ÎnsemnĂtatea grupului de acȚiune localĂ – o … · măsuri/instrumente/procese relevante...

23
P ub li c i a T e m a t i c ă N r . 8 , A N II ÎNSEMNĂTATEA GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ – O PERSPECTIVĂ DE VIITOR ASUPRA NOILOR FONDURI EUROPENE Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Upload: others

Post on 06-Apr-2020

6 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: ÎNSEMNĂTATEA GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ – O … · măsuri/instrumente/procese relevante pentru dezvoltarea rurală durabilă. ... ale Politicii Agricole Comune, legate de securitatea

P

ubli

caţi

a Tem

atică Nr. 8, AN II

ÎNSEMNĂTATEA GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ – O PERSPECTIVĂ DE VIITOR

ASUPRA NOILOR FONDURI EUROPENE

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale

Page 2: ÎNSEMNĂTATEA GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ – O … · măsuri/instrumente/procese relevante pentru dezvoltarea rurală durabilă. ... ale Politicii Agricole Comune, legate de securitatea

ABREVIERI .........................................................................................................................................................................2

PREZENTARE .....................................................................................................................................................................3

INTRODUCERE ..................................................................................................................................................................5

Importanța GAL în dezvoltarea rurală la nivel regional .......................................................................................................6

DE VORBĂ CU SPECIALIȘTII ............................................................................................................................................9

Grupurile de Acțiune Locală, instrumente ale politicilor sociale în mediul rural ...............................................................10Implicarea comunităților locale în dezvoltarea rurală durabilă .........................................................................................12

DEZVOLTAREA POTENȚIALULUI LOCAL PRIN INTERMEDIUL LEADER, GAL, UE ȘI DEZVOLTAREA RURALĂ ......15

Măsura 19 - „Dezvoltarea locală a LEADER” (Art. 35, Reg. UE, Nr. 1303/2013) ................................................................16Oportunitățile acordate GAL în viziunea noului LEADER .................................................................................................18Proceduri de lucru și instrumente care pot fi folosite de GAL în implementarea SDL ........................................................19GAL, motor al dezvoltării identității locale .......................................................................................................................21Problemele manifestate la nivel local, rezolvate cu ajutorul soluțiilor integrate și creative oferite de LEADER .....................23

GAL, INSTRUMENT DE CREȘTERE INTELIGENTĂ, SUSTENABILĂ ȘI FAVORABILĂ INCLUZIUNII PENTRU ZONELE RURALE ............................................................................................................................................................25

Principalele obstacole întâmpinate până în prezent de GAL în România ........................................................................26Rolul GAL în susținerea și evoluția asociativității fermierilor din România ......................................................................28Rolul cooperării inter-regionale și transnaționale în dezvoltarea strategiilor locale .........................................................30Programarea PNDR 2014-2020 și dezvoltarea micro-regională prin intermediul GAL .....................................................31

CONCLUZII ȘI EXEMPLE DE SUCCES ............................................................................................................................33

Harta sediilor GAL din România pe regiuni de dezvoltare .................................................................................................34Exemple de bune practici ..................................................................................................................................................36

GLOSAR ............................................................................................................................................................................39

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................................................40

Textul acestei publicaţii are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro; www.rndr.ro

USR: Departamentul Publicaţii, 2014

Copyright fotografii: © shutterstock.com și beneficiari ai exemplelor de bune practici descrise în publicație

Fotografie copertă: © shutterstock.com

© RNDR, 2014

Reproducerea textelor este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

CUPRINS

Page 3: ÎNSEMNĂTATEA GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ – O … · măsuri/instrumente/procese relevante pentru dezvoltarea rurală durabilă. ... ale Politicii Agricole Comune, legate de securitatea

2 3

ABREVIERI

AFIR

AM-PNDR

CE

DGDR - AM-PNDR

FEADR

FGCR

FNGAL

FNGCIMM

GAL

GO

LEADER

MADR

ONG

PAC

PEI-AGRI

PNDR

SDL

UE

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale

Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală

Comisia Europeană

Direcția Generală de Dezvoltare Rurală – Autoritatea de Management pentru

Programul Național de Dezvoltare Rurală

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

Fondul de Garantare a Creditului Rural

Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală din România

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii

Grup de Acțiune Locală

Grup Operațional

Liaison Entre Actions de Développement de l’Économie Rurale (legături între acțiuni

de dezvoltare economică rurală)

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Organizație non-guvernamentală

Politica Agricolă Comună

Parteneriatul European pentru Inovare privind Productivitatea și Durabilitatea Agriculturii

Programul Național de Dezvoltare Rurală

Strategia de Dezvoltare Locală

Uniunea Europeană

PREZENTARE

LEADER, o poveste europeană de succes în dezvoltarea rurală

LEADER este termenul utilizat pentru descrierea unei abordări specifice privind dezvoltarea rurală. Acronimul provine din Liaison Entre Actions de Développement de l’Économie Rurale, din limba franceză, și poate fi tradus prin „legături între acțiuni de dezvoltare a economiei rurale”. Termenul a fost introdus de Comisia Europeană la începutul anilor ’90, ca o abordare experimentală pentru dezvoltarea rurală. După această perioadă, noua abordare s-a dovedit un adevărat succes, astfel încât LEADER a devenit un substantiv propriu în dicționarul de dezvoltare rurală al Uniunii Europene.

În prezent, LEADER este în măsură să mobilizeze, să responsabilizeze și să atragă în activitatea specifică întreaga economie rurală, de la o fermă tradițională la o societate de prelucrare, bazată pe tehnologii avansate.

Metodologia LEADER se bazează pe acțiunile de dezvoltare rurală „de jos în sus”. Acest tip de abordare se adresează mediului de afaceri local, reprezentanților societății civile și ai autorităților locale, care se unesc într-un parteneriat privat-public. Un parteneriat LEADER este cunoscut ca un Grup de Acțiune Locală.

La nivel european există deja circa 2 200 de GAL care pun în aplicare caracteristicile abordării LEADER și sprijină dezvoltarea rurală durabilă. În România, dezvoltarea rurală sustenabilă prin abordarea LEADER se realizează prin intermediul a 163 de GAL.

Cu banii primiți din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, GAL au buget propriu, pe care le distribuie pentru finanțarea de proiecte care vizează dezvoltarea rurală din cadrul teritoriilor lor. Procesul de luare a deciziilor se bazează pe strategiile de dezvoltare locală, toate proiectele implementate prin finanțarea obținută

Page 4: ÎNSEMNĂTATEA GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ – O … · măsuri/instrumente/procese relevante pentru dezvoltarea rurală durabilă. ... ale Politicii Agricole Comune, legate de securitatea

4 5

INTRODUCERE

de GAL trebuie să se încadreze în respectiva strategie.

Fiecare strategie de dezvoltare locală conține un set de acțiuni și obiective care au fost hotărâte de comunitățile locale din cadrul teritoriului GAL. Această abordare garantează că toate acțiunile LEADER sunt elaborate „de jos în sus” și oferă valoare adăugată, deoarece prin această acțiune comună sunt stabilite proiecte relevante pentru dezvoltarea durabilă a comunităților locale din mediul rural. Un alt aspect al abordării LEADER este reprezentat de inovație. Scopul inovării este de a încuraja GAL să testeze noi modalități de dezvoltare a teritoriului lor. În perioada 2007-2013, LEADER a stimulat proiectele de inovație socio-economică și de mediu în întreaga Europă rurală. Pe de altă parte, unicitatea abordării LEADER este dată și de aspectul ei european. În cadrul bugetelor alocate GAL sunt prevăzute măsuri specifice pentru sprijinirea cooperării la nivel transnațional. Acestea ajută populația rurală să afle de la omologii din alte țări idei noi pentru proiectele de dezvoltare rurală. O astfel de cooperare între GAL a generat o mulțime de beneficii reciproce pentru multe zone rurale din cadrul UE.

Strategiile de dezvoltare a GAL pun un accent deosebit pe cooperare și comunicarea în rețea.

Cooperarea la nivel transnațional asigură schimbul de experiență între „actorii” din mediul rural și contribuie la dezvoltarea de noi măsuri/instrumente/procese relevante pentru dezvoltarea rurală durabilă.

LEADER este un instrument transparent și deschis pentru toată lumea, care poate contribui la reformarea viitorului rural.

Nevoia de rezolvare într-o manieră integrată și inovatoare a problematicilor de importanță locală și de dezvoltare echilibrată a comunităților locale este vitală pentru accelerarea evoluției structurale a acestora.

De asemenea, necesitatea întăririi guvernanței locale, în termeni de capacitate de gestionare, trebuie să fie sporită, pentru ca toți cei interesați din zonele rurale să fie mai bine informați și stimulați în legătură cu posibilitatea de a se angaja în mai mare măsură în procesul de dezvoltare a propriilor comunități locale.

Acest fapt va contribui la realizarea unei dezvoltări dinamice, sprijinită de o strategie elaborată, implementată local și administrată de reprezentanți ai GAL. Inovarea în cadrul abordării LEADER va conduce la adaptarea nevoilor la cerințele contextului local.

Implementarea cu succes a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 nu va depinde numai de existența sprijinului financiar și integrarea unor măsuri bine structurate, ci și de diseminarea informațiilor, a proiectelor de succes, a metodelor și practicilor inovatoare pentru proiecte care să promoveze dezvoltarea afacerilor și a comunităților rurale într-o abordare coerentă. Pentru a răspunde tuturor acestor nevoi, prezenta publicație expune concis problemele și provocările întâmpinate de GAL în perioada 2007-2013, precum și oportunitățile de dezvoltare în următoarea etapă de programare.

Page 5: ÎNSEMNĂTATEA GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ – O … · măsuri/instrumente/procese relevante pentru dezvoltarea rurală durabilă. ... ale Politicii Agricole Comune, legate de securitatea

6 7

Importanța GAL în dezvoltarea rurală la nivel regional

Un GAL este un parteneriat privat-public constituit din reprezentanți ai sectorului public (primării, consilii județene etc.), ai sectorului privat (operatori economici, cooperative, furnizori de servicii, instituții de credit etc.) și ai societății civile (asociații, fundații, lăcașuri de cult, persoane fizice etc.). GAL reprezintă interesele locuitorilor și ale comunității rurale, fiind astfel motorul care pune în funcțiune abordarea LEADER.

De la lansarea ei, abordarea LEADER a furnizat comunităților rurale din UE o metodă de implicare a partenerilor locali în dezvoltarea

sustenabilă a teritoriilor în care locuiesc și activează.

Timp de 20 de ani de la punerea în aplicare, LEADER a contribuit la dezvoltarea identității locale și la coeziunea comunităților rurale, prin consolidarea legăturilor între diferitele sectoare și participanții la programele de dezvoltare, prin crearea de locuri de muncă durabile, valorificarea de active locale și îmbunătățirea calității vieții în mai mult de 2 200 dintre teritoriile rurale europene. LEADER reprezintă o modalitate de acțiune care le permite partenerilor locali să aleagă un set coerent de măsuri adaptate

priorităților identificate pe teritoriul lor și să le transpună în strategii de dezvoltare, pentru a valorifica potențialul local, autentic, al regiunii. Dinamismul populației și dorința oamenilor de a participa direct la dezvoltarea locală sunt doi factori esențiali pentru dezvoltarea regiunilor rurale.

