multe bazinede operare. Automatizarea procesu-lui prin sistemul programat de con-trol (PLC sistem) oferã simplificareaºi reducerea costurilor de operare.

Acest sistem de control (PLC) pro-grameazã ºi verificã tratamentul înfiecare rezervor.

Mod de operare: un ciclu completcuprinde urmãtoarele faze:

1. aerare grosierã, aerare finã;2. sedimentare;3. evacuare.

Tratarea apei potabile ºi a apelor uzate menajere ºi industriale a devenit undomeniu prioritar odatã cu integrarea României în Uniunea Europeanã,impunând specialiºtilor descoperirea ºi aplicarea unor tehnologii moderne înacest domeniu atât de actual privind sãnãtatea vieþuitoarelor ºi a mediuluiînconjurãtor.

Jai Aquatec este o companie specializatã în proiecte de tratare a apei potabile,a apei industriale ºi apelor uzate din industrie ºi comunitãþi locale. Tehnologiapatentatã C-TECH ºi C-MEM, de la SFC Umwelttechnik GmbH – Austria, estefolositã în multe þãri din Europa, USA, Asia pentru a asigura standardele decalitate ºi protecþia mediului.

Avantajele sistemului C-TECH:• investiþie iniþialã mai micã;• mai puþine echipamente electrice ºi

mecanice;• consumuri de energie mai scãzute;• costuri mici de întreþinere ºi operare;• unitate compactã ocupând o supra-

faþã micã;• eliminarea bazinelor de limpezire;• o mai mare flexibilitate la variaþiile

de debit ºi la încãrcãri organice;• o reducere mai mare a nitraþilor ºi a

fosforului;• pentru denitrificare, sistemul ope-

reazã fãrã echipamente de ames-tecare (balbotare);

• fosforul este eliminat utilizând sis-temul BIO-P, fãrã a folosi produsechimice;

• toate procesele au loc într-un sin-gur bazin, ceea ce permite o mãrirea capacitãþii ulterioare prin adãuga-rea altor bazine;

• debitul efluentului este constant, fãrãspumã ºi fãrã un sistem complex devane;

• referinþe despre proiecte;• fãrã mirosuri.

Sistemul C-Tech asigurã o redu-cere semnificativã a costurilor încomparaþie cu alte sisteme conven-þionale sau cu bazine de tratarebiologicã.

Tehnologia C-TECH

Sistem ciclic activ de tratare a apei:1 –Umplerea bazinului ºi începutul aerãrii grosiere ºi al aerãrii fine; 2 – sfârºitul aerãrii; 3 – începerea sedimentãrii; 4 – începerea evacuãrii apei curate; 5 – sfârºitul evacuãrii apei curate.

Page 123: Nr 31 Octombrie 2007

Un ciclu complet dureazã aproxi-mativ 4 ore. Începerea unui nou ciclueste programatã în aºa fel încât sãatingã nivelul de tratare dorit.

Volumul apei în interiorul bazi-nului creºte de la un nivel minimoperaþional pânã la un nivel maxim.

Aerarea pe o perioadã predeter-minantã a ciclului permite biomaseisã floculeze ºi sã sedimenteze înanumite condiþii. Dupã perioadaciclului de sedimentare, urmeazãciclul de decantare (sedimentare),

unde apa este extrasã pânã lanivelul minim al bazinului, apoi serepetã ciclul de umplere ºi tratare.Aerarea asigurã tratarea biologicãcompletã. Surplusul de nãmol estepompat în bazinul de colectare anãmolului, permiþând pãstrarea înbazin a unei cantitãþi stabilite denãmol activ.

Acest ciclu permite îndeplinireasimultanã a tuturor condiþiilor deeliminare a nutrienþilor ºi sedimen-tarea nãmolului. Dupã terminarea

procesului, nãmolul poate fi depozi-tat, uscat ºi compactat în funcþie denevoile clientului.

