Ţara Ţara RomâneascRomânească, ă,

MoldoMoldova va

şşi i

DobroDobrogeagea

“La anul 1290, fiind în Ţara Ungurească, un voievod pe nume Negru-Vodă, stăpânitor peste Almaş şi Făgăraş, acesta s-a ridicat cu o mulţime de noroade... şi a coborât pe apa Dâmboviţei începând a face ţară nouă. Atunci Basarabeştii şi toată boierimea de peste Olt au venit cu toţii la Negru-Vodă închinându-se şi acceptând ca el să fie peste toţi domn.”

Letopiseţul Cantacuzinesc

“Întemeierea [...] Ţării Româneşti nu se datoreşte unor descălecători veniţi din Făgăraş, ci reunirii sub o singură stăpânire românească a diferitelor formaţiuni politice, cnezate şi voievodate, din dreapta şi din stânga Oltului. Ea nu s-a făcut dintr-o dată, într-un singur an, ci a cerut mai multe decenii. [...] a fost încoronată de strălucita biruinţă din 1330 a lui Basarab cel Mare”

Giurescu – “Istoria românilor”

BASARAB IBASARAB I – Întemeietorul Ţării Româneşti

• potrivit cronicilor, primul care a unit formaţiunile dintre Carpaţi şi Dunăre în sec. al XIII-lea este Negru-Vodă, voievod din Făgăraş;• Basarab IBasarab I este primul domn atestat documentar al Ţării Româneşti;• în sec. al XIV-lea, uneşte cnezatele şi voievodatele din zona Olteniei şi Munteniei pentru a putea să oprească năvălirea tătarilor şi a se elibera de sub *suzeranitatea regilor Ungariei;

• în 1330 a învins oastea regelui ungur Carol Robert de Anjou la Posada;• a pus bazele statului independent Ţara Româneascăstatului independent Ţara Românească (Valahia, numită de străini);• noul stat s-a extins până în sudul Moldovei.*suzeranitate = puterea exercitată de un stat asupra altuia

NEGRU - VODĂ

BASARAB I,pictură din biserica

Curtea de Argeş

STATUIA LUI BASARAB I , Curtea de Argeş

LUPTA DE LA POSADA ÎN “CRONICA PICTATĂ DE LA VIENA” (o cronică ilustrată a Ungariei medievale, scrisă în secolul al XIV-lea

care conţine 146 de pagini şi 147 de picturi)

“Regele a ajuns pe o cale cotită şi închisă de amândouă părţile de râpe foarte înalte de jur împrejur [...] Mulţimea nenumărată a românilor, sus pe râpi, alergând din toate părţile, arunca săgeţi asupra oastei ungureşti care era în fundul văii, [...] unde din princina înghesuielii, cei mai sprinteni cai şi ostaşi cădeau în luptă, pentru că din princina urcuşului prăpăstios nu se puteau sui împotriva românilor pe nici una din râpile de pe cele două laturi ale drumului, nici nu puteau merge înainte, nici nu aveau unde să fugă [...], ci ostaşii regelui erau cu totul prinşi, ca nişte peşti [...]. Au căzut tineri şi bătrâni, principi şi nobili, fără nici o deosebire. [...] Şi românii au dus mulţi prinşi cu sine, atât răniţi, cât şi nevătămaţi, şi au luat foarte multe arme şi haine preţioase ale tuturor celor căzuţi [...] şi le-au dus la Basarab voievod. Iar regele şi-a schimbat însemnele armelor sale, cu care a îmbrăcat pe Desev, fiul lui Dionisie, pe care, crezându-l a fi însuşi regele, românii cu cruzime l-au omorât. Şi regele abia a scăpat cu câţiva inşi.”

Cronica pictată de la Viena – “Lupta de la Posada”

BASARAB ICAROL ROBERT DE ANJOU(picturi din “Cronica pictată de la Viena”

FUGA LUI CAROL ROBERT, tablou de Molnár József

Biserica Domnească “Sf. Nicolae” din Curtea de Argeş, ctitorie a lui Basarab I

MĂNĂSTIREA NEGRU VODĂ,

Câmpulung-Muscel

Biserica mănăstirii

este rezidită de Basarab I

Mănăstirea Negru Vodă, în forma actuală, este a treia construcţie. Prima s-a surpat în 1628 din cauza vechimii şi a unui cutremur.