GAL sunt esențiale pentru implementarea acțiunilor LEADER, prin sprijinirea strategiilor integrate de dezvoltare teritorială cu caracter pilot, bazate pe abordarea „de jos în sus” (bottom-up). Unul dintre principalele avantaje ale acestei abordări constă în capacitatea GAL de a mobiliza mai multe resurse locale pentru procesul de dezvoltare. Această metodă permite dezvoltarea de acțiuni la nivel local în ceea ce privește mediul și moștenirea culturală și inițierea de măsuri diverse, prin utilizarea cunoștințelor locale. Acest

fapt devine posibil pentru că localnicii cunosc cel mai bine posibilitățile pe care le au în funcție de resursele zonei în care trăiesc, simțul lor de proprietate este mai dezvoltat, iar angajarea în proiecte, mai amplă.

LEADER contribuie, astfel, la acceptarea și dezvoltarea simțului de proprietate asupra patrimoniului de mediu și cultural, precum și la crearea de valoare adăugată în economia rurală.

În România, implementarea abordării LEADER și a GAL a început în 2007-2013, prin intermediul PNDR. În perioada scurtă de implementare a strategiilor de dezvoltare locală și de funcționare a GAL, s-a demonstrat că, pe baza specificității ei, abordarea LEADER a contribuit la dezvoltarea echilibrată a teritoriilor rurale și a accelerat evoluția acestora.

Page 6: ÎNSEMNĂTATEA GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ – O … · măsuri/instrumente/procese relevante pentru dezvoltarea rurală durabilă. ... ale Politicii Agricole Comune, legate de securitatea

8 9

DE VORBĂ CU SPECIALIŞTII

În plus, prin proiectele implementate prin intermediul GAL, comunitățile rurale au beneficiat de un important sprijin financiar pentru diversificarea potențialului economic local, promovarea imaginii teritoriului și îmbunătățirea nivelului de calificare a „actorilor” din mediul rural.

În prezent, GAL cuprind circa 26,7% din populația rurală din România. Unul dintre obiectivele aferente perioadei de programare 2014-2020 este creșterea suprafeței acoperite de GAL și, implicit, a populației participante, până la pragul de 80% din totalul locuitorilor din mediul rural, mai ales ca urmare a necesității punerii în practică a unor proiecte integrate, dar și a facilitării accesului persoanelor atât la informație, cât și la fondurile disponibile prin

program. Prin această creștere, implementarea abordării LEADER va contribui la reducerea dezechilibrelor economice și sociale și a disparităților dintre mediul urban și cel rural.

LEADER va facilita și accesul la infrastructura tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, va încuraja comunitățile rurale în valorificarea și promovarea resurselor și a tradițiilor și va oferi șanse egale pentru tineri, femei, oameni în vârstă, persoane cu dizabilități și minoritățile naționale.

Participarea masivă la dezvoltarea zonelor în care sunt active comunitățile va contribui la progresul local și va conduce la o evoluție dinamică, pe baza unei strategii de dezvoltare locală pregătite, implementate și gestionate de reprezentanții GAL.

Page 7: ÎNSEMNĂTATEA GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ – O … · măsuri/instrumente/procese relevante pentru dezvoltarea rurală durabilă. ... ale Politicii Agricole Comune, legate de securitatea

10 11

Grupurile de Acțiune Locală, instrumente ale politicilor sociale în mediul rural

O analiză a președintelui Federației Naționale a Grupurilor de Acțiune Locală

Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020 este un instrument a cărui utilizare urmărește atingerea obiectivelor generale ale Politicii Agricole Comune, legate de securitatea alimentară, gestionarea durabilă a resurselor naturale și dezvoltarea teritorială echilibrată, dar și de realizarea unor obiective specifice dezvoltării rurale.

„România se confruntă cu provocări enorme în atingerea potențialului său economic și social, în sectorul agroalimentar și forestier, precum și la nivelul zonelor rurale. PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic de 50% din media Uniunii Europene și semnificativ mai mic în zonele rurale. În privința dezvoltării, zonele rurale înregistrează un decalaj semnificativ față de cele urbane și se caracterizează prin deficiențe structurale persistente (numărul mare al populației ocupate în agricultură, îmbătrânirea populației, un număr mare de exploatații de subzistență etc.), valoare adăugată scăzută a produselor agroalimentare, randamente și productivitate a muncii scăzute, în special în agricultura de semi-subzistență, spirit antreprenorial slab pentru dezvoltarea activităților economice, acces redus la credite, o piață a terenurilor nefuncțională, o modestă orientare către export, investiții insuficiente în cercetare și dezvoltare, acces la servicii și infrastructură, inclusiv cea privind conexiunea la

internet, cu mult în urma zonelor urbane, o creștere continuă a disparităților regionale, o pondere ridicată a populației expuse riscului de sărăcie și excluziune socială, o administrație publică ineficientă, o serie de riscuri pentru oameni și mediu, exacerbate de schimbările climatice și care reprezintă o amenințare pentru zonele rurale și, în general, pentru teritoriul național” (1) Strategia de Dezvoltare Rurală a României 2014-2020.

Strategia de Dezvoltare Rurală a României a identificat o serie de nevoi și de arii de intervenție prin PNDR. Din totalul acestora, 26 sunt considerate prioritare pentru PNDR și vor fi finanțate prin măsurile viitoare de investiții.

Toate aceste nevoi vor fi abordate în PNDR, prin intermediul a șase priorități de dezvoltare rurală, precizate în Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Prioritățile sunt următoarele: • încurajarea transferului de cunoștințe și a

inovării în agricultură, silvicultură și zonele rurale;

• creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității tuturor tipurilor de agricultură în toate regiunile și promovarea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a pădurilor;

• promovarea organizării lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea

produselor agricole, a bunăstării animale și a gestionării riscurilor în agricultură;

• refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și silvicultură;

• promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic;

• promovarea incluziunii sociale, a reducerii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale.

După cum se observă, PNDR este puternic orientat către îmbunătățirea funcției economice și de mediu a spațiului rural și a sectorului agricol, însă nu are o componentă socială evidentă în afara ultimei priorități din enumerarea de mai sus, care privește „... promovarea incluziunii sociale și reducerea sărăciei...”.

În contextul descris mai sus, GAL se evidențiază în ansamblul acțiunilor întreprinse și ca instrumente ale politicilor sociale, întrucât se raportează la comunitate în fiecare moment al existenței lor. Deciziile de constituire a parteneriatului și scrierea strategiei prin implicarea actorilor sociali relevanți ai zonei, adoptarea hotărârilor în cadrul Adunării Generale GAL, ca for colegial, precum și analiza și selecția proiectelor într-un comitet compus din membrii comunității reprezintă exemple clare de mobilizare a populației rurale și a teritoriilor mic urbane.

GAL, ca instrumente de dezvoltare teritorială, au răspuns excelent condițiilor din România. Succesul din perioada 2007-2013 s-a bazat pe răspunsul

coerent dat nevoilor identificate la nivel local, dar și pe constituirea unor echipe tehnice care aveau experiența anterioară sau au fost pregătite în cadrul activităților de formare din cadrul GAL. Evoluția accelerată a parteneriatelor LEADER (Liaison Entre Actions de Développement de l’Économie Rurale) în perioada anterioară de programare ne indică faptul că există suficientă voință la nivelul comunităților, în așa fel încât să asistăm în viitor la consolidarea capacității instituționale a grupurilor de acțiune locală, la o îmbunătățire a contactului și a răspunsului primit din partea comunității locale referitor la implementarea strategiei de dezvoltare locală, precum și la extinderea acoperirii teritoriale la nivel național.

GAL urmăresc să-și întărească rolul de instrumente ale politicilor sociale în mediul rural și mic urban. Pentru realizarea acestui deziderat, sunt necesare cel puțin următoarele elemente: diversificarea surselor de finanțare accesate de GAL, creșterea sentimentului de apartenență a membrilor comunității față de acestea și conștientizarea publicului larg asupra faptului că au la dispoziție o structură de lucru flexibilă și participativă, pe care o pot utiliza în concordanță cu ideile și dorințele proprii.

Parteneriatele LEADER vor aborda elemente considerate catalizatori pentru dezvoltarea comunităților, în special privind susținerea micilor fermieri, a tinerilor și a fermei de familie, în general, creșterea numărului locurilor de muncă, problema finanțării investițiilor, mediul și provocările privind reducerea emisiilor de carbon, integrarea armonioasă a minorităților, întărirea democrației locale și participarea societății civile la elaborarea și implementarea politicilor publice.

Page 8: ÎNSEMNĂTATEA GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ – O … · măsuri/instrumente/procese relevante pentru dezvoltarea rurală durabilă. ... ale Politicii Agricole Comune, legate de securitatea

12 13

Implicarea comunităților locale în dezvoltarea rurală durabilă

O analiză a managerului general al GAL Covurlui

Teritoriul Grupului de Acțiune Locală Covurlui se întinde din partea de sud a județului Vaslui până în partea de nord-est și centrală a județului Galați.

GAL are o suprafață totală de 866,09 ha, o populație de 35 949 de locuitori și cuprinde zece comune din județul Galați (Bălăbănești, Berești-Meria, Cavadinești, Corni, Jorăști, Oancea, Rădești, Smulți, Suceveni și Vârlezi) și trei comune din județul Vaslui (Fruntișeni, Grivița și Vinderei).

Constituit în cadrul Axei LEADER a PNDR, GAL Covurlui și-a propus să contribuie la dezvoltarea economică și socială a teritoriului în cadrul căruia activează, respectând nevoile, valorile și specificul local. Zona de acțiune a GAL Covurlui este asemănătoare altor zone rurale din România, dar are, evident, și caracteristici proprii.

Problemele (cu multiplele lor forme de manifestare), cauzele și măsurile de îndreptare a stării de rămânere în urmă a mediului rural românesc au făcut și fac obiectul multor programe la diverse niveluri de competență.

Odată cu aderarea la UE, România are șansa, prin politica europeană de coeziune și convergență

și alocările financiare corespunzătoare acestor politici, să reducă decalajele dintre regiunile ei și cele dezvoltate ale Europei. Fondurile europene destinate acestui deziderat sunt cele structurale (FSE, FEDR, FC), dar și cele complementare, respectiv FEADR și FEP. Orice încercare în acest sens are șanse de reușită mai bune dacă nu numai infrastructurile naționale, regionale sau județene se vor dezvolta din punct de vedere economic, în primul rând, ci cât mai multe comunități, mai mici sau mai mari. Pe plan european s-a impus deja punctul de vedere conform căruia o dezvoltare corespunzătoare se poate obține numai dacă la acest proces sunt atrași cât mai mult și cât mai mulți „actori” locali, membri ai comunității. Aceștia sunt cei care simt și conștientizează cel mai bine problemele locale și tot ei pot da de cele mai multe ori soluțiile eficiente de rezolvare.

Prin sprijinul și competențele acordate GAL, abordarea LEADER conferă posibilitatea coagulării eforturilor comunităților spre o dezvoltare rurală durabilă, cu consecințe benefice asupra tuturor membrilor lor. Problemele teritoriului nostru sunt în general cele comune spațiului rural românesc și, ca atare, și soluțiile vor fi, în general, cele oferite de PNDR. Evident că există și un caracter local și de aceea și unele soluții au fost formulate diferit de cele din PNDR. În opinia noastră, PNS, PNDR și PDL al GAL Covurlui au de fapt un singur obiectiv general, menționat deja anterior, corespunzător

nevoii, problemei generale a teritoriului rural românesc. Problema poate fi rezumată astfel: calitatea vieții locuitorilor din întreg arealul nostru lasă foarte mult de dorit, raportat la ce se înțelege astăzi prin standard corespunzător de viață. Prin urmare, obiectivul general poate fi definit astfel: ridicarea nivelului calității vieții la standarde cât mai apropiate celor europene, în condițiile unei dezvoltări durabile.