Aplicaþii industriale:• proiecte pentru municipalitãþi ºi

aplicaþii mari industriale;• industria alimentarã;• industria hârtiei;• ferme ºi abatoare;• fabrici de lapte;• industria chimicã ºi petrochimicã;• industria farmaceuticã.

Filtrarea este procesul de elimi-nare a impuritãþilor fizice prin trece-rea apei prin filtre permeabile.Tradiþional filtrarea se face prin filtremecanice sau filtre cu diferite mediifiltrante (de ex. nisip).

Tehnologia filtrãrii prin membraneeste folositã pentru eliminarea par-ticulelor pânã la 1 micron atât dinapa potabilã, cât ºi din apa uzatãmenajerã, având multe avantaje faþãde metodele clasice.

Tehnologia C-MEM este o ultra/micro filtrare superioarã metodelorde filtrare tradiþionale ºi poate fi apli-catã la separarea prafului de cãr-bune, a precipitatelor ºi la eliminareaparticulelor floculante rezultate dindiferite activitãþi.

GeneralitãþiPrincipiul pe care se bazeazã fil-

trarea constã în folosirea unor mem-brane tubulare cu pori foarte fini dinmateriale organice. Diametrul unuiastfel de tub este de 1 mm (depin-zând de aplicaþia doritã).

Pentru a obþine o suprafaþã câtmai mare de filtrare ºi pentru a aveaun debit de apã mãrit, câteva sute demicro fibre paralele sunt legate înjurul unui tub.

Tubul este conectat la o pompãde aspiraþie care absoarbe apafiltrând-o ºi o pompã de aer care per-mite curãþarea filtrelor din exterior,simultan cu procesul de aspiraþie. Audebite mari de 10-60L/m2.h depinzândde aplicaþie (apã curatã sau apã uzatã).

Aplicaþii:• apa de puþ;• ape de suprafaþã;• ape uzate; • prefiltrare pentru sistemele de

osmozã inversã.

Sistem integrat într-un rezervor existent

Module

Avantajele tehnologiei C-MEM:• eliminarea totalã a suspensiilor

solide;• fibrele sunt protejate de o carcasã,

astfel încât filtrele nu sunt supusedistrugerii mecanice;

• filtrele se monteazã în module ocu-pând o suprafaþã foarte micã;

• modulele se pot integra în bazinelesau în infrastructura deja existente;

• porozitatea filtrelor este de 0,1-0,6microni astfel încât sunt eliminatebacteriile, viruºii sau orice tip demicroorganism;

• nu produce elemente derivate la felca ºi clorinarea sau alte sisteme dedezinfecþie;

• nu produce miros neplãcut;• simplificã procesul de tratare a apei

folosind ultrafiltrarea ºi eliminareabacteriilor ºi viruºilor în acelaºi timpprin acelaºi echipament;

• durata de viaþã a membranelor estede aproximativ 5 ani, depinzând decalitatea apei, ºi sunt uºor de înlocuitavând un preþ foarte scãzut;

• costuri reduse de curãþare.

Tehnologia C-MEM

OFERIM SOLUÞII PENTRU:• Apã potabilã ºi ape industriale: filtare, dedurizare, dezinfectare ºi sterilizare, dozare chimicã pentru tratarea apei,

desalinizarea ºi demineralizarea apei prin osmozã inversã ºi sistem de membrane;• Ape uzate menajere ºi industriale: staþii complete de epurare cu tratament aerob ºi anaerob, tratament biologic al apelor

uzate, dozare ºi tratament chimic pentru apele uzate, separatoare de grãsimi ºi separatoare de uleiuri ºi hidrocarburi,recircularea/refolosirea apelor rezultate din staþii de tratare a apelor uzate.

• Staþii de producere a biogazului ºi energiei electrice.

