AwroeNETA Rer,nN

Nu credin sfdrsitul lumiii,

Articole, amintiri, interulurt.

Volum coordonat deMarius Chivu

AEDITURAART

Cupnrxs

,,Posteritatea te dd repede uitirii",cuvdnt-inainte de Marius Chivu............................. 5

AntIcor,o, AuINrrnr

Ag wea sd mi transformdoar intr-o femeie tandrd...... ..............11

Cel mai acasd m-am simlit traducAndVirginaWoolf ........ .............13

Bunici de turtd duIce......... ..................15

Am legat trei mari prieteniicu scriitorii tradugi ............19

Felele fericirii..... ................2L

Personajele aga-zis negativesunt mult mai pregnant conturate.. .....................25

Bdtrdnefe fdrd tinerele................ .......27

Am indrdgit toate pisicile literare ......31

O fatd cu numele meu care nu eram eu...............33

Mi s-a dat voie sd intru in sala de teatru.............41

La vdrsta mea cochetez cu sfinfi ........45

UnWeltanschauung fumegos... ..........47

Diplomd de masochist............. ...........58A mers, am pSgit cu dreptul. ...............bT

Vittel-Dresda-Viena.

Ca un ciob infiptin fundul sufletului.. .........69Prietena mea, neangelicaAngela .......78CuvAnt inaintela romanul lui Alex. Leo $erban .........g1

Md rdscolegte soarta Virginiei Woolf.................... gz

Toate m-auappriuoisat........ ...............ggEmofii, nu erecfii.. .............gbNu cred in sflflrqitul1umii......... ...........g9in ciutarea madlenelor pierdute ......101Pldcerile practicate pe ascunsau un gust mai picant....... .................111

Un colan de mdtdnii fina1e........ ........118Casele prin care m-am perindat .......112Jocul de-a simturile................ ...........141Marcel sau cea mai frumoasd creafie.................1b8

Rdzbunare ......161

h.runnnrunr

Arta poate fr nudisau imbrdcat6 in crinolini............. ...L67

Pe noi ne-a interesat traducdtorul ..................... 1g?

Spaimele qi deliciile traducdtorilor............. ........ Z}E

Acum,la 89 de ani,weau sd fac din nou madlene ...........209

Interdieliile m-au fbcut sd'sufrr............. ............2L7

Md porecliserd ,,Doamna cu ochi frumoqi"........223

Nevoia de a fi un pic rdsfdfate .........22g

A$ vnne sA vrA TRANSFoRT\{ DoAR lxrn-oFEMETE tauAnA

in ce ayi urea sd ud transforma{i peste noapte?

Incitantd intrebare. Adeseori m-am intrebat gi euce mi-ar fi pldcut sd fiu qi tot ce gtiu e c6, in mod cert,nu mi-ar fi plScut sd fiu eu. Iubesc toate vietdfile, darnu mi-ar pldcea sd md metamorfozez nici intr-o gra-

lioasd libeluld, nici intr-un elefant cu memorie lungd(cu toate cd mi-ar prinde bine la frecventele melelapsusuri). N-ag wea sd md transform ln nimic dince nu congtientizeazd, nu rafioneazd, nu comunicd ginu recepteazd. Deqi, uneori, ag wea sd fiu o viespe qisd-i lnlep pe cei pe care ii detest. Cu oarecare timp inurmd, ag fi rdspuns cd mi-ar pldcea sd md transformpeste noapte intr-o femeie de mare succes: frumoasd,talentatd qi iubit6, mai ales iubitS. O femeie care gtiece gust are fericirea, aceastd nofiune atdt de evanes-cent6,si de labilS. Acum insdag weasdmdtransformdoar lntr-o femeie tAndr[ - oricAt de banald -, daro femeie care are timpul in fa!d. Timpul a devenitpentru mine factorul cel mai prelios qi mai inaccesi-bil. Ag vrea sd fiu o femeie cu timpul inaintea ei, darcare qtie sd valorifice acest timp, nu sd-l conserve inpeste o sutd de traduceri din experienfele altora, cisd-l consume in trdiri personale directe.