Foarte concentrat, viziunea de dezvoltare locală s-ar putea rezuma astfel: „Valorificarea potențialului endogen și a oportunităților externe, calea sigură spre dezvoltarea durabilă și echilibrată a satelor noastre”.

S-a estimat că acțiunile care vor fi întreprinse

vor contribui la înlăturarea stagnării și declinului din zonă, printr-o planificare îmbunătățită, alocarea de resurse, parteneriatul privat-public și gestionarea resurselor disponibile pentru a aduce beneficii locuitorilor și a-i convinge că viața și munca în mediul rural sunt alternative cel puțin la fel de bune ca cele din mediul urban.

În urma analizei descriptive și a analizei SWOT a teritoriului a fost identificată o serie de priorități de dezvoltare, cuprinzând aproape toate domeniile vieții rurale:1. Creșterea veniturilor populației rurale;2. Îmbunătățirea stării de sănătate a populației

rurale sub toate cele trei aspecte - fizică, psihică și socială;

3. Ameliorarea calității mediului înconjurător;4. Consolidarea potențialului uman din

teritoriu;5. Diminuarea disfuncțiilor din domeniul

social;6. Stoparea fenomenului de îmbătrânire și

depopulare a satelor/Creșterea gradului de atractivitate a mediului rural;

7. Îmbunătățirea guvernanței locale.

Pe parcursul implementării SDL (GAL)nostru și-a început funcționarea în februarie 2013), privind retrospectiv, fără falsă modestie, putem constata că prioritățile au fost respectate. Evident că puținătatea relativă a resurselor financiare nu a permis acoperirea, satisfăcătoare măcar, a tuturor nevoilor teritoriului. Chiar dacă s-ar suplimenta de câteva ori, fondurile ar fi tot insuficiente, dar ce ni se pare semnificativ, îmbucurător și foarte încurajator este că, dacă la început găseam destul de greu aplicanți pentru proiecte de dezvoltare rurală, acum, spre finalul contractării, suntem nevoiți ca numeroșilor solicitanți să le dăm speranțe doar pentru următoarea perioadă de programare. Eficiența investițiilor finanțate are, așadar, o dublă semnificație: efectul direct, adică atingerea obiectivului economic, social, cultural sau de mediu propus prin proiect, și efectul indirect, dat de faptul că tot mai mulți locuitori din mediul rural capătă încredere în posibilitățile oferite de fondurile europene pentru dezvoltarea generală a lor sau a comunităților în care trăiesc.

În măsura în care, pentru perioada următoare, se va simplifica semnificativ procedura de derulare a proiectelor de dezvoltare rurală (și există promisiuni oficiale în acest sens), apreciem că efectele finanțării europene vor fi mai vizibile și mai rapid resimțite.

La momentul actual, singura măsură care mai poate oferi finanțare prin GAL Covurlui este

Page 9: ÎNSEMNĂTATEA GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ – O … · măsuri/instrumente/procese relevante pentru dezvoltarea rurală durabilă. ... ale Politicii Agricole Comune, legate de securitatea

14 15

DEZVOLTAREA POTENȚIALULUI LOCAL PRIN INTERMEDIUL LEADER, GAL, UE ȘI DEZVOLTAREA RURALĂ

41-112, pentru patru proiecte, ultima sesiune urmând să se deschidă foarte curând. Mai importantă decât absorbția în sine a întregii alocări financiare este însă eficiența exprimată în proiecte care să răspundă nevoilor concrete ale comunităților din teritoriu, aducând plusvaloare economică și socială. Iată ce putem constata:• 16 proiecte pentru sprijinirea instalării

tinerilor fermieri în satele noastre, care încă prezintă tendințe de îmbătrânire și abandonare a terenurilor agricole;

• două proiecte pentru dezvoltarea exploatațiilor agricole;

• un proiect deosebit de important pentru construirea unui depozit de legume și fructe;

• trei proiecte pentru dezvoltarea prestărilor de servicii în mediul rural;

• două proiecte pentru amenajarea de pensiuni agroturistice (până acum în zona GAL nu a existat nicio unitate de cazare);

• 11 proiecte de achiziție a unor utilaje pentru întreținerea drumurilor și deszăpezire (zona este foarte frecvent supusă efectelor viscolelor și este situată marginal față de punctele de concentrare a utilajelor folosite iarna de autoritățile județene pentru intervenții);

• patru proiecte de reabilitare și modernizare a căminelor culturale;

• două proiecte pentru amenajarea de parcuri publice cu destinație cultural-recreativă;

• două proiecte de amenajare a unor piețe locale;

• un proiect pentru achiziția unui microbuz necesar facilitării transportului cetățenilor din câteva sate foarte izolate;

• un proiect pentru un micro-complex sportiv;

• un proiect de cooperare pe tema valorificării moștenirii culturale a satului românesc.

Media sumei nerambursabile alocate unui proiect este de circa 55 000 de euro, ceea ce ne permite să spunem că am sprijinit mai degrabă proiecte mici și mai numeroase, decât mari, dar puține. Așa am socotit noi mai nimerit că se multiplică efectul banilor investiți prin PNDR. Credem că efectele benefice ale investițiilor de valori mari sau foarte mari (sute de mii sau milioane de euro) aparținând unor mari firme, care de obicei au sediul principal și acționarii la oraș, se răsfrâng foarte rar în mod real asupra locuitorilor din satul unde a fost localizat proiectul FEADR respectiv.

Evident că și noi am întâmpinat probleme în activitate, și nu puține: de la startul greoi și mult întârziat al programului LEADER în România, continuând cu interpretări foarte originale ale unor prevederi în permanentă schimbare, referitoare la funcționare, și sfârșind cu evaluări neunitare, diferite mult de la o regiune la alta sau de la un județ la altul, ale proiectelor. Ca să nu mai vorbim de veșnicele întârzieri ale evaluării proiectelor depuse prin GAL. Toate greutățile au fost însă trecute la capitolul „lecții învățate”. Nu pot să nu amintesc și de faptul că suntem membru în Federația Națională a GAL din Romania și am simțit de multe ori sprijinul acesteia în activitatea noastră. Am intrat deja în ultimul an de funcționare. Sperăm ca activitatea noastră să se finalizeze cu rezultate care să contribuie la acreditarea ideii că primul program LEADER în România a fost un real succes.

Page 10: ÎNSEMNĂTATEA GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ – O … · măsuri/instrumente/procese relevante pentru dezvoltarea rurală durabilă. ... ale Politicii Agricole Comune, legate de securitatea

16 17

Măsura 19 - „Dezvoltarea locală a LEADER” (Art. 35, Reg. UE, Nr. 1303/2013)

LEADER contribuie la reducerea dezechilibrelor economice și sociale și a disparităților dintre zonele rurale și urbane. Experiența actuală reflectă o capacitate de dezvoltare la nivel local care nu răspunde în totalitate nevoilor din zonele rurale, în special în ceea ce privește colaborarea între partenerii publici și privați, iar abordarea strategică trebuie încurajată și dezvoltată.

Acțiunile care vor fi întreprinse în cadrul Măsurii 19 - „Dezvoltarea locală a LEADER” sunt sintetizate în cadrul a patru Sub-măsuri:• Sub-măsura 19.1 - „Sprijin pregătitor pentru

elaborarea strategiilor de dezvoltare locală”;• Sub-măsura 19.2 - „Sprijin pentru

implementarea acțiunilor în cadrul strategiei de dezvoltare locală”;

• Sub-măsura 19.3 - „Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupului de Acțiune Locală”;

• Sub-măsura 19.4 - „Sprijin pentru cheltuieli de funcționare și animare”.

Selectarea strategiilor de dezvoltare locală se va face în cadrul unei singure proceduri publice de selecție, care va fi elaborată la nivelul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și va presupune verificarea eligibilității și aplicarea criteriilor de selecție, urmând ca în cadrul național de implementare să fie stabilit un punctaj minim pentru selecția strategiilor de dezvoltare locală. Strategiile de Dezvoltare

Rurală (SDL) vor fi selectate de un comitet constituit în acest scop și aprobat la nivelul MADR. Alocările financiare pentru SDL se vor stabili proporțional, astfel: 80% din alocarea totală pentru SDL vor fi acordați în funcție de populația și suprafața totală a teritoriului eligibil LEADER, rezultând o valoare pe locuitor și km²; minimum 20% din alocarea totală pentru SDL se acordă SDL care obțin nivelul cel mai înalt de calitate, rezultat ca urmare a procesului de selecție.

În zonele rurale, LEADER va viza teritorii cu o populație cuprinsă între 10 000 și 100 000 de locuitori, inclusiv în orașele mici, cu maximum 20 000 de locuitori. Având în vedere densitatea redusă a populației din zona Deltei Dunării, pentru această zonă va fi acceptat un prag minim de 5 000 de locuitori. Aceste limitări asigură un echilibru adecvat între o masă critică de participanți și identificarea regională a zonelor.

Legăturile dintre urban și rural reprezintă un instrument foarte important pentru dezvoltarea unei zone, vizând creșterea incluziunii sociale și reducerea sărăciei.

Parteneriatul trebuie să fie constituit din minimum 51% reprezentanți ai mediului privat, iar organizațiile din mediul urban trebuie să reprezinte maximum 25% la nivel decizional și la nivelul total al populației din teritoriu.

Alte criterii de eligibilitate sunt omogenitatea teritorială, capacitatea demonstrată pentru implementarea strategiei din punct de vedere administrativ, precum și prezența unui singur GAL pe teritoriul eligibil LEADER.

Criteriile de selectare vor fi stabilite în cadrul național de implementare pentru selecția SDL și vor viza structura parteneriatului, populația, teritoriul și calitatea strategiei. În situația în care există diferențe între teritoriul eligibil LEADER și teritoriul acoperit de SDL selectate, sumele rămase disponibile (aferente populației și suprafeței neacoperite) vor contribui la majorarea procentului minim de 20% rezervat

pentru calitatea SDL. Astfel, în cadrul lor se va acorda prioritate teritoriilor cu zone dezavantajate, cu zone cu potențial natural și celor cu reprezentare a minorităților.

De asemenea, parteneriatele care au o pondere semnificativă a sectorului privat și a societății civile și/sau sunt constituite în forma legală vor fi avantajate.

Vor fi prioritizate strategiile de dezvoltare locală care includ scheme de calitate, intervenții în infrastructura de bandă largă, acțiuni adresate minorităților locale și/sau operațiuni care implică asocierea etc.

Page 11: ÎNSEMNĂTATEA GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ – O … · măsuri/instrumente/procese relevante pentru dezvoltarea rurală durabilă. ... ale Politicii Agricole Comune, legate de securitatea

18 19

Oportunitățile acordate GAL în viziunea noului LEADER

Noul LEADER are o abordare inovatoare, bazată pe cooperare, concentrându-se asupra unei regiu-ni, în vederea generării de valoare adăugată la nivelul acesteia. Acest fapt este posibil prin inter-mediul GAL, care atrag în activitățile lor atât co-munitatea, cât și reprezentanții sectoarelor econo-mice. Dacă ne gândim la rezultatele pe care GAL le-au avut în urma vechii programări, putem afir-ma că la nivelul acestora s-a înregistrat un grad redus al activităților de cooperare. Printre facto-rii perturbatori se numără lipsa de experiență în ceea ce privește abordarea necesară, dar și rezerva autorităților de plată, care, în lipsa unor criterii foarte precise de definire a proiectelor de acest tip, au fost moderate în contractarea lor.