DOMENII DE APLICARE:• Rezidenþial: staþii de tratare a apei potabile, fose septice ºi staþii de epurare;• Industrial: industria alimentarã (fabrici de prelucare a laptelui, fabrici de prelucare a cãrnii, fabrici de bãuturi alcoolice ºi

rãcoritoare, ferme ºi abatoare); industria farmaceuticã, industria chimicã, industria hârtiei ºi a celulozei, industria turismului(hoteluri, pensiuni, restaurante, piscine), proiecte de staþii de tratare a apei potabile ºi staþii de epurare pentru municipalitãþi.

020082 – Str. Icoanei nr. 65, Sector 2, BucureºtiTelefon: +40-21-210.66.02, Fax: +40-21-211.05.34, E-mail: [email protected]; Website: www.aquatec.ro

Cornel FLORESCU,Director General Jai Aquatec

Tel.: 0726.381.388,E-mail: [email protected]

Page 124: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 2007126

Noutãþi pe piaþa materialelorde construcþii

În primul rând este vorba despreCARBON EDITION, în cazul cãruiamaterialul de armare, tencuiala ºivopseaua au fost dezvoltate împre-unã, pentru a forma un sistemsuperior, cu componente perfectcompatibile între ele. Caracterulrobust ºi rezistenþa ridicatã a fibrelorde carbon din componenþã garanteazãfaþade frumoase ºi trainice.

CARBONUL C – PIATRA DE TEMELIEA UNIVERSULUI

Grafit, diamant, fibrã de carbon –unul ºi acelaºi lucru?

În esenþã toate au la bazã atomulde carbon – însã valoarea ºi propri-etãþile lor diferã în mod esenþial. Unelement cu multe utilizãri, multivalenþãoferitã de cele patru legãturi ale sale.

Armare: CarboNit – Tehnicã purã:protecþie maximã împotriva ºocurilormecanice ºi a fisurilor

Zona soclului ºi cea a intrãrii într-oclãdire sunt cele mai expuse. Nicãierialtundeva nu se vãd mai repedeurmele uzurii.

Masa de armare CarboNit este unmaterial bicomponent, alcãtuit dinCarboNit ºi CarboNit Powder. Acestsistem a fost dezvoltat special pentru aface faþã utilizãrii intensive în zoneleexpuse ploii, precum ºi solicitãrilorextreme de ordin mecanic. Cu o rezis-tenþã la impact de circa 50 Jouli, ofaþadã astfel protejatã este asiguratãîmpotriva oricãrui act de vandalism.

Rezistenþa imbatabilã la lovire estedatoratã procentului foarte ridicat de

fibre de carbon din compoziþia materi-alului; conform criteriilor EOTA,aceastã rezistenþã la impact, extremde ridicatã, nu poate fi testatã pestandurile de probã existente lamajoritatea institutelor. Pentru a puteaefectua aceastã testare, laboratoareleautorizate trebuie sã adapteze direc-tiva ETAG la valorile rezultate dintestarea produsului. Aceste valori suntatinse prin creºterea semnificativã aproporþiei de fibre de carbon, precumºi prin utilizarea expresã a diferitelorlungimi de fibrã. În cazul acestor soli-citãri mecanice extreme, introducereafibrelor de carbon are o deosebitãînsemnãtate. Prin întãrirea nanocrista-linã a masei de armare, se reuºeºteatingerea nivelului maxim de aderenþã.