“Pentru ca Transilvania să fie mai bine păzită, regele ungar se hotărî să întemeieze, la răsărit de Carpaţi o provincie nouă [...] în fruntea ei fu aşezat Dragoş, voievodul maramureşan. El trebuia să apere trecătorile prin care tătarii obişnuiau să treacă printre munţi, era vasal regelui Ungariei şi-şi avea reşedinţa în judeţul Baia” Giurescu – “Istoria românilor”

“In aceeaşi vreme cu Dragoş trăia în Maramureş un voievod cu numele de Bogdan care era în duşmănie cu regele Ungariei. Nemaiputând sta în Maramureş, din cauza duşmăniei amintite, Bogdan se hotărăşte să treacă în Moldova. [...] Însoţit de fii săi, de rudele şi tovarăşii care vroiau să-l urmeze, trecu Bogdan munţii [...]. O sumă dintre locuitorii Moldovei i se alăturară de la început şi, astfel, el putu să respingă mai multe atacuri ale regelui Ungariei [...] Moldova era acum independentă, întocmai ca şi Ţara Românească; exista deci acum un al doilea stat românesc.” Giurescu - “Istoria românilor”

DRAGOŞ-VODĂDRAGOŞ-VODĂ – Întemeietorul Moldovei

• la 1347,la 1347, DRAGOŞ – VODĂDRAGOŞ – VODĂ ,, voievodul voievodul românilor din Maramureş, creează pe românilor din Maramureş, creează pe Valea Moldovei un mic stat, aflat sub Valea Moldovei un mic stat, aflat sub autoritatea regelui maghiar;autoritatea regelui maghiar;• în 1365 voievodul maramureşanîn 1365 voievodul maramureşan BogdanBogdan,, în urma victoriei obţinute în urma victoriei obţinute împotriva regatului Ungariei, pune împotriva regatului Ungariei, pune bazele bazele statului independent statului independent MoldovaMoldova..

DRAGOŞ – VODĂ

DRAGOŞ – VODĂ, într-un portret din secolul al XIX -lea

“LegendaLegenda spune că păstorii din Maramureş, umblând în munţi cu vitele, au dat de o fiară ce se chema bour, şi după ce au alergat-o prin munţi cu câinii au ajuns la un şes lângă o apă. Acolo, fiind animalul obosit, l-au ucis la locul ce se cheamă Boureni şi s-a întemeiat sat. De atunci, pe pecetea ţării figurează bourul. Căţeaua Molda care a gonit fiara a murit şi ea. De la aceasta şi-a luat numele de MoldovaMoldova atât apa ce curgea prin apropiere, cât şi ţara.” Grigore Ureche – “Letopiseţul Ţării Moldovei”

Este amplasat în oraşul Câmpulung Moldovenesc,

judeţul Suceava.Monumentul îl reprezintă

pe Dragoş - Vodă, întemeietorul Moldovei, călare pe un cal şi cu un

buzdugan în mână cu care intenţionează să lovească un zimbru care-l ataca.

MONUMENTUL STATUAR DRAGOŞ-VODĂ ŞI ZIMBRUL

BISERICA DE LEMN A LUI DRAGOŞ-VODA DE LA PUTNA

BOGDAN I,portret imaginar din sec. al XIX-lea

Tabloul Tabloul “Bogdan I”“Bogdan I” de Pierre Bellet de Pierre Bellet de la Muzeul Alba Iuliade la Muzeul Alba Iulia

STATUIA LUI BOGDAN I

GRUPUL STATUAR AL LUI BOGDAN VODĂ din Cuhea Voievodală, Maramureş

STATUIA VOIEVODULUI BOGDAN Idin satul Bogdăneşti, jud. Suceava

Biserica “Sfantul Nicolae” din Mănăstirea Bogdana, Radăuţi, jud. Suceava – ctitorie a lui Bogdan I

Statuia lui Bogdan I şi Biserica Mănăstirii Bogdana

Bustullui Bogdan I

din curteaMănăstirii Bogdana

Întemeietorul Moldovei, Bogdan I , se află înmormântat în naosul bisericii Mănăstirii Bogdana, având pe mormânt o lespede cu următoarea inscripţie în limba slavonă:“Din mila lui Dumnezeu, Io Ştefan Voievod, Domnul Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a înfrumuseţat acest mormânt străbunicului său, bătrânul Bogdan Voievod, în anul 6988 (=1480) luna ianuarie 27”.La sfârşitul inscripţiei s-a sculptat un scut cu un cap de zimbru în interior, având o stea între coarne.

Mormântul voievodului Bogdan I

Portretul domnitorului Bogdan I,

aflat într-o ocniţă de deasupra mormântului

DOBROTICIDOBROTICI – Întemeietorul Dobrogei• teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră, locuit de români, bulgari, greci, era mai dezvoltat din punct de vedere economic datorită situării sale într-o zonă comercială;

• la jumătatea secolului al XIV-lea, în jurul anului 1348, DobroticiDobrotici unifică toate formaţiunile politice dintre Dunăre şi Marea Neagră într-un mic stat, numit DobrogeaDobrogea;

• către sfârşitul secolului al XIV-lea Dobrogea a fost alipită de către Mircea cel Bătrân la Ţara Românească;

• după moartea lui Mircea cel Bătrân e cucerită de turci şi intră în componenţa Imperiului Otoman.

Statuia lui Dobrotici, Bazargic - Bulgaria

Ruinele castelului lui Dobritici – Caliacra, Bulgaria

Intrarea în castelul lui Dobrotici – Caliacra, Bulgaria

S F Â R Ş S F Â R Ş I TI T

Înv. Lucia BălanÎnv. Lucia Bălan