Text apdrut in Dilemateca, nr. 13, iunie 2007

11.

Cm uar ecesA M-AM srMTrr rneoucAunVrncnre Woolr

Care este cea mai dragd, I grea carte pe care alitradus-o?

in eopildrie mi se punea frecvent intrebareastupid6: pe cine iubeqti mai mult, pe mama sau petata? Rdspunsul era invariabil: pe amdndoi, la fel.Nu po{i face ierarhii sentimentale cdnd e vorba decarne din carnea ta, dar traducerile mele, degi delinasupra lor drepturi de... maternitate, sunt doar spi-rit din spiritul meu. $i, ca sd fiu sincerd, nici nu leiubesc. De indatd ee imi apare o carte noud, dupd ee

inspectez aprobator sau nu coperta qi dupd ce veri-fie dacd numele traducdtorului este tip6rit eu literdpotrivitd, o introduc in raft gi md detagez total deea. Ba chiar o inqel cu una mai tdndr5, cu carteanoud pe care o traduc in acel moment. Raportu-rile mele afective cu o carte funcfioneazi numai peparcursul procesului de traducere. Totuqi, cel maiacasd m-am simlit traducdnd Virginia Woolf. Nu detraducere sunt legatd, ci de autoare. Pentru mine,Virginia Woolf este transplantarea adoratului meuProust in englezd. Pe la inceputul carierei mele, ce-ream editurilor, din teribilism, cirfi cdt mai dificile.Am o satisfacfie de rebusist s5 dezleg stiluri cAt maicriptice, mai eliptice, mai alambicate. Greu mi'a

13

Anroaxnre Rer,mr

9r^! rl{ traduc pe Henry Miler, dar nu din pricinadificultdfii stilistice, ci_a tabuurilor gi a reticen{e_lor personale. Dificil a fost gi Salman Rushdie carem-a proiectat intr-un slalom perfect cu inflorituriorientale, de la nirvana qi hinduism p6nd la rockeriienglezi. Recent am terminatRagtime de Doetorow,o narafiune mozaicald sincopati a inchegdrii State_lor Unite la lnceputul secolului XX, care m-a purtatprintre cele mai variate domenii gi m-a supus uneizdravene ldrgiri a bagajului meu de informafii.

Text apdrut in D ilemateca, nr. Il,septembrie 2007

BuNrcr np rrrnrA DULCE

Sunt nepoatabunicilor despre care anl scrls rLaLjos cu strd,ngere d,e inimd.. Md, doare cd, tn scurtultimp cd.t am fost aldturi de ei nu am auut nici rnd,caro ft,rd.md, din mintea de acum ca sd,-i fi iubit. Cumnu mi-a fost dat sd, fiu gi eu bunicd,, bunicismul esteunul dintre nunleroasele capitole definitiu tncheiatepentru mine. Ag putea fi. bunica tineril.or traducd.toritalentali de azi, dar nu-rni place deloc formula. Pre-

fer sd,le fiu colegd, de breasld, gi le doresc sd, md, ega-leze, chiar sd, md, tntreacd, in numd,rul trad,ucerilor(110 cd,$i) gi sd. se bucure de succesele de care rn-a.trtbucurat pi eu.

Cuvdntul ,,bunici" a avut intotdeauna o aurdmagicd pentru mine; era asociat cu o imagine idilicpatriarhal5, o pereche de bdtrdnei blajini, senini,pufogi ca p6inea caldd, intr-o casd bdtrdneascide la,tard - neapdrat de la lard - unde i,ti petrecivacanfele. Din recuzita imaginii fdcea parte, in modobligatoriu, o livadd mare, cu meri gi ciregi ninqide flori primdvara, cu nuci stufoqi gi umbroqi vara,qi tufiquri tainice, cu ascunziguri misterioase. Incasd, arome ionelteodoreaniene de cozonaci, gutuisi mere coapte. Toate astea pentru cd neam de nea-mul meu au fost or6geni, pentru cd n-am petrecut

15

Anroexrm Reuaw

niciodatd o vacan{d la fard gi pentru c6., practie,n-am avut parte de bunici dec6t in mic6 mdsurd.