Ar mare : CarbonSpachte l –certitudini imbatabile

Un strat de armare trebuie sã pro-tejeze izolaþia timp de deceniiîmpotriva mingilor lovite accidental deziduri, a bicicletelor sprijinite de pereþiºi, îndeosebi, sã confere protecþieîmpotriva capriciilor vremii. Uzual seutilizeazã straturi de armare de 3 mmgrosime: rezistenþa la impacturi de15 Jouli conferã acestui CaparolCarbonSpachtel o protecþie ridicatã lasolicitãrile mecanice de orice tip.Scopul principal este obþinereaunui sistem cu rezistenþã crescutãla solicitãrile termomecanice, cauzatede diferenþele mari de temperaturãzi/noapte din faþadã. Datoritã elasti-citãþii ºi rezistenþei extrem de ridicatela lovire, stratul de armare Carbon-Spachtel permite amortizarea tensiunilor.Fibrele de carbon asigurã chiar ºidupã mulþi ani protecþia eficientã ºi deduratã, în cazul în care tencuiala debazã pierde în timp ceva din elastici-tatea sa. Capatect CarbonSpachteleste prima masã de armare spe-cial conceputã pentru sistemeletermoizolante puternic solicitate.

Fibrele de carbon utilizate la aceste produse au un efect de blocare a fisurilorprin intermediul legãturilor create. Faþadele se menþin astfel frumoase multmai mult timp, îndeplinindu-ºi rolul protectiv.

De curând a fost lansatã pe piaþa materialelor de construcþii o nouã gamã de vopsele Caparol produseîn România. Au fost promovate: sisteme termoizolante performante ºi soluþii complementare, software definisaj pentru proiectarea fotorealistã a conceptelor decorative ºi instrumente tehnice pentru specialiºti.

Produsele pot fi considerate revoluþionare pentru cã stabilesc standarde mai ridicate ca niciodatã înceea ce priveºte aspectul faþadei, rezistenþa la factorii de mediu ºi durata de viaþã.

Page 125: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 2007 127

Combinaþia de elasticitate ºirezistenþã extremã a fibrei de carbonface din CarbonSpachtel un unicat.

Tencuialã: CarboPor – efectgarantat

Datoritã fibrei de carbon, intem-periile ºi variaþiile extreme ale tempe-raturii nu afecteazã tencuiala CarboPor.În cazul tencuiel i lor, dupã circa10-15 ani, adevãrata calitate îºi spunecuvântul. Apar în mod evident dife-renþele calitative între o tencuialãsuperioarã ºi una obiºnuitã. În cazulunor grosimi mai mari ale straturilortermoizolante ºi, în consecinþã, alsolicitãrilor termomecanice mult mairidicate, aceastã perioadã este semni-ficativ redusã.

Odatã apãrute primele fisuri, pro-cesul ulterior de îmbãtrânire al faþadeise accelereazã din cauza suprafeþeide acþiune tot mai mari. Faþada suferãun proces de deteriorare constructiv-funcþionalã, dar ºi esteticã: din cauzasuprafeþei fisurate, culorile devin mateºi opace. Fibra de carbon din tencuialaCarboPor prelungeºte durata de viaþãa faþadei în mod semnificativ, împiedicãapariþia fisurilor ºi pãstreazã prospeþi-mea culorii în timp.

Vopsea: CarboSol – fibra decarbon conferã forþã faþadei

CarboSol convinge datoritã întãri-torului sãu unic pe bazã de fibre decarbon, care reuºeºte acoperirea ºimascarea de duratã a fisurilor fine dinstratul suport. Vopseaua de faþadãCarboSol este recomandatã ca stratfinal pentru toate tencuielile minerale,cele pe bazã de rãºini sintetice,finisate sau nefinisate, vopselele sili-catice vechi, vopselele de dispersiemate ºi sistemele de termoizolaþieintacte. Noua generaþie de vopselede faþadã se evidenþiazã prin carac-teristici fizico-constructive optime, cumar fi o protecþie ridicatã împotrivaintemperiilor, concomitent cu o permi-sivitate ridicatã la vaporii de apã.Îndeosebi la variaþii mari ale tempera-turii, întãritorul din fibrã de carbon con-ferã un maximum de stabilitate.

Absorbþia de apã ºi uscarea: chiarºi în condiþii meteo extreme, capaci-tatea vopselei de eliminare a vaporilorde apã este de douã ori mai maredecât capacitatea sa de a absorbiumiditatea din aer.