2014 reprezintă un an de tranziție pentru PNDR, astfel încât GAL au devenit o sursă importantă de accesare a fondurilor europene. Sumele alocate în noua programare sunt aproape duble față de cele acordate în vechea programare. Noua abor-dare a dezvoltării satului european, prin care se încurajează întoarcerea și/sau stabilirea tinerilor în teritoriul LEADER și dezvoltarea economică, socială și culturală a acestuia, reprezintă oportuni-tatea GAL de a transforma în realitate potențialul pe care îl au comunitățile locale. Pentru a sprijini acest demers, acum se pune și mai mult accen-tul pe stimularea parteneriatelor, transferul de cunoștințe și implementarea inițiativelor inova-toare, dar mai ales pe solidaritatea cetățenilor în luarea deciziilor strategice pe termen lung. Așa cum este prezentat și în sub-măsurile aferente

Măsurii 19, GAL vor avea oportunități în ceea ce privește susținerea financiară pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locală, putând atrage în mod activ participanți locali și organizații noi în proiectele lor.

Prin activitățile propuse prin intermediul acestor strategii vor avea posibilitatea de a aco-peri nevoile locale printr-o abordare integrată, multisectorială, „de jos în sus”. În acest sens, LEADER va juca un rol principal, prin stimu-larea unei abordări noi și inovatoare pentru dezvoltarea zonelor eligibile. Inovarea constă în modul în care GAL abordează oportunitățile și provocările identificate la nivel local și în felul în care reușesc să crească interesul pentru dezvolta-rea proiectelor de utilitate publică și/sau cu im-pact economic, social și cultural. Totodată, coo-perarea transnațională reprezintă o oportunitate excelentă de a învăța din experiența altor state membre ale UE și o posibilitate de a ne integra în comunitatea europeană LEADER. Un alt benefi-ciu este finanțarea primită pentru a crește nivelul de conștientizare al „actorilor” locali cu privire la abordarea LEADER, prin intermediul sesiunilor de informare și de instruire privind dezvoltarea locală. Prin deschiderea manifestată de aborda-rea LEADER pentru tipurile de investiții care nu sunt finanțate prin măsurile clasice PNDR 2014-2020, vor fi acoperite decalajele dintre me-diul rural și cel urban, păstrându-se identitatea locală și stimulându-se coagularea intereselor comunității.

Proceduri de lucru și instrumente care pot fi folosite de GAL în implementarea SDL

Conceptul fundamental din spatele abordării LEADER este că, dată fiind diversitatea zonelor rurale europene, strategiile de dezvoltare sunt mai productive și mai eficiente dacă sunt decise și implementate la nivel local, de „actori” locali, care utilizează proceduri clare și transparente și beneficiază de susținerea administrațiilor publice și de asistența tehnică necesară transmiterii bunelor practici.

O abordare axată pe zonă ia în considerare un teritoriu mic, omogen, coeziv din punct de vedere social, caracterizat îndeosebi prin tradiții comune, identitate locală, simțul apartenenței sau nevoi și așteptări comune.

Zona-țintă aleasă pentru punerea în practică a politicii trebuie să aibă o coerență suficientă și o masă critică în termeni de resurse umane, financiare și economice, capabilă să susțină o strategie viabilă de dezvoltare locală.

SDL trebuie să fie elaborată pe baza principiului „de jos în sus”, de partenerii privați-publici locali, care vor participa la luarea deciziilor privind strategia, precum și la selectarea priorităților care trebuie urmărite în zona lor.

Abordarea „de jos în sus” presupune:• conștientizarea, instruirea, mobilizarea și

participarea populației locale la identificarea punctelor forte și slabe ale zonei (analiză);

• participarea diferitelor grupuri de interese

la elaborarea unei strategii de dezvoltare locală;

• stabilirea unor criterii clare la nivel local, pentru selectarea unor acțiuni (proiecte) adecvate pentru determinarea strategiei.

Conform PNDR 2014-2020, SDL vor cuprinde (fără a se limita la atât) cel puțin următoarele elemente de conținut și structură:• definirea teritoriului și a populației;• analiza nevoilor de dezvoltare și a potențialului

zonei, inclusiv un studiu al punctelor tari, punctelor slabe, oportunităților și riscurilor;

• descrierea caracterului integrat și inovator al strategiei, specificarea și ierarhizarea obiectivelor, inclusiv a țintelor măsurabile;

• descrierea procesului de implicare a comunităților locale în elaborarea strategiei;

• prezentarea felului în care obiectivele sunt transpuse în proiecte;

• redarea modului de gestionare, monitorizare, evaluare și control specific strategiei;

• expunerea planului financiar al strategiei, cu alocare orientată către obiectivele majore;

• descrierea parteneriatului local format, cu respectarea cerințelor menționate anterior;

• prezentarea capacității de implementare.

După realizarea și aprobarea SDL, acestea trebuie să se materializeze în proiecte concrete, care urmăresc creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier, îmbunătățirea calității mediului și a vieții și diversificarea

Page 12: ÎNSEMNĂTATEA GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ – O … · măsuri/instrumente/procese relevante pentru dezvoltarea rurală durabilă. ... ale Politicii Agricole Comune, legate de securitatea

20 21

activităților economice din spațiul rural, elaborate de „actorii” locali, persoane fizice autorizate sau persoane juridice care își desfășoară activitatea pe teritoriul GAL.

Pe baza experienței dobândite în perioada anterioară de programare, în vederea implementării cu succes a SDL, a devenit necesară identificarea unor fluxuri procedurale coerente, legate de modalitățile de lansare a unui apel de proiecte, evaluarea proiectelor depuse, selecția lor și monitorizarea celor selectate pentru finanțare.

Astfel, în cadrul grupurilor de lucru și al altor întâlniri între membrii GAL și autoritățile competente în domeniu s-a stabilit necesitatea elaborării unor ghiduri de lucru, cu rol de

îndrumare a GAL în ceea ce privește stabilirea unui cadru de referință pentru organizarea și administrarea lor, în vederea asigurării unei funcționări coerente și eficiente la nivelul teritoriului.

Aceste instrumente pot identifica acele criterii majore care ar trebui să fie avute în vedere de orice GAL, începând cu etapa formării și a organizării proprii, continuând cu dezvoltarea strategiei de implementare, punerea în practică a acesteia și finalizând cu monitorizarea și evaluarea impactului implementării strategiei. De asemenea, prin realizarea acestor ghiduri va fi reglementată, pe de o parte, colaborarea între GAL, iar pe altă parte, între ele și Autoritatea de Management și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

GAL, motor al dezvoltării identității locale

Principalul scop pentru a avea sau pentru a crea o identitate este acela de a crește vizibilitatea unui teritoriu (sat, comună, oraș, județ, regiune, țară) în exterior. În condițiile unei competiții globalizate, se poate spune că mediul exterior se referă din ce în ce mai puțin la granițele naționale și că vizează tot mai mult cadrul internațional. Provenit din zona de afaceri și marketing, rolul imaginii este acela de a crește numărul de clienți/consumatori dintr-o regiune. Prin activități specifice de marketing se consolidează și se îmbunătățește vizibilitatea unei destinații. Imaginea este, așadar, reprezentarea, percepția sau chiar opinia pe care oamenii o au despre un anumit lucru, iar legat de imaginea unei destinații, este foarte important ca aceasta să reflecte corect realitatea locală, să fie asumată și recunoscută de comunitatea pe care o întruchipează.

GAL reprezintă soluția concretă, transformarea în realitate a potențialului pe care comunitățile locale îl pot valorifica pentru a se putea înscrie în această nouă abordare a dezvoltării satului european, una prin care se încurajează întoarcerea și stabilirea tinerilor în teritoriul LEADER și dezvoltarea economică, socială și culturală a acestuia. Pentru a sprijini acest demers, noua programare pune accentul pe stimularea parteneriatelor, transferul de cunoștințe și implementarea inițiativelor inovatoare, dar mai ales pe participarea reală a cetățenilor în luarea deciziilor strategice pe

termen lung. Într-un teritoriu mic, omogen, coerent din punct de vedere social, se recunosc mai ușor punctele locale forte și slabe, riscurile, oportunitățile și potențialul endogen, și se identifică mai repede piedicile majore în calea dezvoltării durabile.

GAL au sarcina de a găsi și de a implementa o strategie de dezvoltare locală, de a lua decizii privind alocarea resurselor financiare și de a le administra. Având echipă de specialiști și putere de decizie, acestea reprezintă un model de organizare care poate influența elaborarea strategiilor într-un mod pozitiv. Experiența arată că mai multe tipuri de GAL s-au dezvoltat pornind de la aceste caracteristici comune, ca rezultat al diferitelor forme de organizare politică și instituțională regională și națională, având grade diferite de autonomie în ceea ce privește aprobarea proiectelor și managementul financiar. De-a lungul timpului, rolul și responsabilitățile GAL au evoluat, de asemenea, în anumite state membre, pe măsură ce abordarea LEADER a devenit tot mai cunoscută.

GAL pot stimula în mod eficient dezvoltarea identității locale, dat fiind că:• îi asociază pe participanții locali în jurul

proiectelor colective și al acțiunilor multisectoriale, pentru a realiza sinergii și coproprietăți în scopul îmbunătățirii competitivității economice a zonei;

Page 13: ÎNSEMNĂTATEA GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ – O … · măsuri/instrumente/procese relevante pentru dezvoltarea rurală durabilă. ... ale Politicii Agricole Comune, legate de securitatea

22 23

• consolidează dialogul și cooperarea între diferiți „actori” rurali, care deseori au puțină experiență de colaborare, prin atenuarea potențialelor conflicte și prin facilitarea unor soluții negociate prin consultări și discuții;

• facilitează, prin interacțiunea diferiților parteneri, procesele de adaptare și de schimbare din sectorul agricol (de exemplu, crearea de lanțuri alimentare), integrarea preocupărilor legate de mediu, diversificarea economiei rurale și creșterea calității vieții;

• adună și combină resursele umane și financiare disponibile din sectorul public și din cel privat.

Abordarea programului LEADER le permite autorităților și comunităților locale să aibă un cuvânt de spus în proiectarea și implementarea programelor care să satisfacă nevoile locale, evitând să se concentreze numai asupra sectorului agricol.

LEADER încurajează teritoriile rurale să exploreze modalități noi prin care să devină sau să rămână competitive, să-și valorifice bunurile la maximum și să depășească dificultățile pe care le-ar putea întâmpina, cum ar fi o populație cu tendință de îmbătrânire, niveluri reduse ale prestării serviciilor sau absența posibilităților de angajare.

Astfel, LEADER contribuie la îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale, atât a familiilor de fermieri, cât și a populației rurale în sens larg. Abordarea problemelor rurale din perspectivă globală, asigurarea unui mediu plăcut și crearea de locuri de muncă pentru populația locală sunt aspecte care se sprijină reciproc și care necesită abilități specifice, tehnologii corespunzătoare și servicii care trebuie analizate ca un ansamblu coerent, cu ajutorul unor măsuri politice adecvate.