- Pdrinfii m-au conceput la bdtrAnete ca substitutal unui {iu decedat la 16 ani. intre mine gi celdlaltfiu al lorrimas in viald era o diferenfdde vArstd deaprgape 14 ani. Agadar, c6nd m-am ndscut eu, n-ammai gdsit dec6t cdte o jumdtate din fiecare perechede bunici: tatdl tatei gi mama mamei. Cu cel dintdiaveam sd locuiesc Ia Roman, doar c6{iva ani. Dincdte_am aflat postum, de la pdrinfii mei, era unom de vazd.inordqel gi ii pldceau cucoanele. purtabarbigon gi mustdli d,la Alexandru Ioan Cuza (iigtiu figura mai mult din fotografii dec6t din me-morie), participase la rdzboiul din,77 qi era marepatriot. Casa noastrd de la Roman, construitd de elin 1988, avea un fronton lat din geamuri colorate,rogu-galben gi albastru, care se repetau de dou6ori. Funarismauant la lettre- dar in zilele insoritece superb caleidoscop de lumini irizate juca pe mo-zaiculvestibulului! pdstrez o singurd amintire cuel, dar care mi s-a intipdrit indeiebil in memorie.Mamamea erao doamndcu mari veleitdfi culturalegi s.ecretara gi casiera unei asoeiafii culturale a fe_meilor din Roman. intr-o seard, in timp ce stdteaml6ngd ea, a aruncat in focul din sobd. o serie deh6rtii, probabil inutile. intotdeauna, p6nd azi, amfost vrdjitd de foeul de lemne, de celdura catifelatda sobelor de teracotd, de micile cascade de rubinecare se prdvdlesc din butucii incandeseenfi. Avearncinci ani gi am urmdrit incdntatd micul autodafe.{d* zi dimineafa, in timp ce mama dormea, amrdvnit sd repet performan{a pe cont propriu. Amlaj f-ogeta mamei - fin mint", o poq"ia mare, dinpiele de garpe - gi am aruncat in foc toate hdrtiile

16

Articole, amintiri

din ea. $i hdrtiile au fost banii asocia{iei, cotizaliilepe care mama urma sd le depund in bancd. Uriagasumd de bani de cinci mii de lei. Pdstrez senzalialn memorie - nu in imaginafie: frumuselea bancno-telor albastre care se incdrlionfau pe margini gi se

innegreau in flicdrile roqii. Dupi care, plesnind de

mAndrie, m-am dus lapatul mamei gi i-am declarat(cuvinte care au rdmas ln istorie):

- Mimico, tot ce-ai avut in pogetd am aruncatin foc!

Mama afdcut o crizd"de isterie, iar eu md aqtep-tam sd fiu aruncatd in cuqca leilor. $i atunci a venitbunicul meu cel tantoq, cu fdcdlie gi mustdfi ascufite,gi a griit:

- Nu cumva sd atingi copilul! O sd-!i acopdr eutoatd suma, dar sd nu te atingi de copil!

$i copilul nu a fost atins. Niciodatd, in toatdcopiliria.

Cu bunicii materni lucrurile stau diferit. Buni-cul, pe care nu l-am apucat, avea un magazin depiane gi de instrumente nruzicale la Galafi. Presu-pun, mai bine zis vreau sd cred, cd avea gi unelecunoqtinfe muzicale. Dar singurul lucru cu caremi-a influenfat, mi-a tiranizat viafa a fost un im-pozant pian Steinway, cate trona in salon, cu coadalui de dragon negru gi care imi rdnfea sarcastic cuclapele lui albe. Eram obligati sd cdnt la pian gi

sd fac zilnic cele mai exasperante exercifii, deqi nuaveam nici un dram de talent.

Mama mamei a venit, la un moment dat, silocuiascd la noi. Era capelmaistru peste treburilebucdtdriei. Avusese noud copii, era foarte grasd,complet surd6, purta dopuri de vatd in urechi qi

aveaun negdizgrafios pe obrazul st6ng.Imi jignea

L7