POLISTIRENUL DALMATINAInovaþie de la Caparol: plãcile de

polistiren expandat Dalmatina®, o com-binaþie între perle albe ºi perle grafi-tate, îmbinând termoizolarea superioarãa plãcilor grafitate cu avantajeletermodinamice ale plãcilor albe depolistiren.

Argumente tehnice:� putere ridicatã de termoizo-

lare: cu un coeficient de transfer termicde 0,034W/m2K, plãcile Dalmatina®

realizeazã o termoizolare superioarãcu cca 15% faþã de polistirenul albexpandat, pentru aceeaºi grosime ºidensitate a plãcii;

� plãcile Dalmatina® conferãsiguranþã din punct de vedere ter-momecanic, putând fi depozitate ºimontate fãrã probleme în soare.

Expuse la soare, plãcile Dalmatina®

se dilatã în mod uniform, pe când oplacã de polistiren complet gri seîncovoaie dacã este expusã la soaresau montatã pe o faþadã în cadrul unuisistem termo aflat în bãtaia soarelui,generând astfel tensiuni mecaniceridicate în interiorul sistemului ter-moizolant, tensiuni ce cresc odatã cudensitatea plãcii de polistiren gri;

� aspect optic unic, facilitândcontrolul calitativ al sistemului;

� rosturile între plãci, la montare,sunt mai uºor de observat în cazulpolistirenului Dalmatina® decât în cazulpolistirenului alb, care radiazã luminaºi împiedicã vederea, creând efectulde „orbire“.

ADEZIVUL ARMARENO 700:MAI MULTE PRODUSE,ÎNTR-UNUL SINGUR!

ArmaReno 700 este o masã deºpaclu multivalentã, putând fi utilizatãîn locul multor alte produse.

Argumente tehnice:� reparaþii ale suprafeþelor deterio-

rate, umplerea fisurilor, gãurilor,acoperire a zonelor cu defecte la inte-rior sau exterior;

� armare superioarã cu fibre, ce îiconferã coeziune ridicatã ºi rezistenþãîmbunãtãþitã la încãrcãri mecanice(pânã la 5-6 Jouli), precum ºi uncaracter neproblematic la oscilaþiile detemperaturã pe faþadã;

� lipire a polistirenului pe suporturidificile;

� strat de armare, alãturi de plasadin fibrã de sticlã;

� strat final structurat, cu aspect detravertin, fiind nevoie de o vopsire cuThermosan (dupã 7 zile) sau cu SylitolFassadenfarbe (dupã 5 zile);

� poate fi nuanþat cu pigmenþiCaparol Vollton, dupã care se prote-jeazã cu Sylitol Antik Lazur, DecoLazur matt sau glanzend, sau cuDisbon 450 Fassadenschutz;

� renovare sau gletuire – ºpãcluirea suprafeþelor vechi;

� suportã încãrcãri de 3-7 mm;� prelucrabilitate uºoarã datoritã

compoziþiei bogate în calcar;� posibilitate de modelare la inte-

rior ºi exterior.

SPECTRUM 3.0 – LIDER INOVATORÎN DOMENIUL SIMULÃRII

COMPUTERIZATE DE CULORICunoscutul mijloc de configurare

Caparol Spectrum a fost dezvoltat despecialiºtii în coloristicã de la Farb-DesignStudio din Germania începândcu anul 2002. Între timp, Caparol ascos pe piaþã ediþia cu nr. 3, care esteacum disponibilã ºi în limba românã.

Page 126: Nr 31 Octombrie 2007

� Revista Construcþiilor � octombrie 2007128

Beneficiarii acestui software de finisajpentru proiectare fotorealistã sunt per-soanele din domeniul construcþiilor,proiectanþi, arhitecþi ºi designeri.

CD-ROM-ul cuprinde toate siste-mele cromatice de la Caparol, prezintãprodusele relevante pentru configurareºi oferã în domeniul „creaþiei“ posibili-tatea de vizualizare a proiectelor cro-matice individuale pe baza faþadelor ºiinterioarelor proprii.