GAL folosesc diferite mijloace pentru a informa comunitatea locală cu privire la posibilitățile de a obține granturi pentru proiecte, la întâlnirile și evenimentele publice, prin mass-media locale, pliante și publicații proprii, pagini de internet și prin intermediul membrilor lor. În acest fel, GAL nu numai că răspunde cererii de granturi existente, dar poate să și încurajeze alți „actori” locali să investească sau să dezvolte proiecte noi.

Problemele manifestate la nivel local, rezolvate cu ajutorul soluțiilor integrate și creative oferite de LEADERÎn urma analizării principalelor probleme

cu care se confruntă comunitățile locale din România în timpul implementării planurilor de dezvoltare locală, a reieșit faptul că pentru optimizarea activității este necesar ca, în următoarea perioadă de programare 2014-2020, „actorii” din domeniu să întreprindă o serie de modificări de natură legislativă sau procedurală, acolo unde se impune.

Problemele semnalate au la bază disparitățile profunde indicate la nivel regional și mai ales între zonele urbane și rurale în ceea ce privește mediul de afaceri, ca urmare a unei infrastructuri slab dezvoltate în mediul rural, a lipsei resurselor financiare, a dificultăților de accesare a creditelor, dar și a nivelului redus de pregătire antreprenorială. Acestora li se adaugă slaba conlucrare între comunitățile locale și forurile

Page 14: ÎNSEMNĂTATEA GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ – O … · măsuri/instrumente/procese relevante pentru dezvoltarea rurală durabilă. ... ale Politicii Agricole Comune, legate de securitatea

24 25

superioare decizionale, dar și birocrația excesivă și întârzierile apărute în verificarea proiectelor de către centrele regionale și oficiile județene. De asemenea, zonele rurale din România se confruntă cu provocări cum ar fi nevoia asigurării unei gestionări durabile a resurselor, crearea de oportunități noi de dezvoltare economică, de ocupare a forței de muncă și o mai bună integrare a sectoarelor agricol și non-agricol în procesele de dezvoltare locale și regionale.

Prin urmare, putem considera că, cel puțin teoretic, inițiativa UE în ceea ce privește LEADER este foarte bună pentru că se încearcă rezolvarea nevoilor locale specifice și valorificarea resurselor materiale și intelectuale zonale.

În perioada de programare 2007-2013, LEADER a reprezentat cea de-a patra axă a Programului Național de Dezvoltare Rurală. Datorită acestui fapt, a fost posibilă abordarea LEADER pe o scară largă și într-o serie vastă de activități de dezvoltare rurală. Implementarea proiectelor nu a fost nici pe departe ușoară. Blocajele de tot felul au frânat bunul mers al finanțărilor prin LEADER.

Vom vedea în ce fel va funcționa acest instrument în următoarea perioadă de programare, 2014-2020, perioadă în care, pentru rezolvarea problemelor manifestate la nivel local, decizia se transferă mai responabil către aceia care vor beneficia în cele din urmă de programele de dezvoltare. Acest tip de abordare „de jos în sus” este specific LEADER și este o viziune care favorizează formule locale specifice. O altă viziune binevenită este abordarea integrată a activităților derulate, prin această interconexiune

urmărindu-se o susținere reciprocă, în cazul în care s-ar întâmpina greutăți.

Toate acestea vor fi sprijinite printr-o responsabilizare și o evaluare individuală la nivelul activității și al problemelor sesizate la nivel local.

Totodată, organismele care contribuie la rezolvarea problemelor la nivel central - precum Grupurile de Acțiune Locală (GAL), Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală din România (FNGAL), Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM-PNDR), Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR), Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM) - urmează să ia o serie de măsuri integrate și creative în cadrul noii programări LEADER în România.

Acestea includ creșterea numărului experților angajați în aparatul tehnic al GAL, participarea reprezentanților AFIR cu putere de decizie la întruniri comune organizate de GAL, pentru a putea reacționa rapid și a comunica eficient cu tot mai mulți beneficiari, simplificarea procedurilor și scăderea birocrației din partea AM-PNDR, modificarea legislației cu privire la emiterea garanțiilor din partea fondurilor pentru avansurile la cheltuielile de funcționare a GAL, dar și schimbul de experți între GAL, pentru punerea în comun a bunelor practici și soluționarea problemelor concrete la nivelul aparatului tehnic de implementare a planurilor de dezvoltare locală.

GAL, INSTRUMENT DE CREȘTERE INTELIGENTĂ, SUSTENABILĂ ȘI FAVORABILĂ INCLUZIUNII PENTRU ZONELE RURALE

Page 15: ÎNSEMNĂTATEA GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ – O … · măsuri/instrumente/procese relevante pentru dezvoltarea rurală durabilă. ... ale Politicii Agricole Comune, legate de securitatea

26 27

Principalele obstacole întâmpinate până în prezent de GAL în România

GAL reprezintă un model nou de organizație, putând influența considerabil echilibrul instituțional și politic și identifica o strategie comună, un plan de acțiune locală pentru dezvoltarea unei zone și problemele inerente din aria unde activează. Ele gestionează orientarea finanțării europene către cele mai arzătoare probleme cu care se confruntă comunitățile locale, însă, chiar dacă rezolvă nevoile zonale specifice și valorifică resursele materiale și intelectuale, ca organisme se confruntă cu numeroase dificultăți. Până în momentul de față, implementarea nu a fost ușoară, iar blocajele de tot felul au frânat unele activități întreprinse de GAL. O problemă evidentă a fost slaba conlucrare între GAL și forurile superioare de decizie și avizare, reprezentanții lor dorind, din această cauză, reuniuni mai dese pentru a putea soluționa problemele întâmpinate.

În cadrul unei reuniuni din luna noiembrie 2014 care a adunat reprezentanți ai GAL, FNGAL și ai autorităților centrale, una dintre problemele frecvent dezbătute a fost aceea a întârzierilor care apar în verificarea proiectelor de către centrele regionale și oficiile județene. În acest sens, Marius Sârb, director executiv GAL „Țara Zarandului”, județul Hunedoara, sublinia: „În cadrul GAL, selecția proiectelor, din momentul în care deschidem o sesiune și până dăm un raport de selecție, durează o lună și jumătate, dar așteptăm verificarea proiectelor de către oficiile județene și centrele regionale câte trei-cinci luni”.

În legătură cu aceeași problemă, Rodica Lăzăriciu, președinte al GAL „Țara Oașului”, județul Satu Mare, completa la un moment dat: „Chiar și contractarea durează foarte mult. Din păcate, există o singură persoană care se ocupă cu asta. Ar trebui găsite niște soluții, s-ar putea delega competențe către oficiile județene, am putea să-i ajutăm și noi. Ar putea fi luate niște măsuri pentru a ajunge mai repede unde ne dorim, dar, din păcate, acestea nu sunt luate în timp util și nu peste tot în același fel”.

Un alt subiect dezbătut și prezentat ca obstacol de reprezentanți ai diferitelor GAL este legat de atribuirea contractelor de achiziții după criteriul prețul cel mai scăzut din cadrul proiectelor depuse pe baza prețului cel mai mic, fapt care atrage un aflux de produse ieftine și de soluții care nu sunt competitive și nu ar trebui să se regăsească într-o dezvoltare pe termen lung. O soluție ar fi ca atribuirea contractului să se facă după criteriul oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic, astfel încât un beneficiar să poată să acorde prețului cel mai scăzut un anumit procent, iar calității, un alt procent, după care se va stabili un algoritm prin care să se poate atribui contractul. În acest context, Rodica Lăzăriciu evidențiază deficiența în discuție: „Am observat că proiecte de anvergură depuse de autoritățile publice pe măsura 322 din Programul Național de Dezvoltare Rurală sunt blocate, pentru că, mergând pe prețul cel mai mic, n-au avut posibilitatea să-și aleagă cel mai bun constructor,

să solicite garanți, să-și stabilească niște criterii de selecție a celui mai bun executant, mulți ajungând în situația în care executantul este în faliment și nu-și mai pot continua lucrarea. Deci, acest sistem de achiziție este extrem de păgubos, atât pentru beneficiar, cât și pentru autoritatea statului. Sunt sume dezangajate”.

O altă problemă întâmpinată a constat în greutatea de a-i convinge pe întreprinzătorii privați cu privire la utilitatea GAL în mediul rural. De asemenea, disparitățile existente la nivel regional și, în special, între mediul urban și cel rural, în privința mediului de afaceri, sunt rezultatul unei infrastructuri slab dezvoltate în zonele rurale, al lipsei resurselor financiare, al dificultăților de accesare a creditelor, dar și al nivelului redus de pregătire antreprenorială.

Lipsa planurilor integrate de dezvoltare teritorială este o altă problemă întâmpinată de GAL, pe care acestea încearcă să o compenseze printr-o abordare unitară la nivel teritorial interjudețean. Indiferent de zona unde activează, ca organisme, chiar dacă sunt omogene din punct de vedere economic, iar localitățile componente ale microregiunii prezintă resurse economice asemănătoare (fond funciar, resurse umane, tradiție în agricultură), GAL întâmpină dificultăți economice similare, provocate de numărul scăzut de întreprinderi active, diversitatea economică redusă, infrastructura fizică de bază slab dezvoltată.

În decursul anului 2013 au fost organizate mai multe conferințe care au avut ca scop dezbaterea și analiza principalelor probleme cu care se confruntă GAL din România în timpul

implementării planurilor de dezvoltare locală, în vederea găsirii de soluții și a armonizării procedurilor. Rezultatele întâlnirilor s-au concretizat într-o serie de propuneri care au fost adresate MADR și AFIR, acestea urmând să contribuie la unificarea viziunilor privind dezvoltarea rurală și oportunitățile pe care le oferă noul program de finanțare.

În urma dezbaterilor între specialiștii din domeniu privind principalele probleme pe care le întâmpină GAL din România pe parcursul implementării planurilor de dezvoltare locală, a reieșit faptul că pentru optimizarea activității este necesar ca, în viitorul apropiat, toți cei care activează în acest sector să întreprindă, acolo unde se impune, o serie de modificări de natură legislativă sau procedurală. Toate acestea vor fi susținute printr-o responsabilizare și o evaluare individuală la nivelul activității și al problemelor sesizate în fiecare GAL.

În rezumat, GAL pe de întreg teritoriul țării se confruntă cu obstacole asemănătoare, respectiv nevoia asigurării unei gestionări mai durabile a resurselor, a creării de oportunități noi de dezvoltare economică și ocupare a forței de muncă și a unei integrări mai bune a sectorului agricol și non-agricol în procesele de dezvoltare locale și regionale. Cooperarea între GAL continuă să reprezinte o oportunitate pentru a împărtăși idei și experiențe, mai ales pe cele care au avut succes, făcând astfel posibilă susținerea reciprocă a dezvoltării și transferului de bune practici. Există situații când aceste schimburi pot conduce și la dezvoltarea de proiecte comune, care au ca scop punerea în valoare a acțiunilor coordonate și complementaritatea zonelor rurale.

Page 16: ÎNSEMNĂTATEA GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ – O … · măsuri/instrumente/procese relevante pentru dezvoltarea rurală durabilă. ... ale Politicii Agricole Comune, legate de securitatea

28 29

Rolul GAL în susținerea și evoluția asociativității fermierilor din România

Cooperarea dintre multitudinea de „actori” prezenți în cadrul GAL intensifică activitățile locale și regionale, sporind valoarea resurselor locale. Procesul de învățare prin practică și facilitarea comunicării între părțile interesate stimulează interesul participanților la proiecte și îi determină să acționeze proactiv în elaborarea strategiei de dezvoltare rurală, dovadă și creșterea gradului de asociativitate dintre fermieri. În acest fel, se consolidează

activitățile la nivel local și regional, iar strategia devine un produs colectiv, în urma exigențelor pe care le are fiecare dintre părțile interesate.