Obiectivele prezentate fotorealistpot fi aranjate în culori variate ºi pot fifinisate cu structuri existente în colecþi-ile din baza de date, sau create indi-vidual de utilizator. Fotografiile proprii,în format digital, pregãtite anterior, darºi imaginile din arhivã, se prelucreazãseparat, individualizat în programul dedesign.

Punctul forte al CD-ROM-ului îlconstituie crearea ºi prezentarea unorconcepte de amenajare individua-lizate, destinate suprafeþelor de faþadãºi spaþiilor de interior.

Reunite sub termenul de Studio,utilizatorul gãseºte toate funcþiilenecesare pentru lucrarea sa deproiectare:

� CREATIVstudio: finisare (amena-jare) cu colecþii de culoare, suprafeþe

ºi structuri individualizate, introdu-cerea de imagini proprii, arhivã cu 80faþade ºi spaþii de interior fotorealiste;

� STRUKTURstudio: crearea unorstructuri individualizate ale suprafeþelor;

� BILDstudio: prelucreazã imagi-nile proprii în funcþie de designul dorit;

� MATERIALstudio: gama de mate-riale Caparol pentru decorarea încã-perilor (tapete, tencuieli, structuri etc.)care permite crearea de structuri indi-vidualizate prin combinarea materi-alelor Caparol.

Utilizatorului Spectrum 3.0 îi staula dispoziþie toate structurile de confi-gurare importante: vopsele, lacuri, ten-cuieli, tapete ºi alte suprafeþe putândfi incluse în imagine în perspectivascalatã.

Utilizatorul are la dispoziþie biblio-teca de imagini existentã în baza dedate sau cea proprie, creatã cu ajutorulBILDstudio sau BILDservice. Pentru outilizare ulterioarã, CREATIVstudio per-mite exportul proiectelor în diverse for-mate de imagine.

Suprafeþele dorite ºi configurareacromaticã pentru case individuale ºi casecu mai multe apartamente/blocuri pot figãsite, în felul acesta, uºor pe ecran.Acelaºi lucru este posibil ºi pentru confi-gurarea interioarelor cum ar fi: camerelede zi, dormitoarele, camerele copiilor,bãile ºi bucãtãriile, precum ºi casascãrilor ºi coridoare.

BILDstudio ºi BILDservice: posi-bilitatea simplã de a configura imaginiproprii.

Alãtur i de oferta existentã,Spectrum 3.0 oferã acum posibilitateaincluderii în configurare a propriilor obiecte.

Pentru acest lucru, este necesarãprocesarea unei fotografii digitale saua uneia scanate în studioul BILDstudio.Apoi, fotografia pregãtitã poate fideschisã simplu în CREATIVstudio, pen-tru a o putea configura în mod indivi-dual în funcþie de designul dorit.

STRUKTURstudio: configurareadigitalã a suprafeþelor dupã propriiledorinþe

O altã noutate: cu Spectrum 3.0 suntcreate digital suprafeþe individuale.Sub titlul STRUKTURstudio se gãsescîn banca de date structuri de tencuieli,tapete ºi alte grunduri care se potcombina cu diverse materiale calacuri, vopsele ºi tehnici creative pen-tru pereþi. Utilizatorii au posibilitatea fiesã utilizeze structurile create în pro-gramul de colorare CREATIVstudio, fiesã le memoreze. Astfel, ei pot tipãrisuprafeþele individuale pentru colajesau sã le includã în respectivelesoftware standard (z.B. Photoshop,

CorelDraw, QuarkXPress, InDesign,Freehand, CAD Nemetschek).

În rubrica Produkte, utilizatorulgãseºte detalii cu privire la materialeleCaparol utilizate în CREATIVstudio.

Aici se gãseºte o diversitate demateriale Caparol din domeniultehnicii decorative pentru pereþii inte-rioarelor: lacuri, lazuri, vopsele ºi ten-cuieli, materiale pentru protecþiaclãdirilor, precum ºi tehnici pentrufaþade ºi pentru termoizolaþie. Pe bazaunor exemple de utilizare, acestea suntprezentate sub forma unor suprafeþemari cu modele, reunite într-o colecþie.

Utilizatorii au la dispoziþie colecþiade culori Farbtonkollektionen. Paletarelede culori CaparolFarbsysteme 3D-Sys-tem plus, 3D-Concept ºi CaparolColorsunt prezentate aici.

BUNTSTIFT – INSTRUMENT HI TECHDE IDENTIFICARE A CULORILOR

Instrumentul Buntstift utilizeazãtehnologia LED-Senzor pentru aindica nominal culoarea prezentatãdrept mostrã; destinat specialiºtilor dindomeniul construcþiilor, instrumentulpermite economisirea de timp ºi baniprin efectuarea de mãsurãtori exacte,simplu ºi în condiþii de mobilitate.

Mod de lucru: aºezaþi aparatul peperete sau pe mostra de culoaresolicitatã, ºi în doar câteva secundesunt afiºate pe ecran informaþii legatede paletarul, culoarea ºi gradul deabatere al mostrei de la culoarea indi-catã. Totul e posibil astfel:

� printr-o apãsare de buton, în2 secunde primiþi informaþii legate deculoarea prezentatã drept mostrã;

� bazã de date cu peste 3.500 deculori din paletarele Caparol: 3D-Sys-tem Plus, CaparolColor, RAL Classic,NCS IndexEdition 2;

� posibilitate de indicare a luciu-lui suprafeþei;

� poate memora rezultatele a 20 deînregistrãri efectuate.

Page 127: Nr 31 Octombrie 2007

www.revistaconstructiilor.euOricine este interesat sã obþinã date despre ceea ce este nou în economia de piaþã ºi, în general, în ansamblul

societãþii în care trãim ºi muncim apeleazã deja la avantajele tehnologiei de pe Internet, mijloc modern ºi eficient decomunicare.

Pentru cã solicitãrile privind informaþiile ºi

conþinutul Revistei Construcþiilor sunt din ce în ce

mai numeroase, facem precizarea cã aceastã publi-

caþie apare, alãturi de versiunea tipãritã, ºi în

format on-line.