GAL sunt esențiale în stabilirea de contacte în rețea, punând în comun realizările, experiențele și cunoștințele membrilor lor. În acest mod, există certitudinea că are loc transferul de bune practici între aceștia, se diseminează informațiile, iar fiecare dintre

parteneri învață din activitatea celorlalți, consolidându-se astfel relațiile dintre oameni, legăturile între proiecte și zone rurale. În acest spirit constructiv, fermierilor li se oferă oportunitatea de a fi reprezentați în structurile decizionale, transformându-se într-o comu-nitate unită și responsabilă, cu un interes crescut față de îmbunătățirea condițiilor din zonele în care trăiesc, consolidând capacitatea de dezvoltare și implementare a strategiilor locale.

GAL din România sunt reprezentate de Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală, atât în relația cu administrația publică locală, cât și cu cea centrală sau alte entități asociative care activează în domeniul dezvoltării rurale.

FNGAL are o misiune esențială în promovarea drepturilor și intereselor membrilor ei, printre care se numără și fermierii, cooperând cu instituțiile statului, în toate etapele politicilor publice, la specializarea personalului care activează în GAL, creșterea gradului de absorbție și a eficienței utilizării fondurilor europene, la informarea și optimizarea cunoștințelor profesionale ale potențialilor aplicanți.

Federația nu îndeplinește numai rolul unui suport tehnic, ci le oferă și consultanță membrilor ei. Din aceste considerente, FNGAL are un rol fundamental dublu, în calitate de formator, dar și de coordonator care întrunește și supune dezbaterii problemele de interes din domeniu, încurajându-i pe fermieri să-și prezinte dificultățile cu care se confruntă,

scopul final fiind creșterea bunăstării lor. La nivel local și regional, GAL reușesc să crească gradul de interactivitate, PNDR investind extrem de mult în fermieri și în grupurile de producători, facilitând schimbul de experiență între producătorii agricoli și îndemnându-i să se asocieze, în vederea atragerii fondurilor pentru dezvoltare.

Posibilitatea de a organiza ședințe, seminarii și ateliere de lucru reprezintă o oportunitate pentru a întruni diferite sectoare (public, privat, civic și voluntariat), a căror abordare integrată identifică mai eficient nevoile și așteptările fermierilor și ale grupurilor de producători, determinându-i să devină mult mai interactivi, mai ales în ceea ce privește factorul politic la nivel local sau regional.

Întreaga activitate a GAL din România s-a dovedit de succes în absorbția fondurilor europene, multe dintre ele devenind un real catalizator al economiilor locale și regionale. Dovadă sunt rezultatele activităților desfășurate, crearea locurilor de muncă și valorificarea potențialului existent. Fermierii au reușit astfel să-și poată prezenta problemele pe care le întâmpină în fața celorlalți posibili „actori”, adică instituții, servicii ale statului, agenți economici și diferite colectivități locale, identificând soluții concrete și aplicabile.

Un alt avantaj al prezenței fermierilor în GAL este participarea la elaborarea strategiei de dezvoltare rurală, asigurându-se astfel reprezentarea intereselor, priorităților și cerințelor acestora, care sunt ulterior transpuse în obiective de dezvoltare.

Page 17: ÎNSEMNĂTATEA GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ – O … · măsuri/instrumente/procese relevante pentru dezvoltarea rurală durabilă. ... ale Politicii Agricole Comune, legate de securitatea

30 31

Rolul cooperării inter-regionale și transnaționale în dezvoltarea strategiilor locale

Componenta de cooperare este una dintre măsurile LEADER. În cadrul PNDR 2014-2020, proiectele de cooperare vor fi finanțate prin Sub-măsura 19.3 - „Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupului de Acțiune Locală”.

Cooperarea înseamnă mai mult decât interconectare. Aceasta încurajează și sprijină grupurile de acțiune locală să întreprindă o acțiune comună cu un alt grup rural organizat după metoda LEADER (grup local care să aibă un rol activ în dezvoltarea rurală, să fie organizat pe baza parteneriatului „actorilor” locali, grup de inițiativă locală, micro-regiuni și alte parteneriate de tip LEADER, de exemplu FLAG, grup finanțat prin Axa IV din Fondul European pentru Pescuit) sau orice grup CLLD, care are o abordare similară, din altă regiune sau chiar într-o altă țară. Cooperarea este înțeleasă ca parte a strategiei de dezvoltare locală, nu ca un element adăugat acesteia, deoarece reprezintă o modalitate de a extinde experiențele locale pentru îmbunătățirea strategiilor la acest nivel. Prin LEADER sunt disponibile două tipuri de cooperare:• Cooperarea inter-teritorială: între diferite

zone rurale din cadrul unui stat membru. Poate avea loc între grupuri LEADER și este, de asemenea, deschisă și altor grupuri locale, prin folosirea unei abordări participative.

• Cooperarea transnațională: între grupurile LEADER din cel puțin două state membre sau grupuri din țări terțe, care urmăresc aceeași abordare.

Deși cooperarea inter-regională și transnațională nu este întotdeauna simplă, poate reprezenta adesea cea mai importantă modalitate de obținere a rezultatelor privind inovația și construcția instituțională. Colaborarea dincolo de granițe a reprezentat un mod de a avea acces la informații și idei noi, de a învăța de la alte regiuni sau țări, pentru a stimula și sprijini inovația și pentru a dobândi noi competențe. Tipurile de activități finanțate includ, printre altele, pregătirea proiectelor de cooperare inter-teritorială și transnațională, promovarea unor produse, practici, procese și tehnologii noi, organizarea unor procese de lucru comune, prin partajarea echipamentelor și resurselor, crearea unor lanțuri scurte alimentare și a unor piețe locale, promovarea grupurilor de producători și a celor vulnerabile, activități culturale comune, abordări colective ale proiectelor de mediu, precum și proiecte pilot care vizează oricare dintre activitățile de mai sus.

Acțiunile comune pot avea ca obiectiv și construcția instituțională, prin schimb de experiență și bune practici privind dezvoltarea locală, publicații comune, organizare de evenimente, proiecte de twinning (schimb de manageri de program și de personal) sau lucrări de dezvoltare comune sau coordonate în comun. Funcționarea unei structuri comune este cea mai integrată formă de cooperare. Integrarea unei dimensiuni transnaționale și inter-teritoriale inițiativelor locale sprijină, de asemenea, crearea identității UE, pe lângă cea locală, regională sau națională.

Programarea PNDR 2014-2020 și dezvoltarea micro-regională prin intermediul GAL

LEADER, ca instrument important pentru România în reducerea dezechilibrelor economice și sociale și a disparităților dintre urban-rural, va contribui la atingerea majorității obiectivelor de dezvoltare rurală identificate la nivelul PNDR 2014-2020, caracteristicile lui putând și trebuind să corespundă diferitelor tipuri de activități eligibile ale programului de dezvoltare rurală, inclusiv celor legate de promovarea incluziunii sociale și reducerea sărăciei. GAL își pot structura strategia în funcție de prioritățile principale identificate în PNDR 2014-2020 și de nevoile rezultate din analiza-diagnostic din strategiile de dezvoltare locală, pentru a avea un domeniu de acțiune mai larg, evitându-se prezentarea detaliată a tipurilor de acțiuni eligibile care corespund măsurilor standard din PNDR.

GAL joacă un rol important în dezvoltarea comunității. Prin capacitatea lor de a întruni interesele membrilor comunităților locale, GAL pot identifica soluții inovatoare la problemele existente la acest nivel. Inovarea în cadrul LEADER constă, așadar, în modul în care GAL abordează oportunitățile și provocările identificate la nivel local și în care izbutesc să crească interesul pentru dezvoltarea proiectelor inovatoare de utilitate publică și cu impact economic, social, cultural și natural. Inovarea se poate concretiza, la nivel local, în tipuri de proiecte de servicii, produse, tehnologii, activități economice, forme de organizare sau proiecte demonstrative cu caracter experimental,

cu rezultate care pot fi transpuse în practică și prin care se corelează acțiuni principale într-un context nou. Ea trebuie să fie evaluată cu referire la situația locală, ca o abordare la nivelul teritoriului acoperit de GAL și care este posibil să existe și în alt teritoriu.

Prin măsurile de interes local care ar putea să fie finanțate prin LEADER 2014-2020, se au în vedere și acțiunile de atenuare a schimbărilor climatice, prin promovarea de soluții inovatoare, care să răspundă nevoilor identificate în acest sens în strategiile de dezvoltare locală. De asemenea, prin LEADER sunt încurajate investițiile care vizează eficientizarea energiei și a consumului de apă, crearea și dezvoltarea de activități non-agricole vizând identificarea și utilizarea energiilor din surse regenerabile, promovarea utilizării surselor de căldură pe bază de biomasă, crearea și dezvoltarea de sisteme de producere și distribuție a biogazului la nivel de comunitate, contribuind astfel la dezvoltarea competitivității locale, a serviciilor de bază și a unei economii locale cu emisii scăzute de carbon.

Valoarea adăugată a noului LEADER reiese din faptul că strategiile trebuie să promoveze inovarea și să reflecte modalitatea în care aceasta este abordată în cadrul proceselor și activităților specifice. Ca abordare inovatoare, bazată pe cooperare și implementată într-o anumită regiune, LEADER generează valoare adăugată în respectiva regiune, în special datorită participării

Page 18: ÎNSEMNĂTATEA GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ – O … · măsuri/instrumente/procese relevante pentru dezvoltarea rurală durabilă. ... ale Politicii Agricole Comune, legate de securitatea

32 33

„de jos în sus” a populației și a acțiunii integrate a reprezentanților sectoarelor economice. LEADER nu este numai un instrument de finanțare, ci, prin prisma exemplelor la nivel european, reprezintă modalitatea optimă de dezvoltare locală și regională. Astfel, la nivelul unei comunități locale, acțiunile inovatoare pot viza, de pildă, eficiența energetică și promovarea energiei din surse regenerabile, Tehnologia Informațiilor și Comunicațiilor (TIC), patrimoniu material și imaterial, inclusiv patrimoniu natural de interes local, grupuri de producători, piețe agricole, agroalimentare, pentru produsele locale, grupuri vulnerabile și comunități dezavantajate, scheme de calitate pentru produse agricole și alimentare.

În cadrul LEADER, GAL elaborează și implementează strategii de dezvoltare locală prin intermediul cărora sunt identificate, pe principii ascendente și parteneriale între mediul privat și cel public local, nevoile și prioritățile de dezvoltare locală specifice unui anumit teritoriu. Cooperarea sprijină înființarea și funcționarea grupurilor operaționale pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse, practici, procese și tehnologii în sectoarele agricol, alimentar și forestier, precum și cooperarea orizontală și verticală între „actorii” din lanțul de aprovizionare, prin dezvoltarea de lanțuri scurte și de piețe locale, precum și activități de promovare adaptate contextului local, servind drept catalizator pentru dezvoltarea comunității rurale. În procesul de elaborare și de implementare a strategiilor de dezvoltare locală, partenerii locali vor ține cont de nevoile proprii și de posibilitatea de a include caracteristici inovatoare la nivel local și acțiuni complementare proiectelor de cooperare inovatoare. Serviciile de bază și reînnoirea satelor

vizează preponderent investiții în infrastructura de bază la scară mică și pentru conservarea patrimoniului cultural. Deși fondurile prevăzute prin noul program se pot adresa acelorași tipuri de investiții, prin măsura LEADER se va avea în vedere prioritizarea investițiilor pe plan local, conform obiectivelor prevăzute în strategia de dezvoltare locală a zonei rurale.