Accesând www.revistaconstructiilor.eu, gãsiþi

tot ceea ce vã intereseazã începând cu nr. 1 din

2005 ºi pânã în prezent. Aceastã operaþie poate fi

de folos ºi celor care, sub o formã sau alta, doresc

sã beneficieze gratuit de informaþiile conþinute în

reclamele ºi articolele de specialitate publicate în

Revista Construcþiilor, aºa cum se întâmplã cu cele

peste 6.000 de firme aflate în baza noastrã de date,

cu abonaþii (persoane juridice ºi fizice), cu partici-

panþii la manifestãrile expoziþionale ºi de specia-

litate organizate în România ºi strãinãtate etc. �

Page 128: Nr 31 Octombrie 2007

d i n s u m a rEditorial 3

Cimenturi pentru construcþii speciale 4, 5

Carcase sudate 6, 7

Târg de utilaje pentru construcþii 12, 13

Centrale moderne

pentru prepararea betoanelor 14, 15

Utilaje ºi tehnologii pentru construcþii 18, 19

Luarea deciziilor în condiþii de risc 22, 24, 26, 28

Panouri pentru construcþii 29–31

Concept tehnologic al halelor industriale 32, 33

Protecþie anticorozivã

a suprafeþelor din metal sau beton 34, 35

Panouri termoizolante 36, 37

Acoperiºuri fãlþuite ºi faþade 42, 43

Hidroizolarea acoperiºurilor terasã 44, 45

Calculul clãdirilor

cu pereþi structurali din zidãrie (I) 50, 52, 54

Consultanþã juridicã 56

ªape pentru interior ºi exterior 58, 59

Sisteme de pardoseli 60, 61

Fibrocimentul –

produsul perfect pentru construcþii moderne 64, 65

Atestarea conformitãþii ºi cadrul legislativ

la nivelul comunitãþii europene 66, 68, 70

Polistiren extrudat 72, 73

Adezivi pulberi conform normelor europene 74, 75

Adezivi pentru termosistem 76, 77

Vopsele lavabile, lacuri,

tencuieli decorative 78–80, 119–121

Noi paºi cãtre „clãdirea inteligentã“ 81

Cofraje circulare 82, 83

Materiale geosintetice

pentru lucrãri de construcþii 84, 85

Mortare de reparaþii 86, 87

Modernizarea laboratoarelor

de încercãri în construcþii (I) 88, 90, 92, 94, 96

Stimularea profesionalismului 97

Alarmã energeticã 98

Sisteme de management – rezultate 100

Izolanþi profesionali 102, 103

Consolidarea monumentelor istorice 104, 106, 108, 110

Sisteme termice Keston 112, 113

Încãlzirea halelor industriale 114, 115

Încãlzirea eficientã cu tuburi radiante 116, 117, 118

Închideri ºi acoperiri cu policarbonat 122, 123

Tratarea apei potabile ºi a apelor uzate 124, 125

„Revista Construcþiilor“ este opublicaþie lunarã care se distribuie gra-tuit, prin poºtã, la câteva mii dintre celemai importante societãþi de: proiectareºi arhitecturã, construcþii, producþie,import, distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºi utilaje pen-tru construcþii, prestãri de servicii, bene-ficiari de investiþii (bãnci, societãþi deasigurare, aeroporturi, antreprizele judeþenepentru drumuri ºi poduri etc.), instituþiicentrale (Parlament, ministere, Compania deinvestiþii, Compania de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþiiºi Inspectoratele Teritoriale, Camera de Comerþ a României ºi Camerelede Comerþ Judeþene etc.) aflate în baza noastrã de date.

Restul tirajului se difuzeazã prin abonamente, prin agenþii noºtri publicitarila manifestãrile expoziþionale specializate, naþionale ºi judeþene, sau cuocazia vizitelor la diversele societãþi comerciale ºi prin centrele dedifuzare a presei.

Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii câtmai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii.

În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºitehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntãsocietãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentelelegate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de lapatronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice,programul târgurilor ºi expoziþiilor etc.

Caracteristici:

� Tiraj: 8.000 de exemplare

(10.000 ex. în lunile Constructexpo)

� Frecvenþa de apariþie: lunarã

� Aria de acoperire: întreaga þarã

� Format: 210 mm x 282 mm

� Culori: integral color

� Suport:

hârtie LWC 70 g/mp în interior

ºi DCL 170 g/mp la coperte

Talon pentru abonament„Revista Construcþiilor“

Am fãcut un abonament la „Revista Construcþiilor“ pentru ......... numere, începând cunumãrul .................. .

� 11 numere - 95,00 lei

Nume ........................................................................................................................................Adresa .........................................................................................................................................................................................................................................................................................

persoanã fizicã � persoanã juridicã �Nume firmã ............................................................................... Cod fiscal ............................

Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poºtal (dispoziþie de platã) nr. ..............................................................................................................................................în contul RO35BTRL04101202812376XX - Banca TRANSILVANIA - Lipscani.

Vã rugãm sã completaþi acest talon ºi sã-l expediaþi într-un plic, sau prin fax împreunã cucopia chitanþei de platã a abonamentului, la SC Star Pres Edit SRL – „Revista Construcþiilor“, Str. Horia Mãcelariu nr. 14 -16, bl. XXI/8, sc. B, et. 1, ap.15, Sector 1, Bucureºti.

* Creºterile ulterioare ale preþului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat.

RevistaConstrucþiilor