Prin selectarea proiectelor la nivel local, GAL vor urmări consolidarea coerenței teritoriale. Principiile privind stabilirea criteriilor de selecție urmăresc prioritizarea proiectelor la nivel național (de exemplu, principiul conectivității, în vederea asigurării legăturii cu principalele căi rutiere și alte căi de transport sau principiul rolului multiplu, în sensul accesibilizării agenților economici, a zonelor turistice, a investițiilor sociale și a altor investiții din fonduri europene). În același timp, măsura de cooperare, care, prin obiectivele ei, vizează sprijinirea fermierilor, întreprinderilor și a altor entități, în vederea încurajării cooperării cu privire la dezvoltarea de proiecte inovatoare, ajută la potențarea rezultatelor aferente proiectelor începute, ducând la crearea de beneficii economice, de mediu și sociale pentru populația din mediul rural. Ca parte din abordarea LEADER, proiectele de cooperare transnațională (dintre România și alte state membre ale UE) și inter-teritorială (în cadrul României) vor putea fi implementate de GAL. Luând în considerare dimensiunea redusă a proiectelor și abordarea specifică „de jos în sus” a LEADER, precum și experiențele/lecțiile învățate în urma PNDR 2007-2013, noul program va pune accent pe finanțarea operațiunilor care vizează valorificarea optimă a resurselor locale și promovarea accentuată a specificului local.

CONCLUZII ȘI EXEMPLE DE SUCCES

Page 19: ÎNSEMNĂTATEA GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ – O … · măsuri/instrumente/procese relevante pentru dezvoltarea rurală durabilă. ... ale Politicii Agricole Comune, legate de securitatea

34 35

Harta sediilor GAL din România, pe regiuni de dezvoltare

Legenda:Alba 1 - Asociația Țara Secașelor Alba Sibiu2 - Grupul de Acțiune Locală „Pe Mureș și pe Târnave”3 - Asociația Grupul de Acțiune Locală din Zona Văilor Ampoiului și Mureșului4 - Grupul de Acțiune Locală din Munții Metaliferi, Trascău și Muntele Mare Arad 5 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Podgoria – Miniș - Măderat6 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Microregiunea Văilor Crișurilor Alb și Negru 7 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Lunca Mureșului de Jos8 - Asociația Grupul de Acțiune Locală GAL - Valea Superioară a Crișului AlbArgeș 9 - Asociația GAL Găvanu Burdea10 - Grupul de Acțiune Locală GAL Muscelean și European11 - Asociația GAL Făgărașul de Sud –Ținutul Posadelor 12 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Lunca Argeșului 13 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Drumul Carelor14 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Ținutul Argeșul de MijlocBacău 15 - Grupul de Acțiune Locală Valea Muntelui16 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Valea Trotușului-Bacău 17 - Asociația Grupul pentru Dezvoltare Locală - GAL Bacăul Verde18 - Asociația Grupul pentru Dezvoltare Locală Valea Tazlăului19 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Colinele TutoveiBihor 20 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Bihor de pe lângă frontiera cu Ungaria21 - Asociația GAL Valea Crișurilor22 - Asociația GAL Euro-Crișana23 - Grupul de Acțiune Locală Muntele Șes BihorBistrița-Năsăud 24 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Lider Bistrița Năsăud25 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Țara Năsăudului26 - GAL Ținutul Haiducilor27 - Federația pentru Dezvoltarea Zonei Rurale Bârgău-CălimaniBotoșani 28 - Asociația Grupul pentru Dezvoltare Rurală - GAL Codrii Herței29 - Asociația Grupul de Acțiune Locală (GAL) Valea Siretului de Sus30 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Valea Bășeului de Sus31 - Grupul de Acțiune Locală Colinele MoldoveiBrașov 32 - Asociația Ținutul Bârsei33 - Asociația Transilvană Brașov Nord34 - GAL Transcarpatica 35 - GAL Microregiunea Valea Sâmbetei Brăila 36 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Câmpia de Vest a BrăileiBuzău 37 - Asociația Grupul de Acțiune Locală (GAL) Valea Buzăului38 - Asociația GAL Drumul Vinului39 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Ecoul Câmpiei Buzăului40 - Asociația „Consorțiul pentru dezvoltarea Microregiunii Valea Cîlnăului”41 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Colinele BuzăuluiCaraș-Severin 42 - Asociația Poarta Almăjului43 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Clisura DunăriiCălărași 44 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Valea Moștiștei45 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Bărăganul de Sud Est46 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Călărași VestCluj 47 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Someș Transilvan 48 - Asociația GAL Câmpia Transilvaniei 49 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Napoca Porolissum 50 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Lider ClujConstanta51 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Constanța Sud 52 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Constanța Centru 53 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Dobrogea Centrală

Neamț 108 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Ceahlău 109 - Asociația Grupul de Acțiune Locală (GAL)Nicolae Roznovanu110 - GAL Podișul de Nord al Bârladului111 - GAL Ștefan cel Mare112 - GAL Valea SiretuluiOlt 113 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Vedea – Găvanu-Burdea 114 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Romula Malva115 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Orizonturi 2012116 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Dirjov Plapcea Vedea 117 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Ecoleg Olt Inferior 118 - Asociația Grupul de Acțiune Locală „La noi în sat” 119 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Plaiurile OltețuluiPrahova120 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Valea Cricovului 121 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Colinele Prahovei 122 - GAL Treimea Colinelor Brebu – Aluniș - VărbilăuSatu Mare123 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Sud-Vest Satu Mare 124 - Asociația de Dezvoltare Microregională a Comunităților din zona Sătmarului 125 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Țara Oașului 126 - Grupul de Acțiune Locală Microregiunea Someș-CodruSălaj 127 - Asociația GAL Valea Someșului 128 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Tovishat 129 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Valea Crașnei și Barcăului 130 - Asociația GAL Someș-Chioar 131 - Asociația GAL Poarta TransilvanieiSibiu 132 - Asociația GAL Microregiunea Hârtibaciu133 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Podișul Mediașului134 - Asociația GAL Mărginimea Sibiului135 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Țara OltuluiSuceava 136 - Asociația Grupul de Acțiune Locală – Bazinul Dornelor 137 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Bucovina de Munte 138 - GAL Confluențe Nordice 139 - GAL Sucevița Putna140 - Asociația GAL Ținutul Bucovinei Frătăuții VechiTeleorman 141 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Dunărea de Sud 142 - Asociația Grupul de Acțiune Locala De la Sâi la Călmățui143 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Câmpia BurnazuluiTimiș 144 - Asociația Microregională Țara Făgetului145 - Asociația Timiș Torontal Bârzava146 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Banat-Vest147 - Asociația GAL Triplex Confinium Tulcea148 - Asociația GAL Delta Dunării 149 - Asociația GAL Valea TelițeiVaslui 150 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Moldo-Prut151 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Movila lui Burcel Vaslui Nord152 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Podul Înalt Vaslui 153 - Asociația Valea Tutovei și Zeletinului154 - Asociația Valea RacoveiVâlcea 155 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Castra Traiana 156 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Microregiunea Horezu Vrancea 157 - Asociația Grupul de Acțiune Locală – Țara Vrancei 158 - Asociația Grupul de Acțiune Locală (GAL) Siretul Verde 159 - Grupul de Acțiune Locală Vrancea Sud-Est 160 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Ținutul Viei și Vinului161 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Podgoria Panciu 162 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Valea Râmnicului 163 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Pădurile Dacice

Covasna 54 - Asociația Alutus Regio Egyesulet55 - Asociația „Angustia” Egyesulet 56 - GAL ProgressioDâmbovița 57 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Cornățelu - Conțești - Sălcioara58 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Dobra-Băleni59 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Răscăieți - Vișina - Șelaru60 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Dărmănești – I.L. Caragiale - Vlădeni 61 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Dealurile Sultanului62 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Bucegi -Leaota63 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Arcul Târgoviștei 64 - Asociația GAL Microregiunea Dâmbovița Sud-Vest 65 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Titu 66 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Drumul Cricovului 67 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Urmașii Basarabilor 68 - Grupul de Acțiune Locală Valea IalomițeiDolj69 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Amaradia-Jiu 70 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Calafat71 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Sudolt 72 - GAL Colinele OltenieiGalați 73 - Grupul de Acțiune Locală Asociația de Dezvoltare Zonală Tecuci 74 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Lunca Joasă a Siretului75 - Asociația GAL CovurluiGiurgiu 76 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Prundu-Comana77 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Inima Giurgiului -Țara Neajlovului și a Câlniștei78 - Asociația GAL Centrul pentru Dezvoltare Rurală Giurgiu 79 - GAL Berceni-Vărăști-ColibașiGorj80 - Asociația Grupul de Acțiune Locală ParângHarghita 81 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Sovidek - Hegyalja Helyi Akciocsoport Egyesulet82 - Asociația LEADER CSIK83 - Asociația Grupul de Acțiune Locală pentru dezvoltarea regiunii Giurgeu G 10 84 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Homorod – Rika - TârnavaHunedoara 85 - Asociația Microregiunea Țara Hațegului - Ținutul Pădurenilor GAL 86 - Asociația Intercomunitară Țara Zarandului - Leader GAL 87 - Asociația Sargeția GAL 1Ialomița 88 - Asociația Ialomița Vest89 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Ialomița Centrală - Balaciu - Căzănești – Reviga 90 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Dunărea de Jos, subregiunea Bordușani - GiurgeniIași 91 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Valea Prutului 92 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Regiunea Rediu-Prăjeni 93 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Iași Sud-Vest 94 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Colinele Iașilor 95 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Ștefan cel Mare 96 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Microregiunea Belcești - FocuriMaramureș 97 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Mara - Gutîi 98 - Asociația Microregională Mara - Natur99 - Asociația GAL Munții Maramureșului 100 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Maramureș Vest GALMMVMehedinți 101 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Ținutul CloșaniMureș 102 - Asociația GAL Podișul Târnavelor 103 - Asociația GAL Zona de Câmpie104 - Asociația Târnava Mică – Bălăușeri - Sărățeni 105 - Grupul de Acțiune Locală Asociața LEADER Valea Nirajului 106 - Asociația Leader Parteneriat Mureșean 107 - Asociația Grupul de Acțiune Locală Dealurile Târnavelor

Page 20: ÎNSEMNĂTATEA GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ – O … · măsuri/instrumente/procese relevante pentru dezvoltarea rurală durabilă. ... ale Politicii Agricole Comune, legate de securitatea

36 37

Exemple de bune practici

În cadrul acestui capitol sunt prezentate proiecte de cooperare implementate de GAL din UE care pun accentul pe inovare.

Studiu de caz 1: Proiectele de cooperare transnaționale contribuie la dezvoltarea teritorială între GAL din Spania, Portugalia, România și Estonia

WOLF: Wild Life & Farmers, proiect implementat în perioada mai 2009-decembrie 2013, este un model de cooperare inter-regională și transnațională în care 11 GAL spaniole, alături de GAL din Estonia, Portugalia și România, își propun să îndeplinească misiunea de coordonare ecologică, economică și socială privind coexistența între viața sălbatică și agricultori. Prin acest proiect, parteneriatul format dorește să creeze un echilibru între strategiile de conservare a populației de lupi și dificultățile întâmpinate de crescătorii de animale.

Obiectivele specifice ale proiectului au inclus promovarea creșterii animalelor ca activitate esențială pentru îmbunătățirea biodiversității, conștientizarea publicului cu privire la promovarea unei schimbări în ceea ce privește „imaginea negativă” a lupului, propunerea și implementarea unor acțiuni de sprijinire a coexistenței între viața sălbatică și fermele agricole. Totodată, proiectul și-a propus să ofere părților interesate (autorități de mediu,

asociații și ONG-uri care iau parte la promovarea conservării biodiversității, organizații agricole, crescători de animale, vânători, autorități locale, antreprenori din mediul rural) un mecanism de consultare pentru exploatarea în comun și durabilă a oportunităților care gravitează în jurul vieții sălbatice din mediul rural.

În cadrul proiectului a fost elaborat un studiu care conține un set de măsuri și acțiuni de încurajare a coexistenței dintre viața sălbatică și fermele agricole. De asemenea, a fost avansat un set de propuneri specifice utilizabile la nivelul UE și al statelor membre, demonstrate printr-o serie de itinerarii. Pe de altă parte, GAL și „actorii” din teritoriile partenere au elaborat un plan comun, ce cuprinde o serie de servicii durabile și produse de calitate care să promoveze bogăția culturală și naturală a zonelor locale și să

sprijine meșteșugarii și dezvoltarea turismului rural. Toate aceste ghiduri și planuri au pus accentul pe conservarea biodiversității.

Proiectul conține și un set amplu de instrumente de comunicare și diseminare. Campania de informare vizează creșterea gradului de conștientizare a publicului larg cu privire la viața sălbatică, încurajând schimbarea percepției publice cu privire la animalele sălbatice și promovează metode de coexistență între crescătorii de animale și sălbăticiuni, în principal lupul.

Potrivit partenerilor din cadrul proiectului, aplicarea metodei „de jos în sus” și responsabilizarea „actorilor” din mediul rural au fost cruciale pentru identificarea de soluții durabile care să sprijine coexistența dintre fauna sălbatică și animalele de fermă.

Valoarea proiectului a fost de 480 000 de euro, din care contribuția nerambursabilă FEADR a fost de 57 600 de euro. Beneficiarii lui au fost fermierii, autoritățile locale, firmele non-agricole și forestiere, organizațiile non guvernamentale și GAL care s-au ocupat de implementare.

Studiu de caz 2: Inovarea, ca motor al acțiunilor GAL din Marea Britanie

Căutarea de comori cu ajutorul sateliților

Treasure Hunt este un proiect inovator de turism, foarte bine primit de publicul de toate vârstele. Activitatea acestui obiectiv se bazează

pe principiile jocului de geocaching, folosind tehnologia GPS, dar tehnicile aplicate sunt mai puțin intruzive, de tip EarthCache (http://rock.geosociety.org/earthcache/intro.htm). În cadrul acestui obiectiv, turiștii pot face un tur geologic prin pădurile din regiunea muntoasă Clwydian (www.clwydianrangeaonb.org.uk). Pentru a participa, ei fac un depozit rambursabil și pot închiria dispozitive GPS portabile, care sunt programate să-i călăuzească în călătoria lor prin zonele împădurite. „Pădurea ascunde o poveste fascinantă – spune David Shiel, pădurar în zona Clwydian. Aici pot fi întâlnite situri arheologice, inclusiv morminte de peste 4 000 de ani, mine istorice din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea sau ferme și cătune abandonate, ascunse între copacii plantați la începutul anilor 1960. Această zonă este un loc ideal pentru trasee de earthcaching, pentru că povestea pădurii este ascunsă de copaci.”

Sistemul satelit Clwydian a fost implementat printr-o finanțare nerambursabilă în valoare de 30 000 lire sterline (echivalentul a circa 35 000

Page 21: ÎNSEMNĂTATEA GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ – O … · măsuri/instrumente/procese relevante pentru dezvoltarea rurală durabilă. ... ale Politicii Agricole Comune, legate de securitatea

38 39

de euro), obținută prin GAL Cadwyn Clwyd. Acest proiect va fi implementat în trei ani și vizează revitalizarea economiei comunităților rurale din două dintre cele 22 de zone de consiliu ale Țării Galilor: Flintshire și Denbighshire.

Ecoturism inovator într-o zonă protejată: itinerarii audio în situl natural Glaslyn

În altă parte a Țării Galilor, proiectul Glaslyn, finanțat prin GAL Powys, utilizează tehnologia digitală pentru a dezvolta itinerarii audio în situl natural Glaslyn. Acest proiect LEADER vizează dezvoltarea ecoturismului și are ca obiectiv general atragerea și informarea turiștilor cu privire la managementul ariilor protejate. Activitățile se realizează într-un mod distractiv, prin înregistrări audio care conțin un ghid privind managementul sitului și povești spuse de locuitorii din zonă. Înregistrările digitale pot fi descărcate gratuit (www.montwt.co.uk/audiotrail.html) și ascultate in situ, utilizând dispozitive MP3 standard, precum și telefoanele mobile sau alte dispozitive similare.

Proiectul a primit o finanțare nerambursabilă FEADR în valoare de 7 430 de lire sterline (echivalentul a 8 250 de euro). „Acest proiect LEADER promovează rezervația naturală și istoria culturală a regiunii – declară Cliff Webb, managerul de proiect. De asemenea, se are în vedere creșterea gradului de conștientizare a vizitatorilor cu privire la sistemele de management ale zonelor montane protejate și metodele de producție corespunzătoare aplicate pentru o agricultură sustenabilă. Acestea pot contribui la crearea unor beneficii

mai puțin cunoscute pentru societate, cum ar fi reducerea riscurilor de inundații, captarea carbonului și – desigur! – protecția animalelor sălbatice. În cadrul acestui proiect au fost utilizate tehnologiile moderne într-un mod inovator, distractiv, cu scopul de a atrage cât mai mulți vizitatori”.

GAL Bridgend a susținut dezvoltarea unui alt proiect inovator: „Vizite virtuale la fermă”

Scopul proiectului este de a conștientiza publicul larg, într-o manieră educativă, cu privire la creșterea animalelor, și provocările de zi cu zi întâmpinate de fermă. Proiectul a fost implementat prin finanțarea obținută din FEADR, în valoare de 38 075 de lire sterline (aproximativ 43 500 de euro). Cu sprijinul obținut, beneficiarul a instalat cinci camere video, astfel încât vizitatorii sunt conectați permanent la toate activitățile desfășurate în cadrul fermei. Proiectul are un website interactiv (www.ourwelshfarm.co.uk), unde utilizatorii pot găsi informații practice cu privire la creșterea animalelor, măsuri de agro-mediu și date legate de produsele obținute de fermă.

Pe lângă faptul că vizitele virtuale la fermă pot reprezenta un instrument educațional, se tinde și spre creșterea numărului de turiști în zonă. „Acest proiect este fantastic, deoarece aduce problemele de zi cu zi ale unei ferme direct în casele oamenilor și în sălile de clasă – afirmă Ieuan Sherwood, reprezentantul Consiliului Regional Bridgend. Fără îndoială, este o resursă educațională de înaltă calitate. În plus, s-a dovedit de mare succes”.

GLOSAR

Abordare bottom up (de jos în sus) – participarea activă a populaţiei locale la procesul de planificare, luare a deciziilor şi implementare a strategiilor necesare dezvoltării zonei.

Animator – persoană care identifică problemele din spaţiul rural, propune soluţii pentru rezolvarea lor și promovează oportunităţi de finanţare.

Cooperare inter-teritorială – coo-perare realizată între GAL/parteneriate din acelaşi stat.

Cooperare transnaţională – coopera-re între GAL/parteneriate din state diferite.

Grup de Acţiune Locală – parteneriat local constituit din diverşi reprezentanţi ai sectoarelor privat, public şi ai societăţii civile.

Networking (interconectare) – reţea formată din parteneriate private-pu-

blice, în vederea schimbului de experienţă şi bune practici.

Plan de Dezvoltare Locală – do-cument depus de GAL la AM-PNDR și care stă la baza selecţiei acestora. Prin acest document se stabilesc activităţile şi resursele necesare pentru dezvoltarea comunităţilor rurale.

Reţea Naţională de Dezvoltare Rurală – reţea formată din reprezentanţi ai autorităţilor publice locale/centrale care se ocupă cu dezvoltarea rurală și ai colectivităţilor locale, instituţii, ONG-uri care îşi desfăşoară activitatea în dome-niul dezvoltării locale, GAL şi beneficiari ai programelor sau participanți la realiza-rea obiectivelor măsurilor de dezvoltare rurală.

Strategie de Dezvoltare Locală – set de acţiuni realizate de GAL pentru îndepli-nirea obiectivelor stabilite ca fiind priori-tare în vederea dezvoltării comunităţilor rurale.

Page 22: ÎNSEMNĂTATEA GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ – O … · măsuri/instrumente/procese relevante pentru dezvoltarea rurală durabilă. ... ale Politicii Agricole Comune, legate de securitatea

40

***Country profile on rural characteristics Romania, Assessing the impact of rural development policies (incl. LEADER), Deliverable D 1.1, Rural Development Impacts.

***EU Rural Review, A Publication from the European Network for Rural Development, Nr. 11.

***Leader approach after 2013 and new challenges for the development of rural areas of Europe, Draft Conference Summary, 3-5 octombrie 2011, Polonia.

***Leader approach after 2013 and new challenges for the development of rural areas of Europe, Draft of the Final Document of the International Conference.

***Prospective Leader Local Action Groups, 25 aprilie 2014.

***Rural Development Programmes 2014-2020, Workshop on strategic Programming & Evaluation, Brussels, 15 martie 2012.

***Securing Public Benefits from Subsistence Agriculture in Romania, Rural Development Impacts, Deliverable D 8.1: Case Study Report, Mark Redman, septembrie 2010.

***Abordarea Leader - Un ghid elementar, disponibil la: http://ec.europa.eu/agriculture/publi/fact/leader/2006_ro.pdf

***Chapter 4. Overview of the EU Rural Development Policy 2007-2013, disponibil la: http://ec.europa.eu/agriculture/statistics/rural-development/2013/ch4_en.pdf

***Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, disponibil la: http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/PNDR_2007-2013_versiunea-consolidata-august2014.pdf

***Programul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020, disponibil la: http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/PNDR_2014_-_2020_01.07.2014.pdf

***Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Contribuția partenerilor economici, sociali şi de mediu la elaborarea PNDR 2014-2020, Rezultatele consultărilor publice, disponibil la: http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/programare-2014-2020/dezbatere/pndr-2014-2020-contributia-partenerilor-econimici-sociali-si-de-mediu.pdf

***Strategia Europa 2020, disponibilă la: http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm

***http://enrd.ec.europa.eu/

***http://www.madr.ro

***http://www.rudi-europe.net

BIBLIOGRAFIE

Contact:

Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961

Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: [email protected]

Internet: www.rndr.ro

Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea

Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanţat prin FEADR prin Măsura 511 din cadrul PNDR 2007 - 2013.

2014

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

Se distribuie gratuit.

Departamentul Publicaţii USR

Page 23: ÎNSEMNĂTATEA GRUPULUI DE ACȚIUNE LOCALĂ – O … · măsuri/instrumente/procese relevante pentru dezvoltarea rurală durabilă. ... ale Politicii Agricole Comune, legate de securitatea

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale